Fibra textila sintetica obtinuta prin polimerizare, cu proprietati asemanatoare lanii. [Nume comercial romanesc].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*rolan
fibra textila sintetica, prin polimerizare, folosita pentru tricotaje. (< engl., fr. , germ. )(by 10W11S4e4r5g13i13o)*orlon
Fibra textila sintetica produsa dintr-un subprodus al huilei; terital. [Var. s.n. / < fr. - nume comercial].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*terilena
fibrele scurte (cu aspect de puf) care raman pe semintele de bumbac dupa egrenare. (< fr. , germ. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*linters
Fibre scurte ramase dupa daracit si folosite la confectionarea tesaturilor groase. /<lat.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*canura
fibroza pleuropulmonara care invadeaza si peretele toracic. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*fibrotorax
ficat. extract de ficat, cu actiune de stimulare a hematopoiezei si de regenerare a celulei hepatice. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*hepar
Ficat. Extract de ficat, cu actiune de stimulare a hematopoiezei si de regenerare a celulei hepatice. [Nume comercial, cf. gr. - ficat].(by 14W7S7e8r1g1i10o)*hepar
[FID-BEC] 1. conexiune inversa in sistemele cibernetice, biologice, tehnice, pentru mentinerea stabilitatii si echilibrului lor fata de influentele exterioare; lant cauzal inchis; retroactiune (3). 2. (p. ext.) intoarcere, revenire. (< engl. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*feedback
[-FIDBEC] retroactiune ecologica capabila sa mentina stabilitatea sistemelor naturale fata de diversele influente din mediul ambiant. (< engl. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ecofeedback
Fiecare combinatie dintre miscarile picioarelor si ale corpului constituind o singura unitate a dansului sau un tip care se repeta. Forma de executie a unor dansuri de origine negro-americana, ale carei tehnici se bazeaza pe batai ritmice sincopate ale varfului si tocului pantofilor; melodia acestui dans. [< engl., fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*step
Fiecare din cei doi magistrati care formau duumviratul. [Sil. ] /<lat. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*duumvir
Fiecare din cei doi sau mai multi echipieri in raport unul fata de celalalt. [Sil. ] /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*coechipier
Fiecare din cele opt expeditii cu caracter militar, intreprinse in Orientul apropiat de feudalii din Europa, care, sub pretextul eliberarii mormantului lui Isus Hristos, urmareau cucerirea de noi teritorii. [G.-D. Sil. ] /<fr. it.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*cruciada
Fiecare din doua sau mai multe persoane care impreuna participa la o afacere. / + (by 6W6S14e14r8g8i1o)*copartas
Fiecare din orificiile posterioare ale foselor nazale, prin care acestea comunica cu faringele. [Pron. / < fr. , cf. gr. - palnie].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*choana
Fiecare din penele mari care alcatuiesc aripa la pasari. [< fr. , cf. lat. - vaslas].(by 15W15S1e9r9g2i3o)*remige
Fiecare din perisorii chitinosi, rigizi ai anelidelor. [Cf. fr. < gr. - coama).(by 13W6S6e6r15g15i8o)*chet
Fiecare din persoanele care locuiesc in acelasi spatiu locativ, fara a face parte din aceeasi familie, in raport unul fata de celalalt. /<fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*colocatar
- Fiecare din personajele dramei populare a vicleimului, care reprezinta nasterea lui Cristos si uciderea pruncilor. De la si acesta din gr. 'H?????, sl. (Tagliavini, XII, 178; Densusianu, VI, 363; DAR). - Der. s.f. (zina, zina-zinelor), probabil de la (DAR); s.f. (zina rea, duh rau).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*irod
fiecare din seria de miscari concentrice care se propaga intr-un mediu fluid sub influenta unei impulsiuni. o lungime de ~ = distanta la care se propaga o unda intr-un interval dat; ~ de soc = a) suflul unei bombe; b) unda seismica de mare intensitate; ~ verde = procedeu pentru asigurarea fluentei maxime a traficului auto urban, realizat printr-un sistem de comanda coordonata a semafoarelor. (< lat. , dupa fr. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*unda
Fiecare dintre adeptii aceleiasi religii in raport unul fata de altul. [Sil. ] /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*coreligionar
fiecare dintre apendicele mobile, nearticulate ale unor animale acvatice, care servesc ca organ tactil, prehensil si de miscare. (< fr. , lat. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*tentacul
Fiecare dintre apendicele mobile si nearticulate ale unor animale, care servesc ca organ tactil, de prindere si de miscare. [< fr. , cf. lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tentacul
fiecare dintre apofizele regiunii inferioare a tibiei si a peroneului, care formeaza glezna. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*maleola
Fiecare dintre apofizele regiunii inferioare a tibiei si a peroneului, care formeaza glezna. [Pron. / < fr. , cf. lat. - ciocanel].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*maleola
fiecare dintre aripioarele mobile prinse de aripile avionului prin manevrarea miscarilor acestuia in zbor. (< fr. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*eleron
Fiecare dintre aripioarele mobile prinse de aripile si de ampenajul avionului prin manevrarea carora se realizeaza miscarile acestuia in zbor. [Pl. / < fr. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*eleron
Fiecare dintre aspectele succesive pe care le prezinta Luna sau unele planete in timpul revolutiei lor. Fiecare dintre starile succesive ale dezvoltarii unui proces din natura sau din societate; etapa. [< fr. , cf. gr. - aparenta].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*faza
fiecare dintre boabele de excremente provenite de la rumegatoarele mici, in particular oi, capre, iepuri.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*fiecare
fiecare dintre bratele unei elice de avion ori de vapor sau ale unui rotor de masina ori de turbina. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pala
Fiecare dintre bratele unei elice de avion si de vapor sau ale unui rotor de masina. [< fr. , cf. lat. - lopata].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*pala
fiecare dintre bucatile de fier cu care se umpleau in trecut unele proiectile pentru tunuri. (< fr. , it. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*mitralie
Fiecare dintre bucatile mici de metal cu care se umpleau in trecut ghiulelele. /<fr. , it. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*mitralie
fiecare dintre cavitatile naturale care alcatuiesc inima multicamerala tubulara la artropode. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*ventriculita
(. ; ) Fiecare dintre cazurile cand se produce o intamplare sau un fapt care se repeta; data. de fiecare data. /<lat. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*oara
Fiecare dintre cazurile cand se produce o intamplare sau un fapt care se repeta; oara. din trecut; de candva. definitiv; categoric. de cate ori are loc. in cazul de fata. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*data
fiecare dintre cei doi gameti conjugati (femel si mascul), diferiti ca sex, structura, forma. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*anizogamet
fiecare dintre cei doi izomeri ai unei monozaharide, care difera intre ei prin configuratia a doi atomi de carbon, ceilalti atomi de carbon din molecula avand configuratia identica. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*epimer
Fiecare dintre cei doi magistrati care se alegeau anual in vechea Roma pentru a exercita puterea suprema. Fiecare dintre cei trei magistrati supremi care au guvernat Republica Franceza intre 1799 si 1804. Agent diplomatic insarcinat sa reprezinte si sa apere interesele administrativ-juridice si economice ale tarii sale si ale compatriotilor sai intr-o tara straina. [< lat., fr. , cf. germ. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*consul
Fiecare dintre cei doi muschi de pe partea posterioara a gatului si a umarului. /<fr. lat.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*trapez
fiecare dintre cei doi muschi pereche inserati pe fata anterioara a vertebrelor lombare si la capatul femurului, servind la flexiunea coapsei. (< fr., gr. )(by 7W7S15e1r1g9i10o)*psoas
Fiecare dintre cei doi pereti laterali ai unei ecluze. Fiecare dintre cele doua plutitoare laterale ale unui doc plutitor. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*bajoaier
Fiecare dintre cei doi sau mai multi debitori in raport unul fata de celalalt. /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*codebitor
Fiecare dintre cei doi sau trei jucatori care alcatuiesc linia de fund a unei echipe de fotbal, rugbi etc., ajutand la apararea portii. [< + ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*fundas
Fiecare dintre cei doisprezece copii ai lui Uranus care s-au rasculat impotriva lui Zeus pentru stapanirea Pamantului; gigant. Om de o putere extraordinara, fizica sau spirituala; urias, gigant. [Cf. fr. , lat., gr. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*titan
Fiecare dintre cei doi stalpi, care sprijina usa; parte laterala a tocului unei usi. /<lat. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*usor
Fiecare dintre cei sapte preoti insarcinati sa supravegheze celebrarea jocurilor publice in vechea Roma. [< lat. < - sapte, - barbat].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*septemvir
Fiecare dintre cei zece magistrati care in anii 451-450 i.e.n. au intocmit codul de legi, cunoscut sub numele de "cele 12 table". /<lat. fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*decemvir
Fiecare dintre cei zece magistrati romani care formau comisia care urma sa dea Romei un cod de legi in anul 451 i.e.n. Membru al unui colegiu sacerdotal din Roma antica. [< lat. , cf. fr. ]. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*decemvir
Fiecare dintre cele 14 provincii ale Imperiului roman (din sec. IV). Regiune de sub jurisdictia unui episcop sau a unui arhiepiscop catolic. [Var. s.f. / < fr. , cf. lat. , gr. - conducere].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*dioceza
Fiecare dintre cele cinci mari diviziuni ale globului terestru, delimitate de cercurile polare si de tropice. Fiecare dintre partile cerului care corespund zonelor terestre. Portiune delimitata dintr-un tot pe baza unor caracteristici distinctive sau a unei imprejurari speciale. Suprafata denumita conventional dupa o planta-tip. Spatiu de operatii militare; portiune a spatiului aerian din jurul unui aerodrom, care se fixeaza pilotilor pentru lucru in aer. Intindere delimitata din punct de vedere administrativ si economic-financiar; sector. Denumire a unor parti din furnal. Intindere, extensiune a ceva. Portiune din suprafata unei sfere cuprinsa intre doua planuri paralele. Banda de frecventa in care oscilatiile au anumite caractere comune. [< fr. , it., lat. , gr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*zona
Fiecare dintre cele cincizeci de nimfe ale marii, care erau fiicele lui Nereu. Animal fixat sau care se taraste pe fundul paraielor de munte. [Pron. / < fr. , it. , cf. lat., gr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*nereida
fiecare dintre cele doua apendice cefalice la arahnide, organe de atac si de aparare, provenind din modificarea primei perechi de maxile. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*chelicer
fiecare dintre cele doua apendice mobile sub maxilarul inferior la artropode si crustacee, pentru pipairea si prinderea alimentelor. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*palp
fiecare dintre cele doua aripi anterioare chitinoase ale unor insecte (coleoptere, ortoptere). (< fr. , gr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*elitra
Fiecare dintre cele doua aripi chitinoase ale unor insecte. [< fr. , cf. gr. - invelis].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*elitra
Fiecare dintre cele doua aripi chitinoase ale unor insecte. [Sil. ] < fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*elitra
fiecare dintre cele doua artere principale de o parte si de alta a gatului. (< fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*carotida
Fiecare dintre cele doua artere principale, situate de o parte si de alta a gatului, care duc sangele oxigenat de la inima spre cap. [G.-D. ] /<fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*carotida
Fiecare dintre cele doua artere situate de o parte si de alta a gatului. [< fr. , cf. gr. ].(by 5W6S14e14r7g8i8o)*carotida
Fiecare dintre cele doua bare cu care se inchid partile laterale ale jugului. a se rasti la cineva. /Orig. nec.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*resteu
Fiecare dintre cele doua bare de lemn de la loitra unui car sau a unei carute. /<ucr. (by 2W11S11e4r5g5i13o)*draghina
... Fiecare dintre cele doua bare prinse de crucea unei trasuri intre care se inhama calul. [G.-D. /<ucr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*huluba
... Fiecare dintre cele doua bare prinse de crucea unei trasuri intre care se inhama calul; huluba. /<ucr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*hloaba
Fiecare dintre cele doua bractee care acopera floarea la graminee. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*glumela
fiecare dintre cele doua bractee care acopera floarea unui spiculet la graminee. (< fr. )(by 2W3S11e11r11g5i5o)*glumela
Fiecare dintre cele doua canale care leaga rinichii cu vezica urinara. [< fr. , cf. gr. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*ureter
Fiecare dintre cele doua canale cartilaginoase in care se imparte traheea-artera. [Gen. / < it. , cf. lat. , gr. - trahee].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*bronhie
Fiecare dintre cele doua capace ale cochiliei de scoica. Fiecare dintre cele doua jumatati ale unei pastai. Organ de masina care serveste la stabilirea, intreruperea sau dirijarea circulatiei unui fluid intr-o conducta etc. Instrument pentru departarea partilor moi care astupa intrarea unui organ cavitar. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*valva
Fiecare dintre cele doua cavitati inferioare ale inimii sau cavitatile creierului. Cavitate interna de forma unui stomac; gaster. [Pl. , (s.m.) / < fr. , cf. lat. < - pantece].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*ventricul
Fiecare dintre cele doua celule ale sacului embrionar, asezate de o parte si de alta a oosferei. [< fr. , cf. gr. - colaborator].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*sinergida
fiecare dintre cele doua celule haploide ale sacului embrionar situate deasupra oosferei. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*sinergida
Fiecare dintre cele doua chingi laterale paralele, care leaga partea de sus a jugului cu cea de jos. [Sil. ] /<ung. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*bulfeu
Fiecare dintre cele doua chingi transversale care unesc talpile de la sanie. [Sil. ] /<bulg. (by 6W7S15e15r15g9i9o)*oplean
fiecare dintre cele doua compartimente superioare ale inimii; atrium (3). (< fr. , lat. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*auricul
Fiecare dintre cele doua date ale anului (21 martie si 23 septembrie), cand ziua este egala cu noaptea. [Sil. ] /<lat. , fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*echinoctiu
Fiecare dintre cele doua despartituri superioare ale atriului inimii. [Pron. , pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*auricul
Fiecare dintre cele doua despartituri superioare ale inimii, care comunica cu ventriculele. [Sil. ] /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*auricul
Fiecare dintre cele doua drepte care impart un unghi in trei parti egale. [Dupa fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*trisectoare
Fiecare dintre cele doua fasii laterale de-a lungul unei sosele, situate intre partea carosabila si sant. /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*acostament
Fiecare dintre cele doua fasii lungi de stofa cu care se infasura pulpa piciorului, peste pantaloni (intrebuintata candva, mai ales, in vechea uniforma militara). [Sil. ] /<fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*moletiera
Fiecare dintre cele doua fote dreptunghiulare (in dungi sau brodate), purtate la tara, in loc de fusta. /cf. bulg. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*zavelca
Fiecare dintre cele doua frunzisoare situate la baza unei frunze, care au rolul de a inveli frunza in mugur; stipul. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i8o)*stipela
Fiecare dintre cele doua frunzulite care formeaza invelisul floral al gramineelor. /cf. germ. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*palee
fiecare dintre cele doua glande in forma de migdala din faringe; tonsila. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*amigdala
: fiecare dintre cele doua glande salivare, situate in regiunea urechilor (de o parte si de alta a maxilarului inferior). /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*parotida
fiecare dintre cele doua glande salivare situate sub ureche. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*parotida
Fiecare dintre cele doua inele de fier, unite intre ele cu un lant, cu ajutorul carora se imobilizeaza mainile sau picioarele celor arestati. [G.-D. ] /<lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*catusa
Fiecare dintre cele doua intalniri intermediare ale unor competitii sportive, prin rezultatul carora sunt determinati finalistii. /(by 6W14S14e8r8g1i1o)*semifinala
Fiecare dintre cele doua jumatati ale unui vers, despartite de cezura. [Sil. ] /<fr. lat. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*emistih
fiecare dintre cele doua jumatati ale unui vers, despartite prin cezura. (< fr. , lat. )(by 15W9S2e2r11g11i4o)*emistih
Fiecare dintre cele doua jumatati de vers despartite prin cezura. [Var. s.n. / < fr. , cf. gr. - jumatate, - vers].(by 5W5S14e14r14g7i8o)*emistih
fiecare dintre cele doua jumatati longitudinale ale cromozomului, rezultate prin clivaj (2). (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cromatida
Fiecare dintre cele doua laturi ale corpului. a) intins, culcat pe o parte a corpului; b) aplecat intr-o parte; stramb; inclinat. /<lat. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*rana
fiecare dintre cele doua laturi, insusiri sau tendinte interne ale obiectelor, fenomenelor si proceselor opuse unele altora. (< lat. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*contrariu
Fiecare dintre cele doua laturi, insusiri sau tendinte interne ale obiectelor si proceselor opuse unele altora. // v. [< lat. , cf. it. ].(by 12W13S6e6r7g15i15o)*contrariu
fiecare dintre cele doua momente ale anului (2^1 iunie si 2^2 decembrie) cand Pamantul se gaseste la cea mai mare distanta de Soare si care marcheaza ziua (respectiv noaptea) cea mai lunga. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*solstitiu
Fiecare dintre cele doua momente ale anului (21 martie si 23 septembrie) cand Soarele se afla pe traiectoria ecuatorului celest si cand ziua este egala cu noaptea. [Var. s.n. / cf. fr. , lat. < - egal, - noapte].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*echinoctiu
fiecare dintre cele doua momente ale anului (21 martie si 23 septembrie), in care Soarele se afla pe traiectoria ecuatorului celest si cand ziua este egala cu noaptea. (< lat. , fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*echinoctiu
Fiecare dintre cele doua momente ale anului cand Pamantul se gaseste la cea mai mare distanta de Soare (21 iunie si 21 decembrie) care marcheaza ziua (respectiv noaptea) cea mai lunga. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. < - soare, - a sta].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*solstitiu
Fiecare dintre cele doua momente ale anului cand Soarele atinge cea mai mare sau cea mai mica inaltime fata de orizont.ziua de 21 sau de 22 iunie, cand in emisfera boreala a Pamantului este cea mai lunga zi si cea mai scurta noapte a anului. ziua de 21 sau de 22 decembrie, cand in emisfera boreala a Pamantului este cea mai scurta zi si cea mai lunga noapte a anului. [Sil. ] /<lat. fr. (by 9W10S3e3r12g12i12o)*solstitiu
Fiecare dintre cele doua oase ale craniului situate dedesubtul orbitelor. /<fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*malar
Fiecare dintre cele doua oase ale fetei in care sunt fixati dintii; falca. /<lat. fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*maxilar
Fiecare dintre cele doua oase ale fetei in care sunt infipte maselele si dintii; falca. = mandibula. // Care apartine falcii. [Cf. fr. < lat. - masea].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*maxilar
Fiecare dintre cele doua oase anterioare ce se articuleaza cu omoplatii si cu sternul. [G.-D. ] /<lat. , fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*clavicula
Fiecare dintre cele doua oase plate de forma triunghiulara care constituie partea posterioara a arti-culatiei umarului, fiind situate (simetric) de-o parte si de alta a sirii spinarii. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*omoplat
Fiecare dintre cele doua organe de respiratie asezate in cavitatea toracica; pulmon. /<ngr. (by 15W8S9e9r2g3i11o)*plaman
Fiecare dintre cele doua organe de respiratie la om si la animale, asezate in cavitatea toracica; plaman; pulmon. /Orig. nec.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*bojoc
Fiecare dintre cele doua organe de respiratie situate simetric in cavitatea toracica; plaman. /<lat. $pulmo, ...onis$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*pulmon
Fiecare dintre cele doua organe de secretie a laptelui la femei, dispus in partea de sus a corpului; piept; mamela. a huzuri de bine. /<lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*san
Fiecare dintre cele doua organe de simt, de forma unor firisoare mobile, care se gasesc la capul insectelor si al crustaceelor. Dispozitiv de emisie sau de captare a undelor electromagnetice, legat la aparatele de emisie sau de receptie a undelor. Verga oblica la catargele corabiilor. [< fr. , it. / < lat. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*antena
Fiecare dintre cele doua organe in forma de apendice mobil asezate sub maxilarul inferior la artropode si crustacee, cu care acestea pipaie alimentele. [Var. s.m. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*palpa
Fiecare dintre cele doua parti ale spatiului euclidian cu trei dimensiuni, impartit de un plan al sau. [< + ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*semispatiu
Fiecare dintre cele doua parti ale unei linii drepte in care aceasta este impartita de un punct al ei. /(by 5W6S14e14r8g8i1o)*semidreapta
Fiecare dintre cele doua parti ale unei piei de animal taiate de-a lungul spinarii. /<turc. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*canat
Fiecare dintre cele doua parti ale unui plan impartit de o dreapta oarecare. [Cf. it. , fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*semiplan
Fiecare dintre cele doua parti carnoase, care se afla in partea dorsala a corpului omului si a unor animale; buca. /<fr. (by 8W8S1e2r2g10i11o)*fesa
Fiecare dintre cele doua parti laterale care formeaza fata. a fi fin, sensibil. a fi nesimtit, obraznic. ( ) a se simti extrem de jenat. (a fi) lipsit de rusine; obraznic. a raspunde cu onoarea proprie pentru faptele sau pentru comportarea cuiva. a reproba purtarea cuiva fatis. a pati o rusine. a (mai) indrazni; a cuteza. Cum de mai indrazneste? [Sil. ] /<sl. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*obraz
Fiecare dintre cele doua parti laterale, in forma de scara, ale cosului unui car. [Sil. ] /<sas. , sb. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*loitra
Fiecare dintre cele doua parti simetrice ale unui organism sau organ cu simetrie bilaterala. [< germ. , cf. gr. - alaturi, - parte].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*paramer
Fiecare dintre cele doua picioare ale trenului de aterizare de care sunt prinse rotile avionului. /<fr.(by 13W14S7e7r1g9i9o)*jamba
Fiecare dintre cele doua picioare ale trenului de aterizare de care sunt prinse rotile avionului. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*jamba
Fiecare dintre cele doua piese de forma literei D, care alcatuiesc sistemul accelerator al unui ciclotron. [Cf. engl. - set de doi].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*duant
fiecare dintre cele doua piese de forma literei D, sistem accelerator al unui ciclotron. (< engl. , set de doi)(by 7W7S1e1r9g10i3o)*duant
Fiecare dintre cele doua piese de lemn care astupa capetele cosului unei carute. /+ suf. $...atoare$(by 11W5S5e13r13g7i7o)*fundatoare
Fiecare dintre cele doua piese de lemn, fixate de crucea unei carute sau trasuri, de care se prind postoroncile. /<ucr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*orcic
Fiecare dintre cele doua proeminente ale osului temporal de dupa ureche.proeminenta a osului de dupa ureche. /<fr. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*mastoida
Fiecare dintre cele doua puncte in care o axa strapunge sfera. Originea unui sistem de coordonate polare. Fiecare dintre cele doua extremitati ale axei Pamantului. = fiecare dintre cele doua puncte in care bolta cereasca pare sa fie atinsa de axa in jurul careia se efectueaza miscarea diurna a astrilor. Fiecare dintre capetele opuse ale unui magnet; fiecare dintre centrele de sarcina electrica ale unei pile electrice sau ale unui curent electric. Extremitati, puncte opuse unul fata de celalalt. [Pl. , (s.n.) / < fr. , cf. germ. < lat. , gr. < - a se intoarce, a se invarti].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*pol
fiecare dintre cele doua ramificatii ale traheii prin care aerul ajunge in plamani. (< lat. , gr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*bronhie
Fiecare dintre cele doua ramificatii ale traheii, prin care trece aerul in plamani. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*bronhie
fiecare dintre cele doua ramuri ale maxi-larului inferior la animale. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ganasa
Fiecare dintre cele doua ramuri ale maxilarului inferior la animale. [Pl. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*ganas
fiecare dintre cele doua (trei) picioare ale trenului de aterizare. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*jamba
Fiecare dintre cele noua zeite, fiice ale lui Zeus, care ocroteau artele si stiintele; zeita poeziei, inspiratoare a poetilor. (Izvor de) inspiratie poetica. [< lat. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*muza
fiecare dintre cele patru directii aflate intre punctele de baza (de exemplu: nord-vest, nord-est etc.). /engl. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*intercardinal
Fiecare dintre cele patru diviziuni in care se imparte anul (primavara, vara, toamna si iarna). /(by 6W14S15e8r8g9i2o)*anotimp
Fiecare dintre cele patru masele mari si ascutite ale unor animale carnivore. [Sil] /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*carnasiera
Fiecare dintre cele patru substante sau principii despre care se credea ca stau la baza corpurilor si a fenomenelor naturii. Fenomene, forte din natura, fortele naturii. Parte componenta a unui obiect, a unei masini. Membru al unei colectivitati etc. Corp care nu se mai poate descompune pe cale chimica si care, in combinatie cu alte asemenea corpuri, da nastere corpurilor compuse. Mediu in care traieste o fiinta, o vietuitoare. Anturaj placut in care se simte bine cineva. Pila electrica; celula a unei pile electrice. Principiu, notiune de baza a unei discipline, a unei stiinte. [Pl. , (s.m.) / < lat. , cf. fr. , it. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*element
Fiecare dintre cele sapte oase care formeaza tarsul. [Sil. ] /<fr. , lat. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*astragal
Fiecare dintre cele trei divinitati, reprezentate sub infatisarea unor femei batrane despre care se credea ca stapanesc viata omului. /<lat. fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*parca
fiecare dintre cele trei mari categorii sistematice care se disting in natura: animal, vegetal si mineral. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*regn
Fiecare dintre cele trei mari diviziuni, categorii ale fiintelor si ale corpurilor din natura; vegetal, animal, mineral. [< fr. , cf. it. , lat. ].(by 15W8S9e9r2g3i11o)*regn
fiecare dintre cele trei membrane care invelesc creierul si maduva spinarii (dura mater, pia mater si arahnoida). (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i5o)*meninge
Fiecare dintre cele trei membrane care invelesc creierul si maduva spinarii: duramater, piamater si arahnoida. [Pl. invar. / < fr. , cf. gr. - membrana].(by 13W7S7e7r15g1i9o)*meninge
Fiecare dintre cele trei substante spirituale (individul - unul, intelectul si sufletul) care impreuna cu materia constituie lumea inteligibila. Fiecare entitate a trinitatii. Schimbare a categoriei gramaticale. Stare, situatie in care se gaseste cineva; aspect, infatisare. [Var. s.n. / < fr. , cf. gr. - tinere].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ipostaza
Fiecare dintre cercurile imaginare care trec prin cei doi poli geografici ai Pamantului si care servesc drept punct de reper pentru determinarea longitudinii geografice. [Sil. ] /<lat. , it. , fr. (by 13W6S7e7r15g1i9o)*meridian
Fiecare dintre cercurile imaginare care trec prin polii globului pamantesc si determina gradele de longitudine. = plan determinat de verticala locului si paralela axei de rotatie a Pamantului. Intersectia unei suprafete de revolutie cu un plan care trece prin axa suprafetei. = cercul mare rezultat din intersectia sferei ceresti cu planul care trece prin axa universului. // = instrument cu ajutorul caruia se determina trecerea unui astru la meridian (1) si care serveste la masurarea inaltimii astrului; = diferenta de longitudine dintre doua puncte situate pe meridiane diferite; = meridiana locului. [Pron. / < fr. , cf. it. , lat. - amiaza].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*meridian
Fiecare dintre cercurile imaginare de pe suprafata Pamantului situate la latitudinea de 23^0 27' nord si sud. Zona, regiune aflata in jurul celor doua tropice; zona tropicala. // = interval de timp care se scurge intre doua treceri consecutive ale Soarelui prin acelasi punct al ecuatorului. [< fr. , cf. gr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*tropic
Fiecare dintre cetatenii care fac parte dintr-o curte cu juri. [Cf. lat. , fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*jurat
Fiecare dintre clasele sociale inchise si strict delimitate prin originea comuna, prin privilegiile membrilor lor etc., in care era impartita societatea din India si din alte tari orientale; grup social inchis care isi apara izolarea si privilegiile sale egoiste. = spirit ingust, exclusivist. [< fr. , cf. port. - rasa pura].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*casta
Fiecare dintre coardele care leaga voalura unei parasute. [Var. s.f. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*suspanta
Fiecare dintre coastele laterale ale puntii unei nave; nava insasi. = referitor la navigatie. (sau ) = pe puntea unei nave sau in avion. Marginea unui profil de aripa de avion. = a inlatura. Tarm de mare. Margine a unui obiect, a unui profil, a unei figuri etc. [< it. , cf. fr. , germ. ].(by 15W1S2e3r11g11i5o)*bord
fiecare dintre coltii (incisivii) elefantului, mistretului etc. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*defensa
Fiecare dintre cutele sinuoase care se gasesc pe suprafata creierului; girus. Rotire, invartire. [Gen. , var. s.f. / < lat. - infasurat imprejur, cf. fr. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*circumvolutie
Fiecare dintre despartiturile amenajate in jurul unei sali de spectacol, in care incap fotolii numai pentru un numar mic de spectatori. Camera in care sta portarul unei institutii in timpul serviciului. Unitate a unei asociatii francmasonice. Cavitate in floarea unei plante (unde se afla ovulele sau polenul) sau in fructul ei (unde se afla semintele). Cavitate in care se afla un organ sau alta formatie anatomica. [Pl. / < fr. ]. (by 11W11S12e5r5g14i14o)*loja
Fiecare dintre dintii unui manson sau al unui disc prin intermediul carora se imprima miscarea de rotatie a doi arbori. [< fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*crabot
Fiecare dintre diviziunile in care este impartita in mod obisnuit o carte. [Var. s.n. / < lat. , it. ].(by 14W14S7e8r1g1i1o)*capitol
Fiecare dintre diviziunile operatiilor contabile ale unei intreprinderi, constand in inregistrarea cheltuielilor si a veniturilor pe o anumita perioada. Evidenta acestor operatii. (sau ) = a inscrie la rubrica datoriilor; (de ceva) = a avea in vedere, a lua in considerare; = pe proprie raspundere; independent. [< it. , germ. , fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*cont
Fiecare dintre doi sau mai multi asociati in raport unul fata de altul. [Sil. ] /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*coasociat
Fiecare dintre doi sau mai multi cetateni ai aceluiasi stat in raport unul fata de celalalt. / + (by 4W4S13e13r6g6i15o)*concetatean
Fiecare dintre doi sau mai multi drumeti in raport unul fata de altul; tovaras de drum. / + (by 12W5S5e14r14g7i8o)*condrumet
Fiecare dintre doua sau mai multe persoane care guverneaza provizoriu o monarhie, luate in raport una fata de alta. /<fr. (by 11W4S4e13r13g13i7o)*coregent
Fiecare dintre doua sau mai multe persoane care indeplinesc functia de presedinte. /+ (by 6W6S15e15r8g8i2o)*copresedinte
Fiecare dintre doua sau mai multe persoane care invata sau activeaza impreuna, luate in raport una fata de alta. /(by 12W6S6e14r15g15i8o)*confrate
Fiecare dintre doua sau mai multe persoane care lucreaza impreuna considerate in raport una fata de alta; colaborator. / + suf.$ ...ator$(by 10W3S3e12r12g5i5o)*conlucrator
Fiecare dintre doua sau mai multe persoane care stapanesc o proprietate. [Sil. ] /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*coproprietar
Fiecare dintre doua sau mai multe persoane care stau la masa impreuna, considerate in raport una fata de alta. /(by 1W1S9e10r3g3i11o)*comesean
Fiecare dintre doua sau mai multe persoane cu interese comune, luate in raport una fata de alta; tovaras. [Sil. ] /<fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*companion
fiecare dintre dungile alternativ luminoase si intunecoase obtinute pe un ecran prin fenomenul de interferenta luminoasa. (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i14o)*franja
Fiecare dintre dungile alternativ luminoase si intunecoase obtinute pe un ecran printr-un fenomen de interferenta luminoasa. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*franja
Fiecare dintre dungile paralele, iesite in relief sau adancite, de pe suprafata unui obiect sau corp. [Monosilabic] /<fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*striu
Fiecare dintre elementele care alcatuiesc celula vie. [Pl. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*organit
fiecare dintre etapele succesive ale unei oribe sau competitii sportive, a unui concurs de calarie, unui joc de carti etc. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i2o)*mansa
fiecare dintre extremitatile axei mari ale orbitei eliptice a unui corp ceresc. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*apsida
Fiecare dintre extremitatile axei mari ale orbitei unui corp ceresc. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*apsida
Fiecare dintre extremitatile laterale, din fata, ale unei scene. /<fr. , it. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*arlechin
Fiecare dintre extremitatile puntii superioare a unei nave. [Pron. / < fr. ].(by 11W5S5e13r14g14i7o)*galiard
fiecare dintre fasiile de panza speciala, care, cusute una langa alta, alcatuiesc o vela. (< it. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*ferta
Fiecare dintre fasiile de panza speciala, cusute una langa alta pentru a forma o vela. [< it. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*ferta
Fiecare dintre fetele exterioare ale unei cladiri, ale unui monument etc.; fata unui edificiu. = de ochii lumii, de forma. [Cf. fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*fatada
fiecare dintre fetele exterioare ale unei cladiri, ale unui monument etc. o de ~ = de ochii lumii, de forma. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*fatada
Fiecare dintre fetele mici ale unui poliedru; fiecare dintre fetele unei pietre pretioase. = tesitura a muchiei taietoare la cutitele de prelucrare prin aschiere. = ochi compus al insectelor. Placa de fonta folosita pentru fixarea placilor de stereotipie. [< fr. , dupa ].(by 4W5S13e13r7g7i7o)*fateta
fiecare dintre fetele verticale laterale decorate ale unei usi, ferestre sau vetre de camin. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i13o)*jambaj
Fiecare dintre foile care alcatuiesc un caiet sau o carte, avand doua pagini. /<ngr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*fila
Fiecare dintre foile in care este invelit stiuletele de porumb. /+ suf. $...usa$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*panusa
Fiecare dintre formatiunile stralucitoare, cu aspect de perie, care formeaza baza cromosferei solare. [Cf. lat. - sageata].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*spicula
fiecare dintre formatiunile stralucitoare, cu aspect de perie, formand baza cromosferei. (< fr. , lat. )(by 13W14S7e7r1g1i1o)*spicula
Fiecare dintre formele in care se prezinta textul unui autor in diferite manuscrise sau editii; fel de a citi un (pasaj dintr-un) text pentru stabilirea versiunii lui originare. V. [Pron. / < lat. , cf. germ. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*lectiune
fiecare dintre formele in care se prezinta textul unui autor in diferite manuscrise sau editii; fel de a citi (un pasaj dintr-un text) pentru stabilirea versiunii originare. (< germ. , lat. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*lectiune
Fiecare dintre franghiile prinse la colturile panzelor unei corabii, servind la strangerea acestor panze. [Cf. it. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*contrascota
fiecare dintre franghiile prinse la colturile velelor unei corabii, servind la strangerea acestora. (< it. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*contrascota
Fiecare dintre frecventele cuprinse in spectrul semnalului de imagine al unui canal de televiziune; frecventa semnalului video in televiziune. [Pron. / cf. fr. , germ. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*videofrecventa
fiecare dintre frecventele in spectrul semnalului de imagine al unui canal de televiziune. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*videofrecventa
fiecare dintre frunzele modificate care alcatuiesc caliciul unei flori. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*sepala
Fiecare dintre frunzele modificate care alcatuiesc caliciul unei flori. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sepala
fiecare dintre frunzulitele care formeaza o frunza compusa. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*foliola
Fiecare dintre frunzulitele care formeaza o frunza compusa. [Pron. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*foliola
Fiecare dintre frunzulitele din care consta caliciul unei flori. /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*sepala
Fiecare dintre frunzulitele din care consta o frunza compusa. [Sil. ] /<fr. , lat. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*foliola
Fiecare dintre frunzulitele metamorfozate din care consta corola unei flori. /<fr. (by 9W10S10e3r4g12i12o)*petala
= fiecare dintre ganglionii simpatici care se afla alaturi de coloana vertebrala in lungul ei, de o parte si de alta. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*paravertebral
Fiecare dintre glandele endocrine situate alaturi de glanda tiroida, in fata posterioara a lobilor acesteia. [Pron. / < fr. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*paratiroida
Fiecare dintre inaintasii din prima linie la rugbi, care, in ingramadeala, sustin pe taloner. [Pron. / < fr. ].(by 8W8S8e2r2g10i11o)*pilier
Fiecare dintre jucatorii care participa la o competitie sportiva, la jocuri etc., considerat in raport cu ceilalti jucatori din echipa. Fiecare din persoanele angajate intr-o tranzactie, intr-o discutie etc. Executant, impreuna cu altul, al unui numar de program (la teatru, la circ etc.). [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*partener
Fiecare dintre laturile unghiului drept al unui triunghi dreptunghic. [< fr. , cf. gr. - perpendiculara].(by 8W9S2e2r11g11i11o)*cateta
fiecare dintre laturile unghiului drept al unui triunghi dreptunghic. (< fr. , gr. , vertical)(by 11W5S5e13r13g7i7o)*cateta
Fiecare dintre laturile unghiului drept al unui triunghi dreptunghic. /<fr. , lat. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*cateta
fiecare dintre liniile paralele, egale ca grosime, ce reprezinta relieful pe harti sau sectiuni intr-un desen tehnic. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*hasura
... Fiecare dintre liniile paralele trase la distante egale pe o portiune de desen, pe o harta sau pe o gravura pentru a indica ceva in mod conventional (umbrele, semitonurile sau accidentele de teren, sectiuni pe desenele tehnice etc.). /<fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*hasura
Fiecare dintre magistratii alesi anual in vechea Roma pentru a apara interesele plebei. = ofiter superior care comanda o cohorta romana. Membru al tribunatului, in Franta. Persoana care lupta pentru o cauza (de obicei politica). Orator care inflacareaza masele prin cuvantarile sale insufletite. [< lat. , cf. fr. , it. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*tribun
Fiecare dintre membrii unei asociatii, considerat in legatura cu ceilalti asociati. [Pron. / cf. fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*coasociat
Fiecare dintre mostenitorii (legatarii) unei averi, lasate prin testament, in raport unul fata de altul. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*colegatar
Fiecare dintre numerele care precizeaza pozitia unui punct fata de un sistem de referinta dat. Directie; cadru. Sistem de linii imaginare prin care se determina pozitia unui punct de pe glob. Sistem de determinare a pozitiei astrilor prin raportare la diferite sisteme de referinta. [Var. s.f. / cf. fr. , it. ]. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*coordonata
fiecare dintre oasele in forma de inel care alcatuiesc coloana vertebrala. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*vertebra
Fiecare dintre oasele in forma de inel care alcatuiesc coloana vertebrala, in canalul careia se afla maduva spinarii. // In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "care are vertebre"; "(referitor la) sira spinarii", "coloana vertebrala", "vertebrat". [< fr. , cf. it., lat. < - a intoarce].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*vertebra
Fiecare dintre oasele scurte ale coloanei vertebrale. [Sil. ] /<fr. , lat. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*vertebra
Fiecare dintre obiectele identice ale unei serii de lucruri, multiplicate dupa un model comun. Reprezentant izolat al unei categorii de fiinte sau de lucruri asemanatoare. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 3W11S12e5r5g6i14o)*exemplar
Fiecare dintre oscioarele care formeaza scheletul degetelor. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*falanga
fiecare dintre participantii la o competitie sportiva, la jocuri etc. persoana cu care danseaza cineva. fiecare dintre persoanele angajate intr-o tranzactie, intr-o discutie etc. executant, impreuna cu altul, al unui numar de program (la teatru, la circ etc.). (< fr. )(by 12W5S5e14r7g7i1o)*partener
Fiecare dintre partile care alcatuiau blazonul mantiei regale (in Franta). Zid care uneste flancurile a doua turnuri sau bastioane. Masiv de arbori sau arbusti din cuprinsul unui spatiu verde, constituit dintr-o singura specie. [< fr. ]. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*curtina
Fiecare dintre partile care formeaza corola unei flori. [< fr. , cf. gr. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*petala
Fiecare dintre partile care participa la un contract. [Cf. fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*cocontractant
Fiecare dintre partile egale ale unui intreg impartit in cinci; a cincea parte din ceva. /+ suf. ...(by 5W14S14e7r8g1i1o)*cincime
Fiecare dintre partile egale ale unui intreg, impartit in noua; a noua parte din ceva. [Sil. ] /suf.$ ...ime$(by 12W12S5e6r14g14i7o)*noime
Fiecare dintre partile egale ale unui intreg impartit in patru; a patra parte din ceva; patrime. /<sl. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*sfert
Fiecare dintre partile egale ale unui intreg, impartit intr-o mie; a mia parte din ceva. /+ suf. $...ime$(by 2W2S10e11r4g4i5o)*miime
Fiecare dintre partile egale ale unui intreg, impartit intr-o suta; a suta parte din ceva. / suf. $...ime$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*sutime
Fiecare dintre partile egale ale unui intreg impartit intr-un miliard; a miliarda parte din ceva. / + suf. $...ime$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*miliardime
Fiecare dintre partile egale ale unui intreg impartit intr-un milion; a milioana parte din ceva. [Sil. ] /+ suf. $...ime$(by 12W5S6e14r14g15i8o)*milionime
Fiecare dintre partile in care este impartit un lucru sau un grup de lucruri care se produc, se distribuie in rate succesive; parte. Fiecare dintre fetele laterale ale unei carti, care rezulta prin taierea transversala a filelor. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g13i6o)*transa
Fiecare dintre partile in care se esaloneaza o suma de bani sau o obligatie de alta natura pentru a fi achitata sau distribuita treptat la anumite termene. Raport (procentual), procent (al scontului, al dobanzii etc.). = raportul dintre plusvaloare si capitalul variabil; = raportul dintre plusvaloare si intregul capital avansat. [Pl. / < germ. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*rata
Fiecare dintre partile laterale ale abdomenului, situate imediat sub ultima coasta. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. gr. - dedesubt, - cartilaj].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*hipocondru
Fiecare dintre partile mobile din care sunt alcatuite usile, ferestrele etc. /<turc. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*canat
Fiecare dintre partile unei cladiri care se gasesc intre planseurile de deasupra parterului; cat. Nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul. ) Fiecare dintre etapele rezultate din impartirea variatiei de viteza sau de presiune a fluidului intr-o masina termica; ) partea unei masini termice in care se produce aceasta variatie; ) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificarile pe care acesta le realizeaza; ) subdiviziunea orizontala a capului unei tabele. Succesiune de terenuri care corespunde in timp unei varste geologice. = element structural al unui arboret constand din totalitatea arborilor ale caror coroane se situeaza la o anumita inaltime, formand un strat distinct. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*etaj
Fiecare dintre penele din coada pasarilor care servesc la dirijarea zborului. [< fr. , cf. lat. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*rectrice
fiecare dintre penele mari ale aripilor pasarilor, care servesc pentru zbor. (< fr. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*remige
Fiecare dintre penele mari ale aripilor unei pasari, care serveste la baterea aerului in timpul zborului. /<fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*remige
Fiecare dintre penele mari care acopera aripile la pasari. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*tectrice
fiecare dintre penele mari care acopera baza aripii la pasari. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*tectrice
Fiecare dintre penele mari din coada pasarilor, care dirijeaza zborul. /<fr. , lat. $rectrix, ...icis$(by 2W2S11e11r4g4i13o)*rectrice
Fiecare dintre perii teposi de pe corpul unor animale nevertebrate. [< fr. , cf. lat. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*cir
fiecare dintre perii teposi de pe corpul unor animale nevertebrate. (< fr. , lat. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*cir
fiecare dintre perisorii implantati in tija unei pene de pasare. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*barba
Fiecare dintre persoanele care poarta acelasi nume, privite in raport una fata de alta; tiz. /<fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*omonim
Fiecare dintre persoanele care se afla in legaturi de rudenie, privite in raport una fata de alta; neam. a fi in relatii bune cu persoane care pot face protectie; a avea proptele. [G.-D. ] /< bulg. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*ruda
Fiecare dintre persoanele care stau la aceeasi masa in raport una fata de alta; comesean. /<fr. lat.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*conviv
Fiecare dintre persoanele cu functii oficiale de acelasi rang, privite in raport una fata de alta (in alt stat sau in alta institutie). /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*omolog
Fiecare dintre persoanele (sau colectivitatile) legate printr-un sentiment de simpatie, stima si atasament reciproc; amic. [Sil. ] /<bulg. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*prieten
fiecare dintre piesele florale de acelasi fel care intra in compunerea periantului la numeroase monocotiledonate. (< fr. )(by 6W6S6e14r15g8i8o)*tepala
Fiecare dintre placile chitinoase de la gura insectelor, a unor viermi si a unor moluste. /<lat. fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*maxila
Fiecare dintre portiunile in care a fost impartit un teren sau o padure. Grup, serie (de persoane). Grup de obiecte asemanatoare; cantitate mare de material de aceeasi provenienta. Loz. [< fr., engl. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*lot
Fiecare dintre primele doua judecati ale unui silogism, din care se deduce concluzia. Fiecare enunt dintr-un sir de enunturi din care este dedus un alt enunt. Idee de baza; baza, conditie. [Var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*premisa
Fiecare dintre proeminentele executate la extremitatea a doua scanduri care se imbina, una intrand in golurile celeilalte. /<germ. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*tinc
= fiecare dintre proeminentele osului temporal situate indaratul urechii. [Pron. / < fr. cf. gr. - mamela, - aspect].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*mastoid
fiecare dintre regiunile discului solar care apar pe fotografii sub forma de nori stralucitori. (< engl. , lat. )(by 7W7S1e1r9g9i10o)*flocul
Fiecare dintre santurile mici, paralele, executate pe suprafata unui element de constructie, unei piese etc.; parte plina care separa la o coloana canelurile. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i7o)*striu
fiecare dintre santurile mici, paralele, pe suprafata unui element de constructie, a unei piese ceramice etc.; parte plina care separa la o coloana canelurile. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*striu
Fiecare dintre scarile unui amfiteatru roman. [Gen. / < lat. , fr. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*precinctie
Fiecare dintre segmentele care formeaza corpul unor viermi, crustacee, miriapode, insecte. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*metamer
Fiecare dintre sistemele de astri din univers; Calea laptelui. [Gen. / < fr. , cf. gr. < - lapte].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*galaxie
fiecare dintre sistemele de astri din univers; (p. restr.) Calea Lactee. (< fr. , gr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*galaxie
Fiecare dintre statele care formau Uniunea Britanica, care duceau aceeasi politica ca metropola si se bucurau de o anumita independenta. [Sil. ] /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i10o)*dominion
Fiecare dintre substantele definite care iau parte la o reactie chimica. [Pron. / < engl. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*reactant
Fiecare dintre treptele unui amfiteatru sau unui stadion, amenajate cu scaune sau cu banci. /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*graden
Fiecare dintre varietatile, dintre gradele prin care trece o culoare fara a-si pierde calitatile specifice. Diferenta usoara (aproape imperceptibila) intre doua lucruri de acelasi gen. Varierea executiei din punctul de vedere al intensitatii sonore. Ceea ce reprezinta o conotatie, un adaos la caracterul esential, de baza. [Pron. / < fr. ].(by 8W8S9e2r2g11i11o)*nuanta
Fiecare dintre vinisoarele de pe suprafata unei frunze prin care circula seva. Fiecare dintre fibrele cornoase si ramificate care impart aripa unei insecte in mai multe parti, formand o retea. Bara metalica sau de lemn care face parte din scheletul unei aripi de avion. Iesitura pe suprafata unei piese, care ii mareste rezistenta. Grinda de beton armat care se toarna impreuna cu placa planseului. Mulura decorativa care contureaza muchiile unei bolti, marginile unei nise etc. Cuta foarte ingusta cusuta ca garnitura pe un obiect de imbracaminte. [Pl. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*nervura
Fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici egali si de semn contrar, foarte apropiati unul de altul. [Cf. germ. , fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*dipol
fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici sau magnetici, egali in valoare absoluta si de semn contrar, foarte apropiati unul de altul. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*dipol
fiecare element vizual care intra in alcatuirea ochilor compusi ai insectelor. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*omatidie
Fiecare element vizual care intra in alcatuirea ochilor compusi ai insectelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ochi mici].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*omatidie
Fierastrau mecanic, cu motor incorporat, care functioneaza cu benzina sau motorina, folosit la taierea lemnelor.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*fierastrau
Fierberea unor plante in apa; decoct. [Gen. , var. s.f. / < fr. , lat. ]. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*decoctie
Fierbere, coacere. Digestie a alimentelor in stomac. [Cf. fr. , lat. < - a coace].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*coctiune
fier de calcat incalzit cu carbuni luati din vatra.regionalism din zona sibiului.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*fier
fig. stare de visare, de melancolie, transa.Se intalneste mai ales in comentariile literare.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*fig
figura acrobatica aeriana constand dintr-o jumatate de luping, urmata de un semitonou. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*imelman
Figura acrobatica aeriana, constand dintr-o jumatate de luping urmata de un semitonou. [< germ. , fr. , cf. - ofiter aviator german].(by 11W4S5e13r13g14i7o)*imelman
figura acrobatica aeriana in care avionul executa o rasucire completa in jurul axului sau longitudinal. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*tonou
Figura acrobatica constand din rasucirea avionului cu 180? in jurul axului sau longitudinal. [< + , dupa fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*semitonou
figura acrobatica constand din rasucirea avionului cu 18^0s in jurul axului sau longitudinal. (dupa fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*semitonou
Figura acrobatica in care avionul executa o rasucire completa, laterala, in sensul zborului, fara a schimba inaltimea sau directia. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*tonou
Figura acrobatica in care avionul se roteste ca un burghiu, coborand pe verticala. [Var. s.f. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*vrie
figura alegorica de metal sau de lemn la orologiile monumentale, care bate orele. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*jacmar
Figura alegorica de metal sau de lemn la orologii monumentale, care bate orele. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*jacmar
figura care impodobea coiful de turnir (si de lupta) al cavalerilor medievali. (< fr. )(by 1W1S5e10r10g3i3o)*cimier
Figura care impodobea coiful de turnir (uneori si pe cel de lupta) al cavalerilor medievali, reproducand intr-un fel sau altul continutul scutului. [Pron. / < fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cimier
Figura continua cu o singura dimensiune, descrisa de un punct prin deplasare sau obtinuta prin intersectia a doua suprafete. Trasatura imaginara care arata o directie data, o limita etc. Descendenta, filiatie. Sistem de fortificatii. v. Sirul luptatorilor intr-o batalie; sir de transee; directia generala a pozitiilor trupelor. Cele doua sine paralele pe care merge trenul; totalitatea instalatiilor unei cai ferate. Legatura aeriana sau maritima intre doua puncte. Legatura de telecomunicatii intre doua puncte. Trasaturile caracteristice ale unui obiect, ale fetei cuiva; contur, profil. Tinuta. Orientare; directie. Rand intr-o pagina. Placa subtire de metal cu care se imprima liniile sau se distanteaza randurile. Rigla. Ecuator. [Pron. , gen. / < lat., it. , cf. germ. ].(by 15W15S8e9r9g2i3o)*linie
Figura de acrobatie aeriana a unui avion in zbor, care descrie o rotatie in jurul axei longitudinale, fara a-si schimba directia sau inaltimea de deplasare. /<fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*tonou
Figura de compozitie care consta in descrierea trasaturilor exterioare, tinutei unui om sau animal. [Gen. [< fr. , cf. gr. - fata, - a scrie].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*prosopografie
Figura decorativa de copil inaripat, folosita in mobila si arta decorativa a Renasterii italiene. [< fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*cherub
figura de dresaj constand din trap ingramadit pe loc, calul tropaind cu picioarele din fata. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*piafe
Figura de lemn, de ceara etc. care reprezinta corpul (sau numai bustul) omului; este folosita de pictori, de sculptori etc. ca model. Forma care reprezinta corpul omenesc si pe care se probeaza (sau se expun) hainele. // Persoana care prezinta modelele de imbracaminte ale marilor ateliere sau fabrici de confectii. Om lipsit de personalitate, usor de condus, foarte influentabil. [Pl. , (s.m.) / < fr. , cf. ol. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*manechin
figura de patinaj artistic care comporta o saritura de rasucire a corpului patinatorului in jurul lui insusi. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*axel
Figura de retorica constand in adaugarea la argumentatie a unei probe scurte care s-o intareasca; epanadiploza. [< fr. , gr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*prozapodoza
Figura de retorica prin care oratorul cheama in ajutor zeii sau oamenii. V. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 9W2S2e3r11g11i4o)*obsecratie
Figura de retorica prin care oratorul declara ca nu vrea sa vorbeasca despre un lucru, despre care totusi vorbeste; pretermisie; paralipsa. [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 8W1S2e2r10g10i4o)*preteritiune
Figura de retorica prin care se unesc doua idei aparent contradictorii. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*paradoxism
figura de sintaxa poetica, constand in potrivirea fonica a ultimelor silabe a doua cuvinte invecinate; homeoptota. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*homeoteleuta
Figura de sintaxa poetica, constand in potrivirea fonica a ultimelor silabe a doua cuvinte invecinate; homeoptota. [Pron. , var. s.n. / < fr. , cf. gr. ]. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*homeoteleuta
Figura de stil care consta in a atribui unui cuvant un inteles nou pe baza unei comparatii subintelese. [Cf. lat., gr. , it. , fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*metafora
Figura de stil care consta in a da unui cuvant o semnificatie noua, printr-o comparatie subinteleasa. /<lat. , it. , fr. (by 3W3S4e12r12g6i6o)*metafora
Figura de stil care consta in alaturarea de cuvinte asemanatoare ca forma, dar cu inteles deosebit; paronomasie. [Cf. fr. gr. ].(by 8W8S2e2r2g10i11o)*paronomaza
Figura de stil care consta in atenuarea insusirilor, in micsorarea dimensiunilor unui obiect, unei fiinte etc. pentru a se obtine efectul invers. [Cf. fr. , gr. - simplificare].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*litota
Figura de stil care consta in desfasurarea ascendenta a ideilor unei opere. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*climax
Figura de stil care consta in extinderea sau restrangerea sensului unui cuvant, substituindu-se denumirea intregului cu denumirea unei parti a acestuia si invers. /<lat. ngr.fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*sinecdoca
Figura de stil care consta in folosirea unui cuvant cu alt sens decat cel obisnuit. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*catahreza
Figura de stil care consta in indicarea unui amanunt antecedent pentru a sugera consecinta unui fapt sau invers. [< fr. , cf. lat., gr. - transpozitie].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*metalepsa
Figura de stil care consta in inlocuirea unui substantiv insotit de un atribut prin doua substantive; inlocuire a unui atribut adjectival cu unul substantival. [Pron. / < fr., lat., gr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*hendiada
Figura de stil care consta in inlocuirea unui termen prin altul cu care se afla in raport de continuitate. /<fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*metonimie
Figura de stil care consta in intrebuintarea repetata a unei conjunctii pentru a da mai multa energie unui discurs. V. [< fr. , cf. gr. ].(by 6W6S14e15r15g8i8o)*polisindeton
Figura de stil care consta in reluarea inversata a doua cuvinte sau expresii pentru a forma o antiteza. [Sil] /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*chiasm
Figura de stil care consta in reluarea unei idei cu alte cuvinte. [Cf. fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*expolitiune
Figura de stil care consta in reluarea unui cuvant sau grup de cuvinte la inceputul unor unitati sintactice; regresiune [in DN]. [Cf. fr. , gr. - intoarcere].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*epanoda
Figura de stil care consta in repetarea aceluiasi cuvant la inceputul a mai multor versuri, propozitii sau fraze. /<ngr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*anafora
Figura de stil care consta in repetarea aceluiasi semn la inceputul unor cuvinte sau silabe succesive. [< fr. , cf. gr. - acelasi lucru].(by 9W3S3e12r12g5i6o)*tautacism
Figura de stil care consta in restrangerea sau largirea sensului unui cuvant folosindu-se partea pentru intreg, intregul pentru parte, genul pentru specie, specia pentru gen, singularul pentru plural etc. [Cf. fr. , lat., gr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*sinecdoca
Figura de stil care consta in schimbarea unui element al discursului cu un altul. [Cf. it. , lat., gr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*enalaga
figura de stil care consta in schimbarea unui element al discursului cu un altul. (< fr., gr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*enalaga
Figura de stil care consta in suprimarea conjunctiilor copulative intr-o fraza pentru a-i da expresie, dinamism; asindeton. [Pl. / < it. , fr. , cf. gr. , lat. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*asindet
Figura de stil care consta in suprimarea conjunctiilor copulative pentru a da dinamism frazei. [Var. ]/<lat. , fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*asindet
Figura de stil care exprima cu abilitate o ironie caustica si umilitoare. [< fr. , cf. gr. - atac perfid].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*diasirm
figura de stil care exprima cu abilitate o ironie caustica si umilitoare. (< fr. , gr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*diasirm
figura de stil care reuneste doua cuvinte in aparenta contradictorii.Ex - o tacere elocventa.Sursa - Le petit Larousse ,Ed.Larousse 1993,p.732(by 1W1S9e10r10g3i4o)*figura
figura de stil constand din reunirea anaforei cu epifora, astfel incat in mai multe fraze consecutive cuvantul de la inceput este acelasi cu cel de la sfarsit. (< fr. , gr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*simploca
figura de stil constand dintr-o serie de enunturi nominale, formate din cuvinte monosilabice succesive si care se incheie cu un cuvant bisilabic sau polisilabic. (< fr. , gr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*epitrochasm
Figura de stil constand dintr-o serie de enunturi nominale, formate din cuvinte monosilabice succesive si care se incheie cu un cuvant bisilabic sau polisilabic. [< fr. , gr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*epitrochasm
figura de stil constand in a atribui unui cuvant un inteles nou pe baza unei comparatii subintelese. (< fr. , lat., gr. , it. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*metafora
figura de stil constand in a imbina doua cuvinte in aparenta contradictorii, incompatibile, pentru a da expresiei un caracter usturator. (< fr., gr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*oximoron
figura de stil, constand in alaturarea de cuvinte asemanatoare ca forma, dar cu inteles deosebit; paronomasie. (< fr. , lat., gr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*paronomaza
figura de stil constand in alaturarea unui cuvant de un altul pentru a-l lamuri, a-l determina cat mai nuantat. calificativ. (< fr. , lat. , gr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*epitet
figura de stil constand in asezarea inversata a doua perechi de cuvinte, pentru a forma o antiteza. (< fr. , gr. )(by 6W14S14e14r8g8i1o)*chiasm
figura de stil constand in atenuarea insusirilor, in micsorarea dimensiunilor unui obiect, ale unei fiinte etc. pentru a se obtine efectul invers. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*litota
Figura de stil constand in atribuirea intelesului unui cuvant altui cuvant cu sens apropiat. [Pl. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. , gr. - abuz].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*catahreza
figura de stil, constand in dislocarea si anticiparea unui membru al propozitiei subordonate, indeosebi a subiectului, si introducerea lui in propozitia regenta, ca obiect direct sau indirect al acesteia. (< fr. , anticipare)(by 11W12S5e5r14g14i7o)*procatalepsa
Figura de stil constand in dislocarea si anticiparea unui membru al propozitiei subordonate si introducerea lui in propozitia regenta. [Cf. gr. - anticipare].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*procatalepsa
... Figura de stil constand in exagerarea realitatii, folosind expresii si imagini sugestive, pentru a impresiona mai puternic. /<lat., fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*hiperbola
Figura de stil constand in exprimarea unei ironii sau a unui adevar usturator sub forma asocierii paradoxale a doi termeni contradictorii. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*oximoron
Figura de stil constand in folosirea paronimelor pentru a obtine anumite efecte expresive. /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*paronomaza
Figura de stil constand in folosirea unui nume comun in locul unui nume propriu si invers. [Var. s.f. / < fr. , cf. it., gr. < - in loc de, - nume].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*antonomaza
Figura de stil, constand in folosirea unui nume propriu in locul unui nume comun si invers. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*antonomaza
figura de stil, constand in indicarea unui amanunt antecedent pentru a sugera consecinta unui fapt, sau invers. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*metalepsa
Figura de stil constand in inlaturarea membrelor unei perioade prin unele cuvinte imprumutate de la un membru precedent; inlantuire de anadiploze succesive; conexiune; epiploca. [< fr. , lat. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*concatenatie
figura de stil constand in inlocuirea unui substantiv insotit de un atribut prin doua substantive; inlocuire a unui atribut adjectival cu unul substantival. (< fr., lat., gr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*hendiada
Figura de stil constand in inlocuirea unui termen prin altul, legat de primul printr-un oarecare raport (de la cauza la efect, de la abstract la concret). [Gen. / cf. fr. , lat., gr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*metonimie
figura de stil constand in intrebuintarea repetata a unei conjunctii pentru a da mai multa energie unui discurs. (< fr. , gr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*polisindeton
figura de stil, constand in inversarea cauzei prin efect, a abstractului prin concret, a notiunilor morale prin cele fizice etc. si invers. (< fr. , lat., gr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*metonimie
figura de stil, constand in rasturnarea ordinii firesti a termenilor (cuvinte sau propozitii), anticipandu-se ceea ce ar trebui sa urmeze. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g2i11o)*histeronproteron
Figura de stil constand in rasturnarea ordinii firesti intre fenomene, anticipandu-se ceea ce ar trebui sa urmeze. [< it., fr., gr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*histeronproteron
figura de stil constand in reluarea aceluiasi cuvant sub diverse forme flexionare; traductie. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*poliptoton
figura de stil constand in reluarea unui cuvant, folosit succesiv in acceptii diferite. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*antanaclaza
Figura de stil constand in reluarea unui cuvant, folosit succesiv in alte acceptii ale sale. [Pl. / < fr. , cf. gr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*antanaclaza
figura de stil constand in reluarea unui cuvant, modificandu-i usor acceptia. (< germ. , fr. , gr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*diafora
figura de stil constand in repetarea aceluiasi semn la inceputul unor cuvinte sau silabe succesive. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*tautacism
Figura de stil constand in repetarea aceluiasi sunet in cuvinte care se succed. /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*aliteratie
Figura de stil constand in repetarea intrerupta a aceluiasi cuvant sau a unui grup de cuvinte in propozitie sau vers. [< fr. , gr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*epanalepsa
Figura de stil constand in repetarea unei conjunctii inaintea fiecarei parti omogene din cadrul unei propozitii. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*polisindeton
Figura de stil constand in repetarea unui cuvant la inceputul mai multor versuri, propozitii sau fraze succesive. [< fr. , lat., gr. , cf. gr. - inapoi, - intoarcere].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*anafora
figura de stil, constand in repetarea unui nume propriu, de obicei de persoana, prin apelativul din care provine prin antonomaza. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*anominatie
figura de stil constand in restrangerea sau largirea sensului unui cuvant, folosindu-se partea pentru intreg, genul pentru specie, singularul pentru plural si invers, materia din care e facut un lucru pentru lucrul insusi. (< fr. , gr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sinecdoca
Figura de stil constand in retractarea sau reluarea a ceea ce s-a spus in acelasi enunt in scopul corectarii enuntului sau a unei notiuni; corectie. [Cf. fr. , gr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*epanortoza
figura de stil constand in suprimarea conjunctiilor copulative intr-o fraza, pentru a-i da expresie, dinamism. (< fr. , gr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*asindet
Figura de stil constand in zugravirea vie, printr-o acumulare de epitete, a unei intamplari. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - sub, - a fasona].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*hipotipoza
figura de stil, constand in zugravirea vie, printr-o acumulare gradata de epitete, a unei intamplari, a unui obiect. (< fr. , gr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*hipotipoza
Figura de stil in care desfasurarea ideilor, a gandirii se face treptat, in gradatie (2) [in DN] ascendenta in forma de scara. Punct culminant al unei actiuni, al unui conflict. [Pl. / < lat., fr. , cf. gr. - scara].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*climax
figura de stil prin atribuirea intelesului unui cuvant altui cuvant cu sens apropiat. (< fr. , lat. , gr. , abuz)(by 11W4S4e13r13g6i7o)*catahreza
figura de stil prin care cineva simuleaza ca isi reproseaza anumite lipsuri pentru a da de inteles ca nu e vinovat. (< fr. , gr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*cleuasm
Figura de stil prin care cineva simuleaza ca isi reproseaza anumite lipsuri pentru a da de inteles ca nu e vinovat sau ca altcineva este vinovat. [< fr. , cf. gr. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*cleuasm
Figura de stil prin care se exagereaza realitatea, folosindu-se expresii si imagini sugestive pentru a impresiona mai puternic. Curba care reprezinta locul geometric al punctelor dintr-un plan a caror diferenta a distantelor la doua puncte fixe (focare) este constanta. [Var. s.f. / < fr. , lat., gr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*hiperbola
figura de stil prin care se scot in evidenta insusiri legate de o anumita calitate omeneasca. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*arneza
figura de stil reprezentand o ironie fina, care nu vrea sa indispuna. (< fr. , cf. , spirit)(by 1W2S10e10r3g4i12o)*charientism
Figura de stil reprezentand o ironie fina, care nu vrea sa indispuna. [Pron. / < fr. , cf. gr. - gluma, spirit].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*charientism
figura geometrica din doua semiplane limitate de aceeasi dreapta, de intersectie. o (adj.) unghi ~ = unghi care se formeaza prin intersectarea a doua plane. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*diedru
Figura geometrica formata de doua planuri care se intersecteaza dupa o dreapta. = unghi care se formeaza prin intersectarea a doua planuri. [Pron. / < fr. , cf. gr. - doi, - baza].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*diedru
Figura geometrica formata din trei planuri care se intersecteaza doua cate doua. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cu trei, - baza].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*triedru
Figura geometrica formata dintr-o jumatate de cerc. Sir de fiinte, de lucruri etc. asezate in semicerc (1); linie arcuita. [< + , dupa fr. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*semicerc
Figura geometrica formata dintr-o linie franta inchisa. Teren pentru trageri de instructie cu arme de foc. Teren de tir. [< fr. , cf. lat., gr. < gr. - numeros, - unghi].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*poligon
Figura geometrica formata in spatiu de doua planuri care incep de la linia lor de intersectie. [Sil. ] /<fr. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*diedru
Figura geometrica in forma de stea cu cinci colturi. [< fr. , cf. gr. - cinci, - scriere].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*pentagrama
Figura geometrica marginita de trei plane ce pornesc dintr-un varf comun. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*triedru
figura in cursul careia toreadorul face sa treaca taurul pe langa el. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*veronica
Figura in forma de stea cu cinci colturi, folosita ca talisman. [Sil. ] /<fr. (by 14W14S8e1r2g10i10o)*pentagrama
Figura la jocul de pocher, formata dintr-un brelan si o pereche. [< fr., engl. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*ful
Figura mica, ce reprezinta o fiinta si serveste ca ornament; statueta de dimensiuni mici. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*figurina
Figura mica (mai ales statueta) de portelan, de bronz etc.; bibelou. [< it. , fr. ].(by 6W14S15e8r8g9i2o)*figurina
Figura, motiv sculptat care se desprinde numai pe jumatate de fond; basorelief. [Pron. , pl. / < + ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*semirelief
Figura plana formata din doua arce de cerc cu aceleasi extremitati. = cele doua lunule obtinute prin constructia unor semicercuri pe ipotenuza si catetele unui triunghi dreptunghic. Pata alba de forma unei semilune, situata la baza unghiei omului. [< fr. , cf. lat. - semiluna].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*lunula
figura retorica, acumulare de probe, pentru ca argumentarea sa fie cat mai convingatoare. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*conglobatie
Figura retorica care consta in repetarea unui cuvant (sau a unui grup de cuvinte) la sfarsitul si la inceputul unei unitati sintactice sau metrice; epanastrofa; prosapodoza; reditie. [< it. , cf. gr. - dublare].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*epanadiploza
Figura retorica care consta intr-o acumulare de probe pentru ca argumentarea sa fie cat mai convingatoare. [< fr. , cf. lat. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*conglobatie
figura retorica constand in deghizarea unei laude sau a unei flatari sub aparenta blamului ori a reprosului. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*asteism
figura retorica constand in folosirea unui nume comun in locul unuia propriu si invers; antonomasie. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*antonomaza
figura retorica, constand in reluarea unei idei cu alte cuvinte. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*expolitiune
figura retorica constand in reluarea unui cuvant sau grup de cuvinte de la inceputul unei unitati sintactice sau metrice la sfarsitul ei; epanastrofa; prozapodoza; reditie^2. (< it. , gr. )(by 9W9S3e3r3g12i12o)*epanadiploza
figura retorica constand in repetarea intrerupta a aceluiasi cuvant sau grup de cuvinte in propozitie sau vers. (< fr. , gr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*epanalepsa
figura retorica constand in respingerea unui argument ca fiind absurd. (< fr., gr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*apodioxis
figura retorica constand in retractarea sau reluarea a ceea ce s-a spus in acelasi enunt, in scopul corectarii enuntului sau a unei notiuni; corectie. (< fr. , gr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*epanortoza
figura retorica prin care autorul se adreseaza lucrurilor neinsufletite, unui absent sau unui mort. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*prozopopee
figura retorica prin care este implorat cel pe care vrem sa-l induplecam. (< fr. , lat. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*deprecatie
Figura retorica prin care este implorat cel pe care vrem sa-l induplecam; implorare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*deprecatie
figura retorica prin care o locutiune, o fraza se intrebuinteaza cu un inteles contrar. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*antifraza
Figura retorica prin care oratorul apeleaza la divinitati sau personalitati marcante. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat. $obsecratio, ...onis$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*obsecratie
figura retorica prin care oratorul invoca zeii sau oamenii. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*obsecratie
Figura retorica prin care oratorul prepara auditoriul in vederea unui anumit fapt care ar putea sa displaca; premunitie [in DN]. Senzatie care preceda, care anunta un fapt; prevestire, avertisment. [Var. s.f. / < fr. , lat. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*premonitie
Figura retorica prin care oratorul sau scriitorul se adreseaza lucrurilor neinsufletite, unui absent sau unui mort ca si cand ar fi de fata, ori le face sa vorbeasca prin expunerea lui ca niste fiinte vii; personificare. [Pron. , var. s.f. / < fr. , lat. , cf. gr. - persoana, - a face].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*prozopopee
figura retorica prin care oratorul sau un autor enunta, sub forma de avertisment la adresa auditoriului ori a unui personaj, o nenorocire inevitabila. (< fr. , lat. , amenintare)(by 9W3S3e11r12g5i5o)*cominatie
Figura retorica prin care oratorul sau un autor enunta, sub forma de avertisment la adresa auditoriului sau a unui personaj, o nenorocire inevitabila. [< fr. , cf. lat. - amenintare].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*cominatie
Figura retorica prin care se adauga unei fraze care pare terminata una sau mai multe parti in care se dezvolta o idee accesorie. [< fr. , cf. gr. - peste, - fraza].(by 1W1S10e10r10g4i4o)*epifraza
figura retorica prin care se adauga unei fraze ce pare terminata una sau mai multe parti in care se dezvolta o idee accesorie. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*epifraza
figura retorica prin care se declara ca nu se va vorbi despre un lucru, amintit totusi in expunere; pretermisie, paralipsa. (< fr. , lat. , omisiune)(by 12W5S6e14r14g8i8o)*preteritiune
Figura retorica prin care se defineste ceva prin contrariul sau. [Cf. gr. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*sincriza
figura retorica prin care se defineste ceva prin contrariul sau. (< gr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*sincriza
figura retorica prin care se exprima o dorinta sub forma de exclamatie. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*optatie
Figura retorica prin care se exprima o dorinta sub forma de exclamatie. [Gen. / < fr. , lat. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*optatie
Figura retorica prin care se preintampina obiectiile posibile ale adversarului. [Cf. fr. , gr. - anticipare].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*prolepsa
Figura retorica prin care se reda ca real ceva imaginar; prezentare a unor fapte, intamplari imaginare drept reale sau posibile. Povestire alegorica; povestire cuprinsa intr-o opera literara; afabulatie. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*fabulatie
Figura retorica prin care se repeta cuvintele spuse anterior, dar in alta ordine. [< fr. , gr. - schimbare].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*metabola
Figura retorica prin care se spune intai ceea ce ar fi trebuit spus in al doilea rand. [Gen. / < it. , lat.t. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*isterologie
figura retorica prin care se spune intai ceea ce ar fi trebuit spus in al doilea rand. (< it. , lat. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*isterologie
figura retorica prin care se urmareste sa se demonstreze ca faptul incriminat este laudabil. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*antiparastaza
Figura ritmica alcatuita din doua note de durata egala cu aceea a trei note obisnuite. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*duolet
Figura ritmica alcatuita din zece note de durata egala cu aceea a opt note obisnuite. [< it. ]. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*decimolet
Figura simplificata care serveste numai la o demonstratie, permitand o vedere de ansamblu asupra unei lucrari. Proiect, plan. Tablou cuprinzand denumirea posturilor si retributiile respective ale unei intreprinderi sau institutii. [< fr. , it. , cf. gr. - forma, figura].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*schema
figurina in forma de bust de animal sau de om, ornament al unui obiect metalic sau ceramic. (< fr. , engl. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*protoma
Figurina in forma de cap de animal sau de om, formand un ornament al unui obiect metalic sau ceramic. [Cf. fr. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*protoma
Fiindca a venit vorba (de asta); bine ca mi-am adus aminte! // Cuvinte spuse pe departe (adesea rau intentionate) la adresa cuiva; aluzii rautacioase. [Pl. / < fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*apropo
Fiind in strainatate mi-e greu sa va dau o sursa, dar cred ca orice carte de conjuagare a verbelor respectabila trebuie sa contina aceasta informatie.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*la
Fiinta care are organe de simt, de miscare, sistem nervos etc. Om josnic, stapanit de instincte proprii animalelor. // De animal, referitor la animale, propriu animalelor. [Cf. fr. , it. , germ. < lat. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*animal
fiinta care, potrivit budismului, atingand starea de perfectiune, este scutita de a se reincarna. statuie, reprezentand o astfel de fiinta. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*bodhisattva
Fiinta creata artificial (dupa o legenda iudaica) din lut si insufletita de un rabin, care, devenind primejdioasa prin forta sa, a fost nimicita; monstru leviatan (1). (< engl. ) (by 9W10S3e3r12g12i5o)*golem
fiinta despre care documente stravechi atesta ca ar fi calatorit cu vehicule de tip astronava. (< paleo astronaut)(by 12W13S6e6r15g15i8o)*paleoastronaut
Fiinta despre care unele documente stravechi atesta ca ar fi calatorit cu vehicule asemanatoare aeronavelor si astronavelor. [Sil.: ] /(by 8W9S2e2r10g11i4o)*paleoastronaut
Fiinta dezvoltata insuficient din punct de vedere fizic. /+ suf. ...(by 13W6S7e15r15g8i9o)*chircitura
(Fiinta) din afara globului pamantesc. [< fr. , cf. lat. - din afara, - pamant].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*extraterestru
Fiinta fabuloasa imaginata cu cap de om si trup de taur. [Pron. / < fr. , cf. - monstru mancator de oameni, ucis de Teseu].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*minotaur
Fiinta fabuloasa, inchipuita ca o femeie cu serpi in loc de par. Animal marin celenterat, cu corpul gelatinos in forma unei ciuperci. [Cf. fr. < - una din Gorgone].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*meduza
Fiinta fabuloasa, jumatate femeie si jumatate peste, care ademenea prin cantecele ei pe corabieri in locuri primejdioase, unde acestia isi gaseau moartea. Femeie seducatoare. Aparat emitator de sunete de mare intensitate, cu care se dau semnalele in fabrici, in navigatie etc. sau in cazuri de alarma. Aparat folosit in laborator pentru masurarea inaltimii sunetelor. [< fr. , it. , cf. lat. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*sirena
Fiinta fantastica, avand corpul alcatuit din elemente specifice oamenilor si animalelor. Fiinta care are o anomalie fizica din nastere; pocitanie. Colos, namila; fiinta sau lucru de proportii colosale. Om crud, degenerat, denaturat. // Urias, foarte mare, colosal. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*monstru
Fiinta, faptura; individ. Protejat, acolit (al unui om influent). [Cf. fr. , lat. ]. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*creatura
Fiinta imaginara, asemanatoare cu un sarpe, despre care se crede ca ar ucide cu privirea. /<sl. , ngr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*vasilisc
Fiinta imaginara avand infatisarea unei fete imbracate in alb, care se crede ca ar aparea numai noaptea si ar face rau, in special barbatilor; vantoase; dragaica; iele. /Din(by 12W6S6e14r15g8i8o)*soimane
Fiinta imaginara, considerata drept spirit al raului; dusman principal al lui Dumnezeu; drac; diavol; satana. [Sil. ] /<ngr.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*aghiuta
Fiinta imaginara considerata drept spirit al raului; dusman principal al lui Dumnezeu si al omenirii; drac; demon; satana; diavol. / Orig. nec.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*sarsaila
Fiinta imaginara cu chip de femeie, inzestrata cu forte supranaturale, care protejeaza apele, muntii, padurile etc. /Orig. nec.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*stima
Fiinta imaginara, despre care se crede ca poate hotari soarta omului la nastere. [G.-D. / + suf. ...(by 3W11S12e5r5g13i7o)*ursitoare
... Fiinta imaginara in chip de femeie frumoasa, inzestrata cu forta supranaturala si cu influenta asupra destinelor oamenilor; zana. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*fee
Fiinta imaginara, ocrotitoare a apelor, cu chip de femeie frumoasa si cu coada de peste, care ademeneste tinerii si-i ineaca. /<sl. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*rusalca
Fiinta imaginata drept spirit al raului; dusman principal al lui Dumnezeu si al omenirii; diavol; demon; satana. a se teme foarte tare de ceva sau de cineva. e totuna; este acelasi lucru. a face tot ce se poate; a pune totul in joc. se spune pentru a arata neincrederea sau pentru a tagadui ceva. se spune despre cineva foarte urat. a fi foarte sarac; a o duce foarte greu. se spune cand intre prieteni se starneste o vrajba neasteptata. lucrurile nu stau atat de rau cum se pare.) a) a fi rau; b) a fi foarte istet. ) a o pati. ( ) om ticalos. a se uita la cineva cu dusmanie sau cu frica. a) a fi om rau; b) a fi neastamparat, zvapaiat.foarte departe; intr-un loc pe care nu-l stie nimeni. tutun. a-si face singur neplaceri. a ajunge din rau in mai rau.) a nu se mai interesa de cineva sau de ceva; a lasa la voia intamplarii. a fi sanatos. ! ) se spune cand esti cuprins de uimire. afacere necurata. orice. ! se spune cand esti nedumerit de ceva. se spune pentru a exprima indignarea fata de actiunile cuiva sau fata de o situatie. /<lat. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*drac
Fiinta insuficient dezvoltata din punct de vedere fizic; chircitura; avorton. /+ suf. $...ura$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*starpitura
Fiinta inzestrata cu facultatea de a simti si de a se misca; vietate. [Si. ] / + suf.$ ...tor$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*vietuitoare
Fiinta inzestrata cu facultatea de a simti si de a se misca; vietuitoare. [G.-D. ; Sil. ] /v + suf. $...tate$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*vietate
Fiinta inzestrata cu puteri supranaturale care a creat lumea; Dumnezeu; demiurg; divinitate. [Sil. ] /<fr. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*creator
Fiinta ireala inchipuita ca un animal ce se arata in zori. / + suf. $...ila$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*zorila
Fiinta omeneasca; om; individ, ins. = a) personal, insusi; b) in carne si oase. = om privit ca subiect cu drepturi si obligatii; = intreprindere, institutie etc. careia legea ii acorda drepturi si datorii, fiind recunoscuta ca subiect de drept. Categorie gramaticala a pronumelui si a conjugarii verbelor, care indica pe vorbitor, pe cel caruia i se adreseaza sau pe cei despre care se vorbeste. [< lat. , cf. it. , fr. ].(by 5W5S14e14r14g7i8o)*persoana
Fiinta sau lucru despre care se crede ca ar purta noroc. Prajitura cu crema de cacao, glasata cu ciocolata. [< fr. , cf. prov. - vraja].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*mascota
Fiinta sau (mai rar) lucru de dimensiuni neobisnuit de mari si ne-proportionale; matahala. /Orig. nec.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*namila
Fiinta sau obiect despre care se crede ca poseda puterea magica de a aduce noroc. /<fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*mascota
Fiinta socotita de cei mistici drept creatoare si carmuitoare a lumii; Dumnezeu, zeu. Esenta, natura divina. [Cf. lat. , fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i8o)*divinitate
Fiinta supranaturala care se crede ca influenteaza asupra destinului cuiva; spirit protector. /lat. fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*geniu
Fiinta supranaturala considerata de credinciosi a fi creatoare si stapana a lumii; Dumnezeu. /(by 5W6S14e14r7g8i1o)*atotputernic
Fiinta umana, considerata ca fiind trecatoare.persoana foarte saraca. om simplu. /+ suf. $...tor$(by 3W11S12e5r5g5i14o)*muritor
Fiinta urata, cu exterior respingator; smardoare. [G.-D. / + suf. ...(by 1W9S9e3r3g11i12o)*uraciune
Fiinte imaginare, avand infatisarea unor fete frumoase imbracate in alb, care se crede ca ar aparea numai noaptea si ar face rau, in special, barbatilor; vantoase; soimane; dragaica. [G.-D. ] /Din pron. pers.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*iele
(fil.) 1. actiunea de a reifica. 2. tendinta de a da oricarui lucru dinamic, de miscare un caracter static. 3. intelegerea gresita a raporturilor sociale ca raporturi dintre lucruri, obiectuale, autonomizate. (< reifica)(by 4W12S13e6r6g15i15o)*reificare
(fil.) 1. care are trasaturile unui obiect, independent de reflectarea lor in constiinta; material, obiectiv. 2. care apartine lucrurilor; obiectelor. (dupa fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*obiectual
(fil.) 1. referire a unei teme la fenomenele pe care le include. 2. caracter al fenomenelor presupuse de o tema. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tematism
fila libera, alba sau colorata, intre scoarta cartilor legate si prima fila. (< germ. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*forzat
Fila libera, alba sau colorata, intre scoarta cartilor legate si prima fila. [< germ. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*forzat
Filament albuminos care suspenda galbenusul de ou in invelitorile lui. [Scris si / < fr. , cf. gr. - mazariche].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*salaza
filament al miofibrilelor cu rol in contractia muschilor. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*miofilament
filament care formeaza aparatul vegetativ (miceliul) ciupercilor. (< fr. )(by 6W14S14e15r8g8i1o)*hifa
filament cromozomial incolacit sau spiralat, cu segmente de cromomere, in profaza mitozei. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*cromonema
Filament cromozomial lung si spiralat, care se observa in profaza mitotica. [< germ. , cf. gr. - culoare, - filament]. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*cromonema
Filament din care este alcatuit miceliul ciupercilor. [Pl. / < fr. , cf. lat. , gr. - tesut].(by 14W7S8e8r1g1i10o)*hifa
filamente citoplasmatice care strabat membrana celulara, facand legatura cu celulele invecinate. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*plasmodesme
Filament foarte fin al tesutului muscular, care are proprietatea de a se contracta la excitatii. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*miofibrila
(fil.) a transforma un lucru, a da (unei idei) caracter material, concret. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*reifica
(fil.) calitate a individului de a putea determina el insusi scopul actiunilor sale. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*autotelie
(fil.) categorie, notiune fundamentala (substanta, cantitate, calitate etc.). (< fr. , it. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*predicament
(fil.) caz asemanator pentru toate lucrurile si fenomenele de acelasi fel. (< gr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*analogon
(fil.) concept care integreaza si explica diferitele date experimentale, descrie legile obiective ale realitatii. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*construct
(fil.) conceptie potrivit careia lucrurile concrete, materiale alcatuiesc substratul ultim al lumii. (cf. , lucru)(by 13W7S7e15r15g9i9o)*reism
(fil.) considerat ca un tot. referitor la caracterul global al proceselor psihologice sau de comportament. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*molar
Fildes. Substanta solida care acopera pulpa dentara; dentina. [Pron. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*ivoriu
(fil.) esenta cognoscibila numai prin ratiune, in opozitie cu fenomenul. (la Kant) "lucru in sine". (< fr. , germ. , gr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*numen
(fil.) functie care mentine sau sporeste adaptarea unei unitati date la contextul ei social. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*eufunctie
(fil.; la Anaximandru) element primar si cauza materiala a lucrurilor, materie indeterminata si infinita (aerul, apa, focul si pamantul). (< gr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*apeiron
(fil.; la Aristotel) scop launtric care ar sta la baza dezvoltarii materiei si ar determina in mod finalist intregul proces al dezvoltarii ei. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*entelehie
(fil.; la Aristotel si la scolastici) ansamblul factorilor care conditioneaza sau determina esenta unui lucru; tot ceea ce face ca o entitate sa fie ceea ce este. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*quidditate
Filmarea imaginii obtinute prin proiectia unui pozitiv fotografic pe un ecran semitransparent sau reflectant, simultan cu filmarea actorilor, machetelor etc. asezate in fata acestui ecran. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*retroproiectie
Filmare a unor obiecte sau fiinte de dimensiuni mici pentru a obtine o imagine marita. [Cf. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*macrofilmare
filmare dirijata de jos in sus, care creeaza un sentiment de forta, de inaltare. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*contraplonjeu
Filmare dirijata de jos in sus, care creeaza un sentiment de forta, de inaltare. [< fr. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*contraplonjeu
Film compus din mai multe serii (relativ independente), care sunt prezentate pe ecran succesiv; film in serii. [Sil.] /<engl. fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*serial
Film de aventuri a carui actiune se petrece de obicei in timpul colonizarii vestului Statelor Unite ale Americii. /Cuv. engl.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*western
Film de lung metraj (care depaseste 1000 m lungime). [< + , dupa fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*lungmetraj
Film de scurt metraj (care nu depaseste 1000 m). [Pl. / < + , dupa fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*scurtmetraj
Film documentar, de desen animat sau artistic, realizat pentru televiziune. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i1o)*telefilm
Film folosit pentru reproducerea la scara redusa a documentelor, a unor pagini de carte etc. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*microfilm
Film fotografic care cuprinde o serie de diapozitive (insotite de text explicativ) ce se proiecteaza pe ecran cu ajutorul unui aparat mic, portativ. [Sil. ] /<rus. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*diafilm
Film fotografic pe care sunt reproduse, la scara mica, documente, carti, manuscrise. /<fr. , germ. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*microfilm
film fotografic pentru reproducerea la scara redusa a documentelor, a unor pagini de carte etc. (inform.) suport fotografic de informatii; microfisa. (< fr., engl. , germ. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*microfilm
Film produs si lansat cu mari cheltuieli; superfilm. [Gen. / < fr., engl. ].(by 10W11S4e4r13g13i13o)*superproductie
Film realizat prin colaborarea studiourilor cinematografice din doua sau din mai multe tari. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*coproductie
film scurt video de cateva minute, care ilustreaza o melodie. (< fr., amer. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*clip
filoane de metal pretios (sens dedus din context; n-am gasit inca pe net o definitie mai exacta sau cuvintul la sg.). nu va interesati dvs?(by 4W4S13e13r13g6i7o)*filoane
filogenie din mai multe linii de descendenti. (< poli filogenie)(by 9W3S3e11r5g5i13o)*polifilogenie
(filol.) terminare, incheiere. marcare printr-un punct (deasupra sau dedesubtul unei litere, unui cuvant etc.) a unei anulari; scoatere a unor cuvinte, litere dintr-un text. (< fr. , lat. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*expunctiune
Filon de lava injectata si consolidata in crapatura unui con vulcanic, care, prin eroziunea terenurilor, ramane in relief ca un zid. Dig mic. [Pron. / < engl. ].(by 13W6S6e15r15g15i8o)*dyke
Filosofia reprezinta asezarea lui Dumnezeu in notiuni spre a caror stabilire judecata nu se foloseste de alta autoritate decat de a sa proprie.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*filosofia
Filosofia reprezinta asezarea lui Dumnezeu in notiuni spre a caror stabilire judecata nu se foloseste de alta autoritate decat de a sa proprie.Filosofiile ateiste reprezinta porti de scapare de sub autoritatea lui Dumnezeu.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*filosofia
filozof hindus, ascet si mistic, care se caracteriza printr-o viata de o simplitate extrema si prin dispretul fata de orice placeri, fata de durere si de moarte. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*gimnozofist
Filozof hindus, ascet si mistic, care se caracteriza printr-o viata de o simplitate extrema si prin dispretul fata de orice placeri, fata de durere si de moarte. [Var. s.m. / < fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*gimnozofist
Filozofia lui Francis Bacon, care, combatand scolastica si metoda deductiva, a pus bazele metodei inductive moderne. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*baconism
Filozofia lui Nietzsche, care proclama idealul unei morale extrem individualiste, aristocratice si intelectualiste, in care "supraomul" trebuie sa suprime mila, altruismul si obligatiile sociale si politice, valoarea suprema fiind desfasurarea "vointei de putere". [Pron. , var. s.n. / cf. fr. < - filozof german].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*nietzscheanism
filozofia lui Nietzsche, care proclama idealul unei morale individuale, aristocratice si intelectualiste, in care "supraomul" trebuie sa suprime mila, altruismul si obligatiile sociale si politice, valoarea suprema fiind afirmarea "vointei de putere". (dupa fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*nietzscheanism
filozofia lui Schopenhauer, care afirma ca esenta lumii este vointa universala, oarba si irationala, si exclude existenta legilor dezvoltarii naturii si a societatii si propaga un estetism mizantrop, culminand prin proclamarea idealului mistic al "Nirvanei". (< schopenhauerian + -ism)(by 11W4S5e13r13g14i7o)*schopenhauerism
Filozofia lui Schopenhauer, care afirma ca esenta lumii este vointa universala, oarba si irationala si exclude existenta legilor dezvoltarii naturii si societatii si implicit posibilitatea cunoasterii stiintifice, iar in arta propaga un estetism mizantrop, culminand prin proclamarea idealului mistic al "nirvanei". [< - filozof idealist german + ].(by 11W4S4e5r13g13i7o)*schopenhauerism
filozofia lui Thomas Hobbes, care reduce bogatia insusirilor senzoriale ale materiei la proprietati geometrice si mecanice. (dupa engl. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*hobbesianism
Filozofia lui Voltaire, care afirma, pe linia rationalismului, ireligiozitatea epicuriana si anti|ascetica|ascetic|, criticand totodata fanatismul, prejudecatile, intoleranta si abuzurile de orice fel. [Pron. , scris si / < fr. , cf. - scriitor si filozof francez].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*volterianism
filozofia lui Voltaire, care afirma, pe linia rationalismului, ireligiozitatea epicuriana si antiascetica, criticand totodata fanatismul, prejudecatile, intoleranta si abuzurile de orice fel. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*voltairianism
Filozof-teolog din evul mediu, adept al scolasticii; scolastic. Ganditor dogmatic, care judeca rigid, numai dupa canoane. [< germ. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*scolast
(fil.) principiu potrivit caruia vointa subiectului nu are in sine ratiunea propriei actiuni, ci o deriva din ratiuni externe. situatie, actiune caracterizata prin faptul ca este guvernata nu de legi proprii, ci de legi situate sau impuse din afara. caracterul a ceea ce este heteronom. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*heteronomie
(fil.) referitor la facultatea gandirii discursive, rationale sau la rezultatele acesteia. (< engl. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*dianoetic
(fil.) referitor la senzatii si perceptii, la trairi subiective, individuale, la stari afective. (cf. , ganditor)(by 8W8S1e2r10g10i4o)*anoetic
(fil.) referitor la starea de echilibru sau de suspensie produsa de o cercetare fara rezultate. (< fr. , gr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*efectic
(fil.) schema, configuratie inconstienta care ar sta la baza cunoasterii. (< gr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*epistema
(fil.) stare de insingurare si neputinta, de impotrivire in fata unui destin amenintator si implacabil; sentiment al "aruncarii" omului intr-o lume indiferenta si ostila. (< fr. )(by 9W9S3e3r3g12i12o)*derelictiune
(fil.) termen care exprima esenta tuturor fenomenelor, prototipul tuturor lucrurilor si fiintelor; forta vitala; principiu. (< fr. , lat. , gr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*arheu
filtrare; (spec.) separare a anumitor radiatii, unde; operatie prin care se selecteaza o parte din informatia inregistrata intr-o masina de calculat. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*filtraj
(fil.) trecere a unei existente de la o stare la alta. existenta, fiinta privita din punct de vedere diferit de ea insasi. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*alteritate
filtre din pietris care retin impuritatile de dimensiuni mai mari, intr-o instalatie de limpezire a apei. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*degrosisor
filtru cu strat filtrant de nisip cu granulatie mare, amplasat in amonte de filtrul principal al instalatiei de tratare a apei. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*prefiltru
filtru electric pentru captarea prafului din atmosfera. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*electrofiltru
Filtru rapid din nisip de cuart cu granulatie mare, amplasat in amonte de filtrele lente. Filtru anterior altui filtru. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*prefiltru
(fin.) act prin care cineva garanteaza plata de la scadenta a unei cambii; gir, garantie. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*aval
(fin.) a marca (cu un poanson) obiectele de metal pretios. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*insculpa
(fin.) debitor asupra caruia s-a emis o cambie, pe care este obligat sa o onoreze la scadenta. (dupa it. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*tras
f (indian) care apartine unui trib irochez din America de Nord. (s. f.) limba vorbita de huroni. s. m. (fam.) om grosolan, mitocan, mojic. (< fr., engl. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*huron
(fin.) lipsa de bani care se constata la incheierea unei socoteli; pierdere la o marfa datorata transportului etc. (< it. )(by 10W3S3e12r12g12i5o)*manco
(Fin.) Metoda practicata de bancile occidentale care, pentru a-si prezenta bilantul anual cu mai multe depuneri si cu mai multe active la alte banci, depun una la alta sume care in primele zile ale anului urmator sunt retrase. (din engl. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*windowdressing
(fin.) metoda practicata de bancile occidentale care, pentru a-si prezenta bilantul anual cu mai multe depuneri si cu mai multe active la alte banci, depun una la alta sume care in primele zile ale anului urmator sunt retrase. (< engl. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*windowdresiing
(fin.) metoda prin care un credit pe termen mijlociu sau lung acordat de o banca este refinantat prin mijloace banesti imprumutate de la alte banci pe termen scurt. (< engl. )(by 9W2S2e2r11g11i4o)*rollover
(fin.) operatie in stabilirea conditiilor cumpararii sau vanzarii in valuta, inclusiv a cursului valutei, urmand ca efectuarea propriu-zisa a tranzactiei sa se faca ulterior. (< engl. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*outrightautrait
(fin.) operatie oficiala de reducere succesiva, de mica amploare si la intervale de timp relativ scurte, a valorii paritare a unei monede, in functie de scaderea puterii de cumparare a acesteia. (< engl. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*crawlingpeg
(fin.) operatie prin care se diminueaza primele incasate anterior la asigurarile de viata cu dobanda compusa pe care asiguratorul le obtine de la institutia de credit. (dupa fr. )(by 5W5S14e14r14g8i8o)*escontare
(fin.) operatie prin care un importator sau o banca se angajeaza, pe de o parte, sa plateasca o suma in valuta la un anumit termen, iar pe de alta, se imprumuta cu aceeasi suma in valuta, avand acelasi termen de rambursare. (< engl. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*hedging
(fin.) sistem de decontare prin care banca incaseaza in contul unui creditor o suma de bani de la debitori. (< it. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*incaso
(fin.) sold disponibil inregistrat dupa plata creditorilor si restituirea aporturilor membrilor unei societati in lichidare. (< supra^1 activ)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*supraactiv
Firav, slabut, plapand. = inapoiat mintal. Slab, vag, usor. [Cf. fr. , lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*debil
fir confectionat din fibre sintetice, de care se leaga carligul unditei. (< engl. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*guta
Fir confectionat din fibre sintetice de care se leaga carligul unditei. /<engl. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*guta
Fir confectionat din fibre sintetice de care se leaga carligul unditei. [< engl. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*guta
Fir cu plumb folosit la masuratorile topografice subterane. [Cf. it. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*plombina
Fir de ata de matase sau de bumbac rasucit, folosit la cusut, brodat sau tricotat. a) a lua in ras pe cineva; b) a vorbi cuiva despre ceva neplacut, jenant. [Sil. ] /<turc. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*ibrisin
Fir de bumbac format din cateva fire simple, intrebuintat la insailat. /Orig. nec.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*batir
fir de cauciuc imbracat in fibre textile, folosit in industria confectiilor; (p. ext.) tesatura, obiect de imbracaminte care cuprinde asemenea fire. portjartier elastic. (< fr., it. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*lastex
fir de matase artificiala prin extrudarea solutiei de celuloza. tesatura imprimata, pentru lenjerie. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*bemberg
Fir de matase, de bumbac sau de lana obtinut prin mulinare si folosit la broderii. /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*mulineu
Fir de matase naturala foarte rezistent si mat, intrebuintat pentru dantele si franjuri. Tesatura subtire pentru rochii de vara, pentru perdele etc. Sirop facut cu zeama de rodie. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*grenadina
Fir de matase naturala obtinut prin rasucirea a doua sau a mai multe fire si intrebuintat ca urzeala. [Var. s.n. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*organzin
fir de matase naturala prin rasucirea a doua sau a mai multe fire, folosit ca urzeala. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g4i13o)*organzin
Fir de matase, obtinut prin rasucirea a cel putin doua fire care nu au mai fost rasucite si intrebuintat ca batatura. Subiectul propriu-zis al unei opere literare, al unei piese de teatru sau al unui film; actiunea, intriga, canavaua pe care se tes evenimentele operei respective. Intriga, uneltire, complot. [< fr. , it., lat. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*trama
Fir de paianjen care pluteste in aer in zilele senine de toamna. /Orig. nec.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*funigel
fir din intestinul unor animale, pentru cusaturi in chirurgie. (< fr., engl. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*catgut
Firea, starea omului care nu crede cu usurinta; lipsa de incredere; neincredere. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*incredulitate
Fire, atitudine, pornire bestiala; animalitate, ferocitate. Fapta bestiala. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W7S15e15r9g2i2o)*bestialitate
fire de bumbac sau celofibra putin rasucite si moi, ca batatura pentru tesaturi scamosate. (< engl. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*soft
Fire (de matase, de lana etc.) lasate sa atarne la marginea unei cuverturi, a unei perdele etc. Formatie filamentoasa care alcatuieste marginea unui organ. [pl. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*franj
(fire de tort, bucata de pamant) s. f. (sil. art. (sil. ), g.-d. art. pl. art. (sil. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*jirebie
Fire groase si neregulate obtinute din deseuri de matase naturala. Tesatura de matase cu firul gros, neregulat si poros. [Pl. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*buret
fir elastic care confera unei tesaturi o mare elasticitate. (< fr. , n. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*lycra
Firesc, comun, obisnuit. Sanatos (din punct de vedere fizic si psihic). Conform unor norme, unor reguli; regulat. = scoala in care se pregateau in trecut invatatorii si institutorii. [Cf. lat. , fr. , it. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*normal
Fir fabricat din intestinele unor animale, folosit pentru suturi chirurgicale. /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i9o)*catgut
Fir fabricat din intestinul unor animale, folosit in chirurgie pentru cusaturi. [< fr., engl. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*catgut
fir fin de aur, argint sau cupru aurit, pentru tesaturi de efect; tesatura sau tricot cu acest fir. (n. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*lurex
FIRICELUL CARE ARE IN VARF O BULINA GALBENACARE SE AFLA IN INTERIORUL FLORII UNEI PLANTE(by 2W10S11e4r4g12i13o)*firicelul
Firida. Intrand amenajat intr-un perete, unde se poate aseza o mobila, se poate adaposti ceva etc. Forma de relief cu aspect de firida, creata prin eroziune la baza unei faleze, in jurul unui izvor, in malul concav al unui meandru etc. Dulap cu pereti de sticla legat de un cos de evacuare, folosit in laboratoare impotriva gazelor vatamatoare. Mic spatiu in forma de intrand. Regiune in care un organism sau o populatie gaseste cele mai bune conditii pentru a supravietui si a se reproduce. [< fr. , cf. it. - cochilie].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*nisa
firida ornamentala in peretele unei moschei (indicand directia spre Meca). (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*mihrab
Fir infasurat in jurul andrelei la tricotat, trecut din fata spre spate, care formeaza un ochi. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*jeteu
Firisoare microscopice de protoplasma. [< fr. , cf. gr. - formatie, - legatura].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*plasmodesme
Fir metalic de diverse grosimi, avand numeroase intrebuintari. /<turc. ngr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*sarma
Fir normal de pescuit fabricat din polimeri. Echivalent cu guta sau nailon.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*fir
Fir obisnuit de pescuit din mase plastice+carbon si alte materiale. (incorect: guta, nailon)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*fir
Fir obtinut prin rasucirea a doua fire de matase. V. [Pron. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*mulineu
Fir subtire din material plastic, de care se leaga carligul unditei. pl.mesine, reg. Dobrogea, guta.(by 9W9S9e3r3g11i12o)*fir
Fir subtire, flexibil, obtinut din anumite tesuturi vegetale sau pe cale sintetica si folosit la fabricarea tesaturilor, a hartiei etc. Formatie cu aspect de fir care alcatuieste un tesut organic. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu sensul de "(referitor la) fibra", "cu aspect de fibra", "compus din fibre". [< fr. , it., lat. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*fibra
= fisa cuprinzand totalitatea datelor adunate de justitie referitor la antecedentele judiciare ale unui individ. Mobila compartimentata unde se pastreaza acte, dosare etc. Dulapior in care se pastreaza casetele cu litere. [Pron. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*cazier
Fisa de metal folosita ca bilet de intrare la spectacole. [< lat. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*tesera
Fisa. Piesa cu care se marcheaza prezenta la un consiliu de administratie al unei societati si pe baza careia se incaseaza o suma ca remuneratie; suma incasata. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*jeton
Fisionare; reactie nucleara (provocata sau, rar, spontana) in care are loc ruperea unui nucleu atomic greu in doua fragmente de masa aproape egale. [Pron. / cf. fr. , germ. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*fisiune
fistula gastrica, practicata la nivelul pilorului pentru a remedia o stenoza esofagiana. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*pilorostomie
Fistula gastrica, practicata la nivelul pilorului si destinata a remedia o stenoza esofagiana. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pilor, - gura].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*pilorostomie
Fisura congenitala sau traumatica a formatiilor din segmentul anterior al ochiului. [< fr. , cf. gr. - mutilare].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*coloboma
fisura congenitala sau traumatica la nivelul pleoapelor, irisului, coroidei sau retinei. (<fr. , gr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*coloboma
Fisura congenitala. Spatiu anormal intre dintii incisivi frontali; strungareata. Interval de timp intre depunerea unui depozit de sedimente si depunerea depozitului imediat urmator. [Var. s.n. / < fr. , cf. gr. - interval].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*diastema
Fisura, crapatura foarte fina care apare la suprafata unei piese de metal din cauza uzurii provocate de o alta piesa care aluneca pe ea. Zgarietura facuta cu un varf ascutit pe o piesa pentru a o insemna intr-un anumit fel. Sant in talpa incaltamintei prin care se face cusatura. [Var. s.n. / < germ. ].(by 5W6S14e14r7g8i8o)*riz
fisura produsa in roci de catre agenti externi sau de catre tensiuni interioare. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*diaclaza
Fitocenoza caracteristica Australiei centrale, in care predomina tufisuri |xerofite|xerofit| si, rar, eucalipti. [< engl. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*scrub
fitocenoza de arbusti din zona Marii Mediterane, cu plante aromate: cimbrul, rozmarinul, levantica etc. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tomillares
Fitocenoza de arbusti din zona Marii Mediterane, in care predomina unele plante aromate, ca cimbrul, rozmarinul etc. [< sp. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*tomillares
Fitogen. Format din resturi vegetale, de origine vegetala. [Cf. it. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*fitogenic
fitohormon complementar al auxinei, care stimuleaza inflorirea si cresterea plantelor. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*giberelina
Fiul cel mai mare al regilor Frantei, mostenitor prezumtiv al tronului. /Din (by 11W11S5e5r13g14i7o)*delfin
fixare a canalelor biliare la peretele superior al vezicii, in caz de obstructie a canalelor hepatice. (< fr. )(by 10W4S4e4r13g13i6o)*colangiocistostomie
Fixarea chirurgicala a vezicii urinare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - vezica, - fixare].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cistopexie
Fixare a colorantilor coloidali de catre celule. [Pron. / < fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*coloidopexie
Fixare a colului uterin. [< fr. , cf. lat. - col, gr. - fixare].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*cervicopexie
|Fixarea|fixa| chirurgicala a splinei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - splina, - fixare].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*splenopexie
Fixare a moleculelor unui gaz sau al unui lichid pe suprafata unui corp solid. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 13W13S13e7r7g15i1o)*adsorbtie
fixare a rotulei de fata anterioara a condililor femurali. (< engl. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*patelopexie
fixare a tendonului unuia dintre muschii ochiului in operatia de strabism. (< fr. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*tenopexie
fixare a unei substante lichide sau gazoase, intr-un strat subtire, pe suprafata unui corp solid. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*adsorbtie
fixare a unei substante pe suprafata unui corp prin formarea unei combinatii chimice intre absorbant si substanta absorbita. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*chemosorbtie
Fixare a unei substante pe suprafata unui corp prin formarea unei combinatii chimice intre absorbant si substanta absorbita. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*chemosorbtie
fixare a unui tesut prin racire la temperaturi foarte joase. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*criopexie
Fixarea zaharului la nivelul tesuturilor organice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dulce, - fixare].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*glicopexie
Fixare chirurgicala a cecului la peretele abdominal. [Gen. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*tiflopexie
fixare chirurgicala a colului uterin la tesuturile inconjuratoare. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cervicopexie
Fixare chirurgicala a plamanului la peretele toracic. [Gen. / < fr. , cf. gr. - plaman, - fixare].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*pneumopexie
fixare chirurgicala a rectului de osul sacru sau de ligamentul sacrosciatic. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*proctopexie
Fixare chirurgicala a rectului in pozitie normala. [Gen. / cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*rectopexie
Fixare chirurgicala a unui rinichi deplasat. [Gen. / < fr. , cf. gr. - rinichi, - fixare].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*nefropexie
fixare chirurgicala a uterului la nivelul peretelui abdominal. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ventrofixatie
Fixare chirurgicala a uterului la nivelul peretelui abdominal. [Gen. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ventrofixatie
fixare chirurgicala a uterului pe cale abdominala. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*gastrohisteropexie
fixare chirurgicala a uterului si a vezicii la peretele abdominal. (< engl. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*histerocistopexie
fixare chirurgicala a vaginului la tesuturile inconjuratoare. (<fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*colpopexie
Fixare chirurgicala a vaginului la tesuturile inconjuratoare. [Gen. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*colpopexie
fixare chirurgicala a vezicii biliare de peretele abdominal. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*colecistopexie
fixare chirurgicala la miocard a unui lambou muscular bogat vascularizat. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*cardiomiopexie
Fixare in acelasi loc a unei portiuni dintr-un tesut care a fost detasata. [Gen. / cf. fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*reinsertie
Fixare in pozitie normala a unui organ cazut. // (In forma ) Element secund de compunere savanta, cu sensul de "fixare". [< fr. , cf. gr. ].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pexie
Fixare. Operatie prin care o imagine fotografica este facuta inalterabila la lumina. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*fixaj
Fixare operatorie a colonului de peretele abdomenului. [Gen. / < fr. ].(by 5W14S14e7r1g1i9o)*colopexie
Fixare operatorie a splinei in afara cavitatii abdominale (pentru a fi eliminata prin cangrenare). [Gen. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*exosplenopexie
fixare operatorie a stomacului la peretele abdominal, pentru eliminarea continutului gastric direct in exterior. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*gastrostenoza
fixare operatorie a testiculului ectopic in pozitie normala. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*orhidopexie
fixare operatorie, intr-o pozitie dorita, a diverticulului unui organ cavitar. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*diverticulopexie
fixare prin operatie a coardelor vocale la cartilajul tiroid. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cordopexie
Fixat dinainte la o suma globala si uniforma; in pausal. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*forfetar
(fiz.) caracteristica unui corp cu temperatura omogena si constanta. scadere treptata a temperaturii oceanice de la suprafata spre fund. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g9i3o)*omotermie
(fiz.) care are loc in timpi egali; situat la intervale egale, identice de timp. o (mat.) curba ~a (si s. f.) = curba (cicloida) in plan vertical, cu convexiunea in jos, pe care un punct material greu ajunge in punctul cel mai de jos in acelasi interval de timp din orice pozitie ar porni fara viteza initiala; miscare ~a = miscarea mai multor puncte materiale grele care pornesc simultan fara viteze initiale, din diferite puncte ale unei curbe tautocrone. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*tautocron
(fiz.; despre sisteme) aflat in miscare accelerata. (< ne inertial)(by 12W12S5e5r14g14i7o)*neinertial
(fiz.; despre un fascicul) format din particule cu aceeasi viteza. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*monocinetic
(fiz.) fenomen produs de un corp care prezinta trei culori distribuite diferit. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*tricroism
(fiz.) generator care produce mai mult combustibil decat consuma. (dupa fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*supragenerator
(fiz.) impuls propriu de invartire al particulelor elementare si al cuantelor. (< engl., fr. )(by 6W14S15e8r8g9i2o)*spin
(fiziol.) referitor la regularitatea si frecventa unui ritm. (< fr. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*cronotrop
(fiziol.) substitutie a unui organ de catre altul in indeplinirea unei functii vitale sau utile organismului. (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*vicarianta
(fiz.) ion emis de un corp aflat la temperatura inalta. (< fr., engl. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*termion
Fizioterapie facuta cu ajutorul magnetilor. [Gen. / < fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*magnetoterapie
(fiz.) marime caracteristica materialelor, rezistenta electrica a unui cub din materialul respectiv avand latura egala cu unitatea. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*rezistivitate
(fiz.) parte a energiei care poate fi transformata in orice forma de energie. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*exergie
(fiz.) particula a carei dimensiune atinge o zecime de micron. (< engl. )(by 14W8S8e8r2g2i10o)*cvasiparticula
(fiz.) proprietate pe care o are o materie de a-si conserva stabilitatea prin jocul fortelor interioare. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*coezivitate
(fiz.) punct al unui sistem de unde stationare, in care o anumita marime are valoare maxima. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ventru
(fiz.) referitor la substructurile existente in particule; care intra in componenta nucleului atomic. (< engl. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*subnuclear
Flacau care, in ziua nuntii, insoteste mirele la casa miresei si rosteste conacaria. /cf. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*conacar
Flacau mai tanar (luat in raport cu alti flacai). [Sil. ] / + suf. ...(by 3W11S12e5r5g14i14o)*flacauan
Flacon mic de sticla, inchis ermetic, in care se pastreaza medicamente in stare sterila. [Sil. ] /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*fiola
Flamura, steag in forma unui patrat sau dreptunghi inalt, care se purta de cavaleri la lance in evul mediu. Unitate militara feudala. [Pron. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*baniera
flanela tricotata din lana, care se incheie cu nasturi peste piept; pulover; jerseu. (< engl., fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*sveter
Flanela tricotata din lana, care se incheie cu nasturi peste piept; pulover; jerseu. [< engl., fr. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*sveter
Flasc. Crescut drept, dar care mai tarziu se indoaie dintr-o cauza oarecare. [< lat. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*flacid
flasc. (despre tulpini) crescut drept, dar care ulterior devine nutant. (< lat. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*flacid
[FLAS, FLES] 1. blit. 2. informatie importanta transmisa cu prioritate; informatie radiofonica foarte scurta. 3. scena foarte scurta dintr-un film. (< engl. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*flash
[FLATAR] 1. stare de contractie rapida a muschiului cardiac cu o frecventa foarte mare, in care inima nu mai poate pompa nimic. 2. oscilatie a structurilor elastice ale unei aeronave, produsa de fortele aerodinamice la vitezele mari. (< engl. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*flutter
Flaut mic care canta intr-un registru acut. [Var. s.f. / cf. pol. , it. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*piculina
flaut mic care emite sunete cu o octava mai sus decat cele obisnuite.Lipseste primul trombon,flautul al doilea si octaviul(FIL).(by 10W3S3e12r12g5i6o)*flaut
fleac, maruntis obiecte de uz personal (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 4W4S13e13r6g7i15o)*acaret
flebita complicata cu tulburari circulatorii in teritoriul arterei invecinate. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*flebarterita
Flegmon al faringelui nazal dezvoltat in punctul de implantare a vegetatiilor adenoide. [Pron. / cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*periadenoidita
[FLESBEC] plan, secventa intercalata intr-un film ori intr-o opera literara pentru a introduce un episod anterior; privire retrospectiva. (< engl. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*flashback
flexiune in directia inainte a unui organ, a unei parti dintr-un organ. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*anteflexiune
Flexiune orientata inapoi. [Pron. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. - inapoi, - indoire].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*retroflexiune
Floare exotica, cea mai mare din lume, ale carei petale, lungi de aproape o jumatate de metru, sunt acoperite cu pete rosii si albe si exala un miros cadaveric. [Pron. / < fr. , cf. sir - guvernator in Sumatra].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*raflesia
Floare mica din inflorescenta compozeelor. [< lat. - floare mica].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*flosculus
Flood se mai poate da si cu pachete mari (asa cum fac "haclerii"), dar majoritatea pachetelor nu ajung la destinatie sau sunt ignorate by default de firewall.(by 12W12S5e5r14g14i14o)*subst
flora microscopica (actinomicete, alge, bacterii si ciuperci) a unui spatiu restrans. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*microflora
Flota navala a unui stat si personalul aferent. Stiinta si tehnica navigatiei pe mari. [< fr. , it. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*marina
flotor de trestie, folosit de pescari pentru sustinerea sculelor de pescuit. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*posa
2 fluctuant, inconstant, instabil, neconstant, oscilant, schimbator, variabil, variat, muabil, nestatornic(by 15W1S9e9r2g3i11o)*constant
2 fluctuant, instabil, mobil, neconstant, schimbator, variabil, nestabil(by 8W1S1e9r10g3i3o)*stabil
Fluctuare; oscilatie, schimbare. Variatie, variere, nestabilitate. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. < - a pluti].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*fluctuatie
Fluid care ar exista in toate substantele ce ard si s-ar degaja din acestea in timpul arderii. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*flogistic
(fluid) incorporat de o substanta absorbanta. ) preocupat; captivat. (< absorbi)(by 3W11S12e5r5g14i14o)*absorbit
Fluid si curat ca eterul, cu proprietatile eterului. = substanta uleioasa, volatila, cu miros puternic, care se extrage din plante si se foloseste in industria parfumurilor, in farmacie etc. Foarte curat. Subtil, fin. Inconsistent. [Cf. germ. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*eteric
fluid vascos sau praf care se interpune intre suprafetele de contact a doua piese ce se freaca intre ele. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*lubrifiant
Fluid vascos sau praf care se pune intre doua piese care se freaca intre ele. [Pron. , pl. , (s.n.) / cf. fr. ].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*lubrifiant
Fluier cu care se dau diferite comenzi la bordul navei. [Pron. , pl. invar. / < fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*siflee
Fluier folosit de vanatori pentru a imita glasul pasarilor si al animalelor, ademenindu-le. /+ suf. $...atoare$(by 11W11S5e5r13g13i7o)*tipatoare
fluier special cu care se dau diferite comenzi la bordul unei nave. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*siflee
Fluorura naturala de aluminiu si sodiu, folosita in metalurgie si la producerea sticlei. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*criolit
Fluorura naturala de sodiu si aluminiu. [Pron. , pl. / < fr. , cf. gr. - frig, - piatra].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*criolit
fluturas cu aripile cenusii-cafenii, cu fetele si marginile franjurate, pe arborii fructiferi. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*carpocapsa
Fluturas cu aripile cenusii-cafenii, cu fete si cu marginile franjurate, de culoare mai deschisa, care traieste pe arborii fructiferi; molia-marului. [< fr. , cf. gr. - fruct, - a manca lacom].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*carpocapsa
Fluture alb a carui larva se dezvolta pe frunzele de varza si este foarte daunatoare. / suf. $...ilita$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*albilita
Fluture daunator care isi depune ouale pe ramurile pomilor fructiferi sub forma de inele. / suf.$ ...ar$(by 13W6S7e15r15g8i9o)*inelar
Fluture de noapte, care produce mari stricaciuni copacilor din paduri si vitei de vie. [< fr. , cf. gr. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*falena
fluture de noapte care produce mari stricaciuni copacilor din paduri si vitei de vie. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*falena
Fluture, de talie mare, care zboara noaptea sau pe inserate. /<lat., fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*sfinx
Fluture de talie mare, cu aripi albe, strabatute de nervuri negre, ale carui larve se hranesc cu frunze de pomi fructiferi; fluture-alb. /Din (by 11W12S5e5r14g14i7o)*nalbar
Fluture de zi, mare, frumos colorat, ale carui larve se dezvolta pe urzici. /<fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*amiral
Fluture mare cu corpul paros, care are pe aripile colorate in brun-galbui patru pete rotunde diferit colorate, asezate concentric, ca la pauni; ochi-de-paun-de-noapte. [< it. , fr. , cf. lat. - numele Iunonei ca fiica a lui Saturn].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*saturnia
fluture mare cu corpul paros, care are pe aripile colorate in brun-galbui patru pete rotunde diferit colorate, concentric, ca la pauni. (< it. , fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*saturnia
Fluture mic, cu aripile de culoare rosie-cenusie cu cercuri albe, ale carui larve rod fagurii de miere; molia stupilor. /<bulg. (by 1W2S10e10r11g4i4o)*gaselnita
Fluture nocturn de talie mare, alb-cenusiu, a carui larva ataca arborii, in special salciile. / + suf. ...(by 1W2S10e4r4g12i6o)*rachitar
Fluturi mici de noapte care se aduna la sursele de lumina. /+ suf. $...as$(by 12W6S6e14r14g8i8o)*strigoias
Flux puternic si brusc, provocat de cutremur, care devasteaza coastele Oceanului Pacific. [< fr., engl. < cuv. japonez].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*tsunami
flux puternic si brusc, provocat de seisme sau eruptii submarine, care devasteaza coastele Oc. Pacific. (< fr., engl. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*tsunami
f. med. BoalA? venericA? infec ioasA?, provocatA? de gonococi, care se manifestA? prin inflamarea mucoaselor organelor genitale si prin scurgeri purulente; blenoragie. -Din fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*gonora
Foaie, act care contine o enumerare de mai multe nume, de date etc.; serie de nume insemnate pe ceva. [< fr. , cf. it. - bordura].(by 1W1S9e10r3g3i4o)*lista
foaie crocanta din aluat nedospit servind ca foaie de tort la prepararea napolitanelor, a cornetelor de inghetata etc. (< germ. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*vafela
Foaie crocanta din aluat nedospit servind ca foaie de tort la prepararea napolitanelor, a cornetelor de inghetata etc. [< germ. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*vafela
Foaie de acetat de celuloza folosita ca suport pentru straturile fotosensibile. [< germ. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ultraphan
Foaie de celofan folosita pentru polarizarea luminii. Procedeu fotografic care permite obtinerea unei imagini pozitive intr-un interval de timp scurt. Aparat fotografic construit pe baza acestui procedeu. [Pron. / < fr. , engl. - nume comercial].(by 1W1S9e9r3g3i3o)*polaroid
Foaie de hartie, bucata de carton etc. pe care se scriu insemnari, cuvinte, pe care se extrag citate etc.; foaie de carton care cuprinde datele bibliografice asupra unei carti dintr-o biblioteca; foaie care contine note, observatii, detalii documentare. Act care cuprinde datele personale ale cuiva. = foaie in care se trec datele in legatura cu sanatatea cuiva. Stecher. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*fisa
Foaie de hartie cu linii paralele groase, care se pune sub alta foaie, pentru a facilita scrierea in randuri drepte. [Sil. ] /<fr. it. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*transparent
Foaie de hartie indoita o singura data si formand o coala de format mare, numerotata pe o singura parte. V. Numar al unei pagini. Pelicula care, aplicata pe o hartie subtire, serveste la imprimarea titlurilor pe copertele legate in panza sau piele. [Pron. / < fr. , cf. it. , lat. - foaie].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*folio
(foaie de material plastic) s. f. (sil. ), art. (sil. -), g.-d. art. pl. art. (sil. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*folie
Foaie de metal, de lemn, de sticla, de ebonit etc. Tabla, tablita pe care este scris, sapat ceva. [Pl. / < fr. , cf. it. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*placa
foaie de panza deasa si impermeabila, la acoperirea camioanelor, a diverselor obiecte si materiale. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*prelata
Foaie de panza din acelasi material cu cortina, inchisa la partea de sus a arlechinului. [< it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sufita
foaie de tabla (groasa), taiata la dimensiunile necesare unei anumite lucrari. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*tola
Foaie de tabla groasa, taiata la dimensiunile necesare unei anumite lucrari. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*tola
Foaie, document, act (scris de mana sau tiparit) care contine o enumerare de nume, de obiecte, de date etc. meniu. [G.-D. ] /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*lista
Foaie dubla de hartie rezistenta care fixeaza blocul cartii de coperta. [Pl. si ] /<germ. (by 3W12S12e5r6g14i8o)*forzat
foaie impartita in rubrici completate cu nume, cifre, date etc.; tablou (I, 5). (< lat. , germ. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*tabel
Foaie liniata si impartita in rubrici completate cu cifre, date etc. Lista care cuprinde cifre, nume etc. aranjate intr-o anumita ordine; tablou. [Pl. / < lat. , germ. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*tabel
Foaie metalica subtire. Limba (unui cutit, a unei custuri), fierul, partea de metal taioasa a unui obiect. Bucata subtire de sticla pe care se asaza substantele care trebuie examinate la microscop. Strat foarte subtire de lichid. [< fr. , it. ].(by 14W14S14e7r8g1i1o)*lama
Foaie (mica si groasa) de hartie sau de carton, de forma dreptunghiulara, pe care se fac diferite insemnari. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*fisa
foaie rectangulara opaca continand microimagini de documente dispuse in siruri, obtinute printr-un proces de tiparire. (< micro^1 /rota/print)(by 3W3S12e12r5g6i14o)*microprint
foaier, parte a unei sali de spectacol unde publicul sta in picioare. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*promenuar
Foaie subtire de celuloza, transparenta si impermeabila folosita mai ales ca ambalaj. /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*celofan
Foaie subtire de cositor, folosita la impachetarea alimentelor, a tigaretelor etc. [Pron. , pl. / < germ. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*staniol
Foaie subtire de material plastic din care se fac pelerine, glugi, umbrelute pentru ploaie etc. [Gen. / < it. , germ. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*folie
foaie subtire de material plastic din care se fac pelerine, umbrelute pentru ploaie etc.; foaie subtire din metal. (< germ. , it. )(by 6W15S15e15r8g9i2o)*folie
foaie subtire de staniu, la impachetarea alimentelor, a tigaretelor etc. (< germ. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*staniol
Foaie subtire dintr-un aliaj de staniu sau din alt metal (plumb, aluminiu), intrebuintata, mai ales, ca material pentru ambalarea unor produse alimentare sau industriale. [Sil. ] /<germ. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*staniol
Foaie subtire, folosita la acoperitul caselor si la confectionarea diferitelor obiecte; tabla, tinichea. /<ung. sb. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*pleu
Foame patologica, exagerare morbida a poftei de mancare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - apetit, - nebunie].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*oreximanie
Foame puternica, manifestata mai ales ca simptom al unor boli ale tubului digestiv. [Gen. / < fr. , cf. gr. - caine, - foame].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*cinorexie
Foarfece mare cu cutite scurte si brate lungi, folosit la gradinarit. /< fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*secator
foarte bun, exceptional, admirabil, minunat, extrem de valoros. (< fr. , lat. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*excelent
Foarte bun, exceptional, admirabil, minunat. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*excelent
Foarte fin, de cea mai buna calitate; suprafin, extrafin. [Cf. fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*superfin
Foarte important, fundamental, esential. Cu dimensiuni mai mari decat litera obisnuita; majuscul, verzal. De moarte; care priveste viata sau moartea. = pedeapsa cu moartea. [< fr. , cf. it. , lat. < - cap].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*capital
Foarte lung. [Cf. - personaj biblic care ar fi trait 969 de ani].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*matusalemic
"(foarte) mare", "crestere", "un milion". (< fr. , megal/o/-, -megalie, cf. , -los, megale)(by 5W14S14e7r1g9i10o)*mega
Foarte mare, extraordinar. Minunat, fantastic, ca in povesti. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*fabulos
Foarte mare, imens, colosal. // Foarte mult; extrem de... [< fr. , it. , cf. lat. < - afara, - regula].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*enorm
foarte mare, nemarginit; vast. nenumarat, enorm. (fig.) foarte important. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*imens
Foarte mare, nemarginit; vast. Nenumarat, enorm. Foarte important. [< fr. , it. , lat. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*imens
Foarte mic; infim. Relativ la marimi extrem de mici. = calcul care cuprinde calculul diferential si pe cel integral. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*infinitezimal
Foarte rapid, care se petrece cu mare iuteala. [< lat. , cf. fr. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*vertiginos
Foarte repede. // Fragment dintr-o sonata sau dintr-o simfonie etc. care trebuie executat in acest tempo. [< it. ].(by 12W5S5e6r14g14i8o)*prestissimo
Foarte respectuos, foarte politicos; slugarnic, preaplecat; smerit. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 3W3S3e12r12g5i6o)*obsecvios
Foarte scurt. Prescurtat, scurtat. // Prescurtare, reductie. Procedeu de redare a unui subiect prin pictura, sculptura sau fotografie, micsorand dimensiunile prin efectul perspectivei. [Var. adj. invar., s.n., pl. / < fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*racursi
Foarte scurt. (si ) = radiatii electromagnetice cu lungimi de unda foarte scurte, utilizate in radiofonie, in medicina etc. [< + , dupa fr. ].(by 15W9S2e2r11g11i4o)*ultrascurt
Foarte sensibil. Care intrece puterea de percepere a simturilor. [< + , cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*suprasensibil
foarte sensibil. (despre sunete, unde etc.) care intrece puterea de percepere a simturilor. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i2o)*suprasensibil
Fobia de a nu fi ingropat de viu. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mormant, - teama].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*tafofobie
fobie determinata de prezenta sugarilor sau a papusilor semanand cu acestia, in schizofrenie. (< engl. )(by 14W15S8e8r1g2i2o)*pedofobie
Fobie fata de tot ceea ce este nou. [Gen. / cf. it. < gr. - nou, - frica].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*neofobie
focalizare defectuoasa a fasciculului electronic intr-un tub catodic. (dupa fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*defocalizare
Focalizare defectuoasa a fasciculului electronic intr-un tub catodic. [Dupa fr. ]. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*defocalizare
Focar de rebeliuni |contrarevolutionare|contrarevolutionar| in timpul razboaielor civile. [Pron. / < - tinut in Franta].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*vandee
focar de rebeliuni contrarevolutionare in timpul razboaielor civile. (cf. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*vandee
Foc mare care se propaga cauzand mari pierderi materiale. [Sil. ] /<lat. fr.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*incendiu
foileton de proportii reduse; minifoileton. (< micro^1 foileton)(by 1W9S9e3r3g11i11o)*microfoileton
foinciere, s.f. (Inv.) Impozit care se platea pentru proprietatile agricole.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*foinciere
Foisor construit pe un loc ridicat, de unde se deschide vederii o priveliste incantatoare. /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*belvedere
Foita de hartie metalizata, folosita in legatorie la tiparitul copertilor. [< americ. ].(by 12W5S6e14r14g15i8o)*metalin
foita de hartie metalizata, folosit in legatorie la tiparitul copertilor. (< amer. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*metalin
foita embrionara intre ectoderm si endoderm, din care se dezvolta oasele si muschii; mezoblast. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*mezoderm
Foita subtire (de aur, aluminiu, material plastic) avand diverse intrebuintari. /<germ. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*folie
foita subtire si transparenta din viscoza, pentru impachetare, pentru clasoarele filatelice etc. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*celofan
Foita subtire si transparenta obtinuta din viscoza, folosita la impachetare. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*celofan
folie transparenta din material plastic, pentru conturarea si colorarea imaginilor filmului de animatie. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*acetofan
folosind toate fortele. (< lat. , cu unghiile si cu dintii)(by 12W5S5e14r14g7i8o)*unguibusetdentibus
folosire a arterelor, venelor si capilarelor pentru introducerea medicamentelor in organism. (< fr. )(by 1W1S10e10r10g4i4o)*angioterapie
Folosire a banilor pentru satisfacerea unor necesitati de afaceri. a trai din castigul altuia. /<it. germ. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*speze
Folosire abuziva de cocaina pentru provocarea unor stari de euforie. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*cocainomanie
folosire a cavitatilor din corpul indivizilor unei specii ca locuinta de catre indivizii altei specii, fara ca intre cele doua organisme sa existe relatii de parazitism. (< endo gr. , casa)(by 7W15S1e9r9g2i3o)*endoecie
Folosire a cavitatilor din corpul indivizilor unei specii ca locuinta de catre indivizii altei specii, fara ca intre cele doua organisme sa existe relatii de parazitism. [Pron. , gen. / cf. gr. - inauntru, - casa].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*endoecie
Folosire a containerelor in tehnica transporturilor. [Pron. , scris si / < ].(by 4W12S12e13r6g6i15o)*containerizare
folosirea cuprului sau a sarurilor acestuia in scop terapeutic. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*cuproterapie
Folosirea cuprului sau a sarurilor de cupru in scop terapeutic. [< fr. ]. (by 2W2S2e11r11g4i5o)*cuproterapie
Folosirea curenta de catre o persoana sau o colectivitate a unei singure limbi (cea materna). /<fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*monolingvism
folosirea curenta si in egala masura a mai multor limbi de catre acelasi individ sau grup social. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*polilingvism
Folosirea curentului galvanic in scopul |cauterizarii|cauteriza| tesuturilor bolnave. [Pron. / cf. it. , germ. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*galvanocaustica
folosirea curentului galvanic la cauterizarea tesuturilor bolnave. (< germ. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*galvanocaustica
Folosirea de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesitati. = produse ale industriei usoare sau alimentare destinate consumatiei individuale; = termen desemnand societatea contemporana din tarile capitaliste dezvoltate, in care exista o aparenta abundenta de marfuri, produse peste cererea consumatorului, de marile monopoluri si impuse in mod artificial printr-o reclama comerciala exagerata; = cantitatea de material, de combustibil etc. consumata intr-o lucrare tehnica ori pentru functionarea unei masini sau a unei instalatii. [Cf. it. , germ. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*consum
folosirea deliberata si sistematica a unor mijloace violente sau amenintari de natura sa provoace teama si neincredere, panica si nesiguranta, ignorand orice norme umanitare. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*terorism
folosire a experimentului, a documentului ca mijloc de cunoastere, de creatie. (< engl. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*experimentalism
Folosire a experimentului ca principal mijloc euristic. [Cf. engl. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*experimentalism
Folosire a factorilor climaterici in scopuri curative. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*climatoterapie
Folosirea factorilor climatici in tratamentul unor boli. [Gen. / < fr. , cf. gr. - climat, - tratament].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*climatoterapie
folosire afectata de cuvinte sau fraze; stil bombastic, pretiozitate. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*grandilocventa
Folosirea fermentilor in scop terapeutic. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ferment, - tratament].(by 6W7S15e15r1g9i9o)*zimoterapie
folosirea fierului in tratarea unor afectiuni provocate de diminuarea pigmentilor pielii. (< engl. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*feroterapie
Folosire a hibernatiei artificiale in scop terapeutic. [Gen. / < fr. , cf. lat. - a ierna, gr. - tratament].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*hibernoterapie
Folosirea in discutie sau in demonstratii a unor rationamente gresite si a sofismelor cu scopul de a denatura adevarul. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*sofistica
Folosire a indivizilor unei specii ca substrat de catre indivizii altei specii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pe, - casa].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*epecie
folosirea in limbile polisintetice de cuvinte lungi si complexe, pentru mai multe cuvinte. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*polisinteza
Folosirea in limbile polisintetice de cuvinte lungi si complexe pentru mai multe cuvinte. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*polisinteza
Folosirea in scop terapeutic a substantei protoplasmatice. [Gen. / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*plasmoterapie
Folosirea in scop terapeutic a unui amestec de oxigen cu ozon. [Gen. / < fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*ozonoterapie
Folosirea in scop terapeutic a veninului de broasca raioasa. [Gen. / < fr. , cf. lat. - broasca raioasa, gr. - tratament].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*bufoterapie
folosire a mai multor limbi de catre acelasi individ sau grup social; plurilingvism. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*multilingvism
folosire a mijloacelor de telecomunicatie in serviciile de marketing. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*telemarketing
folosire a mijloacelor radio pentru previziuni meteorologice. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*radiometeorologie
Folosire a mijloacelor radio pentru previziuni meteorologice. [Gen. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*radiometeorologie
Folosire a pedepselor corporale in educatie. [Pron. / < fr. , cf. - educatorul lui Horatiu, pe care poetul il numea "biciuitorul"].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*orbilianism
Folosirea produselor apicole in scop terapeutic. [< fr. , cf. lat. - albina, gr. - tratament].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*apiterapie
folosirea statisticilor pentru studierea faptelor de stil. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*stilometrie
folosirea tehnicii cinematografice in domeniul microscopiei; microfilmare. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i13o)*microcinematografie
Folosirea tehnicii cinematografice in domeniul microscopiei; microfilmare. [Gen. / < fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*microcinematografie
Folosire a temperaturii joase in tratarea unor boli. [Gen. / < fr. , cf. lat. - frig, gr. - tratament].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*frigoterapie
folosirea terapeutica a aerului cald sub presiune. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g4i13o)*aeropiezotermoterapie
Folosirea terapeutica a extractului de glanda tiroida. [Gen. / < fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*tiroidoterapie
Folosirea terapeutica a fierului si a compusilor lui. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fier, - tratament].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*sideroterapie
folosirea terapeutica a miscarilor in mers, a celor care presupun gimnastica respiratorie si pentru ameliorarea circulatiei sangvine. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*dromoterapie
folosirea terapeutica a razelor gama, emise la distanta de regiunea de tratat. (< fr. )(by 12W12S5e6r6g14i14o)*telegamaterapie
folosirea terapeutica a substantelor care pot produce anticorpi. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*antigenoterapie
folosirea terapeutica in injectii subcutanate de puroi sterilizat. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*pioterapie
Folosirea undelor electromagnetice pentru a semnala intr-o regiune data prezenta (si natura) unui obiect. [Gen. / cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*radiodetectie
folosirea undelor electromagnetice pentru a semnala intr-o regiune data prezenta unui obiect. (< fr. )(by 14W14S8e8r8g2i2o)*radiodetectie
Folosire a unor perechi de cuvinte din radicale diferite, cuvinte in general mostenite, mai rar imprumutate. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - diferit, - nume].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*eteronimie
Folosire a unui motor la turatii si la sarcini crescande pentru a se obtine o ajustare si o rectificare cat mai buna a pieselor; perioada in care un motor functioneaza in felul acesta. Faptul de a roda (2); rodare. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*rodaj
folosire de catre un producator pentru consumul propriu a produselor realizate de el insusi. (< it. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*autoconsum
Folosire de catre un producator pentru consumul propriu a produselor realizate de el insusi. [< it. ].(by 13W14S14e7r7g1i1o)*autoconsum
folosire exagerata a principiilor si metodelor didactice; tendinta de a instrui cu orice pret. (dupa it. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*didacticism
Folosire exagerata a principiilor si metodelor didactice; tendinta de a instrui cu orice pret. Exacerbare a laturii explicative si etice-pedagogice a artei, in dauna celei emotionale. [Cf. it. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*didacticism
Folosire fara masura, excesiva a unui lucru; exces. Depasire a puterii, a unor prerogative; fapta ilegala. = delict constand din trecerea peste imputernicirea pe care o are un functionar sau o institutie; = delict constand din inselarea increderii cuiva; = abuziv. [< fr. , lat. < - a folosi rau].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*abuz
Folosire frecventa a siflantelor (mai ales a sunetului s) in locul altor sunete din cauza unui defect al vorbirii. /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*sigmatism
Folosire frecventa a sunetului intr-o limba; iodizare. Iotacizare. [Pron. / < fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*iotacism
Folosire frecventa a sunetului ; repetitie gresita a siflantelor. Defect de pronuntie datorita caruia nu se poate pronunta (bine) sunetul [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*sigmatism
Folosire improprie, figurata, a unui verb, eventual insotit de determinantii sai, in virtutea unei asemanari intre fenomene. [Pron. / cf. fr. < gr. - asemanare].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*omeoza
folosire improprie, figurata, a unui verb, insotit de determinantii sai, in virtutea unei asemanari intre fenomene. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*omeoza
Folosire, intrebuintare; folosinta. Dreptul de a se folosi de un lucru care este si ramane proprietatea altuia. Uzanta, datina, obicei, cutuma. [< lat. , cf. fr. , it. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*uz
Folosire pe scara larga a masinilor in economia nationala a unei tari. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*masinism
folosire proprie a unui idiom de catre un vorbitor; dialect vorbit de un individ. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i8o)*idiolect
Folosire terapeutica a climatului de altitudine. [Gen. / < fr. , cf. gr. - inalt, - tratament].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*hipsoterapie
Folosire terapeutica a regimurilor alimentare. Tratament al unor boli microbiene cu ajutorul bacteriofagilor specifici. [< fr. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*fagoterapie
Folositor pentru pastrarea sanatatii, a vietii etc.; salvator. Care este potrivit, adecvat intr-o anumita imprejurare. [Cf. fr. , lat. ].(by 11W12S12e5r6g14i14o)*salutar
Folositor, trebuincios, necesar. = la timp, la momentul potrivit. Ceea ce foloseste la ceva. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W10S10e10r4g4i12o)*util
folosit si in adresarea catre un doctor si avocat, politician, membrii ai bisericii sau catre cineva care a ajuns la un anumit nivel de maiestrie intr-un anumit domeniu.(by 3W3S3e12r12g5i6o)*titlu
Folos, profit, beneficiu. Situatie mai buna, favorabila. Superioritate (de situatie, de pozitie etc.) Punct marcat de unul dintre jucatori cand acestia se afla fiecare la 40 de puncte. Drept exceptional ; privilegiu, favoare. [Var. s.n. / < fr. , cf. it. ].(by 6W6S7e15r15g9i9o)*avantaj
[FON] 1. vant cald si uscat care bate in muntii Alpi. 2. aparat electric pentru uscarea parului cu ajutorul unor curenti de aer cald. (< fr. , germ. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*foehn
(fon.) aparat electronic pentru cercetari asupra intonatiei. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*melodimetru
fonciere, s.f. (Inv.) Impozit care se platea pentru proprietatiile agricole.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*fonciere
= fond destinat pentru plata personalului angajat in schema; = personal angajat in schema, bugetar. Scris. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*scriptic
Fond din linii fine pe care se detaseaza desenul tematic al unei marci postale. (< fr. )(by 1W9S9e10r3g3i12o)*burelaj
(fon; despre sunete) caracterizat prin coborarea intensitatii. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*bemolizat
fond ~ = fond destinat platilor pentru personalul in acord. (< ne scriptic)(by 1W1S9e10r10g3i3o)*nescriptic
Fondul decorativ al unui tablou sau al unui panou sculptat; vast element arhitectonic sau natural care constituie fondul perspectivei frontale a unei constructii. Perete mobil sau decor care constituie fundul scenei unui teatru. [< it. , dupa ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*fundal
(fonem) articulat la inaltimea partii mediane a palatului dur. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*mediopalatal
(fonem) care are punctul de articulatie in partea posterioara a palatului moale. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*postvelar
(fon.) moment in care organele articulatorii parasesc pozitia de articulare, revenind la normal; destindere. (< fr. , lat. )(by 10W4S4e4r13g13i6o)*recursie
Fonograf asemanator gramofonului, dar fara palnie de rezonanta. [< fr. , cf. - firma care fabrica fonografe].(by 3W12S12e12r5g6i14o)*patefon
Fonograf care reproduce, de pe un cilindru pe care a fost imprimata, muzica, vocea omeneasca etc. [< fr. , cf. gr. - a scrie, - voce].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*grafofon
fonograf care reproduce, de pe un cilindru pe care a fost imprimata, muzica, vocea omeneasca etc. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*grafofon
Fonograf care reproduce sunetele inregistrate pe discuri. [< germ. , fr. , cf. gr. - scriere, - sunet].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*gramofon
(fon.) (sunet) oral central, reconator, al carui tip reprezentativ este vocala. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*vocoid
(fon.) zona de minima energie, intre doi formanti apropiati. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*antiformant
f. Operatie de determinare a insusirilor proprii unui lucru, unei notiuni etc.; enuntul prin care se exprima aceasta operatie. Expr. = prin insasi natura lucrului, decurgand in mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. - Din fr. lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*definitie
Foraminifer din marile temperate si calde, avand corpul alcatuit din mai multe camere sferice, cu deschidere spre centru. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*globigerina
foraminifer din marile temperate si calde, cu cochilia perforata si impartita in mai multe camere sferice. (< fr. )(by 5W5S13e14r14g7i7o)*globigerina
foraminifer fosil ale carui cochilii au format prin sedimentare roci calcaroase. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*numulit
[FORFE] (sport) 1. suma pe care proprietarul unui cal angajat intr-o cursa este obligat s-o plateasca daca nu-l lasa sa alerge. 2. pierdere a unui drept ca penalizare pentru nerespectarea regulamentului de catre un concurent sau o echipa. 3. a declara ~ = a anunta ca nu va participa la competitia la care era angajat. (< fr. , engl. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*forfait
Forjare preliminara aplicata unei piese inainte de a i se da forma definitiva. [< + ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*preforjare
forjare preliminara aplicata unei piese inainte de a i se da forma definitiva. (< pre forjare)(by 9W2S2e11r11g4i5o)*preforjare
forma a categoriei gramaticale a numarului care indica ca este vorba de doua sau mai multe persoane ori lucruri (de acelasi fel). /<lat. it. germ. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*plural
Forma a constiintei sociale care cuprinde anumite idei, conceptii, convingeri privind normele de convietuire si de comportare a oamenilor in raporturile dintre ei si fata de societate. Mustrare, dojana. Parte a unei fabule care contine o invatatura; concluzie moralizatoare desprinsa dintr-o scriere literara. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*morala
Forma a constiintei sociale care oglindeste realitatea in imagini expresive; totalitatea operelor care apartin acestei forme a constiintei sociale; opera omeneasca in care se manifesta talent sau geniu. = opera rezultata din activitatea artistica creatoare. = denumire data in evul mediu gramaticii, retoricii, dialecticii, aritmeticii, geometriei, astronomiei si teoriei muzicii. = a) disciplina a criticii literare care studiaza regulile de urmat la alcatuirea operelor literare; b) tratat scris de obicei in versuri, poem care exprima conceptia, convingerile despre menirea artei si despre idealul poetic al autorului. Fel de a lucra potrivit unor reguli si deprinderi invatate; indemanare, pricepere, maiestrie, mestesug, abilitate. [Pl. / < lat. , cf. it. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*arta
Forma a constiintei sociale, constituind o reflectare imaginara a realitatii naturale si sociale; confesiune; credinta intr-o divinitate. Crez; cult. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. , it. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*religie
Forma a constiintei sociale, constituind un sistem coerent de notiuni si idei care reflecta realitatea sub aspectele ei cele mai generale; conceptie generala despre lume si viata. = teorie neopozitivista care reduce obiectul filozofiei la termenii limbajului. Totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al stiintei. = disciplina teoretica care se preocupa de definirea genetica, structurala si functionala a fenomenului culturii. Comportare, fel de a reactiona al cuiva in fata unor lovituri, a unor nenorociri etc.; fel al cuiva de a privi lumea si viata. Problema greu de rezolvat. [Gen. , var. s.f. / < lat., gr. < - a iubi, - intelepciune, cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*filozofie
Forma a cooperatiei socialiste de productie in fosta U.R.S.S. (mai ales in agricultura), bazata pe socializarea principalelor mijloace de productie. [< rus. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*artel
forma a craniului, intermediara intre brahicefalie si dolihocefalie. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*mezocefalie
forma a determinismului mecanicist-metafizic care exagereaza influenta mediului natural asupra societatii. (< geo determinism)(by 12W12S5e5r14g14i7o)*geodeterminism
forma a imperativului la persoana I plural, exprimand un indemn. (< germ. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*adhortativ
Forma alotropica a oxigenului, prezentata ca un gaz albastrui cu miros puternic, care se gaseste in atmosfera sau se obtine prin descarcari electrice in aer. [< fr. , cf. gr. - a avea miros].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ozon
forma a sensibilitatii care face posibila perceperea propriilor miscari. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*chinestezie
forma a serviciului religios, psalmodiere a liniei melodice, in care predomina recitativele si recitarile. (dupa lat. , a fredona)(by 2W2S10e11r4g4i13o)*cantilatie
forma a sociologiei care studiaza atitudinea politica si comportamentul grupurilor de alegatori, pentru a detecta factorii ce-i influenteaza in deciziile luate; sociologie electorala. (< engl. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*psefologie
Forma a sociologiei care studiaza atitudinea politica si comportamentul grupurilor de alegatori, pentru a detecta factorii ce-i influenteaza in deciziile luate; sociologie electorala. [Gen. / cf. - vot, - studiu].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*psefologie
"forma", "aspect", "configuratie". (< fr. , - morphe, -morphie, -morphisme, -morphose, cf. )(by 4W4S5e13r13g7i7o)*morfo
forma atenuata de psihoza maniacala depresiva, prin usoare stari de astenie periodice. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*ciclostenie
Forma atenuata de vaccina la indivizii vaccinati anterior. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*vaccinela
Forma carstica de suprafata, de forma alungita, putin adanca, provenita din unirea mai multor doline. [< fr. , germ. , engl. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*uvala
Forma cea mai inalta, proprie omului, de reflectare a realitatii obiective, produs al materiei superior organizate -creierul uman- si al vietii sociale. Ansamblu de procese psihice variate, complexe, cuprinzand senzatii, perceptii, reprezentari, notiuni, judecati, rationamente, inclusiv procese afective si volitionale. Faptul de a-si da seama; intelegere. = viata spirituala a societatii ca reflectare a vietii ei materiale; = faptul de a fi constient de apartenenta la o anumita clasa, de a intelege interesele acestei clase, rolul ei istoric. Sentiment pe care omul il are asupra moralitatii actiunilor sale. = lupta sufleteasca generata de momente si de situatii de viata deosebite, cruciale.; = remuscare. = dreptul recunoscut cetatenilor de a avea orice conceptie religioasa, filozofica etc. [Pron. / < fr. , cf. lat. , dupa ].(by 9W9S3e3r3g12i12o)*constiinta
Forma cea mai obisnuita de polimerizare, constand in formarea unui polimer prin legarea succesiva a moleculelor unui singur monomer. [Dupa fr. ]. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*homopolimerizare
forma clinica a schizofreniei la pubertate, care se manifesta prin comportament pueril, cu tendinte spre acte antisociale. (< fr. )(by 14W7S7e8r1g1i10o)*hebefrenie
forma clinica a siringomieliei, cu localizare in bulbul rahidian. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*siringobulbie
forma complexa de organizare umana aflata la granita dintre formal si informal, concretizata prin relatii sociale/interpersonale stabilite intre persoane care ocupa un spatiu precizat intre care exista o concordanta concretizata de valori, atitudini, limbajtraditii, interese comune,mod de a se comporta.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*forma
forma concreta de manifestare a metalimbajului, posedand cuvinte si expresii specifice. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*metadialect
forma cu adaos de siliciu si mangan folosita la fabricarea otelurilor dure. (< germ. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*spighel
Forma de acoperis disimetrica in dinti de ferastrau, cu luminatoarele orientate spre nord, spre a avea in interior lumina uniforma. [Pron. / < engl. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*shed
forma de afazie amnezica, dificultatea de a-si aminti nume proprii sau substantive. (< engl. )(by 14W7S7e8r1g1i10o)*autonomazie
forma de afirmare publica a convingerilor personale sau de grup in legatura cu un anumit eveniment de interes major(by 3W3S12e12r5g6i14o)*forma
Forma de amnezie constand in uitarea evenimentelor recente si evocarea unor fapte anterioare. [< fr. , cf. gr. - in afara, - memorie].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ecmnezie
forma de asociere in care proprietatile sunt administrate impreuna de persoane desemnate in urma votului majoritatii(by 14W14S8e8r1g2i10o)*forma
Forma de astenie nervoasa, manifestata in special in urma unui surmenaj intelectual. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cerebrastenie
Forma de baza a organizarii muncii didactice, prin care se transmit elevilor anumite cunostinte intr-o unitate de timp; ora de scoala consacrata unei anumite discipline. (sau ) = a (se) medita (2) in particular. Tema, ceea ce elevul are de invatat la o materie intr-o zi. Invatatura morala, experienta (culeasa in urma unei intamplari etc.). Dojana, mustrare. [Gen. , var. s.f. / < lat. , cf. it. , germ. ].(by 8W1S1e10r10g10i4o)*lectie
Forma de casatorie in care barbatul poate avea o singura sotie, iar femeia un singur sot. /<germ. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*monogamie
Forma de casatorie in care femeia are un singur sot. [Pron. gen. / < fr. cf. gr. - unic, - barbat].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*monoandrie
Forma de casatorie in care o femeie are concomitent mai multi soti. [Sil. ] /<fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*poliandrie
Forma de casatorie in care un barbat sau o femeie nu poate avea decat o singura sotie sau un singur sot in acelasi timp. Convietuirea cu o singura femela. Stare a unei plante monogame. [Gen. / < fr. , cf. lat. < gr. - unic, - casatorie].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*monogamie
forma de comensualism in care o specie se adaposteste in cuibul altei specii. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*lestobioza
Forma de comunitate etnica-sociala a oamenilor, produs al dezvoltarii societatii pe o treapta superioara, avand ca trasaturi definitorii comunitatea de teritoriu, a intereselor economice, a originii limbii si culturii, o anumita factura psihica. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*natiune
forma de comunitate umana stabila, istoriceste constituita, caracterizata prin comunitatea de limba, de teritoriu, de viata economica, politica (statala) si de cultura. (< lat. , fr. , it. )(by 7W1S1e1r9g10i3o)*natiune
forma de conducere a societatii primitive si feudale in functie de obiectivele spirituale ale unei confesiuni dominante. (< germ. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*hierocratie
Forma de conducere in care puterea de stat era impartita intre patru conducatori, fiecare avand teritoriul sau de guvernare. [G.-D. Sil.] /<fr. (by 6W15S15e8r8g9i2o)*tetrarhie
Forma de consultare prin vot deschis a vointei poporului referitor la o problema importanta (de stat); plebiscit. /<lat. , fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*referendum
forma de contractare subordonata unei antreprize. (< sub antrepriza)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*subantrepriza
Forma de contract de origine romana, prin care cineva imprumuta temporar altcuiva un lucru pentru a se servi de el, cu obligatia de a-l inapoia la un anumit termen. [< fr. , lat. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*comodat
( Forma de convietuire a doua organisme in care unul foloseste gazda numai ca adapost. [Cf. fr. , cf. lat. - a locui].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*incolinism
forma de cooperare in productie care se stabileste intre guverne sau intreprinderi producatoare din tari diferite pentru realizarea in comun a unui produs sau a unui colectiv. productie cinematografica la realizarea careia au colaborat mai multe studiouri din diferite tari. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*coproductie
Forma de creatie artistica in care se redau idei, sentimente, imagini, fapte din realitate cu ajutorul limbii; arta a cuvantului. = a parasi domeniul faptelor reale, a trece la exagerari, la inflorituri. Totalitatea operelor literare ale unei epoci, ale unei tari etc. Tot ceea ce s-a scris referitor la o problema sau intr-un anumit domeniu; bibliografie. [Cf. fr. , lat. < - scriere].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*literatura
Forma de cunoastere a altuia, in special a eului social sau a ceva, apropiata de intuitie; interpretare a eului altora dupa propriul nostru eu. Transpunerea noastra simpatetica in obiectele exterioare. V. [< fr. ].(by 12W12S5e14r14g7i8o)*empatie
forma de daltonism constand in incapacitatea de a percepe culoarea verde; acloropsie. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*deuteranopie
forma de dans madison, la care dansatorii se asaza in siruri paralele si fac deplasari laterale, pasi sariti, insotiti de o glisare din fata in spate; melodia corespunzatoare. (< amer. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*hullygully
forma de degradare a documentelor de arhiva pe suport de hartie din aparitia unor pete punctiforme cu aspect ruginiu. (cf. , vulpe)(by 1W10S10e3r4g4i12o)*foxing
forma de dependenta instituita printr-un tratat, prin care statul "protejat" transfera statului "protector" elemente ale suveranitatii sale politice. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*protectorat
Forma de dependenta instituita printr-un tratat, prin care statul "protejat" transfera statului "protector" elemente ale suveranitatii sale politice. Regiune, tara sub protectoratul unui alt stat (puternic). [Pl. / cf. fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*protectorat
Forma de depozitare si de transportare in gramezi, fara ambalaj, a materialelor solide. /cf. fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*vrac
Forma de dictatura instaurata in Franta foarte curand dupa victoria revolutiei de la sfarsitul sec. XVIII, sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Regim politic infaptuind puterea personala a imparatului. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*bonapartism
forma de difterie in care streptococii se asociaza cu bacilul difteric. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*streptodifterie
forma de dislalie caracterizata printr-un limbaj confuz si neinteligibil. (< engl. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*idiolalie
forma de executare a unor lucrari, pe baza de contract si caiet de sarcini, de catre o persoana sau o intreprindere pentru o alta persoana.(by 15W8S8e1r2g10i10o)*forma
Forma de exploatare a peonilor^1, constand in a le imprumuta bani in contul muncii viitoare, facandu-i astfel datornici pe viata. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*peonaj
forma de exploatare a peonilor^1, constand in a le imprumuta bani in contul muncii viitoare. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*peonaj
Forma de fructificatie a ciupercilor din ordinul uredinalelor, care se localizeaza pe frunzele de dracila. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ecidie
forma de fructificatie a ciupercilor uredinale, pe frunzele de dracila. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*ecidie
forma de gliom malign cu evolutie rapida, care apare la varsta mijlocie in emisferele cerebrale. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*glioblastom
Forma de gliom malign cu evolutie rapida, care apare la varsta mijlocie in emisferele cerebrale. [Pron. / < fr. ].(by 1W2S10e4r4g12i12o)*glioblastom
Forma de guvernamant antica a unor cetati grecesti caracteristica epocii de trecere de la oligarhia aristocratica la democratia sclavagista. Putere obtinuta prin uzurpare. Stapanire nedreapta, bazata pe asuprire si violenta; domnie despotica. Gen. / < fr. , lat., gr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*tiranie
Forma de guvernamant autocratica in fruntea careia se afla un despot; despotism; tara condusa de un despot. [Gen. / < + ].(by 8W8S9e2r2g11i11o)*despotie
Forma de guvernamant care accepta principiile democratice in mod formal, nerespectandu-le in realitate. /(by 4W4S12e13r6g6i14o)*pseudodemocratie
forma de guvernamant constituita din doua partide politice. (< fr. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*bipartism
forma de guvernamant in care autoritatea, considerata ca emanand de la Dumnezeu, este exercitata de cler; stat cu o astfel de forma. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*teocratie
Forma de guvernamant in care autoritatea, fiind considerata ca emanand de la Dumnezeu, este exercitata de cler; stat care are o astfel de forma de guvernamant. [Gen. / < fr. , cf. gr. < - zeu, - putere].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*teocratie
forma de guvernamant in care conducerea este detinuta de un organ suprem al puterii de stat ori de un presedinte ales sau numit. (< it. , fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*republica
forma de guvernamant in care conducerea statului apartine celor mai bogati cetateni; plutocratie. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*timocratie
forma de guvernamant in , care, de fapt puterea apartine unor partide politice care controleaza institutiile statului , sau exercita asupra lor o presiune irezistibila; partidocratia semnifica hipertrofierea fenomenelor partizane in statele cu partidele politice deosebit de puternice.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*forma
Forma de guvernamant in care intreaga putere este concentrata in mana unei singure persoane, neingradita in exercitarea ei de nici o lege; tiranie, absolutism. Stat, guvernare care are forma de mai sus. [Pron. , pl. , gen. / cf. fr. , it. < gr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*autocratie
Forma de guvernamant in care puterea de stat apartine mai multor persoane. [Sil. ] /<fr. ngr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*poliarhie
Forma de guvernamant in care puterea de stat este repartizata intre mai multe persoane. /<fr. (by 13W13S7e7r7g15i1o)*sinarhie
Forma de guvernamant in care puterea este exercitata concomitent de mai multe persoane. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mai multi, - conducere].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*poliarhie
Forma de guvernamant in care puterea suprema, absoluta, apartine tarului; regimul tarist. [Cf. fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*tarism
Forma de guvernamant in care puterea suprema era detinuta de trei conducatori politici si militari. alianta dintre Cezar, Pompei si Crassus. /<lat. fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*triumvirat
Forma de guvernamant in care puterea suprema in stat apartine monarhului si se transmite ereditar. V. Stat cu o astfel de forma de guvernamant. [Gen. / < lat., gr. < gr. - singur, - conducere].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*monarhie
Forma de guvernamant in care statul este condus de un rege; monarhie. [< lat. , it. , cf. fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*regalitate
Forma de guverna-mant in care statul este condus de un rege; monarhie; regalism. / + suf. $...itate$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*regalitate
Forma de guvernamant in Imperiul roman (instituita de Diocletian), in care autoritatea era impartita intre patru conducatori, fiecare avand teritoriul sau propriu de guvernare. Subdiviziune a falangei macedonene. A patra parte dintr-o tara, supusa autoritatii unui tetrarh. [Gen. / < lat. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*tetrarhie
Forma de guvernamant, instaurata in Franta sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. /<fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*bonapartism
Forma de guvernamant monarhica, in care puterea suprema apartinea tarului; regim tarist. /<fr. rus. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*tarism
Forma de guvernare in care puterea de stat apartine exclusiv celor bogati. Totalitatea bogatasilor dintr-un stat. [Gen. / < fr. , gr. - bogatie, - putere].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*plutocratie
forma de guvernare in care puterea de stat este concentrata in mainile celor mai bogati. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*plutocratie
forma de guvernare in care puterea este exercitata concomitent de mai multe persoane. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*poliarhie
forma de guvernare monarhica, in Rusia, in care puterea suprema, absoluta, apartinea tarului; regimul tarist. (< rus. , fr. )(by 14W7S7e15r1g1i9o)*tarism
(forma de imperativ) v. (Pop. si fam.; in expr.) sau sau = a fugi (repede si pe furis), a o sterge. sau = pleaca imediat (si repede)! fugi! sterge-o! intinde-o! [Imper. si: ] [DEX '96](by 10W11S4e4r13g13i6o)*tule
(forma de imperativ) v. (Pop. si fam.; in expr.) sau sau = a fugi (repede si pe furis), a o sterge. sau = pleaca imediat (si repede)! fugi! sterge-o! intinde-o! [Imper. si: ] [DEX '96](by 7W8S1e1r10g10i3o)*tulea
forma de leasing in inchirierea de mijloace de transport, de apartamente etc. (< engl. )(by 9W9S10e3r3g12i12o)*renting
forma de leucemie acuta caracterizata prin proliferarea mieloblastelor. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*mieloblastoza
forma de leucemie caracterizata prin prezenta in sange a numeroase mielocite. (< fr. )(by 6W6S14e15r15g8i9o)*mielocitemie
forma de leucoza constand in asocierea de poliglobulie si leucemie, care evolueaza paralel; eritroleucoza. (< fr. )(by 2W2S2e11r11g4i5o)*eritroleucemie
Forma de lupta armata, organizata, a fortelor patriotice, revolutionare, avand ca scop inlaturarea unui regim politic sau izgonirea de pe teritoriul national a unei armate ocupante. [Gen. / cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*insurectie
Forma de lupta armata organizata, avand ca scop rasturnarea unui regim politic sau izgonirea unei armate ocupante. [G.-D. ] /<fr. lat.$ insurrectio, ...onis$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*insurectie
forma de lupta armata organizata, de obicei a fortelor sociale progresiste, patriotice, revolutionare, cu participarea maselor populare sau a unei parti a lor, impotriva unui regim politic reactionar, sau pentru izgonirea de pe teritoriul national a unei armate ocupante; insurgenta. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*insurectie
) Forma de lupta care are ca scop de a rezista atacurilor inamice; aparare. /<fr.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*defensiva
Forma de lupta constand din folosirea unor metode care nu sunt interzise de lege ca atare, dar care sunt susceptibile de sanctiuni si de persecutii. [< + ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*semilegalitate
Forma de lupta constand din incetarea organizata a lucrului cu scopul de a constrange pe patroni sau guvernul sa satisfaca unele revendicari economice sau politice. = refuz de a manca, folosit ca manifestare de protest politic. [< fr. , cf. - loc in Paris unde se adunau somerii pentru a fi angajati].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*greva
forma de manifestare a proprietatilor magnetice ale materiei, specifica feritelor. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*ferimagnetism
Forma de manifestare a proprietatilor magnetice ale materiei, specifice |feritelor|ferita|. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ferimagnetism
forma de miraj din regiunile calduroase, in care imaginile obiectelor situate dincolo de orizont apar mai aproape si rasturnate, ca reflectate intr-o apa. (fig.) vis inselator, iluzie; nalucire. (< it. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*fatamorgana
forma de monopol care subordoneaza diferite unitati prin controlul participantilor de catre o societate anonima pe actiuni. (< engl., fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*holding
forma de monopol constand din unirea mai multor intreprinderi din diferite ramuri economice sub conducerea unui grup de mari capitalisti, in care intreprinderile isi pastreaza formal o anumita independenta. (<engl. , germ. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*concern
Forma de monopol in care intreprinderile care s-au contopit isi pierd independenta comerciala, de productie si juridica, fiind subordonate unei administratii unice. Forma de organizare a intreprinderilor in care se unesc unitatile unei anumite ramuri sau din ramuri diferite, de obicei separate teritorial (uzine, unitati comerciale etc.). [< engl., fr. , cf. rus. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*trust
Forma de muzica usoara inspirata din muzica folclorica. creatie de muzica usoara care se bucura de mare popularitate la public. /Cuv. engl.(by 15W15S9e9r2g3i11o)*pop
Forma de nefroza in care predomina leziunile degenerative ale glomerulelor. (< fr. ) (by 15W15S8e9r2g2i10o)*glomeruloza
forma de nevroza manifestata prin excitabilitate marita, accese convulsive, agresivitate etc. (< fr. , it. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*isterie
forma de nevroza manifestata prin stari de nehotarare extrema, obsesii si fobii. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*psihastenie
Forma de obezitate care survine la tinerele fete, insotind pubertatea precoce. [< fr. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*matronism
Forma de organizare a muncii in care mai multe persoane participa in comun la acelasi proces de munca sau la diverse procese ale muncii legate intre ele. Asociere a oamenilor muncii in intreprinderi cooperatiste de productie sau de aprovizionare si desfacere. Cooperare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. ]. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*cooperatie
forma de organizare a productiei in care intr-o ramura exista numai cateva intreprinderi, care ar inlatura atat pretul, cat si profitul de monopol. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*oligopol
Forma de organizare a productiei in care intr-o ramura exista numai cateva intreprinderi, care ar inlatura atat pretul, cat si profitul de monopol. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*oligopol
Forma de organizare a societatii primitive, constand dintr-o grupare de mai multe ginti sau de familii reunite intre ele prin legaturi de inrudire, care traiau pe un teritoriu propriu, aveau o limba si credinte comune si erau supuse autoritatii unui sef (ales din mijlocul lor). Semintie, ginta, neam. Populatia fiecarui district in Roma antica. Subdiviziune a familiei, cuprinzand genuri inrudite. [< lat. , cf. fr., it. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*trib
Forma de organizare a unor raporturi sociale - politice, juridice etc. - parte a suprastructurii. Organ, unitate cu caracter politic, economic, administrativ etc. care cuprinde o anumita activitate, care imbratiseaza un anumit domeniu etc. Asezamant. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*institutie
Forma de organizare colectiva a muncii; sistem cooperativ. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*cooperatie
Forma de organizare in sistemul cooperatist; = organizatie economica in care taranii isi aduceau in proprietatea cooperatista pamantul si mijloacele principale de productie, munca fiind organizata in comun. Magazin de marfuri organizat pe principii cooperatiste, unde se desfaceau diferite produse. [< fr. , it. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*cooperativa
forma de organizare politica a societatii, caracterizata prin succesiunea la putere a doua partide principale. / + (by 11W4S5e13r13g6i7o)*bipartid
forma de organizare politica a societatii care proclama principiul detinerii puterii de catre popor. o ~ sclavagista = tip de democratie in care puterea era exercitata de stapanii de sclavi; ~ burgheza = forma specifica oranduirii capitaliste, prin care se incearca sa se asigure libertatea si egalitatea generala a cetatenilor in fata legilor; ~ populara = forma de democratie aparuta intr-o serie de tari din Europa si Asia, dupa cel de-al doilea razboi mondial, in care puterea apartine clasei muncitoare in alianta cu taranimea si alte categorii de oameni ai muncii; ~ interna de partid = principiu organizatoric al partidului marxist-leninist potrivit caruia toti membrii sai ar avea dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului si de viata interna de partid; ~ economica = democratie care presupune participarea sistematica directa sau prin reprezentanti (inclusiv manageri), liber si expres alesi ai poporului, la conducerea si realizarea procesului de productie, repartitie si schimb la toate nivelurile economiei. (< fr. , gr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*democratie
Forma de organizare si conducere politica a societatii in care puterea suprema este exercitata de popor. [Gen. , var. s.f. / < fr. , it. , cf. gr. < - popor, - putere].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*democratie
Forma de organizare si de executare a constructiilor capitale de catre o organizatie speciala de constructii; intreprindere comerciala sau industriala care preia executarea de lucrari (mari) al caror pret este platit cu anticipatie dupa un deviz intocmit dinainte; lucrare facuta de o astfel de intreprindere. = a lua conducerea unei lucrari. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*antrepriza
Forma de organizare si functionare a societatii in care statul controleaza toate aspectele vietii sociale si individuale(by 2W2S2e11r11g4i4o)*forma
Forma de organizare social-politica si economica a societatii sclavagiste; oras-stat. /<ngr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*polis
Forma de parazitism in care energia necesara cresterii unui microorganism este furnizata de gazda. [Gen. / cf. gr. - langa, - hrana].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*paratrofie
Forma de parazitism in care parazitii se gasesc in microclimatul ambiant al omului (haine, locuinte); periparazitism. [Et. incerta].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*periokie
forma de parazitism in care parazitii se gasesc in microclimatul ambiant al omului; periparazitism. (< peri gr. , casa)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*periokie
forma de partenogeneza in care din ovulul fecundat rezulta indivizi masculi sau femeli. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*amfitochie
Forma de perversitate cu atractie pentru murdarie. [< fr. , cf. gr. - excrement, - a iubi].(by 15W15S1e9r9g3i3o)*scatofilie
forma de poezie lirica persana din patru versuri, de obicei cu un numar liber de silabe si cu o succesiune diferita de rime. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g6i14o)*rubaiat
Forma de poezie persana alcatuita din patru versuri, dintre care primul, al doilea si al patrulea rimeaza impreuna. [Pron. / < fr. , cf. ar. - patru].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*rubaiat
forma de proprietate feudala bazata pe alodiu; alodialism. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*alodialitate
Forma de psihonevroza caracterizata prin instabilitate emotiva, imaturitate afectiva si tulburari somatice a caror origine nu e demonstrabila. [Cf. fr. , it. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*isterism
forma de psihonevroza caracterizata prin instabilitate emotiva, imaturitate afectiva si tulburari somatice a caror origine nu e demonstrabila. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*isterism
Forma de rationament prin care se realizeaza trecerea de la particular la general. Procedeu de demonstrare a propozitiilor generale in matematica si in alte stiinte deductive. Concluzie obtinuta prin inductie . Mecanism nervos prin care o stare de excitatie sau de inhibitie dintr-un centru nervos favorizeaza sau determina aparitia starii opuse intr-un alt centru nervos. Producere sau influentare a unui fenomen ori proces sub actiunea unor stimuli, factori, enzime etc. Producere a unui curent electric intr-un circuit prin varierea fluxului magnetic. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. , rus. ].(by 4W4S12e13r6g6i7o)*inductie
Forma de reflectare a lumii in gandirea omeneasca, cu ajutorul careia sunt fixate caracterele generale, esentiale si necesare ale unei clase de obiecte (obtinute prin generalizare si abstractizare); concept. Cunostinta, idee cu caracter general asupra unui lucru. Cunostinte, principii fundamentale; elementele de baza ale unei discipline, ale unui domeniu etc. [Pron. / cf. fr. , lat. < - a cunoaste].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*notiune
Forma de reflectare, de reprezentare generalizata a realitatii in constiinta; notiune, concept. Gandire, conceptie, fel de a vedea. Conceptie de baza care se desprinde dintr-o lucrare literara, artistica etc.; conceptie fundamentala. Gand, opinie, parere, convingere, judecata. = imagine, gand care revine mereu in mintea unei persoane. Intentie, plan. [Pron. / cf. fr. , it. , gr., lat. < - a vedea].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*idee
Forma de reflectare nemijlocita in constiinta omului a realitatii obiective care actioneaza asupra organelor de simt; imagine care rezulta din aceasta reflectare. Oficiu al fiscului unde se incasau impozitele. [Gen. var. s.f. / cf. fr. lat. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*perceptie
Forma de relief care se formeaza la partea inferioara a |pedimentului|pediment| prin acumularea si imprastierea materialelor transportate. [< sp. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*playa
forma de relief care se formeaza la partea inferioara a pedimentului, prin acumularea si imprastierea materialelor transportate. (< sp. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*playa
Forma de relief care se formeaza prin acumularea de aluviuni in zona de varsare a unei ape curgatoare intr-un lac, intr-o mare sau intr-un ocean. /<fr.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*delta
Forma de relief carstic reprezentata printr-o cavitate subterana, ingusta si alungita, sapata prin eroziune. Excavatie miniera (in forma de tunel) executata pentru a permite accesul la un zacamant. Canal de legatura intre doua puncte ale unei lucrari hidroelectrice. Muzeu, sala unde sunt expuse sculpturi, picturi sau alte obiecte de arta. Ultimul balcon (cel mai de sus) al salilor de spectacol. Spectatorii care stau la galerie; publicul care participa la un meci, la un spectacol. = a manifesta zgomotos la un spectacol. Platforma de dimensiuni mici aflata la prora sau la pupa unei nave. [Gen. / cf. fr. , lat , germ. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*galerie
Forma de relief ca un povarnis, aparuta intr-o regiune in care stratele cu roci dure alterneaza cu cele moi, datorita eroziunii apelor curgatoare si retragerii treptate a versantilor. [< sp. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*cuesta
Forma de relief cu aspect de palnie, caracteristica regiunilor care au fost afectate de glaciatia continentala. [< germ. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*soll
forma de relief cu aspect de palnie, din regiunile care au fost afectate de glaciatia continentala. (< germ. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*soll
forma de relief cu aspectul unor ridicaturi despartite prin santuri, specifica deserturilor Asiei Centrale. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*iardang
forma de relief de dimensiuni planetare sau continentale, determinata de procese endogene. (< geo germ. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*geotectura
forma de relief de mare intindere, prin continente si bazine oceanice. (< rus. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*megarelief
Forma de relief din jurasic, reprezentand o vale |sinclinala|sinclinal|. [< fr., engl. ].(by 2W10S11e4r4g5i13o)*val
Forma de relief din jurasic, reprezentata printr-o culme muntoasa care se suprapune unui anticlinal. [< fr. , cf. lat. - munte].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*mont
Forma de relief izolata la partea superioara a unei delte, cu aspect neted, care ia nastere datorita sedimentarii fluviatile sau lacustre a materialului detritic intre o masa de gheata stagnanta si versantii vaii. [< engl. < cuv. scotian].(by 12W12S13e6r6g15i15o)*kama
Forma de relief mai joasa decat regiunile din jur; adancitura de teren, de intindere mare; depresiune. / suf. $...tura$(by 10W11S4e4r5g13i13o)*lasatura
forma de relief proeminenta, izolata, cu aspect prismatic, din calcare, conglomerate si alte roci. (< germ. , fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*turn
Forma de relief proeminenta, izolata, cu aspect prismatic, formata din calcare, conglomerate si alte roci. [Cf. germ. , fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*turn
Forma de relief rezultata in urma eroziunii si dizolvarii rocilor de catre apele subterane si de suprafata. /<germ. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*carst
forma de religie care recunoaste existenta unei singure divinitati. (< fr. )(by 4W5S5e13r13g7i7o)*monoteism
Forma de religie in care credinciosii se inchina unui singur zeu, fara a exclude existenta altora. [Pron. / < fr. , germ. , cf. gr. - unu, - zeu].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*henoteism
Forma de reprezentare in constiinta a realitatii inconjuratoare pe baza senzatiilor dobandite cu ajutorul simturilor. Reprezentare a unui obiect obtinuta din reunirea razelor luminioase emanate de la un corp si reflectate de altul. Reprezentare plastica a unei fiinte, a unui obiect etc. facuta prin fotografiere, prin desen etc. Reflectare artistica a unui obiect, a unui peisaj etc. facuta prin sunete, prin cuvinte, prin culori etc. Simbol. [Pl. , gen. , var. s.f. / < lat. , cf. it. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*imagine
Forma de reproducere a unor organisme unicelulare prin divizare in doua parti egale. [ G.-D. ] /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*sciziparitate
Forma de reproducere cu ajutorul razelor roentgen, care scoate in mod deosebit in evidenta pozitia si marimea organelor. [Gen. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ortodiagrafie
Forma de reproducere sexuala, constand in unirea a doi gameti diferiti sub aspectul formei, structurii si al dimensiunilor. /<fr. (by 8W1S1e10r3g3i12o)*heterogamie
Forma de reproducere sexuata la unele organisme (de exemplu, la albine) fara fecundarea ovulului sau oosferei. /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*partenogeneza
forma de satisfacere sexuala care nu implica penetrarea cu organe sexuale naturale, prin care se autostimuleaza (sau se stimuleaza), manual sau cu obiecte sexuale, organele genitale in scopul abtinerii orgasmului. Masturbarea este denumita si activitatea sexuala solitara fiindca, in majoritatea cazurilor, are loc din/in lipsa unui partener.(by 1W1S9e9r10g3i3o)*forma
forma de socialism practicata in fosta Iugoslavie sub conducerea lui Iosif Broz Tito. (dupa fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*titoism
Forma de studii suprauniversitare, constand dintr-o serie de cursuri, examene si o teza, organizate pe langa institutiile de invatamant superior si care confera titlul de doctor intr-o anumita specialitate. Calificarea posesorului titlului de doctor (in stiinte); examen final de sustinere a tezei pentru obtinerea titlului de doctor. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*doctorat
forma de studii suprauniversitare constand dintr-o serie de cursuri, examene si o teza, organizate pe langa institutiile de invatamant superior si care confera titlul de doctor intr-o anumita specialitate; doctorantura. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*doctorat
Forma de subordonare a diferitelor intreprinderi (societati) prin controlul participantilor de catre o societate anonima pe actiuni. [< engl., fr. , cf. engl. - a tine].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*holding
Forma de viata a microorganismelor aerobe. [< fr. , cf. gr. - aer, - viata].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*aerobioza
Forma de viata sociala caracteristica societatii gentilice, in care gradele de rudenie sunt socotite in linie paterna, iar barbatul domina in mod nelimitat asupra femeii si copiilor. [Cf. germ. , fr. < lat. - tata, gr. - conducere].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*patriarhat
Forma de viata sociala in dezvoltarea comunei primitive, caracterizata prin filiatie materna si in care femeia avea un rol predominant in viata economica si sociala. [Pron. , pl. / < germ. , fr. , cf. lat. - mama, gr. - conducere].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*matriarhat
forma de viata sociala in dezvoltarea comunei primitive in care filiatia se stabileste matriliniar. (< germ. , fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*matriarhat
forma de viata sociala in dezvoltarea comunei primitive in care legatura esentiala intre membrii societatii era determinata de gradul de fraternitate naturala sau prin adoptiune si alianta. (< fratri /patri/arhat)(by 12W12S12e6r6g14i15o)*fratriarhat
forma ereditara de neuroastenie caracterizata prin lipsa de energie psihica, fara astenie musculara. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*atremie
forma evoluata a budismului, aparuta in India septentrionala si raspandita mai ales in China, Coreea si Japonia, care a introdus dogma despre rai si un ritual fastuos. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*mahayana
Forma exterioara; aspect general; configuratie; constitutie. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. lat.$ conformatio, ...onis$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*conformatie
Forma fundamentala a existentei materiei, inseparabila de aceasta, avand aspectul unui intreg neintrerupt cu trei dimensiuni si care exprima ordinea in care sunt dispuse obiectele si procesele existente concomitent. Intindere nemarginita care cuprinde corpurile ceresti; vazduh. Loc, suprafata, intindere limitata. = distanta minima pana la care se pot apropia trupele proprii de obiectivul asupra caruia se trage fara a risca sa fie lovite de focul propriu. Loc (liber) intre doua obiecte; distanta, interval. = teren plantat situat pe teritoriul unei asezari. Distanta cuprinsa intre doua linii orizontale ale portativului. Interval alb lasat intre cuvintele sau randurile culese; instrument care serveste la obtinerea acestei spatieri. Multime de elemente (puncte) avand anumite proprietati. Totalitatea semnelor acceptate la intrarea sau produse la iesirea unui element de sistem. [Pron. , pl. / < lat. , cf. germ. , it. ].(by 10W10S4e4r4g13i13o)*spatiu
forma fundamentala de rationament in care concluzia rezulta cu necesitate din premise. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*deductie
Formagiu,formagii, s.f. 1.brutar, pitar.Substantivul este forma, dar si furma.A se vedea Eugen Pavlescu, Economia breslelor in Moldova, Bucuresti, 1939, p. 302, 371 si Indexul de la sfarsitul lucrarii(by 1W1S9e10r3g3i3o)*formagiu
Forma grava de disgravidie, premergatoare eclampsiei. [Pron. / cf. fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*preeclampsie
Forma grava de tuberculoza caracterizata prin prezenta de granulatii in plamani si in toate organele. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*granulie
forma grava de tuberculoza, prin prezenta de granulatii in plamani si in toate organele; tuberculoza miliara. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*granulie
Forma inactiva a tripsinei, care, in contact cu enterochinaza, se transforma in tripsina. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*tripsinogen
forma intermediara de cariochineza intre amitoza si mitoza. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*protocariochineza
Forma istorica de organizare a familiei, in care o femeie era casatorita in acelasi timp cu mai multi barbati. Stare a unei flori poliandre. [Gen. / < fr. , cf. gr. - numeros, - barbat].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*poliandrie
Forma larvara a galbezii care traieste in apa si care devine adulta in organismul vitelor cornute, unde patrunde o data cu hrana. /<fr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*cercar
Forma larvara a teniei, asemanatoare unei basicute cat un bob de mazare, care se fixeaza in organism. [< fr. , cf. gr. - basica, - coada].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*cisticerc
Forma larvara a teniei echinococ. [< fr. , cf. gr. - picatura de apa].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*hidatida
forma larvara la unele crustacee, cu un ochi si trei perechi de apendice. (< fr., lat. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*nauplius
Forma larvara la unele crustacee. [Pron. / < fr. , cf. gr. - navigator].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*nauplius
Forma legala de a face o actiune, de a apara pe cineva, de a judeca etc.; formele dupa care se realizeaza justitia; actele facute intr-o instanta judecatoreasca. Ramura a dreptului care studiaza procedura . [< fr. , cf. it. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*procedura
Formalism exagerat in rezolvarea hartiilor; birocratie. [Gen. / < + ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*scriptologie
formalism exagerat in rezolvarea hartiilor; birocratie. (< scriptolog + -ie)(by 4W12S5e6r14g14i8o)*scriptologie
formalitate (de protocol) la oficierea unui act solemn; solemnitate. forma exterioara a unui cult (religios). ansamblul regulilor de politete, prescrise in raporturile dintre membrii unei societati, sau grupari sociale. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*ceremonie
Formalitate (mai ales de protocol) care se foloseste la oficierea unui act solemn; solemnitate. Forma exterioara a unui cult (religios); slujba. Ansamblul formelor de politete, uzitate in raporturile dintre membrii unei societati sau grupari sociale. [Gen. / < fr. , cf. lat. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*ceremonie
Forma metalica in care se toarna metalul sau aliajul topit pentru a obtine un lingou. /<fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*lingotiera
forma metalica in care se toarna metalul topit pentru obtinerea lingourilor. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*lingotiera
Forma metalica in care se toarna metalul topit pentru obtinerea lingourilor. [Pron. / < fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*lingotiera
Forma moderna a liberalismului, care ingaduie o interventie limitata a statului pe plan juridic si economic. [Cf. fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*neoliberalism
forma moderna de comert, fara magazine, constand in a retine si pregati pentru consumatori o seama de marfuri pe care sa le ridice la anumite ore, pe baza unor comenzi prealabile prin telefon. (< tele^1 vanzare)(by 9W10S3e3r12g12i5o)*televanzare
forma muzicala instrumentala cu caracter vioi, a carei tema principala alterneaza cu diferite cuplete. (< fr., it. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*rondo
Forma nominala a verbului, care denumeste actiunea lui, fara a indica modul, timpul sau persoana. /<lat. fr.(by 5W13S13e7r7g7i1o)*infinitiv
Forma nominala a verbului care denumeste actiunea prezentata ca o insusire. /<lat. fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*participiu
Forma nominala a verbului care exprima o actiune in desfasurare fara referire la momentul vorbirii. /<lat. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*gerunziu
Forma noua de dans madison, la care dansatorii se asaza in siruri paralele si fac deplasari laterale, pasi sariti, insotiti de o glisare din fata in spate. [Pron. / < americ. ]. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*hullygully
Forma obisnuita de febra tifoida in care leziunile ating fragmentul inferior al ileonului. [Pron. / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ileotifus
forma organizata de lupta a salariatilor din incetarea colectiva a activitatii, cu scopul de a determina satisfacerea unor revendicari. ~ generala = greva care cuprinde toate unitatile dintr-o ramura industriala, dintr-un oras, dintr-o tara etc.; ~ japoneza = greva a salariatilor care se face publica prin arborarea unei brasarde la bratul fiecarui salariat, fara a recurge la incetarea lucrului; ~ a foamei = refuz de a manca, manifestare de protest politic. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*greva
forma particulara a dialectului atic. finete de gust, masura, eleganta, puritate de stil si de limba. (< fr. , lat. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*aticism
= forma particulara a stilului gotic (sec. XV), care se caracterizeaza printr-o bolta de ogive, arcele pierzandu-se direct in stalp fara a se sprijini pe un capitel. [Pron. (in DEX ). / < fr. ]. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*flamboiant
forma patologica de mers, amintind de buiestrul calului, datorita paraliziei nervului sciatic exterior. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*stepaj
- forma populara de ind. prez. a verbului , mai ales cu functie auxiliara... [DEX'98](by 11W11S5e5r13g13i7o)*eti
- forma populara de ind. prez. a verbului , mai ales cu functie auxiliara... - V. [DEX'98](by 15W15S8e9r2g2i11o)*oti
Forma primitiva de inmultire sexuala, caracterizata prin unirea a doi gameti asemanatori din punct de vedere morfologic. /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*izogamie
forma primitiva de religie in care credinciosii se inchina unei singure divinitati, fara a exclude existenta altora. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*henoteism
forma rara, benigna, de osteosarcom, caracterizata prin producerea de tesut osos pur. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*osteoblastom
forma rara de nevralgie, in care predomina elementul psihopatic. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*psihalgie
Formarea a doua sau trei tipuri de flori diferite din punctul de vedere al structurii androceului. Alternarea intre generatii cu modalitati diferite de reproducere sexuala. [Gen. / < germ. , cf. gr. - diferit, - casatorie].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*heterogonie
Formarea de cavitati anormale in maduva spinarii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - tub, - maduva].(by 5W5S5e14r14g7i8o)*siringomielie
Formarea de ioni intr-un anumit mediu; ionizatie. Introducere de ioni in organism in scop terapeutic. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*ionizare
Formare a embrionului unei plante dintr-o alta celula decat oosfera. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*apogamie
formare a florilor din elementele vegetale ale plantei. (< anto -geneza)(by 13W7S7e15r15g1i9o)*antogeneza
Formare a fructului ca rezultat al |xenogamiei|xenogamie|. (din fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*xenocarpie
Formarea globulelor rosii si albe din sange; hemopoieza. [Pron. / < fr. , cf. gr. - sange, - producere].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*hematopoieza
Formarea in aceeasi epoca a mai multor minerale asociate. Asociatie de minerale formata in aceeasi epoca. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*parageneza
Formarea limfocitelor sau a tesutului limfatic. [< fr. , cf. lat. - apa, gr. - producere].(by 2W2S10e10r4g4i4o)*limfopoieza
formare a macronucleului dintr-un produs al diviziunii micronucleului, fara a fi precedata de o fuziune nucleara. (< fr. )(by 9W9S2e11r11g5i5o)*endomixie
Formare a nucleelor de elemente chimice in urma reactiilor termonucleare din stadiile initiale ale expansiunii universului si din interiorul stelelor. [Et. incerta].(by 2W3S11e11r11g5i5o)*nucleosinteza
formarea ontogenetica a caracterelor fenotipice ca urmare a interactiunii dintre ereditate si mediu. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*fenogeneza
Formarea ovulului animal; ovogeneza. [< fr. , cf. gr. - ou, - nastere].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*oogeneza
formare a rocilor sedimentare, ale caror particule s-au deplasat, in faza de depunere, sub actiunea gravitatiei. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*catogeneza
Formarea si aparitia dintilor la copii. Modul in care sunt asezati dintii; totalitatea dintilor. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*dentitie
Formarea si dezvoltarea vaselor de sange. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - vas, - nastere].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*angiogenie
formarea si modul de inserare a placentei. (bot.) asezare a ovulelor pe placenta. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*placentatie
Formarea si secretia laptelui. Alaptare materna. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*lactatie
Formarea solurilor. Parte a pedologiei care se ocupa cu formarea solurilor. Reproducere prin oua nefecundate, care se dezvolta partenogenetic in corpul larvei. [Var. (2) s.f. / < fr. , cf. gr. - copil, - nastere].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*pedogeneza
Formare a substantivelor feminine de la masculine si invers cu ajutorul sufixelor. [Cf. fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*motiune
Formare a unei scobituri in forma de crater pe anticatodul unui tub de radiatii roentgen. [Cf. it. ]. (by 4W12S12e13r6g6i15o)*craterizare
formare a unei scobituri in forma de crater pe anticatodul unui tub de radiatii roentgen. (dupa it. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*craterizare
formare a unei specii noi sau a unui taxon superior printr-o macromutatie sau printr-o restructurare majora a structurilor genetice. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*macrogeneza
Formare a unui tesut anormal in organism. [Gen. / < fr. , cf. gr. - altul, - a forma].(by 1W9S10e3r3g4i12o)*heteroplazie
Formare a unui tesut nou, a unei tumori; neoplasm. [Gen. / < fr. , cf. gr. - nou, - formare].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*neoplazie
Formare a unui ulcer; rana ulceroasa; ulcerare. [Gen. , var. s.f. / < fr. , lat. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ulceratie
formare de feldspati prin actiunea metamorfica a magmei eruptive asupra rocilor. (dupa fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*feldspatizare
Formare de globule albe; leucogeneza. / < fr. , cf. gr. - alb, - a produce].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*leucopoieza
formare de hibrizi interspecifici fertili, ca urmare a patrunderii unei gene straine in genofondul unei populatii. (< engl. )(by 10W10S3e4r4g12i13o)*introgresiune
Formare de noi specii prin hibridare vegetativa. [< engl. - hibridare].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*introgresiune
Formare de puroi in cavitatea renala. [< fr. , cf. gr. - puroi, - rinichi].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*pionefroza
Formare de tesut cartilaginos. [< fr. , cf. gr. - cartilaj, - formare].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*condrogeneza
Forma, regula care trebuie respectata la indeplinirea unui act pentru a-i da valabilitate. Ceremonie, eticheta impusa de uzante, de politete. [Cf. fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*formalitate
Formare noua a unui organ sau tesut; tumoare; neoplazie. Acumulare (locala) care poate aparea in diverse orizonturi ale solului. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 2W2S2e11r11g4i5o)*neoformatie
Formare si evolutie a solurilor sub actiunea inghetului. [< fr. , cf. gr. - frig, - sol, - nastere]. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*criopedogeneza
formare si evolutie a solurilor sub actiunea inghetului. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*criopedogeneza
Forma sau model caruia ii corespunde o anumita grupa de obiecte sau de fenomene. Model, exemplar, esantion. Specie. Exemplar care are toare caracterele si pretul unui produs pus in vanzare. Forma exemplara la care se pot referi o serie de alte exemplare cu caractere comune. Schema ideala, exemplificatoare a unei categorii de persoane, fiinte sau lucruri. Fizionomie caracteristica a unei |rase|rasa|, a unei populatii etc. // Individ care intruneste anumite trasaturi caracteristice pentru un grup, o rasa etc. Planta ale carei caractere formeaza trasaturile esentiale ale unei specii. Persoana de o mare originalitate. Individ. Personaj care intruneste trasaturile comune, caracteristice tuturor indivizilor din categoria pe care o reprezinta. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "exemplar", "model", "imprimat", "matrita". [< fr. , it. , lat. - caracter, gr. - model].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*tip
Forma si dimensiunile unui obiect; dimensiunile unei pagini care rezulta in urma impaturirii unei coli de tipar; dimensiune. Formare. = masina care executa indesarea in forme, cutii de miez sau alte dispozitive a amestecului de materiale necesare obtinerii formelor de turnatorie. [Pl. / cf. fr. , it. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*format
Forma simpla de comert, constand din schimbul in natura, caracteristica economiei primitive. /<fr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*troc
forma simplificata a limbii engleze, cu un minimum de cuvinte si forme gramaticale. (< engl. )(by 10W10S11e4r4g13i13o)*basicenglish
Forma simplificata a limbii engleze, cu un minimum de cuvinte si forme gramaticale. [Pron. / < engl. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*basicenglish
forma simplificata a limbii franceze, cu un vocabular si o gramatica reduse. (< engl. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*basicfrench
Forma sovietica de asociere prin desfiintarea silita a proprietatii individuale in agricultura. /<rus. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*colhoz
forma speciala de epiteliu la capatul unor analizatori cu functii importante in realizarea perceptiilor. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*neuroepiteliu
Forma speciala de salt practicat in unele sporturi (fotbal, handbal, volei) de catre portar pentru prinderea mingii. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*plonjon
forma specifica a memoriei vizuale, constand in reproducerea vie a imaginilor, a unor obiecte vazute candva. (< fr. )(by 13W14S14e7r8g1i1o)*eidetism
Forma specifica a memoriei vizuale, constand in reproducerea vie a imaginilor. Dispozitie de a vedea dupa vointa lucruri imaginare. [< fr. , cf. gr. - imagine, esenta].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*eidetism
Forma specifica a proprietatilor magnetice ale unor corpuri. [Cf. fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*metamagnetism
forma specifica a proprietatilor magnetice ale unor corpuri. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*metamagnetism
Forma sub care lucrul in sine, realul, apare ca obiect. [Cf. germ. , fr. ].(by 9W10S10e3r4g12i12o)*obiectitate
Formata dintr-o singura parte de propozitie principala, fara ca cealalta sa fie presupusa sau subinteleasa. [Cf. fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*monomembra
Format, alcatuit. = organizatie sau institutie cu caracter oficial, alcatuita pe baza unui statut. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*constituit
[formatare! - tavi] s. n. 1. CupA? de elevator. 2. PiesA? din material izolant utilizatA? pentru realizarea de legA?turi electrice. 3. Fald, cutA? la o rochie, la o draperie etc. 4. UrmA? pe care o lasA? presiunea degetului pe un tegument cutanat sau mucos infiltrat de un edem. -Din fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*formatare
[formatare - tavi!] vb. tr., intr. (despre o tablA?, un placaj) A (se) bomba, a (se) gonfla. tr. A curba unele elemente de mobilA? (spA?tar, bra e). -Din fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*formatare
Format, compus din elemente eterogene; amestecat. = scoala frecventata de elevi de ambele sexe; = cor format din voci barbatesti si voci femeiesti; = Numar format din numere intregi si din fractii. [Cf. fr. , lat. - amestecat].(by 15W15S8e9r2g2i3o)*mixt
Format, compus dintr-un singur bloc de piatra; monolitic. // Monument sau element de constructie alcatuit dintr-un bloc unic de piatra. [< fr. , cf. lat. , gr. < - unic, - piatra].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*monolit
(Format de) foaie imprimata si impaturita in doua; (carte) care are acest format. [< fr., lat. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*inplano
Format, dezvoltat la exterior. Care actioneaza la suprafata scoartei terestre si a caror sursa de energie este extraterestra. [< fr. , cf. gr. - in afara, - a produce].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*exogen
Format din articole [in DN si MDN], de dimensiuni si forme variabile, puse cap la cap. Formata din noduri si internoduri. [Cf. fr. , lat. - legat].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*articulat
Format din cartilaje, cu cartilaje. Dur, tenace, asemanator unui cartilaj. [Cf. fr. , lat. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*cartilaginos
Format din celule cu membranele suberificate; care are consistenta plutei. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*suberos
Format din consonante; armonios. Care au o terminatie asemanatoare. [Cf. lat. , fr. , it. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*consonant
Format din cristale vizibile cu ochiul liber. [< fr. , cf. gr. - mare, - ac de gheata].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*macrocristalin
Format din dactili. = sistem de versificatie care are la baza, ca unitate metrica, dactilul; = rima cu accentul pe silaba antepenultima. [Cf. fr. ]. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*dactilic
Format din doua metale diferite. Bazat pe un dublu etalon metalic, bimetalist. [Cf. fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*bimetalic
Format din doua sau mai multe versuri de masuri diferite. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*eterometric
format din fibre, cu aspect de fibre. o tesut ~ = tesut elastic din fibre conjunctive. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*fibros
Format din fibre. = tesut elastic compus din fibre conjunctive. [Cf. fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*fibros
Format din golfuri, peninsule si insule de forme alungite si cu creste muntoase; care curge continuu. [< fr. ]. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*dalmatic
Format din iambi. = sistem de versificatie avand la baza iambul. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*iambic
format din mai multe elemente deosebite. (chim.; despre corpuri) compus. intrecere sportiva (de schi) din doua sau trei probe. = proba compusa din coborare, slalom urias si special; = intrecere compusa din sarituri de pe trambulina si o proba de fond. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*combinat
Format din mai multe elemente deosebite; imbinat, impreunat. Compus. // Intrecere sportiva (mai ales de schi), constand din doua sau trei probe. = intrecere compusa din coborare, slalom urias si special; = intrecere compusa din sarituri de pe trambulina si o proba de fond. [Cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*combinat
Format din mai multe elemente. = timp format cu ajutorul verbelor auxiliare. // Substanta chimica obtinuta prin unirea mai multor elemente diferite. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*compus
Format din mai multe elemente (variate) care alcatuiesc un tot; cu mai multe idei, elemente, unitati etc. [Pl. / < lat. , cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*complex
Format din mai multe parti morfologice sau anatomice. [< germ. , cf. gr. - diferit, - parte].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*heteromer
Format din patru silabe, tetrasilabic. [Var. adj. / < fr. ]. (by 4W12S12e13r6g6i15o)*cvadrisilabic
Format din putine elemente structurale. // Ciclu floral avand un numar mai mic de elemente constitutive. [< germ. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*oligomer
Format din sase stamine, din care patru sunt mai lungi, ca la crucifere. [Cf. fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*tetradinam
Format din sase stamine, dintre care trei sunt mai lungi. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*tridinam
Format din stamine dispuse pe doua cercuri concentrice, care alterneaza cu elementele periantului. [< germ. , cf. gr. - dublu, - ata].(by 12W6S6e14r15g15i8o)*diplostemon
Format din sunete, privitor la sunete. Sonor. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "sonor", "de sunet", "de vorbire", cu ajutorul caruia se formeaza adjective. [< fr. , it. , cf. gr. ].(by 2W10S11e11r4g5i13o)*fonic
Format din trei circuite monofazate de curent alternativ; trifazic. Care functioneaza cu un astfel de circuit. Format din trei faze. [Cf. fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*trifazat
format din trei unitati, divizibil cu 3. (despre substante organice) din trei elemente (carbon, hidrogen si oxigen). (despre masura, ritm) din trei elemente ritmice. (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*ternar
Format din trohei. = sistem de versificatie avand la baza troheul ca unitate ritmica a versului. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*trohaic
Format dintr-un fascicul de tije asemanatoare tijelor de papirus; asemanator cu floarea de papirus. [Cf. fr. < lat. - papirus, - forma].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*papiriform
Format dintr-un singur cerc de stamine. [< germ. , cf. gr. - simplu, - urzeala].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*haplostemon
Formate de aceleasi organe, avand acelasi mod de articulare. [< fr. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*omorganic
Formatie accidentala sau patologica pe organismul unui animal sau al unei plante. Ridicatura rotunda pe suprafata unui obiect. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*nodozitate
formatie alungita, tepoasa, cu care se termina frunzele sau unele piese florale la graminee. (< lat. )(by 3W11S12e12r5g5i14o)*arista
Formatie anatomica alungita cu aspect de picior, care leaga doua organe, doua tumori etc. Peduncul [in DN]. [< fr. , cf. lat. - piciorus].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*pedicul
Formatie anatomica in forma de frunza. Curba geometrica a carei forma seamana cu o frunza. [Pron. , var. / < lat. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*folium
Formatie anatomica in forma de migdala, situata in fundul gurii de o parte si de alta a omusorului. [G.-D. ] /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*amigdala
Formatie anatomica in forma de tub (trompa uterina, trompa lui Eustache). [Var. s.n. / < fr., lat., gr. , it. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*salpinx
Formatie anatomica (lunga si ingusta) care leaga un organ sau o parte a corpului de restul organismului. /<fr. lat. (by 15W15S9e9r2g3i3o)*pedicul
Formatie anatomica mica, constituita dintr-o aglomerare de celule nervoase sau limfatice, situata pe traiectul unui vas limfatic sau al unui nerv. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*ganglion
formatie anatomica primitiva in regiunea dorsala a embrionului animalelor cordate, din care deriva scheletul vertebral; coarda dorsala. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*notocord
Formatie anatomica terminata printr-un varf ascutit. Ghimpe. [< fr. , cf. lat. - varf]. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*cuspida
Formatie apendiculara care se observa la frunzele gramineelor intre limb si teaca. [< fr. , cf. lat. - limbuta].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*ligula
formatie biopsihica specifica unui grup etnic inainte si dupa procesul de educatie complexa. (< etno -tip^2)(by 12W12S6e6r14g15i8o)*etnotip
Formatie calcaroasa care se inalta ca un turtur din solul pesterilor. [< fr. , cf. gr. - picatura].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*stalagmita
Formatie calcaroasa in forma de con alungit, care atarna de tavanul pesterilor. Element decorativ care imita in mod stilizat forma unei stalactite. [Var. s.m. / < fr. , cf. gr. - care pica].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*stalactita
Formatie canceroasa a pielii si a mucoaselor. [Pron. / < fr. , cf. lat. - rac, gr. - forma].(by 15W1S1e9r10g3i3o)*cancroid
Formatie chitinoasa a corpului unor animale, cu rol de aparare a tesuturilor moi; scut. (din fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*xifos
Formatie columnifera, prezenta la florile orhideelor, rezultata prin concresterea cu stilul gineceului. [< germ. , cf. gr. - femeie, - incovoiat].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*ginostemium
Formatie compusa din nori cumulus si stratus cu baza ondulata, situati la o altitudine medie de 2000 m; cumulostratus. [< fr. ]. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*stratocumulus
Formatie compusa din nori cumulus si stratus cu baza ondulata, situati la o altitudine medie de 2000 m; stratocumulus. [< fr. ]. (by 2W3S11e11r12g5i5o)*cumulostratus
formatie congenitala caracterizata prin lungirea excesiva a degetelor. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g3i11o)*arahnodactilie
Formatie cornoasa care acopera capetele degetelor la mamiferele copitate. /<sl. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*copita
Formatie de celule filamentoase sau frunzoase la alge care asigura inmultirea vegetativa. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*propagula
Formatie de nori a carei altitudine nu depaseste 6000 m, avand aspect de paturi de culoare cenusie, compuse din mici picaturi de apa. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*altocumulus
Formatie de nori care se gasesc la mica altitudine, compusi dintr-un strat uniform, asemanator cetii. [< fr. , cf. lat. - strat].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*stratus
formatie de nori de altitudine mica, grosi, de culoarea cenusie-inchisa, care aduc ploaie. (< lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*nimbus
formatie de nori de culoare alba la varf si cenusie la baza, care (intre 5^0 m si 6 km) produc precipitatii abundente sub forma de averse. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*cumulonimbus
formatie de nori de culoare alba stralucitoare, formati din particule de gheata, care plutesc izolati la mare inaltime. (< fr. , lat. , fir)(by 9W9S3e3r11g11i5o)*cirus
formatie de nori de culoare cenusie, dispusi intr-un strat neintrerupt, la un plafon de 5^0-80^0 m, care produc precipitatii. (< fr. )(by 1W9S10e10r3g3i12o)*nimbostratus
formatie de nori de culoare cenusie-inchisa, cu aspect de strat uniform, la altitudini intre 5^0 m si 2 km. (< fr., lat. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*stratus
formatie de nori de mare altitudine, din cristale de gheata, care au forma unui voal alburiu. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*cirostratus
formatie de nori de mare altitudine, formati din cristale de gheata si dispusi in sfere mici, albe. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*cirocumulus
Formatie de nori de mari dimensiuni, intunecati, care se intind pe verticala pana la 1000 m si care produc precipitatii abundente sub forma de averse. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g10i3o)*cumulonimbus
formatie de nori dispusi in grupuri sau siruri, de culoare cenusie, la altitudine de 600^0 m. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*altocumulus
Formatie de nori dispusi intr-un strat neintrerupt, cenusiu-inchisi la culoare, care aduc ploaie sau ninsoare de lunga durata. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*nimbostratus
Formatie de nori grosi de culoare alba, cu aspect de ghemotoace de vata, izolate, al caror contur se modifica neincetat, care, aparand vara la inaltimi de peste 1000 m, prevestesc timpul frumos. [Pl. / < fr., lat. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*cumulus
formatie de nori grosi de culoare alba, cu aspect de ghemotoace de vata izolate, al caror contur se modifica neincetat si care vara prevestesc timpul frumos. (< fr., lat. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*cumulus
formatie de nori inferiori cu aspect de calti sau de sfere de culoare cenusie, dispuse in randuri ori in grupuri, la o altitudine intre 5^0 m si 2^0 km; cumulostratus. (< fr. )(by 7W1S1e1r10g10i3o)*stratocumulus
formatie de nori pentru timpul inchis, la o altitudine medie de 300^0-400^0 m, in forma unui strat uniform, de culoare cenusie sau albastruie. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*altostratus
Formatie de nori situata la altitudine medie de 6000 m, prezentand forma unui strat uniform de culoare cenusie sau albastruie, cu aspect fibros sau usor striat. [< fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*altostratus
Formatie de nori situata la altitudine relativ joase, avand aspect de valuri. /<fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*stratocumulus
Formatie de nori situata la o altitudine medie de 4000 m, cu aspect de paturi de culoare alba sau cenusie. /<fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*altocumulus
Formatie de nori situata la o altitudine medie de 6000 m, cu aspect de strat uniform de culoare cenusie sau albastruie. /<fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*altostratus
Formatie de soldati pedestri, spartani sau macedoneni, inarmati cu lanci lungi, care atacau intr-o anumita formatie in randuri compacte; corp de soldati, trupa armata. Grup de oameni strans uniti, care lupta pentru o cauza comuna. Celula de baza a viitoarei oranduiri sociale, care avea sa efectueze diferite munci. Grupare politica fascista (din Spania). [< fr. , cf. lat. , gr. ](by 1W2S10e10r4g4i12o)*falanga
formatie de stanci submarine rezultata din scheletele calcaroase ale unor organisme ce traiesc in colonii. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*recif
Formatie de stanci submarine rezultata prin acumularea de organisme care traiesc in colonii si care secreta carbonat de calciu. [< fr. , cf. sp. < ar. - dig].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*recif
Formatie detritica alcatuita din straturi de conglomerate, gresii, argila si marna, formate la fundul unei mari si devenite apoi, prin ridicarea acestuia, un lant muntos. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*flis
formatie detritica din conglomerate, gresii, argila si marna, sedimentate la fundul unei mari si devenite apoi, prin ridicarea acestuia, lant muntos. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*flis
formatie din contopirea a doi gameti de sex diferit, prevazuta cu un perete chistic comun. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*gametocist
Formatie dubla simultana; redublare. [Gen. / cf. lat. , fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i3o)*congeminatie
formatie epidermica a frunzelor, care elimina apa prin gutatie. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*hidatoda
Formatie fibroasa a pielii, care apare pe locul unei cicatrici. [Sil] /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*cheloid
Formatie fibroasa musculara avand rol de legatura sau de delimitare. [< fr. , cf. lat. - barna mica].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*trabecula
formatie filamentoasa fina din citoplasma celulei nervoase si din prelungirile ei. (< fr. )(by 4W12S13e13r6g7i15o)*neurofibrila
Formatie filiforma a unor celule animale sau vegetale. Parte a staminei care sustine antera. Conductor subtire, de obicei de metal, care devine incandescent cand este strabatut de un curent electric. [Pl. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*filament
Formatie filiforma mobila care serveste la deplasarea sau la vehicularea unor secretii. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*cil
Formatie fina, lamelara care separa doua categorii de tesuturi din constitutia aceluiasi organ. [Cf. fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*limitanta
Formatie geologica in forma de crusta albicioasa dura, compusa din carbonat de calciu si aflata in solul din sud-vestul Statelor Unite. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*calisa
formatie geologica in forma de crusta albicioasa, dura, din carbonat de calciu, in solul din sud-vestul S.U.A. (< fr., sp. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*calisa
formatie in celule filamentoase sau frunzoase care asigura inmultirea vegetativa la muschi si la alge. (< fr. )(by 8W8S9e2r2g10i11o)*propagula
formatie instrumentala alcatuita din zece interpreti. lucrare instrumentala de camera pentru o asemenea formatie. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*dixtuor
Formatie lexicala compusa din doua elemente care nu sunt recunoscute ca un singur compus. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*paralexem
formatie lexicala din doua elemente care nu sunt recunoscute ca un singur compus. (< fr. )(by 5W5S13e14r14g7i8o)*paralexem
formatie luminoasa de plasma^1 (2), de forma convexa si dimensiuni variabile, stabila pentru scurt timp si numai in anumite conditii. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*plasmoid
Formatie muzicala compusa din instrumente de suflat si de percutie. Muzica compusa pentru instrumente de suflat si de percutie; arie executata din instrumente de alama. [Var. s.f. / < fr. , it. ].(by 9W10S3e3r3g12i12o)*fanfara
formatie muzicala de sapte interpreti; piesa scrisa pentru o astfel de formatie; septuor. (< germ. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*septet
formatie muzicala din noua interpreti. piesa instrumentala scrisa pentru o astfel de formatie. (< it. )(by 14W15S15e8r9g2i2o)*nonet
formatie muzicala din opt interpreti; octuor. piesa muzicala pentru o astfel de formatie. (< germ. , fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*octet
Formatie nervoasa senzitiva, avand proprietatea de a transmite stimuli din diferite organe in legatura cu miscarea, echilibrul etc. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*proprioceptor
formatie nervoasa senzitiva care culege stimulii de la diferite organe in legatura cu miscarea, echilibrul etc. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*proprioceptor
Formatie patologica nodulara de origine infectioasa sau parazitara (mai ales luetica). Substanta vascoasa produsa de unele plante sub actiunea anumitor bacterii. Infumurare, ingamfare; snobism. [< fr. , cf. gr. - incarcatura].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*goma
Formatie primitiva a coloanei vertebrale. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - spate, - coarda].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*notocord
Formatie rigida in forma de ac la unele plante. Fir de par de forma unui ghimpe la unii viermi. [< fr. , cf. lat. - acusor].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*acicul
Formatie social-economica bazata pe proprietatea privata a stapanului asupra mijloacelor de productie si asupra sclavilor. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*sclavagism
Formatie speciala gelatinoasa macromoleculara, in stare coloidala, nascuta din amestecul solutiilor de albuminoide in compusi organici asemanatori, reprezentand prima faza de organizare a materiei vii. [Pron. / < fr. , cf. lat. - gramadit].(by 6W14S15e8r8g9i2o)*coacervat
formatie speciala gelatinoasa macromoleculara, in stare coloidala, prezentand fenomene de metabolism, de crestere si de inmultire, forma intermediara intre substantele organice si primele organisme. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*coacervat
formatie (stalactita, stalagmita etc.) deviata prin impingerea laterala a apei, care se evapora datorita curentilor de aer din galeriile subterane. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*anemolita
formatie straina obstruanta in sange, care produce embolia. (< fr., lat. , gr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*embolus
Formatie straina obstruanta (solida, lichida sau gazoasa) prezenta in sange care produce embolia. [Var. s.n. / < fr., lat. , cf. gr. - cui].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*embolus
formatie structurala a scoartei Lunii, avand o densitate mai mare decat cea a formatiilor inconjuratoare. (< engl. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*mascon
Formatie structurala a scoartei Lunii, avand o densitate mai mare decat densitatea formatiilor inconjuratoare. [< engl. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*mascon
Formatie terminala a nervilor care transmite excitatiile sistemului nervos central. /<fr. , germ. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*receptor
Formatie tubulara cu diametru mic, lunga de cativa metri, formata dintr-o masa sticloasa prin actiunea de topire a rocii pe care a cazut un trasnet. [< fr. , germ. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*fulgurit
formatie tumorala datorata distensiei excesive cu aer sau gaz. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*aerocel
Formatie vegetala alcatuita din stejari, tufisuri si ierburi, care imbraca solurile calcaroase din regiunile mediteraneene. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*gariga
formatie vegetala de savane cu arbusti si pajisti cu maracinisuri, din podisul Braziliei. (< fr., port. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*caatinga
formatie vegetala din regiunea tropicala de stepa, in care predomina arbustii. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*brusa
formatie vegetala din regiunile tropicale, alcatuita din ierburi inalte, cu tufe sau arbusti spinosi. (< fr. )(by 13W13S6e15r9g3i11o)*savana
formatie vegetala formata din stejari, tufisuri si ierburi, care imbraca solurile calcaroase din regiunile mediteraneene. (< fr. )(by 5W6S14e8r8g1i2o)*gariga
formatie vegetala la limita dintre padurile de conifere si tundra. (< silvo tundra)(by 2W10S10e3r4g12i12o)*silvotundra
Formatie vegetala prin care frunza se leaga de ramura sau de tulpina; codita. [Sil. ] /<fr. lat. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*petiol
formatii filamentoase terminale, in perechi, ale unor specii de insecte, avand rol senzorial. (< fr. , cf. , coada)(by 13W6S7e15r15g8i2o)*cerci
Formatii filamentoase terminale, in perechi, ale unor specii de insecte, avand rol senzorial. [< fr. , cf. gr. - coada].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*cerci
Forma timpurie a religiei in comuna primitiva, constand in adorarea fetisurilor, ca divinitati. Adoratie oarba, nemotivata fata de un principiu, de o conceptie etc. = reprezentare denaturata, falsa pe care oamenii si-o formeaza despre marfuri in conditiile relatiilor bazate pe proprietatea privata, atribuindu-le insusiri care in realitate provin din raporturile sociale dintre oameni. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*fetisism
Format in acelasi timp cu roca in care se gaseste. [Cf. germ. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*singenetic
Format in apropierea scoartei Pamantului. [< germ. , cf. gr. - departe, - magma].(by 7W1S9e9r3g3i11o)*telemagmatic
(Format) in care coala de hartie imprimata a fost indoita in patru, alcatuind opt pagini; (carte) care are acest format. [Scris si , var. adj., s.n. invar. / cf. fr. , lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*incvarto
(format) in care coala de hartie imprimata a fost indoita in patru (opt pagini). (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*incvarto
(Format) in care coala de hartie imprimata este impaturita in doua, formand patru pagini; (carte) care are acest format. [Pron. / < fr., lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*infolio
(format) in care coala de hartie imprimata este impaturita in doua (patru pagini). (< fr., lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*infolio
(format) in care coala de hartie imprimata este impaturita in opt (1^6 pagini). (< fr., lat. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*inoctavo
(Format) in care coala de hartie imprimata este impaturita in opt, formand saisprezece pagini; (carte) care are acest format. [< fr., lat. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*inoctavo
formatiune asemanatoare cu gariga, formata din ierburi si esente lemnoase, din America de Sud. (< port. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*campinara
formatiune de acid dezoxiribonucleic din citoplasma celulelor, folosita in ingineria genetica, in clonare etc. (dupa fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*plasmida
formatiune de arbusti sempervirenti, de tufisuri, maracinisuri etc., in regiunile mediteraneene. (< it. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*macchia
formatiune de tip savana impadurita, pe nisipuri aluvionare, in Amazonie. (< port. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*campina
formatiune osoasa metaplazica sau cartilaginoasa aparuta accidental in structura unui tendon. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*tenofit
Formatiune saciforma de dimensiuni mici; rest de cavitate generala (celom) la unele artropode etc. Una dintre incaperile urechii interne. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat. - sac mic].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*sacula
Formatiune social-economica in care baza relatiilor de productie o forma proprietatea stapanului de sclavi atat asupra mijloacelor de productie, cat si asupra producatorilor. [Cf. fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*sclavagism
formatiune tumorala chistica, alcatuita din celule infiltrate cu colesterol. (< fr. )(by 7W8S1e1r1g10i10o)*colesteatom
formatiune tumorala in care tesutul intravascular este de tip glial. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*angiogliom
formatiune vegetala din emisfera boreala, formata din conifere. (< rus. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*taiga
formatiune vegetala din regiunea subarctica, din muschi, licheni, ierburi si arbusti pitici. (< fr. , rus. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*tundra
formatiune vegetala (sub)tropicala de arbori si arbusti cu numeroase radacini adventive, caracteristica tarmurilor maritime mlastinoase inundate in timpul fluxului. (< fr., engl. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*mangrove
formatiune xerofitica de arbori pitici, spinosi, pe solurile erodate din regiunile mediteraneene. (< fr., lat. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*frigana
Format prin actiunea vulcanilor. Impetuos, nestapanit, navalnic. [Cf. it. , fr. ].(by 12W6S6e15r15g8i8o)*vulcanic
Format prin dezagregarea altor roci; detritic. [< fr. , cf. gr. - sfaramat].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*clastic
Format sub actiunea marii; marin. = zona din largul marilor si oceanelor, incepand de la adancimea de 200 m pana la fundul apei. Care pluteste sau inoata liber in zona pelagica. [< fr. , cf. gr. - mare].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pelagic
-format!, tavi- airbag (angl.) [pron. erbeg] (air-bag) s. n., pl. airbaguri(by 9W9S2e3r11g11i5o)*format
-format, tavi! - Airbus (firma) [pron.engl. erbas/fr. erbus ] (Air-bus) s. propriu(by 2W11S11e4r4g5i13o)*format
-format, tavi!- airbus (tip de avion) [pron.engl. erbas/fr. erbus ] (air-bus) s. n., pl. airbusuri(by 14W14S7e8r1g1i10o)*format
-format, tavi! - flamand,~a [At: TETRAEV, (1574)246/ Pl: nzi, ~ e / E: ml flammubundus] 1-2 smf, a (Om) caruia ii este foame Si: infometat, famelic. 3a (Inv; fig) Amenintat de foamete. 4a Lacom. 5a Dornic. 6 sm (Reg) Flamanzare(by 14W14S7e8r1g1i9o)*format
forma usoara de psihopatie, caracterizata prin alternarea starilor de euforie cu cele de depresiune. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*ciclotimie
forma usoara de schizofrenie, caracterizata prin autism, dezadaptare fata de mediu. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*schizomanie
Forma usoara de tuberculoza ganglionara si osoasa, intalnita mai ales la copii. [< fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*scrofulotuberculoza
forma usoara de tuberculoza ganglionara si osoasa (la copii). (< fr. )(by 4W4S12e13r13g6i7o)*scrofulotuberculoza
forma verbala a unei limbi care exprima aspectul momentan al unei actiuni trecute, fara nici o referire la prezent. (< fr. , gr. , nedeterminat)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*aorist
Forma verbala care exprima o actiune fara referire la o persoana sau la un moment; participiu prezent. [Pron. / < lat. , cf. it. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*gerunziu
forma verbala in expr. v. A arunca, a azvarli. Expr. (pe cineva sau ceva) (sau etc.) ori = a nu voi sa stie (de cineva sau de ceva), a renunta la... [DEX '98](by 4W5S13e13r7g7i15o)*dracu
forma verbala in expr. v. Expr. (pe cineva sau ceva) (sau, rar, sau (ori ) = a urmari cu privirea pe cineva sau ceva care pleaca, trece, se indeparteaza; a observa. [DEX '96](by 9W2S3e11r11g5i5o)*ochiu
forma verbala in expr. v. (Fam.) A face ceva cu placere, cu multa energie, cu pasiune. Expr. sau (ori ) = a dormi adanc. [DEX '98](by 7W1S1e9r9g3i3o)*soamne
forma verbala in expr. v. (In expr.) (sau ) sau ori = alearga cat poti de tare (ca sa n-o patesti); pleaca! sa nu te mai vad! [DEX '98](by 15W8S8e2r2g10i10o)*parleo
forma verbala in expr. v. (In expr.) (sau ) sau ori = alearga cat poti de tare (ca sa n-o patesti); pleaca! sa nu te mai vad! [DEX '98](by 13W13S6e6r15g15i8o)*parlii
forma verbala in expr. v. (Reg.) Tata. Expr. , se spune despre cineva care duce o viata fara griji cu banii tatalui sau sau, cu banii altuia. [DEX '98](by 15W8S8e1r2g10i10o)*neneaco
forma verbala in loc. adv. (Despre lucruri) A carui confectionare, construire, realizare s-a indeplinit; ispravit, terminat, sfarsit. = haine confectionate care se pot cumpara direct din magazin. Loc. adv. = fara sa munceasca, pe nemuncite, din munca altuia. [DEX '98](by 15W1S9e9r3g3i11o)*nemuncite
forma verbala in loc. adv. (Fam.) A vorbi cu cineva in soapta; a sopti, a susoti. Loc. adv. = in soapta. [DEX '98](by 15W1S1e9r10g3i3o)*sopaite
forma verbala in loc. adv. Faptul de sperietura . Loc. adv. (pe cineva) (sau ) = a speria a inspaimanta (pe cineva). [DEX '98](by 4W13S13e13r7g7i15o)*sperietii
forma verbala in loc. v. (In loc.) = cu nici un pret; niciodata. (sau ) = cu ridicata; in total. sau = cu mare intensitate. [Forme gramaticale: ] [DEX '98](by 7W15S15e8r9g2i2o)*ruptelea
forma verbala (poate incorecta) v. (Reg.) Clanta. Limba de metal care se reazama pe clempus pentru a inchide usa. [DEX '98](by 9W3S3e11r11g5i5o)*reazama
forma verbala (probabil incorecta) in expr. v. Expr. (Fam.) = a sforai in somn. (Fam.) = pleaca de aici! ia-o din loc! da-i drumul! [DEX '98](by 4W12S13e6r6g15i15o)*magaru
Forma verbala substantivata, care arata ca actiunea exprimata de verb trebuie sa se savarseasca. Una dintre formele participiului prezent in limba franceza. [< lat. , cf. fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*gerundiv
forma verbala v. In mod prielnic, in mod favorabil, avantajos, util. Expr. (cuiva) (un lucru, o invatatura, o intamplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. = a(-i) veni cuiva la indemana; a fi avantajat de o situatie prielnica. (In formule de salut) (sau (Referitor la sanatate) (cuiva) (mancarea, bautura, plimbarea etc.). (sau etc.) = (ce), nu esti sanatos? ai o slabiciune fizica?; (ce), esti nebun? nu esti in toate mintile? In concordanta cu regulile eticii sociale, in mod cuviincios, cum se cere, cuminte. Expr. (Fam. si ir.) = asa trebuia, asa se cuvenea sa-si faca (pentru purtarea ta urata, condamnabila)! In concordanta cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. sau = barbat sau femeie chipes(a). In concordanta cu adevarul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. = de-adevarat, cu adevarat. [DEX '98](by 11W4S4e13r13g6i7o)*binelea
forma verbala v. (Prez. ind. pers. 3 sg. a unui verb defectiv, in expr.) = mai asteapta; mai este (mult) pana acolo; mai trece vreme pana atunci. (Reg., la imper. pers. 2 sg. si pl.) (rar ) si = du-te sau duceti-va. - [DLRM](by 14W14S7e8r1g1i9o)*vati
forma verbala v. Punct, portiune determinata in spatiu. Loc. adv. (sau ) = de acolo de unde este sau se afla cineva, stand nemiscat, fara a se deplasa. (sau ) = pe aceeasi bucata de pamant, acolo unde se afla cineva sau ceva; neclintit; imediat, intr-o clipa. Expr. = comanda militara indicand iesirea din pozitia de nemiscare a soldatului si adoptarea unei pozitii mai libere. , se spune cand cineva se afla in fata unui lucru de neinteles, pe care nu-l poate cuprinde cu mintea. = a se opri (din mers). = acolo unde era mai inainte, unde statea de obicei. Expr. (cuiva) (sau ) = a i se potoli (cuiva) emotia, a se linisti; a-i trece spaima. = a-i da cuiva o lectie de buna-cuviinta, a arata cuiva ce se cuvine si ce nu. (Fam.) (sau ), se spune pentru a reveni asupra unei dispozitii (sau asupra unei miscari gresite). = impreuna, laolalta. (sau ) = pana la un punct sau pana la un moment; intr-o masura oarecare. (sau ) = pretutindeni. (sau ) = de colo pana colo, incoace si incolo; din distanta in distanta, ici si colo. (sau, rar, ) = ici si colo, pe alocuri. [DEX '98](by 6W6S15e15r8g8i2o)*une
Forme de relief de dimensiuni mici (movile, crovuri etc.). [Cf. fr. , rus. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*microrelief
Forme de relief de dimensiuni nu prea mari, care se datoresc de obicei agentilor externi. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*mezorelief
Forme de relief de prima marime, reprezentate prin continente si bazine oceanice. [Cf. rus. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*megarelief
Forme de relief (movile, crovuri etc.) de dimensiuni mici. [Sil. ] /<fr. , rus. (by 15W8S9e2r2g3i11o)*microrelief
= formele prescurtate care se intalnesc la prezentul indicativ persoana 1 sg. si 3 sg. si pl. ale verbului "a fi" si formele neaccentuate de dativ si acuzativ singular si plural ale pronumelui personal. [< lat. ].(by 8W2S2e10r10g11i4o)*conjunct
Forme majore ale reliefului unei regiuni, reprezentate prin culmi muntoase, podisuri, campii etc. [Pron. / cf. fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*macrorelief
forme majore ale reliefului unei regiuni, reprezentate prin culmi muntoase, podisuri, campii. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*macrorelief
Formula a componentelor celulare din maduva hematopoietica. [Pron. / < fr. , cf. gr. - maduva, - scriere].(by 3W4S12e12r13g6i6o)*mielograma
Formula amicala de salut; sluga dumitale! [< germ. , cf. lat. - sclav].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*servus
formula care desemneaza existenta unei situatii conforme cu normele de drept. (< lat. , de drept, potrivit legii)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*deiure
Formula care exprima concis ideea calauzitoare in comportarea si activitatea cuiva. /<fr. (by 13W13S14e7r7g1i1o)*deviza
Formula care exprima concis scopurile politice, economice ale unui grup, ale unei organizatii etc. /(by 5W13S13e7r7g15i1o)*slogan
Formula care invoca latura juridica, legala a unei situatii, traducandu-se "de drept", "potrivit legii". [Pron., var. / < lat. - de drept]. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*dejure
- Formula care preceda, in documentele si inscrisurile oficiale, numele domnitorilor Tarii Romanesti, si apoi ai Moldovei. Ngr. ??, cf. sl. in documentele muntenesti (sec. XIV). Originea sa nu este precizata cu claritate; se pare ca este vorba de o abreviere de la 'I??????. In rom. trebuie sa se fi confundat cu , pronuntare vulgara a lui pron. pers. de pers. I sing. Fara circulatie reala.(by 5W5S14e14r7g7i8o)*io
formula concisa si usor repetabila, cu scop publicitar sau de propaganda politica. (< fr., engl. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*slogan
Formula cu semnificatia "a pictat", sapata pe o placa de gravura alaturi de numele pictorului dupa care gravorul si-a facut lucrarea. [< lat. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*pinxit
Formula de adresare a decretelor Vaticanului si a mesajelor papale. Adresat tuturor, din orice loc. [< lat. - cetatii si omenirii].(by 13W14S7e1r1g9i9o)*urbietorbi
formula de exprimare cantitativa a trasaturilor caracteriale individuale. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*caracteriograma
Formula de salut, de adresare, intr-o scrisoare etc. [Gen. , var. s.f. / < lat. , fr. ].(by 6W7S15e9r9g2i3o)*salutatie
Formula diplomatica folosita pentru recunoasterea unui fapt politic prin insasi existenta faptului. [< lat. - de fapt]. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*defacto
formula diplomatica pentru recunoasterea unei anumite situatii, care nu a dobandit si consacrarea juridica necesara. (< lat. , de fapt)(by 14W14S8e8r1g2i10o)*defacto
Formula folosita de biserica |romano-catolica|romanocatolic|, dupa marea schisma din 1054, pentru reunirea altor biserici cu ea pe baza anumitor concesii dogmatice si a unei autonomii fata de Vatican; uniatie. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 9W2S11e4r4g13i13o)*uniatism
formula in biserica romano-catolica, dupa marea schisma din 105^4, pentru reunirea altor biserici cu ea pe baza anumitor concesii dogmatice si a unei autonomii fata de Vatican. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*uniatism
formula in iluzionism prin care se anunta o aparitie, disparitie sau transformare; (p. ext.) scamatorie. (< lat. )(by 15W15S9e2r2g11i11o)*hocuspocus
= formula intrebuintata de scamatori; scamatorie. [Cf. lat. - acesta].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*hocus
Formula lapidara, continand o cugetare, un gand adanc sau o norma de conduita; sentinta; aforism. /<lat. , fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*maxima
Formula pentru a denumi o ofranda, danie facuta din recunostinta (unei divinitati, unei biserici) in urma unei fagaduieli. [< lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*exvoto
formula pentru a denumi o ofranda, o danie facuta (unei divinitati, unei biserici) in urma unei fagaduieli. (< lat. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*exvoto
Formula prin care cenzura bisericii catolice aproba tiparirea unei carti. Autorizatie indicand "bunul de tipar" de pe o corectura. [< lat. - sa se imprime].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*imprimatur
Formular care cuprinde formule magice de vrajitorie. Discurs obscur; carte, scrisoare ininteligibila. [Pron. / < fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*grimoar
formulare aforistica memorabila; maxima, sentinta, adagiu. (< fr. , gr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*apoftegma
formulare concisa a unei idei calauzitoare, a unei chemari la indeplinirea unei sarcini de actualitate. placarda, afis etc. cu o astfel de chemare. (< germ. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*lozinca
Formulare concisa a unei idei calauzitoare, a unei chemari la indeplinirea unei sarcini de actualitate. Placarda cu o astfel de chemare. [< germ. ].(by 9W10S10e3r3g12i12o)*lozinca
Formulare, enuntare, expunere (a unei idei, a unei probleme); formula. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*enunt
Formular folosit pentru telegrame, mandate postale, polite. /<germ. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*blancheta
formula sapata pe o placa de gravura alaturi de numele pictorului dupa care gravorul si-a facut lucrarea. (< lat. , a pictat)(by 8W2S2e11r4g4i12o)*pinxit
Formula scurta exprimand o idee calauzitoare in comportarea sau in activitatea cuiva. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*deviza
Formula speciala sau stampila, insotita de o semnatura, care se aplica de catre o autoritate pe un document pentru a-l face valabil. [G.-D. ] /<fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*viza
Formule si invocatii populare adresate zeilor indigeti. [< lat. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*indigitamenta
[FOR-] platforma in fata unui masiv muntos pe care il inconjura. (< germ. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*vorland
For suprem al bisericii catolice, care rezolva probleme de dogma si de morala. [Sil. ] /<lat. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*conciliu
Forta activa a medicamentelor. Parte a farmaciei care se ocupa cu actiunea medicamentelor. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*farmacodinamica
Forta care, aplicata unui sistem, produce acelasi efect ca mai multe forte date care se aplica in acelasi timp asupra aceluiasi punct material. Suma vectoriala a tuturor fortelor unui sistem. Efectul combinat al mai multor cauze. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*rezultanta
Forta care face ca toate corpurile sa se atraga intre ele. = spatiul in care un corp isi exercita forta de gravitatie asupra altor corpuri; = punctul de aplicatie al rezultantei fortelor de gravitatie exercitate asupra partilor care alcatuiesc un corp. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*gravitatie
Forta de atractie care se exercita intre moleculele unui corp. Legatura stransa, de ordin interior. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 3W11S11e12r5g5i14o)*coeziune
forta de atractie reciproca a tuturor corpurilor, dependenta de masa acestora; atractia universala. o camp de ~ = spatiul in care un corp isi exercita forta de gravitatie asupra altor corpuri. (< fr. , lat. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*gravitatie
Forta de legatura dintre doi atomi ai unei molecule. Semn grafic care marcheaza aceasta legatura in formulele chimice. Valoare, semnificatie; posibilitate (de dezvoltare). [Cf. fr. , it. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*valenta
forta exercitata asupra unui vehicul, obiect etc. pentru a-i provoca miscarea de inaintare. sistem tehnic prin care se realizeaza aceasta actiune. (< fr. , lat. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*propulsie
Forta exercitata (prin apasare) asupra unei suprafete; apasare. Constrangere morala, violenta. [Pron. / cf. fr. , it. , lar. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*presiune
Forta fizica a unei fiinte cu o sanatate perfecta si in plina dezvoltare; putere de viata; vitalitate; vigoare. /<lat. $virtus, ...utis$(by 1W10S10e3r3g12i12o)*vartute
Forta fizica; energie. = valabil intr-un anumit timp. [Gen. / < fr. , lat. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*vigoare
forta fizica, putere; energie. o (despre legi) in ~ = valabil intr-un anumit timp. (< fr. , lat. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*vigoare
Forta impetuoasa de exprimare a sentimentelor; ardoare; impetuozitate. [G.-D. ] /<lat. , fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*vehementa
Fortareata medievala care domina un oras. Bastion, focar, centru. [< it. - cetatuie].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*citadela
Fortare a unei incuietori pentru a savarsi o infractiune. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*efractie
fortare peste regimul maxim obisnuit a unui motor, admisa pentru scurt timp. (< engl. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*overboust
Forta supranaturala, creatoare si carmuitoare a lumii; demiurg; divinitate; ! exclamatie ce exprima o rugaminte staruitoare sau o dezaprobare categorica. la intamplare. napastuit de soarta. /<lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*dumnezeu
Forta vitala, creatoare, putere de actiune. Conceptie filozofica idealista care considera ca factor primordial miscarea, forta pura si nu materia. [< fr. , cf. gr. - forta].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*dinamism
Fortificatie care face parte dintr-un sistem menit sa apere un oras, o trecatoare, o linie strategica etc. [< fr. , it. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*fort
fortificatie dintr-un sistem menit sa apere un oras, o trecatoare, o linie strategica etc. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*fort
Fortificatie izolata care protejeaza impotriva proiectilelor, bombelor etc. oamenii si armamentul inchisi inauntru. Incapere blindata pe nave, unde sunt instalate tunurile de calibru mijlociu. [< fr. , cf. it. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*cazemata
Fosfat natural de calciu, folosit la prepararea ingrasamintelor. [Pl. / < fr. ].(by 8W8S8e2r2g10i11o)*fosforit
Fosfat natural de calciu, provenit din pietrificarea excrementelor animalelor fosile, folosit ca ingrasamant in agricultura. Calcul (s.m. [in DN]) fecal. Excrement fosil. [Pl. , (s.n.) / < fr. , cf. gr. - excrement, - piatra].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*coprolit
fosfat natural hidratat de aluminiu, magneziu, fier si calciu, de culoare albastra, folosit ca abraziv. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*lazulit
Fosfat natural hidratat de aluminiu, magneziu, fier si calciu, folosit ca abraziv. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*lazulit
Fosfat natural hidratat de aluminiu si cupru, mineral colorat in albastru sau in verde, folosit ca piatra semipretioasa; peruzea. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*turcoaza
"fosfor, fosforescent, luminos". (< fr., engl. , phosphor/o/-, cf. , luminos)(by 10W4S4e12r13g6i6o)*fosfo
Fosila asemanatoare cu pitecantropul, care prezinta concomitent caractere primitive de maimuta si caractere evoluate de om. [Sil. ] /<fr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sinantrop
Fosnet usor pe care il produc tesaturile (de matase, mai ales fustele confectionate din matase). Confuzie, agitatie; entuziasm, avant. // Frivol, usuratic. [Cf. fr. , it. ].(by 9W10S3e3r4g12i12o)*frufru
(fotbal) aparator pe care se bazeaza toata strategia apararii. (< it. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*libero
(fot.) obiectiv~ = obiectiv cu un unghi de deschidere mai mare, astfel incat poate incadra o imagine mai mare decat un obiectiv normal. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*superangular
Fotografie a Soarelui obtinuta cu ajutorul |spectroheliografului|spectroheliograf|. [Pron. / < fr. ].(by 14W8S8e2r10g11i4o)*spectroheliograma
fotografie a Soarelui obtinuta cu spectroheliograful. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*spectroheliograma
Fotografie a unor obiecte, a unor preparate sau a unor fiinte microscopice, obtinuta cu ajutorul unui aparat fotografic adaptat la un microscop. Fotografie de dimensiuni foarte mici. Tehnica obtinerii acestor fotografii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mic, - lumina, - a scrie].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*microfotografie
Fotografie a unui spectru obtinuta cu ajutorul spectrografului. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*spectrograma
Fotografie care reproduce la scara redusa pagini de carte sau alte materiale. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*microfisa
fotografie, la microscop, care permite studierea fenomenelor biologice celulare sub aspect electric. (< micro^1 electronografie)(by 11W11S4e5r13g13i7o)*microelectronografie
Fotografie obtinuta din avion sau de la mari inaltimi cu camere speciale, pe baza careia pot fi determinate forma si dimensiunile unor obiecte sau ale unor portiuni de teren. /<fr. (by 6W6S15e15r8g11i11o)*fotograma
Fotografie obtinuta la statoscop. [< fr. , cf. gr. - care sta, - scriere].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*statograma
Fotografie obtinuta printr-o expunere de foarte scurta durata. [Sil. ] /<fr. (by 1W2S10e10r11g4i4o)*instantaneu
fotografiere a obiectelor mici, care da o imagine mai mare decat in realitate. (< fr. )(by 5W13S13e13r7g7i15o)*macrofotografie
Fotografiere a obiectelor mici care da o imagine mai mare decat in realitate. Tehnica obtinerii acestor fotografii. [Gen. / < fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*macrofotografie
fotografiere a unui obiect cu o stereocamera. (< stereo^1 filmare)(by 5W13S14e7r15g1i9o)*stereofilmare
fotografii care prezinta actualitatea. (< foto^1 actualitate)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*fotoactualitate
Fotolitografie in care desenul e copiat pe un film de gelatina sensibila, pe suport de hartie. [Gen. / et. incerta].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*papirotipie
Fotoliu cu doua talpi curbate care se poate balansa. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*balansoar
Fotoliu dublu cu spatarele indreptate in sens opus. [Pron. / < + , cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g14i14o)*siameza
fotoliu larg si adanc, cu spatar inalt, usor prelungit lateral. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*berjera
fotometrie a organitelor celulare cu ajutorul microscopului totometru. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*citofotometrie
Fotometru pentru determinarea gradului de alb al unei hartii. [< germ. , cf. gr. - alb, - masura].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*leucometru
fotometru pentru determinarea gradului de alb al unor substante fibroase. (< germ. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*leucometru
(fot.) procedeu de retusare pe un negativ intermediar, cand negativul principal nu poate fi retusat. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*contratipie
(fot.) repartizare inegala a luminii pe suprafata negativului. (dupa germ. , fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*vignetare
(fot.) tip de lampa-fulger al carei sistem de luminare este format dintr-un balon de sticla umplut cu oxigen, in care se afla o foita subtire de magneziu si o montura metalica cu ghivent. (< germ. )(by 11W12S5e5r14g7i7o)*vacublit
f (participant) al evenimentelor din decembrie 198^9. (< decembrie + -ist)(by 2W3S11e11r4g5i13o)*decembrist
(f. , pl. ), art. - Art. caracteristic al numeralului ordinal. - Art. caracteristic pentru aproape toate cazurile de gen. (uzul impune: ; dar acesta este unicul caz in care se face abstractie de art. , cf. Art. caracteristic al pron. pop. - Folosit in mod absolut, fara indicarea obiectului posedat, inseamna "fiul lui": (Iorga), A dat nastere la numeroase patronime , mai ales in Bucov.: "fiul Siminei". - Fara indicarea posesorului, poate insemna: "tot ce se refera la": (Sadoveanu). Lat. , prin faza intermediara care este pron. pers. (Puscariu 53; DAR; D. Gazdaru, Iasi, 1929).(by 12W5S6e14r14g8i8o)*al
f procedeu in tehnica picturii prin amestecarea culorii cu lianti pe baza de substante albuminoide sau gelatinoase; culoarea insasi. pictura realizata. (< it. )(by 11W11S4e13r13g7i7o)*tempera
Fractiune dintr-o unitate militara comandata de un caporal sau de un brigadier; caprarie. [Pron. / < fr. ].(by 12W12S6e6r15g8i8o)*escuada
fractiune proteica din serul sangvin care contine majoritatea anticorpilor. (< fr. )(by 3W5S13e7r7g1i9o)*imunoglobulina
Fracturare inchisa a oaselor tarsului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - talpa, - a sparge].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*tarsoclazie
Fragment al unei hematii; schizocit. [< fr. , cf. gr. - fisura, kytos - celula].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*schistocit
Fragment, citat pus la inceputul unei scrieri, al unui capitol etc. pentru a arata pe scurt ideea fundamentala a autorului. [< it. ].(by 13W6S6e14r15g8i2o)*moto
fragment de cumulus rupt de vant, situat la joasa altitudine. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*fractocumulus
Fragment de cumulus rupt de vant, situat la joasa altitudine. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*fractocumulus
Fragment de mineral sau de roca, slefuit si rotunjit de torentul apelor, care intra in componenta pietrisului si conglomeratelor. /<fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*galet
Fragment de muzica instrumentala care preceda sau incheie o arie. Fragment de muzica instrumentala care preceda dansurile sau alterneaza cu ele. Vers sau grup de versuri repetate in intervale regulate intr-o poezie. Poezie de trei versuri, dintre care ultimul, cu caracter epigramatic, rimeaza cu primul. [Var. s.f. / < it. , cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ritornela
fragment de piatra strain de roca eruptiva in care se afla. (< fr. , germ. , engl. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*xenolit
Fragment de roca strain de roca eruptiva in care se afla. [< fr. , cf. gr. - strain, - piatra].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*xenolit
Fragment de roca strain dupa provenienta si compozitie in raport cu roca eruptiva in care este prins. /<fr. germ. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*xenolit
Fragment de tesut necrozat in curs de liza purulenta. [< fr. , cf. gr. - cangrena].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*sfacel
Fragment de tesut transplantat intr-o alta parte a corpului aceluiasi individ. [Cf. fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*autotransplant
fragment de tesut transplantat intr-o alta parte a corpului aceluiasi individ. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*autotransplant
Fragment dintr-o comedie antica greceasca in care autorul isi exprima parerile proprii in legatura cu cele expuse in lucrare. /<fr. germ. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*parabaza
Fragment dintr-o scriere, reprodus exact (cu indicarea sursei), pentru a ilustra sau a confirma o idee. /v. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*citat
Fragment dintr-un discurs in care oratorul dezvolta pe larg o singura teza, o idee etc. Fragment de larga intindere dintr-o opera dramatica, spus fara intrerupere de unul dintre eroi; expunere plina de lucruri comune debitate pe nerasuflate. Pasaj in forma de gama sau apogiatura compusa din mai multe sunete. [< fr. , cf. it. ].(by 4W4S12e13r6g2i2o)*tirada
fragmente de lava sau de alte roci de marimea unor pietricele, azvarlite din craterul unui vulcan in timpul eruptiei. (< fr. , lat. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*lapili
Fragmente de lava sau de alte roci de marimea unor pietricele, azvarlite din craterul unui vulcan in timpul eruptiei. [< fr. , lat. - pietricica].(by 4W13S13e7r15g15i9o)*lapili
Fragmente din banchiza polara care plutesc pe apa duse de curenti si vanturi. Nume colectiv pentru jucatorii din inaintarea echipei de rugbi; pachet. [Pron. / < engl., fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*pack
Fragment mic al unui capitol, al unui discurs, al unui articol de lege etc. cuprins intr-un alineat. Semnul , urmat de obicei de cifre, care se pune la inceputul textului unui paragraf (1). [< fr. , gr. ].(by 2W10S4e4r12g13i6o)*paragraf
Fragment mic de roca cu muchiile rotunjite de actiunea marii sau a torentilor si care prin cimentare formeaza conglomerate. Disc de lemn, de metal etc. plasat intre doua suprafete care se misca una deasupra celeilalte pentru a le micsora frecarea. Element de transformator electric de forma unui inel, avand mai multe spire de infasurare. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*galet
Fragment, pasaj, citat scos, reprodus dintr-o lucrare. Act in care s-au reprodus fragmentar partile esentiale dintr-un document. = reprodus aparte, fragmentar; = copie a situatiei creditului si a debitului unui cont curent intr-o anumita perioada de timp. Articol, studiu aparut intr-o publicatie periodica etc. tiparit aparte in brosura. Extract. [Var. s.n. / < , cf. lat. , fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*extras
(fragment, portiune, grupare politica) s. f. (sil. ), g.-d. art. pl. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*fractiune
Fraier, pacalici. De obicei se refera la o persona ce prin comportament sau personalitate devine obiectul unor actiuni ridicule.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*fraier
Framantare, curent de ape; bulboana, valtoare. [Var. , s.n. [in DN] / < germ. ].(by 14W7S7e1r15g13i14o)*merstrom
f. Ramura a botanicii care se ocupa cu studiul lichenilor. /<fr. (by 14W7S7e8r1g1i10o)*lichenologie
Frana, in forma de talpa de lemn sau de fier, care se pune sub una din rotile unui vehicul cu tractiune animala. /Orig. nec.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*talaghir
francare a trimiterilor postale. marcile si stampilele aplicate pe o corespondenta. (< germ. )(by 9W3S11e12r5g5i14o)*francatura
Francare a trimiterilor postale. Timbrele folosite in acest scop. [< germ. ].(by 9W9S2e3r11g5i5o)*francatura
Francmasonerie. Lucrare de zidarie compusa din diverse materiale unite cu un liant. [Gen. / < fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*masonerie
Franghie care serveste la fixarea si intarirea catargelor de bordurile navei. [Pl. / < it. ].(by 3W4S12e12r13g6i6o)*sart
Franghie lunga, cu o greutate de lemn la un capat, care ajuta la prinderea si la tragerea paramelor grele. [< it. ].(by 9W10S3e12r12g5i6o)*bandula
Franghie lunga legata de nacela unui balon si lasata sa atarne pe sol pentru a mentine constanta inaltimea. [< fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*ghidropa
franghie lunga legata de nacela unui balon si lasata sa atarne pe sol pentru a mentine inaltimea. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*ghidropa
franghie sau curea lunga cu un lat, care se leaga de sa, folosita in America de Sud la prinderea animalelor salbatice. (< fr. )(by 7W7S9e9r2g3i11o)*lasou
Franghie sau curea lunga prevazuta cu un lat, care se leaga de sa si este folosita in America de Sud la prinderea animalelor salbatice. [< fr. , cf. sp. ].(by 10W11S13e13r6g6i15o)*lasou
Franghie subtire alcatuita din trei fire de in sau de canepa rasucite impreuna, folosita la matisarea paramelor. [Pl. / < fr. , cf. flam. - franghie de mare].(by 14W7S7e1r9g9i10o)*merlina
franghie subtire, cu o greutate de lemn la un capat, la prinderea si la tragerea paramelor grele. (< it. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*bandula
Franghiuta folosita in alpinism pentru transportarea de materiale si oameni. [< fr. ]. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*cordelina
franghiuta in alpinism pentru transportarea de materiale si oameni. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cordelina
frantuzism aparent, prin combinarea unor teme si elemente formative de origine franceza. (< pseudo frantuzism)(by 9W2S14e14r7g7i1o)*pseudofrantuzism
(franzeluta, recipient, colt, instrument-semnal de vanatoare) s. n., pl. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*corn
"frate", "concrestere", "gamet". (< fr., engl. , -adelphe, -adelphie, cf. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*adelfo
Fraza melodica sau motiv care se repeta ca fond sau ca tema principala. Mod de constructie melodica caracteristic folclorului negru. [Pl. / < engl., fr., it. ].(by 11W11S5e5r14g7i7o)*riff
Fraza muzicala prezentata in forma de fuga, de obicei ca un fragment dintr-o piesa corala. [< it. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*fugato
frecare a diferitelor parti ale corpului pentru a activa circulatia sangelui, a inviora nervii si a da suplete muschilor. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*masaj
Frecare a diferitelor parti ale corpului pentru a activa circulatia sangelui, pentru a inviora nervii si pentru a da suplete muschilor. [Pl. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*masaj
frecare a pieilor cu un plus pentru a se obtine un luciu matasos. (< plusa)(by 12W5S6e14r14g8i8o)*plusare
"frecare, frictiune", "strivire, zdrobire". (< fr. , -tribe, cf. , tripsis)(by 14W7S7e1r1g9i9o)*tribo
Frecventa a undelor electromagnetice folosita in radiocomunicatii. [Cf. fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*radiofrecventa
Frecventa a undelor sonore care pot fi percepute de urechea umana. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*audiofrecventa
Frecventa a unei unde sonore, perceptibila de urechea umana. /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*audiofrecventa
frecventa divorturilor in sanul unei populatii, intr-un anumit interval de timp. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*divortialitate
Frenatie. Franare. Sistem de frane, de franare. [Var. s.n. / cf. it. , fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*frenaj
freza^1 (2) agricola cu motor, pentru lucrarea solului. (< moto^1 freza)(by 9W2S3e11r11g5i5o)*motofreza
Frezare. = masina-unealta pentru prelucrare cu freza; freza^1 . (by 13W13S6e7r15g15i9o)*frezat
<fr.Hyponyme) (lingv.) Termen general pentru indicarea numelor dubioase, superflue(by 8W9S2e2r11g11i4o)*frhyponyme
Frica de moartesistemul imunitar cedeaza sub presiune nervoasa si se manifesta sub forma ;senzatie de inghet si de pierdere a controlului.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*frica
frica, groaza, spaima provocata intentionat, prin amenintari si alte mijloace de intimidare. asuprire bazata pe intimidare; timorare. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*teroare
Frica, groaza, spaima provocata intentionat, prin amenintari si prin alte mijloace de intimidare. Asuprire, apasare bazata pe inspaimantare, pe intimidare. [< lat. , cf. it. , fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*teroare
frica, lipsa de curaj. atitudine, fapta de om las, miselie. (dupa fr. )(by 2W10S11e4r13g13i6o)*lasitate
Frica obsedanta de feline (mai ales de pisici). [Pron. / < fr. , cf. gr. - nevastuica, - frica].(by 5W5S13e14r14g7i8o)*galeofobie
Frica patologica obsesiva de a traversa locuri deschise (piete, spatii largi etc.). /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*agorafobie
Frica, teama patologica de mancare, simptom care se observa in unele boli mintale. [Gen. , var. s.f. / < fr. , it. , cf. gr. - aliment, - teama].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sitiofobie
frigider mic, alimentat de la acumulatorul autoturismului. (< mini^1 frigider)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*minifrigider
Frigorifer electric; frigider. Masina de preparat inghetata. Aparat pentru congelarea lichidelor, in special a apei; congelator. [Pron. / < americ. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*freezer
frigorifer electric; frigider. masina de preparat inghetata. congelator. (< amer. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*freezer
Friptura de muschi de vaca, la gratar sau la tigaie. [Pl. , scris si / < engl. < - bou, - bucata, cf. fr. ].(by 1W2S2e10r11g4i4o)*biftec
friptura din muschi de vaca foarte putin fript, aproape crud la mijloc. (< fr. , engl. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*rosbif
Friptura din muschi de vaca, pregatita astfel incat sa ramana aproape cruda la mijloc. [Pl. , scris si / < fr. , cf. engl. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*rosbif
Friptura pregatita din bucati mici de carne fripte pe frigare. [Sil. ] /+ suf. ...(by 5W14S14e14r8g8i1o)*frigaruie
Friza in ordinul ionic sau corintic, cu figuri de animale. Platbanda cu ornamente de tip zoomorf in relief. (din fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*zoofor
Friza in ordinul ionic sau corintic, ornata cu figuri de animale. Platbanda cu ornamente de tip zoomorf in relief. [< fr. , cf. gr. - animal, - care poarta].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*zoofor
(< fr. , kinet/o/-, kinesi/o/-, -kinese, -kinesie, cineto-, -cinese, cf. , kinetos)(by 12W13S6e6r15g15i8o)*chin
(<fr.; lat. fascia "panglica") s.f. Crestere anormala in forma de lama (turtita lateral) a tulpinei sau axei florale a unei plante; uneori este cauzata de concresterea anormala a mai multor tulpini.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*lt
front^1 (5) deasupra caruia aerul se deplaseaza descendent, ce antreneaza ascensiunea aerului rece. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*catafront
front atmosferic in care aerul cald are o miscare ascendenta. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*anafront
"front meteorologic, masa de aer"; "frunte". (< fr. , cf. , -ntis, frunte)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*front
fronton triunghiular ascutit care incununeaza un portal (in arhitectura gotica). (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*gablu
Fronton triunghiular ascutit care incununeaza un portal (in special in arhitectura gotica). [< fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*gablu
front vertical care separa un inel de tunel in curs de excavare de inelul alaturat, neexcavat. (< germ. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*brust
Front vertical care separa un inel de tunel in curs de excavare de inelul alaturat, neexcavat. [< germ. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*brust
(fr)Silicat natural de aluminiu si litiu, din grupa piroxenilor monoclinici. Este alb-cenusiu, verzui sau violet si se utilizeaza pentru obtinerea preparatelor de litiu.(by 11W11S4e5r5g13i14o)*frsilicat
(<fr.) subst. Amonit fosil jurasic, cu cochilie discoidala, cu coaste fine arcuite si o creasta in forma de snur pe marginea ventrala.(by 7W7S8e1r1g10i10o)*fr
Fruct al fagului, avand forma de cupa ghimpoasa, care contine doua sau trei seminte, folosit ca hrana pentru porci. ( a sforai in timpul somnului. /<bulg. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*jir
Fruct al marului. a bate foarte tare (pe cineva). nodul gatului. cauza neintelegerii. se spune pentru a atrage atentia asupra faptului, ca aparentele pot fi inselatoare. /<lat. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*mar
Fruct alungit, compus dintr-o carpela indoita ca un cornet. [< fr. , cf. lat. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*folicula
Fruct care nu cuprinde decat un mic numar de seminte. [< fr. , lat. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*oligosperm
Fruct carnos al unor plante, avand in mijloc una sau mai multe seminte. a nu sti (sau a nu pricepe) nimic. [Sil. ] /Din (by 13W6S6e14r15g8i8o)*boaba
Fruct carnos asemanator cu baca (cum are portocalul, lamaiul etc.). [< fr. , cf. - nimfe care pazeau gradina cu mere de aur daruite de Geea Herei la nunta acesteia cu Zeus].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*hesperida
fruct carnos cu coaja tare si cu seminte numeroase, la cucurbitacee; pepene, dovleac; melonida. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*peponida
Fruct carnos cu miezul suculent, in care se afla una sau mai multe seminte (reprezentanti: agrisa, coacaza). [G.-D. ] /<it., lat. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*baca
Fruct carnos, cu miezul zemos, continand una sau mai multe seminte. [< lat. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*baca
Fruct carnos, indehiscent, asemanator cu baca, dar cu coaja tare la maturitate. [Cf. gr. - poama, - aspect].(by 1W1S9e10r3g3i4o)*melonida
fruct comestibil al cocotierului. suc laptos extras din fructul cocotierului. substanta grasa extrasa din fructul cocotierului si folosita la fabricarea sapunurilor de toaleta. /<germ. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*cocos
fruct compus, cu numeroase achene inchise intr-un receptacul carnos. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*sicona
fruct compus din bace pe jumatate sudate intre ele, ca la ananas. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*soroza
fruct compus din florile singuratice ale unei inflorescente. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*cenocarp
fruct fals in formarea caruia participa, in afara de ovar, si alte parti florale. (< lat. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*pseudocarp
Fruct format din doua valve in care se dezvolta semintele. [G.-D. ] /cf. alb. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*pastaie
Fruct fosil prezent in straturile geologice. [< germ. , cf. gr. - fruct, - piatra].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*carpolit
Fructificare. Proprietate a plantelor de a produce fructe; proprietate a pomilor si a vitei de vie de a da lastari fertili. Perioada in care se formeaza fructele. [Gen. / cf. fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*fructificatie
fruct indehiscent carnos si zemos, cu un singur sambure. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*drupa
Fruct in forma de pastaie lunga, impartita in doua printr-un perete membranos pe care sunt asezate semintele. [Var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*silicva
fruct-pastaie fragmentat prin gatuiri, care la maturitate se dezarticuleaza, eliberand semintele. (< lat. )(by 8W9S2e2r11g11i11o)*lomenta
= fructul cocotierului, care contine un suc hranitor si fibre textile intrebuintate in industrie; = suc laptos extras din nuca de cocos. [< germ. , cf. fr., port. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*cocos
fructul cocotierului. o nuca de ~ = fructul cocotierului, drupa continand un suc laptos hranitor si alte produse alimentare si textile. (< germ. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*cocos
Fructul comestibil al bananului. Piesa de forma unei fise mici, care se monteaza la capatul unei conducte electrice pentru a usura stabilirea contactului. [Pl. / < fr. , cf. port. < cuv. din Guineea].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*banana
Fructul toxic al unei plante orientale in forma de boaba rosie. /<ung. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*maslag
fructul uscat monosperm indehiscent, cu pericarpul lipit de samanta, la cereale. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*cariopsa
fruct uscat, alungit, format dintr-o carpeta in forma de cornet. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*folicula
Fruct uscat al unor plante care nu se deschide la coacere, avand, de obicei, o singura samanta. /<fr.(by 5W14S14e7r8g8i1o)*achena
fruct uscat care la maturitate se desface in mai multe fructe uniseminale sau unicarpelare. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*schizocarp
Fruct uscat cu o aripa membranoasa, care nu se deschide la maturitate. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*samara
Fruct uscat dehiscent al unor crucifere, asemanator cu silicea, dar mai scurt. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*silicula
fruct uscat, dehiscent, pastaie lunga, impartita in doua printr-un perete membranos pe care sunt asezate semintele. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*silicva
Fruct uscat, indehiscent, cu pericarpul lipit de samanta. [Pron. / < fr. , cf. gr. - nuca, - aspect].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*cariopsa
fruct uscat, indehiscent, latit ca o aripa subtire in jurul semintei sau intr-o parte a acesteia. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*samara
fruct uscat, indehiscent, oligosperm, cu stilul persistent. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*carcerula
Fruct uscat, lunguiet, care se desface in doua dezvelind un perete central membranos, de care sunt prinse semintele. /<lat. fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*silicva
Fruct verde, necopt, care inca nu e bun de mancat. /v + suf. $...tura$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*verzatura
frumusete fara seaman; stralucire, maretie. lucru splendid. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*splendoare
Frumusete, farmec; gratie, eleganta. [Cf. lat. , fr. < - zeita frumusetii la romani].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*venustate
Frumusete, gratie, eleganta. [pl. -. / lat. , fr. <, zeita frumusetii, la romani](by 11W11S4e4r13g13i6o)*venustate
Fruntasi in munca socialista (in perioada anilor "50) {termen preluat de la numele unui miner ucrainian care in ani "30 a doborat norma de carbune ce trebuia extras de un miner intro luna de lucru } , muncitor fruntasi(by 9W2S3e11r11g4i5o)*fruntasi
Frunza care inveleste mugurul embrionului la graminee. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S12e5r5g6i14o)*coleoptil
frunza in forma de teaca, care inveleste mugurasul embrionului la graminee. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*coleoptil
Frunza in forma de teaca, care inveleste mugurasul embrionului la graminee. [Pron. / < fr. , cf. gr. - teaca, - foita].(by 9W9S9e3r3g11i11o)*coleoptil
Frunza modificata care intra in compunerea pistilului la plantele angiosperme sau care poarta ovulele la plantele gimnosperme. [< fr. , cf. gr. - fruct].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*carpela
Frunza modificata care se afla la baza florilor. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*bractee
Frunza modificata din regiunea florii sau a inflorescentei, care participa la formarea embrionului. [Cf. fr. , it. < gr. - inaltime, - frunza].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*hipsofila
frunza modificata la subsuoara careia se formeaza o floare sau o inflorescenta. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*bractee
Frunza modificata situata in centrul florii, in care se gasesc ovulele. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*carpela
Frunza pe care se dezvolta macrosporangii. [< fr. , cf. fr. , gr. - frunza].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*macrosporofila
Frunza pe care se dezvolta microsporangele. [< fr. , cf. gr. - mic, - frunza].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*microsporofila
Frunza pe care se formeaza sporangele. [< fr. , cf. gr. - samanta, - frunza].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sporofila
Frunza redusa, de forma unor solzi, care se gaseste pe tulpinile subpamantene sau la exteriorul mugurilor. [< engl. , cf. gr. - in jos, - frunza].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*catafila
frunza redusa, de forma unor solzi, in tulpinile subpamantene sau la exteriorul mugurilor. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*catafila
FRUNZARELE = frunz+arele frunze mai multe frunze ,,fete frunzare?" suf. lexical(by 14W7S8e1r1g10i10o)*frunzarele
:frunze despicate in trei pana la jumatate din lungime sau din latime. /<fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*trifida
frunzisoara rudimentara care protejeaza mugurii, receptaculul etc. (< lat. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*scvama
Frunzulita cu rezerve nutritive care se gaseste in embrionul unei plante fanerogame. Fiecare dintre cei doi lobi ai placentei. [< fr. , cf. gr. - cavitate].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*cotiledon
Frunzulita verde sau divers colorata, aflata la baza florii. /<fr. , lat. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*bractee
Frustrarea este un fenomen complex de dezechilibru afectiv ce apare la nivelul personalitatii in chip tranzitoriu sau relativ stabil, ca urmare a nerealizarii unei dorinte, a obstructionarii satisfacerii unei trebuinte, a deprivarii subiectului de ceva ce ii apartinea anterior, in ordinea materiala sau in plan proiectiv si afectiv. (by 7W7S15e15r9g9i9o)*frustrarea
f. Substanta medicamentoasa exstrasa din scoarta unor specii de salcie sau obtinuta pe cale sintetica, care se prezinta sub forma de cristale, solubile in apa, cu insusiri antifebrile. /<germ. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*salicilina
f./ tamarix s. m. arbust cu frunze marunte si dese, cu flori albe sau roz-violete, care creste pe prundisuri. catina. (< germ. , lat. , tamarix)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*tamarisca
f. (tehn.) reducere a dependentei statistice dintre elementele unui semnal, pentru a obtine o sporire a informatiei (< )(by 1W10S10e3r3g4i12o)*decorelare
fugi! (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 4W12S13e6r6g15i15o)*accelerando
[FULAR] (text.) masina folosita pentru impregnarea tesaturilor cu solutii de apretare, de coloranti etc. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*foulard
Fulgerare fara tunet in regiunile inalte ale atmosferei. Scanteie electrica de inalta frecventa folosita pentru cauterizari. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*fulguratie
Fum cu miros specific provenit din arderea grasimilor sau a carnii. a da de stire; a vesti. /<sl. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*sfara
Functia actuarului. Aplicarea teoriei probabilitatilor si a statisticii matematice in calculele privind asigurarile si, in general, operatiile financiare. [Pron. / < fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*actuariat
Functia de cancelar; localul unde acesta isi exercita atributiile. [Pron. / cf. fr. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*cancelariat
functia de cancelar; localul unde isi exercita atributiile. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*cancelariat
Functia de director si durata cat ea este detinuta de cineva. Local unde functioneaza o directie. Consiliu de cinci persoane care a guvernat Franta intre 1795 si 1799. [Cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*directorat
Functia, demnitatea de vicar si durata ei; regiunea asupra careia se exercita aceasta autoritate. Resedinta vicarului. [Pron. , pl. / cf. fr. , it. ].(by 6W15S15e8r8g2i10o)*vicariat
functia, demnitatea de vicar si duritatea ei; regiunea asupra careia se exercita aceasta autoritate. resedinta vicarului. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*vicariat
Functia de notar. Institutie publica care autentifica si legalizeaza acte, contracte etc. [Pron. / < germ. , cf. fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*notariat
functia de presedinte; durata acesteia; (p. ext.) localul unde lucreaza presedintele; prezidentie. (< presedinte + -ie)(by 13W6S6e15r15g8i9o)*presedintie
Functia de proconsul; timpul cat dura aceasta functie. [< lat. , cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*proconsulat
functia de rector; biroul si serviciile care tin de rector. (< fr. , germ. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*rectorat
functia de revizor; serviciu in cadrul caruia isi exercita revizorul functia. (< revizor + -at)(by 9W2S2e11r11g4i5o)*revizorat
Functia de revizor; timpul cat cineva indeplineste aceasta functie. Serviciu in cadrul caruia isi exercita revizorul functia; localul in care functioneaza acest serviciu. [Pl. / < + ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*revizorat
Functia de subprefect. Plasa administrata de un subprefect. Comuna resedinta a subprefectului; localul in care functiona subprefectul. [< + , dupa fr. ].(by 2W2S10e11r11g4i5o)*subprefectura
Functia glandelor salivare; secretie salivara abundenta. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*salivatie
functia, indeletnicirea de manager; impresariat. (< manager + /i/at)(by 2W3S11e11r5g5i13o)*manageriat
Functia organismului animal de a produce caldura. Energie calorica produsa in corpul plantelor. [< fr. , cf. gr. - cald, - nastere].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*termogeneza
Functia si demnitatea de tribun; durata acestei functii. Adunare politica in Franta, instituita prin constitutia din 1799, care discuta legile fara a le vota. [< lat. , cf. fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*tribunat
Functia si durata functiei de triumvir in Roma antica. [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*triumvirat
Functia si rangul de subsecretar de stat. [Pron. , pl. / < + , dupa fr. ]. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*subsecretariat
Functie bine remunerata fara a face nimic sau aproape nimic. [G.-D. ] /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*sinecura
Functie care aplica unul pe altul doua spatii. Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compusi. [Var. s.n. / < fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*homeomorfism
Functie care mentine sau sporeste adaptarea unei unitati date la contextul ei social. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*eufunctie
= functie care se defineste ca suma seriei studiate de Gauss, avand ca solutie o ecuatie diferentiala. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*hipergeometric
Functie de drega-tor; rang inalt. [Art. G.-D. Sil. ] / suf. $...ie$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*dregatorie
Functie definita pe o multime de functii avand valori reale. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*functionala
Functie, demnitatea de duumvir in vechea Roma; timpul cat exercitau aceasta functie magistratii respectivi. [< lat. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*duumvirat
Functie, demnitate de magistrat; durata functiei unui magistrat. Corpul magistratilor. [Cf. germ. , fr. , it. ].(by 5W13S14e14r7g7i1o)*magistratura
Functie, demnitate de ministru; minister, departament. = ministru care face parte dintr-un cabinet ministerial fara sa aiba un departament propriu. Totalitatea actiunilor, a efectelor de comert etc. care se afla in evidenta operativa a unei banci. Totalitatea lucrarilor aflate la dispozitia unei edituri, urmand a fi publicate. [Cf. ngr. , it. , fr. ].(by 15W8S9e2r2g2i11o)*portofoliu
Functie depinzand de elemente arbitrare (constante si functii) si care reprezinta solutia unui sistem diferential. Simbol matematic care indica operatia de integrare. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*integrala
= functie (determinata de Roman Jakobson) pe care o au cuvintele rostite intr-un dialog, de a stabili sau mentine contactul dintre partenerii actului de comunicare. [< engl. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*fatic
Functie fiziologica la femei, care consta dintr-o scurgere de sange periodica (lunara) pe cale vaginala, incepand din epoca pubertatii pana la incetarea activitatii glandelor sexuale; menstre. [Gen. / < fr. , cf. lat. - in fiecare luna].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*menstruatie
Functie, grad de lector^1. Curs universitar pentru o limba straina, functionand de obicei cu profesori straini. [< germ. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*lectorat
functie prin care un semn lingvistic se refera la un obiect extralingvistic. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*referenta
functie regulatoare a circulatiei sangelui, prin reglarea diametrului arterelor. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*vasomotricitate
Functie, slujba. Loc in care se exercita o anumita activitate. Loc in care se afla o unitate militara pentru executarea anumitor operatii. Loc unde sta sentinela in timpul garzii. Instalatie cuprinzand aparatele necesare pentru executarea anumitor operatii tehnice. Categorie in care sunt introduse intr-o evidenta contabila sume de bani, materiale etc. [Cf. fr. , it. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*post
Functie trigonometrica a unui unghi ascutit dintr-un triunghi dreptunghic, egala cu raportul dintre cateta opusa unghiului respectiv si ipotenuza. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*sinus
Functie trigonometrica a unui unghi, egala cu secanta trigonometrica a unghiului complementar. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*cosecanta
Functie trigonometrica a unui unghi, egala cu secanta trigonometrica a unghiului complementar. [< fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*cosecanta
functie trigonometrica a unui unghi egala cu secanta unghiului complementar. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*cosecanta
functie trigonometrica a unui unghi egala cu sinusul unghiului complementar. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*cosinus
Functie trigonometrica a unui unghi, egala cu sinusul unghiului complementar. [< fr. ].(by 9W2S2e3r11g11i5o)*cosinus
Functie trigonometrica a unui unghi, egala cu tangenta trigonometrica a unghiului complementar. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*cotangenta
Functie trigonometrica a unui unghi, egala cu tangenta unghiului complementar. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*cotangenta
Functie trigonometrica a unui unghi, egal cu sinusul unghiului complementar. /<fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*cosinus
Functionar administrativ investit cu mentinerea ordinii, perceperea impozitelor etc. Judecatorul cel mai inalt in grad intr-un district sau intr-un comitat. [Acc. si / < engl. , cf. fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*serif
Functionar, agent postal care distribuie corespondenta la adresa. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*factor
Functionar al cancelariei papale. Cel care prelucreaza restrangand sau care rezuma scrierile unui autor. [Cf. lat. , fr. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*abreviator
Functionar al fiscului care incasa impozitele. // Care percepe. = organ de percepere. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*perceptor
Functionar al organismelor si organizatiilor europene. [Pron. / cf. it. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*eurocrat
functionar al vechii politii, inferior in grad comisarului. (dupa fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*subcomisar
Functionar al vechii politii, inferior in grad comisarului. [Dupa fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*subcomisar
Functionar care administra o plasa sau un judet ca ajutor al prefectului. [< + , dupa fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*subprefect
Functionar care administreaza tezaurul unei tari sau fondurile unei organizatii sau asociatii. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*trezorier
Functionar care administreaza tezaurul unui stat sau fondurile unei organizatii, unei asociatii etc. [Pron. / < fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*trezorier
Functionar care avea in pastrare condicile si registrele; arhivar. / + suf. $...ar$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*condicar
Functionar care da o importanta exagerata formalitatilor in dauna fondului; formalist. [Var. s.m. si f. / < fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*birocrat
functionar care gestioneaza tezaurul unui stat sau fondurile unei organizatii, asociatii, institutii etc. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*trezorier
Functionar cu atributii administrative, politienesti si, partial, judecatoresti in unele tari. /<engl. fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*serif
Functionar din serviciul de cadre. [< [in DN] - serviciu special + ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*cadrist
functionarea predominanta a uneia dintre cele doua maini. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*manualitate
Functionare exagerata a unor tesuturi si organe. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*hiperstenie
Functionar feroviar care insoteste vagoanele de persoane, pentru a supraveghea ordinea in timpul calatoriei, pentru a controla biletele calatorilor etc. Sef de echipa. [Cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*conductor
functionar feroviar care verifica daca taxa de transport a fost corect aplicata pe scrisorile de trasura. (< reditie^1 + -/on/er)(by 13W13S13e7r7g15i1o)*reditioner
Functionar feroviar de la serviciul de miscare a trenurilor dintr-o gara. Slujbas, mic functionar. [Pron. / < it. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*impiegat
Functionar insarcinat cu controlul unei activitati etc. [Cf. fr. , germ. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*controlor
Functionar insarcinat cu incasarea impozitelor si a taxelor oficiale. /<lat. fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*perceptor
functionar insarcinat cu supravegherea disciplinei in universitatile engleze de la Oxford si Cambridge. (< engl. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*proctor
functionar judecatoresc care intocmeste, comunica si pastreaza actele de procedura, consemneaza dezbaterile si sedintele de judecata etc. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*grefier
Functionar la politie avand misiunea de a pastra ordinea publica pe strazile unui oras; sergent de strada. / + suf. $...ist$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*gardist
Functionar public investit cu puterea de a autentifica acte juridice. Secretar al primariei in comunele rurale. [< germ. , cf. fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*notar
Functionar sau tehnician care controleaza si reglementeaza permanent un proces tehnic; tehnician care supravegheaza mersul trenurilor pe o portiune anumita a liniei. [Scris si / < engl. ].(by 13W6S6e15r15g15i8o)*dispecer
Functiune prin care fiintele vii se reproduc; reproducere. = teorie conform careia din materia anorganica poate lua nastere in mod spontan un organism viu evoluat. Totalitatea oamenilor care au cam aceeasi varsta sau traiesc in acelasi timp. Grupare de indivizi avand aceeasi filiatie. Perioada de timp care desparte varsta tatalui de aceea a fiului. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 15W1S9e9r10g3i3o)*generatie
Funda confectionata din panglici cu ciucuri, purtata de femei ca podoaba. [Sil. ] /< ngr. , turc. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*fiong
fundal din material textil, cu aspect uniform si colorit neutru, care inchide laturile si fundul scenei, in spatele decorurilor; orizont (4). (< fr., engl. )(by 3W11S12e5r5g14i7o)*ciclorama
Fundal sonor, acompaniament orchestral (de corzi, de suflatori etc.) peste care se deruleaza o parte solistica. Tehnica de filmare, la care o proiectie formeaza fondul decorativ. [Pron. / < engl. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*background
Fundatie de piatra, de bolovani etc. facuta la o sosea, la o strada etc. Interventie la fileu a unui grup de voleibalisti pentru a impiedica pe adversari sa inscrie o lovitura. Interpunerea palmei, antebratului sau bratului intre pumnul adversarului si locul vizat de lovitura acestuia. Impiedicarea desfasurarii unui proces sau unei functii fiziologice. [< fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*blocaj
Funicular folosit pentru transportul oamenilor si al marfurilor. [Pron. / et. incerta].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*zeonifer
Funie groasa, facuta dintr-un manunchi de fire vegetale sau metalice rasucite impreuna. Conducta electrica, facuta dintr-un manunchi de fire metalice invelite intr-un strat izolant. Ancablura. [Pl. / < fr. , cf. engl. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cablu
Funie intinsa pe tarusi de care se priponeau caii intr-o tabara militara. /<rus., ucr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*conovat
funie pentru spanzuratoare (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 15W15S8e9r2g2i11o)*alesida
Funingine foarte fina folosita la fabricarea unor vopsele, a cernelii de tipar etc. /<germ. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*chinoroz
furat arestat (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 13W6S7e15r15g9i9o)*achizitionat
furat arestat (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*agatat
Furca cu trei dinti cu care era infatisat de obicei zeul Neptun. [Pl. / < lat. , cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*trident
Furca cu trei dinti cu care este infatisat Neptun, zeul marii. [Pl. si ] /<fr. lat.$ tridens, ...tis$(by 4W12S12e5r6g14i14o)*trident
Furca, furci, s.f. Partea anterioara mobila a unei biciclete sau motociclete pe care se monteaza roata din fata si care foloseste la controlul directiei si la amortizarea socurilor(by 11W11S5e5r13g14i7o)*furca
furca la barci, pe care se sprijina rama in timpul vaslitului. (< it. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*furchet
furnir foarte subtire, lipit pe hartie speciala. (< micro^1 furnir)(by 3W3S11e12r5g5i14o)*microfurnir
Furt de bani publici comis de catre un manuitor al lor. [< lat. , cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*peculat
Furtuna locala neasteptata si trecatoare, insotita uneori de ploaie si zapada. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i9o)*gren
Furtuna puternica, uragan (care bantuie in Antile). [< engl. < cuv. indian].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*hurican
Fus mare pentru tors firele de urzeala (pentru saci sau laicere). /<sb. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*druga
fusta care se imbraca pe dedesubtul rochiei pentru a o mentine infoiata. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*jupon
Fusta care se imbraca pe dedesubtul rochiei pentru a o mentine infoiata. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*jupon
Fusta din tul scurta si incretita (purtata de dansatoare, de balerine). [Pron. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*tutu
fusta lunga si larga in forma de clopot, sustinuta de arcuri subtiri, la moda in secolul trecut; malacof. (< fr. )(by 15W15S1e9r9g3i3o)*crinolina
Fusta lunga si larga in forma de clopot, sustinuta de arcuri subtiri, la moda in secolul trecut. V. [< fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*crinolina
Fusta lunga si larga in forma de clopot, sustinuta in interior de arcuri subtiri de otel. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*crinolina
(fusta, palton etc.) (de lungime) intermediara intre mini si maxi (pana la jumatatea gambei). (< fr., engl. )(by 9W10S3e3r3g12i12o)*midi
Fusta (scrobita) care se imbraca pe sub rochie pentru a o mentine infoiata. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*jupon
Fusta scurta care face parte din portul traditional al scotienilor. [< engl., fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i3o)*kilt
fusta scurta, minijupa (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, 2006)(by 14W7S8e1r1g2i10o)*abajur
Fusul bratului unui arbore cotit, pe care se articuleaza capul bielei. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*maneton
fusul bratului unui arbore cotit, pe care se monteaza capul bielei. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*maneton
fuzionare a doi indivizi intregi cu rol de gameti, formand un zigot, la unele flagelate. (< fr. , engl. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*hologamie
Fuzionarea gametilor in cadrul procesului de fecundatie. [Gen. / cf. gr. - celula, - unire].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*citogamie
fuziune a doi gameti de sex diferit, generati de acelasi individ; autofecundatie. (dupa fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*autofecundare
fuziune a doua celule sexuate din care rezulta nuclei conjugati. (< fr. )(by 7W7S7e1r1g9i9o)*amfigamie
Fuziune a mai multor silabe intr-una singura. [Var. s.f. / < it. , cf. gr. - amestec].(by 11W11S12e5r5g14i7o)*sincreza
fuziune a unui gamet femel cu unul mascul, din care rezulta oosporul. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*oogamie
Fuziune a vocalei initiale a unui cuvant cu vocala finala a cuvantului precedent. [< fr. , cf. gr. - amestec].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*craza
fuziune a vocalei initiale a unui cuvant cu vocala finala a cuvantului precedent. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*craza
fuziune in timpul pronuntarii a doua silabe intr-una singura prin contractie, eliziune sau sinteza. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*sinalefa
fuziune, prin imperechere cromozomica, a nucleilor mascul si femel, in fecundatie. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*cariogamie
Fuziune totala a doua elemente sexuale diferite; anizogamie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - altul, - casatorie].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*heterogamie
f. Vaca tanara, intre doi si trei ani, care inca nu a avut vitel; junca. /<lat. $junix, ...cis$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*juninca
FWEBHLFGEHWqgf bdkfdg uilfgw gfewiglfiuewgqfkhdb cgduil2e euigruilg (by 11W11S4e5r13g13i7o)*fwebhlfgehwqgf
(fz.) referitor la inertie. o sistem ~ = sistem de referinta in raport cu care se verifica principiul inertiei (1). (< it. , germ. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*inertial
GABARIT s.n. Contur care delimiteaza marimea maxima a unei constructii, a unei masini, a unui obiect. \\ (Fig.) Dimensiune.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*gabarit
GAFA s.f. Vorba, gest sau actiune nepotrivita, ofensatoare, savarsita neintentionat.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*gafa
Gaia(Gaea), era in mitologia greaca personificarea Pamantului, considerata in vechime drept element primordial din care se trageau toti ceilalti zei. Gaea s-a nascut dupa Chaos (Haosul), zamislindu-i, la randul ei, pe Uranus (Cerul), Ourea (Muntii) si pe Pontus (Marea).Din wikipedia)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*in
Gaica de stofa, de ata etc. prin care se trece cordonul. Piesa metalica care leaga arcurile de osii. Coroana metalica servind la imbinarea tuburilor. Manunchi de fibre conjunctive, format in organism ca urmare a unui proces inflamator. V. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*brida
gaj in folosinta creditorului, fara deducerea din datorie a roadelor obtinute. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*mortgaj
galaxie foarte indepartata, caracterizata printr-o puternica emisie de radiounde. (< fr. , engl. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*radiogalaxie
Galben-deschis; alb murdar; de culoarea cafelei cu lapte. Care are corpul acoperit uniform cu par galben; sarg. [< fr. , cf. - arhiducesa a Austriei, al carei sot ar fi purtat trei ani aceeasi camasa in timpul asediului Ostendei].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*izabel
Galben, pal, alb la fata. Fara stralucire, lipsit de intensitate luminoasa. [< lat. , cf. it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*palid
galera care avea patru randuri de vasle sau patru vaslasi la o vasla. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cvadrirema
Galera care avea patru randuri de vasle sau patru vaslasi la o vasla. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ]. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*cvadrirema
Galera, nava de razboi cu vaslasi asezati in siruri de cate cinci. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*pentirema
Galerie acoperita la templele grecesti, unde se tineau lectiile in timpul iernii. [< fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*xist
Galerie acoperita la templele grecesti, unde se tineau lectiile in timpul iernii. (La romani) Galerie acoperita intr-o gradina. (din fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*xist
galerie de coloane care margineste un edificiu, o gradina etc., sau impodobeste fatada unei cladiri. (< fr. )(by 3W3S4e12r12g5i6o)*peristil
Galerie deschisa, sustinuta de o coloana, care se intinde inaintea unei intrari, a unei porti monumentale, de-a lungul unei cladiri, in jurul unei gradini sau al unei piete. Instalatie de gimnastica cuprinzand o serie de aparate (parghii, prajini etc.) pentru diferite exercitii. [Pl. , var. s.n. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 7W7S1e1r1g10i10o)*portic
Galerie exterioara, sustinuta de doua randuri de coloane, formand intrarea intr-o cladire, intr-un parc sau servind ca loc de plimbare in jurul unei piete sau al unei gradini. /<fr. lat. (by 11W12S12e5r5g14i14o)*portic
galerie ingusta, sustinuta de colonete, in zidurile laterale ale unei biserici, deasupra navelor laterale. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*triforiu
Galerie ingusta, sustinuta de colonete, practicata in zidurile laterale ale unei biserici, deasupra navelor laterale. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*triforiu
galerie intr-o mina, facuta in vederea deschiderii abatajului. (< pre abataj)(by 11W4S4e12r13g6i6o)*preabataj
Galerie intr-o mina, facuta in vederea deschiderii abatajului. [Pron. / < + ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*preabataj
Galerie, spatiu acoperit care inconjura o cladire la nivelul pamantului si serveste ca loc de plimbare. Spatiul exterior cuprins intre peretele naosului si coloanele care inconjura un templu antic. [< fr. , cf. gr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*peridrom
Galerie subterana care permite trecerea unei cai de comunicatie printr-un masiv muntos, pe sub nivelul solului sau pe sub o apa. = trecerea unei particule printr-o bariera de potential cu valoare mai mare decat energia particulei. = suflerie aerodinamica. Spatiu prin care trec anumite formatiuni. [Pl. / < fr., engl. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*tunel
Galerie subterana care servea primilor crestini ca loc de refugiu, de cult si de inmormantare; orice galerie subterana (lunga si ingusta). [Cf. fr. , it. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*catacomba
galerie subterana care servea primilor crestini ca loc de refugiu, de cult si de inmormantare; (p. ext.) galerie subterana (lunga si ingusta). (< fr. , it. )(by 15W15S8e9r2g2i2o)*catacomba
Galerie transversala care separa corul de nava unei biserici, formand cu aceasta bratele crucii in plan orizontal. Incapere care intersecteaza ortogonal o incapere mai importanta. [< fr., engl. ].(by 6W6S14e14r8g1i2o)*transept
/ galet s. m. 1. prajitura rotunda si plata din faina, unt si oua. biscuit fara sare, pentru marinari; pesmet. 2. obiect in forma de galeta (1). (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*galeta
/galf-strim/ s.n. Curent cald care porneste din Oc. Atlantic (Golful Mexic) spre vestul Europei. -Din eng. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*gulfstream
[GA-LIAR-] vechi dans de origine populara italiana, cu ritm vioi, care se danseaza prin sarituri; melodia corespunzatoare. (< it. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*gagliarda
Galvanometru cu doua bobine electrice, una fixa si alta mobila. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*electrodinamometru
galvanometru prevazut cu un mecanism de masura cu termocuplu. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*termogalvanometru
Galvanometru prevazut cu un mecanism de masura cu termocuplu. [< fr. ].(by 9W9S9e2r3g11i11o)*termogalvanometru
Galvanoplastie folosita la obtinerea cliseelor tipografice. /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*galvanotipie
galvanoplastie prin care se reproduc plansele tipografice, gravurile in lemn etc. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*galvanotipie
= gama de cinci trepte fara semitonuri, care sta la baza muzicii populare chineze, tatare etc. [< fr. , germ. , cf. gr. - cinci, - ton].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*pentatonic
Gama dubla executata pe instrumente la care se canta cu arcus. [< it. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*bicordatura
gametange femel sau mascul pe acelasi tal, specific fungilor. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*heterogametange
gamet de acelasi sex si asemanator morfologic cu partenerii sai. (< fr. )(by 4W12S12e13r6g6i15o)*homogamet
gamet deosebit morfologic fata de partenerii sai si de cei de sex diferit. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*heterogamet
gamet femel la plante (corespunzator oocitului la animale) care, dupa fecundatie, se transforma in ou. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*oosfera
Gandac coleopter verde-auriu cu miros caracteristic, care cauzeaza desfrunzirea frasinilor si care, uscat si pisat, este folosit la prepararea unor medicamente. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cantarida
Gandac cu corpul alungit, cu aripi albastre-verzui, lucioase, si cu antene mari, intoarse in laturi si indarat. /v. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*straluc
Gandac de culoare neagra-albastruie, care traieste prin gunoaie si se hraneste cu baliga; gandac de baliga. / + suf. $...ar$(by 1W10S10e3r3g12i12o)*baligar
Gandac de talie mare, castaniu, avand pe cap un corn intors spre spate (la masculi) si peri pe pantece si pe picioare; caraban. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*nasicorn
Gandac de talie mare, de culoare castanie, cu un corn intors spre spate; nasicorn. /cf. alb. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*caraban
Gandac de talie medie, cu corpul plat, negru, cu membrele anterioare dintate. /<lat. fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*scarabeu
Gandac de talie medie, verde-auriu, cu miros de mosc, raspandit in padurile de conifere si de stejar. /<lat. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*sicofant
Gandac nocturn brun-roscat care se hraneste cu produse alimentare; gandac de bucatarie; svab. /<bulg. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*libarca
Gandac nocturn care are proprietatea de a lumina in intuneric. /suf. $...ici$(by 12W13S6e6r14g15i15o)*licurici
Gandire, cugetare indelungata si adanca; meditare. Poezie lirica filozofica in care poetul isi pune unele probleme in legatura cu existenta omeneasca. Scriere in proza asupra unui subiect filozofic, moral sau religios. Lectie particulara (data de un meditator). [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*meditatie
gandire formulata concis, exprimand un principiu, o norma de conduita; aforism, adagiu. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*maxima
Gandire formulata concis, exprimand un principiu, o norma de conduita etc.; aforism, adagiu. [< lat. , fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*maxima
Gandire, judecata care rezulta dintr-un sir de constatari sau de argumente; incheiere. Ultima parte a unei expuneri. = a rezuma ideile emise de participantii la o dezbatere aratand consecintele care se impun in urma celor discutate. Judecata finala a unui silogism. Judecata care confirma datele unei teoreme pe baza demonstratiei. Incheiere a unei chestiuni, facuta de o autoritate judiciara sau ministeriala; aviz, propunere. = a formula pe scurt acuzarea (sau apararea) intr-un proces. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. , it. ].(by 11W4S4e5r13g13i6o)*concluzie
(gandire logica, rationalizare) s. f. (sil. ), g.-d. art. (rationalizari) pl. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*rationare
Gandit, cumpanit; liber consimtit. // Deliberare intre judecatori inainte de pronuntarea sentintei. = decizie intr-o chestiune de responsabilitate morala. [Cf. fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*deliberat
gandit in mod separat de ansamblul concret, real. = pe baza de deductii logice; exprimat (prea) general, teoretic; (despre un proces de gandire) greu de inteles; ( = numar caruia nu i se alatura obiectul numarat; = curent aparut in artele plastice europene la inceputul sec. XX, care se caracterizeaza prin intelectualizarea, reductia abstracta si incifrarea imaginii; abstractionism. parte de vorbire provenita prin derivare cu sufixe sau prin conversiuni de la o alta parte de vorbire, avand un sens abstract. = substantiv care provine de la un verb, denumind actiunea acestuia. categorie filozofica desemnand cunoasterea proprietatilor esentiale si generale. (< germ. , lat. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*abstract
Ganditor care adopta o atitudine critica fata de religie si de biserica; ateu. [< + , dupa fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*libercugetator
ganditor care adopta o atitudine critica fata de religie si de biserica. (dupa fr. )(by 8W1S10e10r3g4i12o)*libercugetator
Ganditor; meditativ. Care se rasfrange. (si ) = diateza care arata ca actiunea unui verb se rasfrange asupra subiectului gramatical care o executa; = verb la diateza reflexiva; = pronume reprezentand persoana asupra careia se rasfrange actiunea verbului reflexiv; = relatie pe care un element o poate avea cu el insusi. [Cf. lat. , germ. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*reflexiv
GAOZAR, gaozari, s.m. 1. Om lipsit de personalitate, influentabil, molau. 2. Homosexual. (Dupa: George Volceanov: Dictionar de argou al limbii romane, 2006)(by 8W2S2e2r10g11i4o)*gaozar
garantat printr-o ipoteca. o credit ~ = credit care are la baza insasi proprietatea ce face obiectul imprumutului convenit prin ipoteca. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ipotecar
Garantie acordata unui creditor, prin care acesta are dreptul real asupra unui bun imobiliar (egal in valoare cu un imprumut) care apartine debitorului. /<fr. lat.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ipoteca
Garantie depusa de cineva pentru datoria altuia. [Pron. / cf. lat. , fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*fideiusiune
GARAT, -TI, GARATA, -E, adj. pus la adapost intr-un garaj sau intr-un depou; tras pe o linie de garaj. [V. GARA]. Lazar Saineanu - Dictionar Universal al Limbii Romane(by 4W4S12e13r6g6i15o)*garat
[-GAR] bucata de carne tocata prajita in tigaie si servita calda intr-o chifla taiata in doua. (< fr., engl., amer. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*hamburger
Gard de scanduri sau de uluci care ingradeste o curte sau o gradina. /Orig. nec.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*zaplaz
garderoba loc de pastrare a imbracamintii, toate hainele unei persoane(by 10W4S4e12r13g6i6o)*garderoba
Gard, grilaj; ingraditura. Balustrada care separa sanctuarul de spatiul navei. [Var. s.n. / < it. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*cancello
gard, grilaj, ingraditura. (in bisericile catolice) balustrada intre sanctuar si spatiul navei. (< it. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*cancello
gard; regionalism de origine bulgara folosit pe arii restranse in sudul Romaniei (ex. in unele sate din jud. Giurgiu)(by 11W12S5e5r14g14i7o)*gard
Garnitura de etansare a unui organ mobil al unei masini, astfel montata incat sa permita miscarea acestui organ; presetupa. [Cf. fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*presgarnitura
garnitura de etansare a unui organ mobil al unei masini; presetupa. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*presgarnitura
garnitura destinata a amortiza socurile, plasata in fata sau in spatele unui vehicul. (dupa fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*parasoc
Garnitura facuta dintr-o fasie de tesatura usoara sau de dantela, adesea incretita sau plisata, care se aplica drept podoaba pe rochii, la maneci etc. Piesa din dispozitivul de directie al unui autovehicul cu ajutorul careia se poate indrepta vehiculul in directia voita. Piesa in forma de roata cu ajutorul careia se pun in miscare anumite masini, se actioneaza mecanisme etc. [Pl. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*volan
Garnitura metalica la marginea unui conductor electric; borna. [< fr. ]. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*cosa
Gasca salbatica de culoare cenusie, cu o pata alba in frunte, vanata pentru carnea ei gustoasa. /Orig. nec.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*garlita
gasiti cate un sinonin neologic pentru urmatoarele unitati fraziologice(by 15W9S9e2r3g11i11o)*gasiti
Gasteropod marin cu cochilia convoluta, conica. [< it. , cf. gr. - con]. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*conus
gata!, s-a terminat! asta-i tot! (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*aleluia
gata!, s-a terminat! asta-i tot! (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*amin
Gaura pe suprafata inghetata a unei ape, prin care se poate pescui sau lua apa; copca; toana. /<sl. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*produf
gaz combustibil, incolor si inodor, hidrocarbura aciclica saturata, in gazele de sonda si de rafinarie. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*etan
Gaz combustibil, inodor si incolor, format dintr-o hidrocarbura aciclica, care emana din pamant in regiunile vulcanice, petrolifere sau mlastinoase; gaz metan. [< fr. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*metan
gaz cu miros puternic, albastrui, stare alotropica a oxigenului, care se gaseste in atmosfera sau care se obtine prin descarcari electrice in aer. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*ozon
Gaz de culoare galbena-verzuie, cu miros intepator, sufocant si foarte toxic, folosit in industria chimica si ca decolorant sau dezinfectant. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*clor
Gaz de lupta iritant, care provoaca stranutul. [Cf. - inventatorul acestui gaz].(by 14W15S8e8r9g2i2o)*clarc
Gaz galben-deschis, cu miros intepator, foarte activ din punct de vedere chimic, toxic, intrebuintat, mai ales, la sintetizarea unor compusi si in industria atomica. [Sil. ] /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*fluor
Gaz incolor cu miros specific, explozibil, care arde cu flacara alba intensa, folosindu-se la iluminat, la sudura etc. [< fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*acetilena
Gaz incolor, foarte toxic, cu miros de fan muced, avand diferite intrebuintari. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i10o)*fosgen
Gaz incolor, foarte toxic, cu miros de migdale amare; cianogen. [Pron. / < germ. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*cian
gaz incolor, foarte toxic, cu miros de migdale amare si actiune lacrimogena, din carbon si azot; cianogen. (< fr. , germ. , Zien)(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cian
Gaz incolor, foarte toxic, lacrimogen, cu miros de migdale amare, intrebuintat in sinteza organica. [Sil] /<fr. , germ.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*cian
Gaz incolor, folosit in industria chimica, la iluminat si la sudura. [G.-D. ] /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*acetilena
gaz incolor format din combinarea bromului cu hidrogenul, intrebuintat la obtinerea bromurilor. /<fr. (by 13W13S6e7r7g15i1o)*bromhidric
gaz incolor, inflamabil, agent frigorific, dizolvant si anestezic local; clorura de metil. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*clormetan
gaz incolor, inflamabil si exploziv, cu miros si gust caracteristic, folosit in inhalatii cu anestezic general. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ciclopropan
Gaz incolor, inflamabil si exploziv, cu miros si gust caracteristic, folosit in instalatii si ca anestezic general. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*ciclopropan
Gaz incolor, inodor, insipid si inflamabil, care impreuna cu oxigenul intra in compozitia apei. = deuteriu; - combinatie a sulfului cu hidrogenul, care se prezinta ca un gaz incolor, rau mirositor, toxic; acid sulfhidric. [< fr. , cf. gr. - apa, - a produce].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*hidrogen
gaz incolor, inodor, insipid si inflamabil, care impreuna cu oxigenul intra in compozitia apei. o ~ greu = deuteriu; ~ sulfurat = combinatie a sulfului cu hidrogenul, sub forma de gaz incolor, rau mirositor, toxic; acid sulfhidric. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*hidrogen
Gaz incolor, inodor si insipid, care intra in componenta aerului (fiind indispensabil respiratiei si arderii) si are diferite intrebuintari (in industrie, in tehnica, in medicina etc.). /<fr. (by 6W6S7e15r15g8i9o)*oxigen
Gaz incolor si inflamabil compus din carbon si din hidrogen, care se foloseste in industrie. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*etilena
gaz incolor si inodor din grupa gazelor inerte, in cantitati foarte mici in aerul atmosferic. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*xenon
Gaz incolor si inodor, inflamabil, aflat in stare naturala in titei sau obtinut in urma cracarii, avand diferite intrebuintari (drept combustibil pentru uzul casnic, in industria chimica etc.). /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*propan
Gaz incolor si inodor, inflamabil, folosit drept combustibil si ca materie prima in industria chimica. /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*metan
Gaz incolor si inodor, inflamabil, mai usor decat aerul care, impreuna cu oxigenul, formeaza apa, avand diferite intrebuintari (in industria chimica, la sudarea si taierea metalelor, in energetica nucleara etc.). ... bomba care explodeaza in urma unei reactii termonucleare produse intr-un mediu de hidrogen; bomba termonucleara. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*hidrogen
gaz incolor si rau conducator de electricitate, derivat halogenat al unei hidrocarburi, folosit in extinctoare. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*halon
Gaz incolor, sufocant, cu miros intepator, foarte solubil in apa si care se obtine din combinarea hidrogenului cu azotul. [< fr. - nume comercial avand la baza numele zeului egiptean ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*amoniac
gaz incolor, sufocant, cu miros intepator, inecacios, combinatie a hidrogenului cu azotul. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g13i6o)*amoniac
Gaz incolor, sufocant, solubil in apa, cu miros intepator, obtinut din combinarea hidrogenului cu azotul si intrebuintat la fabricarea de ingrasaminte si de explozive. [Sil. ] /<fr. , germ. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*amoniac
Gaz incolor, toxic, cu miros iritant, solubil in apa, avand diferite intrebuintari; aldehida formica. /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*formaldehida
: ...gaz incolor, toxic, rezultat din combinarea fluorului cu hidrogenul, care in solutii apoase are proprietatea de a ataca metalele si sticla. [Sil. ] /<fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*fluorhidric
gaz incolor, usor lichefiabil, combinatie de clor si oxid de carbon, substanta toxica asfixianta de lupta. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*fosgen
Gaz incolor, usor lichefiabil, folosit in industria chimica si ca gaz de lupta asfixiant, toxic. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*fosgen
gaz inert care nu arde, incolor si inodor, folosit la umplerea tuburilor luminoase. (< fr. )(by 15W8S9e9r2g3i11o)*neon
gaz inert, incolor si inodor, folosit la umplerea becurilor si a tuburilor luminescente. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*argon
Gaz inert, radioactiv, incolor si inodor, intrebuintat in medicina si in tehnica. /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*radon
Gaz inflamabil incolor, folosit ca materie prima la producerea benzinei pentru avioane. [Var. s.n. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*izobutan
Gaz nobil care nu arde, incolor si inodor, folosit la umplerea tuburilor luminoase. [Pron. / < fr. , cf. gr. - nou].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*neon
Gaz nobil, incolor, fara miros, care se gaseste in atmosfera si se foloseste la umplerea becurilor si a tuburilor luminescente. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*argon
Gaz nobil incolor si inodor, intalnit in atmosfera in cantitati mici, folosit la umplerea becurilor electrice. /< fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*xenon
Gaz nobil incolor si inodor, intrebuintat mai ales la umplerea becurilor si a tuburilor luminescente. [< fr. , cf. gr. - inactiv].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*argon
Gaz nobil, inert, incolor si inodor, intrebuintat la umplerea tuburilor luminoase electrice. [Sil. ] /<fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*neon
Gaz nobil, neinflamabil, incolor si foarte usor, intrebuintat, mai ales, la obtinerea temperaturilor joase.Sil. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*heliu
Gaz nobil, neinflamabil si foarte usor. [Pron. , var. s.n. / cf. fr. , germ. < gr. - soare].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*heliu
Gaz obtinut in urma procesului de descompunere a substantelor organice. [Sil. ] /germ. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*biogaz
Gaz odorant de culoare albastra, care se formeaza in aer, cand oxigenul este supus descarcarilor electrice, fiind folosit ca antiseptic si la sinteze organice. /<fr. (by 11W4S4e4r13g13i6o)*ozon
Gaz rezultat in urma procesului de descompunere a substantelor organice. [< germ. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*biogaz
[GEAC] 1. dispozitiv in centralele telefonice care permite, prin intermediul unei fise, stabilirea legaturii intre doua linii. 2. dispozitiv de interconectare electrica a unor magnetofoane sau casetofoane. (< fr., engl. )(by 7W7S7e1r1g9i10o)*jac
Geamantan (mic), geanta. = geanta cu care se transporta acte diplomatice si care nu se controleaza la vama. [< fr. , cf. it. ].(by 3W11S12e5r5g5i14o)*valiza
geamantan (mic). o a-si face a = a se pregati de plecare, (p. ext.) a parasi un loc; ~ diplomatica = geanta cu care se transporta acte diplomatice, care nu se controleaza la vama. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*valiza
Geam sau panou transparent in acoperisul sau in plafonul unei cladiri, pentru asigurarea iluminarii naturale a unei incaperi. /+ suf. $...tor$(by 5W5S14e14r7g7i8o)*luminator
Geam solid format din tuburi de sticla inchegate cu beton. [< germ. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*glasbeton
Geam turnat in placi, translucid, colorat, care serveste la captusirea peretilor. [Var. s.f. / < germ. - nume comercial].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*opaxit
geam turnat in placi, translucid, colorat, la captusirea peretilor. (< germ. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*opaxit
Geanta cu mai multe compartimente, care serveste pentru a purta acte, carti, caiete sau diverse hartii. [Sil.] /<fr. , germ. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*servieta
geanta, cutie in care se tin instrumentele sau obiectele de stricta necesitate (in exercitatea unei profesiuni, pentru toaleta etc.); totalitatea acestor ustensile. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*trusa
Geanta, cutie in care se tin instrumente sau obiecte de stricta necesitate (folosite in exercitarea unei profesiuni, pentru toaleta etc.); totalitatea unor asemenea ustensile. [< fr. ].(by 5W5S6e14r14g8i8o)*trusa
geanta de piele, de material plastic etc. cu una sau cu mai multe despartituri. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*servieta
Geanta de piele, de material plastic etc. cu una sau cu mai multe despartituri. [Pron. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*servieta
Geanta de piele sau de panza, in care se tin diferite obiecte (bani, tutun). /<ucr. ung.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*tasca
Geanta mica de piele etc. in care femeile isi tin diferitele obiecte marunte de toaleta etc. Plic confectionat din material transparent, in care se monteaza marcile postale neobliterate in albume. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*poseta
Geanta mica in care femeile poarta acte, bani si accesorii de toaleta. /<fr. (by 15W8S8e8r2g2i10o)*poseta
Geanta pentru elevi (mai mici), prevazuta cu curele pentru a fi purtata in spate; ranita. /<turc. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*ghiozdan
Geanta sau ladita in care se poarta obiectele marunte necesare in timpul unei calatorii. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*neseser
Geanta speciala in care se poarta hartile in timpul exercitiilor si al operatiilor militare. [G.-D. ] /(by 2W3S11e11r5g5i13o)*portharta
Geanta speciala pentru harti, regulamente etc., care se poarta atarnata la sold. [Var. s.n. / dupa fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*portharta
[GEB] (box) lovitura de sus in jos, "de ciocan", avand ca tinta capul. (< engl. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*jab
gel obtinut prin coagularea unor substante coloidale; cheag. (< lat., fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*coagul
Gelul obtinut prin coagularea unor substante coloidale; cheag. [Pron. / < lat., fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*coagul
Geminarea consoanei din prefixul sau prepozitia inainte de vocala. [Pron. / cf. lat. , gr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*diplasiasm
geminarea consoanei n din prefixul sau prepozitia in inainte de vocala. (< lat diplasiasmus, gr. )(by 14W14S7e7r1g1i1o)*diplasiasm
gena care a suferit o mutatie; organism care poarta o mutatie (3). (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*mutant
gen al muzicii populare spaniole, la tiganii din Andaluzia, care combina cantecul si dansul pe un acompaniament de chitara si castaniete. (adj.) stil ~ = stil melodic de interpretare vocala cu efect de falset. (< sp. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*flamenco
gen al muzicii vocal-simfonice care, prin intonatia si ritmica vorbirii, se apropie de declamatie si care, in opera, preceda sau separa ariile. (< germ. , fr. , it. )(by 7W7S1e1r1g9i10o)*recitativ
Gen al operetei spaniole, asemanator operei comice, aparut in sec. XVII prin integrarea unor intermedii muzicale intr-o piesa de teatru. [Pron. ] (din sp. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*zarzuela
Gen al poeziei lirice din Grecia antica folosit pentru exaltarea meritelor cuiva; elogiu. [Pron. , var. s.n. / < it. , cf. gr. - discurs].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*encomion
gen artistic constand din miscari ritmice, expresive, ale corpului, execuate in tactul unei melodii. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*dans
gen cinematografic care isi propune sa surprinda o realitate cat mai autentica. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*cineverite
Gen de acarieni (capuse) paraziti la om si la animale, hranindu-se cu sangele acestora. (< fr., gr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*argas
gen de acrostih (2) a carui solutie se gaseste citind de sus in jos sau invers ultimele litere ale versurilor unei poezii. (< tele^1 /acro/stih)(by 4W12S12e6r6g14i15o)*telestih
gen de alge verzi cu talul discoidal, cu filamente scurte terminate cu tepi si cu oogonul in forma de butelie.(by 8W1S1e9r10g10i3o)*coleochete
gen de amiba parazita din clasa rizopodelor, care traieste in tubul digestiv la om si animale, agent patogen al dizenteriei. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*entamiba
gen de amoniti fosili cu cochilia evoluata, larg ombilicata si cu deschidere circulara. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*litoceras
Gen de amoniti fosili din jurasic, cu cochilia evoluata, larg ombilicata si cu deschidere circulara. [< fr. , cf. gr. - piatra, - corn].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*litoceras
Gen de animal rumegator din regiunile boreale care are caractere de bou si de oaie. [< fr. , cf. lat. - oaie, - bou].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*ovibos
Gen de antilopa africana cu coarne in forma de U sau de lira. [< fr. , cf. gr. - bivol].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*bubal
gen de arbori din Australia si Indomalaiesia, cu ramuri in forma de nuiele si cu lemn foarte tare. (< fr., lat. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*casuarina
gen de arbori sau arbusti din Asia Centrala, din familia chenopodiaceelor, cu frunze foarte putin dezvoltate, care fixeaza solurile nisipoase. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*saxaul
gen de arbori si arbusti decorativi, originari din China si Japonia, cu flori galbene, a caror scoarta si frunze au proprietati vasoconstrictoare. (< fr., gr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*hamamelis
Gen de arbori tropicali cu mai multe specii, din care se extrage o rasina numita smirna si o alta numita storax. [Pl. / < fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*stirax
gen de bacterii in forma de bastonas, care provoaca febra tifoida, paratifozele etc. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*salmonela
Gen de bacterii in forma de bastonas, care provoaca febra tifoida, paratifozele etc. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*salmonela
gen de cantec cuprinzand atat cantecele folclorice, redate mai mult sau mai putin modernizat, cat si piese originale in aceeasi maniera. (< engl., fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*folksong
gen de ciuperci actinomicete cu aspect filamentos, din care unele specii constituie sursa diferitelor antibiotice. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*streptomicete
Gen de ciuperci ascomicete parazite care traiesc in pielea omului. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*microsporum
gen de ciuperci care pot deveni patogene, provocand micoze; monilia. (< fr., lat. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*candida
Gen de corsaj foarte decoltat, fara bretele, care nu acopera decat bustul, imbracand bine pieptul. [Pron. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*bustier
gen de dirijat coral prin miscarile mainilor si degetelor, in muzica bisericeasca. (< germ. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*cheironomie
gen de echinoderme cu tesutul discoidal turtit si zonele ambulacrare in forma de petala inchisa. (< lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*scutella
gen de echinoderme fixate, actuale sau fosile, din clasa crinoidelor; crin-de-mare. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*encrin
Gen de echinoderme fosile din triasic; crin-de-mare. / < fr. , cf. gr. - in, - crin].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*encrin
Gen de feriga fosila din ordinul filiaceelor, cu frunze mari ligulate sau lanceolate. (< fr. ) (by 11W11S4e5r13g13i6o)*glossopteris
Gen de film de aventuri creat in America, a carui actiune se petrece de obicei in timpul colonizarii vestului Statelor Unite. [Pron. / < engl. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*western
Gen de fluturi a caror specie foarte cunoscuta are ca omida viermele de matase. [Pl. / < fr., lat. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*bombyx
Gen de fresca constand in a aplica pe un fond negru de stuc un grund alb pentru ca apoi, prin hasuri, sa se formeze umbre. [Scris si / < fr. , it. ].(by 11W4S5e13r13g13i7o)*sgrafit
Gen de gravura care permite sa se obtina toate tentele. [Pron. / < it. ].(by 14W7S7e1r1g9i3o)*mezzotinto
Gen de hominieni, cuprinzand specia , din care face parte omul actual. [Sg. / < fr. , cf. it. , germ. < lat. - om]. (by 1W10S3e3r11g12i5o)*hominide
Gen de infuzori ciliati care traiesc in ape dulci sau sarate. [< fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*vorticela
Gen de insecta diptera care provoaca prin muscatura leziuni foarte dureroase. [Et. incerta].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*pericoma
Gen de insecta efemerida care traieste ca adult o singura zi. [< fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*efemera
Gen de insecte coleoptere care se hranesc cu cadavre. [< fr. , cf. gr. - mort, - purtator].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*necrofor
Gen de lucrare, caracteristica evului mediu, cuprinzand culegeri de fabule sau de povestiri alegorice despre animale. [Pron. , pl. / < fr. , cf. lat. < - animal, it. ].(by 7W15S15e9r9g9i3o)*bestiar
Gen de lupta sportiva constand in aplicarea unei varietati de procedee de autoaparare. /Cuv. sp.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*sambo
Gen de lupta sportiva intre doi adversari care se bat pe ring cu pumnii, imbracati in manusi speciale, respectand anumite reguli; box. /<engl. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*pugilism
Gen de lupta sportiva intre doi atleti care se bat cu pumnii imbracati in manusi speciale, respectand strict anumite reguli; pugilism. /<fr. engl. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*box
Gen de lupte corp la corp, cu metode brutale de atac si aparare, practicate initial in Japonia. /Cuv. fr.(by 11W4S4e4r13g13i6o)*jiujitsu
Gen de maimute antropoide fosile foarte asemanatoare cu omul; omul de Piltdown. [Pron. , pl. / cf. gr. - aurora, - om].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*eoantrop
Gen de mamifer din care s-a dezvoltat porcul mistret. [Pron. , pl. / cf. fr., lat. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*antracoteriu
Gen de mamifer fosil, stramos al calului. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cal].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*hiparion
Gen de marsupiale fosile, cuprinzand animale carnivore mai mici decat cangurul. [< fr. , cf. gr. - doi, - matrice].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*didelfi
Gen de molusca cefalopoda fosila, cu cochilie dreapta conica, avand un os intern de sustinere. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*belemnit
Gen de moluste marine comestibile, inrudite cu stridia. Gen de coleoptere cu coarne lungi. // Vertebra. [< fr. , cf. gr. - vertebra].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*spondil
(gen de muzica) de factura moderna, dupa care se danseaza in discoteci. (< engl., fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*disco
Gen de palmieri din a caror maduva se extrage o materie fainoasa foarte hranitoare. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sagotier
Gen de pasarele raspandite in Asia si Oceania, care isi fac cuibul din frunze si fire de par lipite cu saliva, cunoscute sub denumirea de "cuiburi de randunele". [< fr. < - cuv. filipinez].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*salangana
Gen de pasari cataratoare din America tropicala, cu ciocul mare si penajul viu colorat; pasare din acest gen; toko. [< fr. , it. < cuv. tupi].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*tucan
Gen de pavaj facut din mai multe straturi de piatra sparta, indesata cu compresorul si impregnata cu un material de legatura. [< fr. , cf. - inginer scotian, inventatorul acestui gen de pavaj].(by 8W8S1e1r2g10i10o)*macadam
Gen de pesti plati din Oceanul Atlantic. Piesa cu doua fete, plata si foarte prelunga. [Pl. / < fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*limanda
gen de pictura moderna, asemanator encausticii, a carei materie picturala, din bastonase de ceara, ulei si coloranti, se intareste cu timpul, pastrand toata stralucirea initiala a pigmentului colorant. materia insasi. (< cera pastel)(by 11W11S4e5r13g13i7o)*cerapastel
Gen de plante carnoase cu spini asezati in smocuri si cu flori albe, rosii sau galbene. [Sil. ] /<lat., fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*opuntia
gen de plante din familia solanacee, foarte toxice, care cresc pe trunchiul copacilor; ciumafaie. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*datura
Gen de plante erbacee leguminoase exotice, cu flori mici roz sau albe. = planta erbacee ale carei frunze se strang la cea mai mica atingere. [< fr., lat. < - care se contracta ca un mim].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*mimoza
gen de plante floricole, anuale sau perene, originare din America, cu tulpini, frunze si flori asemanatoare florii-soarelui. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i7o)*heliant
Gen de plante saprofite, care pot deveni patogene, provocand micoze; monilia. [< fr. , cf. lat. - alb].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*candida
gen de polipi (1) care traiesc in colonii, formand un schelet calcaros masiv. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i10o)*milepori
Gen de polipi care traiesc in colonii, formand un schelet calcaros masiv; polip care apartine acestui gen. [Sg. / < fr. ].(by 4W5S13e13r14g7i7o)*milepori
Gen de primate fosile, constituind primul stramos al omului. [< fr. ].(by 11W11S12e5r5g14i14o)*parapitec
Gen de protozoare flagelate care traiesc parazitar pe om, cauzand iritatia anumitor mucoase. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g10i3o)*tricomonas
Gen de rebus avand solutia, ca si monoverbul, intr-un singur cuvant, care rezulta din citirea ligamentata a unor imagini, formand un tablou unitar. = rebo a carui solutie se obtine prin anagramarea literelor ce formeaza cuvintele ilustrate. [Pl. / cf. fr. - joc cu mingea].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*rebo
Gen de reptila zburatoare din ordinul pterozaurienilor, care a trait in era secundara. [< fr. , cf. gr. - aripa, - deget].(by 15W15S8e9r2g2i3o)*pterodactil
gen de roman care isi propune sa reflecte realitatea nuda, fara semnificatii. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*antiroman
Gen de spectacol cu o intriga narativa redusa, pretext pentru cantece si balet. [Var. s.n. / < it., engl. < engl. ].(by 8W9S2e2r10g11i11o)*muzical
Gen de sport care cuprinde probe de sabie, de spada si de floreta. [G.-D. ] /<it. fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*scrima
Gen de sport, care se practica in apa, constand din diferite probe (inot, polo, sarituri etc.). /<fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*natatie
Gen de sport constand din diferite probe de viteza cu motociclete. /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*motociclism
Gen de teatru muzical de tip popular, in care muzica alterneaza cu partile vorbite. [Pron. / < germ. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*singspiel
gen dramatic din sec. XV-XVI, ca interludiu integrat in mistere^1 (4), care avea la baza ideea ca intreaga lume este o imparatie a nebuniei. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*sotie
Genealogia unui animal domestic de rasa; lista ascendentilor unui asemenea animal. [Scris si , var. s.n. / < engl. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*pedigriu
genealogie a unui animal domestic de rasa (cai, caini); lista ascendentilor unui asemenea animal. (< engl., fr. )(by 14W14S7e8r8g1i1o)*pedigriu
gen enigmastic constand in a reprezenta trei cuvinte prin litere sau figuri combinate intre ele. (< tri verb/2/)(by 10W3S4e12r12g6i6o)*triverb
gen enigmistic, constand in reprezentarea a doua cuvinte prin litere sau figuri combinate intre ele. (< bi verb /2/)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*biverb
Generarea simultana a doua forme de energie, in cadrul aceluiasi echipament / masina. Sinonim: "termoficare", dar este folosit din ce in ce mai rar(by 7W8S1e1r10g10i3o)*generarea
= generatie asexuata, care este producatoare de spori si alterneaza cu generatia sexuata. [< fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*sporofitic
Generatie a unei plante de cultura, obtinuta prin inmultire vegetativa. /<fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*clona
Generatoare de curent continuu, care comporta mai multe circuite inductoare. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*rototrol
generator de curent electric de mare putere, actionat de o turbina cu gaze. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*turbogenerator
generator de plasma (2) care dezvolta temperaturi foarte mari, pentru taierea rapida a metalelor, pentru sudare etc. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*plasmatron
Generator de plasma , care, dezvoltand temperaturi foarte mari, este folosit pentru taierea rapida a metalelor, sudari etc. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g14i7o)*plasmotron
... Generator electric actionat de o turbina hidraulica. /<germ. fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*hidrogenerator
Generator electric, care genereaza intre electrozii bujiilor descarcari electrice pentru aprinderea carburantului din cilindrii motoarelor cu ardere interna. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*magnetou
Generator electric de curent alternativ, antrenat de o turbina hidraulica. [Cf. germ. , fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*hidrogenerator
generator electric de curent alternativ, antrenat de o turbina hidraulica. (< germ. )(by 2W10S11e4r4g4i13o)*hidrogenerator
generator electric dintr-un inductor cu magnet permanent, pentru aprinderea amestecului combustibil la motoarele cu electroaprindere. (< fr. )(by 7W8S8e1r2g10i10o)*magnetou
Generator electric folosit la alimentarea infasurarii de excitatie a unor masini electrice. /<fr. lat. ...(by 9W10S3e3r12g12i5o)*excitator
generator electronic cu frecventa variabila, care produce oscilatii de amplitudine constanta, pentru masurarea caracteristicilor de amplitudine si frecventa. (< engl. , fr. )(by 5W5S6e14r14g8i8o)*vobulator
Generator electronic, de frecventa variabila, periodic si continuu intre doua limite date. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*vobulator
generator si amplificator de radiatii, foarte intense si inguste, cu mare directivitate, avand utilizari in domenii foarte diferite. (< engl., fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*laser
geneza, evolutia si disparitia unui popor din perspectiva mitologiei. (< etno -gonie)(by 15W15S9e2r2g11i11o)*etnogonie
gen fosil de brahiopod cu cochilia prezentand valve puternic bombate, aproape circulare, si suprafata neteda. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*stringocefal
Gen fosil de conifere caracteristic pentru carboniferul superior si permian. /<fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*walchia
gen fosil de ecvide imparicopitate, cel mai vechi stramos al calului. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*eohippus
gen fosil de foraminifere neperforate, cu tesut in forma conica sau lenticulara. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*orbitolina
gen fosil de foraminifere neperforate, cu tesutul fusiform sau aproape cilindric. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*fusulina
gen fosil de gimnosperme arborescente, foarte inalte, cu frunzele mari si groase. (< germ. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cordaite
gen fosil de lamelibranhiate avand cochilia cu valve groase si varfurile rasucite in forma de corn. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*diceras
gen fosil de lamelibranhiate avand valva inferioara conica, fixata, iar cea superioara libera si cu capacel. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*hipurit
gen fosil de lamelibranhiate, cu valvele inegale, in spirala. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*exogira
Gen fosil de mamifere ecvide, de marimea unui caine, considerat stramos direct al calului. [< fr. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*mesohippus
gen fosil de mamifere ecvide, de marimea unui caine, stramos direct al calului. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*mesohippus
gen fosil de reptile sauriene cu limba despicata. (< paleo -zaur)(by 1W2S10e10r4g4i12o)*paleozaur
gen fosil de reptile teriomorfe, avand premaxilarele transformate intr-un cioc cornos, iar caninii in defense. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*dicinodont
Geniu al aerului in mitologia celtica si germanica din evul mediu. [< fr. , it. , lat. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*silf
Geniu al padurilor la romani, asemanator in multe privinte cu satirii si faunii. [< fr. , cf. lat. - padure].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*silvan
Geniu caruia i se atribuie puterea de a starni dorinte, pasiuni. Diavol, drac. Om rau. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) diavol", "demonic". [Cf. fr. - fiinta supranaturala, geniu].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*demon
Geniu sau divinitate a vantului, a apei si a focului. [Cf. fr. , germ. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*elf
Gen literar, promovat de filozofii cinici, care isi popularizau invataturile moral-filozofice dialogand cu un adversar imaginar, intr-un stil familiar, presarat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. Disertatie critica; scriere, cuvantare violenta, provocare; pamflet. [< fr. , cf. gr. - exercitiu].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*diatriba
Gen pianistic in jaz, constand dintr-o alternanta a notelor joase cu acordurile pe care acestea le sustin. Dans mai lent decat valsul; vals lent; melodia acestui dans. [< fr. , cf. - oras in Statele Unite].(by 9W2S3e11r11g12i5o)*boston
gen romanesc sau cinematografic avand ca subiect intamplari cu caracter stiintifico-fantastic; literatura stiintifico-fantastica. (< engl. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*sciencefiction
geofite a caror perioada de repaus biologic se datoreste lipsei de lumina sau caldura. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*eugeofite
geograf flamand Gerhard Kremer, 1512 - 1594, cunoscut sub numele de Mercator Gerardus(by 11W11S4e5r13g13i13o)*geograf
(geol.) 1. depunere fina de material care umple golurile sau acopera cu o pojghita subtire fetele elementelor solului; pelicula. 2. modificare a structurii materialului din sol. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*cutana
(geol.) conglomerat compact, din blocuri si din pietris. (< engl. , fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*puding
(geol.) depresiune naturala sau artificiala cu un contur circular. o a lacului = teren ocupat de un lac de acumulare pana la nivelul crestei barajului. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*cuveta
(geol.; despre depozite) format in regiunea deltelor, la limita dintre apele fluviale si cele marine. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*fluviomarin
(geol.) excavatie de forma (semi)sferica prin coroziune pe un versant golas. (< it. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*tafon
(geol.) formatie tubulara formata dintr-o masa sticloasa prin actiunea de topire a rocii pe care a cazut un trasnet. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*fulgurit
(Geol.) Gen fosil de conifere caracteristic pentru carboniferul superior si permian. (cf. fr. )(by 5W6S14e14r8g8i2o)*walchia
(geol.) incalecare a unei placi terestre suboceanice peste alta placa. (< germ. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*obductie
(geol.) margine a unui vechi crater, de forma circulara, care inconjura un con vulcanic mai nou. (< fr. )(by 8W8S9e2r2g11i11o)*soma
(geol.) scoarta de dezagregare care se formeaza pe versantii slab inclinati. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*regolit
(geol.) sincronism aproximativ a doua straturi care contin aceeasi forma caracteristica. (dupa engl. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*omotaxie
(geol.) urme ale algelor sau ale deplasarii viermilor, vizibile pe suprafata straturilor sedimentare ori in interiorul lor. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*fucoide
(geol.) vulcanic. o roca ~a = roca magmatica intarita la suprafata scoartei Pamantului. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*efuziv
geometrie ~a = geometrie in care se infirma postulatul lui Euclid referitor la doua drepte paralele taiate de o secanta. (dupa fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*neeuclidian
(geom.) fiecare dintre cele doua parti ale unui plan impartit de o dreapta oarecare. (dupa fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*semiplan
(geom.) portiune dintr-o dreapta marginita la un singur capat. (dupa fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*semidreapta
Geosfera cuprinsa intre litosfera si nucleul Pamantului. V. [Cf. gr. - pasta, - sfera].(by 3W11S12e5r5g6i14o)*magmosfera
geosinclinal intre doua blocuri continentale, din mai multe fose sedimentare. (< mezo geosinclinal)(by 2W10S11e4r4g13i13o)*mezogeosinclinal
germanic. o ordin ~ = ordin de cavaleri-calugari intemeiat de cruciatii germani din Palestina (112^8), disparut in sec. XVI. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g2i11o)*teutonic
Germen inframicrobian, agent patogen al multor boli infectioase; inframicrob. Toxina acestui microb. = agent patogen, ale carui dimensiuni (sub 0,2 microni) ii permit sa treaca prin filtrele de portelan, provocand boli infectioase la om, la animale si la plante. Agent de contagiune morala. [Pl. , (s.m.) / < fr., lat. ].(by 5W5S13e13r7g7i7o)*virus
germen saprofit in tubul digestiv al omului si al unor mamifere. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*enterobacterie
Gest batjocoritor la adresa cuiva facut prin apropierea degetului mare de varful nasului si prin miscarea celorlalte desfacute. a) a arata cuiva acest gest; b) a desconsidera pe cineva. [Sil. ] /<ngr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*tifla
Gest constand in atingerea cu buzele in semn de afectiune; sarut. /+ suf. $...atura$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*pupatura
Gest constand in atingerea cu buzele in semn de afectiune; sarut. /+ suf. $...ita$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*gurita
Gest sau vorba lipsita de delicatete. [Var. s.f. / < + , dupa fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*nedelicatete
gest, vorba, atitudine nesocotita, dar neintentionata, care poate jigni. (< fr. )(by 5W5S13e14r14g7i8o)*gafa
Gheara a aparatului de luat vederi care imobilizeaza pelicula in timpul expunerii. [Cf. fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*contragrifa
gheara a aparatului de luat vederi care imobilizeaza pelicula in timpul expunerii. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*contragrifa
gheata care acopera partial marile nordice, plutind in blocuri. (< fr., engl. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*floe
Gheata care acopera partial marile nordice, plutind in blocuri. [< fr., engl. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*floe
Gheata confectionata din material brut si durabil, avand talpa groasa si grea. /<ung. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*bocanc
Ghereta sau taraba la care se vand, pe strada, articole marunte, dulciuri, racoritoare. /<fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*toneta
Ghereta, stand unde se vand pe strada carti, racoritoare, dulciuri etc. [Dupa fr. - butoias].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*toneta
[GHE-STAL-] conceptie psihologica potrivit careia fenomenele psihice reprezinta structuri, configuratii integrale, realitati primordiale ireductibile la o simpla insumare a elementelor componente; configurationism, structuralism (3). (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*gestaltism
Ghetar de tip scandinav care ocupa o suprafata inalta, ondulata, fara panta. [Pron. / < germ. , cf. norv. - munte].(by 1W1S9e10r10g3i4o)*fjell
[GHE-TAR] substanta pentru realizarea vidului in tuburile electronice. (< engl. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*getter
Ghicitoare. Lucru greu de inteles, incalcit, ascuns; taina, mister. Joc distractiv, de obicei in versuri, prezentandu-se ca o ghicitoare; sarada. [< fr. , it. , cf. lat. ].(by 4W4S4e13r13g6i6o)*enigma
Ghid al unui oras sau al unei tari, alcatuit pentru uzul turistilor. [Pron. / < - editor si scriitor german care a alcatuit o colectie de asemenea ghiduri].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*baedeker
[-GHI-DI-LIA] dans popular spaniol cu caracter vioi si ritm variat, cu acompaniament de castaniete sau de chitara; melodia corespunzatoare. (< sp. )(by 12W12S12e6r6g14i15o)*seguidilla
/ghi-niol/ s. n. Marioneta. Teatru de marionete. (fig.) Paiata, om ridicol. -Din fr. (by 4W4S13e13r13g6i15o)*guignol
Ghips alb microgranulos, cu aspect de marmura, din care se fac obiecte de arta si ornamentatii. /<it. , lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*alabastru
ghips, cu aspect de marmura, din care se fac obiecte de arta si ornamentatii. (< it. , lat. )(by 5W6S6e14r15g8i8o)*alabastru
Ghirlanda de flori, de fructe in relief, folosita ca ornamentatie la constructiile antice. [< fr. , cf. gr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*encarpa
ghirlanda de flori, de fructe in relief, folosita ca ornamentatie la constructiile antice. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*encarpa
ghiveci de legume (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 12W12S5e6r14g14i8o)*adunaregenerala
ghiventbor-S.(TEH)-burghiu pentru filetat gauri(germ.gewinde-filet,+borar-burghiu. Termen utilizat de meseriasii cu educatie tehnologica germana.Sinonim tarod,(by 11W4S5e13r13g6i7o)*ghiventborstehburghiu
Gigant despre care se spune ca ar fi avut cincizeci de capete si o suta de maini. [< fr. , cf. gr. < - o suta, - mana].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*hecatonchir
Gigantism caracterizat prin dezvoltarea excesiva a intregului corp. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - corp].(by 8W1S2e2r10g11i4o)*macrosomie
Gimnast care executa exercitii grele, mai ales de echilibristica. Om lipsit de consecventa in atitudini, in pareri etc.; cel care cauta sa epateze prin procedee iesite din comun. [< fr. , cf. it. , gr. - care merge in varful picioarelor].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*acrobat
gimnastica ~a = gimnastica de intretinere executata pe fond muzical cu ritm sustinut. (< fr. , amer. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aerobic
(gimn.) saritura rapida prin rasturnare inainte sau inapoi. (< fr., engl. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*flicflac
Gingas, fin, gratios. De buna calitate, bun la gust. Slabut, plapand. Discret, pal, estompat. Fin, ales, distins; atent, prevenitor. In care trebuie actionat cu prudenta, cu rezerva; greu de rezolvat. [< fr. , it. , lat. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*delicat
Gingasie, finete, eleganta (in atitudini, in miscari). Atitudini, cuvinte dragalase; dragalasenii, farmece. = a obtine bunavointa cuiva. Dar, ajutor supranatural pe care divinitatea l-ar acorda oamenilor pentru a se mantui. Fiecare dintre cele trei zeitati feminine care personificau amabilitatea, veselia, bucuria si frumusetea in mitologia greco-latina. // Cu ajutorul, datorita, multumita. [Gen. / < lat. , cf. it. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*gratie
[GIOB] 1. lucrare platita. 2. afacere cu caracter privat sau oficial. slujba, serviciu. 3. (cib.) lucru in formare, alcatuind un tot din una sau mai multe etape. (< engl. )(by 6W6S6e15r15g8i9o)*job
[GIO-CAR] cea mai mare piesa sau carte la unele jocuri de noroc. (< fr., engl. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*joker
[GIOGHING] (sport) alergare usoara in scopul mentinerii sanatatii. (< engl. )(by 13W13S6e7r15g15i1o)*jogging
[GIOINT-VENCEAR] asociere de intreprinderi din diferite state in vederea unui anumit program comun. (< engl. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*jointventure
giravion care poate decola sau ateriza vertical, datorita fortei furnizate prin intermediul unui sistem de suprafete rotative. (< engl. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*vertoplan
giravion la care rotorul, antrenat de un motor, asigura sustentatia si miscarile verticale, deplasarea pe orizontala fiind obtinuta printr-un alt motor. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*girodina
[GI-TAR] (despre semnale) care este caracterizat prin incertitudinea frecventei in timp. (< engl. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*jitter
giugiuman este un boier de pe timpul fratilor jderi scrisa de m.sadoveanu(by 12W13S6e6r15g15i8o)*giugiuman
[GIUS] suc de grepfrut, protocale etc.; bautura racoritoare cu rol curativ. (< engl. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*juice
Gladiator a carui casca nu avea deschizaturi pentru ochi, fiind astfel obligat sa lupte orbeste, spre hazul spectatorilor. [< lat. , cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*andabat
Gladiator care lupta cu fiarele in spectacole publice, pe arenele amfiteatrelor. /<lat. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*bestiar
Gladiator care lupta cu fiarele salbatice in arenele amfiteatrelor romane. // Lupta intre oameni si animale, care avea loc in circuri. [Pron. , pl. , (s.n.) / < lat. , cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*bestiar
Gladiator inarmat numai cu sabie si scut, care se lupta cu un alt gladiator inarmat cu un trident si cu o plasa; mirmidon. [< lat. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*secutor
gladiator roman care lupta cu retiarii, inarmat cu scut lung si usor. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g6i14o)*mirmilon
Gladiator roman care lupta de obicei cu retiarii, fiind inarmat cu scut lung si usor, cu sabie lunga cu doua taisuri si avand ca semn distinctiv coiful galic, impodobit cu un peste in chip de panas. [< lat. , cf. gr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*mirmilon
gladiator roman inarmat cu un trident, un pumnal si o plasa in care incerca sa-l prinda pe adversarul sau, inarmat cu platosa. (< fr. , fr. )(by 5W13S13e14r7g7i1o)*retiar
Gladiator roman inarmat cu un trident, un pumnal si o plasa in care incerca sa-l prinda pe adversarul sau, inarmat cu platosa. [Pron. / < lat. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*retiar
glanda ~a = glanda sebacee la baza cozii la pasari, cu a carei grasime acestea isi ung penele cu ciocul. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*uropigiana
Glanda a organelor genitale masculine, situata inaintea vezicii urinare. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*prostata
glanda ~a (si s. f.) = glanda mica, in diencefal, cu rol in dezvoltarea si cresterea organismului si cu actiune antigonadotropa; epifiza. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*pineala
glanda ~a (si s. f.) = glanda suprarenala ai carei hormoni actioneaza asupra metabolismului substantelor organice si minerale. (dupa fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*corticosuprarenala
(glanda) care, o data cu secretia, elimina si o parte a celulei. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g2i2o)*apocrin
= glanda care secreteaza sudoare. [< fr. , cf. lat. - sudoare, - a produce].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sudoripara
glanda cu secretie interna asezata in partea inferioara a gatului, care nu functioneaza decat la varsta tanara, atrofiindu- se la maturitate. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*timus
Glanda cu secretie interna asezata in partea inferioara a gatului si care nu functioneaza decat la varsta tanara, atrofiindu-se la maturitate. [< fr. , cf. gr. - principiu vital].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*timus
Glanda de forma alungita, situata langa stomac, avand secretie mixta, care ajuta la digestia hranei si la reglarea zaharului in organism. [Sil. ] /<lat. fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*pancreas
glanda digestiva la unele nevertebrate (moluste, artropode). (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*hepatopancreas
... Glanda endocrina centrala avand rol important in reglarea hormonala. /<fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*hipofiza
glanda endocrina pe fata inferioara a encefalului; glanda pituitara. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*hipofiza
glanda endocrina situata in partea anterioara si inferioara a gatului. /<fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*tiroid
Glanda endocrina situata pe fata inferioara a encefalului; glanda pituitara. [< fr. , cf. gr. - sub, - crestere].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*hipofiza
glanda exocrina de la radacina parului, care secreteaza sebumul. [Sil.] /<fr. lat.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*sebaceu
Glanda genitala care produce celulele reproducatoare. [< fr. , cf. gr. - samanta].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*gonada
glanda, intre ficat si splina, cu o secretie externa, necesara digestiei, si una hormonala, necesara reglarii zaharului din organism. (< fr. , lat. , gr. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*pancreas
glanda la intersectia aparatului genital mascul cu cel urinar. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*prostata
Glanda legata de tubul digestiv, situata in partea dreapta a abdomenului, care participa la diferite functii fiziologice din organism. /<lat. (by 8W1S1e2r10g10i3o)*ficat
Glanda legata de tubul digestiv, situata in partea dreapta a abdomenului, care participa la toate functiile metabolice din organism; ficat. /<ung. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*mai
Glanda sexuala barbateasca, care produce spermatozoizii. [< fr. , cf. lat. ].(by 5W5S13e13r14g7i7o)*testicul
glanda sexuala barbateasca, care produce spermatozoizii si hormonii sexuali. (< fr. , lat. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*testicul
Glanda sexuala pereche care produce spermatozoizi si hormoni masculini; testicul. /Orig. nec.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*bos
glanda ~ (si s. f.) fiecare dintre cele doua perechi de glande endocrine alaturi de glanda tiroida. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*paratiroida
Glanda situata intre ficat si splina, avand o secretie externa, necesara digestiei, si una hormonala, necesara pentru reglarea zaharului din organism. [Pron. / < fr. , cf. gr. ].(by 7W15S1e1r9g10i3o)*pancreas
Glanda situata la intersectia aparatului genital cu cel urinar la barbati. [< fr. , cf. gr. - asezat inainte].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*prostata
Glanda vegetala, a plantelor angiosperme, care produce nectar. [Gen. / cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*nectarie
glicozida cardiotonica dintr-o specie de strofant din Gabon. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*ouabaina
glicozid febrifug si antireumatic, obtinut din scoarta de salcie sau sintetic, din acid salicilic. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*salicina
Glicozit extras dintr-o specie de strofant, folosit ca tonic cardiac. [Pron. / < fr. < cuv. somalez].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*ouabaina
gliom analog cu glioblastomul, in creier si in maduva spinarii. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*spongioblastom
Gliom bogat in celule, cu evolutie maligna. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i9o)*gliosarcom
gliom in care tesutul conjunctiv participa la hiperplazia tumorala. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*fibrogliom
global, forfetar. o tarif (sau pret) ~ = sistem de plata pentru prestarile de servicii comunale, pentru consumul de energie, apa etc., suma calculandu-se cu aproximatie pe baza capacitatilor instalate ale aparatelor sau a consumurilor posibile. o asigurare ~a = asigurare de bunuri, persoane sau riscuri pe baza platii unei prime de asigurare unice (medii). (< germ. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*pausal
globula alba din sange si din limfa, care asigura apararea organismului impotriva microbilor. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*leucocita
Globula rosie adulta, provenind dintr-un normoblast prin expulzarea nucleului; eritrocit. [< fr. , cf. gr. - regula, - celula].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*normocit
Globula rosie continand incluziuni ferice si nu hemoglobinice. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*siderocit
Globula rosie cu aspect de obicei piriform, care apare in unele anemii. [Pron. / < fr. , cf. gr. - variat, - celula].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*poichilocit
Globula rosie cu nucleu de mari dimensiuni. [< fr. , cf. gr. - mare, - mugure].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*megaloblast
Globula rosie cu nucleu, in stare de formare. [< fr. , cf. gr. - rosu, - vlastar].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*eritroblast
Globula rosie de dimensiuni mari. [< fr. , cf. gr. - mare, - celula].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*macrocit
globula rosie din sange cu diametrul redus si cu grosimea crescuta, element constant in diferite forme de anemie hemolitica. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*sferocit
Globula rosie fara nucleu; hematie. [Pl. / < fr. , cf. gr. - rosu, - celula].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*eritrocit
globula rosie matura, provenind dintr-un normoblast prin expulzarea nucleului. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*normocit
Globula rosie nedezvoltata din maduva hematopoietica, care, in cazul anemiei, poate ajunge si in sange. [< fr. , cf. gr. - regula, - vlastar].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*normoblast
globula rosie nucleata din maduva hematopoietica, care da nastere eritrocitului. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*normoblast
Globula rosie tanara, fara nucleu, vizibila numai in sangele proaspat. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*reticulocit
Globulina patologica din serul sanguin, precipitabila la frig. [< fr. ]. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*crioglobulina
globulina patologica din serul sangvin, precipitabila la frig. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*crioglobulina
[GLOCANSPIL] (muz.) instrument de percutie ale carui sunete sunt produse de lame metalice care se lovesc cu ajutorul unor ciocanele de lemn, actionate de o claviatura; campanele, joc de clopotei. (< germ. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*glockenspiel
Glosar care inregistreaza vocabularul specific unei activitati, unei meserii etc. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*microglosar
glosar cu un numar redus de cuvinte si cu explicatii sumare. glosar care inregistreaza vocabularul specific unei activitati, meserii etc. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*microglosar
glucida asemanatoare ca structura cu celuloza, in muschi si licheni, formand mucilagiul acestora. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*lichenina
glucida asemanatoare cu amidonul, solubila in apa si insolubila in alcool, rezerva in rizomul unor plante. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*inulina
glucoza dextrogira obtinuta prin hidroliza acida a zaharului, amidonului, celulozei etc. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*dextroza
Glucoza solubila in apa, avand diverse intrebuintari in industria alimentara. /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*dextroza
Gluga cu unul sau doua colturi care protejeaza capul de intemperii. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*capison
Gluma; copilarie. Piesa instrumentala cu caracter glumet, vesel si ritm vioi. [Gen. / < fr. , cf. prov. - glumet, vesel].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*badinerie
Gluma nereusita, proasta. Calambur nereusit. [< fr. , cf. - personaj in vechile farse franceze].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*turlupinada
Gluma nevinovata; vorba sau fapta care provoaca haz; pozna. / + suf. ...(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ghidusie
Gluma sau literatura scabroasa in care se fac aluzii la tot felul de murdarii; coprolalie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - excrement, - vorbire].(by 10W4S4e12r13g13i6o)*scatologie
GNAT(O)a??, a??gnA?t, a??gnatA?e Elem. a??a??. -Din fr. a??, a??, a??, cf. gr. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*gnatoa
Gnom zburdalnic, care traieste in munti sau in paduri, intruchipand fortele rele ale naturii. [< fr. ].(by 3W11S12e12r5g6i14o)*trol
gociman, provine de la cuvantul german "gottesman"= "om al lui Dumnezeu"; cuvant care defineste termenul de "epitrop".(by 8W9S2e2r11g11i4o)*gociman
Golas si orb, abia iesit din ou. [< fr. , cf. lat. - cuib, - a trai].(by 1W2S10e10r11g4i4o)*nidicol
Gol, care nu are nimic in interior. = nume dat fiecareia dintre cele doua vine principale care aduc sangele la inima. [< fr. , cf. lat. - gaunos].(by 14W15S15e8r8g2i2o)*cav
Golf marin adanc si stramt, cu maluri abrupte, care se intalneste mai ales pe coasta de apus a Norvegiei. [Pron. / < fr. , norv. ].(by 13W14S7e15r1g9i9o)*fiord
Golf marin sinuos si ingust, cu maluri inalte si abrupte, care patrunde adanc in interiorul uscatului. [Sil. ] /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*fiord
Golf mic format prin inecarea ravenelor sau a vailor torentiale, dar mai ales a dolinelor. [< sp. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*cala
Gol format in piesele turnate din cauza contractiei materialului in momentul solidificarii. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*retasura
Goliciune; aspectul unei statui sau al unei picturi reprezentand un nud. Ceea ce se prezinta fara rezerve, fara ascunzisuri, direct. Simplitate, lipsa de podoabe. [Cf. fr. , lat. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*nuditate
golire; suprimare sau micsorare a unei obstructii, a unei piedici, a circulatiei fluidelor. (< fr. , lat. )(by 10W3S3e3r12g12i5o)*depletiune
Golire; suprimare sau micsorare a unei obstructii, a unei piedici, a circulatiei fluidelor. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*depletiune
goniometru de precizie folosit in geodezie si astronomie pentru masurarea unghiurilor verticale si orizontale, a distantelor zenitale si a azimuturilor. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*teodolit
gospodarie ~a = gospodarie taraneasca apropiata de starea gospodariilor din faza economiei naturale, care nu poate beneficia de tehnica moderna. (< it. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*seminatural
Gospodarie, ferma specializata in cresterea anumitor specii de animale. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] / + suf. $...ie$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*crescatorie
Gospodarie inconjurata de o exploatare agricola, ferma (in America Latina). [Pron. / < sp. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*hacienda
= gospodarie taraneasca apropiata de starea gospodariilor din faza economiei naturale, care nu poate beneficia de tehnica moderna. [Cf. it. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*seminatural
GPS (Global Positioning System - sistem de pozitionare globala),GPS-uri, s.n. 1.tehnologie bazata pe un sistem mondial de radionavigatie, format dintr-o constelatie de sateliti si statii de receptie terestre, maritime si aeriene, fixe sau mobile, prin care se poate stabili pozitia unui punct pe glob.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*gps
graba in a rezolva ceva care nu sufera amanare; insusirea a ceea ce este urgent. o de ~ = imediat, fara intarziere; stare de ~ = situatie care impune aplicarea de catre stat a unui sistem de masuri cu caracter politic, militar, economic si social care sa-i permita intrarea in razboi intr-un timp foarte scurt. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*urgenta
Graba in a rezolva ceva care nu sufera amanare; insusirea, caracterul a ceea ce este urgent. = imediat, fara intarziere. [< fr. , it. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*urgenta
Grabit, repezit; pripit. Depus la fund, sedimentat. // Substanta solida rezultata din |precipitarea|precipita| unei solutii. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*precipitat
GRACIL, -A adj. delicat, subtire, fragil, plapand, firav. (< fr., it. gracile)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*gracil
gradatie (2) descendenta. opozitie intr-un context a doua gradatii, ascendenta si descendenta. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*anticlimax
grad de calificare in ierarhia titularilor centurii negre in artele martiale japoneze (judo, karate, aikido etc.). (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i11o)*dan
grad de frecventa si de intensitate a oscilatiilor seismice dintr-o anumita zona. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*seismicitate
Grad de intensitate si de frecventa a seismelor intr-o regiune. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*seismicitate
Grad de maiestrie, categorie de clasificare la judo. [< fr. < cuv. japonez].(by 15W15S15e8r9g2i2o)*dan
Grad de nebunie extrema. [Gen. / cf. fr. , it. < gr. - extrem, - nebunie].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*acromanie
Grad de ofiter in aviatie si marina, corespunzand gradului de colonel din armata de uscat; ofiter avand acest grad. Rang in ierarhia unor decoratii. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*comandor
Grad de ofiter in marina militara, corespunzand gradului de general-maior din trupele de uscat. [Sil. ] /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*contraamiral
Grad de ofiter, superior capitanului, in marina engleza si americana; ofiter care are acest grad. Comandant al navelor comerciale ale unui convoi. [< engl., fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*comodor
Grad de ofiter superior, imediat inferior generalului, care comanda de obicei un regiment; ofiter purtand acest grad. = grad de ofiter superior maiorului; ofiter care poarta acest grad. [< fr. , it. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*colonel
grad de ofiter superior, imediat inferior generalului. = grad de ofiter superior maiorului. (<fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*colonel
= grad de rudenie care da drept la mostenire. [Cf. fr. , lat. - a mosteni].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*succesibil
Grad de saturare, de densitate al unui corp; raportul care se stabileste intre cantitatea de substanta dizolvata si cantitatea de solvent sau de solutie obtinuta. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 12W13S6e6r15g15i15o)*concentratie
Grad de soldat in marina militara; militar care are acest grad. [< germ. , rus. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*matroz
Grad de tensiune, de tarie, de energie. Tarie, valoare a unui sunet, a unui curent electric etc. = accent care se caracterizeaza prin puterea cu care sunt rostite sunetele. [Cf. fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*intensitate
grad de toxicitate prezentat de urina in timpul unor infectii. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*urotoxie
grad didactic in invatamantul superior corespunzator celui de conferentiar universitar. (< germ. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*docent
Grad didactic universitar, situat intre asistent si conferentiar; persoana care detine acest grad. Membru al unui lectorat (2). Conducator de seminarii in diferite forme de invatamant politic. [< germ. ].(by 6W14S15e15r8g9i2o)*lector
Gradina din Atena, unde Aristotel preda filozofia sa. Scoala medie de cultura generala; scoala secundara. [< fr. , cf. gr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*liceu
Gradina fabuloasa, rezervata potrivit mitologiei greco-latine spiritelor celor drepti; rai. // = elizeu, rai. [Pron. , pl. , (adj.) (pron. ). / < fr. , gr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*elizeu
Gradina publica mare, amenajata special cu arbori, cu peluze etc. Gradina mare plantata cu arbori in jurul unei locuinte. Suprafata de teren inchisa (plantata cu arbori) unde se ingrijeste si se creste vanatul. Loc unde se gareaza vehiculele; loc unde se depoziteaza materialele unei institutii. Totalitatea vehiculelor unei institutii, ale unei unitati. = retea centrala de distribuire a curentului electric. [Cf. fr. it. germ. < lat. t. ].(by 15W1S9e9r3g3i3o)*parc
Grad inferior in armata sau in militie, mai mare decat cel de caporal; militar care are acest grad. = grad militar superior sergentului si inferior plutonierului, primul grad de subofiter. [< fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*sergent
Grad in invatamantul elementar, superior invatatorului, dat mai ales celor care predau la oras. Persoana care se ocupa de instruirea unui copil. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g12i6o)*institutor
Grad in marina militara corespunzator celui al generalului-maior din armata terestra; grad imediat inferior viceamiralului; ofiter care are acest grad. [Dupa fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*contraamiral
grad in marina militara echivalent celui de general-maior din armata de uscat. (< fr contre-amiral)(by 6W6S14e15r8g8i2o)*contraamiral
grad militar de la sublocotenent pana la general. (< pol. , rus. , fr. , germ. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*ofiter
Grad militar imediat inferior celui de sergent; caporal. /<ung., germ. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*caprar
Grad militar imediat superior gradului de capitan; ofiter care are acest grad. [Cf. rus. , germ. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*maior
Grad militar intre fruntas si sergent; militar care are acest grad. [Cf. fr. , it. ].(by 4W12S13e13r6g7i15o)*caporal
grad militar in unitatile cazace echivalent gradului de capitan in infanterie; introdus in 1576 de catre Stefan Batory, regele Poloniei.Din turc. yasaul (chief).(by 1W2S10e10r3g4i12o)*grad
grad militar superior celui de caporal. o ~ -major = primul grad militar acordat subofiterilor. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*sergent
grad superior sergentului si inferior sublocotenentului. (dupa fr. )(by 2W2S10e11r4g4i5o)*subofiter
Grad superior sergentului si inferior sublocotenentului; militar care poarta acest grad. [Dupa fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*subofiter
Gradul de frecventa si de intensitate a cutremurelor de pamant. [Pron. / cf. fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*seismicitate
Gradul de inaltime al unui sunet. Intervalul dintre doua trepte alaturate ale gamei diatonice, egal cu doua semitonuri. = a) a stabili tonalitatea unei cantari vocale, folosind diapazonul; b) a initia ceva. Mladiere, inflexiune a vocii, intonatie. Fel de a spune, de a-si exprima gandurile. Felul in care se prezinta, in general, o scriere (literara). Fel de a fi, de a se purta in general. Nuanta a culorilor (intr-un tablou). Culoare dominanta, tonalitatea generala a unui tablou. [Pl. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*ton
gradul de poluare organica a ecosistemelor cercetate; indicatori biologici care reflecta gradul de saprobitate a apei, prin analiza. speciilor de organisme care populeaza mediul acvatic(by 3W3S12e12r5g5i14o)*gradul
Gradul de saturare a unei ape sarate sau a unui sol sarat. [Cf. fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*salinitate
Grafic alcatuit din coloane alaturate avand aceeasi baza, proportionale cu cantitatea pe care o reprezinta. [< fr. , cf. gr. - tesut, - scriere].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*histograma
grafic care arata variatia nivelului sau debitului unui curs de apa intr-o anumita unitate de timp. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*hidrograma
grafic care indica organizarea planificata a operatiilor din cadrul unui ciclu. (< germ. )(by 14W7S8e1r1g1i10o)*planograma
Grafic care indica organizarea planificata a operatiilor din cadrul unui ciclu. [< germ. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*planograma
Grafic care indica variatia nivelului sau debitului unui curs de apa intr-o anumita unitate de timp. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g5i13o)*hidrograma
Grafic care prezinta date statistice repartizate teritorial. [< fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*cartograma
Grafic care reprezinta contractiile inimii inregistrate electric. [< fr. , germ. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*electrocardiograma
Grafic care reprezinta oscilatiile scoartei terestre, inregistrate de un seismograf. /<fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*seismograma
grafic din coloane verticale alaturate, reprezentand proportional diferite marimi statistice. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*histograma
grafic, formula reprezentand proprietatile diferitelor fractiuni ale lipoproteinelor din lichidul organic. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*lipoidograma
Grafic obtinut cu ajutorul unui seismograf, reprezentand oscilatiile scoartei terestre. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cutremur, - scriere].(by 7W7S8e1r1g10i10o)*seismograma
Grafic obtinut cu un dinamograf. [< fr. , cf. gr. - forta, - scriere].(by 14W7S8e1r1g10i3o)*dinamograma
Grafic obtinut la sfigmograf; arteriograma. [< fr. , cf. gr. - puls, - scriere].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sfigmograma
Grafic obtinut prin inregistrarea curentilor electrici care insotesc activitatea musculara a inimii. [G.-D. ] /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*electrocardiograma
grafic reprezentand conditiile climatice optime pentru dezvoltarea unei plante. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*fitoclimograma
Grafic reprezentand evolutia in timp a unui fenomen; cronograma. [Pron. / < fr. , cf. gr. - istorie, - scriere].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*historiograma
grafic reprezentand evolutia unui proces format din operatii care se repeta in cicluri succesive. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g5i14o)*ciclograma
Grafic reprezentand marimi ale constitutiei corporale. [< fr. cf. gr. - forma, - scriere].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*morfograma
grafic reprezentand un fenomen atmosferic observat in timp. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*meteorograma
Grafic special pe care se inregistreaza rezultatele unui examen audiometric. [< fr. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*audiograma
Grafit. Hartie acoperita cu grafit, care serveste pentru multiplicarea textelor la masina de scris. [Gen. / < fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*plombagina
Grafomanie. [Pron. , pl. invar. / < fr. , cf. gr. - a scrie, - a curge].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*graforee
[GRAI-ZAN] roca granuloasa, din cuart si mica, formata prin transformarea granitului sub actiunea solutiilor magmatice reziduale. (< germ. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*greisen
Gramada de bucati de roca, formata la poalele muntilor si pantelor in urma sfaramarii stancilor. /Din (by 6W6S15e15r15g9i9o)*grohot
Gramada de lucruri puse la intamplare, unul peste altul. [Art. G.-D. ; Sil] /+ suf. ...(by 6W15S15e8r8g2i2o)*cladarie
Gramada de obiecte omogene in care elementele constitutive sunt asezate ordonat unele peste altele; teanc. /<ucr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*clit
Gramada de obiecte sau de materiale de acelasi fel; morman. /<bulg., sb. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*clada
Gramada inalta (de paie, de fan, de coceni etc.) in forma de prisma; scarta; sira. /Orig. nec.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*gireada
Gramada inalta si lunga, cladita in forma de prisma; sira; gireada. /Orig. nec.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*scarta
Gramada in care elementele constitutive sunt asezate ordonat unele peste altele. [Monosilabic] /<turc. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*teanc
Gramada in care elementele constitutive sunt asezate ordonat unele peste altele. /<ngr. it. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*stiva
Gramada mare si inalta de fan sau de alte plante de nutret (sau cereale) in forma de con; stog; claie. /<bulg.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*capita
Gramada submarina uriasa de nisip, de pietris etc. depusa pe fundul marilor, lacurilor si al fluviilor, care se ridica pana aproape de nivelul apei. = masa uriasa de gheata plutitoare, care se intalneste in marile polare. Grup de pesti marini, in care predomina o anumita specie. Postament, suport care sustine o masina-unealta. Masa de atelier pe care se fixeaza piesele de prelucrat. Instalatie pentru incercarea puterii motoarelor. Scandura transversala la barci, pe care stau cei care trag la vasle; banca. Numele unui joc de carti. Gluma ieftina; anecdota; minciuna. [Pl. / < fr. , germ. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*banc
(gram.; despre o perioada) ale carei membre au aceeasi lungime. (< fr. , lat. , gr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*isocol
granat cromifer de culoare verde ca smaraldul, piatra semipretioasa. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i9o)*uvarovit
Granat de culoare neagra, care se gaseste in rocile eruptive alcaline. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*melanit
Granat de culoare rosie-bruna cu nuanta violeta, folosit ca piatra semipretioasa si ca abraziv. /<fr. (by 2W10S10e11r4g4i12o)*almandin
granat de culoare rosie-bruna din sisturile cristaline si aluviuni, abraziv sau piatra semipretioasa. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i4o)*almandin
Grandoare, somptuozitate, maretie. Titlu care se da monarhilor. [Pron. , var. s.f. / < lat. , cf. fr. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*maiestate
Grandomanie. Nebunie care consta in obsesia maririi, a gloriei, a grandorii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - nebunie].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*megalomanie
(GR.AN"FARA",ETHOS"CARACTER"SI PATHOS"BOALA").DEFINIREA PSIHOPATIILOR CARACTERIZATE IN SPECIAL PRIN DEFECTE MORALE.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*gran
(GR.AN"FARA",ETHOS"CARACTER"SIPATHOS"BOALA").DEFINIREA PSIHOPATIILOR CARACTERIZATE IN SPECIAL PRIN DEFECTE MORALE.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*gran
/grangi/ s. n. Stil vestimentar in voga, neglijent, comod si ieftin. -Din engl. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*grunge
Granula sferica de calcar. Roca sedimentara formata din granule calcaroase. [< fr. , cf. gr. - ou, - piatra].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*oolit
granulatie colorabila, de natura proteica, din nucleul celular, care intra in compunerea cromozomului. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*cromatina
granulatie cromotofila formata in cursul mitozei la bazidiomicete. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i2o)*protocromozom
Granulatie stralucitoare, ovala pe suprafata fotosferei, formata din nori. [Cf. lat.sav. < ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*lucula
granulatie stralucitoare, ovala, pe suprafata fotosferei, formata din nori. (< lat. )(by 7W8S1e1r1g10i10o)*lucula
Grasime animala (topita) folosita, in special, in alimentatie. lichid uleios, cu gust si miros specific, obtinut din ficatul unor specii de pesti si folosit ca mijloc curativ si profilactic. [G.-D. /<lat. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*untura
Grasime cu aspect de ceara, extrasa din craniul unor cetacee si intrebuintata in industria farmaceutica si cosmetica, la fabricarea lumanarilor; spermantet. [Sil] /<lat. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*cetaceum
Grasime de animale rumegatoare, folosita mai ales in industrie. a avea o situatie materiala buna; a fi instarit. a deveni avut. /<lat. (by 11W4S4e13r13g13i7o)*seu
Grasime extrasa din unele specii de balena, folosita in cosmetica si in farmacie. [Pron. / < lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*cetaceum
grasime lichida, purificata, din seu, folosita la fabricarea margarinei. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*oleomargarina
Grasime lichida, purificata, obtinuta din seu si intrebuintata la fabricarea margarinei. [Pron. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*oleomargarina
2 gras, puternic, robust, tare, vanjos, vanos, viguros, violent, voinic, strans, vartos, trainic, viu(by 7W7S15e1r9g9i3o)*slab
Gratar pentru frip-tura constand dintr-o tepusa pe care se roteste carnea deasupra focului. /<fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*rotisor
Gratar pentru fripturi (cu surse de raze infrarosii sau de caldura electrica). [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*rotisor
Grau de primavara cu spicul lung, cu bobul de culoare galbena-deschisa, din care se obtine faina de calitate superioara. /<turc. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*arnaut
/graund/ s. n. Teren de sport, gazonat. (muz.) Basso ostinato. -Din engl. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*ground
Graunte de carbonat de calciu sau de oxid de fier de marimea unui bob de mazare. Roca de calcar formata din pisolite (1). [< fr. , cf. gr. - mazare, - piatra].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*pisolit
Graunte (rotunjit). Pilula sferica sau ovoida care contine substante medicamentoase in cantitati mici. = mici pete luminoase pe fotosfera Soarelui. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*granula
Gravat in piatra. Scurt, concis (ca stilul unei inscriptii). [Cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*lapidar
Grav, lipsit de superficialitate, de frivolitate; asezat, ponderat. Caruia nu-i place sa glumeasca; sever, rigid. (si ) Care trebuie privit cu seriozitate; pozitiv, real. Ingrijorator, grav. Important, de seama. (pe sau ) = a acorda toata atentia unei persoane sau unui lucru. [Pron. / < fr. , cf. lat. med. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*serios
Gravura mica, desen, ornament care se pune la inceputul sau la sfarsitul unei carti sau al unui capitol; cliseu folosit in tipografie pentru ornamentatie. Adaos atasat unei marci postale, fara valoare nominala, emisa cu ocazia unui eveniment deosebit. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*vinieta
gravura pe piatra obtinuta prin acidularea pietrei litografice. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*litostereotipie
Gravura realizata pe clisee de cupru prin expunerea la razele solare. /<fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*heliogravura
(gr.bios=viata+typos=tip). Grup de indivizi care au acelasi genotip, acelasi patrimoniu ereditar, aceleasi caractere morfologice, psihologice sau fiziologice(by 13W7S7e15r1g9i9o)*grbios
(gr.blepharon="pleoapa"+ita="inflamatie"). Inflamatie localizata pe marginea ciliara a pleoapelor, care poate interesa pielea, foliculii pilosi ai genelor sau glandelor sudoripare.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*grblepharon
[gr. dogma-- dogmata = opinie, hotarare ]: doctrina de credinta formulata in mod sinodal, in care Biserica recunoaste continutul deplin si dezvoltarea ortodoxa a invataturii apostolice, transmisa fie prin traditia scrisa, fie prin cea orala. Pentru definitia completa, vezi DICTIONAR DE TEOLOGIE ORTODOXA de Preot Profesor Doctor ION BRIA Bucuresti 1994(by 7W7S1e1r9g10i3o)*gr
(Grecism inv.) Boierie, noblete. (In epoca fanariota, urmat de un adjectiv posesiv) Formula politicoasa de adresare catre un boier. - Din ngr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*evghenie
Greder autopropulsat, la care comenzile organelor de lucru se fac mecanic. [< + ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*autogreder
grefa^2 cu grefonul luat de la o alta specie; heteroplastie. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*heterogrefa
Grefa^2 in care grefonul provine de la o alta specie; heteroplastie. [Var. s.f. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*heterogrefa
grefa cu grefon de la un individ din aceeasi specie; homoplastie. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*homogrefa
/grent/ s. n. SumA? de bani acordatA? pentru un anumit program sau proiect in diverse domenii de activitate. -Din engl. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*grant
2 greoi, molatic, molau, natarau, bleg, neghiob, nerod, obtuz, prost, prostanac, tamp, tont, marginit, natang, nauc, redus(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ager
greseala comisa de un jucator la rugbi constand in trecerea mingii in directia inainte cu mana. (< fr. )(by 2W2S3e11r11g5i5o)*enavant
Greseala comisa de un jucator la rugbi, constand in trecerea mingii in directia inainte cu mana. [Pron. < fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*enavant
Greseala constand in a situa un eveniment mai tarziu decat a avut loc in realitate. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g9i10o)*paracronism
Greseala constand in depasirea fara minge a ultimului jucator din echipa adversa (cu exceptia portarului) de catre un fotbalist sau a liniei pe care se afla mingea de catre un rugbist. = a prinde pe picior gresit, a surprinde intr-o situatie nefavorabila, in care nu are dreptate. [Pron. , scris si / < engl. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*ofsaid
greseala constand in neindeplinirea unei obligatii, in savarsirea unei fapte pedepsite de lege; vina, vinovatie. (< lat. , fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*culpa
Greseala constand in neindeplinirea unei obligatii, in savarsirea unui fapt pedepsit de lege; vina. [< lat. , cf. fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*culpa
greseala de cronologie in situarea unui eveniment mai tarziu decat a avut loc in realitate. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*paracronism
greseala de exprimare constand in folosirea alaturata a unor cuvinte care repeta inutil aceeasi idee. (< fr. , gr. )(by 2W3S11e11r12g5i5o)*pleonasm
Greseala de gramatica constand in intreruperea constructiei sintactice incepute si continuarea frazei cu alta constructie. [Pl. , (rar) / < fr. , cf. gr. - incoerent].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*anacolut
greseala de gramatica constand in intreruperea constructiei sintactice, in fraza, cauzata de neconcordanta dintre planul logic si cel gramatical al enuntului. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*anacolut
Greseala de limba datorita efortului constient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperurbanism. [< + , dupa engl.. , fr. , germ. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*hipercorectitudine
greseala de limba izvorata din necunoasterea adevaratei forme a etimonului unui cuvant de catre vorbitor si din teama acestuia de a nu gresi, din efortul constient de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperliterarizare. (dupa fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*hipercorectitudine
Greseala de ortografie care consta in folosirea unei litere in locul alteia. Figura de stil constand in pronuntarea echivoca, involuntara sau intentionata, de obicei a ultimelor cuvinte dintr-un enunt. [< fr. , gr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*paragrama
Greseala de ortografie constand in substituirea unei litere cu alta. /<fr. engl. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*paragrama
greseala; deplasare a unui jucator, in depasirea fara minge a ultimului jucator advers (cu exceptia portarului), la fotbal, sau a liniei pe care se afla mingea, la rugbi. (arg.) a prinde in ~ = a prinde pe picior gresit. (< engl. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ofsaid
Greseala de sintaxa (in vorbirea literara). [< fr. , cf. gr. < - oras din Cilicia, colonie ateniana unde se vorbea o greaca incorecta].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*solecism
Greseala de stil constand in intreruperea constructiei gramaticale incepute si continuarea frazei cu alta constructie. /<lat. , fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*anacolut
Greseala din neatentie; nepotrivire; neatentie. [Cf. fr. , it. , cf. lat. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*inadvertenta
Greseala, lipsa de concordanta intre perceptiile noastre si realitatea obiectiva. (pe cineva) = a amagi, a insela. Diferenta dintre valoarea unei marimi si valoarea masurata a acestei marimi. [Gen. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*eroare
2 gresit, intortocheat, stang, stramb, vitreg, indoit, incovoiat, ocolit, sinuos, serpuit, serpuitor, incorect, injust, nedrept, neadevarat(by 8W8S1e2r10g10i3o)*drept
greutatea celui de-al doilea ambalaj al unei marfi. (< supra^1 tara)(by 4W13S13e6r6g15i15o)*supratara
Greutatea maxima pe care o poate transporta o nava (marfa, pasageri etc.). [Pron. / < engl. < - inert, - greutate].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*deadweight
Greutate a recipientului, ambalajului sau a vehiculului in care este cantarita, pastrata sau transportata o marfa. ) mai mare efortul decat castigul. [Art. G.-D. ] /<turc. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*dara
greutatea unui vehicul sau a ambalajului unei marfi, al unui obiect etc.; dara. (< fr., ngr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*tara
Greutatea unui vehicul sau a ambalajului unei marfi, al unui obiect etc.; dara. [Var. s.f. / < ngr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*tara
Greutatea volumului de apa pe care il disloca o nava. Greutatea totala a unei nave. [Pl. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*deplasament
Greutate care echilibreaza o alta greutate, care contrabalanseaza o forta contrara. [Dupa fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*contragreutate
greutate care serveste la echilibrarea unei forte sau a unei greutati in miscare. (dupa fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*contragreutate
greutate de a face ceva; anevointa. obstacol, piedica. (< fr. , lat. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*dificultate
Greutate de metal compusa din doua sfere unite printr-un maner, folosita pentru gimnastica. /<germ. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*hantela
greutate din metal compusa din doua sfere unite printr-un maner, folosita pentru gimnastica. (< germ. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*hantela
Greutate din metal de 1-5 kg, compusa din doua sfere unite intre ele printr-un maner, folosita pentru gimnastica. [Cf. engl. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*hantela
Greutate exprimata in grame, pe care trebuie s-o aiba o parte dintr-un material. [< + ]. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*gramaj
greutate exprimata in grame, pe care trebuie s-o aiba o parte dintr-un material. greutate in grame pe metru patrat a hartiei de papetarie. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*gramaj
Greutate fixata la capatul unei franghii care se arunca pe tarm pentru a lega si a trage paramele de acostare. /<it. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*bandula
Greutate folosita intr-un sistem tehnic pentru echilibrarea unei forme sau a unei greutati in miscare. [Sil. ] /+ (by 13W6S7e15r15g8i9o)*contragreutate
Greutate. Importanta, valoare. Coeficient care afecteaza fiecare dintre valorile unei marimi determinate experimental, indicand probabilitatea de obtinere a valorii respective. Numarul unitatilor existente intr-o grupa a unei colectivitati, caruia ii corespunde o valoare a |variabilei|variabila|. Frecventa. Greutate specifica; ponderitate. [Pl. / cf. lat. ].(by 7W1S1e9r10g10i3o)*pondere
Greutate in articularea cuvintelor. [< fr. , cf. gr. - dificil, - a vorbi].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*dislalie
Greutate sau neputinta de a urina. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a retine, - urina].(by 15W9S9e2r2g11i4o)*iscurie
grila din fier sau din lemn armat, culisanta, care protejeaza poarta unei cetati. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*hersa
Grinda care sustine un cofraj, o sina fixa pe traverse paralel cu sinele caii ferate, pentru a reduce pericolul de deraiere. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*longrina
grinda de-a lungul marginilor unei scari fixe, pe care se reazema capetele treptelor. (< germ. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*vang
Grinda de lemn asezata pe sol pentru a sprijini stalpii unei schele. [< it. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*banchina
grinda de sustinere asezata deasupra unei porti, usi sau ferestre; buiandrug. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*lintou
Grinda longitudinala alipita la chila, pe care o dubleaza la partea superioara. [Cf. it. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*contrachila
Grinda longitudinala care mentine taria unei constructii (pod, aripa sau fuzelaj de avion, locomotiva etc.). [Pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*longeron
Grinda longitudinala (de metal sau de lemn) din osatura unei masini sau a unei instalatii, care mareste rezistenta acestora. /<fr. (by 6W6S15e15r8g8i9o)*lonjeron
grinda longitudinala in osatura unei nave, care rigidizeaza bordajul. (< germ. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*stringher
Grinda metalica la unele drage si la escavatoarele cu cupe, care sustine lantul port-cupe. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*elinda
grinda metalica, la unele drage si la excavatoarele cu cupe, pe care se deplaseaza lantul port-cupe. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*elinda
Grinda transversala folosita ca piesa de rezistenta in construirea scheletului unui pod, a unei cladiri etc. Piesa, de obicei de lemn, care se asaza transversal sub sinele de cale ferata. Bara de metal, drug, parghie. Parama transversala fata de directia unei nave. Mica ridicatura de pamant amplasata pe santurile de tragere. [Pl. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*traversa
gripa epidemica tropicala provocata de un virus transmis prin intermediul unui tantar. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*denga
gris fin produs intermediar la macinarea graului in morile industriale. (< germ. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*dunst
Gris fin rezultat ca produs intermediar la macinarea graului in morile industriale. [germ. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*dunst
(gr. kosmogoia "crearea lumii"), stiinta, ramura a astronomiei care studiaza formarea si evolutia corpurilor si sistemelor de corpuri ceresti. Parte a mitologiei care povesteste crearea Universului de catre zei.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*gr
(gr. megos,,mare", polis,,oras") ansamblu urban gigant, rezultat al unor conurbatii multiple si complexe, luind forma unui oras ,,continuu", care s-a format atunci cind interstitiile rurale dintre ariile metropolitane au fost inghitite de cresterea urbana. Geograful Jean Gottman a utilizat termenul de m. pentru a desemna ansamblul urbanizat care se intinde in partea de nord-est a S.U.A., pe coasta Oceanului Atlantic (Megalopolis or the Urbanisation of the Northeastern Seabord, 1957, M., 1961). Acest m. se intinde de-a lungul a 600 de mile, trecind pe teritoriul a 10 state, 117 districte, cuprinzind 32 orase cu peste 500.000 locuitori si concentrind aproape o cincime din populatia Statelor Unite. M. s-au format sau sint in plin proces de dezvoltare si in alte tari, ca de exemplu in Japonia, in jurul golfului Osaka, sau gruparea de asezari din sud-estul Braziliei. M. reprezinta ,,stadiul de gigantism al conurbatiilor" (J. Beaujeu-Garnier si G. Chabot, Geografia urbana, 1971). I.F.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*gr
(gr. noesis "intuitie"); forma a judecatii ipotetice, necesare sau asertorice.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*gr
Groapa in scoarta pamantului creata de un fenomen natural sau facuta de om in diferite scopuri. [G.-D. ] /<fr. , lat. , ...(by 11W12S5e5r13g14i7o)*excavatie
groapa sapata in pamant pentru pastrarea legumelor, fructelor, muraturilor etc, pivnita, beci primitiv.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*groapa
[GRO-GHI] (despre un boxer) ametit in urma loviturilor puternice primite; (p. ext.) luat prin surprindere, care si-a pierdut cumpatul, derutat. (< engl. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*groggy
[gr.synergeia = conlucrare]: raspunsul credinciosului la chemarea Duhului Sfant, cooperarea tainica si libera intre harul lui Dumnezeu si vointa omului. Mantuirea este un act sinergetic: Caci nici un folos nu vine din lucrarea omului, fara inraurirea de sus. Dar nici inraurirea de sus nu vine peste cel ce nu o primeste in chip liber.De amandoua avem trebuinta: si de lucrarea dumnezeiasca si de cea omeneasca. (PETRU DAMASCHIN, Invataturi duhovnicesti, I, in Filoc. rom., vol. V p.141) Vezi Dictionar de teologie ortodoxa de Preot Profesor Doctor ION BRIA(by 8W1S2e10r10g3i4o)*grsynergeia
Grupa de 8-12 soldati din vechea armata, comandati de un caprar (azi caporal).(by 11W12S5e5r14g14i7o)*grupa
Grupa de atomi care, introdusi in molecula unei combinatii organice colorate, contribuie la intensificarea culorii acesteia. Hormon vegetal care stimuleaza sinteza pigmentilor. [< fr. , cf. gr. - crestere, - culoare].(by 3W11S11e12r5g5i13o)*auxocrom
grupa de elemente chimice cu proprietati inrudite: uraniul, neptuniul, plutoniul si americiul. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*uranide
grupa de elemente radioactive cu proprietati analoage actiniului. (< fr. , germ. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*actinide
Grupa de experti care indeplinesc anumite sarcini; birou, comisie, comitet; corp constituit, corporatie, asociatie. [Cf. germ. / dupa "Brockhaus-Enzyklopadie" si "Wahrig: Deutsches Worterbuch"].(by 4W4S12e12r6g6i6o)*gremiu
grupaj de emisiuni radiofonice sau de televiziune in care sunt adunate noutati muzicale (din repertoriul de muzica usoara. (< muzica + -orama)(by 4W5S13e13r7g7i15o)*muzicorama
grupare abstractionista in pictura rusa a celui de-al doilea deceniu al sec. XX si teorie estetica care sustine suprematia sensibilitatii "pure", exprimata prin actiunea formelor geometrice si a culorii asupra simturilor. (< rus. )(by 7W1S1e1r10g10i3o)*suprematism
Grupare abstractionista in pictura rusa a celui de-al doilea deceniu al sec. XX si teorie estetica care sustine suprematia sensibilitatii "pure", exprimata prin actiunea formelor geometrice si a culorii asupra simturilor. [< rus. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*suprematism
grupare de atomi care, introdusa in molecula combinatiilor organice, le da culoare. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*cromofor
grupare de doi atomi de azot, cu legaturi duble sau triple. (< di^1 azo/t/)(by 12W12S5e6r14g14i15o)*diazo
grupare de fructe la un loc rezultand dintr-o inflorescenta. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*infrutescenta
Grupare de oameni reuniti pe baza unui regulament sau a unui statut in vederea desfasurarii unei activitati in comun. [G.-D. Sil. ] /<germ. fr.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*organizatie
Grupare de patru entitati (similare sau inrudite). Format de patru coli. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*tetrada
grupare de plante din vegetatia spontana, mai restransa decat asociatia, cu o anumita specie. (dupa engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*consociatie
Grupare de plante si de animale in cadrul unui biotop; biocora; biocenoza. [Var. s.n. / < germ. , cf. gr. - viata, - loc].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*biocor
Grupare functionala bivalenta, prezenta in moleculele aldehidelor si ale cetonelor. Nume dat combinatiilor oxidului de carbon cu unele metale grele. [< fr. ].(by 8W8S1e2r2g10i10o)*carbonil
Grupare functionala monovalenta, caracteristica acizilor organici. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*carboxil
grupare functionala monovalenta (-NO^2), caracteristica nitroderivatilor. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*nitro
grupare functionala monovalenta (-NO), caracteristica nitroderivatilor. (dupa fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*nitrozo
grupare functionala (-N=N-) in structura moleculara a unor substante, legata cu doi radicali hidrocarbonati. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*azo
= grupare literara romantica engleza de la inceputul sec. XIX, care critica civilizatia industriala burgheza, recomandand intoarcerea la viata patriarhala si la natura. [< fr. , cf. engl. - lac].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*lakista
Grupare naturala a tuturor animalelor care traiesc intr-un anumit mediu. [< fr. , cf. gr. - animal, - comun].(by 13W13S6e7r15g15i1o)*zoocenoza
Grupare naturala a tuturor plantelor care traiesc intr-un anumit mediu. [< fr. , cf. gr. - planta, - comun].(by 12W6S6e6r15g15i8o)*fitocenoza
grupare naturala din indivizii uneia sau ai mai multor specii de alge. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*algocenoza
grupare pe o singura banda, prin mixaj, a unor componente sonore ale unui film. fonograma obtinuta in urma unei asemenea operatii. (< pre mixaj)(by 6W15S15e8r8g2i2o)*premixaj
Grupare relativ organizata si stabila care exprima sintetic si reprezinta interesele unui anumit grup social, cautand sa le apere si sa le promoveze impotriva altora si luptand pentru cucerirea sau mentinerea dominatiei politice. [Cf. fr. , dupa ]. (by 10W10S3e3r12g12i12o)*partid
grupare relativ organizata si stabila, care exprima sintetic si reprezinta interesele unui anumit grup social, cautand sa le apere si sa le promoveze impotriva altora si luptand pentru cucerirea sau mentinerea puterii politice. (dupa fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*partid
Grup care intovaraseste o persoana importanta; alai. Ciclu de piese muzicale instrumentale cu caracter variat. Serie, sir de idei, de reprezentari etc. [Pron. / < fr. , cf. lat.t. < - a urma].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*suita
Grup constituit de specialisti, insarcinat cu clasificarea si cu promovarea unor candidati sau a unor concurenti la un concurs, la o competitie sportiva etc. Totalitatea celor care compun o instanta de judecata. [Pron. / cf. fr., engl. ].(by 9W2S3e3r11g12i5o)*juriu
Grup constituit din specialisti intr-un domeniu, avand misiunea de a aprecia si de a clasifica candidatii sau concurentii la un concurs sau la o competitie. /<fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*juriu
grup de amfibieni fosili, avand dinti prevazuti cu incretituri sinuoase complicate. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*labirintodonti
Grup de amfibieni fosili din triasic, ai caror dinti sunt prevazuti cu incretituri sinuoase complicate; animal din acest grup. [< fr. , cf. gr. - labirint, - dinte].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*labirintodonti
Grup de animale care calca pe varful degetelor; animal din acest grup. [Sg. / < fr. , cf. lat. - deget, - a merge].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*digitigrade
Grup de arbori sau de arbusti, plantati intr-o gradina pentru umbra sau in scop decorativ. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*boschet
grup de asteriscuri (urmand dupa o majuscula) care inlocuiesc un nume. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*ateronim
Grup de asteriscuri (urmand dupa o majuscula) care inlocuiesc un nume. [< fr. , cf. gr. - stea, - nume].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*asteronim
Grup de asteriscuri (urmand dupa o majuscula) care inlocuieste numele autorului sau al unui personaj. /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*asteronim
Grup de atomi care, introdusi in molecula unei substante, o coloreaza. Cromatofor. [< fr. ]. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*cromofor
Grup de bacterii asemanatoare unor ciuperci cu aspect de mucozitati. [< fr. , cf. gr. - mucozitate].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*mixobacterii
grup de bacterii asemanatoare unor ciuperci, cu aspect de mucozitati. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*mixobacterii
grup de boli care, prin aspect macroscopic, amintesc de tuberculoza. (< fr. )(by 1W9S10e10r3g3i12o)*pseudotuberculoza
grup de boli parazitare ale tubului digestiv, la pasari si la iepuri, provocate de coccidii. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*coccidioza
Grup (de cel putin trei persoane) insarcinat cu o anumita functie publica. Grup care formeaza organul de conducere si de indrumare al unui periodic, al unei lucrari, carti etc., al unei institutii etc. Corp sau asociatie a unor persoane care au aceeasi profesiune sau aceeasi demnitate. Categorie electorala care ingloba, in trecut, cetatenii cu aceeasi avere sau de acelasi rang social. Institutie de invatamant public asemanatoare liceului, cu o organizare speciala. [Pron. / < fr. , cf. it. < lat. - confrerie, tovarasie].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*colegiu
Grup de cetacee cu dinti, reprezentate prin delfini si casaloti. [< it. , cf. gr. - dinte, - cetaceu].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*odontocete
Grup de cinci note de durata egala cu aceea a patru note obisnuite. [Var. s.n. / < fr. ]. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*cvintolet
grup de ciuperci bazidiomicete ai caror spori se formeaza in interiorul unui corp fructifer inchis, in forma de stomac. (< fr. , gastromycetes)(by 1W1S1e10r10g3i4o)*gasteromicete
Grup de ciuperci diferit colorate, cu corpul de fructificatie mare, format din picior si palarie. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*macromicete
grup de ciuperci diferit colorate, cu corpul de fructificatie mare. (< fr. )(by 15W9S2e2r11g11i4o)*macromicete
Grup de compusi organici, cu miros caracteristic, intrebuintati in sinteza unor substante organice. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*cetona
(] Grup de concurenti la o cursa de care. Grup, partida, clica de indivizi care cauta sa provoace tulburari intr-un stat, intr-un oras, intr-o adunare etc. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*factiune
Grup de cuvinte care, pierzandu-si semnificatia lor proprie, au impreuna valoarea unui singur cuvant si o functie gramaticala unica. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*locutiune
grup de cuvinte cu sens unitar, care se comporta din punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g2i2o)*locutiune
Grup de cuvinte sau de semne care se intrebuinteaza des, mai ales in titluri, fiind turnate intr-un singur bloc. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*politip
grup de cuvinte sau semne tipografice, turnate intr-o singura bucata, mai ales in titluri. (< fr. )(by 3W3S12e12r12g6i6o)*politip
grup de dermatoze caracterizate prin leziuni eritemato-scuamoase, asemanatoare psoriazisului. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*parapsoriazis
Grup de descendenti ai unui stramos comun, legati intre ei prin rudenie de sange, care constituie unitatea de productie fundamentala a comunei primitive. Neam; popor. = dreptul international. [Pl. / < lat. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*ginta
Grup de discipline care studiaza istoria, limba si cultura popoarelor orientale. [Pron. , gen. / cf. germ. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*orientalistica
grup de discipline care studiaza istoria, limbile si cultura popoarelor orientale. (< germ. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*orientalistica
grup de documente format prin suprapunerea a doua sau mai multe acte. (< engl. , lat. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*transfix
Grup de doi indivizi din specii diferite care convietuiesc. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*biosistem
Grup de dome-nii ale stiintei si tehnicii, legate de transmite-rea informatiei prin intermediul oscilatiilor si undelor electromagnetice. [Sil. ] /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*radioelectronica
Grup de doua sau de mai multe cristale alipite sau intrepatrunse. [< fr. , cf. lat. - pata].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*macla
Grup de (doua sau mai multe) camere si dependintele necesare, care formeaza o locuinta intr-un bloc de locuit. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*apartament
Grup de douasprezece obiecte de acelasi fel. a) de calitate inferioara; b) cu capacitati ordinare; mediocru. /<ngr. (by 14W7S7e1r1g1i10o)*duzina
Grup de doua sunete (vocala si semivocala) care se pronunta in aceeasi silaba. /<fr. lat. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*diftong
Grup de doua versuri, de obicei cu structura metrica diferita, care exprima impreuna un gand si alcatuieste o strofa. /<fr. lat. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*distih
Grup de elemente (fire de par, tulpini de plante, pene etc.) de acelasi fel, care constituie un fascicul. /cf. sb. (by 11W11S4e5r5g13i14o)*smoc
Grup de favoriti din anturajul unui rege care influentau in interes personal politica statului. /<fr. (by 8W2S2e10r11g11i4o)*camarila
Grup de fibre nervoase. Leziune |atrofica|atrofic| a pielii cu aspect liniar. V. [< fr. , cf. lat. - brazda].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*strie
Grup de fiinte sau de obiecte care se caracterizeaza printr-o anumita insusire; specie; gen; categorie; fel; soi. care este de acelasi soi sau caracter (rau). /Orig. nec.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*teapa
Grup de fire rasucite impreuna in acelasi sens, din care se fac funii, cabluri etc. /<fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*toron
Grup de fire subtiri rasucite impreuna in acelasi sens, alcatuind un cablu metalic sau textil. Gaz produs prin dezintegrarea radioactiva a toriului. Ciubuc mare, rotund, asezat la extremitatea unei suprefete drepte. [Pl. / < fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*toron
grup de fluturi cuprinzand speciile de talie mica; fluturasi. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*microlepidoptere
grup de gimnosperme primitive fosile, asemanatoare cu ferigile, care se inmultesc prin seminte. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i15o)*pteridosperme
grup de hominieni intermediar intre om si maimutele antropiode: pitecantropul, sinantropul, africantropul. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*prehominieni
Grup de indivizi care au aceeasi constitutie genetica si care nu se deosebesc morfologic, prezentand in schimb diferente de ordin biologic. [< fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*biotip
grup de insecte din ordinul homopterelor: diferite genuri de paduchi de plante (filoxera); afide. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*afidieni
Grup de instructiuni [in DN] desemnat simbolic printr-un singur cod. [Pron. / cf. fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*macroinstructiune
grup de insule intr-o mare sau intr-un ocean, formand un tot. (< ngr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*arhipelag
Grup de insule (situate intr-o mare sau intr-un ocean). [Pl. / < it. , cf. gr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*arhipelag
Grup de linii negre paralele, egale ca grosime si trasate la distante egale, reprezentand conventional relieful pe harti sau sectiuni intr-un desen tehnic etc. [Sg. / < fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*hasuri
grup de linii spectrale rezultat din tranzitiile dintre un nivel unic si un nivel cu structura fina. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*multiplet
Grup de linii spectrale rezultat din tranzitiile dintre un nivel unic si un nivel cu structura fina. [< fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*multiplet
Grup de literati, de artisti etc. care au o ideologie comuna, un program literar, artistic etc. comun; reuniune a unui asemenea grup. [Pl. / < fr. , cf. lat. - sala].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cenaclu
Grup de mai multe nucule formate in aceeasi floare. [Et. incerta].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*polinucula
Grup de maimute inferioare cu septul nazal latit si turtit, cu coada prehensila si degete cu gheare, care traiesc in America de Sud si Centrala; maimuta din acest grup. [Var. s.n.pl. / < fr. , cf. gr. - lat. - nas].(by 15W8S9e2r2g3i11o)*platirinieni
grup de maimute superioare cu septul nazal mult ingustat, narile apropiate si coada scurta, neprehensila. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*catarinieni
grup de mamifere inferioare lipsite de placenta; metateriene. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*aplacentare
Grup de masini care lucreaza in acelasi timp ca un tot unitar. Material inert (pietris, nisip etc.) care se amesteca cu cimentul si cu apa la prepararea betonului, mortarului, la anrocamente etc. Component elementar al structurii solului, rezultat prin lipirea particulelor primare din sol. = concrestere de minerale in diferite formatii naturale. Ingramadire de organe pe o mica suprafata a unei plante. [Pl. / cf. rus. , fr. , lat. - reunit].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*agregat
grup de microorganisme unicelulare cu caractere intermediare intre bacterii si ciuperci. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*actinomicete
Grup de militari care circula pe un traseu avand misiunea de supraveghere sau de recunoastere. /<germ. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*patrula
Grup de militari, de luptatori inarmati (separati momentan de unitatea lor) caruia i se incredinteaza o anumita misiune. Unitate; echipa, grup. [< fr. ].(by 15W8S8e9r2g2i11o)*detasament
Grup de minerale de siliciu si aluminiu cristalizate, care se desfac in foite de obicei elastice. [Pron. / < fr. , cf. lat. - bucatica].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*mica
Grup de minerale din clasa feldspatilor. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - oblic, - spartura].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*plagioclazi
grup de molecule care se formeaza in substantele coloidale si in solutiile lor. (< fr. , germ. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*micela
Grup de molecule care se formeaza in substantele coloidale si in solutiile lor. [Var. s.n. / < fr. ].(by 3W12S12e12r6g6i14o)*micela
grup de monstri dubli caracterizati printr-un singur trunchi cu doua capete fuzionate si doua fete (distincte). (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*diprozop
Grup de noua note, de durata egala cu cea a opt note obisnuite. [< germ. , cf. lat. - al noualea].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*nonolet
Grup de oameni care lucreaza impreuna, fiind condusi de un sef. Grup, formatie sportiva care activeaza ca un tot intr-o ramura a sportului. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*echipa
Grup de oameni cu idei si interese comune. organizatie politica care exprima si apara interesele unei clase sociale sau ale unei paturi a acesteia, conducand lupta lor pentru atingerea anumitor scopuri sau idealuri. /<ngr. fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*partid
Grup de oameni inarmati (in special arnauti), avand ca sarcina paza stapanirii si a oranduielilor ei. [G.-D. ] /<bulg., sb. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*potera
Grup de oameni inarmati, trupa inarmata care insoteste pe cineva pentru a-l proteja sau pentru a-l supraveghea; suita unui demnitar, a unui suveran. Formatie de nave sau de avioane de lupta care insotesc (in timp de razboi) nave comerciale pentru a le proteja. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*escorta
Grup de oameni intovarasiti in vederea unui scop reprobabil; clan; banda; sleahta; gasca; coterie. G.-D. /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*clica
Grup de oameni (reuniti mai ales in scopuri rele, necinstite); grup format cu scopul unei actiuni de subminare a colectivitatii, de sabotaj etc.; sleahta, clica. Grup de prieteni care umbla de obicei impreuna. Mica trupa de muzicanti; taraf de lautari; orchestra, grup de instrumente. [Pl. , var. s.n. / < fr. , it. < got. - steag, engl. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*banda
Grup de obiecte (aritmetica, muzica, geometria si astronomia) care, impreuna cu cele incluse in trivium, alcatuiau cele sapte arte liberale ce constituiau materia de invatamant a scolilor medievale. [Pron. / lat. < - cu patru, - drum].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*quadrivium
Grup de obiecte cuprinzand aritmetica, muzica, geometria si astronomia, care, impreuna cu trivium, formau cele sapte arte liberale, materia de invatamant a scolilor latine medievale. /Cuv. lat.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*quadrivium
Grup de ofiteri care functioneaza pe langa comandamentul unei mari unitati; comandament al unei mari unitati. [Dupa fr. , it. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*statmajor
grup de ofiteri care functioneaza pe langa comandamentul unei mari unitati. (dupa fr. )(by 1W2S10e4r4g12i12o)*statmajor
Grup de opt oase mici care alcatuiesc articulatia dintre antebrat si palma. /<fr. , lat. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*carp
grup de organisme vegetale unicelulare lipsite de nucleu, care se reproduc prin diviziune simpla. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*schizofite
Grup de organisme vegetale unicelulare lipsite de nucleu, care se reproduc prin diviziune simpla. [Sg. / < fr. , cf. gr. - a imparti, - planta].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*schizofite
Grup de pasari inotatoare cu degetele impreunate printr-o pielita; pasare din acest grup. [Sg. / < fr. , cf. lat. - palma, - picior].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*palmipede
Grup de patru note de durata egala cu aceea a trei note obisnuite. [Var. s.n. / < it. , cf. fr. ]. (by 6W14S15e8r8g9i2o)*cvartolet
Grup de patru sunete consecutive ale unei scari muzicale. /<fr. lat. (by 14W15S8e8r9g2i2o)*tetracord
Grup de persoane alese de o adunare sau numite de o autoritate in vederea hotararii si executarii unor sarcini sociale. Savarsire a unei actiuni oprite de lege. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , rus. , it. , lat.med. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*comisie
Grup de persoane alese de o asistenta pentru a prezida o intrunire publica. /<lat. rus. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*prezidiu
grup de persoane care detin puterea, autoritatea in societate si care au interes sa mentina ordinea existenta. (< engl. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*establishment
Grup de persoane care insoteste o ceremonie sau o personalitate; alai; suita; convoi; escorta. grup de oameni care conduc un mort spre cimitir. [Sil. ] /<it. , fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*cortegiu
Grup de persoane care insoteste o ceremonie sau un demnitar; suita; cortegiu; escorta; convoi. suita care intampina sau petrece un domnitor.cu pompa; cu fast. [Sil. ] /<turc. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*alai
grup de persoane care isi apara reciproc interesele, care urmaresc scopuri ascunse; gasca, clica. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*coterie
Grup de persoane care urmaresc scopuri ascunse; gasca, clica. [Gen. / < fr. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*coterie
Grup de persoane cu o anumita misiune (de conducere), sub directia unui sef. [Pl. / < engl. - baston, simbol al autoritatii].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*staff
grup de persoane cu o anumita misiune (de conducere), sub directia unui sef; stat-major. (< engl., fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*staff
Grup de persoane din cadrul unei comisii care examineaza numai unele chestiuni. /(by 8W8S1e2r10g10i4o)*subcomisie
Grup de persoane formand o comunitate religioasa care s-a separat de biserica oficiala; grup de adepti ai unei doctrine. Clica, grup de persoane care s-au inchis in cercul intereselor lor marunte. [Cf. fr. , lat. < - a urma].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*secta
Grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune (si care se manifesta de obicei prin violenta). [G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. , $...onis$(by 15W9S9e2r2g11i11o)*factiune
Grup de personaje care participa ca un personaj colectiv in desfasurarea actiunii unei opere dramatice in teatrul antic, cantand versuri; versurile cantate de acest grup. Grupare de cantareti care executa impreuna muzica vocala. = a face cauza comuna cu altii (in scopuri rele). Compozitie muzicala destinata a fi cantata de mai multe persoane; executia unei asemenea compozitii. Parte a bisericii unde sta si canta ansamblul coral in timpul slujbei. [Var. s.n. / < lat. , gr. , cf. it. , germ. ]. (by 1W2S2e10r11g4i4o)*cor
Grup de pesti cu respiratie dubla, acvatica si aeriana; peste din acest grup. [Sg. invar. / cf. fr. < gr. - de doua ori, - respiratie].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*dipnoi
Grup de pictori francezi de la sfarsitul sec. XIX, ale caror opere aveau un caracter decorativ, tinzand spre o exprimare sintetica si simbolista. [< fr. , cf. ebr. - numele unui profet].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*nabisti
grup de pictori francezi de la sfarsitul sec. XIX, ale caror opere aveau un caracter decorativ, tinzand spre o exprimare sintetica si simbolista. (< fr. )(by 14W15S8e8r9g2i2o)*nabisti
grup de pictori italieni din Florenta, din sec. XIX, care cultivau o pictura apropiata de cea a impresionistilor. (< it. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*macchiaioli
grup de plante care au roluri similare in ierarhia structurala a fitocenozei. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*fitocenotip
Grup de plante criptogame, cu talul format din simbioza unei ciuperci si a unei alge, care cresc pe scoarta copacilor, pe ziduri etc.; planta din acest grup. Boala de piele caracterizata prin mici papule, avand cauze multiple. [< fr. , sg. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*licheni
grup de plante criptogame fosile, din increngatura pteridofitelor, cu tulpina subpamanteana sau aeriana, fara frunze sau cu frunze solzoase, cu spori. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*psilofitale
grup de plante cu aceeasi structura de arhegon: muschii si ferigile. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*arhegoniate
grup de plante cultivate din familia gramineelor, ale caror boabe servesc la alimentarea oamenilor si a animalelor, sau in diferite industrii. (< fr. , lat. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*cereale
Grup de plante gimnosperme fosile inferioare, care fac trecerea la |angiosperme|angiosperma|; planta din acest grup. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*benetitale
Grup de plante graminee, cu tulpini neramificate, cultivate pentru boabele lor, folosite ca hrana pentru om, ca nutret pentru animale si ca materie prima pentru industria usoara (reprezentanti: graul, secara, orzul etc.); cereale. / + suf. $...oase$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*grauntoase
grup de plante inferioare fara clorofila, care se hranesc cu substante organice gata preparate; ciuperci. (< lat. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*fungide
Grup de plante pomicole ale caror fructe au cate un sambure (reprezentanti: ciresul, visinul, prunul). / + suf. $...oasa$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*samburoase
Grup de plante pomicole ale caror fructe au mai multe seminte (reprezentanti: marul, parul etc.). / + suf. $...oasa$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*samantoase
Grup de plante primitive fosile, asemanatoare cu ferigile, dar care se inmultesc prin seminte. [Sg. / < fr. , cf. gr. - feriga, - samanta].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pteridosperme
Grup de plante sau animale din aceeasi specie cu anumite insusiri ereditare proprii, dobandite sub influenta conditiilor de mediu. [< fr. ].(by 5W14S14e14r8g8i1o)*ecotip
Grup de pomi fructiferi sau plante care au ca fruct o drupa; pom fructifer din acest grup. [Pron. , sg. invar. / < fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*drupacee
grup de primate: omul fosil sau actual si stramosii apropiati (gorila si cimpanzeul). (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*hominieni
Grup de primate superioare, cu narile apropiate, septul nazal mult ingustat si cu coada scurta, neprehensila, care traiesc in Africa, Asia si unele insule australiene; maimuta din acest grup. [Pl. , sg. , var. s.n.pl. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*catarinieni
grup de rasini, agent de impregnare a izolatiei infasurarilor electrice. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*fosterit
Grup de rasini intrebuintate ca agent de impregnare a izolatiei infasurarilor electrice. [< fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*fosterit
grup de rasini sintetice (ne)modificate de uleiuri vegetale, dizolvate sau nu in solventi organici, folosite la fabricarea liantilor pentru cerneluri de tipar, emailuri, vopsele, a lacurilor etc. (< para^1 lac)(by 5W5S13e14r7g7i1o)*paralac
Grup de sapte note de durata egala cu aceea a patru note obisnuite. [< fr. , cf. lat. - sapte].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*septolet
Grup de sase note provenite din reunirea a doua triolete. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i6o)*sextolet
grup de scriitori, artisti etc. cu o ideologie comuna, un program estetic comun; reuniune periodica a unui asemenea grup. (< fr. , lat. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*cenaclu
Grup de spermatozoizi cuprinsi intr-o capsula la unele insecte, la cefalopode etc. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*spermatofor
Grup de sporangi situati pe dosul frunzei de feriga. [< fr. , cf. gr. - gramada].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*sor
Grup de stele care formeaza o figura caracteristica. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 10W3S4e12r12g13i6o)*constelatie
Grup de stele din constelatia Taurului. Numele unui grup de sapte poeti greci din Alexandria si al unui grup de poeti francezi din sec. XVI. Grup de sapte; grup de mai multi oameni ilustri. Ansamblul izotopilor unui element. Grup de elemente chimice care au proprietati asemanatoare. [Pron. / < fr. , lat. , cf. gr. - constelatie de sapte stele].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*pleiada
grup de steroizi fenolici eliminati prin urina, care contin hormoni estrogeni. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*fenolsteroizi
Grup de trei carti (cu valoare egala, dar de culori diferite). [Pl. , (s.m.) / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*brelan
Grup de trei jucatori care fac parte din inaintarea unei echipe de fotbal. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*tripleta
Grup de trei note egale ca valoare, care se executa intr-o singura bataie, in loc de doua note. Poezie cu forma fixa, asemanatoare rondelului, alcatuita din opt versuri, dintre care primul, al patrulea si al saptelea vers sunt identice. [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*triolet
Grup de trei sunete diferite (o vocala si doua semivocale) care formeaza o singura silaba. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*triftong
grup de virusuri cu afinitate pentru mucoasa conjunctivala, faringiala si tesutul limfatic. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*adenovirus
grup de virusuri cuprinzand virusul gripei, al oreionului etc. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i1o)*mixovirus
Grup de virusuri cuprinzand virusul gripei, al orionului etc. [Pl. / < fr. , cf. gr. - mucozitate, lat. ].(by 2W2S11e11r4g5i5o)*mixovirus
Grup din trei elemente cu proprietati asemanatoare care constituie o unitate. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*triada
grup eterogen de ciuperci carora le lipseste sau nu li se cunoaste inca forma de fructificatie; fungi imperfecti. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*deuteromicete
Grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine. [Sil. ] /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*diaspora
Grup format dintr-un motor si o turbina, montate pe acelasi arbore de transmisie. [Cf. fr. ].(by 14W8S8e8r2g2i10o)*turbomotor
grup format dintr-un motor si o turbina, montate pe acelasi arbore de transmisie. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*turbomotor
Grup generator compus dintr-o turbina si un alternator montate pe acelasi ax. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*turboalternator
Grup generator compus dintr-un generator electric cuplat cu o turbina. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*turbogenerator
grup ~ = grup de cuvinte cu rol de parti de propozitie nepredicative, in relatie de coordonare, nedependente sau dependente de un element regent, comun tuturor, ori regente fata de un element subordonat tuturor. (< germ. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*coordonativ
Grup ipotetic de galaxii foarte apropiate una de alta. [Gen. / cf. fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*supergalaxie
= grup mare de oameni care se deosebeste de alte grupuri dupa locul pe care-l ocupa intr-un anumit sistem de productie sociala, dupa raportul fata de mijloacele de productie, dupa rolul indeplinit in organizarea sociala a muncii, dupa felul in care obtin partea de care dispun din bogatia societatii si dupa marimea acestei parti. Fiecare dintre subimpartirile si despartiturile mari ale regnului animal sau vegetal. Fiecare dintre grupele de cate trei cifre ale unui numar cu mai multe cifre. Unitate de invatamant care cuprinde elevi cu acelasi nivel de cunostinte, carora urmeaza sa li se predea aceleasi materii. Sala in care se tin cursurile pentru un grup de elevi cu acelasi nivel de cunostinte. Ora de curs. Categorie a vagoanelor, a compartimentelor de tren, a cabinelor de vapor etc. Categorie, grad, rang. [Var. s.n. / < rus. , cf. fr., it. , germ , lat. ].(by 9W3S3e11r12g12i5o)*clasa
Grup mare de plante cu ovar superior, avand semintele localizate pe o formatie din centrul fructului; planta din acest grup. [Sg. / < fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*centrosperme
grup mare de plante cu ovar superior, cu semintele localizate pe o formatie din centrul fructului. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*centrosperme
Grup numeros (de fiinte) neorganizat; gramada; multime. [Sil. ] /Cuv. autoht.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*droaie
Grup restrans de oameni care, unindu-se, recurg la actiuni reprobabile; sleahta; banda; clica; clan; coterie. [G.-D. ] /Orig. nec.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*gasca
Grup uman de aceeasi origine, limba si traditii culturale. [G.-D. ] /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*etnie
$gugaleste-l, s.m. Cauta cu ajutorul motorului de cautare Google pe internet. Cautare generica pe internet. - din engleza - google-it(by 1W1S10e10r3g4i12o)*gugalit
guler de fier cu care erau legati in Franta raufacatorii la stalpul infamiei. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*carcan
Guler de fier cu care erau legati in Franta raufacatorii la stalpul infamiei. [< fr. , cf. v.germ. - gat].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*carcan
Guler. Linie de separatie intre radacina unui dinte si coroana sa. Zona de trecere intre tulpina si radacina unei plante. [< fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*colet
guma dintr-un arbore din America tropicala, la fabricarea izolantilor, la impregnarea curelelor de transmisie. (< fr., sp. )(by 2W3S11e11r11g5i5o)*balata
Guma extrasa dintr-un arbore din America tropicala, servind la fabricarea izolantilor, la impregnarea curelelor de transmisie etc. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*balata
Guma,gume, s.f. 1.substanta vascoasa, secretata de unele plante sau obtinuta pe cale sintetica avand proprietatea de a se intari in contact cu aerul si cu diverse intrebuintari in industrie.Guma arabica v. arabic.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*guma
Gura de varsare a unui fluviu largita in forma de palnie. [Sil. ] /<fr. lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*estuar
Gura foarte larga si adanca, in forma de palnie, a unor fluvii, prin care acestea se varsa in mare. [Pron. , pl. / < fr. , cf. lat. < - flux].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*estuar
gura (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 14W14S8e8r1g2i10o)*afta
Gusa. Formatie tumorala de forma neregulata. [< fr. , cf. lat. - gusa].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*struma
Gustare luata inainte de masa pentru a stimula pofta de mancare. [< fr. , cf. lat. < - a deschide].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*aperitiv
(guvernanta, femeie de serviciu, femeie de moravuri usoare) s. f., g.-d. art. pl. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*madama
Guvernare a unui stat monarhic exercitata de una sau de mai multe persoane in timpul minoritatii sau al absentei regelui; timp cat dureaza o asemenea guvernare. Nume care se dadea unor state musulmane din nordul Africii (Tripolitania, Algeria, Tunisia) guvernate printr-o delegatie a sultanului din Constantinopol. [Cf. fr. , it. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*regenta
Guvernare, conducere in care puterea este exercitata numai de un mic numar de persoane sau de familii; oligocratie. Stat cu o asemenea forma de guvernamant. Dominatia politica si economica a unui grup, reprezentanti ai marelui capital monopolist; grup care exercita dominatia politica-economica. [Gen. / cf. fr. , it. , gr. < - putin, - putere].(by 6W6S15e15r15g9i9o)*oligarhie
Guvernare constitutionala, regim constitutional; conceptie, atitudine constitutionala. Conceptie care are in vedere constitutia individuala in aparitia si pronosticul bolilor. [Cf. fr. , germ. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*constitutionalism
guvernare despotica; absolutism, tiranie. (fig.) comportare, atitudine arbitrara; samavolnicie. (< fr. )(by 2W2S2e11r11g4i4o)*despotism
Guvernare despotica; absolutism, tiranie. Purtare despotica, arbitrara; samavolnicie. Despotie, autocratie. [Cf. fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*despotism
Guvernare dictatoriala militara, instituita de Caius Iulius Caesar in vechea Roma. Guvernamant despotic sprijinit pe armata. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*cezarism
Guvernare exercitata de doi regi. [Gen. / cf. gr. - doi, - conducere].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*duarhie
Guvernare fundata numai pe principiile moralei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - morav, - putere].(by 9W2S2e3r11g11i4o)*etocratie
guvernare in care fiecare ministru este inlocuit printr-un consiliu. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*polisinodie
Guvernare libera a unui stat din Grecia antica. Serbari care se celebrau in amintirea unei victorii. [Pron. , gen. / < fr. , gr. - libertate].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*eleuterie
Guvernare simultana a mai multor capetenii care conduc fiecare cate o parte a unui stat. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sinarhie
Guvernator al unei provincii din fostul Imperiu Otoman. [Sil. ] /<turc. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*beilerbei
Guvernator al unei provincii din vechiul Imperiu persan. Conducator despotic, crud; tiran; om cu apucaturi despotice. [Cf. fr. , lat., gr. < pers. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*satrap
guvernator al unei provincii din vechiul imperiu persan. conducator despotic, crud; tiran; (p. ext.) om cu apucaturi despotice. (< fr. , lat., gr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*satrap
Guvernator al unei provincii sau al unui oras care detinea si functiile de judecator si de sef al politiei. [Sil. ] /<fr. (by 12W5S6e14r14g15i8o)*caid
Guvernator al unei provincii sau inalt demnitar. [Art. G.-D. ; Var. ] /<turc. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*pasa
Guvernatorul unei tetrarhii. Titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele rasaritene ale imperiului. [< lat., gr. < - patru, - sef].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*tetrarh
Guvern autonom. Sistem bazat pe o larga participare a cetatenilor la viata publica. [< engl., fr., it. ].(by 10W3S4e12r12g12i6o)*selfgovernment
guvern autonom. sistem bazat pe o larga participare a cetatenilor la viata publica. sistem de educatie cultivand autodisciplina prin autoconducere, prin acordarea autonomiei elevilor fata de educator. (< engl. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*selfgovernment
HABANERA s.f. Dans popular de origine cubaneza, cu miscare moderata. \\ Melodia acestui dans.(by 1W10S10e10r4g12i13o)*habanera
HABAR s.n. 1. (In expr.) A nu avea habar (de sau despre ceva) = a) a nu sti nimic, a nu avea nici o idee despre ceva; b) a nu-si face griji, a nu-i pasa de ceva. 2. (Reg.; in expr.) Cum (ti-)e habarul? = cum (iti) merge? cum stau lucrurile? - Din tc. haber,,veste, informatie"sau persana "bi khabar " ignorant".(by 11W4S4e12r13g6i6o)*habar
HABITACLU s.n. Spatiu rezervat echipajului intr-o aeronava. Cutie speciala in care este fixata busola pe o nava.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*habitaclu
hai ca am glumit..da? daca nu publici nimic vreau sa stii ca o fut pe ma-ta capra si o trag de tzatze. hai bafta..(by 13W6S6e15r15g8i8o)*hai
HAIDUCIE, haiducii, s.f. 1. Lupta armata a unor cete de haiduci (1) impotriva asupritorilor, frecventa la sfarsitul evului mediu in tarile romanesti si in Peninsula Balcanica. 2. Viata sau indeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). - .(by 6W6S15e15r15g9i9o)*haiducie
HAIDUCIE, haiducii, s.f. 1. Lupta armata a unor cete de haiduci (1) impotriva asupritorilor, frecventa la sfarsitul evului mediu in tarile romanesti si in Peninsula Balcanica. 2. Viata sau indeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). - Haiduc + suf. -ie. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*haiducie
HAIDUCIE, haiducii, s.f. 1. Lupta armata a unor cete de haiduci (1) impotriva asupritorilor, frecventa la sfarsitul evului mediu in tarile romanesti si in Peninsula Balcanica. 2. Viata sau indeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). - Haiduc + suf. -ie.(by 8W8S1e2r10g10i10o)*haiducie
haiducie inseamna adicatelea mers la produs. ciordeala, colectie, japca, etc(by 9W2S2e11r11g4i4o)*sursa
haiducii, s.f. 1. Lupta armata a unor cete de haiduci (1) impotriva asupritorilor, frecventa la sfarsitul evului mediu in tarile romanesti si in Peninsula Balcanica. 2. Viata sau indeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). - Haiduc + suf. -ie.(by 14W7S7e8r1g1i9o)*haiducii
haiducii, s.f. 1. Lupta armata a unor cete de haiduci (1) impotriva asupritorilor, frecventa la sfarsitul evului mediu in tarile romanesti si in Peninsula Balcanica. 2. Viata sau in(by 7W7S15e1r9g9i9o)*haiducii
[HAI FIDELITI] hi-fi / sistem de inregistrare si redare sonora, de inalta fidelitate, a sunetului. (< engl. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*highfidelity
Hai. incet; anevoios; cu greu. se spune cind incercam sa imbunam pe cineva. /<turc. , bg. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*haide
Haina barbateasca de ceremonie, confectionata din drap negru, foarte deschis in fata si cu reverele de matase. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*smoching
Haina barbateasca de ceremonie croita pe talie, lunga aproape de genunchi. Haina femeiasca croita pe talie, care acopera partea de sus a corpului. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*jacheta
haina barbateasca de ceremonie croita pe talie, lunga, pana aproape de genunchi. haina femeiasca pe talie, care acopera partea de sus a corpului. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i2o)*jacheta
Haina barbateasca de ceremonie, cu poalele lungi. [< fr. , cf. engl. - de calarie, - haina].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*redingota
Haina barbateasca de ceremonie, lunga pana la genunchi, ajustata in talie si prevazuta cu doua randuri de nasturi. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*redingota
haina barbateasca de ceremonie, scurta in fata pana la talie, neincheiata la piept si terminata la spate cu doua cozi lungi si inguste. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*frac
Haina barbateasca de ceremonie, scurta in fata pana la talie, neincheiata la piept si terminata la spate cu doua cozi lungi si inguste. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*frac
Haina barbateasca de gala, cu o croiala speciala si cu revere de matase. [< fr., engl. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*smoching
Haina barbateasca de stofa neagra (mai rar alba), in fata scurta pana in talie, iar la spate alungita si terminata cu doua pulpane inguste, purtata la solemnitati. /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*frac
haina barbateasca, lunga, confec ionata din postav esut in casa, purtata in iernile aspre(by 12W6S6e14r15g8i8o)*haina
Haina barbateasca lunga pana mai jos de solduri, cusuta din postav (de obicei fara revere). /<rus. ngr. fr. (by 5W13S14e14r7g7i1o)*surtuc
Haina barbateasca, lunga si cu gluga, confectionata din postav si impodobita cu gaitane. [Art. ] /<turc. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*ipingea
Haina barbateasca lunga si larga, purtata, mai ales de clerici, peste imbra-caminte, ca o manta. [G.-D. ] /Orig. nec.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*rantie
Haina barbateasca usoara, fara captuseala, purtata peste camasa. /<germ. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*sacou
Haina confectionata dintr-o tesatura subtire impermeabila (care se imbraca, de obicei, pe ploaie). /Denumire comerciala(by 8W1S2e10r10g4i4o)*fulgarin
Haina de ceremonie lunga si cu maneci largi, purtata altadata de magistrati si avocati in exercitiul functiunii etc. Parul unui animal (cal, vaca etc.) cu particularitatile lui de culoare. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*roba
haina de lucru care se imbraca pe deasupra hainelor obisnuite. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*salopeta
Haina de lucru care se imbraca pe deasupra hainelor obisnuite. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*salopeta
Haina de lucru confectionata din doc sau dintr-un material impermeabil si purtata de muncitori, peste hainele obisnuite, in scop protector; combinezon. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*salopeta
Haina de lucru lunga pana sub talie, vatuita si matlasata in dungi. /<rus. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*pufoaica
Haina de postav, lunga si larga, purtata in trecut de boieri si de alte categorii sociale. [Art. ] /<turc. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*giubea
Haina de vant, scurta, facuta dintr-un material impermeabil. [Pron. / < fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*canadiana
Haina din stofa impermeabila sau din blana, cu gluga, folosita la schi, in excursii la munte etc. [Pl. / < fr. < cuv. eschimos < - vant].(by 1W1S2e10r4g4i12o)*hanorac
haina din stofa impermeabila sau din blana, cu gluga, la schi, in excursii la munte etc. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*hanorac
Haina fara maneci, scurta pana aproape de talie si deschisa in fata, purtata de femei peste bluza. Dans national spaniol cu ritm moderat, care se danseaza cu castaniete; aria acestui dans. [Acc. si , var. s.n., pl. / < fr. , sp. ].(by 15W1S9e9r2g3i3o)*bolero
Haina (femeiasca) scurta, cu maneci, incheiata in fata, care este purtata peste rochie, bluza, camasa etc. si acopera partea superioara a corpului. /<fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*jacheta
Haina groasa de iarna purtata de femei. Perdea de plus asezata in partea de sus a scenei pentru a micsora inaltimea portalului. Ornament exterior al unei steme, format dintr-o draperie de hermina. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*mantou
Haina groasa si lunga, captusita, care se poarta, mai ales iarna, peste celelalte obiecte de imbracaminte. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*palton
Haina groasa si lunga de iarna, care se poarta peste celelalte vesminte. [Dupa fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*palton
haina groasa si scurta, imblanita si impodobita cu brandenburguri, purtata de ofiteri. haina barbateasca captusita cu blana. (< fr. , germ. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*dolman
Haina groasa si scurta (impodobita cu brandenburguri) purtata mai ales de militari. [Cf. fr. , germ. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*dolman
Haina larga si lunga pana la calcaie, purtata de preoti si de calugari pe deasupra imbracamintei. /<sl. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*rasa
Haina lunga, ase-manatoare unui anteriu, purtata de slujitori la curtea domneasca. [Art. ] /<turc. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*sabana
Haina (lunga) captusita si impodobita cu blana (scumpa), pe care o purtau femeile. /<turc. (by 8W8S8e2r2g10i10o)*malotea
Haina lunga care se poarta peste celelalte haine pentru a apara de frig, de ploaie etc. Manta. Imbracaminte de tabla, de material plastic etc. care protejeaza un sistem tehnic. Membrana care secreta cochilia la moluste; palium (3). [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*manta
Haina lunga de ploaie, confectionata dintr-un material care nu permite trecerea apei; fulgarin. [Sil. ] /<fr. lat.(by 7W8S1e1r10g10i10o)*impermeabil
Haina lunga, mai subtire decat paltonul, care se poarta primavara si toamna peste hainele obisnuite. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*pardesiu
Haina lunga pana la pamant, cu nasturi de sus pana in jos, purtata de preoti in afara slujbelor religioase; antereu. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*sutana
Haina lunga si larga, de obicei de culoare neagra, purtata de preotii catolici. /<lat. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*reverenda
haina lunga si larga, desfacuta pe parti, cu gluga, purtata in Africa de Nord. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*djellaba
Haina lunga si larga, fara maneci, care se poarta pe umeri. Guler mare care acopera umerii, purtandu-se peste palton sau peste rochie. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*pelerina
haina mai usoara decat paltonul si mai groasa decat pardesiul. (dupa fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*demiu
Haina mai usoara decat paltonul si mai groasa decat pardesiul. [Pron. , pl. / dupa fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*demiu
Haina (neagra), lunga, cu maneci largi, purtata de magistrati in sedinte si de profesorii universitari la anumite solem-nitati. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*roba
haina preoteasca lunga, incheiata cu nasturi de sus pana jos; anteriu. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*sutana
Haina scurta (de stofa, de blana sau de panza), cu sau fara maneci, purtata de tarani. /+ suf. $...ar$(by 1W1S1e10r10g3i4o)*manecar
Haina scurta din panza deasa (impermeabila), cu gluga, folosita in anumite competitii sportive sau in excursii. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*hanorac
haina scurta din piele de oaie, cu guler de blana (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 5W13S13e13r7g7i15o)*alaindelon
Haina scurta speciala confectionata pentru a apara de vant; hanorac. [Pl. / < germ. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*vindiac
Haina scurta, uneori fara maneci, purtata, mai ales, de barbati. /<germ. (by 15W1S9e9r3g3i3o)*spenter
Haina taraneasca de iarna, lunga, facuta din piele de oaie cu mitele inauntru. a nu intreprinde nimic riscant; a manifesta prudenta. a) a exprima pareri contrare celor de mai inainte; b) a trata pe cineva cu asprime (nu cu bunavointa de altadata). a dispune de mijloace sau a afla calea pentru a pune la punct pe cineva. /<sl. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*cojoc
Haina taraneasca (de postav) scurta pana in talie si, de obicei, fara maneci. [Sil. ] /<sas. (by 14W15S8e8r2g2i2o)*laibar
Haina taraneasca (imblanita) scurta pana la talie, cu maneci lungi, purtata, mai ales, de femei; scurteica. /<ucr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*cataveica
Haina taraneasca lunga, facuta dintr-o tesatura groasa de casa (impodobita cu gaitane). /Orig. nec.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*tundra
Haina tricotata cu guler inalt, care se imbraca peste cap. /<engl., fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*sveter
Haina tricotata, lunga pana sub talie, fara guler, care se imbraca, de obicei, peste camasa sau peste bluza. /<fr., engl. (by 13W7S15e15r9g3i3o)*pulover
^Haioasa^ceva<ce te bine dispunesau face parte din a glumi,a rade;hazliu^cuvant venit dincele mai vechi timpuri,haios /poate fi chiar bizar(by 12W5S6e14r14g8i8o)*haioasa
Halat cu maneci foarte lungi (folosit ca imbracaminte mai ales in Japonia). Croiala de imbracaminte femeiasca, in care maneca este dintr-o singura bucata cu talia. Haina femeiasca (de casa) croita in felul descris mai sus. [Var. s.n. / < fr. < cuv. japonez].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*chimono
Halucinatie care prezinta bolnavului imaginea sa dedublata. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*deuteroscopie
Halucinatie, delir care se inrudeste cu visul; aiurare. Structura estetica rezultata din fluxul spontan al constiintei si opusa celei realiste. [< fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*onirism
halucinatie in cadrul careia bolnavul vede imaginea sa dedublata. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g9i3o)*deuteroscopie
halucinatie vizuala sub forma unor puncte luminoase la apasarea pleoapelor cu ochii inchisi sau spontan, in unele boli; fotopsie. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*fosfena
halucinatie vizuala sub forma unui punct luminos, pata de culoare, de umbra etc. (< fr. )(by 8W1S2e2r10g10i4o)*fotom
Han mare pentru popasul caravanelor. [Pl. / < fr. , cf. pers. - casa pentru caravane].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*caravanserai
[HANTING] piele pentru incaltaminte, asemanatoare cu antilopa. (< engl. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*hunting
haploid in ale carui celule somatice exista un singur set de cromozomi. (< fr. )(by 7W8S8e1r2g10i10o)*euhaploid
[HARDLAR] (sport) alergator specializat in cursele de garduri. (< engl. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*hurdler
[-HAR] I. (musulman) ramas in Castilia dupa recucerirea crestina. II. adj. arta ~ = arta dezvoltata in sec. XII-XV in Spania in teritoriul aflat sub stapanirea feudalitatii catolice, cu motive, forme si structuri islamice (arcul in forma de potcoava, decorul in care impletitura si motivele sunt stilizate pana la arabesc, policromia exterioara a edificiilor, preferinta pentru lemnul sculptat in casetoane sau pentru ceramica cu reflexe metalice etc.). (< fr. , sp. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*mudejar
HARISMA, harisme, s.f. 1. Un dar daruit de catre Dumnezeu oamenilor. 2. Un dar extraordinar prin care Biserica este mangaiata, intarita si zidita, cel care primeste un astfel de dar se numeste harismatic. 3. O functiune in cadrul Trupului lui Hristos, care este Biserica. /<gr. c?risma(by 10W10S4e4r12g13i6o)*harisma
Harmui, vb. tranzitiv, reflexiv. IV 1. (La animale) A dezlana, a destrama, a sfasia blana unui animal. Ex: Pisica a fost harmuita de caini. 2. (Despre oameni si animale) A se incaiera, a se harjoni, a se ciondani, a se hartui. Ex: S-au harmuit toata noaptea. 3. (Referitor la stofe) A zdrentui, a ferfenti, a rupe, a gauri, a flenduri, a jerpeli. Ex: Ce-s cu pantalonii astia harmuiti? Trims de Alexandru & Marin(by 2W2S11e11r4g5i5o)*harmui
Harta a globului pamantesc impartita in cele doua emisfere; planisfera, planiglob. = harta cerului, cuprinzand stelele, constelatiile etc. [< ngr., it. , lat. - harta, - lume].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*mapamond
harta a pozitiei astrilor pe bolta cereasca, in functie de care astrologii intocmesc horoscopul. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g6i14o)*cosmograma
Harta care reprezinta globul pamantesc pe o suprafata plana; planiglob; planisfera. in toata lumea; peste tot; pe tot pamantul. /<it. ngr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*mapamond
Harta care reprezinta pe o suprafata plana intregul Pamant; planiglob; mapamond. /<fr. germ. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*planisfera
Harta care reprezinta pe o suprafata plana intregul Pamant; planisfera; mapamond. /+ (by 9W2S3e11r11g5i5o)*planiglob
Harta in care sunt reprezentate cele doua emisfere ale globului pamantesc sau ale sferei ceresti; mapamond, planiglob. [< fr. , cf. lat. - plan, gr. - sfera].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*planisfera
harta pe care sunt reprezentate grafic date referitoare la fenomene statistico-economice. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*cartodiagrama
Harta pe care sunt reprezentate grafic date referitoare la fenomene statistico-economice. [< fr. ].(by 14W14S15e8r8g2i2o)*cartodiagrama
harta reprezentand cele doua emisfere ale globului terestru sau ale sferei ceresti; mapamond, planiglob. (< fr. , germ. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*planisfera
harta reprezentand globul terestru, impartita in cele doua emisfere; planisfera, planiglob. o ~ ceresc = harta cerului, stelele, constelatiile etc. (< it. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*mapamond
Hartie acoperita cu un strat fotosensibil, folosita la reproducerea heliografica a desenelor de pe hartie de calc. [< germ. , fr. ].(by 2W10S10e11r4g4i13o)*ozalid
hartie ~a (si s. f.) = hartie groasa si poroasa care suge cerneala. (dupa it. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*sugativa
hartie cu grafit, pentru multiplicarea textelor la masina de scris. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*plombagina
: hartie de calitate superioara, foarte alba, neteda si lucioasa. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*velina
Hartie de valoare cu acoperire in aur, emisa de catre stat si folosita ca mijloc de plata; bilet de banca. [Sil. ] /<germ. , fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*bancnota
hartie foarte fina, putin translucida, folosita pentru copii la masina de scris. /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*pelur
Hartie foarte solida, utilizata pentru ambalaje, izolari etc. [< germ. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*kraft
hartie fotosensibila, folosita la reproducerea heliografica a desenelor de pe hartie de calc. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*ozalid
Hartie fotosensibila intrebuintata la reproducerea heliografica a desenelor tehnice, executate pe hartie de calc. /<fr. (by 11W5S5e14r7g7i15o)*ozalid
Hartie groasa si lucioasa, folosita in special la ambalarea produselor alimentare. [< germ. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*pergamin
Hartie groasa si putin flexibila; mucava. Tavita de mucava; continutul ei. Schita, studiu pregatitor la un tablou. Tub mic de hartie groasa la capatul unor tigari, prin care se trage fumul. [Pl. / < fr. , cf. it. - hartie groasa].(by 8W8S9e2r2g11i11o)*carton
= hartie lucioasa, de buna calitate. [< fr. < - vitel, din pielea caruia se prepara pergamentul de scris].(by 3W11S11e4r5g5i13o)*velin
hartie-moneda convertibila in aur, garantata in ipoteca asupra domeniilor statului. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*asignat
hartie-moneda emisa de o banca, mijloc de plata; bilet de banca. (< germ. , fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*bancnota
Hartie-moneda emisa de o banca si folosita ca mijloc de plata; bilet de banca. [< fr., engl. , cf. germ. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*bancnota
Hartie multicolora, in forma de cerculete sau de fasii lungi, pe care participantii la baluri si la carnavaluri si le arunca unii altora. /<it., fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*confeti
Hartie, panza cu un desen colorat, care se lipeste pe peretii unei incaperi, inlocuind zugraveala. = a pune in discutie. [Pl. / < germ. , cf. it. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*tapet
hartie pe care a fost aplicat un strat abraziv, pentru slefuit. (< germ. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*glaspapir
Hartie pe care a fost aplicat un strat de sticla pisata; se intrebuinteaza la slefuitul lemnului, al metalelor etc. [< germ. < - sticla, - hartie].(by 13W6S7e7r15g1i9o)*glaspapir
Hartie pe care s-a imprimat ceva; formular folosit pentru scrierea actelor oficiale. Tiparituri. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*imprimat
Hartie poroasa preparata special pentru a suge cerneala. /+ suf. $...ativa$(by 10W10S3e3r12g12i5o)*sugativa
hartie presata, impregnata cu rasini fenolice, folosita ca material electroizolant. (< germ. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*hares
Hartie presata impregnata cu rasini fenolice, folosita ca material electroizolant. [< germ. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*hares
hartie presata, tare, cu calitati izolatoare, folosita in electrotehnica. (< fr. , germ. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*pertinax
Hartie presata, tare, cu calitati izolatoare, folosita in electrotehnica. [< fr. , germ. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*pertinax
Hartie sau carton pe care se asaza randurile unui zat pentru a fi transportate. [Dupa fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*portpagina
... Hartie scrisa (document, act etc.), lipsita de valoare....G.-D. /suf. ...(by 14W15S8e8r2g2i10o)*hartoaga
hartie ~ (si s. n.) = hartie foarte subtire, usor transparenta, folosita la masina de scris. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*pelur
Hartie veche, deseuri de tipografie si de legatorie folosite pentru ambalaj sau ca materie prima pentru fabricarea cartonului. Literatura de proasta calitate, scriere fara valoare. [Cf. fr. , germ. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*maculatura
Hartii de valoare emise intr-o tara, acceptate ca mijloc de plata in relatiile internationale (sau de transfer a capitalurilor in alta tara). /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*devize
Hazliu; exagerat de comic; vesel. Care joaca roluri in opere comice, in farse, in comedii de intriga etc. [< it. , fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*buf
heblu s.m. 1.intuneric total intr-un spatiu inchis; 2.[in teatru]momentul dintre scene sau acte in care scena este cufundata in intuneric(by 5W14S14e7r8g1i1o)*heblu
Helesteu in care se cresc si se inmultesc pestii. Bazin de inot, acoperit sau in aer liber. [< fr. , cf. lat. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*piscina
Heliogravura obtinuta mecanic pe clisee curbe de cupru la rotativa. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*rotogravura
Hematie de dimensiuni mai mari decat cele normale. [< fr. , cf. gr. - mare, - celula].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*megalocit
hemiplegie care afecteaza unul din membrele superioare si membrul inferior opus. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*stauroplegie
Hemiplegie insotita de paralizia unui membru din partea opusa a corpului. [Gen. / < fr. , cf. lat. - trei, gr. - lovitura].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*triplegie
hemoglobina modificata in cursul intoxicarii cu hidrogen sulfurat sau cu sulfamide. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*sulfhemoglobina
hemograma cu numarul leucocitelor prezente in unitatea de volum de sange. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*leucograma
Hemograma cuprinzand numai numarul leucocitelor si formula leucocitara. [Pron. / < fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*leucograma
hemoragie asociata cu mucus si puroi, in unele afectiuni ale colonului^3. (<fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*coloragie
Hemoragie bronhica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - trahee, - a curge].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*bronhoragie
Hemoragie fiziologica din mucoasa uterina a femeilor, care se produce lunar (cu intreruperi temporale in perioada de sarcina si de alaptare), incepand din perioada pubertatii si pana la menopauza. [Sil. ] /<fr. (by 2W11S11e11r5g5i13o)*menstruatie
Hemoragie gastrica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - stomac, - a curge].(by 8W1S10e10r4g4i12o)*gastroragie
Hemoragie in corpul vitros. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sange, - ochi].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*hemoftalmie
Hemoragie in maduva spinarii. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - sange, - maduva].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*hematomielie
Hemoragie intestinala. [Gen. / < fr. , cf. gr. - intestin, - a curge].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*enteroragie
Hemoragie intestinala. [Gen. / < fr. , cf. gr. - intestin, - sange, - a curge].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*enterohemoragie
Hemoragie meningiana. [Gen. / < fr. , cf. gr. - membrana, - a curge].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*meningoragie
Hemoragie oculara. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ochi, - a irumpe].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*oftalmoragie
Hemoragie rectala; proctoragie. [Gen. / < fr. , cf. lat. - rect, gr. - a curge].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*rectoragie
Hemoragie splenica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - splina, - a curge].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*splenoragie
Hemoragie uterina survenita in afara menstruatiei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - uter, - a curge].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*metroragie
Hemoragie vaginala. [Gen. / < fr. , cf. lat. - vagin, gr. - a curge].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*vaginoragie
hemostaza prin cauterizarea vasului care sangereaza cu electrocauterul. (< electro hemostaza)(by 4W4S13e13r6g6i15o)*electrohemostaza
hemoterapie din injectarea unei cantitati mici de sange provenit de la acelasi individ; autotransfuzie (2). (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i1o)*autohemoterapie
[HEPNING] 1. spectacol improvizat care presupune o participare activa a publicului, urmarindu-se o creatie artistica spontana. 2. miscare artistica bazata pe interferenta intre mai multe forme de arta (teatru, plastica, muzica, film, fotografie etc.), urmarind anularea distantei dintre realitate si arta. (< amer. )(by 6W14S14e8r8g8i1o)*happening
(herald.) blana la steme, reprezentand printr-un fond negru presarat cu codite albe inversul herminei (2). (< fr. )(by 3W11S11e12r5g5i14o)*contrahermina
(herald.) brat stang reprezentat pe un scut, spre stanga. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*senestroser
(herald.; despre animale, pasari) din profil, intors spre stanga. (< fr. )(by 12W12S6e6r6g15i15o)*conturnat
(herald: despre blazoane) impartit in patru parti egale printr-o linie orizontala si una perpendiculara. (dupa fr. , it. )(by 13W14S7e7r8g1i1o)*scartelat
(herald.; despre pasari, animale) reprezentat cu limba scoasa, de obicei in smalt. (dupa fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*limbat
(herald.; despre un scut, o figura) divizat vertical intr-un numar par de parti egale. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*paleat
(herald.) partitie realizata in campul unui scut, centru al varfului inferior al scutului triunghiular. (< lat. , altoire)(by 14W15S8e8r1g2i10o)*insitiune
(herald.) portiune a unui scut impartita in 8, 10 sau 12 triunghiuri (cartiere), toate avand varful in centrul scutului. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*gironat
Here <b>world of warcraft gold</b> of 1000 gold at 80.99,World Of Warcraft Gold,buy <h1>world of warcraft gold</h1>, sell world of warcraft gold(wow gold), Cheap wow gold, cheapest wow gold store ..(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cheap
Here <h1>wow gold</h1> of 1000 gold at 80.99,World Of Warcraft Gold,buy wow gold, sell world of warcraft gold(wow gold), Cheap wow gold, cheapest wow gold store ..(by 5W5S13e14r14g7i8o)*cheap
hermafroditism fals, datorat degenerarii unuia dintre organele sexuale. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*pseudohermafroditism
Hernie a plamanului si a pleurei. [< fr. , cf. gr. - coasta, - hernie].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*pleurocel
Hernie inghinala incompleta. [< fr. , cf. gr. - stinghie, - tumoare].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*bubonocel
hernie ombilicala congenitala a ficatului si a intestinului. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*enterohepatocel
Hernie ombilicala congenitala. [< fr. , cf. gr. - in afara, - ombilic].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*exomfal
Hernie sau prolabare a rectului. [< fr. , cf. lat. - rect, gr. - hernie].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*rectocel
heteromorfoza la care, in cursul ontogeniei ori al regenerarii, in locul unui organ sau tesut se formeaza un altul, de alta natura. (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*homeoza
hghghghghghghytytytytytytytytytytytytytpo / , //// ?????jsngjsngsdgdsdgdfgdfgdgd,gdfgdfgdfg,gdfg,dfgdfgdfg,fd ,fdgdfgdfgdfgdfg df,gdf,g,df f,gf,gd,fg,df,gdf,gd,f f,dg,df,gdf,g,f ,fd,gdf,g,fdg,fdg,f f,f,gfd,fdg,dfg,df,g,fg,f,gf,gdf,g,fdgf,dg,dfg,f,gdf,g,dfg,dfg,df,g,,fd,g ,,gf, fg,,zdfhg,df,ghdf,g,df,ghdf,h,dr,hd,rhthtfhrtuhbrthtrrthhtxrxdrtnsdhsyaser,,rts,uyrts,ytrsyrtsyrta,jnsrjmrsejmrsekmesrjserkmsjmsjmsrrtmsrrmsstmremtsertmsr,, ,,rety,ertj,esj,j,ej,ej,esjdrt,rdt,rj,rt,jrtj,rt,jdrt,dxrtj,drtdjrtrd,j,rd,,rt,,rt,jrt,htr,hn,,h,jntr,yhrt,y,rt ,rt,yh,ht,hthtr,htrh,rt,htr,h,,, trhyt,yrt,y,rtytr,yrthtrhtrhtrhrthdf,hdtrh,,rd,yhr,duytrduyrd756e7,n5 udt,ghcdtfyutrdy,ft,htf,htf,yhtf,jtr,j,xfth,fx , htryrtufbhrdthrtytrhbtrhtr(by 12W5S5e14r14g7i8o)*hghghghghghghytytytytytytytytytytytytytpo
hibridare a doi genitori care difera intre ei prin mai multe caractere. (dupa fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*polihibridare
hibridare experimentala intre genitori din doua soiuri sau specii cu caractere diferite; dihibridism. (< di^1 hibridare)(by 14W14S8e8r8g2i2o)*dihibridare
Hibridare intre doi genitori care difera intre ei prin doua sau mai multe perechi de caractere. [< + ].(by 2W10S11e4r4g13i6o)*polihibridare
hibridare la care descendentul este identic cu unul din parinti. (dupa fr. )(by 7W8S1e1r2g10i10o)*pseudohibridare
hibrid din incrucisarea a doi genitori homozigoti care difera prin trei caractere. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*trihibrid
Hidos, pocit; anormal; neestetic. Urias, colosal. Rau, oribil, ingrozitor. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 6W6S14e15r15g8i9o)*monstruos
hidrat al unei substante solide continand o singura molecula de apa. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*monohidrat
hidrat care se formeaza prin congelarea unei solutii apoase. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*criohidrat
Hidrat de carbon care se extrage din fructul unui palmier sudamerican. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*manoza
Hidrat de carbon cu molecula compusa din doua pana la sase molecule de monozaharide. [< engl. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*oligozaharida
hidrat de carbon cu molecula din doua pana la sase molecule de monozaharide. (< engl. )(by 10W10S10e4r4g12i13o)*oligozaharida
Hidrat de terebentina, care se prezinta sub forma de pulbere alba sau de cristale incolore, cu miros aromatic, folosita ca expectorant. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g8i2o)*terpin
hidroagregat de dimensiuni si putere reduse. (< micro^1 hidroagregat)(by 11W5S5e13r14g7i7o)*microhidroagregat
HIDROAMELIORATII s. f. pl. Lucrari hidrotehnice executate pentru imbunatatirea regimului apei in sol si la suprafata solului(by 7W7S1e1r9g10i3o)*hidroamelioratii
hidrobot-is f robot care este teleghidat si circula pe sub apa, fr hydrobot(by 4W5S13e13r7g7i15o)*hidrobotis
hidrocarbura aciclica, gaz combustibil, inodor si incolor, care emana din pamant in regiunile vulcanice, petrolifere, mlastinoase. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*metan
hidrocarbura aciclica nesaturata, cu dubla legatura in molecula. (< fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*alena
Hidrocarbura aciclica nesaturata, cu o dubla legatura in molecula, avand diverse intrebuintari (la obtinerea cauciucului sintetic, a maselor plastice, a medicamentelor etc.). /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*olefina
hidrocarbura aciclica nesaturata, cu trei atomi de carbon si o dubla legatura in molecula; propilena. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*propena
hidrocarbura aciclica nesaturata, gaz incolor cu miros specific, explozibil, care arde cu flacara alba intensa. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*acetilena
Hidrocarbura aciclica nesaturata si cu o tripla legatura in molecula. [< germ. ].(by 8W8S9e2r2g11i11o)*alchina
hidrocarbura aciclica saturata gazoasa, cu trei atomi de carbon in molecula, din gazele de sonda sau de cracare, folosita drept combustibil si in unele sinteze organice. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g3i11o)*propan
Hidrocarbura acilica saturata, cu sase atomi de carbon in molecula. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*hexan
hidrocarbura aromatica, cristalizata, cu miros caracteristic patrunzator, prin distilarea gudroanelor de carbune. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*naftalina
Hidrocarbura aromatica din gudroanele de pamant, folosita in industria colorantilor. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*fenantren
Hidrocarbura aromatica extrasa din gudronul de huila, avand diferite intrebuintari (la obtinerea colorantilor, substantelor explozive si a unor medicamente). [Sil. ] /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*toluen
Hidrocarbura aromatica lichida, incolora, inflamabila, din gudroanele de huila, folosit ca solvent, la fabricarea unor coloranti, medicamente, etc.; metilbenzen. [Sil. ] (din fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*toluen
hidrocarbura aromatica, lichid incolor, volatil, din gudronul de huila si intrebuintata larg in industrie. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*benzen
hidrocarbura aromatica polinucleara, folosita in diverse sinteze organice. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i15o)*fluoren
hidrocarbura aromatica polinucleara, substanta cristalina, incolora, din gudroanele de pamant, folosita in industria colorantilor, a produselor cosmetice etc. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*fenantren
hidrocarbura aromatica, substanta cristalizata, care se prepara prin distilarea gudroanelor de huila. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*antracen
hidrocarbura benzenica, folosita ca materie prima la fabricarea polistirenului, a cauciucului sintetic etc. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*stiren
hidrocarbura benzenica, lichida, omolog superior al toluenului, din gudroanele de huila. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*xilen
hidrocarbura care contine unul sau mai multe nuclee benzenice in molecula; hidrocarbura aromatica. (< fr. )(by 6W6S6e15r15g8i9o)*arena
Hidrocarbura care se gaseste in uleiurile eterice extrase din plante si in unele gudroane, utilizata ca infuzii pentru gargarism. [< germ. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*azulena
hidrocarbura ciclica nesaturata, cu o dubla legatura in molecula. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cicloalchena
hidrocarbura ciclica nesaturata in benzenul brut de la distilarea gudronului de carbune. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ciclopentadiena
Hidrocarbura ciclica saturata, care are cinci atomi in molecula, folosita ca solvent si ca materie prima in industria chimica. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*ciclopentan
hidrocarbura ciclica saturata; cicloparafina; cicloalcan, naftena. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*ciclan
hidrocarbura ciclica saturata, cu cinci atomi de carbon in molecula, solvent (pentru grasimi). (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*ciclopentan
hidrocarbura ciclica saturata, cu sase atomi de carbon in molecula. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*ciclohexan
Hidrocarbura ciclica saturata, cu sase atomi de carbon in molecula, intrebuintata ca solvent, mai ales, la fabricarea fibrelor sintetice. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*ciclohexan
Hidrocarbura ciclica saturata, cu sase atomi in molecula, intrebuintata ca solvent si ca materie prima in industria chimica. [< fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*ciclohexan
Hidrocarbura cristalizata cu miros caracteristic, tare, care se extrage din gudroanele de huila si se foloseste ca insecticit la protejarea stofelor, a blanurilor etc.; naftalen. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i2o)*naftalina
Hidrocarbura cu patru atomi de carbon si o dubla legatura; butena. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*butilena
Hidrocarbura derivata, mai ales din butan, sub forma de gaz incolor, cu diferite intrebuintari (la prepararea cauciucurilor sintetice, a lacurilor etc.). [Sil. ] /<fr. (by 1W9S9e3r3g3i11o)*butadiena
hidrocarbura din care, prin polimerizare, se obtine cauciucul. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*izopren
Hidrocarbura din care, prin polimerizare, se obtine cauciucul. [Var. s.n. / < fr. ].(by 11W12S5e5r6g14i14o)*izopren
Hidrocarbura din seria parafinelor, care exista in mai multe forme izomere. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*octan
Hidrocarbura din seria parafinelor, care se gaseste in gazele de sonda si in fractiunile usoare ramase de la distilarea titeiului. [< fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*pentan
hidrocarbura din uleiurile naturale din plante si din unele gudroane. (< germ. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*azulena
Hidrocarbura extrasa din gudron, substanta puternic cancerigena. [Sil. mf. ] (din germ. , engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*benzpiren
Hidrocarbura gazoasa, incolora, inflamabila, avand diferite intrebuintari (la fabricarea polietilenei, a cauciucului sintetic etc.); etena. [G.-D. ] /<fr. (by 8W8S2e2r2g11i11o)*etilena
Hidrocarbura gazoasa, incolora, inflamabila, avand diferite intrebuintari (la fabricarea polietilenei, a cauciucului sintetic etc.); etilena. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*etena
Hidrocarbura incolora, extrasa din gazele de sonda, folosita in stare lichefiata drept combustibil, mai ales pentru masinile de gatit. /<fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*butan
Hidrocarbura lichida care se contine in gudronul de huila si se foloseste ca materie prima in industria colorantilor si ca solvent in industria lacurilor si a cauciucului. /<fr. , germ. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*xilen
Hidrocarbura lichida extrasa din gudronul de huila. [< fr. , cf. gr. - lemn].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*xilen
Hidrocarbura lichida incolora, extrasa din gudronul de huila si din petrol, avand diferite intrebuintari in industria chimica, farmaceutica, a parfumurilor etc. /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*benzen
Hidrocarbura lichida, incolora, inflamabila, care se extrage din gudronul de huila; metilbenzen. [Pron. / < fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*toluen
Hidrocarbura lichida incolora obtinuta din gudronul de huila si intrebuintata larg in industrie; benzol. [Pl. (s.m.) / < fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*benzen
Hidrocarbura lichida, uleioasa, de culoare inchisa, formata dintr-un amestec natural de compusi organici, intrebuintata drept combustibil si ca materie prima in industria chimica; titei. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*petrol
hidrocarbura naturala din clasa terpenelor, raspandita in esentele vegetale, trimer al izoprenului. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*sescviterpena
hidrocarbura nesaturata, derivata din butan prin pierderea a patru atomi de hidrogen din molecula. (< fr. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*butadiena
Hidrocarbura nesaturata, derivata din butan prin pierderea a patru atomi de hidrogen din molecula.[Pron. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*butadiena
hidrocarbura nesaturata gazoasa, incolora, inflamabila, obtinuta prin deshidratarea alcoolului de catre acidul sulfuric; etilena. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*etena
Hidrocarbura nesaturata lichida, intrebuintata ca materie prima la prepararea polistirenului, din care se obtin diferite mase plastice polimerizate. [< fr. ].(by 12W12S12e5r6g14i14o)*stiren
Hidrocarbura nesaturata prin polimerizarea careia se obtine cauciuc. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*izopren
hidrocarbura olefinica cu catena ramificata, gaz incolor, inflamabil, prin cracarea petrolului, folosit in benzina de polimerizare, in carburantii sintetici cu cifra octanica mare. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g7i1o)*izobutena
hidrocarbura parafinica cu 20 de atomi de carbon in molecula. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*eicosan
hidrocarbura rezultata din gudroane, solubila in dizolvanti organici. (< engl. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*indan
hidrocarbura saturata aciclica cu 1^0 atomi de carbon in molecula. (< deca -an)(by 2W3S11e11r4g5i13o)*decan
hidrocarbura saturata aciclica din seria parafinelor, obtinuta prin fractionarea gazolinei, solvent in sinteze organice. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*pentan
hidrocarbura saturata ciclica cu catena ramificata; izoparafina. (< izo alcan)(by 8W9S2e2r10g4i4o)*izoalcan
Hidrocarbura saturata cu sapte atomi de carbon in molecula. [< fr. , cf. gr. - sapte].(by 6W6S6e15r15g8i9o)*heptan
hidrocarbura saturata, cu sase atomi de carbon in molecula, lichid inflamabil, folosit ca dizolvant. (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*hexan
Hidrocarbura saturata din seria parafinelor, cu patru atomi de carbon in molecula. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*butan
Hidrocarbura saturata gazoasa, folosita ca materie prima in industria chimica. [< fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*propan
hidrocarbura saturata, gazoasa sau lichefiata, din seria parafinelor, cu patru atomi de carbon in molecula, combustibil in sinteza cauciucului etc. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*butan
hidrocarbura saturata, izomer al octanului, folosita ca adaos la benzina de avioane, pentru marirea cifrei cetonice. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*izooctan
hidrocarbura saturata, izomer al pentanului, obtinuta prin distilare fractionata din produse petroliere. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*izopentan
hidrocarbura terpenica, partea principala a esentelor terebentinei. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*pinen
Hidrocarburi aciclice nesaturate, cu legatura dubla; alchene. [Sg. / < fr. ].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*olefine
Hidrocarburi care contin doua duble legaturi in molecula; diolefine. [< fr. ].(by 4W12S12e5r6g6i14o)*diene
hidrocarburi de origine vegetala, incolore, cu miros caracteristic, placut, din uleiuri eterice. (< fr. )(by 14W14S7e8r8g1i2o)*terpene
hidrocentrala de putere mica. (< micro^1 hidrocentrala.)(by 5W13S13e7r7g15i1o)*microhidrocentrala
hidroliza(descompunerea) grasimilor nesaturate, substanta alb-galbuie de consistenta grasoasa,miros ranced,pluteste pe apa, arde cu flacara galbuie(by 15W8S8e2r2g10i11o)*hidrolizadescompunerea
Hierofant. // Preoteasa la vechii greci si egipteni. [Cf. it. < gr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*gerofant
Higrometru care arata variatiile de umiditate ale aerului din atmosfera. [Pl. / < fr. , cf. gr. - umed, - a cerceta].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*higroscop
higroscoape, s.n. Instrument folosit pentru studierea variatiei umiditatii aerului atmosferic. - din fr.hygroscope(by 13W7S7e15r1g9i9o)*higroscoape
Hiperactivitate verbala, lipsita de consistenta in ce priveste continutul de idei si informatii; flecareala. (<fr. )(by 2W3S11e11r11g5i5o)*bavardaj
/hiperbata s. f. figura de stil care consta in adaosul pe care scriitorul il face la sfarsitul unui enunt, acolo unde acesta putea fi incheiat, pentru a-i spori patetismul. (< fr. , gr. )(by 9W2S2e3r11g11i5o)*hiperbat
hipercheratoza nedureroasa la nivelul degetelor de la maini. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*helodermie
hiperestezie cu senzatie de arsura, care insoteste uneori ranile la nervi. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*cauzalgie
Hiperestezie cu senzatie de arsuri, care insoteste uneori ranile la nervi. [Pron. , pl. , gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - arsura, - durere].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*cauzalgie
hiperfunctie endocrina a testiculului; hipergonadism masculin. (< fr. )(by 12W5S5e6r14g14i7o)*hiperorhidie
- hiperlegatura - Intr-un sistem de hipertext, un cuvant sau o propozitie subliniata (sau evidentiata in alt fel) care, atunci cand se executa acolo clic cu |mouse-ul|maus| afiseaza alt document. Ed. Teora](by 15W15S8e9r2g2i11o)*hyperlink
Hiperplazie a stratului cornos, cuprinzand o anumita zona. [< fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*cheratodermie
Hipersecretie a glandelor sudoripare; transpiratie abundenta. [< fr. , cf. gr. - peste, - sudoare].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*hiperhidroza
hipersecretie a glandelor sudoripare; transpiratie abundenta. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*hiperhidroza
Hipersecretie gastrica. [Pron. / < fr. , cf. gr. - stomac, - a curge].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*gastroree
Hipersensibilitate a ochiului la lumina, constituind simptomul unor boli de ochi. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lumina, - frica].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*fotofobie
Hipersensibilitate auditiva anormala. Iluzie auditiva. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - a auzi].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*paracuzie
Hipersensibilitate gustativa. [Gen. / < fr. , cf. gr. - peste, - gust].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*hipergeuzie
hipersensibilitate precoce, specifica omului, cu predispozitie spre anumite manifestari alergice. (< fr. , gr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*atopie
Hipertermie exagerata. [Gen. / < fr. , cf. gr. - peste, - febra].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*hiperpirexie
Hipertonicitate. Crestere a tonicitatii unui organ sau tesut. [Gen. / < fr. , cf. gr. - peste, - tensiune].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*hipertonie
hipertonie a sistemului nervos simpatic si a celui parasimpatic. (< fr. )(by 2W10S10e11r4g4i12o)*amfotonie
Hipertrofie a cecului, ca urmare a unei alimentatii vegetariene abundente. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cec, - mare].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*tiflomegalie
hipertrofie a degetelor de la maini sau de la picioare. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*dactilomegalie
Hipertrofie a degetelor de la mana sau de la picioare. [Gen. / < fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*dactilomegalie
Hipertrofie a degetelor si a mainilor. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - mana, - mare].(by 4W12S12e6r6g6i14o)*cheiromegalie
Hipertrofie a degetului mare de la picior. [Gen. / < fr. , cf. lat. - degetul mare, gr. - mare].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*halomegalie
Hipertrofie a ganglionilor limfatici. [Gen. / < fr. , cf. lat. - apa, gr. - glanda].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*limfadenie
Hipertrofie a partii inferioare a nasului. Afectiune a pielii localizata pe nas ca urmare a agravarii acneei rozacee. [< fr. , cf. gr. - nas, - tumoare].(by 12W12S5e5r6g14i14o)*rinofima
HIPOCAMPUS, s.n. parte a creierului care consta in principal in materie cenusie si care are un rol important in procesul de memorare.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*hipocampus
HIPOFIZIE s.f. subdezvoltare fizica [< fr. -hypophysie, (cf. gr. hypo - sub, physis - fizic, natura)](by 15W8S8e9r2g2i10o)*hipofizie
Hiposensibilitate gustativa. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sub, - gust].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*hipogeuzie
Hipotonicitate. Scadere a tonicitatii musculare. Hipotensiune. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sub, - tensiune].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*hipotonie
(His.) Modificare produsa in structura naturala a celulelor si tesuturilor de reactivi si procedeele folosite.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*artefact
(His.) Modificare produsa in structura naturala a celulelor si tesuturilor de reactivi si procedeele folosite.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*sn
(hochei) aruncarea pe gheata a unui jucator in fata celui care conduce atacul pentru a-l impiedica sa mentina pucul. (< engl. )(by 7W7S15e15r9g9i9o)*cliping
Hochei pe gheata care se practica cu mingea in loc de puc, pe un teren de fotbal. [Pron. / < engl. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*bandy
[HO-] dans popular spaniol de perechi, cu miscare rapida, la care perechile danseaza fata in fata pe loc, in acompaniament de castaniete, chitara, tamburina etc.; melodia corespunzatoare. (< sp. )(by 10W11S4e4r5g13i13o)*jota
[HOGBEC] creasta ascutita care ramane in urma eroziunii in zonele cu straturi de duritati diferite, inclinate. (< engl. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*hogback
Homofobia este o fobie (aversiune sau teama patologica) care se manifesta printr-o discriminare sau ura fata de persoanele cu o orientare sexuala alta decat cea heterosexuala, in principal fata de homosexuali. Homofobia poate fi clasificata drept un tip de xenofobie. Adjectivul asociat este "homofobic".(by 11W5S5e13r14g7i7o)*homofobia
homosexual pasiv (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ospitalier
Hormon al corticosuprarenalei, cu actiune antiinflamatorie, antialergica, antitoxica etc. [Cf. fr., engl. ]. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*cortizon
hormon al corticosuprarenalei cu actiune antiinflamatorie, antialergica, antitoxica etc. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*cortizon
. Hormon al corticosuprarenalei la om, cu proprietati antiinflamatorii si metabolice. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*hidrocortizon
hormon al corticosuprarenalei, produs si sintetic, cu actiune antiinflamatorie si antialergica. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*hidrocortizon
Hormon al glandelor suprarenale care reguleaza schimbul de substante minerale in organism. /<fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*aldosteron
Hormon al glandelor suprarenale, folosit in medicina in special ca vasoconstrictor. [< fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*adrenalina
Hormon al hipofizei care stimuleaza activitatea glandelor endocrine. [< fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*stimulina
hormon al hipofizei, stimulant al activitatii glandelor endocrine. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*stimulina
Hormon al lobului anterior al hipofizei, care stimuleaza activitatea gonadelor; foliculostimulina. (< fr. ) (by 7W7S1e1r9g10i3o)*gonadostimulina
hormon al lobului anterior al hipofizei, care stimuleaza functia cortexului suprarenal. (< fr. )(by 1W10S10e10r4g4i12o)*corticotrop
Hormon al lobului anterior al hipofizei, care stimuleaza functia cortexului suprarenal. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*corticotrop
hormon al lobului anterior al hipofizei, care stimuleaza secretia substantei corticale a capsulei suprarenale; corticostimulina. (< engl. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*adrenocorticotropina
hormon al lobului mijlociu al hipofizei, care stimuleaza secretia de melanina. (< germ. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*melanotropina
hormon asemanator adrenalinei, secretat de medulosuprarenala, vasoconstrictor si hipotensiv puternic. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*noradrenalina
Hormon asemanator adrenalinei, secretat de portiunea medulara a glandei suprarenale si de terminatiile nervilor simpatici. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*noradrenalina
Hormon asemanator auxinei, care accelereaza cresterea plantelor. [< germ. , cf. gr. - altul, - a creste].(by 9W9S2e3r3g11i11o)*heteroauxina
(hormon) care stimuleaza deschiderea si maturizarea florilor. (< germ. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*florigen
(Hormon) care stimuleaza dezvoltarea si functionarea gonadelor. (< fr. ) (by 9W9S2e3r11g11i4o)*gonadotrop
Hormon cu actiune antiinflamatoare si antialergica, secretat de glanda suprarenala. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*hidrocortizon
Hormon cu structura steroida, extras din glanda suprarenala. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*aldosteron
hormon din duoden care inhiba secretia si mobilitatea stomacului. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*enterogastrona
Hormon din duoden care inhibeaza secretia si mobilitatea stomacului. [< fr. , cf. gr. - intestin, - stomac].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*enterogastron
Hormon feminin care determina aparitia estrului . [Scris si / < fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*estrogen
(hormon feminin, medicament) care provoaca estrul^2, in afara aparitiei sale normale. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*estrogen
Hormon format in ovar, care este absolut necesar pentru reproducere; luteina. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*progesteron
hormon hipofizar tireotrop care regleaza formarea tiroxinei. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i10o)*tireostimulina
hormon hipoglicemiant secretat de pancreas care reglementeaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*insulina
hormon ~ = hormon care influenteaza dezvoltarea si controleaza secretia altor glande endocrine. (< germ. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*glandotrop
Hormon intestinal care determina secretia de enzime pancreatice. [Pron. / < fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*pancreozimin
hormon lactogen din lobul anterior al hipofizei, care stimuleaza functia corpului galben si lactatia; luteotrofina. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*prolactina
hormon principal al corticosuprarenalei, secretat numai la nivelul straturilor interne. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*cortizol
Hormon produs de lobul posterior al hipofizei, avand rol in declansarea contractiilor uterine si stimularea lactatiei. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*ocitocina
hormon secretat de glandele medulosuprarenale, cu proprietati vasoconstrictoare; epinefrina. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*adrenalina
Hormon secretat de glandele sexuale femeiesti; estrona. Medicament care contine acest hormon. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g3i12o)*foliculina
Hormon secretat de glandele suprarenale sau produs pe cale sintetica si folosit ca medicament. [G.-D. ] /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*adrenalina
hormon secretat de hipofiza, care excita secretia cortexului suprarenal. (< fr. )(by 6W14S15e15r8g9i2o)*corticostimulina
hormon secretat de lobul anterior al hipofizei, care activeaza functia corpului galben; prolactina. (< fr. )(by 7W7S8e1r1g10i10o)*luteotrofina
hormon secretat de lobul intermediar al hipofizei, cu actiune dilatatoare; hormon melanotrop. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*intermedina
hormon secretat de lobul posterior al hipofizei, care contracta arterele, mareste tensiunea arteriala si inhiba eliminarea apei prin rinichi. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*vasopresina
hormon secretat de lobul posterior al hipofizei, cu rol in declansarea contractiilor uterine si stimularea lactatiei. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*ocitocina
hormon secretat de mucoasa duodenului, cu actiune stimulatoare asupra secretiei sucului pancreatic si intestinal. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*secretina
Hormon secretat de pancreas, care indeplineste in organism rolul de regulator al cantitatii de glucoza din sange. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*insulina
hormon secretat de pancreas, cu rol in metabolismul si depozitarea grasimilor. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*lipocaic
Hormon secretat de placenta, cu actiune asupra ovarelor. (< germ. ) (by 2W10S11e4r4g13i13o)*gonadotropina
hormon secretat de tiroida, in metabolismul calciului si al fosforului. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*calcitonina
hormon sexual feminin secretat de foliculul ovarian; hormon folicular, estrona. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*foliculina
hormon steroid din cortexul suprarenal, avand rol important in metabolismul glucidic. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*corticosteron
Hormon steroid din cortexul suprarenal, avand rol important in metabolismul glucidic. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*corticosteron
hormon steroid masculin, secretat de testicul, cu rol deosebit in mentinerea caracterelor sexuale secundare. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i11o)*testosteron
hormon steroid secretat de corticosuprarenala; corticosteroid. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*corticoid
hormon steroid, secretat de foliculul ovarian, cu actiune analoaga celei a foliculinei. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*estradiol
hormon steroid secretat de ovar, care are proprietatea de a transforma mucoasa uterina, favorizand nidatia oului fecundat; luteina. (< fr. )(by 4W5S5e13r13g7i7o)*progesteron
hormon steroid, secretat de placenta, prezent in urina gravidelor. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*estriol
hormon tiroidian foarte bogat in iod, care stimuleaza cresterea si mai ales diferentierea tisulara etc. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*tiroxina
Hormon vegetal care stimuleaza cresterea plantelor. [< fr. , cf. gr. - a creste].(by 8W8S1e2r10g10i11o)*auxina
Hotarare adoptata in urma unor dezbateri colective. (; in forma ) Desfiintare a unui contract in urma neexecutarii conditiilor. Rezolvare (a unei cereri); hotarare, decizie. Disparitia treptata a unui proces patologic. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*rezolutie
Hotarare, decizie a unei instante judecatoresti. Blam. Maxima, aforism. [< lat. , cf. fr. , it. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*sentinta
Hotarare judecatoreasca care preceda sentinta finala intr-un proces. /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*interlocutiune
hotarare prin care o instanta isi recunoaste incompetenta, adresand cauza la o instanta competenta.[Sil. ] /<fr.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*declinatoriu
Hotarare; rezolutie. Hotarare data de o autoritate pentru cei aflati in subordinea sa. Sentinta data de o instanta judecatoreasca superioara asupra unui recurs. Hotarare, fermitate. [Gen. , var. s.f. / < lat. , cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*decizie
hotarat de soarta; profetic. aducator de nenorociri, fatal. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*fatidic
Hotar intre state; granita. Multime de elemente care limiteaza un domeniu. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i14o)*frontiera
hot (care fura) din locuinte (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*alpinist
Hot care sparge lacate sau usi de la incaperi, spre a prada. persoana care continua lucrul in timpul grevei. /+ suf. $...ator$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*spargator
hot conducator auto care lucreaza ilegal ca taximetrist comerciant cu amanuntul care-si desface marfa intr-o piata agroalimentara (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 5W5S13e14r7g7i1o)*pietar
hot de buzunare (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 10W3S4e12r12g6i6o)*alonjar
hot de informatii implementate in calculatoarele electronice. (< engl. , spargator)(by 9W2S3e11r11g5i5o)*cracker
Hot de mare; corsar. a) persoana care comite un act de violenta armata asupra echipajului unui avion, pentru a-i schimba cursul; b) aviator care ataca obiecte nemilitare. /<fr. (by 10W10S10e4r4g12i12o)*pirat
Hot de mare, pirat care prada in apele americane prin sec. XVII-XVIII. Hot, pungas. [Pron. / < fr. , cf. engl. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*flibustier
hotel de-a lungul cailor rutiere, amenajat pentru automobilisti. (< fr., engl. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*motel
hotel in Spania, administrat de serviciul de turism national, instalat intr-un castel vechi, palat sau manastire. (< sp. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*parador
Hotel situat de obicei de-a lungul soselelor de mare circulatie, special amenajat pentru primirea automobilistilor. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*motel
Hotel situat in afara orasului, pe un itinerar turistic, special amenajat pentru cazarea calatorilor si parcarea automobilelor. /<fr., engl. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*motel
hot incepator complice la o crima (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 11W11S4e4r13g13i6o)*aghiotant
hot (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 10W3S3e4r12g12i5o)*achizitor
Hot, talhar care strabate marile pentru a jefui, a prada. V. = Nava armata al carei echipaj savarseste acte de piraterie. Cel care savarseste acte de piraterie. Cel care savarseste acte de piraterie aeriana. Individ fara scrupule, care se imbogateste prin jaf etc. [< fr. , it., lat. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*pirat
Hrana pentru vite, constand din cereale (ovaz, orz etc.) cosite de verzi. /<ucr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*cosolina
Hrana zeilor olimpici, care in credintele antice avea puterea de a pastra tineretea vesnica si nemurirea. Planta aromatica din familia compozeelor. [Gen. / < lat., gr. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*ambrozie
Hranire cu ajutorul unei sonde introduse in stomac. Indopare a pasarilor de curte. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*gavaj
Hranire cu cadavre, caracteristica unor animale. Tendinta morbida, la alienati, de a manca carne cadaverica. [Gen. / < fr. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*necrofagie
Huila speciala din care se pot extrage hidrocarburi lichide. [Pron. / < engl., fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*boghead
humus al solurilor de padure, in care resturile organice sunt incomplet descompunse. (< fr. , germ. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*moder
Humus caracteristic solurilor in care descompunerea masei vegetale se face mai repede decat acumularea ei. [< germ. , cf. fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*mul
humus fin, slab acid, afanat, format prin descompunerea masei vegetale, cu componente minerale. (< fr. , germ. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*mul
[HUN-] 1. (in unele tari din America Latina si Spania) organ colectiv sau organizatie politica. 2. (in tarile din America Latina) guvern dictatorial. 3. (in Anglia) grup ocult de personalitati influente. (< sp. , fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*junta
huo interj. Strigat care exprima dezaprobarea,indignarea,revolta fata de cineva sau de ceva(by 10W10S4e4r12g13i6o)*huo
husa, armura de ornament care se punea pe cal la ceremonii; valtrap. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*caparason
I. 1. a acoperi cu un strat de metal subtire un alt metal. 2. a furnirui (mobile) cu lemn scump. 3. a aplica o foaie de material rigid pe un obiect. II. 1. a apasa cu forta pe un lucru; a insista. 2. (rugbi) a opri un adversar sa patrunda catre buturile proprii, imobilizandu-l cu mainile. 3. (muz.) a executa viguros, deodata, la pian, toate notele unui acord. 4. (av.) a ateriza pe verticala. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*placa
I. 1. ac de otel pentru trasarea de linii pe o piesa de metal; trasor (I). (poligr.) lama neascutita de otel in legatorie pentru trasarea de linii aurite, pentru presarea marginilor scoartelor etc. 2. proiectil invelit intr-un material fosforic care-l face sa aiba traiectoria luminoasa. o ~ de ruta (sau de drum) = aparat pentru trasarea automata a drumului unei nave pe harta. II. s. m. izotop radioactiv al unui element care, introdus impreuna cu elementul respectiv intr-un sistem anumit, permite sa se urmareasca drumul parcurs de acel element. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*trasor
I. 1. adept, sustinator (al unei idei, al unei doctrine etc.); luptator pentru o cauza comuna. 2. luptator intr-un detasament organizat, neincadrat formal in fortele armate, care actioneaza in spatele frontului inamic. II. adj. care manifesta, exprima un spirit de partid. (< fr. , rus. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*partizan
I. 1. aflat sub nivelul solului. sub pamant. 2. (fig.; si adv.) ilegal; secret. II. s. n. mina^1 (1). III. s. f. incapere, galerie sub pamant. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e11r4g4i12o)*subteran
I. 1.. albastrul cerului. 2. culoarea albastru-deschis. II. adj. ca azurul. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*azur
I. 1. alcatuit din materie; (fil.) care apartine realitatii obiective, existand independent de constiinta si in afara ei. palpabil, concret, real. 2. care consta in bunuri (economice). II. s. n. 1. materie prima sau semifabricata din care se fac diverse bunuri. 2. totalitatea informatiilor, a datelor necesare pentru intocmirea unei lucrari stiintifice, literare etc. (< fr. , lat. , germ. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*material
I. 1. aliaj monetar in compozitia caruia intra in cea mai mare parte sau exclusiv metale comune. 2. moneda divizionara, cu valoare intrinseca, inferioara valorii sale nominale. II. s. n. ridicatura de pamant de-a lungul unui rand de plante cultivate. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*bilon
I. 1. al patrulea dintre patru exemplare de acelasi fel. 2. (mat.) multime ordonata avand patru elemente. II. s. m. fiecare dintre cei patru gemeni (cvadrigemeni); cvadruplu. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*cvadruplet
I. 1. al treilea dintre trei exemplare de acelasi fel. 2. a treia forma a unor cuvinte de aceeasi provenienta, dar intrate in limba in trei epoci diferite. 3. (fiz.) multiplet din trei linii spectrale. 4. (mat.) multime ordonata avand trei elemente. 5. obiectiv fotografic cu trei lentile. II. s. m. pl. trei fiinte nascute deodata de aceeasi mama; trigemeni (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*triplet
I. 1. (anat.) referitor la peretele unei cavitati. o os ~ (si s. n. = fiecare dintre cele doua oase care formeaza partile laterale ale cutiei craniene, intre osul frontal si occipital. 2. (bot.; despre plancentatie) in care ovulele sunt fixate pe marginea carpelelor. 3. pictura ~a' = pictura rupestra. II. s. f. pl. ordin de plante dicotiledonate cu ovulele fixate de peretele carpelelor in perechi simetrice. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*parietal
I. 1. animal imaginat cu cap si aripi de vultur, gheare de leu, trup si coada de sarpe. 2. reprezentare heraldica a unui chip omenesc cu barba din serpi incolaciti. 3. soparla tropicala, pe copaci, care are de-a lungul corpului doua excrescente ale pielii ca niste aripi. 4. peste marin care, in timpul zilei, sta ingropat in nisip, noaptea fiind foarte activ; drac-de-mare. 5. ambarcatie cu doua vele de suprafata mare; vela triunghiulara suplimentara. II. cavalerist astfel echipat incat sa poata lupta si pe jos. (< fr. )(by 2W11S11e11r5g5i13o)*dragon
I. 1. ansamblu de elemente de constructie solidarizate intre ele, care preia toate sarcinile la care este supus acesta si le transmite la fundatie. 2. mod de alcatuire interna a unui corp, a unui sistem. dispozitie relativa a atomilor in molecula unei substante. mod de grupare a moleculelor intr-o substanta minerala. 3. mod de asezare a partilor corpului animal sau vegetal ori ale tesuturilor. (psih.) conformatie, factura, formatie. 4. fel de alcatuire a unei compozitii, a unei opere literare. o ~ gramaticala = mod specific fiecarei limbi de a organiza cuvintele in propozitii si fraze. II. mod de organizare a societatii din punct de vedere economic, social, politic si cultural; oranduire. mod de organizare a oricarei ramuri de productie. (< fr. , lat. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*structura
I. 1. ansamblu de operatii (aritmetice, algebrice etc.) urmarind stabilirea unor marimi. capitol al stiintelor matematice in care se foloseste un anumit tip de operatii. calcul grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor constructii geometrice; calcul logic = operatie analoaga calculului matematic prin care, pe baza anumitor reguli, din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice. 2. (pl.) planuri, combinatii, socoteli. II. formatie calcaroasa care afecteaza diferite organe animale (rinichi, vezica etc.). (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*calcul
I. 1. (ant.) al cincilea element consecutiv al cosmosului (alaturi de foc, apa, aer si pamant). 2. compus organic rezultat, prin elimintarea apei, din combinarea unui alcool cu un acid. 3. compus organic obtinut prin fierberea alcoolului etilic cu acid sulfuric, lichid incolor, foarte volatil si inflamabil, cu miros aromatic specific, folosit ca solvent in industrie, in medicina etc. II. s. n. (fig.) aer, atmosfera, cer, vazduh. (< fr. , lat. , gr. , cer)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*eter
I. 1. (ant.) bici; manunchi de nuiele cu care era batut cineva. 2. (fig.) nenorocire mare, dezastru, calamitate, boala. II. s. m. 1. filament mobil, la unele protozoare si spermatozoizi, la unele celule ori gameti (la alge) ca organ de locomotie. 2. tulpina secundara, uneori florifera. ramura filiforma (la briofite). (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*flagel
I. 1. (ant.) decurion. 2. persoana cea mai in varsta sau cu vechimea cea mai mare dintr-un anumit corp constituit. 3. (in trecut) persoana aleasa dintre avocati, care conducea baroul. 4. conducator, sef ecleziastic in biserica anglicana. II. s. m. f. membru al corpului profesoral universitar care detine conducerea unei facultati. (< lat. , germ. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*decan
I. 1. (ant.) fiecare dintre cele patru componente primordiale (focul, aerul, apa, pamantul) ale corpurilor si fenomenelor naturii. 2. (pl.) fenomene, forte ale naturii. 3. parte componenta a unui intreg, a unui ansamblu. o (lingv.) ~ de compunere = tema, cuvant imprumutat, fara existenta independenta, numai in compunerea de tip savant; ~ de relatie = cuvant sau locutiune care exprima raporturi sintactice. membru al unei colectivitati etc. 4. (chim.) corp simplu, care in combinatie cu alte asemenea corpuri, da nastere corpurilor compuse. 5. (fig.) mediu in care traieste o fiinta. o a fi in ul sau = a fi intr-o situatie favorabila. 6. (mat.) obiect fizic sau al gandirii cu care se formeaza o multime. 7. celula a unei pile electrice. 8. (pl.) principiu, notiune de baza a unei discipline, a unei teorii etc. II. s. m. fiecare dintre piesele componente ale unui radiator de calorifer. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*element
I. 1. (ant.) mercenar care isi insotea stapanul. (fig.) cel care urmeaza si executa orbeste ordinele cuiva; acolit. 2. corp ceresc obscur care graviteaza in jurul unei planete, insotind-o in miscarea ei de revolutie. 3. ~ artificial = corp metalic de forme diverse cu aparataj stiintific, lansat de savanti in spatiul interplanetar cu ajutorul unei rachete si care se roteste in jurul Pamantului. 4. (mec.) roata dintata a unui mecanism planetar care se roteste liber in jurul unui ax. 5. mica masa cromatica atasata unui cromozom printr-un filament subtire. 6. localitate de importanta secundara in apropierea unui oras, dependenta de acesta. II. adj., s. n. (stat) ~ = (stat) care depinde de un altul pe plan politic sau economic. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*satelit
I. 1. (ant.) scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care sedea Sibila in timpul oracolelor din templul de la Delfi, inchinat zeului Apolo. trepied. 2. (mat.) macara din trei picioare reunite la partea de sus. II. adj. catarg ~ = catarg metalic cu trei picioare, pe unele bastimente moderne. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*tripod
I. 1. aparat, dispozitiv pentru testari. 2. aparat care, introdus in gaura de sonda, permite recoltarea din straturi a unor probe de fluid sau populatie servind la incrucisari cu diferite alte genotipuri, in scopul determinarii capacitatii de combinare a acestora. (< engl., fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*tester
I. 1. aparat foarte sensibil, pentru inregistrarea miscarilor seismice. 2. aparat in prospectiuni geofizice pentru a inregistra vibratiile produse de anumite explozii subterane. II. s. m. f. specialist in seismografie. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*seismograf
I. 1. (arhit.; despre o coloana) zidita cel putin cu jumatate din diametrul ei in zidul (stalpul) cu care face corp comun. 2. (despre oameni) incadrat intr-un curent politic, social; (despre literatura) care serveste constient o cauza. II. adj., s. m. f. (cel) care lucreaza intr-un anumit loc de munca. (militar) care serveste pe baza unui angajament voluntar. (dupa fr. )(by 15W8S9e2r2g3i11o)*angajat
I. 1. arta de a reprezenta in fata unui public un spectacol dramatic, muzical, coregrafic etc. 2. institutie artistica destinata reprezentarii spectacolelor. 3. totalitatea lucrarilor dramatice ale unui popor sau autor; dramaturgie. 4. profesiunea de actor sau de regizor. 5. spectacol, reprezentatie scenica. o a face (sau a juca) ~ = a se preface. II. loc unde se petrece, se desfasoara un eveniment, o actiune. o ~ de razboi = vast spatiu terestru, maritim, aerian in care se duc actiuni militare de mare importanta politico-strategica; (in trecut) ~ de operatii = teritoriu unde se desfasoara actiuni de lupta. (< fr. , lat. , gr. , germ. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*teatru
I. 1. ascet musulman medieval din nordul Africii; murabit. mica moschee in care slujea un asemenea ascet. 2. pasare vorace din ordinul ciconiiformelor, mai mare decat barza, cu capul si gatul golas, cu pene foarte frumoase, in Africa si Asia ecuatoriala. II. s. n. podoaba din pene ori alte fire ce imita fulgii, care se poarta la gat sau drept garnitura la rochii. (< fr. , port. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*marabu
I. 1. ascuns, secret; greu accesibil. o limbaj ~ = limbaj secret, obscur, greu de descifrat. 2. care prezinta ascunzatori, focare de microbi. II. s. f. caracter criptic. (< fr. , engl. )(by 3W4S12e6r6g14i14o)*criptic
i 1) A se departa tot mai mult. 2)A se deosebi sub aspect calitativ in idei sau conceptii. 3)A se distinge prin valoarea fizica sau intelectuala. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*distanta
I. 1. asemanator (ca forma) cu omul; antropoid (I). 2. referitor la antropomorfism. 3. care reprezinta figura umana; antropomorfic. II. s. n.pl. antropoide. (< fr. )(by 2W3S11e11r12g5i5o)*antropomorf
I. 1. asemanator unui cerc. 2. dispus in cerc sau in verticile concentrice. II. s. f. curba descrisa de un punct al unui cerc care se rostogoleste fara alunecare pe o dreapta fixa; trohoida. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*cicloid
I. 1. asezat in partea de sus; deasupra. (despre cursuri de apa) spre izvor. 2. care are un loc inalt (intr-o ierarhie). 3. care se distinge prin calitati, prin merite deosebite. la un nivel mai inalt. o matematici oare = parte a matematicii care foloseste metode de cercetare foarte complexe; invatamant ~ = treapta a invatamantului care urmeaza dupa cel liceal; studii oare = studii universitare. II. s. m. f. cel care ocupa un loc mai important intr-o ierarhie, cel care are un grad mai mare decat altul. (< lat. , fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*superior
I. 1. asezat mai jos; de jos. (despre o parte a unui curs de apa, o regiune) in apropiere de punctul de varsare; departate de izvor. 2. mai mic din punct de vedere numeric. 3. de calitate (mai) proasta; mai putin bun; mai putin frumos; mai mic decat altii. 4. care are un grad, o functie, un rang mai mic decat altul. II. s. m. subaltern, subordonat. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*inferior
I. 1. atac impetuos (cu arme albe) al cavaleriei. (fig.) atac (violent). 2. (sport) atac plin de elan asupra adversarului. II. 1. infatisare caricaturala a unui personaj, a unei idei etc. 2. lucrare, creatie in care se caricaturizeaza. III. 1. incarcatura normala a unui furnal, care se prelucreaza pentru a se obtine un metal cu o anumita compozitie; cantitatea de metal lichid din aceasta incarcatura. proces de incarcare, prelucrare si scoatere a materialului din cuptorul metalurgic. 2. cantitate totala de material lemnos destinata a fi uscata. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*sarja
I 1. barbat tanar intretinut de o femeie mai in varsta decat el. 2. tanar elegant, dar cu moravuri dubioase. II. adj. de o eleganta suspecta. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*gigolo
I. 1. bucata mica (de hartie) care se aplica pe un obiect si pe care se indica continutul, destinatia etc. 2. (fig.) titlu, calitate in care se prezinta cineva sau ceva. 3. (inform.) semn sau ansamblu de semne pentru a identifica o anumita instructiune in programul unui calculator; marca^1 (5). II. ceremonial uzual al curtilor monarhilor, in relatiile diplomatice etc. reguli, norme de purtare in raporturile dintre persoane de familie nobila; norme de politete. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*eticheta
I. 1. cal tanar inca neobisnuit la ham sau la calarie. 2. banc, grup de pesti care urca in susul apei pentru a-si depune icrele. II. s. n. urcare in susul apei. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*remont
i 1) Caracter eventual. 2) Situatie care s-ar putea crea; fapt realizabil. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*eventualitate
I. 1. care actioneaza pe moment, cu promptitudine. 2. (fiziol.; despre miscari) care se executa de la sine, fara vreo cauza exterioara aparenta. 3. (despre plante) care creste liber in natura. II. s. n. (fil.) categorie a materialismului istoric care exprima activitatea determinata direct de necesitatea istorica, obiectiva. (< fr. , lat. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*spontan
I. 1. care actioneaza repede; expeditiv, activ; eficace. 2. referitor la diverse operatii. II. s. m. cel care lucreaza la contrainformatii. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*operativ
I. 1. care a luat forma materiala; intrupat. 2. (fig.) inversunat, pasionat. II. adj., s. n. (de) culoarea carnii. (< fr. , it. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*incarnat
I. 1. care apartine antichitatii; stravechi. 2. in genul creatiilor din antichitate. (fig.) clasic. II. s. m. f. cel care apartine popoarelor din antichitate. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*antic
I. 1. care apartine cuiva; specific pentru persoane. (adv.) in persoana, insusi. original. 2. tren ~ (si s. n.) = tren de persoane care opreste in toate statiile; pronume ~ = pronume care arata persoana (2); mod ~ = mod verbal ale carui forme se modifica dupa cele trei persoane (2). II. s. f. (expozitie) ~a = expozitie a unui singur artist. III. s. n. totalitatea angajatilor dintr-o institutie sau intreprindere. (< lat. , germ. , fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*personal
I. 1. care apartine liberalismului. o partid ~ = partid de orientare liberalista. 2. iubitor de libertate. 3. intelegator, cu vederi largi, tolerant. II. s.m. membru al unui partid liberal. (< fr. , lat. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*liberal
I. 1. care apartine lumii fabulelor; de basm; fantastic. 2. (despre preturi, sume, averi) care depaseste orice inchipuire; enorm, extraordinar. II. s. n. element fabulos (I, 1). (< fr. , lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*fabulos
I. 1. care apartine numai anumitor persoane sau lucruri. o in ~ = in mod deosebit, in special. care constituie proprietatea individuala a cuiva. 2. cu caracter individual; caracteristic, specific. (log.; despre judecati) in care predicatul se refera numai la o parte din sfera subiectului. 3. cu caracter neoficial; privat; (despre lectii) predat elevilor in afara orelor oficiale de scoala. II. s. n. categorie filozofica, veriga intermediara intre singular si general. III. s. m. persoana care nu detine o functie oficiala; (p. ext.) persoana considerata ca individ in raport cu statul. (< fr. , germ. , /III/ Partikular)(by 3W3S12e12r5g5i14o)*particular
I. 1. care apartine teatrului; cu caracter teatral. 2. teatral (2). II. s. m. f. ipocrit, care joaca teatru si in viata obisnuita. (< teatral + -ist)(by 13W6S6e15r15g8i9o)*teatralist
I. 1. care are acelasi nume. 2. (muz.; despre relatia dintre doua tonalitati) care au aceeasi tonica, dar mod diferit. II. s. n. 1. cuvant identic ca forma si pronuntare cu un altul, dar deosebit ca sens. 2. joc care cere dezlegatorului sa gaseasca un cuvant cu mai multe intelesuri, fara a i se schimba nici forma grafica, nici accentul. II. s. m. f. cel care poarta acelasi nume cu altcineva. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*omonim
I. 1. care are o semnificatie, un mesaj. 2. important. II. s. m. manifestare materiala, fonica a semnului lingvistic. (dupa fr. , engl. )(by 12W12S6e6r15g8i8o)*semnificant
I. 1. care are tendinte de subietivism (1); referitor la subiectivism; subiectiv (2); 2. (arte) cu caracter personal. II. s. m. f. adept al subiectivismului. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*subiectivist
I. 1. care are ton, caracter de raspuns. 2. (despre un vers, fraza, cuvant) spus, cantat de public sau de cor ca replica la cele spuse de preot. II. s. n. carte care cuprinde raspunsurile si cantecele liturgice ale credinciosilor. (< it. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*responsorial
I. 1. care conduce; de conducere. 2. (despre corpuri) bun (sau rau) ~ = care prezinta (sau nu) conductibilitate. II. s. m. f. persoana, organ care conduce un partid, o institutie, intreprindere, un (auto)vehicul etc. (< conduce + -/a/tor)(by 15W9S9e2r3g11i11o)*conducator
I. 1. care conserva, conservativ^2, conservatorist. 2. atasat de institutiile trecutului, refractar la ceea ce este nou. o partid ~ (si s. m. pl.) = denumire a unor partide valorificand traditia in plan politic si ideologic. II. s. m. f. cel care ingrijeste piesele dintr-un muzeu; custode. III. s. n. 1. institutie specializata, subordonata administratiei postale, unde sunt pastrate colectii filatelice. 2. ~ de ulei = rezervor metalic deasupra capacului unor transformatoare electrice care folosesc ca izolant uleiul. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*conservator
I. 1. care constituie o masa compacta, densa. 2. solid; voluminos, mare; (p. ext.) impresionant. 3. in cantitate mare, amplu. II. s. n. 1. ansamblu de culmi muntoase si deluroase care formeaza o unitate de relief. 2. arboret in care coroanele arborilor se ating. grup de paduri de acelasi fel. 3. morman, gramada mare. (< fr. , germ. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*masiv
I. 1. care contine alcool. 2. referitor la alcool(ism). II. s. m. f. cel care consuma abuziv alcool; betiv. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*alcoolic
I. 1. care creste, care se desfasoara in stadii, in etape. 2. referitor la stadiile de dezvoltare a organismelor. II. s. n. interval de scurta durata in timpul unei glaciatii, cand ghetarii au cunoscut o extindere maxima. (< germ. , lat. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*stadial
I. 1. care creste pe excremente, cu care se hraneste. 2. fistula ~a (sau stercorala) = fistula in comunicarea cu intestinul, care permite trecerea materiilor fecale. II. s. m. goeland brun care se hraneste cu victimele smulse altor pasari marine; lup-de-mare. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*stercorar
I. 1. care denota sfidare; sarcastic, sfidator, insolent, nerusinat. 2. scoala ~a = scoala filozofica greaca din antichitate care s-a preocupat indeosebi de problemele eticii, propovaduind autonomia morala a individului, simplitatea, intoarcerea la natura. II. s. m. filozof apartinand acestei scoli. III. adj., s. m. f. (cel) care exprima deschis si fara jena atitudini si ganduri condamnabile; (om) nerusinat, fara scrupule. (< fr. , lat. , gr. , de caine)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*cinic
I. 1. care diferentiaza. 2. care comporta, lucreaza cu diferente. (mat.) referitor la diferente care tind catre zero. o ecuatie ~a (si s. f.) = ecuatie care contine o variabila, functia recunoscuta si derivate ale acesteia; calcul ~ = capitol al analizei matematice care are ca obiect studiul derivatelor si al diferentialelor; geometrie ~a = ramura a geometriei care studiaza figurile geometrice folosind calculul diferential. II. s. f. (mat.) produsul dintre derivata unei functii si cresterea variabilei ei independente. III. s. n. angrenaj constituit din doua roti dintate planetare asezate pe acelasi ax si din doua roti satelite, utilizat la autovehicule pentru a transmite la roti turatii diferite la viraje, iar la masini de lucru pentru a varia in mod deosebit turatia. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*diferential
I. 1. care dirijeaza, care orienteaza, care traseaza directii. o roti -oare = roti care permit conducerea unui vehicul. 2. plan ~ = harta la scara mica, care serveste la pregatirea operatiilor militare. II. s. n. element constructiv pentru marirea directivitatii unui sistem de antene. III. s. f. (mat.) 1. curba pe care se sprijina generatoarele rectilinii ale unei suprafete conice sau cilindrice. 2. (la conice) polara unuia dintre focare. (< fr. , lat. , /III/ dupa fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*director
I. 1. care duce de-a dreptul la tinta, drept, fara ocoluri. o in linie ~a = din tata in fiu. 2. imediat, nemijlocit, fara intermediar. o vorbire ~a sau stil ~ = procedeu sintactic sau stilistic de redare fidela a spuselor cuiva, printr-un verb sau alt cuvant de declaratie; complement ~ = complement care exprima obiectul asupra caruia se rasfrange direct actiunea unui verb tranzitiv; propozitie completiva ~a (si s. f.) = propozitie cu functie de complement direct pe langa un verb tranzitiv din regenta. II. adj., adv. (care are loc) fara ascunzisuri, fatis, drept. III. adv. 1. fara inconjur, de-a dreptul. 2. (mat.; despre marimi variabile) ~ proportionale = care depind una de alta, astfel incat cresterea (sau descresterea) uneia de un numar de ori provoaca cresterea (respectiv descresterea) celeilalte de acelasi numar de ori. IV. s. n. (radio, tv.) in ~ = transmis pe viu, in momentul producerii evenimentului. V. s. f. (box) lovitura aplicata prin intinderea mainii inainte. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*direct
I. 1. care dureaza doi ani; bi(s)anual. 2. care are loc o data la doi ani. II. s. f. expozitie, festival, targ care se organizeaza la fiecare doi ani. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*bienal
I. 1. care este contrar adevarului, mincinos, neintemeiat. care are numai aparenta adevarului; contrafacut, imitat; artificial. 2. (despre oameni) prefacut, ipocrit. 3. (muz.) care suna contrar legilor armoniei. II. s. n. 1. neadevar, contrafacere. 2. schimbare a adevarului intr-un act, prin imitarea semnaturii; substituire de persoane etc. (< lat. , it. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*fals
I. 1. care este de doua ori mai mare; indoit. 2. din doua obiecte identice sau de aceeasi natura. (s. m.) ~ baieti (sau fete) = partida de tenis sau de tenis de masa la care participa cate doi jucatori de fiecare parte a plasei. 3. minge ~a = miscare neregulamentara la volei, handbal, tenis, constand in atingerea mingii de catre jucator de doua ori in momentul primirii sau in lasarea acesteia sa atinga de doua ori la rand terenul sau masa de joc. II. s. n. motiv din literatura universala care utilizeaza doua personaje identice sau foarte asemanatoare, spre a sugera complexitatea realitatii. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*dublu
I. 1. care exista ca posibilitate, in mod virtual. o energie ~a = energie pe care o poseda un corp capabil de a produce o manifestare energetica. (adv.) in mod virtual, presupus posibil. 2. (despre moduri, propozitii etc.) care prezinta o actiune posibila, fara a preciza daca aceasta se realizeaza sau nu. II. s. n. 1. capacitate a unui sistem fizic de a produce o manifestare energetica, un lucru mecanic. 2. capacitate de dezvoltare, de desfasurare a unei activitati; nivel; forta, putere. o ~ de razboi = capacitatea militara a unui stat. 3. ~ de inmultire = capacitatea unor organisme vegetale sau animale de a fi prolifice. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*potential
I. 1. care exista in cadrul unor relatii concrete; conditionat, limitat. 2. care este in raport, in relatie cu altceva. o pronume (sau adverb) ~ = pronume (sau adverb) care se raporteaza la un substantiv sau la un pronume precedent; propozitie ~a (si s. f.) = propozitie atributiva; timp ~ = timp care exprima o actiune raportata la alt moment decat cel al vorbirii. 3. (despre marimi fizice) care variaza (dupa imprejurari); evaluat, determinat cu aproximatie. valabil intre anumite limite, in anumite conditii. o (fiz.) miscare ~a = deplasare a unui corp fata de un sistem de referinta mobil. II. adv. aproximativ, aproape. (< fr. , lat. , it. , germ. )(by 7W7S7e15r1g9i9o)*relativ
I. 1. care exista in realitate; efectiv, obiectiv, adevarat. 2. (mat.) numar ~ = numar-limita al unui sir convergent de numere rationale; functie ~a = functie avand ca domeniu de valori o multime de numere reale. 3. invatamant ~ = sectie a liceului in care se studiaza cu precadere stiintele exacte. 4. indiscutabil, incontestabil. II. s. n. realitate. (< lat. , germ. , it. , fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*real
I. 1. care exprima, in forma de povestire, fapte, idei, sentimente. o gen ~ = gen literar care cuprinde totalitatea productiilor literare cu caracter narativ. 2. (fig.) demn de o epopee, de mari proportii. II. s. f. totalitatea operelor literare apartinand genului epic. (< fr. , lat. , gr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*epic
I. 1. care exprima un ordin; poruncitor. o mod ~ (si s. n.) = mod verbal care exprima o porunca, un indemn, etc.; propozitie ~a (si s. f.) = propozitie care cuprinde un asemenea mod. 2. care se impune ca o necesitate absoluta. II. s. n. 1. necesitate categorica ce se impune neconditionat; obligatie. 2. ~ categoric = (la Kant) principiu aprioric al "ratiunii practice" care fixa, in constiinta umana, norme morale universal valabile si vesnice. (< lat. , fr. )(by 9W2S2e11r11g11i5o)*imperativ
I. 1. care face concurenta altuia. 2. (mat.; despre linii, planuri) care au un punct, o dreapta comuna, care se intersecteaza. 3. care tinde catre acelasi rezultat. II. s. m. f. 1. participant la o competitie sportiva. 2. negustor, producator care face concurenta altora. (< fr. , lat. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*concurent
I. 1. care face sa sune. o organ ~ = organ in forma de punga, sub coardele vocale superioare la maimutele antropide si la animale rumegatoare, care amplifica sunetele emise de acestea. 2. (fig.) care ofera o imagine amplificata a realitatii. II. s. n. 1. sistem fizic, corp etc. capabil sa amplifice oscilatii prin rezonanta. dispozitiv care indica existenta fenomenului de rezonanta. 2. parte a cavitatii bucale sau nazale care participa la emiterea sunetelor. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*rezonator
I. 1. care functioneaza cu aer comprimat. 2. care comprima aerul sau evacueaza aerul comprimat. II. s. f. parte a fizicii care studiaza proprietatile aerului si ale gazelor. (< fr. , lat. , it. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*pneumatic
I. 1. care impresioneaza puternic, plin de patos; miscator, emotionant, duios. 2. (despre nervi) care inerveaza globul ocular. II. s. n. categorie estetica desemnand insusirea unei situatii sau a unei opere de arta de a provoca emotii puternice, de a impresiona. (< fr. , germ. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*patetic
I. 1. care intruneste toate calitatile; desavarsit, ireprosabil, impecabil. 2. deplin, complet; absolut. o (mat.) numar ~ = numar natural egal cu suma divizorilor sai. II. adv. cu desavarsire. (afirmativ) de acord! foarte bine! excelent! III. s. n. timp al verbului care exprima o actiune petrecuta si incheiata in trecut. (< lat. , germ. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*perfect
I. 1. care neaga, tagaduieste ceva. 2. care reprezinta o negatie. (log.; despre judecati) care enunta lipsa apartenentei insusirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. ostil progresului; distructiv. 3. (despre numere) mai mic decat zero. II. s. n. 1. imagine obtinuta pe un material fotosensibil, prin redarea inversata a tonurilor si a laturilor subiectului fotografiat. 2. (poligr.) litera alba pe fond inchis. (< fr. , lat. , germ. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*negativ
I. 1. care nu depaseste valori oricat de mari; marginit, limitat. o (mat.) numar ~ = fiecare dintre numerele reale. 2. (despre produse) care a suferit toate operatiile de prelucrare; terminat. II. s. n. categorie filozofica desemnand caracterul limitat al lucrurilor, fenomenelor si proceselor in spatiu si in timp. (< fr. , it. , lat. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*finit
I. 1. care nu depinde de cineva sau ceva; liber, neatarnat; autonom. o ~ de = fara a tine seama de... 2. care se bizuie pe propriile sale forte; cu initiative personale. II. s. m. pl. (in revolutia burgheza din Anglia) membrii unei grupari politice reprezentand interesele burgheziei si nobilimii mijlocii. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*independent
I. 1. care nu poate fi comunicat, exprimat. 2. inexprimabil. II. s. n. ceea ce nu poate fi exprimat in cuvinte. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*incomunicabil
I. 1. care nu poate fi vazut. 2. prea mic pentru a putea fi perceput. II. s. n. pl. servicii prestate de o tara in folosul altor tari, sau prestate in strainatate in folosul tarii respective. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*invizibil
I. 1. care observa, scruteaza. cu spirit de observatie, perspicace, patrunzator. 2. prin care se atrage cuiva atentia asupra unor abuzuri, greseli savarsite. II. s. m. f. 1. cel care are misiunea de a observa, de a urmari, a studia stiintific un fenomen. 2. cel care asista la un eveniment fara a participa. III. s. m.. 1. persoana oficiala desemnata de stat, de o organizatie, pentru a asista la lucrarile unei conferinte, organisme internationale, fara drept de vot si fara calitatea de a-si asuma vreun angajament. 2. militar care executa o misiune de observare (2). (< fr. , lat. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*observator
I. 1. care participa efectiv la o actiune; harnic, dinamic. o membru ~ = membru al unei organizatii, institutii, avand obligatii si bucurandu-se de drepturi depline. (mil.) in activitate. 2. (despre corpuri, substante) care intra usor in reactie. 3. (despre diateza verbala) care arata ca subiectul savarseste actiunea. o vocabular ~ = vocabular folosit in mod curent. 4. (despre operatii, conturi, bilanturi) care se soldeaza cu un profit. II. s. n. 1. totalitatea mijloacelor economice ale unei intreprinderi, institutii etc.; parte a bilantului in care sunt inscrise aceste mijloace. 2. colectiv de membri pe langa un organ de partid, pe care se sprijina in intreaga sa activitate. III. adv. in mod activ. (< fr. , lat. , < II, 2/ rus. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*activ
I. 1. care pastreaza, care face economii. 2. cumpatat. II. s. m. f. (in trecut) ingrijitor al veniturilor unei manastiri. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*econom
I. 1. care poate exploda; care produce explozie; detonant. 2. care caracterizeaza explozia (5). o consoana ~a (si s. f.) = oclusiva. II. adj., s. m. f. (om cu temperament) violent. III. s. n. substanta, amestec de substante care prin incalzire, lovire sau frecare fac explozie. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*exploziv
I. 1. care prezinta caractere masculine. 2. cu infatisare de barbat. II. s. m. robot, automat antropomorf. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*android
I. 1. care prezinta politropism. 2. (despre transformari de stare ale fluidelor) care se efectueaza in asa fel, incat presiunea si volumul variaza, in timp ce caldura specifica ramane constanta. II. s.f. curba care reprezinta o transformare politropa (I, 2). (< germ. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*politrop
I. 1. care priveste pe cetatenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetateni. o drepturi e = drepturi de care se bucura o persoana (fizica sau juridica), reglementate si recunoscute ca atare; drept ~ = ramura a dreptului care studiaza si reglementeaza raporturile juridice existente intre persoanele fizice si juridice dintr-un stat; stare ~a = situatia unei persoane asa cum rezulta din actele sale privitoare la nastere, casatorie etc.; parte ~a = persoana care, intr-un proces, pretinde despagubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infractiuni. 2. care nu este militar, lipsit de caracter militaresc. o razboi ~ = conflict armat pentru putere intre grupuri adverse din acelasi stat. II. s. m. f. persoana care nu face parte din armata. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*civil
I. 1. care priveste tot poporul, apartine intregii natiuni. care poate fi folosit de toata lumea. (despre persoane) care ocupa o functie de stat. 2. care are loc in fata unei adunari de oameni. 3. care vine de la colectivitate, la care participa intreaga colectivitate. II. s. n. 1. colectivitate mare de oameni; multime. 2. totalitatea persoanelor care asista la un spectacol, la o conferinta. (< lat. , fr. )(by 10W10S4e4r12g12i13o)*public
I. 1. care produce sunete. care are un sunet frumos, placut; rasunator, plin, puternic. 2. care propaga, amplifica sunetele. 3. (despre consoane) care se produce prin vibrarea coardelor vocale. 4. (despre filme) insotit de vorbire si de muzica. II. s. n. partea sonora a unui film. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*sonor
I. 1. care provoaca depresiune (4); deprimant. 2. care provoaca scaderea tensiunii arteriale. II. adj., s. m. f. (cel) inclinat spre tristete, spre descurajare. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*depresiv
I. 1. care provoaca hipnoza, provocat de hipnoza. 2. (fig.) fascinant, captivant. II. s. n. somnifer, hipnagog, hipnotizant. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*hipnotic
I. 1. care reprezinta un adaos; suplimentar; supranumerar. 2. (chim.) de aditie. II. s. f. convorbire telefonica suplimentara fata de convorbirile incluse in pret. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*aditional
I. 1. care respinge. 2. (fig.) antipatic, respingator. II. s. n. substanta care prin calitatile sale organoleptice (gust, miros) indeparteaza rozatoarele, insectele etc. (< it. , (II) germ. )(by 14W14S8e8r1g2i2o)*repelent
I. 1. care revine la punctul de pornire; palindromic. 2. (despre boli) care recidiveaza. o febra ~a = boala infectioasa avand aceleasi simptome ca febra tifoida. 3. (mat.) serie ~a = serie al carei fiecare termen se calculeaza cu ajutorul termenilor care il preceda; iterativ (3). II. s. m. f. (jur.) cel care face recurs (1). (< fr. , lat. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*recurent
I. 1. care se afla in centru; provenit de la centru. 2. (fig.) care ocupa o pozitie principala. care conduce de la centru. II. s. f. 1. organizatie, institutie de coordonare a unei activitati dintr-un anumit domeniu. 2. ansamblu de instalatii tehnice unde se produce centralizat energie, se efectueaza o anumita operatie tehnologica etc. 3. statiune prin care se pun in legatura posturile de retele de telecomunicatii. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*central
I. 1. care se afla in decadenta; in regres. II. adj., s. m. f. (adept) al decadentismului. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*decadent
I. 1. care se desfasoara in cicluri; periodic. (despre compozitii muzicale) alcatuit din mai multe parti independente. 2. (despre flori) toate elementele dispuse in verticil. 3. (despre compusi chimici) care are catenele inchise in ciclu. II. s. n. (cinem.) suita de desene, fazele unei miscari care, functional, se repeta. (< fr. , gr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ciclic
I. 1. care se extinde la intregul univers, care cuprinde tot ce exista. comun unei totalitati cuprinzatoare de entitati; general. 2. (log.; despre judecati) al carei predicat se refera la intreaga sfera a subiectului. mondial. 3. care poseda cunostinte din toate domeniile, care are o cultura generala vasta. 4. (despre unelte, aparate) care poate fi folosit la mai multe operatii. II. s. n. mandrina de strung. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*universal
I. 1. care se face, se petrece noaptea. 2. (despre pasari, animale) de noapte. 3. (despre flori) care nu se deschide decat noaptea. II. s. f. compozitie muzicala cu caracter liric, melancolic, meditativ, frecventa in sec. XVIII si XIX. o in ~ = (cu privire la desfasurarea competitiilor sportive) in timpul noptii. (< fr. , lat. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*nocturn
I. 1. care se misca sau se poate misca. 2. schimbator, nestatornic; versatil. (despre fata omului) care isi schimba usor expresia; (despre ochi) in continua miscare. 3. (despre substantive) apt de a suferi motiune^2. II. s. n. 1. corp in miscare. 2. cauza determinata a unei actiuni; motiv. (< fr. , lat. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*mobil
I. 1. care se petrece intre natiuni. referitor la raporturile dintre natiuni. 2. care priveste toate natiunile; de importanta mondiala. II. s. m. f. participant la jocurile sportive internationale. III. s. f. 1. asociatie a partidelor si a organizatiilor clasei muncitoare din lumea intreaga. 2. competitie sportiva internationala. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*international
I. 1. care se poate aplica in practica. 2. (despre drumuri) pe unde se poate umbla, merge; accesibil. II. s. n. element de decor dintr-un podium mobil care serveste pentru a capata inaltimea dorita pe scena. platforma pe care se instaleaza utilajele de filmare si iluminare. (dupa fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*practicabil
I. 1. care se poate indoi usor; mladios, elastic, suplu. (fig.) care cedeaza usor; maleabil, docil. 2. (despre parti de vorbire) care are flexiune (2); flexionar. 3. (despre un apartament) cu structura variabila. II. s. n. grup de lamele flexibile (I, 1) de cupru, in legaturile electrice. (< fr. , lat. )(by 5W5S5e13r14g7i7o)*flexibil
I. 1. care se poate percepe prin simturi; palpabil. (despre substantive) care denumeste obiecte perceptibile prin simturi. o muzica ~a = muzica pe baza prelucrarii unui complex de sunete (muzicale sau zgomote) cu ajutorul aparaturii electronice. 2. precis, (bine) determinat. II. s. n. categorie filozofica desemnand unitatea multiplelor determinari, insusiri, laturi ale obiectelor si fenomenelor. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*concret
I. 1. care se refera la ceva; care constituie un sistem de referinta. 2. referitor la referenta, de referire. II. s. n. 1. (mat.) multime de elemente care formeaza un sistem de referinta. 2. ansamblu de elemente legate intr-un sistem. (< fr. , engl. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*referential
I. 1. care stagneaza, care nu variaza catva timp; constant. care ramane in aceeasi stare, care nu evolueaza. 2. (despre un mediu fluid, un camp de forte) care are in fiecare punct o viteza, o intensitate independenta de timp. II. s. n. 1. dispensar pentru ingrijirea bolnavilor. 2. mica nava stationata intr-un post care supravegheaza respectarea regulilor de navigatie, de pescuit etc. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*stationar
I. 1. care starneste rasul, batjocura; caraghios. 2. (despre cifre, sume etc.) foarte mic, derizoriu. II. s. n. ceea ce este demn de ras. (< it. , fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*ridicol
I. 1. care stie sa pastreze un secret, o taina. rezervat, retinut (in purtari, in vorbe). 2. (mat., fil.) format din elemente distincte; care variaza in salturi; discontinuu. 3. (fiz.; despre semnale) a carui marime este reprezentata printr-un numar finit de valori. 4. (fig.) greu, putin perceptibil. II. adv. fara sa atraga atentia. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*discret
I. 1. care tine de domeniul istoriei, referitor la istorie; (p. ext.) deosebit de important pentru dezvoltarea omenirii, a unui popor etc. 2. care se schimba in cursul istoriei. 3. corespunzator faptelor din istorie; real. 4. cronologic. II. s. n. expunere a unui fapt, a unui eveniment etc. in mod amanuntit. III. s.m. specialist in istorie; istoriograf. (< fr. , lat. , it. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*istoric
I. 1. care urmareste aspectul practic, utilitatea; (peior.) care ia drept criteriu al adevarului valoarea practica. 2. bazat pe studierea faptelor. o a sanctiune = lege care emana de la parlament sau de la suveran, cu privire la o importanta problema laica sau religioasa. II. s. f. parte a semioticii care studiaza modul in care omul intelege si foloseste semnele. (< fr. , lat. , gr. , /II/ engl. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*pragmatic
I. 1. care variaza; schimbator. (despre cuvinte) care are forme flexionare, flexibil. o capital ~ = parte a capitalului cheltuita pentru cumpararea fortei de munca. 2. (mat.) care variaza^2 (I, 2). II. s f. 1. (mat.) marime care ia succesiv diferite valori; element generic al unei multimi. 2. (inform.) element al limbajului formalizat reprezentand un nume care semnifica o clasa ai carei membri sunt denotatii sai posibili. 3. (stat.) caracteristica putand prezenta variatie de la un element la altul al unei colectivitati. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*variabil
I. 1. carte brosata sau legata. 2. diviziune a unei lucrari editate in mai multe volume (I, 1); tom. II. 1. spatiu ocupat de un corp. figura geometrica cu trei dimensiuni. marimea spatiului unui corp, cu ajutorul unei formule. 2. cantitate globala. debit (de apa) al unei fantani, al unui izvor, fluviu etc. 3. forta, amploare a sunetelor emise de o voce, produse de un instrument. nivelul de intensitate sonora al semnalelor audio. (< fr. , lat. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*volum
I. 1. ceea ce depaseste o anumita cantitate; prisos. 2. simbol matematic (+) care indica o adunare sau, pus inaintea unei marimi, caracterul pozitiv al acesteia. semn grafic, identic cu cel din matematica, indicand sarcinile electrice pozitive. II. adv. mai mult, si inca. (< lat. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*plus
I. 1. ceea ce este esential intr-un lucru, continut. o articol de ~ = articol care trateaza o problema importanta actuala; editorial; ~ lexical principal = partea esentiala si cea mai stabila a vocabularului unei limbi, cuvintele care exprima notiunile fundamentale din viata si activitatea oamenilor si constituind baza pentru formarea de cuvinte noi. o in ~ = in realitate, de fapt. 2. trasaturile de baza ale caracterului, ale individualitatii unei persoane. 3. culoare de baza a unui tablou, a unei tesaturi etc. din care se detaseaza figurile, detaliile; fundal. strat de culoare sau ornament peste care se tipareste un text. 4. (sport) alergare de rezistenta pe distanta lunga. 5. (fiz.) radiatie greu de inlaturat sau inevitabila, cu caracter parazit, in prezenta careia se efectueaza o experienta sau masurare. II. 1. totalitatea mijloacelor materiale si banesti de care dispune o intreprindere, o institutie etc. o ~ de acumulare = parte a venitului national pe seama careia se realizeaza cresterea si perfectionarea productiei, se creeaza rezerve si se asigura sporirea fondurilor si rezervelor materiale din sfera neproductiva. 2. totalitatea bunurilor, a valorilor dintr-un anumit domeniu. o ~ de carti = totalitatea cartilor pe care le poseda o biblioteca; ~ de comert = totalitatea marfurilor si elementelor necesare care contribuie la exercitarea unui comert normal si profitabil. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*fond
I. 1. ceea ce sustine, sprijina un lucru, un obiect. dispozitiv de sustinere a unei piese, a unui sistem tehnic etc. 2. parte a peliculei cinematografice pe care este aplicata emulsia fotosensibila. 3. echipament, material destinat memorarii, inregistrarii informatiei in sistemele de calcul. 4. (fig.) sprijin, reazem, ajutor. II. s. m. (herald.) element exterior al unui blazon care pare a sustine un personaj sau un animal. (< fr. )(by 14W8S1e2r10g10i4o)*suport
I. 1. cel care da plecarea concurentilor la o intrecere, la o cursa. 2. cel care dirijeaza circulatia avioanelor pe un aerodrom. II. s. n. 1. dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care usureaza pornirea lor la rece. 2. dispozitiv care inchide in mod automat circuitul de incalzire al tuburilor fluorescente. (< fr., engl. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*starter
I. 1. cel care, facand parte dintr-un grup de colonisti sau de emigranti, desteleneste si cultiva un tinut virgin. 2. (fig.) deschizator de drumuri noi in stiinta, in tehnica etc. 3. (in tarile cu regim comunist, in Romania) membru al organizatiei politice de masa a elevilor intre 7 si 1^4 ani. II. s. m. militar din trupele de geniu, specializate in constructii de terasamente, fortificatii, minari etc. (< fr. , germ. , /I, 3/ rus. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*pionier
I. 1. cel care face spionaj pentru un stat intr-un alt stat. 2. cel care pandeste, observa pe altii pentru a furniza cuiva informatii. II. s. m. 1. oglinda oblica in fata unei ferestre sau lentila mica intr-o usa, prin care se poate vedea in afara fara a fi vazut. 2. (tehn.) calibru pentru determinarea si verificarea jocurilor dintre doua piese asamblate. 3. particula nucleara cu masa apropiata de cea a pionului (2), dar avand spin. (< germ. , it. , dupa fr. , /II, 3/ engl. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*spion
I. 1. cel care se ocupa cu decorarea cladirilor, a interioarelor etc. 2. cel care face decoruri pentru teatru, film, televiziune. II. s. n. unealta de bucatarie pentru decorarea unor forme diferite (rosii, ciocolata, frisca etc.) (< fr. )(by 3W3S12e12r12g6i6o)*decorator
I. 1. cel care se ocupa de plantarea rasadurilor, a vitei de vie etc. 2. proprietar al unei plantatii (2). II. s. n. unealta baston, la saparea gropilor in care se introduc puietii. utilaj pentru plantarea mecanizata a minelor. III. s. f. masina de plantat. (< planta + -tor)(by 9W2S3e11r11g5i5o)*plantator
I. 1. cel mai insemnat, de capetenie, de frunte. o in ~ = in special, mai ales. 2. propozitie ~a (si s. f.) = propozitie care nu depinde gramatical de alta propozitie dintr-o fraza. II. s. n. (art.) ceea ce are o deosebita importanta, ceea ce este esential. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*principal
I. 1. cel mai mare (ca dimensiuni, durata, intensitate, valoare); maximal. 2. ilustrata ~a = piesa filatelica ce trebuie sa realizeze o concordanta deplina intre imaginea de pe ilustrata, marca postala aplicata pe fata vederii si stampila obliteranta a postei. II. s. f. (mat.) valoarea cea mai mare, intr-un interval, a unei variabile sau functii. (met.) centru de inalta presiune atmosferica. (< lat. , fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*maxim
I. 1. chestiune de care se ocupa cineva, despre care se vorbeste. pricina, motiv. totalitatea evenimentelor care constituie continutul epic sau dramatic al unei opere literare, cinematografice etc. (muz.) prima expunere a unei teme in cadrul formelor polifonice bazate pe imitatie (inventiune, ricercar, fuga). 2. partea principala a unei propozitii, care indica cine indeplineste sau sufera actiunea verbului. (log.) termen al judecatii de predicatie, reprezentand notiunea despre care se afirma sau se neaga insusirea exprimata de predicatul logic. II. s. m. 1. omul ca fiinta activa si constienta. 2. persoana supusa observatiei, anchetei, experimentului. 3. (fin.) ~ impozabil = persoana fizica sau juridica supusa unui anumit impozit. (< lat. , /II/ subiectum, dupa fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*subiect
I. 1. cingatoare (de stofa, de piele etc.) 2. conductor electric de lita, izolat si strans intr-un invelis protector. 3. corp fibros. structura anatomica cilindrica lunga. 4. ~ litoral = fasie ingusta de uscat rezultata din acumularea aluviunilor aduse de valuri si de curentii marini, care separa marea de un golf sau de o laguna; perisip. 5. margine a unei monede cu grosimea mai mare decat partea centrala. 6. (arhit.) mulura orizontala pe un perete. II sir de posturi militare de paza; sir de soldati care pastreaza ordinea in anumite pozitii. o ~ sanitar = totalitatea masurilor de izolare la care este supusa o zona bantuita de o contagiune; formatie militara care asigura aceasta izolare. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*cordon
I. 1. cinstit, generos, marinimos; ales; bun, curajos. o metal ~ = metal pretios; gaz ~ = fiecare dintre gazele inerte, incolore si inodore, care se gasesc in cantitati mici in atmosfera. 2. distins, gratios, elegant. II. s. m. f. persoana care face parte din nobilime. (< lat. , germ. , it. , fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*nobil
I. 1. cititor. cel care citeste cu voce tare unei persoane suferinde. 2. persoana care citeste intr-o editura manuscrisele predate spre publicare si refera asupra lor. 3. ajutor al preotului care citea in timpul slujbei textele edificatoare. II. s. n. 1. aparat pentru redarea unor sunete inregistrate. 2. dispozitiv periferic care permite citirea si introducerea informatiei de pe o cartela perforata intr-un calculator sau ordinator. (< fr. , lat. )(by 6W6S14e15r8g8i9o)*lector
I. 1. colaborator extern al unui ziar care trimite corespondenta cu caracter informativ din locul in care se afla. 2. persoana care, in lipsa parintilor unui elev, are raspunderea acestora fata de scoala. 3. cel care poarta corespondenta cu cineva. II. adj. care corespunde, corespunzator. o membru ~ = membru al unei academii sau al altei institutii stiintifice, care are aceleasi obligatii si se bucura de aceleasi drepturi ca un membru activ, cu exceptia dreptului la vot; unghiuri e = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealaturate, formate de aceeasi parte a unei secante care intersecteaza doua drepte, un unghi fiind in interiorul dreptelor si altul in afara lor. (s. n.) echivalent, in cadrul frazei, al unei parti de propozitie. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*corespondent
I. 1. comun, aplicabil unui mare numar de persoane, fiinte sau obiecte dintr-o anumita categorie. care priveste pe toti, la care ia parte multa lume. 2. universal. care priveste, se ocupa de ceva in linii mari, in ceea ce are esential. (despre notiuni) care rezulta dintr-o generalizare. 3. care are loc, exista pe o mare intindere. 4. (despre functii, grade etc.) de rang superior; care poarta raspunderea unei directii, a unei institutii, intreprinderi etc. II. s. n. categorie desemnand unitatea trasaturilor fundamentale, esentiale ale unei clase de obiecte si procese, care se manifesta ca lege a existentei si dezvoltarii acestora. (< fr. , lat. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*general
I. 1. conducator al unei (aero)nave, al unei masini. o ~ automat = aparatura care mentine automat drumul unei (aero)nave. 2. persoana autorizata sa conduca nave, trenuri etc. in locuri primejdioase. II. adj. (despre o uzina, o ferma etc.) care serveste ca model, drept calauza. o statie ~ = statie (2) model, etalon; vas ~ = pilotina. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*pilot
I. 1. conducator al unei institutii de invatamant superior; (in unele tari din Apus) conducator al unei scoli medii. 2. superior al unui colegiu al iezuitilor. II. adj. conducator, diriguitor. (< fr. , germ. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*rector
I. 1. conducator al unui partid politic, al unei organizatii obstesti. dirijor, sef al unei orchestre de jaz sau al unei sectii instrumentale. 2. echipa, sportiv care se gaseste in fruntea unei competitii. II. (mar.) tip de nava conducatoare a unei flotile de nave usoare. (< engl., fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*lider
I. 1. conform cu principiile dialecticii; bazat pe dialectica. 2. care priveste fenomenele de pe pozitiile dialecticii. II. s. f. 1. (ant.) arta de a ajunge la adevar descoperind contraziceri in rationamentul adversarului. 2. (in evul mediu) arta deosebirii adevarului de neadevar. 3. (in filozofia marxista) teorie generala despre dezvoltarea naturii, a societatii si gandirii, precum si metoda de cunoastere si de transformare a lumii. 4. procesul miscarii si al dezvoltarii fenomenelor. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*dialectic
I. 1. conform principiilor moralei. din care se trage o invatatura, didactic. 2. referitor la psihic, spirit sau intelect, intelectual, spiritual. II. s. n. 1. ansamblul facultatilor psihice, spirituale. 2. stare de spirit. curaj. (< lat. , fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*moral
I. 1. conform regulilor logicii; rational; just, intemeiat. 2. circuit ~ = circuit in calculatoarele electronice pentru operatii logice elementare. 3. (inform.) schema ~a = reprezentare grafica a unui algoritm in vederea programarii; logigrama. II. s. f. 1. stiinta a demonstratiei care studiaza formele si legile gandirii, ale rationarii corecte. o ~ simbolica (sau matematica) = ramura a logicii care foloseste in cercetare procedeul logico-matematic; logistica; a stiintei = disciplina care cerceteaza produsele activitatii stiintifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. gandire justa, rationament corect, temeinic. 3. cerinta fireasca, temei, ratiune. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*logic
I. 1. corp geometric care rezulta din rotirea unui dreptunghi imprejurul uneia dintre laturile sale. corp in forma de sul. ...i urinari = elemente microscopice cu aspect cilindric, in tuburile urinifere la bolnavii de nefrita; ~ central = tesut central din structura interna a radacinii si a tulpinii plantelor vasculare. 2. piesa in forma de tub din componenta unui motor in care se deplaseaza pistonul. 3. piesa grea a unei masini, care se roteste in jurul axei sale, pentru a conduce, a presa etc. un material; valt ~ compresor = tavalug. II. s. n. joben. (< fr. , lat. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cilindru
I. 1. corp sferic, corp in forma de sfera. invelis sferic, de sticla sau de portelan, care protejeaza o lampa sau un bec. 2. corp ceresc in forma rotunda. o ~ terestru = Pamantul; ~ geografic = obiect sferoidal care reda aspectul general al formei Pamantului. II. s.m. ~ ocular = parte a ochiului care se gaseste in orbita. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*glob
I. 1. creion colorat, moale, pentru desen, din pigmenti pulverizati amestecati cu talc si guma arabica. desen cu astfel de creioane. 2. poezie descriptiva cu fond liric, in care este infatisat un peisaj (1). 3. lucrare muzicala lirica, amintind de un pastel (2) sau compusa pe cuvintele acestuia. II. adj. inv. (despre culori, desene) in tonuri pale; delicat. (< fr. , it. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*pastel
I. 1. cu blindaj. 2. (fam.) imbracat peste masura. II. s. n. autovehicul de lupta prevazut cu blindaj; tanc. (pl.) trupe dotate cu asemenea mijloace. (< blinda)(by 5W14S14e7r8g1i1o)*blindat
I. 1. cu caracter religios; sfant. o foc ~ = (fig.) vocatie, talent. 2. (fig.) scump, venerat. II. s. n. ceea ce transcede umanul, ceea ce este dincolo de lumea fizica, de profan. (< lat. , it. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*sacru
I. 1. cu cochilia din doua valve. 2. (bot.; despre capsule) format din doua parti. II. s. f. pl. lamelibranhiate. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*bivalv
I. 1. cu experienta, care are cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu. 2. (inform.) sistem ~ = program de exploatare inteligenta a unei baze de date caracteristice unui domeniu de aplicatie. II. s. m. f. specialist intr-un anumit domeniu. persoana insarcinata sa faca o expertiza. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*expert
I. 1. culoare a spectrului solar, intre albastru si violet. 2. colorant albastru-violet, care se extrage din indigofere sau din anilina. 3. hartie-carbon. II. adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-violet. (< fr., port. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*indigo
I. 1. cu mult suc, zemos; (p. ext.) savuros si hranitor. 2. (fig.) plin de continut, de savoare. II. s. f. pl. nutreturi provenite din cartofi, sfecla etc. si radacinoase. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*suculent
I. 1. cunoscut de toata lumea; comun, obisnuit, curent. 2. ordinar, grosolan, trivial. 3. latina ~a = limba latina populara. 4. lipsit de baza stiintifica; nestiintific. o materialism ~ = curent filozofic aparut in Germania pe la jumatatea sec. XIX, care reduce intreaga realitate la materie, considerand si constiinta ca fiind de natura materiala. II. s. f. denumire a limbii italiene, in epoca medievala si medie. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*vulgar
I. 1. cu proprietati acide. 2. (fig.) care dezvaluie lucruri neplacute, dureroase; usturator. II. s. m. substanta chimica cu gust acru si miros intepator, care inroseste hartia albastra de turnesol. (< fr. , lat. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*acid
I. 1. curcubeu, spectru solar. 2. membrana colorata circulara a ochiului, asezata intre cornee si partea anterioara a cristalinului, strabatuta de pupila. 3. diafragma a unor aparate optice, care are in centru un orificiu cu diametru variabil. II. s. m. planta erbacee perena cu frunze lungi si cu flori mari, violete, albe sau galbene; stanjenel. (< fr., lat. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*iris
I. 1. curent in muzica, sculptura, arta grafica etc., care propaga prelucrarea unor traditii populare. 2. productie artistica avand la baza principiile acestui curent; folclor prelucrat artistic. II. adj. inv. care apartine folkului (I). (< engl. )(by 8W8S1e2r2g10i11o)*folk
I. 1. cu sensibilitate; care poate fi (usor) impresionat; emotiv. predispus la anumite boli. (despre materiale fotogafice) care are insusirea de a inregistra actiunea luminii sub forma unei imagini latente ce poate fi facuta vizibila prin developare. 2. (fil.) care poate fi perceput prin simturi. (s. n.) domeniul lucrurilor sensibile (2). care se poate constata usor; evident, simtitor, apreciabil. 3. (despre aparate, instrumente etc.) care indica cele mai mici valori, deosebiri, diferente. II. s. f. (muz.) treapta a saptea a gamei majore sau minore, cu un semiton sub tonica. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*sensibil
I. 1. cuvant derivat cu ajutorul unui sufix diminutival. 2. element distinctiv (al unui produs). 3. abreviere. II. adj. care foloseste exagerat diminutivele. (< fr. , lat. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*diminutiv
I. 1. data dinainte fixata pentru executarea unei plati, obligatii etc.; scadenta. 2. interval de timp (dinainte stabilit) in limita caruia trebuie sa se infaptuiasca, sa se intample ceva. 3. eveniment viitor si sigur in ce priveste producerea lui, dar incert in ceea ce priveste data la care se va produce. 4. (despre ostasi) in ~ = in curs de satisfacere a serviciului militar. II. s. m. 1. cuvant, vorba, expresie. 2. fiecare dintre elementele unei comparatii. 3. (mat.) fiecare dintre monoamele unui polinom; fiecare dintre numerele ce alcatuiesc o progresie sau un raport. 4. element primar al unui enunt sau sistem logic. fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unui silogism. 5. (fiz.) ~ spectral = marime proportionala cu energia oricareia dintre starile in care se poate afla un atom. 6. (fig.; pl.) relatie (buna sau rea) cu cineva. (< lat. , dupa fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*termen
I. 1. de (la), ca la tara; campenesc; rustican. 2. (fig.) simplu, necioplit, brut, grosolan. II. s. f. zidarie executata din blocuri masive de piatra, cu fata exterioara cioplita brut. (< fr. , fr. )(by 15W1S1e9r10g3i3o)*rustic
I. 1. de (la) ecuator, specific ecuatorului. o zona ~a = zona de circa 1^0 grade care se intinde de o parte si de alta a ecuatorului; clima ~a = climat din zona ecuatoriala, temperatura constant ridicata si pluviozitate abundenta; coordonate e = sistem de coordonate prin care se determina pozitia astrilor in raport cu ecuatorul ceresc. 2. care imparte in doua jumatati. o (biol.) placa ~a = plan median al unei celule unde cromozomii fisurati se grupeaza in cursul mitozei. II. s. n. luneta astronomica pentru observarea miscarii stelelor si determinarea coordonatelor lor ecuatoriale. (< fr. )(by 5W6S6e14r15g8i8o)*ecuatorial
I. 1. de la inceputul omenirii, stravechi. aflat pe cea dintai treapta a dezvoltarii societatii umane. 2. necultivat, necivilizat, salbatic. 3. nume dat pictorilor si sculptorilor care preceda epoca Renasterii. 4. primar, de baza. o cuvant ~ = cuvant-baza de la care, cu ajutorul afixelor, sunt derivate alte cuvinte; culori e = cele sapte culori ale spectrului solar. II. s. f. 1. (mat.) ~a (a unei functii) = functie a carei derivata este egala cu functia initiala. 2. (inform.) operatie elementara indivizibila, neinterferabila cu alta operatie de aceleasi gen. (< fr. , lat. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*primitiv
I. 1. de (la) sfarsit. 2. care arata scopul. o propozitie ~a (si s. f.) = propozitie circumstantiala care exprima scopul actiunii din regenta; conjunctie ~a = conjunctie care introduce o propozitie finala. II. s. n. incheiere, sfarsit. ultima parte a unui concert, a unei simfonii etc. III. s. f. 1. (sport) intalnire care constituie incheierea unei competitii. 2. ornament tipografic asezat la sfarsitul unui capitol. 3. (muz.) sunet stabil de incheiere in jurul caruia graviteaza toate celelalte. (< fr. , lat. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*final
I. 1. de mana, facut cu mana. 2. care munceste cu mainile. II. s. n. 1. carte de scoala care contine o prezentare succinta a notiunilor unei discipline. 2. claviatura, ansamblu al claviaturilor la instrumentele cu taste (orga, clavecin), la care se canta cu mainile. (< fr. , lat. , it. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*manual
I. 1. de natura celulei (1); format din celule. o teoria ~a = teorie potrivit careia celula (1) constituie elementul fundamental in organizarea interna a plantelor si animalelor. 2. regim ~ = regim special in inchisori. 3. telefonie (mobila) ~a = legaturi telefonice intre doi abonati aflati in interiorul zonei de acoperire sau intre un abonat din acest teritoriu si altul din tara sau strainatate. II. s. n. parte a unei inchisori unde se afla celulele (5). (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*celular
I. 1. de pastor; (p. ext.) campenesc, rustic. o gen ~ = gen literar sau muzical de inspiratie campestra, care isi propune sa redea scene simple si vadit naive din natura. 2. care apartine pastorilor, preotilor. II. s. f. 1. scena idilica, campeneasca in creatia trubadurilor si truverilor. 2. opera dramatica, lirica sau muzicala apartinand genului pastoral. 3. mesaj al unui episcop adresat preotilor si credinciosilor in anumite ocazii. (< fr. , lat. , it. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*pastoral
I. 1. de, pentru cor. 2. care cuprinde un ansamblu; unanim, de acord. 3. (despre compuneri literare) ale caror motive, elemente, personaje prezinta armonie, acordandu-se ca vocile unui cor. II. s. f. formatie corala ampla; cor (I, 2). III. s. n. cantec religios (liturgic) pe mai multe voci. compozitie pentru orga pe tema unui asemenea cantec. (< fr. , it. )(by 13W13S14e7r7g1i1o)*coral
I. 1. deplasare a unei trupe sau a unei (grupari de) nave (intr-o anumita formatie). o ~ fortat = mars executat cu o viteza sporita fata de cea normala. 2. proba de atletism in timpul careia concurentii sunt obligati sa mearga repede, fara a alerga. 3. piesa muzicala cu o miscare uniforma sugerand pasul cadentat de defilare al unei trupe, al unui cortegiu etc. 4. poezie lirica patriotica scrisa pentru a putea fi cantata dupa melodia unui mars (3). 5. operatie de extragere si introducere in sonda a garniturii de foraj. II. interj. 1. comanda de pornire a unei trupe. 2. cuvant cu care se alunga un caine, se indeparteaza in mod brutal un om. (< fr. , germ. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*mars
I. 1. de seara; vesperal. 2. tardiv; care apartine perioadei de vara tarzie. II. s. m. liliac de seara in Europa, Asia si nordul Africii. (< it. , fr. )(by 7W8S1e1r1g10i10o)*serotin
I. 1. desfasurare a unei activitati; fapta. operatie militara (ofensiva sau defensiva). ceea ce arata un verb. 2. totalitatea intamplarilor dintr-o opera epica sau dramatica. 3. efect, influenta. 4. proces. cerere prin care se deschide un proces. II. hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati comerciale si care da detinatorului dividende. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*actiune
I. 1. (despre animale) a carui femela isi poarta puii in marsupiu. 2. (anat.; despre organe) in forma de punga. II. s. n. pl. ordin de mamifere cu marsupiu, din Australia. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i4o)*marsupial
I. 1. (despre animale) care are dintii diferentiati; anizodont. 2. (despre frunze) neuniform dintat. II. s. n. pl. ordin de lamelibranhiate cu dinti diferentiati. (< germ. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*heterodont
I. 1. despre care nu se poate spune ceva sigur; indoielnic, nesigur. (log.; despre judecati) care anunta un raport posibil intre termenii judecatii. 2. care constituie o problema; enigmatic; (p. ext.) suspect. 3. referitor la probleme. II. s. f. ansamblu de probleme cu privire la acelasi subiect, domeniu etc.; tematica. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*problematic
I. 1. (despre celule) dispus in trei randuri sau serii. 2. (despre frunze, muguri) asezat pe siruri longitudinale. II. s. n. strofa din trei versuri. (< it. , lat. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*tristih
I. 1. (despre corpul omenesc) neacoperit, gol. 2. (fig.) simplu, pur, curat. o proprietate ~a = proprietate fara uzufruct. II. s. n. 1. corp dezbracat fara vesminte. 2. statuie, pictura reprezentand un corp gol. (< it. , lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*nud
I. 1. (despre corpuri) care curge. 2. (despre circulatia rutiera) fara ambuteiaje, fluent (2). II. s. n. 1. corp lichid sau gazos care-si modifica forma sub actiunea unor forte oricat de mici. 2. (fig.) suflu, impuls, curent; emanatie. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*fluid
I. 1. (despre corpuri, medii) prin care se poate vedea clar, straveziu. diafan, subtire, delicat. 2. (fig.) usor de inteles. II. s. n. foaie liniata care se pune dedesubtul hartiei de scris pentru a putea scrie drept. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*transparent
I. 1. (despre cuvinte, propozitii) intercalat intre partile unei propozitii sau ale unei fraze. 2. (despre fascicule de radiatii) care atinge o suprafata intr-un anumit punct. II. s. n. 1. eveniment neasteptat, neplacut, care survine in timpul unei activitati. greutate, dificultate. 2. (jur.) obiectie, contestatie accesorie la cauza principala a unui proces. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g11i4o)*incident
I. 1. (despre drepte, plane) care formeaza intre ele unghiuri sau diedre adiacente congruente. 2. stil ~ = varianta a stilului gotic, in Anglia in sec. XIV, manifestata mai ales in economia boltilor, care dispar sub multimea arcelor, bogat ornamentate cu muluri decorative. II. s. f. dreapta perpendiculara. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*perpendicular
I. 1. (despre edificii antice) cu portic inconjurat de doua siruri de coloane. 2. (despre insecte) cu doua aripi si cu aparatul bucal adaptat pentru supt. II. s. n. pl. ordin de insecte, mustele si tantarii, cu o singura pereche de aripi membranoase si o pereche de balansiere, servind pentru echilibru in timpul zborului. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*dipter
I. 1. (despre elemente chimice) care se gaseste (liber) in natura, necombinat cu alte substante; pur 2. innascut; natural. II. adj., s. m. (cel) nascut in, originar din; indigen. (< lat. , fr. , germ. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*nativ
I. 1. (despre imbracaminte) cu linii moi, vaporoase. 2. (despre fotografii) cu contururi imprecise, evanescente. II. s. n. efect fotografic de evanescenta a contururilor imaginii. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*flu
I. 1. (despre instrumente muzicale) cu o singura coarda. 2. (fig.; despre opere literare, artistice) monoton, uniform. II. s. n. vechi instrument cu o singura coarda, pentru a determina raporturile numerice ale sunetelor si a acorda alte instrumente. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*monocord
I. 1. (despre materiale) care are proprietatea de a-si pastra deformatiile produse de fortele exterioare dupa incetarea actiunii acestora; care poate fi modelat, fasonat. o masa ~a (sau material) ~ = material sintetic de natura organica, anorganica sau mixta, care poate fi modelat in procesul fabricarii unor produse. 2. referitor la pictura sau sculptura. o arte e = arte care au ca scop sa reproduca formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. 3. (despre idei, imagini etc.) cu multa putere de evocare, expresiv, viu; evocator. 4. (biol.) formativ, capabil de a se schimba, de a lua o forma. o chirurgie ~a = chirurgie care se ocupa cu indreptarea unor malformatii ale corpului. II. s. f. tehnica executarii obiectelor de arta prin fasonarea, modelarea unei substante plastice; domeniul artelor plastice. parte din studiul unei opere de arta care se ocupa cu raportul armonios al volumelor si al reliefului. (< fr. , lat. , gr. )(by 14W14S8e8r1g2i2o)*plastic
I. 1. (despre materiale, soluri) care nu are afinitate pentru apa, care nu absoarbe apa; acvifug, hidrofug. 2. (despre organisme) care nu se poate dezvolta intr-un mediu cu prea multa umezeala. II. adj., s. m. f. (suferind) de hidrofobie (2). (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*hidrofob
I. 1. (despre materiale, soluri) cu afinitate pentru apa. 2. (despre organisme) care traieste permanent in apa. II. adj., s. f. (planta) la care polenizarea se face prin intermediul apei; hidrogama. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*hidrofil
I. 1. (despre materiale, tesaturi) care nu permite trecerea prin el a unui fluid. 2. (fig.) neinfluentabil, insensibil; refractar, inaccesibil. II. s. n. manta, pardesiu de ploaie, dintr-un material impermeabil (I, 1); fulgarin. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*impermeabil
I. 1. (despre medicamente) care intervine in formarea sangelui. 2. care provine din sange sau apartine acestuia. II. s. n. 1. substanta feruginoasa care se gaseste in galbenusul de ou. 2. produs alimentar concentrat, obtinut din amestecarea sangelui cu lapte si cu substante aromatizate. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*hematogen
I. 1. (despre muzica) executat cu ajutorul instrumentelor. 2. complement circumstantial ~ = complement care arata mijlocul prin care se indeplineste o actiune; propozitie ~a (si s. f.) = propozitie circumstantiala care indeplineste in fraza rol de complement circumstantial instrumental. (psih.; despre conditionari, obiecte, acte psihice) care serveste drept mijloc pentru dezvoltarea unei actiuni sau obtinerea unui efect. II. s. n. caz al flexiunii nominale in indo-europeana (transmis si in limba rusa) care arata instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza actiunea verbului. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*instrumental
I. 1. (despre numere) care cuprinde de mai multe ori un alt numar; in care se cuprinde de un numar exact de ori un alt numar. 2. numeros, felurit. II. s. m. 1. numar intreg divizibil cu un alt numar intreg dat. 2. fiecare dintre unitatile de masura mai mari decat unitatea fundamentala a unui sistem de masuri de greutati. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*multiplu
I. 1. (despre oameni) care actioneaza potrivit cu principiile sale; credincios ideilor sale. 2. (despre o vale) orientata pe directia inclinarii straturilor. II. s. n. 1. (fil.) orice fenomen care urmeaza altui fenomen. 2. (log.) al doilea element al unei judecati ipotetice; consecinta (2). 3. a doua sectiune a unei fraze muzicale. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*consecvent
I. 1. (despre o constitutie mintala) predispus spre schizofrenie. 2. (despre stari mintale) care caracterizeaza temperamentul schizotimic si schizofrenia. II. s. m. f. persoana cu constitutie schizoida (I). (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*schizoid
I. 1. (despre plante) cu flori din al caror nectar albinele prepara mierea. 2. (despre regiuni) bogat in plante melifere (1). II. s. f. pl. grup de insecte himenoptere: albinele, viespile etc. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*melifer
I. 1. (despre poezii) care exprima direct sentimente si emotii in legatura cu realitatea. o gen ~ = gen literar cuprinzand opere care redau realitatea prin evocarea sentimentelor si emotiilor poetului. (fig.) sentimental, sensibil. 2. (despre poeti; si s.) care scrie poezii lirice (1). 3. referitor la muzica de opera. (despre voce) caracterizata prin sonoritate dulce, lipsita de incordare, prin mobilitate. II. s. f. 1. totalitatea operelor lirice ale unui poet, ale unui popor, ale unei epoci. 2. poezia lirica, genul liric. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*liric
I. 1. (despre puncte, laturi apartinand fiecare unei figuri) care se afla intr-o corespondenta biunivoca. 2. (biol; despre organe) care au aceeasi structura si origine, dar se deosebesc morfologic si functional. 3. (despre substante organice) cu functiuni si structuri analoage. II. s. m. 1. (chim.) substanta dintr-o clasa de substante care difera de celelalte prin prezenta gruparii -CH^2-. 2. persoana oficiala care detine aceeasi functie cu o alta. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*omolog
I. 1. (despre solutii) putin concentrat. 2. (fig.; despre stil) dezlanat, prolix. II. s. n. solutie careia i s-a micsorat concentratia prin adaugare de solvent. (< dilua)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*diluat
I. 1. (despre spatiu) care nu contine nimic; gol. (fig.) lipsit de continut, de idei. 2. (inform.) care caracterizeaza o informatie nula. II. s. n. spatiu lipsit de materie ponderala; vacuum (1). (fig.) sentimentul zadarniciei. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*vid
I. 1. (despre specii, populatii) care s-a format si dezvoltat pe teritoriul unde traieste in prezent: bastinas, aborigen, indigen. 2. (psihiatr.; despre idei obsedante) care apare in constiinta ca o gandire generata spontan. II. s. n. 1. complex de straturi constituit din roci mai tinere, ramase pe locul lor, peste care au fost impinse din regiunile invecinate roci mai vechi. 2. zacamant de carbuni, format in locul de origine al plantelor din care provine. 3. rau avand izvoarele in aceeasi unitate morfologica, regiune climatica cu gura de varsare. (< fr. , gr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*autohton
I. 1. (despre substante) care distruge tesuturile animale si vegetale. 2. (fig.) muscator, ironic, rautacios, satiric. II. s. f. pata luminoasa obtinuta intr-un sistem optic. (< fr. , lat. , gr. )(by 3W11S11e12r5g5i14o)*caustic
I. 1. (despre terenuri, roci) care contine zacaminte de carbune. 2. referitor la carbunele de pamant, la extractia si prelucrarea lui. II. adj., s. n. (din) penultima perioada a paleozoicului, in care s-au format bogate zacaminte de carbuni. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g10i3o)*carbonifer
I. 1. (despre transformarile unui sistem fizic) care are loc la presiune constanta. 2. (despre substante chimice) cu acelasi numar de masa, dar cu numar atomic diferit. II. s. f. linie care uneste pe o diagrama, pe o harta, punctele de egala presiune. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*izobar
I. 1. (despre vehicule, nave, aeronave) a-si schimba directia (despre vant) a gira in sensul acelor unui ceasornic. 2. (mar.) a trage la nord o parama, lantul ancorei; a ridica o greutate. II. tr. 1. (cont.) a face un virament. 2. (despre culori) a trece la alta culoare (sub actiunea unui reactiv). (fot.) a schimba culoarea unui pozitiv cu ajutorul unui reactiv. (fig.) a-si schimba nuanta. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*vira
I. 1. (despre vorbire) curgator, fluent. 2. (despre an, luna) in curs; prezent. (fig.) care circula; obisnuit, uzual. 3. apa ~a = apa care curge de la robinet. 4. (mat.) punct ~ = punct mobil care parcurge o curba. II. s. m. 1. deplasare a unei mase de apa sau de aer intr-o anumita directie. 2. miscare orientata a particulelor incarcate cu sarcini electrice. 3. parama ce trece printr-un sistem de scripeti cu care se ridica barcile. III. s. n. ansamblu de idei, de teorii politice, stiintifice, artistice etc., rezultanta generala a tendintelor unei anumite epoci. o a se pune (sau a se tine) la ~ = a se informa. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*curent
I. 1. din balada populara "Miorita". care aminteste de "Miorita". 2. spatiu ~ = (in conceptia lui Lucian Blaga) spatiu geografic romanesc constituit dintr-un plai ondulat, cu alternante intre deal si vale; univers spiritual specific romanesc, solidar cu acest orizont. II. s. m. caine ciobanesc romanesc, cu capul masiv, botul puternic, trunchiul alungit, cu parul alb, lung si abundent. (< "Miorita" + -/t/ic)(by 14W15S8e8r1g2i10o)*mioritic
I. 1. dincolo de Oc. Atlantic. 2. care traverseaza Oc. Atlantic. II. s. n. pachebot care face curse intre cele doua tarmuri ale Atlanticului. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*transatlantic
I. 1. din insulele Hawaii. 2. (despre un tip de eruptie vulcanica) caracterizat prin emisiune fara explozie si bombe vulcanice ale unei lave bazaltice fluide. II. s. f. instrument muzical cu coarde, asemanator cu chitara, cu sunetul lin si taraganat. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*havaian
I. 1. din regiunea fruntii. (s. n.) muschi al fruntii. 2. din, asezat in fata. o abataj ~ = abataj al minereului facut pe un front foarte lung in directia filonului; drepta ~a = dreapta paralela cu planul vertical de proiectie. referitor la front (5). II. s. n. 1. os al craniului care formeaza fruntea si o parte din orbite. 2. parte proeminenta a unui obiect. (< fr. )(by 11W11S4e5r5g13i14o)*frontal
I. 1. din temelie, complet; fundamental, de baza; (adv.) radicalmente. (despre tratament, medicamente etc.) care vindeca complet. 2. care preconizeaza reforme mari, actiuni hotaratoare. (despre oameni sau grupari politice; (si s. m.) care preconizeaza o serie de reforme in activitatea sociala. 3. care cuprinde radacina cuvantului. II. s. m. 1. (mat.) numar care, ridicat la o putere, da numarul dat; radacina. simbol matematic care arata operatia de extragere de radacina. o axa ~a = locul geometric al punctelor din plan care au aceeasi putere fata de doua cercuri date, reprezentat printr-o dreapta perpendiculara pe linia care uneste centrele cercurilor; plan ~ = locul geometric al punctelor din spatiu avand aceeasi putere fata de doua sfere date, reprezentat printr-un plan. 2. grup atomic care ramane neschimbat intr-o reactie chimica si care, in mod obisnuit, nu exista in stare libera. 3. (lingv.) element primitiv, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun mai multor cuvinte care constituie o familie si contine sensul lexical al cuvantului; radacina. (< fr. , lat. , germ. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*radical
I. 1. dintr-un loc anumit, specific unui loc. o culoare ~a = sir de imagini care, intr-o descriere, pictura, piesa de teatru etc. redau ceea ce este caracteristic pentru obiceiurile unei tari, societati sau epoci; tratament ~ = anestezie limitata la partea care urmeaza sa fie operata, examinata etc. 2. (mat.) referitor la un singur punct sau la un mic domeniu din plan sau din spatiu. II. s. n. cladire de utilitate publica; (spec.) restaurant, bodega. (< fr. , lat. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*local
I. 1. dispozitie scrisa care emana de la o autoritate (administrativa). o ~ de plata = dispozitie de plata a unei sume. 2. act legislativ al unui guvern. 3. (jur.) hotarare judecatoreasca data in proceduri cu caracter urgent. II. (in vechea armata) soldat in serviciul personal al unui ofiter. III. mod de dispunere a elementelor unei compozitii arhitecturale, de grupare a diferitelor elemente ale unui tablou etc. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*ordonanta
I. 1. dispozitiv adaptat la instrumentele sau aparatele optice, care permite prinderea in campul aparatului a obiectului de observat. 2. deschizatura mica (circulara) la o usa pentru a permite cuiva sa vada in exterior sau in interior; vizeta, viziera (2). II. s. m. (pl.) ochelarii mastilor de gaze. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*vizor
I. 1. dispozitiv al unui corp de iluminat sau al unui proiector care, pe baza fenomenului de reflexie, dirijeaza intr-o anumita directie fluxul luminos emis de sursa de lumina. 2. oglinda concava care reflecta lumina intr-o directie voita. telescop al carui obiectiv este constituit dintr-o oglinda concava. 3. (electr.) element component al unor antene, pentru a le mari directivitatea. II. s.m. personaj literar, purtatorul de cuvant al autorului. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*reflector
I. 1. dispozitiv, aparat, masina de multiplicat. 2. ferastrau circular cu mai multe panze. II. s. m. 1. (mat.) factor numeric sau functional care joaca rol de operator. 2. (ec.) efectul cresterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investitii, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global. (< fr. , lat. )(by 11W4S4e13r13g13i6o)*multiplicator
I. 1. dispozitiv pentru scoaterea lingourilor din lingotiere. 2. instrument in operatia de stripping (2). II. s. m. dansator. (< engl., fr. , germ. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*striper
I. 1. doamna, cucoana. o de ~ = femeiesc. 2. femeie de moravuri usoare, prostituata. II. 1. carte de joc pe care este desenata figura unei femei. 2. (la jocul de sah) regina. 3. (pl.) joc practicat pe o tabla ca cea de sah cu pioni sau discuri albe si negre. III. scobitura in copastia unei ambarcatii, in care se sprijina mansonul ramei. (< fr. , it. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*dama
I. 1. dragalasenie, gingasie, finete, eleganta (in atitudini, in miscari). (pl.) atitudini, cuvinte dragalase. bunavointa, favoare. o a intra in ile cuiva = a obtine bunavointa cuiva. 2. har, ajutor supranatural pe care divinitatea il acorda oamenilor pentru a se mantui. o stare de ~ = creatie poetica; poezie; ipostaza, inspiratie poetica. 3. lovitura de ~ = lovitura care aduce sfarsitul, moartea. 4. (mit.) fiecare dintre cele trei zeitati care personificau gratia si frumusetea feminina. II. prep. cu ajutorul, datorita. (< lat. , it. , /II/ fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*gratie
I. 1. draperie scurta, in partea superioara a unei usi, ferestre etc. 2. element decorativ al corniselor, balustradelor etc. II. s. m. pl. (herald.) fasii de stofa ornamentale care impodobesc un scut, o stema. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*lambrechin
I. 1. editie ~ = prima editie a operei unui scriitor (clasic). 2. cel dintai; principal. II. s. m. inv. imparat al Imperiului Roman. (< lat. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*princeps
I. 1. esential pentru mentinerea vietii. 2. produs prin actiunea organismelor vii. II. s. n. preparat din culturi de bacterii, care imbogateste solul in azot, folosit pentru a spori productivitatea leguminoaselor. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*biogen
I. 1. eveniment intamplator si neprevazut, cu consecinte daunatoare. 2. ridicatura, adancitura a unui teren. 3. insusire a unui lucru, fenomen nelegata de esenta lui. 4. ~ fonetic = modificare fonetica intamplatoare (asimilatia, epenteza, metateza). II. s. m. alteratie. (< fr. , lat. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*accident
I. 1. exact; determinat; fix. 2. lamurit, clar, limpede. II. adv. cu precizie. (< fr. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*precis
I. 1. existent in afara constiintei si independent de ea. 2. impartial. 3. referitor la obiect (6). II. s. n. 1. lentila, sistem de lentile care formeaza o imagine reala a obiectului observat intr-o luneta, intr-un microscop, aparat fotografic etc. 2. loc, punct, localitate etc. care constituie tinta unei actiuni militare. tinta asupra careia se trage cu o arma de foc. 3. intreprindere, uzina, constructie etc. care urmeaza sa fie realizata. 4. loc care prezinta interes pentru turisti. 5. (fig.) intentie, scop, tel, tinta. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*obiectiv
I. 1. facut de bunavoie; liber consimtit. 2. care exprima, denota vointa. care isi impune vointa; autoritar; incapatanat, indaratnic. II. s. m. 1. militar care participa la o campanie, la o actiune de lupta sau se inroleaza in armata din proprie dorinta. 2. cel care se ofera sa faca un serviciu de bunavoie si dezinteresat. (< lat. , fr. )(by 10W4S4e4r13g13i6o)*voluntar
I. 1. (facut) dupa bunul plac, abuziv, samavolnic. 2. (facut) la intamplare. II. s. n. fapta, actiune, situatie arbitrara (I). (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*arbitrar
I. 1. facut dupa un anumit sistem. 2. (si adv.) potrivit unui plan chibzuit dinainte; organizat. II. s. f. stiinta identificarii si clasificarii organismelor vegetale si animale, in special in functie de relatiile filogenetice si de evolutie. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*sistematic
I. 1. felii de paine (unse cu unt) intre care s-a pus o bucata de carne, de branza etc. 2. (tehn.) suprapunere de materiale diferite. II. adj. (despre un material) constituit dintr-o inima foarte slaba intre doua placi mai rezistente. (< fr., engl. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sanvis
I. 1. fiinta care are organe de simt, de miscare, sistem nervos etc. 2. (fig.) om josnic, stapanit de instincte. II. adj. de animal, propriu animalelor. (< fr., lat. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*animal
I. 1. (fil.) etapa a dezvoltarii in care au loc transformari calitative profunde, schimbari radicale, esentiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigurand realizarea progresului intr-un ritm rapid. o ~ sociala = actiune sociala de transformare radicala calitativa a societatii, prin care se realizeaza trecerea de la o formatiune inferioara la alta superioara; ~ culturala = proces de transformare radicala in domeniul ideologiei si culturii, care insoteste o revolutie sociala. 2. ~ industriala = proces complex de transformare calitativa a bazei tehnice a productiei; ~ tehnico-stiintifica = proces contemporan care determina schimbari radicale in domeniul fortelor de productie, prin dezvoltarea accelerata a stiintei si tehnicii, prin perfectionarea proceselor tehnologice. 3. (fig.) schimbare profunda, radicala, intr-un anumit domeniu; transformare brusca si totala. II. 1. miscare de rotatie a unui corp ceresc in jurul altuia. 2. (mat.) miscare de rotatie a unui corp in jurul unei drepte fixe. 3. schimbare geologica a scoartei terestre. 4. (fiz.) miscare a unui corp care parcurge o curba fixa. miscare de rotatie completa a unei roti in jurul osiei sale. (< fr. , lat. , germ. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*revolutie
I. 1. filozof, scriitor specialist in probleme de morala. 2. (fam.) cel caruia ii place sa faca morala. II. adj. referitor la morala. (< fr. )(by 3W12S12e12r6g6i14o)*moralist
I. 1. fir de matase naturala foarte rezistent si mat, pentru dantele si franjuri. 2. tesatura subtire pentru rochii de vara, pentru perdele. II. sirop cu zeama de rodie. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*grenadina
I. 1. firesc, comun, obisnuit. (despre oameni) sanatos (fizic si psihic). 2. conform unor norme. (despre marimi) cu valoare apropiata de cea intalnita frecvent. 3. (chim.) concentratie ~a = cantitatea de substanta continuta intr-o solutie, exprimata in echivalenti-gram la litru de solutie. 4. (mat.) sectiune ~a = sectiune realizata cu un plan care contine normala (II, 1) intr-un punct dat la suprafata sectionata. 5. scoala ~a (si s. f.) = scoala in care se pregatesc invatatorii. II. s. f. 1. dreapta perpendiculara dusa pe tangenta la o curba in punctul de contact. 2. media elementelor meteorologice, calculata dintr-un sir de ani de referinta. (< fr. , it. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*normal
I. 1. format din doua unitati; divizibil cu 2. (chim.) constituit din doua elemente. compus din doua elemente dispuse cate doua. 3. (mat.) a carui baza este numarul 2. II. s. f. (astr.) stea dubla. (< fr. , engl. , lat. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*binar
I. 1. format dintr-un singur bloc; monolitic. 2. (fig.) bine inchegat, omogen; (p. ext.) trainic, solid. II. s. m. /s. n. monument, element de constructie dintr-un bloc unic de piatra. (< fr. )(by 5W14S14e14r8g8i1o)*monolit
I. 1. formatie de soldati spartani sau macedoneni pedestri, cu lanci lungi, care atacau in randuri compacte; (p. ext.) corp de soldati, trupa, armata. 2. (fig.) grup de oameni strans uniti, care lupta pentru o cauza comuna. 3. (in doctrina sociala utopica a lui Fourier) celula de baza a viitoarei oranduiri sociale, care avea sa efectueze diferite munci. 4. grupare politica fascista (din Spania). II. fiecare dintre oasele care formeaza scheletul degetelor. (< fr. , lat., gr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*falanga
I. 1. fosnet usor pe care il produc tesaturile (de matase). 2. (fig.) confuzie, agitatie; entuziasm, avant. II. adj. inv. frivol, usuratic. (< fr. , it. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*frufru
I. 1. golgheter. 2. cel care inregistreaza scorul in foile de arbitraj; cel care opereaza pe panoul de scor evolutia rezultatului echipelor angajate in joc. II. s. n. panou pe care se afiseaza scorul intr-o intrecere sportiva. (< engl. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*scorer
I. 1. hermafrodit. 2. (despre plante) cu anteridii si organe pe aceeasi hifa. II. s. m. (mit.) fiinta fabuloasa jumatate barbat si jumatate femeie. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*androgin
I. 1. impatrit. 2. in numar de patru. II. s. m. cvadruplet. (< lat. , fr. )(by 13W13S13e7r7g15i1o)*cvadruplu
I. 1. impotriva (cuiva sau a ceva). o din ~ = dimpotriva. 2. in schimbul (altei valori). II. adv. impotriva cuiva; cu totul altfel. (< lat. , fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*contra
I. 1. imprejurare, situatie, circumstanta. o ~ de constiinta = imprejurare in care cineva este silit sa procedeze altfel decat ii dicteaza constiinta. o a face ~ de ceva = a considera ceva (exagerand) foarte important; a face ~ de cineva = a exagera calitatile, meritele cuiva. 2. intamplare, eveniment, accident (petrecut pe neprevazute). 3. (med.) individ care reprezinta o situatie exemplara. II. fiecare dintre formele flexionare prin care se exprima diferitele functii sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui si numeralului. (< lat. , fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*caz
I. 1. imprimat de dimensiuni mici care se lipeste pe anumite acte oficiale, dovada pentru plata unor impozite, taxe sau cotizatii; imprimat aplicat pe scrisori reprezentand taxa de transport. stampila care se aplica pe scrisori purtand locul si data plecarii sau sosirii acestora. o ~ sec = imagine imprimata in relief pe hartie, cu ajutorul unei stampile de metal. 2. (med.) bucatica de hartie, plastic etc. care se lipeste pe piele, suport pentru o substanta cu rol terapeutic. 3. taxa reprezentand valoarea unui timbru (I, 1) platita in numerar unei administratii publice. II. calitate a unui sunet prin care acesta se deosebeste de un alt sunet produs in conditii de durata, inaltime si intensitate identice. III. coiful heraldic cu cimierul si lambrechinii sai. (< fr. , it. )(by 8W8S1e1r2g10i10o)*timbru
I. 1. inaltime a unui loc, obiect etc. in raport cu un plan orizontal de referinta. cota a suprafetei libere a unei ape, masurata fata de un plan orizontal de referinta sau fata de nivelul zero al marii. 2. etaj, cat. 3. subdiviziune stratigrafica a unui (sub)etaj geologic. 4. (chim.) valoare intensiva a unei marimi, in raport cu o valoare de referinta. 5. (fig.) stadiu, grad la care a ajuns o marime, o activitate; situatie, treapta; etapa; indice. II. nivelmetru. (< nivela)(by 8W1S1e9r10g3i3o)*nivel
I. 1. incapere de lucru intr-un apartament, intr-o institutie. 2. birou (intr-o intreprindere sau institutie) unde lucreaza cineva. 3. sectie, serviciu intr-o intreprindere sau institutie destinate unor studii. o ~ metodic = a) centru didactic al activitatii metodice; b) sectie de indrumare si informare in bibliotecile mari si in intreprinderi: ~ tehnic = centru de indrumare tehnica in cadrul unei intreprinderi, unitati scolare etc. 4. gen de muzeu care pastreaza piese mici, organizat sub forma unui depozit care poate fi vizitat. II. (in unele tari) consiliu de ministri, guvern. III. mobila stil, bogat ornata si cu sertare pentru pastrarea de obiecte pretioase. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*cabinet
I. 1. incapere intr-un apartament. o muzica de ~ = muzica destinata unui numar redus de interpreti. 2. compartiment intr-un sistem tehnic (instalatie, masina, aparat). o ~ obscura = a) incapere neluminata sau cu lumina de o anumita culoare, in care se lucreaza cu materiale fotosensibile; b) dispozitiv cu ajutorul caruia se obtine pe un ecran imaginea rasturnata a unui obiect; ~ fotografica = a) aparat fotografic; b) camera obscura de televiziune (sau videocaptoare), aparat complex pentru captarea imaginii si transformarea ei in semnale video; ~ de combustie = incapere a motorului cu ardere interna in care se aprinde amestecul de gaze. II. tub inchis de cauciuc care se umfla cu aer si care se asaza pe roata sub anvelopa. balon de cauciuc al unei mingi de sport. III. 1. adunare parlamentara constituita; organ suprem al puterii de stat. 2. (ec.) institutie avand ca obiectiv sprijinirea activitatii dintr-un anumit domeniu. (< it. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*camera
I. 1. infatisare, aspect (exterior) sub care se prezinta lucrurile, faptele. intorsatura. 2. fel in care sunt asezate cuvintele intr-o fraza. II. pernita sau bucata de stofa purtata odinioara de femei la spate sub rochie, mai jos de talie. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*turnura
I. 1. in forma de piramida. o celula ~a = celula nervoasa a substantei cenusii din creier; fascicul ~ = unul dintre fasciculele nervoase ale maduvei spinarii; muschi ~ = muschi al abdomenului. 2. (fam.) colosal. (p. ext.) extraordinar, uimitor. II. s. n. os al carpului. (< fr. , lat. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*piramidal
I. 1. initial, de la inceput, originar; primordial, principal. (p. ext.) de primul grad, de baza. o invatamant ~ = forma de invatamant, cu caracter obligatoriu, in care se predau notiunile elementare ale principalelor discipline; era ~a = paleozoic; medic ~ = medic care, prin concurs, a devenit superior medicului specialist. simplu, rudimentar, simplist. (despre cuvinte) primitiv (I, 4) o (ec.) sector ~ = ansamblu de activitati economice producator de materii prime (agricultura si industriile extractive). (med.; despre simptome) care apare in prima faza a unei boli. 2. care se manifesta brutal; care dovedeste lipsa de cultura, de rafinament. 3. (despre elemente si compusi chimici) cu o singura valenta satisfacuta de un anumit element sau radical. II. s. m. reprezentant ales, cu atributii administrative in orase si comune. (< lat. , fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*primar
I. 1. inscris in coloanele unui registru, pe o lista etc. o diferenta ~a = diferenta intre doi termeni consecutivi ai unei tabele numerice. 2. prezent ~ = prezentul verbului in scrierea de memorii, de insemnari etc. II. (despre relief, corpuri) intins, neted, plat; in forma de masa. (tehn.; despre un material) in forma de placi. (< fr. , lat. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*tabular
I. 1. instalatie de transmitere si de receptie a sunetelor cu ajutorul undelor electromagnetice; aparat de emisie si de receptie folosit in acest scop. 2. sistemul si activitatea de difuzare a programelor prin radio^2 (I, 1). 3. institutie care dirijeaza problemele referitoare la radio^2 (I, 1, 2). II. adj. inv. 1. referitor la radioreceptoare. 2. referitor la emisiunile difuzate prin radio^2 (I, 1). 3. referitor la radiatia electromagnetica. (< fr. , germ. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*radio
I. 1. in stare de liniste deplina. 2. stapanit, cumpanit, linistit; potolit, asezat. II. s. n. 1. stare de nemiscare; liniste deplina. o ~ ecuatorial = zona de presiune atmosferica scazuta, a celor doua emisfere ale globului terestru, caracterizate prin lipsa vantului si miscari ascendente. zona oceanica in care predomina o vreme complet linistita sau in care vanturile sunt foarte slabe. 2. stapanire de sine, liniste; tact in actiuni etc.; sange rece. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*calm
I. 1. instrument muzical cu coarde si arcus, cu registrul cel mai grav. 2. instrument metalic de suflat al carui sunet este cu o octava mai jos decat acela al basului. II. s. m. contrabasist. (< fr. , it. )(by 12W6S6e6r15g15i8o)*contrabas
I. 1. (in teatrul antic) grup de personaje care participa ca un personaj unic in desfasurarea actiunii unei opere dramatice, dansand si cantand versuri. 2. ansamblu de cantareti care executa impreuna muzica vocala. (fig.) grup, multime. 3. compozitie muzicala destinata a fi cantata de un cor (2). II. ansamblul navelor, centrala si laterale, ale unei biserici (catolice). (< lat. , gr. , it. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*cor
I. 1. intemeiat pe experienta; (p. ext.) adevarat, real, efectiv, incontestabil. 2. (despre numere sau marimi scalare) mai mare decat zero. (despre electricitate) obtinuta prin frecarea unui baston de ebonita cu o bucata de postav; (despre polii unei surse electrice) prin care iese curentul electric; (despre electrozii sau bornele receptoarelor electrice) care se leaga la polul pozitiv al sursei. 3. (despre oameni) realist, inclinat catre o activitate practica. 4. care exprima o afirmatie, o aprobare. 5. cu calitati alese; valoros. 6. (gram.) grad ~ (si s. n.) = forma a adjectivului sau a adverbului care prezinta insusirea obisnuita a unui obiect sau caracteristica obisnuita a unei actiuni. II. s. n. copie a unui negativ fotografic care reda, asemanator cu realitatea, partile luminoase si cele intunecate ale obiectului fotografiat. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pozitiv
I. 1. (in trecut, in Franta) actor ambulant. 2. actor lipsit de talent. (p. ext.) cel care, prin voce, mimica, vocabular, urmareste sa se faca remarcat. II. adj. prefacut, fals, teatral. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*cabotin
I. 1. (in trecut) punct intarit la frontiera unei tari unde sta de paza un detasament de graniceri. mic detasament de soldati destinat sa fie folosit in primul rand in caz de pericol. o~ de incendiu = subunitate de pompieri organizata in cadrul unei institutii sau intreprinderi. 2. ~ de greva = detasament de grevisti, care, stand la poarta intreprinderilor sau a institutiilor, previn pe cei din afara de declararea grevei si impiedica pe spargatorii de greva sa actioneze. II. s. m. tarus de lemn pentru a marca un punct (pe un traseu etc.). (< fr. , germ. , rus. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*pichet
I. 1. intunecos, obscur; sumbru. 2. (fig.) ascuns, tainic, misterios, impenetrabil. 3. (fig.; despre oameni) intunecat, posomorat, taciturn. II. s. m. pl. grup de pictori italieni din sec. XVII, a caror pictura se caracterizeaza prin atmosfera intunecata si prin efecte de clarobscur puternic contrastant. (< fr. , lat. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*tenebros
I. 1. la fel, asemenea. uniform. 2. (despre expresii matematice) care are aceeasi valoare cu o alta expresie sau cu un numar dat. (despre multimi) format din aceleasi elemente. (despre figuri geometrice) care se suprapun exact. 4. (despre oameni; si s. m.) de acelasi rang, de aceeasi valoare. II. s. n. semn (=) care exprima o egalitate. (< fr. )(by 13W14S14e7r8g1i1o)*egal
I. 1. legatura intre obiecte, fenomene, notiuni etc. (pl.) relatie intre doua valori. (mat.) catul a doua marimi de acelasi fel. 3. (gram.) relatie stabilita intre cuvinte, constructii si propozitii. II. castig. o casa de ~ = casa construita pentru a fi inchiriata si a aduce astfel beneficii. III. 1. dare de seama, facuta de cineva in fata unei adunari, a unei autoritati etc., o relatare asupra unei activitati. 2. scurta prezentare orala asupra situatiei trupei facuta de un militar in fata superiorului sau. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*raport
I. 1. lipsit de initiativa, inactiv, dezinteresat, apatic. 2. (despre diateze, forme verbale, conjugari etc.) care arata ca subiectul sufera actiunea facuta de altcineva. o vocabular ~ = parte a vocabularului care nu este folosita in mod curent. 3. (despre metale, aliaje) care prezinta pasivitate (2). II. s. n. 1. totalitatea mijloacelor economice ale unei intreprinderi, institutii etc., privite sub aspectul provenientei lor la un moment dat. parte a bilantului in care sunt inscrise aceste mijloace. 2. ~ patrimonial = ansamblul obligatiilor si sarcinilor cu continut economic apartinand unei persoane (fizice sau juridice) care impreuna cu activul alcatuiesc patrimoniul. (< fr. , lat. , germ. , /II/ Passiv)(by 11W5S13e13r7g7i15o)*pasiv
I. 1. lista (alfabetica) a numelor, termenilor sau materiilor cuprinse intr-o lucrare; indice (II,1). o ~ bibliografic = lucrare de indrumare bibliografica, cuprizand lista principalelor scrieri privitoare la o problema. 2. lista a cartilor interzise de biserica catolica; (p. ext.) lista de carti interzise. o a pune la ~ = a) a trece o lucrare in lista cartilor interzise; b) a exclude pe cineva de la cinstirea cuvenita, a socoti pe cineva nedemn sau periculos. II. s. m. 1. (inform.) parametru care evolueaza cu fiecare repetare a unei bucle a programului unui ordinator. 2. degetul aratator. (< lat., fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*index
I. 1. lista a proceselor care urmeaza sa fie judecate intr-o zi de catre o instanta. 2. registru in care sunt trecuti contribuabilii la perceptie. 3. lista a echipajului unei nave. 4. (in unele tari) lista tuturor navelor si a caracteristicilor lor tehnice. II. 1. parte (de text, melodica etc.) ce revine unui interpret intr-un spectacol. personajul interpretat de un actor. 2. atributie, sarcina care revine cuiva intr-o actiune; menire. 3. semnificatie de ordin semantic sau lingvistic pe care o poate avea un cuvant. (< fr. )(by 15W1S9e9r9g3i3o)*rol
I. 1. lista de retete. 2. (mar.) normativ continand un ansamblu de alimente si ratiile alocate echipajului unei nave comerciale. 3. bloc cu formulare pentru retete (1). II. s. m. cel care executa retetele intr-o farmacie. (< reteta + -ar)(by 2W2S10e10r4g4i12o)*retetar
I. 1. localitate care prezinta elemente de atractie turistica sau conditii climatice prielnice sanatatii, ape minerale etc. 2. ansamblu de cladiri, instalatii, laboratoare la efectuarea unor observatii, la indeplinirea unei operatii tehnice sau a activitatii unei unitati de munca de pe un anumit teritoriu. centru special pentru cercetari experimentale. 3. asezare omeneasca din epocile primitive. II. pozitie caracteristica a corpului (la om si la animale). III. totalitatea factorilor fizico-geografici care constituie mediul de dezvoltare a unui organism vegetal sau a unei biocenoze. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*statiune
I. 1. loc de pe Pamant diametral opus. 2. (chim.) zi optici = substante cu aceeasi formula si aceleasi proprietati fizico-chimice, dar cu activitate optica diferita. 3. (fig.) fiinta, lucru, idee etc. in totala opozitie cu altele. II. s. f. pl. celule situate la baza sacului embrionar la angiosperme, care participa la fecundarea si dezvoltarea embrionului. (< fr. , lat., gr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*antipod
I. 1. (locuitor) din India. 2. amerindian. II. adj. care apartine Indiei; indic; hindus (1). o arta ~a = arta care s-a dezvoltat de la sfarsitul mileniului IV a. Chr., in cadrul culturilor din valea Indului, legate de dezvoltarea budismului si a brahmanismului. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*indian
I. 1. (locuitor) din Levant. 2. (depr.) necinstit, ipocrit, intrigant. II. adj., s. n. (din) ultimul etaj al pliocenului din Romania. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*levantin
I. 1. (log.) judecata in care subiectul si predicatul sunt exact aceeasi notiune, exprimata sau nu prin acelasi cuvant. 2. (in logica simbolica) expresie care in cadrul unui sistem formal este adevarata in orice interpretare. II. 1. pleonasm. 2. fenomen sintactic constand din repetarea unor cuvinte cu acelasi sens, dar cu functii diferite, marcate de obicei de o intonatie deosebita, repetare folosita pentru a sublinia o calitate sau o actiune. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r11g4i5o)*tautologie
I. 1. luare in primire a unui material, a unei lucrari pe baza unor verificari calitative; receptionare (1). 2. captare de unde sonore sau electromagnetice; receptioner (2). 3. proces neuropsihic constand in formarea unor imagini prin detectarea, captarea si codificarea la nivelul analizatorilor a informatiilor primite. II. 1. reuniune, banchet, primire cu caracter festiv. o ~ diplomatica = reuniune organizata, in tara de resedinta, de o misiune diplomatica cu ocazia sarbatoririi zilei nationale. 2. faptul de a primi un membru intr-o societate (academica). o discurs de ~ = discurs de admitere ca membru la Academie. 3. serviciu de primire si cazare a voiajorilor intr-un hotel. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*receptie
I. 1. luat cu aproximatie. 2. care este aproape exact; imprecis, vag. II. adv cam, aproape, circa. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*aproximativ
I. 1. mamifer erbivor fosil inrudit cu elefantul, adaptat la un climat rece. 2. (fig.) lucrare, edificiu, constructie, intreprindere, organizatie de proportii foarte mari; colos. II. adj. inv. (fig.; despre intreprinderi, organizatii etc.) de mari proportii. (< fr. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*mamut
I. 1. maniera de a aplica culoarea cu pensula pe panza unui tablou, care devineste stilul unui pictor; urma de pensula in pasta unui tablou. 2. (fotbal, rugbi) linie care delimiteaza un teren de joc. iesirea mingii peste aceasta linie si repunerea ei in joc. 3. lovitura care atinge pe adversar, la scrima. II. 1. mica piesa de metal pe care este imprimata o litera, o cifra sau un semn conventional, fixata la capatul unei parghii a masinii de scris, de calculat sau de cules. 2. placa la claviatura unui pian, a unei orgi etc. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*tusa
I. 1. marime matematica definita prin valoare numerica, directie, sens si punct de aplicatie, reprezentata grafic printr-un segment de dreapta. 2. (biol.) structura genetica capabila de a se replica autonom in celula-gazda adecvata. animal (insecta, rozatoare) care raspandeste un parazit, un virus sau bacterii patogene, gazda temporara; vehicul (2). II. adj. raza oare = segment de dreapta care porneste dintr-un sistem de coordonate polare catre un punct. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*vector
I. 1. marinar specializat in lucrari sub apa cu ajutorul scafandrului (II, 1); scafandrier. 2. persoana specializata care, cu ajutorul unui scafandru (II, 2), efectueaza zboruri sau cercetari in spatiul cosmic. II. s. n. 1. costum inchis ermetic care permite coborarea sub apa pentru executarea anumitor lucrari. 2. echipament izolant purtat de cosmonauti. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*scafandru
I. 1. masina de prelucrare a materialelor prin presare. teasc. 2. masina de tiparit cu care se imprima texte, figuri etc. si care lucreaza prin apasarea hartiei de imprimat pe un zat acoperit cu cerneala tipografica. II. totalitatea publicatiilor periodice, precum si a stirilor emise la radio si televiziune. profesiunea de gazetar; gazetarii, ziaristii. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*presa
I. 1. (mat.; despre drepte, planuri) care se afla la o distanta constanta unul de altul si care nu se pot intalni oricat ar fi prelungite. 2. care se produce concomitent si se desfasoara in mod similar cu altceva. 3. (inform.; despre operatii) in care ansamblul de biti este tratat simultan; (despre masini, organe) unde mai multe operatii se efectueaza simultan. II. s. n. dispozitiv pentru trasarea unor linii paralele. III. s. f. 1. linie, suprafata situata in toata intinderea ei la egala distanta de alta linie sau suprafata cu care nu se intretaie oricat de mult s-ar prelungi. fiecare dintre cercurile imaginare paralele cu ecuatorul care unesc punctele de egala latitudine de pe suprafata Pamantului. 2. (pl.) aparat de gimnastica din doua bare paralele sustinute de stalpi. 3. comparatie, apropiere intre doua fiinte, lucruri, fenomene etc., in care se scot in evidenta asemanarile si deosebirile; paralelism (2). (< fr. , lat. , gr. , /II/ germ. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*paralel
I. 1. (mat.; despre o marime, o expresie, o relatie) care ramane aceeasi pentru un grup de transformari. 2. (despre un sistem fizico-chimic) cu varianta nula. II. s. m. 1. marime, expresie, relatie, proprietate care ramane neschimbata in urma unor transformari de natura fizica ori matematica. 2. forma lexicala care, luata in raport cu o alta forma din paradigma aceluiasi cuvant, prezinta atat diferente de expresie, cat si de continut. 3. (estet.) existenta in toate domeniile artei, de-a lungul evolutiei lor istorice, a unor elemente cu caracter de permanenta, imuabile. (< fr., engl. , germ. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*invariant
I. 1. (mat.; despre un punct) situat in afara centrului; (despre figuri geometrice) fara un centru comun. 2. neobisnuit, foarte original; extravagant, bizar. II. s. n. organ de masina format dintr-un disc fixat pe un arbore rotativ, si a carui axa nu este in centru, servind la transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie alternativa si invers. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*excentric
I. 1. materie coloranta solubila in apa, folosita la vopsitul bumbacului. 2. ulei eteric din florile de heliotrop^1. 3. varietate de calcedonie, de culoare verde-inchis, din care se fac obiecte ornamentale. II. s. n. instrument geodezic de semnalizare dintr-o oglinda plana care reflecta razele Soarelui la o mare distanta. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*heliotrop
I. 1. (mat.) punct fata de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se afla la egala departare. punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raporteaza celelalte puncte ale ansamblului. 2. punct central al unui spatiu, al unei suprafete. punct marcat la mijlocul terenului de joc la fotbal, handbal etc. 3. loc(alitate) in care sunt concentrate anumite activitati (politico-administrative, economice, culturale etc.) institutie superioara conducatoare; putere administrativa centrala. institutie care concentreaza o activitate stiintifica. 4. (fiz.) punct de aplicatie al rezultantei unui sistem de forte. 5. pozitie politica de mijloc, intre conceptiile de dreapta si de stanga. II. s. m. 1. (anat.) punct in care sunt localizate anumite functii. o ~ nervos = grup de celule nervoase unde se primesc excitatiile periferice si de unde pornesc excitatiile centrale. 2. jucator aflat in mijlocul liniei de atac sau de aparare la anumite jocuri sportive. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*centru
I. 1. (mat.) referitor la operatia de adunare. 2. (fiz.; despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o marime fizica ale carei valori se insumeaza algebric. II. s. n. substanta care, adaugata unor produse, le amelioreaza unele proprietati. (< fr. , lat. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*aditiv
I. 1. (mat.) semn distinctiv afectat unei litere, reprezentand in acelasi calcul mai multe marimi analoage. 2. numar, cifra. cifra dintr-un plan economic ce trebuie atinsa pentru a se realiza un anumit nivel de productie. 3. marime care caracterizeaza o proprietate a unei substante, a unui sistem tehnic etc. 4. fapt, indiciu care arata aspectul unui fenomen, al unei situatii etc. II. s. n. 1. index. o ~ de clasificare = combinatie de cifre si litere cu care se noteaza, intr-un sistem de clasificare dupa continut, publicatiile. 2. indicator al scarii unui instrument de masura. (< fr., it. , lat. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*indice
I. 1. (med.) care produce pulsatii. 2. (despre fenomene) alcatuit dintr-o succesiune de pulsatii (2) identice. 3. (despre curentul electric) format numai din alternante de un singur sens; pulsant (1). II. s. n. 1. dispozitiv la unele haveze pentru reglarea vitezei de avans. 2. subansamblu al aparatului de muls mecanic. (< fr. , engl. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*pulsator
I. 1. membru al aristocratiei din Roma antica, detinand pamanturile obstesti si bucurandu-se de toate privilegiile. 2. nobil, aristocrat. II. s. m. carnat din carne de vita. III. adj. care apartine patricienilor (I). de origine nobila; rafinat. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*patrician
I. 1. membru al ordinului ecvestru din vechea Roma, din cetatenii bogati. 2. nobil feudal admis intr-un ordin militar in cadrul unei ceremonii speciale; (astazi) membru al unui ordin militar religios. 3. membru al unui ordin onorific; posesor al unor decoratii. 4. ~ de industrie = imbogatit in urma speculatiilor; sarlatan, escroc. II. 1. om generos, nobil, plin de abnegatie; om cu purtari alese. 2. barbat care insoteste o femeie in societate. 3. barbat necasatorit; holtei, burlac. o ~ de onoare = tanar necasatorit care-i insoteste pe miri la cununie. (< rus. , it. , fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*cavaler
I. 1. militar angajat cu plata intr-o armata straina. 2. (fig.) cel care, pentru bani, se pune in serviciul oricui, luptand pentru interese de orice natura. II. adj. care apartine mercenarilor; format din mercenari. (< fr. , lat. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*mercenar
I. 1. (mit.) fiinta fabuloasa cu cap de femeie si trup de peste sau de pasare, care ademenea, prin cantecele ei, pe corabieri in locuri primejdioase, unde acestia isi gaseau moartea. 2. (fig.) femeie seducatoare. II. 1. aparat emitator de sunete de mare intensitate, cu care se dau semnalele in fabrici, in navigatie etc. sau in cazuri de alarma. 2. aparat in laborator pentru masurarea inaltimii sunetelor. (< fr. , it. , lat siren)(by 14W7S7e15r1g9i9o)*sirena
I. 1. (mit.) nume dat unor fiinte fabuloase de statura uriasa si foarte puternice, care s-au rasculat impotriva lui Zeus. 2. urias. (fig.) constructie, cladire, avion de mari dimensiuni. 3. (fig.) persoana care se remarca prin calitati exceptionale. II. s. f. (astr.) stea de mare luminozitate. (< it. , lat. , -ntis)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*gigant
I. 1. model, forma careia ii corespunde o anumita grupa de obiecte sau de fenomene; model original dupa care se efectueaza obiecte de acelasi fel; prototip. 2. individ, exemplar care intruneste anumite trasaturi caracteristice pentru un grup, o rasa etc. totalitatea caracterelor distinctive esentiale ale unui grup, ale unei rase, familii etc. caracter distinctiv, particularitate. exemplar ale carui caractere constituie trasaturile esentiale ale unei specii, familii etc. de plante sau de animale. II. s. m. f. 1. personaj care intruneste trasaturile comune, caracteristice tuturor indivizilor din categoria pe care o reprezinta. 2. (fam.) persoana de mare originalitate; individ, ins. (< fr. , lat. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*tip
I. 1. muncitor care confectioneaza forme de turnatorie; formar. 2. educator insarcinat cu formarea profesionala. II. s. n. 1. aparat de laborator pentru formarea foilor de pasta de hartie sau de semifabricate fibroase, pe baza cercetarii carora se determina caracteristicile fizico-chimice ale acestora. 2. (inform.) program care realizeaza conversia de format a datelor. (< fr. , engl. )(by 4W4S12e12r6g6i6o)*formator
I. 1. neguros, sumbru. 2. (fig.) neclar, confuz. II. s. f. acumulare de materie sau de pulbere cosmica in univers, difuza si obscura, cu forme si dimensiuni instabile. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*nebulos
I. 1. nereal, imaginar; fals. 2. evident, vizibil. II. adv. in aparenta. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*aparent
I. 1. neroditor, neproductiv, sterp. care nu poate procrea; (despre plante) care nu face roade sau seminte. 2. (fig.) care nu duce la nimic, fara folos. 3. care a fost sterilizat, dezinfectat. II. s. n. partea nefolositoare dintr-un zacamant sau dintr-un produs minier. (< fr. , lat. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*steril
I. 1. obisnuit, normal, comun. o sesiune ~a = sesiune convocata conform regulamentului de functionare; (lat.) fractie ~a = raport intre doua numere intregi. 2. de calitate inferioara; prost. vulgar, grosolan; josnic. II. s. m. autoritate ecleziastica, episcop diecezan. (< fr. , lat. , germ. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ordinar
I. 1. olimpian. 2. jocuri e = jocuri sportive organizate de vechii greci din patru in patru ani in Olimpia (Peloponez) in cinstea lui Zeus, reluate in timpurile noastre sub forma de competitii internationale complexe; olimpiada (2). 3.referitor la jocurile din cadrul unei olimpiade. II. s. m. participant la o olimpiada. (< fr. , lat. , gr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*olimpic
I. 1. (om) care apartine rasei galbene; mongolid. 2. (om) atins de mongolism. II. adj. care prezinta caractere fizice asemanatoare cu cele ale unui mongol. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i6o)*mongoloid
I. 1. om preistoric din cuaternar care locuia in caverne. 2. (fig.) om cu un nivel de viata foarte scazut, primitiv. om necivilizat. II. adj. (despre animale, plante) care traieste in caverne sau pesteri. (< fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*troglodit
I. 1. oponent. 2. cel care face parte dintr-un partid de opozitie. II. adj., s. m. (muschi) care se opune unui deget. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*opozant
I. 1. ordin ~ = ordin arhitectonic cu coloane zvelte si capitelul cu doua volute laterale. (despre elemente arhitectonice, cladiri) in stil ionic. 2. (muz.) mod ~ = mod melodic a carui scara muzicala coincide cu aceea a modului major natural. II. s. m. picior de vers antic format din doua silabe lungi si doua scurte. (adj.) ritmul corespunzator. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e5r13g13i7o)*ionic
I. 1. organism care traieste pe un alt organism gazda, hranindu-se exclusiv cu substantele produse de acesta. 2. (fig.) cel care traieste pe seama muncii altora. 3. (pl. m.) perturbatii in transmisiile de telecomunicatii, datorita descarcarilor electrice din atmosfera sau scanteilor produse de unele aparate electrice. II. adj. 1. parazitar. 2. (fig.) care nu are un rol util, care traieste din munca altora. (< fr. , lat. , germ. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*parazit
I. 1. organismul considerat ca un tot anatomic si functional; trup. trup fara cap; trunchi. 2. parte principala din ceva. o ~ de legi = culegere de legi; corpus. 3. portiune de materie bine determinata. (chim.) substanta (organica sau anorganica). 4. obiect material, lucru. o ~ ceresc = corp natural sau artificial din spatiul cosmic; ~ negru = corp capabil sa absoarba integral radiatia termica incidenta, de orice lungime de unda. 5. ~ delict = obiect care a servit la savarsirea unei infractiuni. 6. (mat.) multime inzestrata cu doua operatii (adunare si inmultire), caracterizata prin proprietati de asociativitate, distributivitate, precum si prin existenta elementelor neutre si inverse in raport cu cele doua operatii. 7. ~ fonetic = totalitatea sunetelor care alcatuiesc un cuvant sau o forma gramaticala. 8. unitate cu care se masoara marimea literelor tipografice. 9. totalitatea persoanelor care, prin functie sau profesiune, formeaza o unitate deosebita, legal constituita. o ~ de balet = a) ansamblul balerinilor dintr-un teatru de opera, opereta sau estrada; b) grup de dansatori avand intr-un spectacol rol similar corului de opera; ~ diplomatic = totalitatea reprezentantilor diplomatici straini acreditati pe langa un stat. ~ electoral = totalitatea persoanelor care se bucura de drept de vot la data efectuarii unor alegeri. 1^0. mare unitate militara in alcatuirea careia intra mai multe divizii, brigazi si regimente de toate armele. o ~ de garda = cladire sau incapere din incinta unui obiectiv de paza ocupata de o garda militara. II. s. m. (med.) denumire data unor structuri anatomice. (< fr. , lat. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*corp
I. 1. orientare in spatiu a unui obiect, a unei miscari fata de un punct de referinta: sens de desfasurare a unei actiuni. 2. (mat.) proprietate comuna tuturor dreptelor paralele cu o dreapta fixa data. II. 1. (organ de) conducere a unei institutii, intreprinderi etc. o ~ de scena = regie. 2. functie de director; biroul directorului. subdiviziune in cadrul unui minister sau organ central care conduce o anumita ramura de activitate. III. totalitatea (sistemul) organelor cu care se dirijeaza un vehicul. parte mobila a ampenajului vertical cu ajutorul caruia pilotul manevreaza avionul in plan orizontal. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*directie
I. 1. ornament inspirat din arta araba. motiv decorativ ornamental din diverse combinatii de figuri (linii, frunze, flori) impletite simetric. 2. mod de exprimare prin exces de ornamente; procedeu stilistic care realizeaza acest mod. 3. figura in baletul clasic, la patinaj sau la gimnastica, cu piciorul si bratul liber spre orizontala. 4. ornament muzical. II. s. f. piesa muzicala cu o linie melodica bogat ornamentata. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*arabesc
I. 1. partida de sah in care cei doi jucatori consimt reciproc la un rezultat de egalitate. 2. forma de retribuire a muncii sub forma de cota procentuala in functie de munca prestata si rezultatele obtinute. 3. operatie financiara de achitare a unei datorii in strainatate prin transmiterea catre un creditor a unui document de plata. comision; reducere, rabat. II. 1. cladire destinata pentru adapostirea (auto)vehiculelor rutiere, masinilor agricole, locomotivelor etc. 2. padurice care serveste ca loc de adapost pentru vanat. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*remiza
I. 1. patrulater care are drept baze doua laturi paralele si neegale. 2. aparat de gimnastica dintr-o bara legata la capete cu doua franghii fixate de plafon. II. adj., s. n. 1. (muschi) inserat pe partea posterioara a gatului si a umarului. 2. (osul) cel mai din afara al carpului. (< fr. )(by 9W9S9e3r3g11i11o)*trapez
I. 1. perceperea distincta numai a anumitor impresii din mai multe simultane, prin orientarea si concentrarea constiintei intr-o anumita directie. 2. interes, preocupare, grija. 3. (pl.) atitudine binevoitoare; solicitudine, amabilitate. o a da ~ (cuiva) = a fi amabil, curtenitor. dar, cadou oferit cuiva in schimbul unor mici servicii. II. interj. fii atent! baga de seama! (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*atentie
I. 1. performanta constatata oficial, care intrece toate rezultatele obtinute pana la o anumita data in competitiile de acelasi gen. 2. rezultat superior celor obsinute anterior. II. adj. care constituie un nivel superior, exceptional. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*record
I. 1. persoana calificata care supravegheaza functionarea unei masini sau instalatii. 2. chirurg (care opereaza). 3. specialist care manuieste aparatul de filmat la realizarea imaginilor sau la proiectare. o ~ de sunet = tehnician de inalta calificare care raspunde de realizarea coloanei sonore a filmului. II. s. m. 1. simbol in operatiile matematice, indicat in dreapta. 2. organ al unui calculator care efectueaza operatii aritmetice sau logice. 3. element genetic care controleaza activitatea genelor structurale (legate de-a lungul cromozomului). 4. (mat.) functie, aplicatie. functie al carei argument este constituit din alta functie. 5. (log.) conectiv. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*operator
I. 1. persoana care rezolva lucrarile curente de birou intr-o intreprindere, intr-o institutie administrativa sau stiintifica. cel care redacteaza procesul-verbal asupra lucrarilor si discutiilor in cadrul unei sedinte. o ~ de redactie = colaborator din redactia unei publicatii sau edituri care centralizeaza si coordoneaza materialul pregatit pentru tipar. cel care tine lucrarile cuiva, care scrie (dupa dictare) corespondenta cuiva. 2. persoana care face parte din conducerea unei organizatii politice sau de masa si care conduce munca operativ, pe baza hotararilor luate de organele colective respective. o ~ general = inalt functionar insarcinat cu organizarea si conducerea unor adunari, organisme, societati etc. 3. ~ de stat = inalt functionar care conduce un departament ministerial; (in unele tari) ministru al afacerilor externe; cardinal insarcinat cu relatiile externe ale Vaticanului. II. s. n. mobila in care se tin scrisori, hartii etc. (< lat. , fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*secretar
I. 1. persoana cu calitati exceptionale si contributii valoroase intr-un anumit domeniu de activitate. creator al unei scoli sau al unui curent. o ~ al sportului = titlu care se acorda cuiva pentru merite deosebite intr-o ramura sportiva. termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale. 2. (in trecut) profesor de lucru de mana, de muzica, desen, gimnastica etc. nume dat antrenorilor din atletica grea (box, lupte, haltere). 3. titlu ierarhic in anumite organizatii militare, politice, religioase. o ~ de ceremonii = persoana insarcinata sa dirijeze, dupa protocol, desfasurarea unei solemnitati. II. s. n. registru de contabilitate continand conturile sintetice, in care se inscriu operatiile economice si financiare grupate dupa natura lor. III. adj. (mar.) cuplu ~ = cea mai lata parte a unei nave. (< it. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*maestru
I. 1. persoana, societate care editeaza carti, reviste etc. persoana care pregateste publicarea unor texte, o emisiune de televiziune etc. 2. cel care efectueaza editarea programelor pe un ordinator. II. s. n. (inform.) parte a unui calculator care face editarea programelor (4). (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*editor
I. 1. personaj comic imbracat caraghios, la curtea suveranilor sau a seniorilor feudali pentru a-i distra cu glume, strambaturi etc.; mascarici. 2. personaj buf, din teatru. 3. (peior.) om care starneste rasul prin glume, gesturi caraghioase etc. II. adj. comic, caraghios, grotesc. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*bufon
I. 1. personal, propriu unui individ. 2. care se refera la un singur individ sau la un singur obiect. II. s. n. 1. concept estetico-literar desemnand exemplarul izolat, cazul particular. 2. (fil.) singular. (adv.) in mod izolat. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*individual
I. 1. pictura, desen, gravura pe panza, pe carton etc., care se asaza de obicei pe perete intr-o incapere. o (fam.) a ramane ~ = a ramane surprins, inlemnit. 2. priveliste, scena de mari proportii care atrage luarea aminte, impresioneaza vederea. 3. (fig.) descriere a unei privelisti, a unui obiect, a unor fapte etc. (intr-o opera literara). 4. (teatru) subdiviziune a unui act cuprinzand mai multe scene, in acelasi decor. 5. tabel, lista. II. 1. (tehn.) panou, placa subtire de metal ori de marmura pe care sunt montate aparate de comanda sau control. o ~ de bord = tablou pe care sunt fixate aparatele si instrumentele necesare controlului si manevrarii unui vehicul. 2. (inform.) ansamblu structurat de informatii organizate secventional in memoria unui ordinator. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*tablou
I. 1. piesa care, prin apasare, transmite o comanda mecanica sau electrica. 2. fus incastrat cu un capat in corpul unei piese in miscare circulara, excentric fata de axa de rotatie a acesteia, ca legatura de articulatie intr-un mecanism. 3. mica papula, bubulita de piele. II. s. m. 1. nasture mobil. capsa (1). 2. motiv decorativ, in relief, de forma unei proeminente rotunjite. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i1o)*buton
I. 1. piesa metalica rotunjita la capat, care sustine un corp solid si il ajuta sa se roteasca; capat al axului unui sistem tehnic care se sprijina pe lagar. cui conic introdus in canalul unui dinte pentru a sustine coroana. 2. (fig.) centru, punct de sprijin esential. intoarcere pe un picior la baschet pentru a se plasa cu spatele spre adversarul atacant. 3. radacina in forma de fus fara ramificatii. II. s. m. jucator (inalt) care actioneaza ca varf de atac, la baschet sub panoul advers, iar la handbal in semicercul de sase metri. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*pivot
I. 1. plasmuit, creat de imaginatie, ireal. 2. care pare o plasmuire a imaginatiei; de necrezut, minunat. 3. (despre oameni) cu idei si purtari originale, fantezist. 4. (si adv.) extraordinar. II. s. n. categorie a esteticii, dezvaluirea frumosului prin crearea unui univers diferit de cel real. (< fr. , lat. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*fantastic
I. 1. plasmuit de imaginatie; inchipuit, nereal, fictiv. 2. (mat.; despre numere) al carui patrat este un numar negativ. II. s. n. 1. domeniu al imaginatiei; ceea ce este imaginat. 2. (poet.) imaginatie; ansamblul manifestarilor acesteia. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*imaginar
I. 1. platforma deplasabila pe sine care serveste la mutarea vehiculelor feroviare de pe o linie pe alta. 2. nava pentru transbordari. II. adj. pod ~ = platforma suspendata, prin cabluri, servind la trecerea peste un curs de apa. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*transbordor
I. 1. plutonic. 2. care apartine planetei Pluton. II. adj., s. m. f. plutonist. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*plutonian
I. 1. portiune de zacamant, parte dintr-o exploatare, delimitata de lucrari miniere sau de accidente tectonice si subimpartita in panouri. 2. coloana avand pictate pe capitel figuri de animale. II. s. m. (rugbi) fiecare dintre inaintasii din prima linie care incadreaza pe taloner in meleu. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g9i3o)*pilier
I. 1. portiune dintr-o figura, dintr-un corp. o (mat.) ~ de cerc = portiune dintr-un cerc intre o coarda si un arc subintins. 2. fiecare dintre inelele care alcatuiesc corpul unor vietuitoare. (mat.) parte a unui organ, a unui membru intre doua articulatii succesive. 3. (inform.) suita de informatii, de lungime variabila, definita in cadrul unui program. II. s. m. garnitura metalica a unui piston, de forma inelara, la etansarea spatiului liber dintre acesta si cilindru. (< fr. , lat. , germ. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*segment
...i 1) Potrivire perfecta a elementelor unui intreg; acord. 2) Intelegere buna intre doua persoane sau colectivitati. 3)Ramura a teoriei muzicii care se ocupa cu studiul acordurilor in compozitie. 4):potrivire de timbru a vocalelor dintr-un cuvant. [G.-D. ] /<lat. , fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*armoni
I. 1. primul dintre oasele mari ale tarsului; talus. 2. mulura rotunjita care impodobeste extremitatea superioara a unei coloane la baza capitelului. II. s. m. planta din familia papilionaceelor, care produce o guma lipicioasa. (< fr. , lat. , gr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*astragal
I. 1. produs in mod spontan; de natura reflexului (II, 1). 2. reflect. II. s. n. 1. raza reflectanta; sclipire, stralucire. 2. (fig.) oglindire, reflectare. 3. reactie a organismului fata de un excitant extern sau intern, prin intermediul sistemului nervos, fara interventia vointei, prin care se regleaza relatiile dintre organism si mediu. (< fr. , lat. , germ. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*reflex
I. 1. proprietate a unui material de a rezista fortelor (solicitarilor) exterioare care tind sa-l deformeze sau sa-l rupa. o a materialelor = disciplina care studiaza starile de tensiune si de deformatie ale corpurilor solide sub actiunea fortelor exterioare. forta care se opune efectului unei alte forte. 2. obisnuinta a microbilor cu medicamentul administrat, datorita abuzului de antibiotice. 3. forta opusa de un conductor la trecerea curentului electric prin el. 4. rezistor. 5. putere de a rezista la o boala, la oboseala etc. II. impotrivire, opozitie; (spec.) respingere a atacurilor inamicului. piedica, obstacol, greutate. miscare a patriotilor care, in tarile ocupate de dusmani au luptat impotriva cotropitorilor si a politicii de colaborare cu acestia; forma de lupta impotriva regimului totalitar comunist. (< it. , fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*rezistenta
I. 1. propriu comediei, referitor la comedie. 2. care starneste rasul; hazliu, vesel, ridicol. II. s. n. categorie estetica, ceea ce provoaca rasul intr-o opera dramatica. III. s. m. actor care interpreteaza roluri de comedie. (< fr. , lat. , gr. )(by 9W10S3e3r3g12i12o)*comic
I. 1. propriu poeziei. 2. (fig.) demn a inspira un poet; (p. ext.) incantator, expresiv, plastic, sensibil, liric. II. s. n. categorie estetica desemnand genul poetic. III. s. f. 1. ramura a teoriei literaturii care trateaza despre creatia poetica. tratat despre creatia poetica. 2. sistem de principii poetice caracteristice unei epoci sau unui curent literar; fel de a scrie propriu unui poet. 3. parte a lingvisticii care se ocupa cu raporturile dintre functia poetica si celelalte functii ale limbajului. (< fr. , lat. , it. , gr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*poetic
I. 1. provocator al unui incediu. 2. (fig.) atatator, provocator. II. s. n. nava mica cu vele cu exploziv, care servea la incendierea navelor inamice, prin abordare. (< incendia + -tor)(by 10W10S4e4r12g13i6o)*incendiator
I. 1. punct, limita inferioara. 2. cea mai mica cantitate, valoare, intensitate etc.; minim (III). II. adv. cel putin; macar. (< lat., fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*minimum
I. 1. punct, limita superioara. 2. cea mai mare cantitate, valoare, intensitate etc. o la ~ = in cel mai inalt grad. II. adv. cel mult. (< fr., lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*maximum
I. 1. raport dintre doua lucruri sau situatii opuse, contrare; contrast. raport de excludere intre doua notiuni sau judecati. diferenta cu valoare functionala intre doua unitati lingvistice. 2. impotrivire, opunere. 3. pozitie a unui astru cand Pamantul se afla intre el si Soare; (p. ext.) pozitie a doua corpuri ceresti diametral opuse pe bolta cereasca. II. grup politic potrivnic partidului care se afla la putere; (p. ext.) politica practicata de acest grup. (< fr. , lat. , germ. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*opozitie
I. 1. referitor la activitatea vitala. 2. produs prin activitatea organismelor vii. II. s. f. ramura a biologiei, studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor. (< fr. )(by 3W3S12e12r12g5i6o)*biotic
I. 1. referitor la animale, la produse de origine animala. 2. (despre opere de arta) care reprezinta animale. II. adj., s. m. (pictor, sculptor) care infatiseaza animale. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*animalier
I. 1. referitor la balistica. o curba ~a = traiectoria unui proiectil; pendul ~ = pendul pentru determinarea vitezei proiectilelor. 2. (despre seminte, fructe) diseminat prin expulzare. II. s. f. stiinta care studiaza miscarea corpurilor grele in campuri gravitationale. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*balistic
I. 1. referitor la bou. 2. (fig.) de om prost, tampit; de bou. II. s. f. pl. subfamilie de rumegatoare: boul. (< fr. , lat. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*bovin
I. 1. referitor la corpul omului si la activitatea musculara. 2. referitor la materie, material, concret. 3. referitor la fizica, la fenomenele pe care le studiaza. II. s. n. aspect exterior al (corpului) unui om. III. s. f. stiinta care studiaza structura si proprietatile materiei, cu formele miscarii ei si cu legile generale ale fenomenelor naturii anorganice. o ~ atomica = parte a fizicii care studiaza proprietatile fizice ale atomilor; ~ nucleara = ramura a fizicii care studiaza proprietatile nucleului atomic. (< fr. , lat. , gr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*fizic
I. 1. referitor la critica. o aparat ~ = totalitatea notelor lamuritoare facute de un editor la editarea unui text; editie ~a = editie a unui text (clasic, vechi) insotit de aparat critic. bazat pe critica, care foloseste critica. 2. referitor la un moment de criza; care anunta, determina o criza, o schimbare; dificil, periculos. o (fiz.) stare ~a = (sau punct ~) = stare a unui fluid in care dispare diferenta dintre starea lichida si cea gazoasa. II. s.m. specialist in probleme de literatura si arta, care analizeaza, interpreteaza si apreciaza operele create. III. s. f. 1. analiza, apreciere a valorii faptelor, actiunilor si creatiilor oamenilor. o ~a literara = studiu aplicat la opera literara, pe care o analizeaza, o comenteaza, valorificand-o in special sub unghi artistic; ~a de text = comentariu asupra unui manuscris in scopul stabilirii autorului, datei elaborarii lui, formei originare etc. 2. apreciere (severa) a insusirilor, a comportamentului cuiva. (< fr. , lat. , gr. , /III/ kritike)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*critic
I. 1. referitor la culori, la colorit. 2. (muz.) gama ~a = gama formata dintr-o serie de semitonuri; interval ~ = interval din doua sunete cu aceeasi denumire (unul dintre ele fiind alterat). II. s. f. 1. arta prepararii si intrebuintarii culorilor. 2. ansamblul culorilor unei picturi, ale unui mozaic etc.; colorit. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*cromatic
I. 1. referitor la degete. 2. care are forma unui deget. 3. produs de deget. o amprenta ~a = urma lasata de degete. II. s. f. 1. planta veninoasa din care se extrage digitalina; degetel. 2. digitalina. (< fr. , lat. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*digital
I. 1. referitor la diplomatie, de diplomat. o corp ~ = totalitatea ambasadorilor, ministrilor si reprezentantilor straini care se afla in capitala unui stat. 2. abil, calculat. II. s. f. 1. disciplina a istoriei care se ocupa cu cercetarea vechilor diplome, a cartilor si a altor documente oficiale. 2. diplomatie (1). (< fr. , lat. , /II, 2/ germ. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*diplomatic
I. 1. referitor la dogme; cu caracter de dogma. 2. care respecta cu strictete dogmele, respingand principiul verificarii critice al gandirii creatoare. marginit, inchistat in dogme. II. s. f. parte a teologiei cuprinzand expunerea sistematica a dogmelor unei religii; tratat despre dogme. III. s. m. f. dogmatist. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*dogmatic
I. 1. referitor la echilibrul fortelor, la statica. 2. in nemiscare, lipsit de dinamism; pasiv; imuabil. II. s. f. ramura a mecanicii care se ocupa cu studiul echilibrului corpurilor. o ~ grafica = capitol al staticii care se ocupa cu rezolvarea problemelor pe cale grafica; a fluidelor = hidrostatica; a gazelor = aerostatica; a constructiilor = disciplina care studiaza metodele de calcul pentru determinarea eforturilor si a deformatiilor sistemelor de bare. (< fr. )(by 9W9S9e2r3g11i11o)*static
I. 1. referitor la electroni(ca). 2. care functioneaza dupa legile electronicii. o muzica ~a = muzica cu ajutorul generatoarelor de sunete electronice. II. s. f. 1. stiinta care studiaza fenomenele legate de miscarea electronilor si ionilor in diferite medii. 2. ramura a electrotehnicii care se ocupa cu producerea dispozitivelor si aparatelor electronice. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*electronic
I. 1. referitor la hidraulica. 2. care functioneaza cu ajutorul unui lichid, actionat de o pompa. 3. care rezista la actiunea apei. II. s. f. stiinta care studiaza mecanica lichidelor si aplicarea lor in tehnica. (< fr. , lat. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*hidraulic
I. 1. referitor la lacrimi. o glanda ~a = glanda care secreta lacrimile; canal ~ = canal prin care se scurg lacrimile. 2. (fig.) care zguduie pana la lacrimi. II. s. n. mica piesa osoasa situata pe peretele medial al orbitei. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*lacrimal
I. 1. referitor la lupte; atletic. 2. (fil.) referitor la lupta de idei. II. s. f. parte a gimnasticii la vechii greci care cuprindea luptele atletice. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*agonistic
I. 1. referitor la macrobiotica. 2. (despre organisme) cu o viata foarte lunga; longeviv. II. s. f. stiinta care studiaza problemele longevitatii. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*macrobiotic
I. 1. referitor la masura, la metru. o sistem ~ = sistem international de masurare a lungimilor, greutatilor si capacitatilor, bazat pe unitati care cresc, sau descresc din zece in zece. 2. referitor la metrica (II, 1). II. s. f. 1. ramura a poeticii care studiaza structura versului si a unitatilor prozodice; totalitatea regulilor privitoare la structura versurilor; sistem de construire ritmica a versurilor. 2. ramura a muzicii care se ocupa cu studiul metrului^1 (4). 3. (mat.) sistem de masuri care se asociaza unei masuri date. (< fr. , /II/ germ. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*metric
I. 1. referitor la mecanica (III). 2. actionat de o masina, de un mecanism. 3. (despre o actiune, un gest; si adv.) facut automat; masinal. II. s. m. lucrator specialist in lucrari de mecanica, in reparatii de masini, de instalatii etc. conducator al unei locomotive; motorist. III. s. f. 1. stiinta care studiaza legile miscarii si ale repausului corpurilor. o a fluidelor = hidromecanica; ~ cereasca = ramura a astronomiei care studiaza miscarea corpurilor ceresti. 2. tehnica procedeelor in care intervin fenomene mecanice; mecanotehnica. 3. (fig.) combinatie. (< fr. , it. , germ. , lat. , germ. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*mecanic
I. 1. referitor la metoda, la felul de a reprezenta prin linii sau figuri. 2. referitor la modul cum se realizeaza tipografic o publicatie. o arte e = tehnica reproducerii si a multiplicarii sub forma de imprimate sau de carti a originalelor scrise sau desenate. II. s. n. reprezentare schematica a raportului dintre marimi variabile; diagrama. III. s. f. arta scrisului, a desenului fara culori si a celui tehnic. (< fr. , lat. , gr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*grafic
I. 1. referitor la microelectronica. 2. (despre dispozitive electronice) cu grad inalt de miniaturizare. II. s. f. ramura a electronicii care studiaza miniaturizarea continua a circuitelor si aparatelor electronice. (< fr. , engl. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*microelectronic
I. 1. referitor la minerale, care contine minerale. o apa ~a = apa in a carei solutie se afla saruri, substante radioactive, gaze. 2. de piatra. II. s.n. corp solid, care se afla in natura cristalizat, sau amorf (in interiorul, sau la suprafata pamantului). (< rus. , fr. , lat. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*mineral
I. 1. referitor la miscare, la forta. 2. plin de miscare, de forta; activ. (fig.; despre oameni) energic, intreprinzator. II. s. f. 1. parte a mecanicii care studiaza miscarea corpurilor si fortele care actioneaza asupra lor. 2. proces de dezvoltare a unor fenomene sub actiunea anumitor factori; miscare, schimbare. o a populatiei = totalitatea schimbarilor cantitative suferite de o populatie. 3. totalitatea notiunilor legate de intensitatea sonoritatii muzicale. disciplina care studiaza aceste notiuni. 4. (tehn.) raport intre valorile maxime si cele minime ale unui semnal. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*dinamic
I. 1. referitor la monument. 2. de mari proportii, maret, grandios; impunator. (fam.) uimitor, uluitor; colosal. II. s. n. categorie estetica, varianta a sublimului, in care maretia se manifesta prin marime. III. s. f. pl. (poligr.) litera din familia romane elzevir, care nu are decat majuscule, cu talpa foarte accentuata si subtire. (< fr. , lat. , it. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*monumental
I. 1. referitor la natura, specific naturii. creat de natura. o stiinte e = ansamblu de stiinte care studiaza fenomenele lumii inconjuratoare, lumea organica si anorganica; stiintele naturii. 2. (mat.) numar ~ = fiecare numar intreg pozitiv. 3. care se potriveste cu faptele din realitatea obiectiva; firesc, obisnuit, simplu. 4. (jur.; despre copii) nascut in afara casatoriei. II. adv. desigur, fireste. III. s. n. naturalete. (< lat. , it. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*natural
I. 1. referitor la nicotina. o acid ~ = compus organic cristalin, incolor, din nicotina. 2. produs de nicotina. II. s. f. pl. grupa de substante care au aceeasi actiune ca nicotina. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*nicotinic
I. 1. referitor la o idee sau la ideatie; care nu exista sau nu poate exista decat in gandire. 2. perfect, desavarsit; model. II. s. n. 1. model considerat perfect; perfectiune pe care incearca s-o imite un artist, un poet etc. 2. scop suprem al existentei, al activitatii cuiva sau a ceva. 3. (mat.) multime de elemente ale unui inel pentru care atat diferenta dintre doua elemente, cat si produsul dintre un element al inelului si un element al ei sunt tot elemente ale multimii. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*ideal
I. 1. referitor la o impartire; care presupune o impartire. o moneda ~a = moneda reprezentand o diviziune a unitatii monetare. 2. care apartine unei divizii (1). II. s. f. (sport) echipa care activeaza in una dintre divizii (2). (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*divizionar
I. 1. referitor la organele de simt. 2. referitor la producerea senzatiilor, la receptia stimulilor; sensitiv (I, 1). (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*senzorial
I. 1. referitor la o serie; succesiv, in serie. 2. muzica ~a = serialism. II. s. n. film care ruleaza pe episoade; roman prezentat in fragmente. (< fr. , /II/ serial, engl. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*serial
I. 1. referitor la o tema. o vocala ~a = vocala care nu poate fi considerata nici sufix, nici desinenta si care, impreuna cu radacina, formeaza tema. 2. alcatuit pe anumite teme. II. s. f. totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice, stiintifice etc. (< fr. , /II/ germ. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*tematic
I. 1. referitor la parageneza. 2. (biol.; despre modificari ale genelor) care se produce in urma unui fenomen ce are loc in cromozom, fara a schimba structura genei. II. s. f. ramura a geneticii care studiaza factorii ce influenteaza evolutia intrauterina din momentul fecundatiei pana la nastere. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*paragenetic
I. 1. referitor la parlament. o regim ~ = regim al unui stat in care guvernul raspunde pentru activitatea sa in fata parlamentului. 2. potrivit uzantelor admise in parlament. 3. referitor la actiunea de a parlamenta. II. s. m. 1. membru al parlamentului. 2. persoana delegata, in timp de razboi, sa duca tratative de pace sau de armistitiu cu comandamentul inamic. (< fr. , it. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*parlamentar
I. 1. referitor la partea posterioara a corpului sau a unui organ. o (s. m.) marele ~ = cel mai lat muschi al spatelui. 2. (despre foneme) articulat in spatele limbii. II. s. f. 1. sistem muntos care se intinde pe zeci de mii de kilometri pe fundul oceanelor, separand doua bazine. 2. lant muntos care se intinde pe spatiul unui continent. 3. relief mai putin accidentat, care separa unitati de relief mai joase. 4. prelungire a unui anticiclon intre doua zone cu presiune atmosferica mai coborata, care poate fi asemanata cu un "bot de deal". (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*dorsal
I. 1. referitor la piept. (s. m.) (muschi) al pieptului. 2. in bolile de piept. II. s. n. 1. pieptar de metal, piesa a armurii romane. 2. bucata de stofa ornata cu pietre scumpe, pe care o purtau pe piept faraonii, la egipteni si marele preot, la evrei. (< fr. , lat. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pectoral
I. 1. referitor la poli (2), de la poli, caracteristic polilor. o zona ~a = zona cuprinsa intre latitudinile de 7^5s si poli; cerc ~ = cerc paralel cu ecuatorul, care delimiteaza zonele polare; Steaua P~a = stea principala din constelatia Carului-Mic, care indica directia nord. 2. referitor la polii unui magnet sau ai unei pile electrice. referitor la un corp, la un mediu care prezinta polaritate. 3. (mat.) coordonate e = coordonate al caror sistem de referinta este format dintr-un punct (pol) si o semiaxa cu originea in acesta. 4. (fil.) care se afla in raport de polaritate (2). II. s. f. loc geometric al punctelor conjugate cu un punct dat, in raport cu cele doua puncte in care o secanta variabila ce trece prin punctul dat intersecteaza o conica. (< fr. , lat. , it. )(by 5W6S14e14r8g8i8o)*polar
I. 1. referitor la practica. care tinde catre o actiune, catre o realizare; care realizeaza ceva, da rezultate concrete; util. comod, folositor; ingenios. 2. (despre oameni) cu spirit de actiune; indemanatic, destoinic. II. s. f. 1. activitate a oamenilor indreptata spre crearea conditiilor necesare existentei si dezvoltarii societatii, in primul rand procesul productiei materiale. aplicare a cunostintelor teoretice; (p. ext.) experienta, rutina. stagiu pe care il face un student sau un elev intr-o intreprindere. 2. ansamblu de metode si de procedee aplicate si verificate efectiv. 3. exercitare a unei profesiuni; profesare. 4. (pl.) ceremonie, manifestare exterioara specifica unui cult, unei credinte etc. (< lat. , gr. , germ. , dupa fr. , germ. , gr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*practic
I. 1. referitor la proteza. 2. (fon.; despre sunete) aparut, adaugat prin proteza. II. s. f. disciplina medicala care studiaza protezele. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*protetic
I. 1. referitor la psihofizica. 2. care permite psihicului si fizicului. II. s. f. curent psihologic care studiaza raporturile dintre fenomenele psihice si fizice pe baza de observatie si de experiment. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*psihofizic
I. 1. referitor la reactivitatea chimica; (despre substante, radicali etc.) care reactioneaza usor in reactii. 2. (fiz.) referitor la reactanta; (despre bobine, condensatoare) care realizeaza un transfer periodic de energie in circuit. II. s. m. (chim.) substanta avand proprietatea de a reactiona in mod specific intr-o reactie. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*reactiv
I. 1. referitor la revolutie; care adera la revolutie sau propaga revolutia. 2. (fig.) care preface radical un anumit domeniu; innoitor. II. s. m. f. adept al revolutiei. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*revolutionar
I. 1. referitor la sanatate, la igiena publica. o punct ~ = mica unitate de asistenta medicala; agent ~ (si s. m.) = persoana din cadrul personalului medical inferior care se ocupa cu ingrijirea bolnavilor (in mediul rural). 2. (despre instalatii) care serveste la distribuirea, la evacuarea apei, la igiena unei locuinte. II. s. m. ostas din serviciul de ingrijire a ranitilor in armata. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sanitar
I. 1. referitor la simbioza. 2. care traieste in simbioza. II. s. f. arta de a asocia oamenii pentru a constitui, cultiva si conserva intre ei viata de societate. (< fr. )(by 1W1S2e10r10g4i4o)*simbiotic
I. 1. referitor la singeneza. 2. (despre animale) care provine din aceeasi linie pura; gemeni univitelini. 3. (despre minerale) format in acelasi timp cu roca in care se gaseste. II. s. f. studiu al istoricului dezvoltarii asociatiilor vegetale. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*singenetic
I. 1. referitor la sintagma. o clasa ~a = ansamblu de termeni care au, in fraza, acelasi comportament gramatical; raporturi ce = raporturi care unesc intre ele diversele elemente ale unei sintagme. 2. reguli ce = (in gram. generativa) reguli de expansiune care dau o noua versiune unei categorii oarecare sub forma constituentilor ei imediati. II. s. f. studiul sintagmelor. (< fr. )(by 3W3S12e12r12g6i6o)*sintagmatic
I. 1. referitor la sport, care apartine sportului. 2. care respecta regulile sportului. II. adj., s. m. f. (cel) care practica sportul. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*sportiv
I. 1. referitor la stoicism. o scoala ~a = scoala filozofica intemeiata de Zenon in sec. IV a. Chr. in Grecia antica, care continea elemente materialiste in conceptia despre natura si in teoria cunoasterii, dar care in domeniul eticii se mentinea pe pozitii idealiste, propovaduind supunerea fata de soarta. 2. ferm, neclintit. II. s. m. f. 1. adept al stoicismului. 2. om cu multa tarie sufleteasca. (< fr. , lat. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*stoic
I. 1. referitor la taranime. 2. facut pentru tarani, in interesul taranimii. II. s. m. f. 1. adept al taranismului (1, 2). 2. membru al partidului taranist. (< taran + -ist)(by 15W15S8e9r9g2i2o)*taranist
I. 1. referitor la tragedie, cu caracter de tragedie. 2. (fig.) zguduitor, jalnic, funest. (fam.) care provoaca neplaceri mari; catastrofal. II. s. n. categorie estetica, sentiment de mila si durere inspirat de infrangerea sau pieirea, in urma unor imprejurari vitrege, a unor eroi, idealuri sau categorii sociale valoroase. o a lua in ~ = a acorda unei intamplari o gravitate exagerata. III. s. m. autor de tragedii. (< fr. , lat. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*tragic
I. 1. referitor la un loc sau areal; local. 2. referitor la topica. 3. (despre nume) care denumeste locuri, localitati. II. adj., s. n. (medicament) care modifica local pielea sau mucoasele pe care se aplica. III. s.n. (lingv.) subiect al discursului definit ca "cel despre care se spune ceva". IV. s. f. 1. (in retorica antica) studiul procedeelor si al mijloacelor de argumentare generale, comune pentru expunerea unei teme. 2. ordinea cuvintelor in propozitie si a propozitiilor in fraza. parte a sintaxei sau a stilisticii care studiaza aceasta ordine. (< fr. , germ, topisch /II/ Topik)(by 8W1S2e10r10g3i4o)*topic
I. 1. referitor la ureche. 2. care apartine auriculului. II. s. m. degetul mic de la mana. III. s. n. accesoriu al aparatelor radioreceptoare si telefonice, care permite ascultarea individuala, la ureche, a transmisiunilor. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*auricular
I. 1. referitor la viata de la tara; idilic, pastoral. 2. (despre cezura) care se gaseste dupa al patrulea picior intr-un hexametru. II. s. f. mic poem pastoral; egloga, idila. (< fr. , lat. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*bucolic
I. 1. relativ la nas. (s. n.) os mic, pereche, in compunerea scheletului nasului. 2. (despre sunetele vorbite, voce) emis pe nas. (s. f.) consoana nazala. II. s. n. armatura a coifului care apara nasul. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*nazal
I. 1. reprezentant diplomatic inferior ca rang ministrului plenipotentiar sau ambasadorului. (in trecut) reprezentant al guvernului central intr-o tara coloniala sau sub protectorat. 2. persoana stabilita temporar in alt loc decat tara al carei cetatean este. II. adj. (despre cetateni stabiliti in alt stat) care locuieste in... III. s. m. f. absolvent medicinist care isi perfectioneaza practica in spital. (< fr. , lat. , germ. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*rezident
I. 1. rezultat din munca, din activitatea mai multor persoane; referitor la ideea de colectivitate. o substantiv ~ = substantiv care, la singular, denumeste o multitudine de obiecte identice, considerate ca un intreg; sufix ~ - sufix cu ajutorul caruia se formeaza substantive colective; numeral ~ = numeral care exprima ideea de grupare a obiectelor in timp si spatiu. 2. care apartine tuturor; comun, obstesc, social. II. s. n. grup de oameni care lucreaza in acelasi loc de productie, cu interese si conceptii comune, purtand fiecare raspunderea muncii depuse, sub o conducere unica. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*colectiv
I. 1. schimb de scrisori intre persoane, institutii etc.; totalitatea acestor scrisori. continutul unei scrisori. 2. relatare asupra faptelor petrecute intr-o localitate, intr-o tara etc. facuta de corespondentul unui ziar. II. 1. raport, legatura intre lucruri, fenomene etc.; afinitate care leaga parti ale unui intreg; concordanta, armonie. 2. (mat.) relatie intre doua multimi, conform careia fiecare element al uneia este pus in legatura cu unul sau mai multe elemente din cealalta. 3. raport constant existent intre doua fenomene de ordin lingvistic din idiomuri diferite sau din etape diferite ale aceluiasi idiom. o a timpurilor = concordanta timpurilor. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*corespondenta
I. 1. scrib care (tran)scrie. 2. scriitor, autor. 3. functionar in cancelaria Vaticanului care scrie bule papale. 4. cel care, cu mana sa, scrie un text. II. s. n. aparat inregistrator. (< germ. , lat. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*scriptor
I. 1. semn grafic (-) pentru indicarea operatiei de scadere sau care indica un numar negativ. 2. semn ca cel din matematica, indicand sarcinile electrice negative. 3. deficit, lipsa. II. adv. mai putin, fara. (< lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*minus
I. 1. senzorial (I, 2) 2. care are facultatea de a simti. II. adj., s. m. f. (pesoana) de o sensibilitate excesiva. III. s. f. planta erbacee din familia leguminoaselor ale carei frunze se strang la cea mai mica atingere (< fr. , lat. )(by 9W9S2e3r11g11i12o)*senzitiv
I. 1. (si adv.) care se produce foarte repede; care apare brusc, pe moment. 2. (fiz., despre marimi) referitor la un anumit moment. (tehn.; despre centre si axe de rotatie) cu pozitie variabila in timp fata de sistemul de referinta fix si mobil. II. s. n. fotografie luata cu expunere scurta. expunere foarte scurta a cliseului. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*instantaneu
I. 1. (si adv.) de maestru (1); perfect, desavarsit, extraordinar. 2. (despre ton, tinuta etc.) impunator, solemn. 3. (despre medicamente) care se prepara in farmacie dupa reteta. II. s. f. 1. artera principala de comunicatie, rutiera, feroviara etc. conducta principala pentru transportul lichidelor sau al gazelor. 2. (inform.) grup de linii de comunicatie pentru transmiterea informatiei de la diferite surse spre unul sau mai multi destinatari. (< fr. , /II/ germ. , rus. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*magistral
I. 1. (si adv.) intreg, complet. o faina ~a = faina, prin macinarea graului, din care se extrag grisul si faina alba. 2. calcul ~ = capitol al analizei matematice care studiaza proprietatile si aplicatiile integralelor. II. s. f. (mat.) functie care se obtine prin integrarea unei ecuatii diferentiale. simbol matematic care indica operatia de integrare. (< fr. , lat. )(by 15W15S15e9r9g2i2o)*integral
I. 1. (si s.) care are aceeasi valoare, semnificatie, acelasi efect cu altceva. 2. (despre figuri, corpuri geometrice) cu aceeasi arie, fara a coincide ca forma. II. s. n. 1. cantitate de materie, de forta etc. egala cu o alta. 2. marime, numar, etc. care caracterizeaza egalitatea de valoare sau de semnificatie a doua efecte sau actiuni. 3. marfa care, avand inglobata in ea aceeasi cantitate de munca sociala cu o alta marfa, serveste la exprimarea valorii acesteia. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*echivalent
I. 1. situat in punctul cel mai indepartat; de la capat; la varf. 2. care are cea mai mare sau cea mai mica dintre valorile posibile ale unei marimi. 3. (fig.; despre doctrine, idei politice etc.) pe pozitiile cele mai neconciliatoare. 4. foarte mare, exagerat. (despre remedii etc.) foarte energic, doar in cazuri desperate. II. s. m. (mat.) primul si ultimul termen al unei proportii. III. s. n. 1. (mat.) valoarea extrema, maxima si minima, a unei functii. 2. numaratorul primului raport si numitorul celui de-al doilea intr-o proportie. IV. s. f. 1. margine; limita ultima. o a trece de la o ~ la alta = a trece de pe o pozitie pe alta diametral opusa; ~ dreapta (sau stanga) = grup politic care se manifesta prin idei si actiuni ultraradicale, exagerate si rigide. 2. cea mai mare sau cea mai mica valoare a unei marimi. 3. jucator care ocupa locul cel mai inaintat din stanga sau din dreapta in formatia de jos a unei echipe de fotbal, de handbal sau de hochei. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r12g6i6o)*extrem
I. 1. spatiu (intins) unde se intalnesc si se intretaie mai multe strazi intr-un oras. 2. loc unde se vand si se cumpara marfuri cu amanuntul (mai ales alimente, zarzavaturi). II. categorie economica a productiei de marfuri in care isi gaseste expresia totalitatea relatiilor economice ce apar in procesul de vanzare-cumparare a marfurilor. o ~ valutara = ansamblul operatiilor de vanzare-cumparare de valuta. (< it. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*piata
I. 1. specialist care se ocupa cu intocmirea programului (4) unui calculator. 2. cel care stabileste un program de radio, cinema, tv. etc. II. s. n. 1. aparat, echipament ale carui semnale de iesire comanda executarea unei suite de operatii corespunzatoare unui program (4). 2. hartie, tabel continand o programare. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*programator
I. 1. specialist in filologia latina si in antichitatea romana. 2. adept al latinismului (2) II. adj. curentul ~ (sau scoala ~a) = latinism (2). (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i3o)*latinist
I. 1. stabilit prin conventie. o semn ~ = semn special care reprezinta, pe o harta sau pe un desen, un lucru din natura. 2. lipsit de naturalete; artificial, factice; arme e = arme clasice, cunoscute si folosite de mult (spre deosebire de armele recente, nucleare, biologice si chimice). II. s. m. membru al Conventiei (4). (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*conventional
I. 1. stapanit de misticism. 2. ascuns, nestiut, tainic. II. s. m. f. adept al misticismului. III. s. f. orientare in cadrul religiei sau gandirii filozofico-religioase care afirma posibilitatea contactului direct sau comuniunii intre om si divinitate; misticism. (< fr. , gr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*mistic
I. 1. structura de rezistenta din bare de lemn, metal, beton armat etc., legate rigid; suport pentru diferite aparate. rama. aparat de gimanstica pentru miscari de mladiere. 2. pervaz. 3. (fig.) mediu, ambianta. 4. (fig.) limitele in care se desfasoara o activitate, o actiune. 5. element al unei marci postale, detaliul exterior al desenului. 6. imagine inregistrata pe un film fotografic; cliseu, negativ. subdiviziune a actiunii unui film, reprezentand o succesiune continua de imagini; camp(1). 7. (tv.) figura descrisa de spotul fascicolului electronic la explorarea unei imagini. 8. antena de forma unei bobine, cu un numar mic de spire, in receptiile radioelectrice si in radiogoniometrie. II. (pl.) serviciu administrativ al unei intreprinderi, institutii etc. care se ocupa cu angajarea si evidenta personalului. efectiv al unei intreprinderi, institutii, organizatii etc.; (sg.) cel care face parte dintr-un asemenea efectiv. (< fr. , (II) rus. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*cadru
I. 1. suprafata orizontala plana, planseul mobil sau fix (la un vehicul, la un vagon etc.). vagon, (auto)camion care are o suprafata plata, deschisa. parte a unui tramvai, autobus etc. pe unde urca sau coboara calatorii. 2. loc rezervat la bordul unor nave pentru apuntarea avioanelor si elicopterelor. suprafata de teren pe care se ridica noi constructii. o ~ de lansare = loc amenajat pentru lansarea rachetelor mari; ~ spatiala = satelit artificial de mari dimensiuni, baza de lansare de pe orbita a navelor interplanetare; ~ industriala = zona in care sunt concentrate mai multe unitati industriale. 3. parte a unei cladiri, formata dintr-o suprafata orizontala plana. rampa pentru incarcarea si descarcarea vagoanelor. 4. (sport) instalatie orizontala rigida de pe care se executa sarituri in apa. 5. portiune mai rigida si mai solida a scoartei terestre. o ~ continentala = zona a fundului marii care se inclina usor de la tarm spre povarnisul continental. constructie plutitoare sau fixa destinata forajului marin. loc ses (pe un deal, pe un munte). II. (fig.) program, expunere de principii ale unui partid politic, ale unei grupari oarecare, baza teoretica. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*platforma
I. 1. tabara. 2. totalitatea statelor care militeaza pentru aceleasi scopuri sau idei social-politice, pentru o anumita forma de societate ("lagarul socialist" si prin extindere - in viziunea socialista: "lagarul capitalist"). 3. loc de internare a prizonierilor de razboi sau unde sunt inchisi, in regimurile totalitare, cei considerati ostili regimului. II. organ de masina pe care se sprijina capetele unui ax sau ale unui arbore; palier. (< germ. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*lagar
I. 1. tabel care cuprinde rezultatele unor calcule; carte, brosura cuprinzand asemenea tabele. 2. instalatie, dispozitiv tehnic pentru efectuarea automata a calculelor matematice si logice. o ~ (electronic) = mijloc de calcul automat care permite efectuarea de operatii aritmetice dupa un program prestabilit; computer. II. s. m. f. specialist in calcule. (< fr. , lat. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*calculator
I. 1. tainic, tainuit, ascuns. 2. mascat, ascuns privirii. II. s. n. 1. ceea ce este tinut in taina, ce nu se da publicitatii; mister. 2. mijloc, procedeu eficace si special pentru a obtine ceva. 3. ceea ce constituie conditia intima a unei stiinte, unei arte. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*secret
I. 1. talent, dispozitie naturala, capacitate creatoare exceptionala, a dezvoltarii maxime a facultatilor umane; persoana astfel inzestrata. 2. caracter specific. II. spirit, demon, fiinta supranaturala care, in credintele celor vechi, veghea asupra soartei unui om. III. specialitate militara, arma care se ocupa cu executarea lucrarilor de fortificatii, drumuri, poduri etc. (< lat. , fr. )(by 2W2S10e11r4g4i5o)*geniu
I. 1. telecomunicatie a semnalelor (corespunzatoare literelor si cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instalatiilor. 2. aparat pentru transmiterea la distanta a telegramelor. II. s. m. planta erbacee originara din America de Sud, cu flori mici, albe, cu miros placut, dispuse in ciorchini lungi si cu tulpina volubila. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*telegraf
I. 1. termen al unei fractii, deasupra liniei de fractie, indicand numarul de parti continute de fractie. 2. aparat folosit la numerotare la tiparul inalt. II. s. m. f. persoana care numara, socoteste, calculeaza ceva (dupa fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*numarator
I. 1. tiparit dupa un stereotip (III). 2. (fig.; peior.) reprodus in aceeasi forma; comun, mereu acelasi, neschimbat; obisnuit, banal. II. s. m. (fiziol.) ~ dinamic = complex stabil de reactii reflex-conditionate, in urma unei succesiuni constante a stimulilor. III. s. n. plansa, tipar solid, copia unui zat sau a unui cliseu care serveste la tiparirea editiilor unei lucrari de mare tiraj; stereo^2 (II). (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*stereotip
I. 1. totalitatea facultatilor intelectuale; ratiune, intelect; constiinta. persoana considerata sub raportul capacitatii sale intelectuale, al insusirilor morale de caracter etc. 2. inteligenta; imaginatie. 3. (in conceptiile religioase) fiinta imateriala, supranaturala. 4. mod, fel de manifestare, de gandire. o in ul = potrivit cu... 5. gluma, anecdota; vorba de duh. o a face e = a glumi. 6. caracter specific a ceva. II. semn grafic in scrierea greaca, care arata cum se pronunta, din punctul de vedere al aspiratiei, sunetul caruia i se adauga. (< lat. , it. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*spirit
I. 1. totalitatea particularitatilor caracteristice unei structuri, civilizatii, epoci, activitati etc. 2. conceptie si mod de exprimare specifice unei arte sau unui artist, unui curent, unei epoci, unei scoli artistice nationale etc. 3. totalitatea particularitatilor lingvistice, componistice etc. de exprimare a unui continut concret proprii unui scriitor, unui compozitor, unei opere, unui gen etc. o ~ functional = varietate a limbii literare, intr-un anumit domeniu de activitate. maniera, mod personal in care un scriitor, un compozitor utilizeaza mijloacele de expresie. 4. mod, fel de a fi, de a se comporta, de a actiona. o in ~ mare = care este realizat cu mijloace deosebit de mari. II. ~ calendaristic = denumire pentru cele doua sisteme de calendar; iulian si gregorian. III. instrument de metal sau de os ascutit la varf, cu care se scria in antichitate pe tablite cerate. IV. (bot.) parte a pistilului aflata deasupra ovarului, care poarta stigmatul. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*stil
I. 1. totalitatea particularitatilor morfologice, functionale si psihologice ale unui individ. 2. conformatie; arhitectura (3). II. lege fundamentala a unui stat, care stabileste principiile de baza ale organizarii lui, drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme si locale (< fr. , lat. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*constitutie
I. 1. unit printr-o alianta. 2. (despre metale) caruia i s-a adaugat o anumita cantitate dintr-un alt element pentru un aliaj. II. s. m. f. persoana, organizatie, stat care face parte dintr-o alianta. (< alia)(by 1W9S9e3r3g11i12o)*aliat
I. 1. urcator, suitor; ascensiv. (despre un astru) care se inalta deasupra liniei orizontului. 2. (fig.) in dezvoltare progresiva. II. s. m. f. ruda in linie directa care face parte dintr-o generatie anterioara. III. s. n. 1. inaltare a unui astru deasupra orizontului. 2. (astrol.) parte a cerului deasupra orizontului in momentul nasterii cuiva; semn zodiacal ridicat deasupra orizontului estic, la nastere. 3. autoritate morala, influenta (asupra cuiva). (< fr. , lat. )(by 14W7S8e1r1g2i10o)*ascendent
I. 1. util, practic. care indeplineste conditiile pentru a fi folosit. 2. referitor la functiile organice sau psihice. o maladie ~a = boala care afecteaza functionarea unui organ. 3. referitor la o functie matematica sau chimica. o (mat.) analiza ~a = ramura a matematicii care studiaza diferitele clase de functii. 4. cuvant ~ = cuvant care indica o relatie gramaticala (prepozitie, conjunctie etc.). 5. lingvistica ~a = studiu al elementelor lingvistice din punctul de vedere al functiei lor in structura unei limbi. II. s. f. (mat.) functie definita de o multime de functii avand valori reale. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*functional
I. 1. vioi, ager, plin de viata. 2. peren (1). II. adv. (muz.) foarte repede, intre allegro si presto; vivo. (< it., fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*vivace
I. accident muzical care coboara cu un semiton nota pe care o preceda. II. adj. (despre note) coborat cu un semiton. (< fr. , it. )(by 12W13S6e6r7g15i15o)*bemol
I. accident muzical care ridica cu un semiton nota pe care o preceda. II. adj. (despre note) ridicat cu un semiton. (< fr. )(by 6W7S7e15r1g9i9o)*diez
I. acid ~ = substanta sintetica obtinuta prin condensarea ureii. II. adj., s. n. (medicament) hipnotic, sedativ sau narcotic, din acest acid. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*barbituric
IACOBIN-A, adj., s.m. (Calugar) dominican. s.m. Membru al aripei radicale a revolutionarilor francezi din 1789. s.m. Democrat intransigent.(by 14W8S8e1r2g10i4o)*iacobina
I. acoperit cu o cochilie, cu un test^2. II. s. n. pl. 1. ordin de moluste cu corpul acoperit de un test^2. 2. subordin de protozoare care secreta in jurul lor o membrana organica, rezistenta, de natura gelatinoasa sau pseudochitinoasa. (< fr. , lat. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*testaceu
IAC s.m. Animal rumegator domestic din Tibet, folosit pentru carat poveri.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*iac
i Act de violenta prin care un barbat supune relatiilor sexuale o persoana de sex feminin. [Sil. ] /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*viol
I. actionat cu ajutorul unui dispozitiv care efectueaza singur o anumita operatie. o arma ~a = (si s. n.) = arma de foc la care armarea se face automat; pistol-mitraliera. (si adv.) care se face mecanic. II. s. n. 1. aparat, dispozitiv, masina care, fara interventie exterioara, efectueaza o anumita operatie. o ~ de scara = dispozitiv care asigura iluminarea temporizata a holului si scarile din blocuri. 2. unitate in care bauturile si alimentele usoare sunt servite automat, prin introducerea intr-un aparat a unor fise sau monede. 3. (fig.) om lipsit de vointa, fara initiativa. (< fr. , germ. , lat. , gr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*automat
I. actor de pantomima; mim. II. s. f. exprimare a ideilor si sentimentelor prin mimica sau prin gesturi. reprezentatie teatrala de acest gen; scenariul unei astfel de reprezentatii. (< fr. , /II/, it. , germ. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*pantomim
I. adaptat pentru a putea pluti sau actiona sub apa. (despre constructii) care poate fi depasit de apa de la anumite niveluri prestabilite. II. s. n. submarin. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*submersibil
I. (adept) al activismului. II. s. m. f. membru militant al unui partid, sau al unei organizatii de masa. (< fr. , rus. )(by 12W5S6e6r14g15i8o)*activist
I. (adept) al cartezianismului. II. adj. coordonate ene = sistem de numere care definesc pozitia unui punct in raport cu doua axe perpendiculare (abscisa si ordonata). (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*cartezian
I. (adept) al democratiei. o ~ti revolutionari = ideologi si militanti ai revolutiei burghezo-democratice, care au luptat consecvent pentru desfiintarea iobagiei si lichidarea randuielilor feudale; partid ~ = partid cu orientare democrata; ~-crestin = membru al unui partid democrat care adopta principiile crestinismului. II. adj. democratic. (< fr. )(by 14W14S15e8r8g2i2o)*democrat
I. (adept) al dogmatismului; dogmatic (III). II. s. m. cel care sustine dogmele unei biserici. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*dogmatist
I. (adept) al ecologismului; aparator al mediului ambiant. II. s. m. f. ecolog. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*ecologist
I. (adept) al epicurismului; epicureic, epicureu. o scoala ~a = epicurism (1). II. s. m. f. (fam.) om inclinat spre placeri; senzual. (< fr. )(by 4W12S12e13r6g6i15o)*epicurian
I. (adept) al italienismului (2). II. s. m. f. specialist in italienistica. (< it. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*italienist
I. (adept) al luminismului. II. s. m. f. pictor care foloseste efecte de lumina. (< lumina + -ist)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*luminist
I. (adept) al mutualismului. II. s. m. f. membru al unei societati de ajutor reciproc. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*mutualist
I. (adept) al naturalismului. II. s. m. f. specialist in stiintele naturii. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*naturalist
I. (adept) al probabilismului. II. s. m. matematician specialist in calculul probabilitatilor. (adj.) probabilistic (2). (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*probabilist
I. (adept) al textualismului. II. s. m. erudit in materie de texte (biblice). (< engl. )(by 9W2S3e3r11g12i5o)*textualist
I. (adept) al umanismului; de domeniul culturii clasice; umanistic. II. s. m. artist, ganditor apartinand umanismului Renasterii; carturar din epoca Renasterii care studia operele antichitatii. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*umanist
I. adept al unei secte religioase. II. adj. propriu, specific unei secte; sectar. (< lat. )(by 15W15S8e9r2g2i3o)*sectant
I. adept inflacarat al unei doctrine (religioase, filozofice, politice). II. adj. de secta; (fig.) exclusivist, fanatic, intolerant; sectant. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*sectar
I. (adept, partizan) al fina-lismului. II. s. m. f. sportiv care participa la o finala. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*finalist
I. a dezvolta, prin diverse procedee, electricitate in unele corpuri. 2. (fig.) a inflacara, a entuziasma, a anima. (< fr. )(by 2W2S2e11r11g4i5o)*electriza
I. adj., s. m. f. (locuitor) Din Grecia. II. adj. care apartine Greciei sau populatiei ei. o arta ~ = arta dezvoltatA? in Grecia continentalA? si insularA?, pe coastele Asiei Mici, pe baza artei egeene si a asimilA?rii unor elemente din arta Orientului si a Egiptului. a?? (s. f.) limbA? indoa??europeanA? vorbitA? in Grecia. -Din fr. , lat. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*grec
Iad. Locas subpamantean unde cei vechi credeau ca raman sufletele mortilor. Colectie de carti licentioase, formand in bibliotecile mari o sectie aparte unde accesul este limitat. Loc de dezordine si de confuzie. [Pl. (rar) / < lat. , cf. it. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*infern
I. aerifer. II. s. n. aparat care furnizeaza aerul necesar scafandrilor sub apa. (< fr. , lat. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aerofor
I. a face ca dintii unei roti sa intre intre cei ai altei roti spre a-i transmite o miscare. II. tr., refl. a antrena, a fi antrenat intr-o actiune. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*angrena
I. aflat in afara, din afara; exterior. o politica ~a = politica unui stat fata de celelalte state; unghi ~ = fiecare dintre unghiurile formate de doua drepte taiate de o secanta si aflat in afara lor. (despre medicamente) care se administreaza la suprafata corpului. II. s. m. f. 1. elev, ucenic care locuieste si ia masa in afara scolii. 2. student in medicina practicant intr-o clinica. (< fr. , lat. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*extern
I. aflat la un inalt grad de perfectiune, de desavarsire morala sau intelectuala; superb, inaltator. de o perfectiune, de o frumusete neintrecuta. II. s.n. categorie a esteticii, care exprima insusirea unor obiecte sau procese de o amploare neobisnuita, a unor acte umane de exceptionala noblete morala, capabile sa provoace un sentiment de elevatie, uimire si admiratie; forma cea mai inalta a perfectiunii. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sublim
I. (agent) cancerigen. II. s. f. gena anormala care genereaza modificari de natura canceroasa. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*oncogen
I. agent, functionar de politie (1). II. adj. 2. de politie, politienesc. 2. care isi exercita puterea cu sprijinul politiei. o roman (sau film) ~ = roman (sau film) in care sunt infatisate fapte criminale; polisier. (< germ. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*politist
I. agrar. II. s. m. f. 1. muncitor agricol; agricultor. 2. partizan al agrarianismului. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*agrarian
iaht de croaziera la care se acorda aceeasi importanta propulsiei mecanice si celei cu vele. (< fr., engl. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*fiftyfifty
I. a impiedica, a interzice, a incetini un proces fiziologic, o reactie chimica. II. refl a se abtine, a se retine. (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*inhiba
I. alaturat, alipit. apropiat, devotat. II. s. m. cel mai mic in rang intre membrii reprezentantei diplomatice a unui stat. (< atasa)(by 11W4S4e12r13g6i15o)*atasat
I. alcatuit din elemente sau materiale diferite. o ordin ~ (si s. n.) ordin arhitectonic la romani, care imbina capitelul corintic cu voluta ionica. II. s. n. pl. (tehn.) materiale care reunesc elemente diferite intr-un singur produs. (< fr. , lat. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*compozit
I. (alifie, lotiune) pentru ingrijirea pielii sau a parului. (produs) pentru lustruirea autoturismelor. II. adj. 1. referitor la cosmetica. 2. (fig.; despre imbunatatiri, operatiuni) de suprafata, care nu vizeaza fondul. III. s. f. 1. arta ingrijirii tenului prin metode si preparate speciale. 2. ramura industriala care se ocupa cu fabricarea cosmeticelor (I). (< fr. , gr. , /III/ kosmetike)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*cosmetic
I. al peroneului; peroneal. II. adj., s. m. (muschi) care leaga peroneul de metatarsiene. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*peronier
I. al soldului, al osului ischion. o nerv ~ = nerv care porneste din partea inferioara a maduvei spinarii si se ramifica in toata partea de jos a corpului. II. s. f. nevralgie prin dureri pe traiectul nervului sciatic. (< fr. , lat. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*sciatic
I. alungit (ca un ou). eliptic. II. s. f. (mat.) curba convexa inchisa, imitand elipsa, compusa din patru arce care se racordeaza. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*oval
I. amentiform. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate lemnoase, cu flori apetale, dispuse in ament. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*amentaceu
I. (amerindian) care face parte dintr-o uniune de triburi din regiunea centrala a Mexicului. (s. n.) dialect vorbit de azteci. II. adj. care apartine aztecilor. o arta ~a = arta precolumbiana. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*aztec
I. amerindian din imperiul intemeiat in aria geografica a Anzilor Centrali (Peru, Bolivia etc.) care au creat o originala cultura materiala si spirituala. II. adj. care apartine incasilor. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*incas
I. amestec de substante sau solutie pentru dizolvarea oxizilor ori a impuritatilor pe suprafete metalice. II. adj. caustic si stimulant. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*decapant
I. (anat.) care participa la inspiratie (1). II. adj., s. m. f. (cel) care inspira, sugereaza (o idee). (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*inspirator
I. (animal) care se hraneste cu insecte. II. s. n. pl. ordin de mamifere inferioare cu dentitie slab dezvoltata, plantigrade, care se hranesc cu insecte. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*insectivor
I. (animal) carnivor. II. s. f. fiecare dintre maselele mari ale unor animale carnivore. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*carnasier
I. (animal) cu doua picioare. II. s. n. pereche de picioare la animalele patrupede. (< fr. , lat. , -edis)(by 9W2S3e11r11g4i5o)*biped
I. (animal) cu un singur deget (cu o copita) la fiecare picior. II. s. n. pl. ordin de mamifere prezentand aceasta caracteristica; perisodactile. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*soliped
I. animal imaginar cu trei coarne. II. s. n. palarie barbateasca din trecut, cu trei colturi. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*tricorn
I. (animal, planta) cu viata terestra si acvatica. (despre autovehicule) adaptat pentru a se deplasa si pe apa. II. s. n. avion de tip vechi, capabil atat sa aterizeze cat si sa amerizeze. (si s. f.) automobil, tanc special pentru a se deplasa atat pe uscat cat si pe apa. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*amfibiu
I. an ~ = (in calendarul republican francez) an care avea o zi in plus. II. s. n. (astr.) pozitie a unei plante al carei unghi pe directia Pamant-Soare (Luna) si Pamant-planeta se ridica la 6^0s. (< fr. , /II/ germ. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*sextil
I. antagonic. II. adj., s. n. (substanta, agent, muschi) care impiedica efectele agonistului^2 (II). (< fr. , lat. , gr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*antagonist
I. (ant.) (nume) comun tuturor descendentilor aceluiasi stramos (ilustru). II. s. n. patronim. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*patronimic
I. antrenor cu sarcini mai ales administrative, organizatorice. II. s. n. automobil inchis, cu doua usi si scaune rabatabile. (< engl. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*coach
I. (ant.) sclav in serviciul unui templu grecesc. II. s. f. prostituata a templului in religia mesopotamiana. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*hierodul
I. a nu cunoaste, a nu sti. 2. a neglija, a simula ca nu observa (pe cineva sau ceva). (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ignora
I. aparat cu care se fac fotograme (1). II. s. m. tehnician care se ocupa cu operatii de fotogrammetrie. (< germ. , fr. )(by 14W15S15e8r9g2i2o)*fotogrammetru
iarba care se coseste si se stropeste des pentru a se mentine scurta, deasa si mereu verde; teren semanat cu astfel de iarba. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*gazon
Iarba care se coseste si se stropeste des pentru a se mentine scurta, deasa si mereu verde; teren semanat cu astfel de iarba. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*gazon
Iarba cu rizom ramificat si cu tulpina de tip pai, avand frunze liniare, aspre pe fata, si flori in forma de spic, dispuse distantat pe axa tulpinii, care creste printre plantele de cultura, impiedicand dezvoltarea acestora. /<bulg. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*pir
Iarba cu tulpina inalta de tip pai, avand frunze filiforme si spiculete cu tepi lungi, ce creste in stepe si pe coline uscate; nagara. /+ suf. $...ita$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*panusita
I. arbore tropical din America si Africa, cu lemnul foarte rezistent, maro-roscat; mahon. II. adj. inv., s. n. (de) culoarea acestui lemn. (< fr. , port. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*acaju
I. arbust cu frunse lucitoare, originar din Japonia. II. s. n. component al carbunilor de pamant sub forma de lentile, reprezentand fragmente de substanta vegetala; desen facut cu acest carbune; fuzit. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*fuzen
I. arbust mediteranean cu flori mari, albe si rosietice, si cu fructe comestibile. II. s. f. mugur floral al caperului, folosit drept condiment. (< it. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*caper
Iarta-ma; va rog sa ma iertati. Ba nu, nu este asa; nu. // Iertare, scuza. Sezut, dos. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*pardon
I. (arte) relief foarte plat in care motivul plin este pus in evidenta prin usoara adancire a spatiului perimetral. II. adj. inegal ca grosime. o (arhit.) linii e = linii care fac trecerea de la un plan la altul. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*meplat
I. artist de mare renume; sportiv de mare popularitate; (p. ext.) cel care vrea sa iasa in evidenta. II. nava militara rapida, mica, cu armament puternic, destinata unor misiuni de cercetare, supraveghere, aparare. mica ambarcatie cu motor pentru comunicatiile din rada porturilor. III. rand tiparit cu caractere mai groase pentru a fi pus in evidenta. cuvant, grup de cuvinte notat pe primul rand al datelor privitoare la o carte, pentru determinarea locului acesteia in catalogul de biblioteca. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g13i6o)*vedeta
IASCIC, s.m. Cosul carutei. (Regionalism zona Prutului inferior-din rusescul iascic=lada, cutie)(by 7W15S15e9r9g2i3o)*iascic
I. a (se) indeparta de la o directie, o norma, o linie de conduita. II. a dobori, a culca la pamant. III. a se napusti (asupra). IV. a-i veni cuiva o idee, a i se nazari. (< lat. , fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*abate
I. asemanator cu cancerul. II. s. n. formatie canceroasa maligna a pielii si a mucoaselor, in care procesul de cheratinizare este deosebit de accentuat. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*cancroid
I. asemanator cu diamatul. II. s. f. pulbere abraziva artificiala, folosita la lustruirea pieselor de otel. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*diamantin
I. asemanator cu pielea. II. s. n. tumoare continand parti constitutive ale pielii. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*dermoid
I. asemanator cu un romb. II. s.n. paralelogram. III. s. m. muschi al spatelui asezat sub trapez. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*romboid
I. asemanator cu variola. II. s. n. forma usoara de variola. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*varioloid
I. asemanator unei plante. II. s. n. individ dintr-o colonie de plante. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*fitoid
I. astigmatic (II). II. adj., s. n. (sistem optic) astigmatic. (< fr. , germ. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*astigmat
I. astragal^1 (1). II. adj. picior ~ = picior rasucit, chircit. (< fr., lat. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*talus
I. atentat la viata unei personalitati sau a unui om de stat. II. s. m. autor al unui magnicid (I). (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*magnicid
I. autohton, aborigen. II. adj. (despre animale, plante, marfuri etc.) din propria tara. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*indigen
I. automobil. II. adj. inv. (despre transporturi, tractiune) facut cu un autovehicul; de automobil. (< fr., germ. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*auto
I. autor care a scris opere apartinand unor genuri variate. II. s. n. 1. aparat pentru reproducerea unui manuscris in mai multe exemplare. 2. aparat care permite inregistrarea a mai multor constante biologice (puls, respiratie etc.). 3. aparat detector de minciuni. (< fr., /3/ amer. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*poligraf
I. autor de cronici (1). II. s. n. 1. scriere populara reprezentand un fel de sinteza a istoriei generale. 2. instrument inregistrator al timpului. instrument folosit pentru verificarea functionarii ceasornicelor si a cronometrelor. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cronograf
I. avion de bombardament. II. s. m. militar din echipajul unui bombardier (I). (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*bombardier
I. avion pentru misiuni de interceptie. II. s. m. ramificatie nervoasa care culege stimuli de la nivelul organelor interne. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*interceptor
Iaz amenajat pentru cresterea si inmultirea pestilor; helesteu. /bulg. , ucr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*ramnic
... Iaz special amenajat pentru cresterea si inmultirea pestilor; ramnic. /<ung. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*helesteu
IBANCA, ibinci, s.f. (Reg.) Patura (care se asterne pe spinarea cailor). - Et. nec(by 10W10S3e4r12g12i13o)*ibanca
I. (barbat, femeie) casatorit in acelasi timp cu mai multe persoane. II. adj. (despre plante) care poarta in acelasi timp atat flori hermafrodite, cat si unisexuate. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*poligam
I. bautura alcoolica tare, obtinuta prin distilarea vinului. II adj. inv. de culoarea coniacului (I). (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*coniac
I. bazat pe autocritica. II. s. f. analiza critica a propriei activitati. (< fr. , dupa rus. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*autocritic
I. bazat pe cazuistica. II. s. f. 1. parte a moralei stoice, talmudice, scolastice si iezuite care incerca sa rezolve cazurile de constiinta, dandu-le interpretari mestesugite. 2. (peior.) justificare a unor practici imorale prin subtilitati logice; (p. ext.) ingeniozitate, abilitate (in argumentarea unor teze indoielnice). 3. sistem de investigatii, analize si practici avand la baza cazuri particulare, individuale. 4. (med.) ansamblu de cazuri de boala de un anumit profil, studiate si tratate. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*cazuistic
I. bazat pe precepte. II. s. f. 1. arta de a formula precepte, de a invata pe altii prin precepte. 2. totalitatea preceptelor morale. 3. tratat despre precepte retorice. (dupa it. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*preceptistic
I. bazat pe realism; specific realismului. cu spirit practic, cu simtul realitatii. II. adj., s. m. f. (artist, scriitor) care reprezinta realismul in arta, in literatura; (adept) al realismului. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*realist
I. beneficiar al unei rente, care constituie principalul mijloc de a trai. II. adj. provenit din renta, legat de renta. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*rentier
I. (bicicleta) de curse. II. s. m. 1. armasar, cal de curse. 2. comisionar. III. s. n. tun instalat la prora unei galere sau a unei salupe, pentru a trage un ax spre inainte. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*cursier
I. bicornat. II. s. n. palarie barbateasca cu doua colturi, care se mai poarta si azi in Occident de catre academicieni, diplomati, la solemnitati. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*bicorn
I. binevoitor cu oaspetii; primitor. (despre o casa, o tara etc.) unde cineva este totdeauna bine primit, unde se simte bine. II. s. m. f. membru al unor ordine militare religioase instituite pentru ingrijirea bolnavilor. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*ospitalier
I. (biol.) care se coloreaza usor prin eozina. II. adj., s. f. (leucocita) care contine granulatii citoplasmatice sensibile la coloranti acizi; acidofil. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*eozinofil
I. (biol.; despre organe) divizat in mai multe parti. II. s. n. tomograf cu trei tipuri de deplasare a tubului. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*politom
I. (biol.; despre organe, organisme) cu mai multe parti sau diviziuni. II. s. m. produs macromolecular a carui molecula este constituita prin unirea mai multor molecule de monomer. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*polimer
I. (biol.; despre organisme) care se dezvolta in conditii de umiditate si temperatura moderate. II. s. n. tesut intre cele doua membrane exterioare ale frunzei, care contine clorofila. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*mezofil
I. (biol.) fixat pe un organ. II. s. n. insertie (1). (cinem.) plan destinat a pune in valoare un detaliu descriptiv necesar pentru intelegerea scenei, in desfasurarea actiunii cinematografice. (< engl., fr. , it. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*insert
I. bolnav in tratamentul unui medic. II. adj. rabdator, ingaduitor. (< fr. , germ. , lat. , it. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*pacient
I. (bot.) care se deschide prin rasucire. II. s. f. (mat.) curba care admite ca loc geometric al centrelor de curbura o curba data; curba desfasuratoare. (< lat. , fr., engl. , /II/ germ. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*evolvent
I. (bot.; despre organe) comprimat. II. s. n. (poligr.) text cules compact, fara spatii mari intre randuri. (< germ. , (II) Kompress)(by 3W12S12e5r6g14i14o)*compres
I. (bot.) nascut pe fata superioara a unui alt organ. II. s. f. studiu al proceselor prin care genele isi realizeaza efectele fenotipice. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*epigenetic
I. (bot.) prevazut cu tepi. (despre insecte) care are ac. II. s. f. pl. subordin de himenoptere prevazute cu ac: albina. (< lat. , /II/ fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*aculeat
I. brahmanic. II. s. m. f. membru al castei preotesti, prima dintre cele patru caste indiene. III. s. f. pl. imnuri vedice si comentariul lor; comentarii ale Vedelor cuprinzand si numeroase traditii si legende populare. IV. s. m. bramin. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*brahman
I. buldog; carlin. epitet dat cuiva cu nasul turtit. II. s. n. cleste cu falci curbate si prevazute cu dinti. (< germ. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*mops
I. burghezie ~a = parte a burgheziei din tarile coloniale si dependente care pactizeaza cu imperialismul strain in scopul mentinerii asupririi coloniale. II. s. m. membru al acestei burghezii. (< rus. , sp. , cumparator)(by 13W14S7e7r15g1i9o)*comprador
I. calator cu un mijloc de transport, cu vaporul etc. II. s. n. nava de pasageri (I). III. adj., adv. trecator. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pasager
I. calugar dintr-un ordin monahal catolic intemeiat in sec. XVII, care avea un regulament deosebit de sever. II. s. n. branza fabricata dupa un procedeu special de fermentare. (< fr. )(by 13W13S14e7r7g1i1o)*trapist
I. calugar(ita) apartinand unui ordin catolic fondat de Francesco dAssisi in 120^9. II. adj. care apartine acestui ordin. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*franciscan
I. calugar(ita) dintr-un ordin catolic, care a desfasurat o sustinuta activitate in domeniul constructiilor. o munca de ~ = munca intelectuala minutioasa si de lunga durata. II. adj. 1. care apartine benedictinilor. 2. (fig.) laborios, harnic, muncitor. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*benedictin
I. calugar(ita) dintr-un ordin monahal catolic infiintat la sfarsitul sec. XIII. II. adj. referitor la acest ordin. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*dominican
I. (calugar, preot) care apartine congregatiei Saint-Sulpice. II. adj. (despre obiecte de arta religioase) vandut in cartierul Saint-Sulpice din Paris. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*sulpician
I. canal ~ = canal prin care circula apa in sistemul ambulacrar la echinoderme. II. s. n. 1. instalatie mecanica pentru impingerea apei in conducte, la o anumita inaltime. 2. aparat racitor format dintr-un sistem de tevi prin care se asigura circulatia apei reci, ca mijloc terapeutic. (< fr. )(by 6W7S7e15r15g9i9o)*hidrofor
I. cantaret cu voce de bariton (II,1). II. s. n. 1. voce barbateasca cu timbru intermediar intre tenor si bas. 2. instrument de suflat, de alama, cu timbru si ambitus corespunzator. (< it. , fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*bariton
I. cantaret cu voce de bas (II, 1). II. s. n. 1. vocea barbateasca cea mai grava. 2. instrument de suflat de alama care produce sunetele cele mai grave. (< it. , fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*bas
I. cantaret de balade rus sau ucrainean. II. s. n. armonica de mana, cu butoni in loc de clape. (< rus. )(by 5W6S14e14r15g8i8o)*baian
I. ca o diagonala; oblic. II. s. n. (text) impletitura de fire care prezinta in tesatura linii paralele oblice. II. s. f. 1. segment de dreapta care uneste doua varfuri opuse ale unui poligon sau ale unui poliedru. o in ~ = de-a curmezisul. (mil.) curea purtata de-a curmezisul pieptului. 2. bara, grinda etc. pusa in curmezis. 3. linie de cale ferata care intretaie oblic mai multe linii paralele ale unei statii. (< fr. , lat. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*diagonal
I. capacitate, aptitudine fizica, psihica sau intelectuala a cuiva care ii permite a se comporta si a actiona intr-un anumit fel. insusire a unui fenomen, obiect, sistem etc. de a actiona, de a se dezvolta, de a rezolva ceva. II. unitate didactica, stiintifica si administrativa in cadrul unei institutii de invatamant superior. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*facultate
I. (caracter de litera tipografica) cu floarea dreapta, dar cu conturul mai plin; gras. II. s. n. text imprimat cu asemenea caractere. (< it. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*aldin
I. caracteristic, propriu unei fiinte, unui lucru sau fenomen; particular, distinctiv. care se raporteaza la o unitate. II. s. n. caracter propriu, particular; nota distinctiva. o ~ national = suma a caracteristicilor unei culturi, arte, literaturi care provin din trasaturile proprii poporului si istoriei sale. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*specific
I. caracteristic provinciei, provincialilor. II. s. m. f. locuitor din provincie. (< lat. , fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*provincial
I. caracteristic unui idiom, referitor la un idiom. II. s. f. ansamblul caracteristicilor limbii unui popor. (< fr. , /II/ germ. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*idiomatic
I. care absoarbe fumul. II. s. n. dispozitiv la unele focare de cazan pentru imbunatatirea arderii. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*fumivor
I. care accelereaza. II. s. n. 1. dispozitiv prin care se mareste viteza, turatia (unui motor); pedala care comanda acest dispozitiv. 2. (cinem.) procedeu de imprimare a unor miscari de desfasurare lenta. 3. instalatie complexa care imprima particulelor elementare viteze foarte mari. III. s. m. substanta care mareste viteza unei reactii chimice; produs destinat a reduce durata de priza si de intarire a betonului. (< fr. )(by 14W7S7e8r1g1i10o)*accelerator
I. care adera. alipit, sudat. II. s.m.f. cel care adera la o actiune comuna, la un partid etc. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*aderent
I. care aglutineaza. o limba ~a = limba in care raporturile gramaticale se exprima cu ajutorul afixelor atasate la radacina cuvantului. II. s.m. anticorp care coaguleaza bacteriile din organism. III. s. n. 1. substanta care are proprietatea de a coagula coloizii. 2. material de legatura intre agregate (2). (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*aglutinant
I. care alimenteaza. II. s. n. dispozitiv pentru alimentarea unei masini cu combustibil, cu materie prima de prelucrat. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*alimentator
I. care amplifica; amplificativ. II. s. n. aparat, dispozitiv electric care mareste valorile caracteristice unui fenomen, luand energie de la o sursa separata. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*amplificator
I. care apare inainte de vreme. II. adj., s. m. (copil) nascut inainte de termen. (< lat. , fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*prematur
I. care apartine aceleasi curii^1 (1), referitor la o curie^1 (1). II. s. m. membru al unei curii^1 (1). (< lat. , fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*curial
I. care apartine beatnicilor. II. s. n. 1. (jaz) bataie, timp al unei masuri. 2. stil in rockul modern (si in jaz) la inceputul deceniului al saptelea, care presupune accentuarea tuturor celor patru timpi ai masurii. (in formatiile instrumentale) prezenta tobei mari. (< engl. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*beat
I. care apartine beletristicii. II. s. f. literatura artistica. (< germ. , /II/ Belletristik)(by 3W11S11e5r5g13i14o)*beletristic
I. care apartine burgheziei. II. s.m. f. 1. (in feudalism) orasean, targovet. 2. persoana care face parte din burghezie. o mic-~ = a) persoana din mica burghezie; b) filistin. (< it. , dupa fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*burghez
I. care apartine, care este specific reactiunii; retrograd. II. s. m. f. adept al reactiunii politice. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*reactionar
I. care apartine cultului falusului. II. s. f. pl. sarbatori religioase la cinstea zeului Bacus. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*falic
I. care apartine imperialismului sau marilor capitalisti. II. s. m. mare adept al imperialismului. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*imperialist
I. care apartine retoricii; de retor. (peior.; despre stil) afectat, emfatic. II. s. f. 1. arta exprimarii alese, utilizata in scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocventa. o figura (de) ~a = forma de exprimare, intorsatura de fraza care infrumuzeteaza stilul, dandu-i mai multa plasticitate si vigoare. 2. (peior.) declaratie emfatica; afectare (< fr. , lat. , gr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*retoric
I. care apartine sefarzilor (II). II. s.m.f. nume dat evreilor din Spania si Portugalia in evul mediu. nume dat majoritatii comunitatilor evreiesti din tarile mediteraneene. (< fr., sp. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*sefard
I. care apartine, se refera la politica si ideologia unui partid laburist. o partid ~ = denumire a unor partide politice de orientare social-democratica din unele tari. II. s. m. f. membru al unui partid laburist. (< engl. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*laburist
I. care apartine universitatii, referitor la universitate. o oras (sau centru) ~ = oras care are universitate. II. s. m. f. profesor la universitate. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*universitar
I. care apartine unui presedinte; presedintial. II. s. f. pl. alegeri prezidentiale (I). (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*prezidential
I. care apartine unui stil succesor barocului. II. s. n. curent si stil artistic de la inceputul sec. XIX, care incearca sa reinvie barocul. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i5o)*neobaroc
I. care apeleaza. II. adj., s.m. f. (cel) care face un apel (4). (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*apelant
I. care are caracterul, care aplica principiile internationalismului. II. s. m. f. partizan al internationalismului. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*internationalist
I. care are caracterul unui puci. II. s.m. participant la un puci. (< germ. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*pucist
I. care are efect; real, adevarat. II. s. n. numar de indivizi care alcatuiesc o colectivitate. III. adv. adevarat, real, de fapt. (< fr. , lat. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*efectiv
I. care are forma unei spirale. II. s. n. bandaj prin infasurarea bandei in spirala. (< fr. , germ. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*spiral
I. care are mamele. II. s. n. pl. clasa de vertebrate superioare cu corpul acoperit cu par, care nasc pui vii si ii hranesc cu lapte propriu. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*mamifer
I. care are patru laturi. II. s. n. poligon cu patru laturi; tetragon. (dupa lat. , fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*patrulater
I. care are permanent si pe toata intinderea aceeasi forma, infatisare. (si adv.) (in mod) constant. II. s. f. imbracaminte-tip menita sa distinga pe membrii anumitor institutii (elevi, militari etc.). (< fr. , lat. )(by 15W15S8e9r9g2i3o)*uniform
I. care are, produce aceeasi energie. II. s. f. 1. linie care uneste punctele cu aceeasi intensitate orizontala a campului magnetic terestru. 2. curba care uneste intr-un sistem fizi-co-chimic punctele cu aceeasi energie. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*izodinamic
I. care are proprietatea de a stinge. II. s. n. stingator de incendii. (< fr. , lat. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*extinctor
I. care are putere de norma. care hotaraste, stabileste reguli. II. s. n. ansamblu de date, prescriptii cu caracter de norma. (< fr. , rus. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*normativ
I. care are rolul de a intinde. II. adj., s. m. (muschi) care ajuta la intinderea unor parti sau organe ale corpului. III. s. n. aparat pentru gimnastica muschilor, constand dintr-un arc de otel sau din doua resorturi care trebuie intinse cu mainile. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*extensor
I. care aspira (I, 1, 2). II. s. n. aparat care aspira fumul, praful, gazele nocive etc. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*aspirator
I. care ataca; cu caracter de ofensiva (II). agresiv. II. s. f. 1. forma principala a actiunilor de lupta, inaintarea catre obiectiv, cu scopul de a-l nimici pe inamic; atac. (sport; in jocurile cu mingea) atac sustinut al unei echipe impotriva echipei adverse. 2. (fig.) actiune puternica ce urmareste a realiza ceva. (< fr. , /II/ offesnive, it. , germ. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ofensiv
I. care ataca. II. s. m. f. 1. jucator din linia de atac a unei echipe de fotbal, handbal etc. 2. atacator. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*atacant
I. care avertizeaza. II. s. n. aparat care semnaleaza optic sau acustic un pericol. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*avertizor
I. care basculeaza. II. adj., s. f. (autocamion) echipat cu o bena basculanta. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*basculant
I. care calibreaza. II. s. n. 1. instrument pentru masurarea diametrului puietilor. 2. aparat pentru sortarea fructelor dupa marime. (< fr. )(by 12W5S6e6r14g15i8o)*calibror
I. care califica, arata o calitate. II. s. n. cuvant, termen prin care este caracterizata o persoana, un lucru etc. nota, mentiune cu care se apreciaza sarguinta elevilor si a studentilor, activitatea oamenilor muncii. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*calificativ
I. care canalizeaza. II. s. n. masina pentru taierea de blocuri in cariere. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*canalizator
I. care clarifica. II. s. n. substanta cu proprietatea de a face clar un lichid tulbure. (< clarifica + -tor)(by 6W6S15e15r8g9i2o)*clarificator
I. care clasifica. II. s. m. f. specialist in clasificari. III. s. n. indrumar, indicator in care se clasifica ceva. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*clasificator
I. care coboara; descensiv. o nod ~ = unul dintre cele doua puncte in care planul orbitei unei planete taie planul eclipticii. II. s. m. f. urmas. III. s. n. (astrol.) semn zodiacal reprezentand punctul opus ascendentului (III, 2). (< fr. , lat. )(by 4W12S13e6r6g7i15o)*descendent
I. care compenseaza; compensativ, compensatoriu. II. s. n. 1. sistem tehnic care lucreaza in vederea obtinerii unei compensari de variatie, de efort etc. 2. masina electrica rotativa pentru imbunatatirea factorului de putere in retele de curent alternativ. 3. instrument electric de masura bazat pe metoda compensarii. III. s. m. specialist autorizat sa efectueze compensarea busolelor de pe (aero)nave. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*compensator
I. care completeaza. o unghi ~ = complement (1); culori e = culori care prin suprapunere dau culoarea alba. II. s. f. (mat.) multime ale carei elemente nu apartin unei multimi date. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*complementar
I. care conserva; conservativ. II. s. m. substanta antiseptica, pentru conservarea unor produse alimentare. (< fr. )(by 8W1S2e10r4g4i12o)*conservant
I. care constituie o crima, referitor la crima. II. s. m. f. faptuitor al unei crime. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*criminal
I. care constituie trasatura distinctiva a cuiva sau a ceva. II. s. f. 1. insusire tipica predominanta, proprie unei fiinte, unui lucru, fenomen etc. 2. partea intreaga a unui logaritm. 3. curba reprezentand variatia unei marimi importante a unui sistem fizic sau tehnic in functie de un anumit parametru. marime, element care determina, dintr-un anumit punct de vedere, modul de functionare a unui sistem tehnic. 4. (stat.) trasatura cantitativa comuna a unui fenomen sau proces social-economic. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*caracteristic
I. care constituie un simbol; exprimat printr-un simbol; simbolistic (I). II. s. f. 1. exprimare a unor idei, sentimente etc. cu ajutorul simbolurilor. ansamblu de simboluri proprii unei religii, unei culturi etc. 2. stiinta care studiaza si explica simbolurile. teorie a simbolurilor, in care ratiunile logice si raporturile dintre ele sunt inlocuite prin semne conventionale; simbolistica, simbologie. 3. ramura a teologiei care studiza comparativ simbolurile de credinta ale diferitelor confesiuni. (< fr. , lat. , gr. , /II/ germ. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*simbolic
I. care contine acid citric. o acid ~ = acid organic in fructe, in special in sucul de lamaie. II. s. n. pl. fructe care contin, in sucul lor, acid citric (lamai, portocale, mandarine). (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*citric
I. care contine azot; azotos. II. s. m. sare a acidului azotic; nitrat. (< fr. , /II/ azotate)(by 15W15S8e8r2g2i10o)*azotat
I. care contine fosile de numuliti. II. adj., s. n. (din) paleogen. (< fr. )(by 11W12S5e5r6g14i14o)*numulitic
I. care contine o apologie. II. s. f. 1. ramura a teologiei care are ca scop apararea crestinismului. 2. sistem preconceput, teorie etc. prin care se elogiaza neintemeiat o persoana, o idee, un sistem etc. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*apologetic
I. care convoaca. II. s.n. lista cu cei convocati la o adunare. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*convocator
I. care curpinde totul; intreg, complet, deplin. II. s. n. 1. (mat.) rezultatul unei adunari; suma. cantitate intreaga. 2. totalitate, ansamblu. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*total
I. care da nastere la noi tesuturi. II. s. n. 1. grupare de celule meristematice generatoare de tesuturi. 2. orice substanta capabila a favoriza dezvoltarea sau regenerarea unui tesut. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*histogen
I. care da numele sau unui loc, unui oras etc. II. s. m. 1. (ant.) magistrat care dadea numele sau anului; primul dintre cei noua arhonti ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dadea numele sau anului. 2. termen pentru desemnarea unei statiuni arheologice unde a fost cercetata prima data o cultura materiala si care, ca urmare, a dat numele culturii. (< fr. , gr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*eponim
I. care declanseaza. II. s. n. dispozitiv actionat mecanic, electric etc., care suprima sau declanseaza un mecanism; declansor. (< declansa + -tor)(by 1W9S9e3r3g11i12o)*declansator
I. care depaseste limitele normale, moderate. II. adj., s. m. f. (adept) al extremismului. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*extremist
I. care desemneaza, exprima un numar. o sistem ~ = ansamblu de simboluri care reprezinta numere. II. s. n. parte de vorbire flexibila care exprima un numar, o determinare numerica. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*numeral
I. care desfiinteaza libertatea; inrobitor. II. s. n. abolirea libertatilor civile. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*liberticid
I. care determina; hotarator; determinativ. II. s. m. 1. factor, cauza, relatie etc. cu rol hotarator in producerea unui eveniment, fenomen, situatie, reactie. 2. (mat.) simbol compus din numere asezate in linii si coloane reprezentand o expresie algebrica si folosit mai ales in rezolvarea ecuatiilor. III. s. n. element lingvistic care determina alt element. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*determinant
I. care dilata. (despre muschi) care serveste pentru a dilata peretii cavitatilor pe care se insereaza. II. s. n. instrument chirurgical cu care se largeste un orificiu sau o cavitate. (< fr. , lat. )(by 5W6S6e14r14g8i8o)*dilatator
I. care distruge, nimicitor; distructiv. II. s. n. nava militara rapida, inarmata cu tunuri, rachete si torpile, destinata lovirii torpiloarelor si submarinelor, precum si pentru protectia navelor mari, a convoaielor; contratorpilor. (dupa fr. , lat. , /II/ engl. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*distrugator
I. care divide. II. s. m. (mat.) numar intreg sau polinom care divide un numar intreg (sau polinom) dat. III. s. n. ~ de frecventa = circuit sau montaj la divizarea frecventei unei oscilatii electrice; ~ de tensiune = aparat electric pentru divizarea tensiunii. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e5r5g5i14o)*divizor
I. care domina; preponderent. specific, caracteristic; dominator. II. s. f. 1. parte, trasatura caracteristica, fundamentala. nuanta coloristica sau culoare in exces intr-o imagine cinematografica, un diapozitiv sau o fotografie in culori. 2. (muz.) treapta a cincea a unei game diatomice; acord pe aceasta treapta. 3. focar de excitatie puternica, precumpanitor la un moment dat, in activitatea nervoasa superioara. 4. (biol.; despre un taxon) cu cel mai mare numar de indivizi dintr-o fito- sau zoocenoza. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*dominant
I. care dovedeste ingenuitate. II. s. f. (teatru, cinem.) rol care prezinta o tanara fata naiva. (p. ext.) persoana ingenua. (< lat. )(by 2W2S2e11r11g4i5o)*ingenuu
I. care dureaza de cinci sute de ani. II. s. n. al cincilea centenar. (< penta centenar)(by 6W15S15e8r8g2i2o)*pentacentenar
I. care dureaza de doua sute de ani. II. s. n. al doilea centenar. (< fr. )(by 3W3S3e12r12g5i5o)*bicentenar
I. care dureaza de patru sute de ani. II. s. n. al patrulea centenar. (< cvadri centenar)(by 13W13S7e7r7g15i1o)*cvadricentenar
I. care dureaza de trei sute de ani. II. s. n. al treilea centenar. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*tricentenar
I. care dureaza patru ani; care revine la fiecare patru ani. II. s. f. festival, expozitie care se organizeaza din patru in patru ani. (< fr. , lat. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*cvadrienal
I. care dureaza trei ani. care are loc din trei in trei ani; care are nevoie de trei ani pentru a se dezvolta complet. II. s. f. 1. festival, expozitie care se organizeaza o data la trei ani. 2. conventie semnata de trei state; trilaterala. (< fr. )(by 14W14S14e8r8g1i2o)*trienal
I. care dureaza un an, revine in fiecare an. II. s. f. expozitie, festival care se organizeaza in fiecare an. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*anual
I. care edulcoreaza. II. s. n. substanta care se adauga unui medicament pentru a-l indulci. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*edulcorant
I. care egalizeaza. II. s.n. 1. amestec de rasina folosit in vopsitorie la netezirea si la obtinerea unui luciu superior al peliculelor (2). 2. produs chimic cu proprietati de egalizare (3) a colorantilor. 3. dispozitiv care regleaza presiunea apei, a aburilor intr-o conducta. 4. aparat electronic care permite, cu ajutorul unor filtre, obtinerea calitatii maxime la inregistrare sau la redare a unui casetofon. (< fr. , /II/ egaliseur, /II, 4/ engl. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*egalizator
I. care emite; emitent, emisiv. o post ~ = post de radioemisiune. II. s. n. dispozitiv, instalatie care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsuri de curent. (dupa fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*emitator
I. care este cauza; care da nastere la ceva. II. s. m. f. cel care produce prin munca bunuri materiale. persoana, societate, intreprindere care asigura finantarea si turnarea unui film. (dupa fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*producator
I. care evadeaza. II. adj., s. m. f. (cel) care se sustrage de la obligatiile fiscale. (< evaziune + -ist)(by 10W3S3e12r12g5i6o)*evazionist
I. care excita; excitator. II. s. n. substanta, factor care provoaca excitatia unui organ(ism). (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*excitant
I. care exista fara a fi fost creat; etern. II. s. n. moment imaginar al preexistentei, suspendat intre neant si viata; ceea ce este etern. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*increat
I. care exista, traieste. II. s. n. 1. (fil.) manifestare concreta a existentei; ceea ce exista. 2. (jur.) orice categorie de bunuri apartinand unei intreprinderi la o anumita data. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*existent
I. care exprima o dorinta. o propozitie ~a (si s. f.) = propozitie care exprima o actiune, o stare a carei realizare este dorita. II. s. n. mod verbal care exprima o actiune dorita. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*optativ
I. care extirpa. II. s. n. cultivator pentru extirparea buruienilor dintr-un teren de cultura si la afanarea solului. (< fr. , lat. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*extirpator
I. care face parte dintr-o matricola; matricular. II. s. f. registru de evidenta in care se inscriu numele si situatia scolara a elevilor, numele soldatilor dintr-o unitate militara, al persoanelor dintr-o institutie etc. numar de ordine sub care sunt inscrisi soldatii in registrul unui regiment. numar purtat pe uniforma de elevi. (< it. , lat. , fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*matricol
I. care face sa creasca presiunea. II. s. m. f. muncitor calificat care lucreaza la presa; presator. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*presor
I. care formeaza o crusta. II. s.n. pl. clasa de artropode acvatice, cu respiratie branhiala si corpul acoperit cu o crusta chitinoasa impregnata cu calcar. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*crustaceu
I. care formeaza ultimul element; aflat la extremitate, la varf. II. s. n. 1. partea terminala a unui organ, a unei instalatii etc. 2. (inform.) echipament care permite introducerea datelor si citirea rezultatelor la un calculator. 3. punct final al legaturilor cu un aeroport intr-un oras; statie-terminus pentru incarcarea si descarcarea containerelor. aerogara, punct de sosire sau de plecare a pasagerilor. 4. ansamblu de rezervoare si de pompe, depozit de produse petroliere, situate la extremitatea unei pipe-line. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e14r7g7i1o)*terminal
I. care genereaza, produce, determina ceva. II. s. n. 1. aparat, masina, instalatie care transforma o forma de energie in alta. 2. aparat, instalatie care produce un fluid. o ~ cuantic = generator sau amplificator de radiatii electromagnetice (laser, maser etc.) bazat pe fenomenul de emisiune stimulata a radiatiei. III. s. f. (mat.) dreapta prin a carei deplasare in spatiu se naste o suprafata plana sau curba. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*generator
I. care imparte in doua parti egale. o plan ~ = plan care imparte un unghi diedru in doua diedre egale. II. s. f. semidreapta cu originea in varful unui unghi, interioara lui si formand unghiuri congruente cu laturile acestuia. (< fr. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*bisector
I. care impresioneaza, incanta privirile prin varietatea formelor si bogatia coloritului; incantator, minunat. (despre limba, stil) variat, colorat, bogat in imagini, expresiv. II. s. n. ceea ce este pitoresc. (< it. , fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*pitoresc
I. care imprima, serveste la imprimat. II. s. f. 1. element al unui ordinator sau calculator care permite iesirea rezultatelor imprimate. 2. hartie continua introdusa in imprimanta calculatorului pentru scrierea rezultatelor si mesajelor sistemului de calcul. (< fr. )(by 10W10S11e4r4g13i13o)*imprimant
I. care indeamna la virtute; moralizator. II. s. f. exortatie cu caracter moralizator. (< fr. , it. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*parenetic
I. care indica, face cunoscut. II. s. n. 1. aparat, instrument, element care arata valoarea unei marimi masurate. 2. panou de semnalizare a directiei, a distantei pe un drum etc. 3. lucrare ca indrumator. III. s. m. 1. expresie numerica ce caracterizeaza cantitativ un fenomen sau proces, ori ii defineste evolutia. 2. substanta care, printr-o modificare a culorii sale, indica caracterul acid sau bazic al altei substante. 3. planta care, prin prezenta sau absenta sa intr-un ecosistem, indica caracterul sau intensitatea acestuia. IV. s. f. (mat.) curba auxiliara care ajuta la studiul curbelor si al suprafetelor. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*indicator
I. care indica, face cunoscut. o mod ~ (si s. n.) = mod verbal care exprima o actiune reala. I. s. n. 1. denumire conventionala pentru unitati militare, comandanti etc. 2. (la un post de radio-tv.) semnal de identificare la inceputul sau sfarsitul emisiunii. o ~ de apel = apelativ conventional din litere sau cifre, pentru identificarea locului de origine sau a expeditorului unui mesaj telegrafic ori radiofonic. (< fr. , lat. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*indicativ
I. care indica orele; referitor la ore; care se repeta la fiecare ora. o diferenta ~a = diferenta de ora care exista intre doua ceasornice aflate in doua puncte de pe longitudini diferite ale Pamantului. II. s. n. 1. program de lucru esalonat pe ore. tabel care indica programul in ore al unei activitati. 2. acul mic al ceasului care indica orele. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*orar
I. care inhiba; inhibant, inhibitiv. II. s. m. substanta care poate incetini sau impiedica un proces fiziologic, chimic etc. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*inhibitor
I. care inhiba o anumita functie, un anumit proces fiziologic. o nerv ~ = nerv senzitiv cu terminatii sensibile la variatiile presiunii sangvine. II. s. n. (genet.) substanta (sau gena) capabila sa deblocheze. gena sau un grup de gene inactive dintr-un genom. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*depresor
I. care insoteste un element principal, dependent de acesta; secundar, neesential. II. adj., s. n. (obiect, piesa, dispozitiv) anex. (< fr. , lat. )(by 3W3S11e12r5g5i6o)*accesoriu
I. care integreaza, armonizeaza diverse elemente intr-un ansamblu unitar. II. s. n. masina de calcul pentru rezolvarea integralelor, a ecuatiilor diferentiale etc. III. s. m. f. cel care lucreaza la aceasta masina. (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*integrator
I. care intrerupe. II. s. n. aparat, dispozitiv care poate intrerupe sau restabili transmiterea energiei (electrice, hidraulice etc.) intr-un circuit; intreruptor; comutator. (dupa fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*intrerupator
I. care magnetizeaza. II. s. m. persoana care magnetizeaza (1), care practica magnetismul animal. (dupa fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*magnetizator
I. care manifesta personalism (1). II. adj., s. m. f. (adept) al personalismului (2). (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*personalist
I. care modeleaza. II. s.m. f. meserias care face decoratii si alte lucrari de modelaj; modeler, modelor. III. s. n. instrument, unealta pentru modelare in sculptura. (< it. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*modelator
I. care modifica. II. s. m. adaos la elaborarea fontei sau a altor aliaje pentru imbunatatirea structurii. (< fr. , lat. , it. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*modificator
I. care moduleaza. II. s. n. circuit electric, dispozitiv cu ajutorul caruia se efectueaza o modulatie (1). (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*modulator
I. care niveleaza. II. s. n. 1. parte a unui buldozer, folosita la operatiile de nivelare. 2. unealta, masina agricola pentru nivelarea solului. (< fr. )(by 5W5S5e14r14g7i8o)*nivelator
I. care nu are decat un orificiu ca rect, conducte urinare si genitale. II. s. f. pl. ordin de mamifere primitive ovipare, din clasa prototerienelor: ornitorincul. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*monotrem
I. care nu are sfarsit, limite; fara margini; nemarginit, nemasurat. II. s. n. (fil.) insusirea materiei de a fi nelimitata si inepuizabila in spatiu si timp. III. s. m. (mat.) marime care nu este finita. (< lat. , fr. )(by 4W12S13e13r6g6i15o)*infinit
I. care nu este posibil, nu poate sa existe. (fam.; despre oameni) nesuferit, insuportabil. II. s. n. lucru cu neputinta, irealizabil. (adv.) cu neputinta. (< fr. , lat. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*imposibil
I. care nu este suficient; nesatisfacator. II. s. m. calificativ sub limita de trecere, la un examen. (< it. , lat. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*insuficient
I. care nu poate lipsi; trebuincios, indispensabil. o strictul ~ = cantitatea minima din ceva, indispensabila pentru un anumit scop. II. s. n. ceea ce este absolut trebuincios pentru ceva. (< fr. , lat. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*necesar
I. care obtureaza. o muschi ~ = muschi al bazinului, rotator lateral al coapsei. II. s. n. 1. dispozitiv cu care se obtureaza (o conducta, o deschizatura etc.). 2. dispozitiv mecanic care inchide obiectivul unui aparat fotografic. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*obturator
I. care pare ca este adevarat, intemeiat. care se poate intampla. II. adv. dupa cat se pare, dupa toate probabilitatile. (< fr. , lat. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*probabil
I. care permite evacuarea. II. s. n. deversor pentru evacuarea debitelor excedentare de apa, a aluviunilor etc. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*evacuator
I. care permite o privire generala. o meteorologie ~a = ramura a meteorologiei care reprezinta si analizeaza miscarile de ansamblu ale atmosferei; harta ~a = harta cu date meteorologice culese simultan in diferite localitati, servind la prognozarea timpului pentru urmatoarele ore sau zile. II. s. f. metoda de lucru a meteorologiei din analiza sinoptica a vremii. (< fr. , gr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*sinoptic
I. care planifica. II. s. m. f. specialist in intocmirea planurilor de productie. III. s.n. (inform.) program specializat al sistemului de operare al unui calculator, destinat alocarii resurselor sistemului in vederea desfasurarii unor activitati. (< planifica + -tor, /III/ dupa engl. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*planificator
I. care pleaca dintr-un centru ca niste raze; radiar, radiat. II. adj., s. m. (muschi) al radiusului. (< fr., germ. )(by 1W2S10e10r11g4i4o)*radial
I. care pluteste; plutitor. (s. m. pl.) corpuri plutitoare transportate pe apele raurilor sau ale canalelor. II. s. m. f. persoana care se gaseste in trecere printr-o localitate, nelocuind stabil acolo. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*flotant
I. care poarta, care are o sursa de lumina. II. s. n. lampa electrica portativa care se prinde de casca celui care o poarta (mineri, speologi etc.). lampa frontala folosita in otorinolaringologie. III. s. m. organ luminos la coleoptere si la unele animale marine. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g6i14o)*fotofor
I. care poate fi conectat, unit. II. s. m. (log.) legatura prin intermediul careia din variabile separate iau nastere expresii; conector. III. s. n. 1. cuvant (prepozitie, conjunctie) care realizeaza o relatie in cadrul propozitiei sau frazei. 2. nerv care reuneste mai multi ganglioni. 3. parte terminala a filamentului staminal care uneste cele doua teci ale anterelor. 4. (mat.) operator (5). IV. s. f. (inform.) operator in calculul propozitional. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*conectiv
I. care poate fi dirijat. II. s. n. aerostat motopropulsat, care poate zbura in orice directie. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*dirijabil
I. care poate fi interpretat in mai multe feluri; neprecis, neclar, confuz. (despre atitudine, purtare etc.) indoielnic, ambiguu, suspect. II. s. n. 1. cuvant, propozitie cu dublu sens, dintre care unul este adesea obscen, grosolan. ambiguitate. 2. (telec.) masura a efectului perturbatiilor asupra comunicatiilor prin canale, reprezentand cantitatea de informatie care ramane netransmisa. (< fr. , lat. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*echivoc
I. care poate fi predicat, propovaduit. II. s. n. (fil.) notiune universala (gern, specie etc.). (< fr. , it. , lat. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*predicabil
I. care poate produce curent electric. o tensiune (sau forta) ~ oare = tensiune electrica la bornele unui generator, cand circuitul exterior este deschis. II. s. n. motor electric. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*electromotor
I. care poate sa fie sau sa nu fie, sa se produca sau nu; intamplator, accidental, fortuit. II. s. n. 1. totalitatea tinerilor nascuti in acelasi an si luati in evidenta organelor militare. totalitatea elevilor si studentilor (aproximativ) de aceeasi varsta care intra si parcurg impreuna aceeasi treapta de invatamant. 2. grup omogen de oameni. 3. plafon cantitativ ori valoric al importului sau exportului unor marfuri intr-o anumita perioada. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*contingent
I. care preceda sau pregateste o actiune, un fapt; (p. ext.) prealabil. II. s. n. (pl.) preparative. etapa competitionala in care sunt selectionati participantii pentru faza finala a unei intreceri sportive. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*preliminar
I. care preface un metal in mineral, combinandu-se cu el; mineralizant. II. s.n. substanta care favorizeaza formarea sau cristalizarea unor minerale. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*mineralizator
I. care prepara; preparatoriu. II. s. m. f. 1. persoana care combina anumite materiale etc. spre a obtine un produs nou, a imbunatati calitatea unor produse etc. 2. membru al corpului didactic universitar (inferior in grad asistentului) care ajuta pe profesori in activitatea stiintifica si didactica cu studentii. 3. meditator. (< fr. , lat. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*preparator
I. care prezerva; preventiv. II. s. n. remediu pentru prevenirea unui rau, a unei boli. mic tub elastic inchis la un capat, folosit de barbati ca anticonceptional sau pentru prevenirea unei imbolnaviri prin contact sexual; condom. (< fr. )(by 8W8S9e2r2g11i11o)*prezervativ
I. care prezinta didelfie. II. s. m. pl. marsupiale fosile carnivore mai mici decat cangurul (oposum). (< fr. , gr. , matrice)(by 11W4S4e13r13g6i7o)*didelf
I. care prezinta dualitate; dublu. (despre doua notiuni matematice) de aceeasi natura, obtinute una din cealalta prin acelasi procedeu. II. s. n. numar gramatical caracteristic unor limbi, deosebit de sg. si pl., prin care se arata ca este vorba de doua exemplare din aceeasi specie sau de o pereche de obiecte. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*dual
I. care prezinta izotipie. II. s. n. tip al unei specii de planta pentru doua sau mai multe areale geografice. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*izotip
I. care prezinta leptocefalie. II. s. m. larva de anghila, cu corpul comprimat lateral si transparent. (< germ. )(by 1W1S9e10r3g3i4o)*leptocefal
I. care prezinta mai multe aspecte, trasaturi; diferit, variat; felurit. o fapt ~ = fapt obisnuit, neinsemnat. II. s. f. pl. chestiuni marunte, de mica importanta. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*divers
I. care prezinta particularitatile proprii unui tip; caracteristic, specific. II. s. n. 1. caracterul a ceea ce este specific. 2. totalitatea caracterelor unui fenomen artistic sau ale unui personaj literar, care exprima in mod veridic esenta realitatii. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*tipic
I. care prezinta patru forme. II. s. n. (arte) reprezentare a celor patru simboluri evanghelice (inger, leu, taur si vultur) intr-o singura imagine. (< fr. , /II/ germ. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*tetramorf
I. care prezinta un ulcer, de natura ulcerului; referitor la ulcer; provenit dintr-un ulcer. II. s. m. f. suferind de ulcer. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*ulceros
I. care prezinta verbalism. II. s. m. f. cel care vorbeste multe si de toate. (< germ. , /II/ Verbalist)(by 3W3S4e12r12g5i6o)*verbalist
I. care priveste o perioada de sapte zile, sapte ani. II. s. m. vers compus din sapte picioare si jumatate. (< lat. , fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*septenar
I. care produce cereale. II. s. n. nava speciala pentru transportul cerealelor. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*cerealier
I. care produce frig. II. s. n. aparat dintr-o instalatie de distilare care raceste, pana la condensare, vaporii produsi prin fierbere. (< fr. )(by 6W14S15e15r8g8i2o)*refrigerent
I. care produce, genereaza caldura. II. s. n. medicament care se aplica pe piele pentru a obtine, prin producere de caldura, o reactie terapeutica locala. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*termogen
I. care produce o deviatie. II. s. m. f. membru al unui partid, care se abate de la linia politica a partidului sau; deviationist. III. s. n. dispozitiv care modifica directia de tractiune a turboreactoarelor, permitand franarea avionului. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*deviator
I. care produce saruri. II. s. m. denumire generica data elementelor fluor, clor, brom si iod, care se pot combina direct cu metalele, dand saruri. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*halogen
I. care produce un camp electromagnetic ce actioneaza asupra unui organ; care produce, transmite un curent de inductie. II. s. n. 1. organ al unei masini electrice in care se formeaza curentul de inductie. 2. mic generator electric manual care functioneaza prin inductie electromagnetica. 3. (psih.) termen care serveste ca punct de plecare intr-o asociatie de idei. cel care emite mesajul catre un medium, care sugestioneaza, hipnotizeaza. 4. (lingv.) elementul director al unei analogii, al unei disimulatii. 5. substanta care determina inductia (3). (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*inductor
I. care proiecteaza, care serveste pentru proiectie. II. s. n. aparat de iluminat care proiecteaza fascicule de lumina ce provin din focarul unei oglinzi. aparat special pentru proiectarea imaginilor pe un ecran cinematografic. (dupa fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*proiector
I. care provoaca; provocant. ostentativ. II. s. m. f. cel care instiga. (< fr. , lat. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*provocator
I. care pune in miscare, care misca. II. s. f. 1. masina de forta care transforma o forma oarecare de energie in energie mecanica pentru actionarea altei masini, a unui vehicul etc. 2. (fig.) ceea ce misca ceva; imbold, stimulent. (< fr. , germ. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*motor
I. care pune in ordine, organizeaza; care da o imagine sistematica, sintetica. II. s. m. f. ~ de credite = cel care are dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate prin bugetul de venituri si cheltuieli al unui stat, al unei institutii. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*ordonator
I. care ramane neschimbat; invariabil. o capital ~ = parte a capitalului investita in mijloacele de productie, care nu-si schimba marimea valorii in procesul de productie. II. s. f. 1. (mat.) marime avand o valoare invariabila. 2. (fiz.) marime care caracterizeaza un fenomen, material, aparat etc. 3. element al limbajului formal reprezentand un nume socotit fix pentru acelasi denotat. (< fr. , lat. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*constant
I. care reactiveaza. II. s. m. reactiv chimic la flotatia unor minereuri. (< reactiva + -ant)(by 6W14S15e15r8g8i2o)*reactivant
I. care realizeaza o trisectiune. II. s. f. fiecare dintre cele doua semidrepte care impart un unghi in trei parti egale. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*trisector
I. care recepteaza (o actiune mecanica, un curent, o unda etc.). II. s. n. 1. sistem tehnic destinat sa primeasca o anumita forma de energie pentru a o transforma in alta utilizabila. 2. aparat care transforma oscilatiile electromagnetice dintr-un circuit electric in oscilatii acustice; ansamblu, cuprinzand un amplificator, care serveste pentru a asculta si a vorbi la telefon. 3. mediu natural (rau, lac, mare) care primeste apele de evacuare. III. s. m. organ de simt la nivelul caruia se realizeaza transformarea energiei stimulului extern in influx nervos. IV. s. m. f. 1. (lingv.) persoana care primeste si decodeaza un mesaj realizat potrivit regulilor unui cod specific: interlocutor, cititor. 2. cel care primeste sange de la un donator. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*receptor
I. care rectifica. II. s. m. f. muncitor calificat care efectueaza rectificari. III. s. n. dispozitiv care separa vaporii de apa antrenati vaporii de amoniac, in instalatiile frigorifice. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*rectificator
I. care recupereaza: recuperatoriu. II. s. n. 1. sistem tehnic cu care se recupereaza deseurile de materiale sau energia care se pierde in mod obisnuit. 2. subansamblu al unei guri de foc de artilerie care readuce partile reculante in pozitia initiala. 3. preincalzitor de aer pentru cuptoare industriale. (< fr. )(by 10W10S4e4r4g13i13o)*recuperator
I. care redreseaza. II. s. n. 1. aparat, instalatie care transforma curentul electric alternativ in curent continuu. 2. sistem de lentile sau de prisme pentru redarea imaginii unui obiect in pozitia sa reala de catre un instrument optic. (med.) aparat pentru redresarea unor malformatii osteoarticulare. 3. dispozitiv care readuce in directia initiala un curent lichid sau fluid care a fost abatut de un obstacol. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*redresor
I. care reduce. II. s. n. aparat, mecanism care reduce o marime (presiune, turatie etc.) proprie unui sistem tehnic. III. s. m. (chim.) substanta care in prezenta altei substante cedeaza electroni, oxidandu-se. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*reductor
I. care regenereaza; innoitor. II. s. n. sistem tehnic pentru regenerarea unui material. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*regenerator
I. care regleaza. II. s. m. (biol.) 1. gena care controleaza activitatea altei gene. 2. gena care sintetizeaza o substanta proteica. (< regla + -tor)(by 5W13S13e6r7g15i15o)*reglator
I. care regularizeaza o miscare, o functie. II. s. m. f. cel care stabileste un sistem de reglare, care indrumeaza, conduce. III. s. n. aparat, dispozitiv pentru reglarea automata a functionarii unui sistem tehnic. (< fr. , germ. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*regulator
I. care relaxeaza. II. s. n. medicament natural sau de sinteza care produce paralizia muschilor striati. (< fr. )(by 2W3S11e11r12g5i5o)*relaxant
I. care reprezinta un lucru in trasaturi generale; (depr.) care nu iese din anumite tipare fixe, sabloane; rigid, dogmatic: superficial. II. s. f. alcatuire, conceptie cu caracter de schema. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*schematic
I. care revine, se repeta cu regularitate la anumite perioade o (mat.) functie ~a = functie care admite o perioada (5). II. adj., s. n. (publicatie) care apare la intervale de timp fixe. (< fr. , lat. , gr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*periodic
I. care rezista; durabil, trainic. care nu se lasa doborat, care suporta usor (oboseala, boala). (despre microbi) care s-a obisnuit cu un antibiotic. II. s. m. f. patriot, membru al Rezistentei. (< fr. , it. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*rezistent
I. care s-a defectat, s-a stricat. II. s.n. 1. imperfectiune, lipsa, cusur. deranjament, dereglare care impiedica functionarea unei masini, a unui aparat, mecanism etc. dezavantaj, inconvenient. 2. (fiz.) ~ de masa = diferenta dintre suma particulelor constitutive ale unui atom si masa reala a acestuia. (< lat. , germ. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*defect
I. care s-a pastrat din trecut. II. s. n. (biol.) 1. soi, specie care a supravietuit din epocile geologice. 2. ramasita, vestigiu. (< germ. , lat. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*relict
I. care se afla inauntru; interior, launtric. o organe e = organele din cavitatea toracica si abdominala; boli e = boli ale organelor interne; motor cu ardere ~a = motor care foloseste energia unui combustibil ars in interiorul cilindrului; unghi ~ = unghi format din doua drepte taiate de o secanta, aflat in interiorul lor si de aceeasi parte a secantei; (inform.) memorie ~a = memorie a calculatorului facand parte din unitatea centrala. II. s. m. f. 1. elev, ucenic care locuieste si ia masa intr-un internat. 2. student in medicina care face practica intr-o clinica, unde, de obicei, si locuieste. (< fr. , lat. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*intern
I. care seamana cu un trapez. II. adj., s. n. (os al carpului) situat intre trapez si oasele metacarpiene. III. s. n. suprafata generata prin rotirea unui trapez in jurul unei axe din planul sau, pe care nu-l intersecteaza. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*trapezoid
I. care se bazeaza pe simturi. II. adj., s. n. (substanta) care impresioneaza organele de simt. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*organoleptic
I. care se gaseste, se petrece sub suprafata marii. II. s. n. nava speciala construita pentru a putea naviga sub apa; submersibil. (dupa fr. , /II/ engl. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*submarin
I. care se hraneste cu pene, par sau fulgi. II. s. n. pl. ordin de insecte asemanatoare paduchilor, care traiesc pe pasari si mamifere, hranindu-se cu pene, par si descuamatii ale pielii. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g13i6o)*malofag
I. care se leagana ca valurile. II. s. n. aparat pentru inregistrarea semnalelor telegrafice prin deviatia unui ac indicator. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*ondulator
I. care se lipeste singur. II. s. n. banda care se lipeste fara a fi nevoie sa fie umezita. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*autoadeziv
I. care se misca prin el insusi. II. s. n. vehicul pe roti care se poate deplasa prin mijloace de propulsie proprie. (< fr., it. , germ. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*automobil
I. care separa, face deosebire. II. s. m. (mat.) expresie formata din coeficientii unei ecuatii de gradul doi care serveste a discuta natura radacinilor distincte ale ecuatiei; realizant. (< fr. )(by 7W8S8e1r2g10i10o)*discriminant
I. care separa. II. s. n. 1. aparat, dispozitiv, masina pentru separarea anumitor componenti dintr-un amestec. 2. dispozitiv care inchide sau deschide un circuit electric. (< fr. , lat. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*separator
I. care se petrece dimineata; matutinal. (despre oameni) care se scoala de dimineata. II. s.n. emisiune radiofonica de dimineata. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*matinal
I. care se petrece, exista etc. in timpul vietii vorbitorului, in momentul de fata; actual, contemporan. (interj.) formula de raspuns la un apel nominal. II. s. n. 1. timpul prezent, actual; situatia actuala. 2. timp verbal care exprima o actiune ce se desfasoara in momentul vorbirii. o ~ istoric = prezent cu valoare de perfect, in naratiuni. (< fr. , lat. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*prezent
I. care se petrece in prezent; contemporan; la ordinea zilei. II. s. n. holocen. (< fr. , lat. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*actual
I. care se refera la congiariu (II). II. s. n. 1. vas cu o capacitate de un congiu. 2. distribuire gratuita de vin, ulei etc. facuta poporului in vechea Roma. distribuire de bani, de daruri etc. facuta soldatilor sau poporului (de imparati). (< lat. )(by 14W14S14e7r8g1i1o)*congiariu
I. care se repeta identic la intervale de timp egale; de durate egale. II. s. f. linie care uneste punctele egal departate in timp de un punct dat. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*izocron
I. care se repeta la cinci zile. II. s. f. sistem construit in cinci timpi. (< germ. , /II/ Pentadik)(by 12W5S5e14r14g7i8o)*pentadic
I. care se roteste in jurul unui ax vertical central; rotitor. o usa ~a = usa cu mai multe aripi care se rotesc in jurul unui ax vertical; placa ~a = placa rotitoare prevazuta cu sine, in depouri si ateliere, care permite locomotivelor si vagoanelor intoarcerea sau trecerea de pe o linie pe alta. II. s. f. 1. miscare circulara, inconjur, rotire. loc unde coteste un drum, o pista de atletism; cotitura. 2. mica etajera pentru carti care se invarteste in jurul unui ax central. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*turnant
I. care serveste la documentare; cu valoare de document. II. s. n. film, scriere care infatiseaza fapte reale. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*documentar
I. care serveste la incinerare. II. s. n. 1. instalatie speciala pentru incinerarea cadavrelor. 2. cuptor pentru ars gunoaiele. (< fr. , crematorium)(by 3W11S11e5r5g13i14o)*crematoriu
I. care serveste la masticatie. II. s. n. masina servind la masticarea cauciucului. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*masticator
I. care serveste la producerea deflexiunii. II. s. n. 1. dispozitiv de deviere a unui fluid sau flux electronic din directia initiala de curgere. 2. dispozitiv din instalatiile de ventilatie servind la evacuarea aerului viciat din incaperi. 3. instrument pentru compensarea compasului magnetic. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*deflector
I. care serveste pentru a aminti un eveniment important, o personalitate etc. II. s.. 1. scriere literara inrudita cu insemnarile de calatorie si cu memoriile, in care se consemneaza anumite realitati. 2. monument comemorativ. (< fr. , (II, 2) engl. , lat. , germ. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*memorial
I. care (serveste pentru a) extrage anumite substante sau corpuri. II. s. n. 1. aparat pentru extragerea sau recuperarea unei substante solubile dintr-un corp. aparat care serveste la extragerea mierii din faguri. instrument pentru extragerea corpurilor straine din organism. 2. dispozitiv al inchizatorului unei arme care extrage din teava cartusul tras. 3. masina genistica pentru extragerea din pamant a pilotilor si palplanselor. (< fr. , lat. )(by 13W14S14e7r8g1i1o)*extractor
I. care serveste pentru injectare. II. s. n. 1. dispozitiv cu ajutorul caruia se introduce fortat fluidul intr-o masina, intr-un mecanism; pompa de injectie. 2. aparat pentru alimentarea cu apa a cazanului unei masini cu aburi. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*injector
I. care serveste pentru tortura; chinuitor. II. s. m. cel care aplica tortura; calau, gade. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*tortionar
I. care serveste pentru traversat. o curent ~ = curent perpendicular pe intrarea unui port, a unui canal. II. s. f. (mar.) lant avand la capat un carlig cu care se ridica ancorele ce nu intra in mare. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*traversier
I. care se subordoneaza. o propozitie ~a (si s. f.) = propozitie care determina o alta propozitie, depinzand de ea; propozitie secundara; notiune ~a = notiune mai putin generala care se cuprinde in alta cu sfera mai mare. II. s. m. f. inferior; subaltern. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*subordonat
I. care se topeste (in gura). o bomboana ~a (si s. f.) = bomboana cu fondant (II, 3). II. s. m. 1. aditiv care formeaza impreuna cu alta substanta un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componentilor. 2. medicament care ajuta la reducerea unei inflamatii. 3. compozitie aromatica asemanatoare serbetului, rezultata prin fierberea unui amestec de zahar, apa si glucoza, ca umplutura pentru bomboane etc. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*fondant
I. care stabilizeaza, care da stabilitate; stabilizant. II. s. n. 1. partea fixa a ampenajului orizontal, care asigura stabilitatea avionului in timpul zborului. 2. dispozitiv bazat pe principiul giroscopului, care reduce oscilatiile unei nave. 3. aparat pentru mentinerea constanta a tensiunii surselor de alimentare cu energie electrica. 4. dispozitiv automat care contribuie la mentinerea constanta a liniei de ochire a tunului de pe tanc, indiferent de miscarile acestuia. III. s. m. substanta care se adauga unei solutii coloidale, unei suspensii pentru a-i mari stabilitatea; stabilizant. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*stabilizator
I. care suprima; supresiv. (despre un element al unui aparat) care impiedica producerea unui efect nedorit. II. s. m. (biol.) gena care anuleaza efectul fenotipic al unei alte gene mutante. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*supresor
I. care tinde sa se indeparteze de centru; centrifugal. o forta ~a = forta care tinde sa departeze un corp in miscare circulara de centrul lui de rotatie. II s. f. 1. aparat, masina cu ajutorul careia se efectueaza operatia de centrifugare. 2. instalatie destinata antrenamentului astronautilor, care simuleaza actiunea acceleratiilor de lunga durata. (< fr. )(by 6W7S7e15r15g9i9o)*centrifug
I. care tine de armata; ostasesc. o stagiu ~ = stagiu facut in armata de un cetatean. care se bazeaza pe armata; de razboi. II. s. m. cel care apartine cadrelor active ale armatei. (< fr. , lat. , germ. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*militar
I. care tine de ceremonie; ritual. II. s. n. totalitatea formulelor si a regulilor care se folosesc la anumite ceremonii. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*ceremonial
I. care tine de encaustica, specific encausticii. II. s. f. (ant.) procedeu de pictura facuta cu culori diluate in ceara topita. III. s. m. 1. preparat pe baza de ceara cu care se impregneaza sculpturile pentru a luci. 2. pictor in encaustica. (< fr. , lat. , gr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*encaustic
I. care tine de patristica. II. s. f. disciplina consacrata studiului doctrinei teologico-filozofice crestine, operelor si vietii marilor sfinti; patrologie (1). (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*patristic
I. care tine de pretor, al pretorului (1). o garda ~a = corp de soldati care formau garda pretorului in vechea Roma si, mai tarziu, garda personala a imparatilor romani. II. s. m. soldat din garda pretoriana. (< lat. , fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*pretorian
I. care tine de un anumit sezon si dureaza cat acesta; sezonal. potrivit pentru un anumit sezon. II. s. m. f. lucrator angajat pentru un sezon. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*sezonier
I. care totalizeaza; totalizant. II. s. n. 1. aparat care serveste sa totalizeze mecanic mai multe numere. 2. element principal al masinii de calculat prin care se asigura inregistrarea, insumarea sau scaderea cifrelor introduse. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g14i7o)*totalizator
I. care trage, abate ceva in alta parte. II. s. n. mijloc terapeutic care abate si usureaza o suferinta; (fig.) leac, remediu. III. adj., s. n. (lingv.) (element) cu care se face derivarea. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*derivativ
I. care transforma; innoitor. II. s. n. 1. aparat, instalatie, masina care transfera energie de la un sistem tehnic primar la unul secundar. dispozitiv electric care transforma tensiunea unui curent alternativ fara a-i modifica frecventa. 2. aparat fotogrammetric care transforma unele imagini in altele. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*transformator
I. care transmite; emitator. II. s. m. cel care transmite (cu ajutorul unui aparat emitator). III. s. n. aparat pentru transmiterea semnelor telegrafice sau radiofonice. (dupa fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*transmitator
I. care transmite la distanta energia, puterea. II. s. f. stiinta care se ocupa cu transmiterea prin pamant, cu ajutorul ultrasunetelor, a unor socuri puternice, pentru a provoca actiuni distrugatoare la mare distanta. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*teledinamic
I. care transporta. II. s. n. 1. utilaj pentru transportarea materialelor, a produselor etc. la distante relativ mici. 2. autovehicul blindat, cu posibilitati de deplasare pe orice teren, cu care se transporta trupele si statele-majore, munitii etc. 3. ~ aerospatial = primul etaj al unui lansator de satelit sau vehicul spatial capabil de a reveni pe pamant. 4. avion, nava de transport. III. s. m. 1. (chim.) element intermediar capabil de a transmite o substanta. 2. (biol.) gazda care transmite infectia fara a fi afectata de ea. IV. s. m. f. muncitor care executa lucrari de transport (3); transportator. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*transportor
I. care transporta si raspandeste caldura. II. s. n. instalatie de incalzire centrala a unei cladiri; (p. ext.) radiator al unei astfel de instalatii. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*calorifer
I. care uimeste, uluitor. II. s. n. substanta toxica (opiu, cocaina, heroina etc.) care inhiba centrii nervosi, producand o stare de euforie trecatoare. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*stupefiant
I. care umbla, merge; fara loc stabil. (zool.; despre organe) care serveste la mers. (despre tratamente) care nu necesita spitalizare. II. s. n. dispensar. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r8g8i1o)*ambulatoriu
I. care urmareste a corecta. II. s. n. 1. ceea ce indreapta ceva; corectare. 2. substanta care se adauga unui medicament pentru a-l indulci sau a-i modifica actiunea. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*corectiv
I. care urmareste revizuirea unei legi, a unei atitudini etc. II. adj., s. m. f. (adept) al revizionismului (1). (< fr. , rus. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*revizionist
I. care urmeaza sa se produca fara intarziere; nemijlocit; (p. ext.) de prima urgenta. II. adv. neintarziat, numaidecat, indata. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r4g12i13o)*imediat
I. care vegheaza; atent, destept, treaz. II. s. m. membru al garzii instituite in Roma antica de Augustus, pentru siguranta cetatii in timpul noptii si paza contra incendiilor. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*vigil
I. care vibreaza, vibrant, vibratoriu. II. s. n. 1. aparat care produce oscilatii. dispozitiv care transforma curentul continuu in curent alternativ monofazat; lama metalica ce vibreaza, intrerupand un curent electric la comanda unui electromagnet, in soneriile electrice. dispozitiv de apel pentru telefonul unui abonat. 2. masina care serveste la indesarea (prin vibrare) a materialelor granulare de constructie. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*vibrator
I. care vine in al treilea rand; al treilea. o malarie (sau febra) ~a = forma clinica de malarie in care accesele febrile revin din trei in trei zile. II. s. m. (jur.) persoana care nu figureaza ca parte intr-un contract ori intr-un angajament intervenit intre doua parti, dar care poate avea drepturi sau obligatii izvorate din astfel de acte. III. s. n. (log.) ul exclus = principiu fundamental potrivit caruia un enunt nu poate fi decat adevarat sau fals, o a treia posibilitate fiind exclusa. (< lat. , it. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*tert
I. (categorie gramaticala) care indica un singur exemplar dintr-o categorie de fiinte, de lucruri etc. II. adj. 1. care se refera, care priveste pe unul singur. o (log.) judecati e = judecati in care predicatul se enunta despre un nume individual. 2. deosebit, aparte, neobisnuit, extraordinar; unic. III. s. n. (fil.) categorie care desemneaza ceea ce apartine unui obiect sau proces; individual (2). (< lat. , fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*singular
I. cea mai inalta dintre cele cinci categorii de voci omenesti (la femei si la copii). II. s. m. f. cantaret, cantareata cu vocea in registrul cel mai acut; (p. ext.; s. n.) instrument muzical de suflat, al carui registru corespunde acestei voci. (< fr., it. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*sopran
I. (cel) care a fost scos de sub scutul legii; izgonit, exilat. II. adj. (despre idei, actiuni etc.) interzis, oprit. (< proscrie)(by 7W7S15e1r9g9i3o)*proscris
I. cel care ajuta pe cineva intr-o actiune (reprobabila); complice. II. s. m. 1. ajutor al preotului in cultul catolic. 2. divinitate secundara. (< fr. , lat. , gr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*acolit
I. (cel) care anima, stimuleaza o activitate, o actiune. II. s. m. f creator de desene animate. III. s. f. femeie tanara in localurile de noapte pentru a atrage clienti. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*animator
I. cel care a precedat pe cineva intr-o functie, demnitate etc.; antecesor, precursor. II. s. m. (pl.) stramosi, inaintasi. (< fr. , lat. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*predecesor
I. cel care are drept, autoritate de tutela (1) asupra cuiva. II. s. m. suport, proptea pentru pomi. (< it. , lat. , fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*tutore
I. cel care are in grija administrarea unei biblioteci. II. s. n. program care permite crearea, actualizarea si utilizarea unei biblioteci (3). (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*bibliotecar
I. (cel) care asaneaza. II. s. n. produs chimic, aparat care inlatura mirosurile urate. (dupa fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*asanator
I. (cel) care a suferit un accident. II. adj. (despre un teren) cu multe neregularitati. (< accidenta)(by 13W6S6e15r15g8i8o)*accidentat
I. (cel) care a ucis un rege. II. s. n. asasinare a unui rege. (< fr. , lat. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*regicid
I. (cel) care codifica (2). II. s. n. (inform.) dispozitiv care efectueaza codificarea; codor. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*codificator
I. cel care compileaza. II. s. n. (inform.) program special care asigura traducerea in calculatorul electronic a unui program scris intr-un nivel inalt in limbaj de asamblare sau in limbaj de masina. (< fr. , lat. )(by 11W11S5e5r13g14i14o)*compilator
I. (cel) care creeaza, care fundeaza ceva. II. s. m. (in conceptiile religioase) Dumnezeu, ziditorul (lumii). (< fr. , lat. )(by 4W12S12e13r6g6i14o)*creator
I. (cel) care cunoaste mai multe limbi. II. adj. scris in mai multe limbi; plurilingv. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*poliglot
I. cel care cunoaste si studiaza legile; jurist. II. adj. medic ~ = medic specialist in medicina legala. III. s. m. pl. 1. adepti ai unei scoli filozofice chineze din sec. IV-III a. Chr. care preconiza, in opozitie cu confucianismul, un stat centralizat, guvernat pe baza de legi si nu de traditii. 2. grupare a unei scoli din evul mediu european care sprijinea lupta feudalitatii laice impotriva pretentiilor de hegemonie ale papalitatii. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*legist
I. cel care da in locatie (1) un lucru. II. s. n. 1. ~ radio = radiolocator. 2. (tehn.) reper. (< lat., /II/ engl. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*locator
I. cel care degreseaza. II. s. n. aparat cu care se face degresarea anumitor materiale. (< fr. , /II/ degraissoir)(by 13W7S7e15r1g9i9o)*degresor
I. cel care distribuie (marfuri, alimente, materiale etc.). II. s. n. aparat, dispozitiv aplicat la o masina pentru a asigura distribuirea fortei motrice, imprastierea uniforma a unor seminte etc. (dupa fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*distribuitor
I. cel care executa bobinari si reparatii de bobine sau infasurari electrice. II. s. f. masina de bobinat. II. s. n. (cinem.) mecanism care asigura rularea peliculei sau a benzii magnetice pe noaieuri sau bobine. (dupa fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*bobinator
I. (cel) care exercita o profesiune, o arta, un sport etc. pe baza unei pregatiri corespunzatoare, remunerat pentru aceasta. II. s. f. femeie care practica moravurile usoare. (< germ. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*profesionist
I. cel care exploreaza. II. s. n. (med.) instrument pentru explorarea diverselor organe in vederea diagnosticului. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*explorator
I. (cel) care face greseli elementare de gramatica; ignorant, incult. II. adj. care contine greseli de exprimare si de ortografie. (< lat., gr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*agramat
I. cel care face parte dintr-o asociatie, dintr-o organizatie sociala, politica sau culturala, dintr-o alianta etc. II. s. n. 1. denumire data bratelor si picioarelor la om, picioarelor sau labelor la animale. o ~ viril = penis. 2. fiecare parte a unei propozitii, fraze sau a unui period. III. s. m. fiecare dintre cele doua parti ale unei ecuatii. fiecare dintre partile rapoartelor unei proportii. (< lat. , fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*membru
I. (cel) care guverneaza cu titlu provizoriu un stat monarhic, tinand locul regelui in timpul unei regente (1). II. adj. (despre propozitii; si s.f.) careia i se subordoneaza una sau mai multe propozitii; supraordonata. (despre parti ale propozitiei supraordonate) de care depinde o subordonata. (< fr. , lat. , germ. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*regent
I. (cel) care indeplineste o functie de coordonare. II. adj. conjunctie oare = conjunctie care stabileste un raport de coordonare. III. s. n. aparat care indica automat locul unui avion in spatiu si distanta parcursa de el de la punctul de decolare. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*coordonator
I. cel care jaloneaza un teren, un traseu. II. s. n. 1. unealta agricola pentru fixat locurile cuiburilor de insamantare. 2. dispozitiv al unei masini de semanat etc. care serveste la mentinerea distantei constante intre randuri. 3. dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. 4. glont trasor. III. s.m. (sport) cel care marcheaza puncte, goluri pentru echipa sa. (< marca + -tor)(by 14W14S7e7r1g1i9o)*marcator
I. cel care jura fals sau care isi calca juramantul II. s. n. faptul de a-si calca juramantul. (< it. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sperjur
I. cel care lipeste afise. II. s. n. dispozitiv pe care apar caractere alfanumerice comandate electric. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*afisor
I. cel care lucreaza in domeniul vinificatiei. II. s. n. aparat pentru fabricarea vinului. (< fr. , /II/ engl. )(by 11W12S5e5r5g14i14o)*vinificator
I. cel care lucreaza pe o masina de transportat materiale. II. s. n. autovehicul blindat de lupta, neinarmat, folosit in transportul trupelor. (< auto^2 + transportor)(by 8W1S1e9r10g3i3o)*autotransportor
I. cel care lupta cu fiarele salbatice in arenele amfiteatrelor romane, in circuri. II. s. n. loc in care sunt inchise animale salbatice. (< lat. , fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*bestiar
I. (cel) care mimeaza. II. s.m. (teatru) figurant. III. adj. (despre genotipuri) cu manifestari fenotipice similare; (despre fenotipuri) conditionat de genotipuri distincte. (< mima + -ant)(by 7W7S1e1r9g10i3o)*mimant
I. (cel) care nu se conformeaza uzantelor stabilite, traditiilor; anticonformist. II. s. m. f. membru al unei secte religioase din tarile anglo-saxone care nu se conformeaza sistemului ecleziastic oficial. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*nonconformist
I. (cel) care nu-si indica numele; fara nume. II. adj. 1. (despre un text, o opera) cu autor necunoscut. 2. societate ~a = intreprindere capitalista prin asocierea mai multor actionari. 3. (fig.) nestiut, necunoscut; lipsit de personalitate, obscur. III. s. f. scrisoare nesemnata. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r7g15i1o)*anonim
I. cel care perforeaza. II. s. n. 1. masina-unealta de perforat. 2. (inform.) periferic care permite operatii de iesire pe cartele sau pe benzi de hartie perforate. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*perforator
I. (cel) care plonjeaza; scufundator. II. s. m. scafandru. III. s. n. aparat electric portativ pentru incalzirea rapida, prin imersiune, a unei cantitati mici de lichid; termoplonjor. (< fr. )(by 12W5S5e6r14g14i7o)*plonjor
I. cel care pretinde, care aspira la ceva. II. s. m. barbat care aspira la mana unei femei. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*pretendent
I. cel care prezinta un raport. II. s. n. instrument gradat, in forma de semicerc, pentru desenarea si masurarea unghiurilor. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*raportor
I. cel care primeste un salariu. II. adj. (despre munca) recompensa, platita cu un salariu. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*salariat
I. (cel) care raspandeste stiri alarmante; (cel) care se alarmeaza repede; sperios. II. adj. (despre stiri) alarmant. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*alarmist
I. cel care restituie un lucru. II. s. n. aparat cu ajutorul caruia se obtine restitutia unui obiect sau a unei portiuni din suprafata terestra pe baza de fotograme; fotorestitutor. (< fr. , it. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*restitutor
I. (cel) care ricaneaza. II. adj. care exprima o ricanare. (dupa fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*ricanator
I. cel care savarseste acte de piraterie. II. adj. statie ~ = statie radiofonica clandestina; nava ~ = nava armata al carei echipaj savarseste acte de piraterie. (< fr. , lat. , gr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*pirat
I. (cel) care seduce; fermecator; incantator, sarmant. ademenitor; inselator. II. s. m. barbat care savarseste o seductie. (< seduce + -ator)(by 10W4S4e12r13g13i6o)*seducator
I. (cel) care se lasa usor cuprins de panica. II. adj. care denota, manifesta panica. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*panicard
I. (cel) care semnalizeaza. II. s. n. 1. semafor. 2. indicator luminos al unui autovehicul, care arata directia si sensul in care se indreapta acesta. (dupa fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*semnalizator
I. cel care se ocupa cu cultura pamantului, a plantelor etc. II. s. n. masina agricola pentru afanarea solului, la prasitul culturilor agricole etc. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*cultivator
I. (cel) care se roaga, rugator. II. s. m. efigie funerara reprezentand persoana (ingropata) in genunchi. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*orant
I. cel care se teme de casatorie. II. adj. (despre o populatie) care, din diferite ratiuni, nu se incruciseaza cu alte populatii. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*misogam
I. (cel) care si-a ucis mama. II. s. n. crima aceluia care si-a ucis mama. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*matricid
I. (cel) care si-a ucis parintii. II. s. n. ucidere a parintilor. (< fr. , lat. , /II/ parricidium)(by 10W11S4e4r12g13i6o)*paricid
I. (cel) care sustine pe cineva sau ceva; care intretine cu mijloace materiale pe cineva. II. s. n. ~ plantar = aparat ortopedic dintr-o lama pentru sustinerea boltii unui picior plat; supinator. (< sustine + -/a/tor)(by 11W11S4e5r13g13i7o)*sustinator
I. (cel) care temporizeaza. II. s. n. aparat care introduce intentionat un interval de timp intre inceputul si sfarsitul functionarii unui dispozitiv electric sau electronic. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*temporizator
I. cel care transporta la destinatie corespondenta, mesaje etc.; factor postal. stafeta. II. s. n. 1. transportul scrisorilor, al ziarelor etc. scrisorile expediate sau primite deodata. 2. mijloc de transport (vehicul, nava, avion) care serveste la transportul corespondentei sau asigura un serviciu comercial regulat. 3. cronica dintr-un jurnal sau dintr-o revista. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*curier
I. (cel) care verifica ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). II. s.n. aparat care permite executarea de controale. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*verificator
I. cel mai bun; minunat, excelent, grozav. care asigura cea mai buna eficienta economica. II. s. n. stare a unui lucru, a unei situatii considerate ca cea mai favorabila. o ~ ecologic = ansamblul conditiilor de vegetatie in care o specie apare cel mai frecvent intr-o regiune; ~ de populatie = densitatea populatiei unei tari care permite cea mai buna folosire a resurselor naturale. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*optim
I. cel mai inalt grad in marina militara. o (adj.) nava ~ = nava care poarta pavilionul amiralului. II. fluture ~ = fluture de zi, mare, frumos colorat. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*amiral
I. cel mai mic (ca dimensiuni, durata, intensitate, valoare); foarte mic; minimal. II. s. f. 1. valoarea cea mai mica, intr-un interval, a unei variabile sau functii. centru de joasa presiune atmosferica. 2. categorie de greutate la box pentru juniorii intre 4^2 si 4^5 kg. III. s. n. minimum (2). o ~ de trai = venitul necesar pentru satisfacerea nevoilor elementare de consum ale unei persoane sau familii. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*minim
icepand cu data decand au fost recunoscute aceste penise doctorul CRISTIAN ANDREZI sau ocupat cu acestea (by 4W13S13e6r7g15i15o)*icepand
I. (chim.; despre corpuri) care prezinta metamerie. II. s. n. 1. segment primitiv al embrionului, provenind din mezoderm, care se scindeaza in fragmente regulate. 2. fiecare dintre segmentele din care este format corpul la viermi si la artropode. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*metamer
I. component, constitutiv. II. s. n. fiecare dintre elementele care formeaza un ansamblu. fiecare dintre substantele care intra intr-un sistem fizico-chimic. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*constituent
I. compus derivat din hidrocarburi prin substituirea cu un carbon saturat. II. s. n. lichid obtinut prin fermentarea si distilarea vinului, a cerealelor etc.; alcool etilic, etanol; spirt. orice bautura alcoolica. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*alcool
I. compus din elemente eterogene; ames-tecat. o scoala (sau clasa) ~a = scoala (clasa) frecventata de elevi de ambele sexe; cor ~ = cor format din voci barbatesti si femeiesti; (mat.) numar ~ = numar format din numere intregi si din fractii. II. s. f. pl. produse miniere naturale din minerale diferite, concrescute. produse intermediare continand atat materiale utile, cat si sterile. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*mixt
I. conducator al corului in teatrul antic grecesc. cantaret solist intr-un cor. balerin care conduce un ansamblu de balet. II. s. m. f. om de seama cu rol conducator intr-un domeniu al stiintei sau al artei. (< fr. , gr. , sef)(by 6W6S14e14r8g8i1o)*corifeu
I. conducator al unei motociclete; sportiv care practica motociclismul. II. adj. referitor la motociclism. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*motociclist
I. conform centralismului. II. s. m. f. operator intr-o centrala (telefonica). (< fr. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*centralist
I. conform cu anumite principii; potrivit unei convingeri; consecvent, ferm. II. adv. in principiu. (< principiu + -al)(by 7W7S15e1r9g9i3o)*principial
ICONOM, iconomi, s.m. 1. Persoana careia i se incredinteaza ceva spre administrare, in nici un caz un iconom nu va fi in acelasi timp si proprietar. 2. Persoana careia i-au fost incredintate spre adminstrare bunurile unei manastiri sau o distinctie in cadrul Bisericii (ex. iconom stavrofor). /< gr. oijkonovmo(by 15W9S9e2r3g11i11o)*iconom
I. consacrat lui Bacus; de bautura, de chef. II. s. n. cantec de petrecere. III. s. m. picior metric (antic) dintr-o silaba scurta si doua lungi. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*bahic
I. considerat ca probabil; ipotetic. II. s. n. mod al verbului care prezinta o actiune ipotetica. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*prezumtiv
I. (consoana) fricativa dentala; consoana suieratoare, sibilanta. II. adj. (despre respiratie) suierator. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*siflant
I. (contor) care inregistreaza consumul de energie electrica defalcat din consumul inregistrat de un contor general. II. adj. (herald.; despre figuri de animale) reprezentat din profil, in miscare. (< fr., germ. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*pasant
I. (copil) care nu are inca varsta de scoala. II. adj. referitor la invatamantul copiilor sub aceasta varsta. (dupa fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*prescolar
I. (corp) care curge, avand proprietatea de a lua forma vasului in care se afla. II. adj. 1. (despre mijloace de plata) in numerar, de care se poate dispune oricand, imediat. 2. consoana ~a (si s. f.) = denumire a consoanelor laterale si a celor vibrante. (< fr. , lat. )(by 6W14S15e15r8g9i2o)*lichid
I. (corp) de forma unui cilindru. II. s. m. varietate de cilindri urinari, subtiri, ascutiti la extremitati. III. s. n. corp marginit de o suprafata cilindrica si de doua suprafete, din care una plana, ce o intersecteaza. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*cilindroid
I. cotizant. II. s. n. foaie, registru in care se inscriu cotizatiile. (< cotiza + -tor)(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cotizator
I. crainic la televiziune. II. s. n. aparat pentru comunicatii bilaterale la distante mici. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*telespicher
I. cravata innodata in forma de aripi de fluture. II. s. m. specie de caine pitic cu urechile lungi, cazute, si cu parul lung, de diferite culori. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*papion
I. creator care da linia in moda. II. s. f. femeie care confectioneaza sau vinde palarii de dama. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*modist
Icre negre preparate dupa diferite procedee. [Pron. / cf. fr. , germ. ].(by 11W11S12e5r5g14i14o)*caviar
I. (crestin) care si-a pastrat religia in timpul ocupatiei arabe in Spania. II. adj. arta ~a = arta crestina dezvoltata in Spania in sec. X-XI sub influenta artei islamice, caracterizata prin arcul in potcoava, ornamentarea fatadei edificiilor cu placi multicolore de ceramica, precum si prin grija pentru impodobirea manuscriselor cu miniaturi pline de verva cromatica si preferinta pentru prelucrarea metalelor pretioase si a fildesului. (< fr. , sp. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*mozarab
I. critic care utilizeaza psihocritica. II. s. f. metoda de critica literara inspirata de psihanaliza, care studiaza frecventa si structura temelor ce definesc personalitatea unui creator. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*psihocritic
I. cu aceeasi inclinatie; cu pante egale. II. s. f. linie care uneste punctele de la suprafata terestra cu aceeasi inclinatie magnetica. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*izoclin
I. cu androceul si gineceul in aceeasi floare. II. s. n. structura monoclinala. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*monoclin
I. cu aspect de cartilaj. II. s. f. pl. substante complexe compuse din proteine cu polizaharide, care intra in structura cartilajelor. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*condroid
I. cu aspect de cristal. II. s. m. 1. substanta care cristalizeaza usor si care, in stare de solutie, poate trece printr-o membrana vegetala sau animala. 2. capsula a tesutului cristalinian. II. s. n. pl. incluziuni proteice asemanatoare cristalelor din celulele unor seminte. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*cristaloid
I. cu aspect de fecale. II. s. n. pl. vomismente avand mirosul si culoarea fecalelor. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*fecaloid
I. cu aspect de grasime. II. s. f. pl. lipide complexe insolubile in acetona, carora substantele organice pe care le contin le confera proprietati diferite de cele ale lipidelor simple. (< fr. )(by 2W10S11e11r4g5i13o)*lipoid
I. cu caracter de anecdota. II. s. f. schema desfasurarii epice a unei povestiri, a unui film etc. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*anecdotic
I. cu caracter de aporie. II. s.m. f. adept al filozofiei scepticului Pyrrhon. III. s. f. modalitate de filozofare care se rezuma la punerea problemelor, in termeni noi, fara a cauta raspunsuri. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*aporetic
I. cu caracter de balada; baladier. II. s. n. element specific baladei. (< germ. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*baladesc
I. cu caracter de bilant. II. s. n. registru de inscriere a bilanturilor. (< it. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*bilantier
I. cu caracter de inflatie. II. s.m. f. adept al inflationismului. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*inflationist
I. cu coloana vertebrala si schelet osos intern. II. s. n. pl. increngatura de animale care au corpul cu simetrie bilaterala, prevazut cu schelet osos sau cartilaginos intern, al carui ax principal il constituie coloana vertebrala. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*vertebrat
I. cu dezvoltare intelectuala sau fizica intarziata. II. s. f. (mat.) segment determinat de proiectia ortogonala pe axa absciselor a unui punct de pe o curba plana si de intersectia la curba a normalei cu aceasta axa in punctul considerat. (dupa fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*subnormal
I. cu dintii mari. II. s. n. pl. lamelibranhiate herodonte fosile cu cochilia groasa, avand pe fiecare valva doi dinti grosi. (< engl. )(by 5W13S7e7r15g1i9o)*megalodont
I. cu doua aripi. II. s. f. secure romana cu doua taisuri. (< fr. , lat. )(by 15W8S8e8r2g2i10o)*bipen
I. cu egala temperatura medie de iarna. II. s. f. linie care uneste punctele terestre cu aceeasi temperatura medie in timpul iernii. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*izochimen
I. cu flori dispuse in spadice. II. s. f. pl. ordin de plante erbacee perene, monocotiledonate, avand ca inflorescenta un spadice. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*spadiciflor
I. cu fructe tari. II. s. n. invelis dur al samburelui. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*sclerocarp
I. cu fruct germinat in interiorul pericarpului. II. s. m. mugur florifer. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*blastocarp
I. cu frunze brune. II. s. n. pigment brun, caracteristic feoficeelor. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*feofil
I. cu frunze de culoare galbena-aurie. II. s. f. pigment care apare in urma descompunerii clorofilei, toamna, care coloreaza frunzele in galben. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*crisofil
I. cu frunze rozacee. II. s. f. pigment rosu din plastidele rodoficeelor. (< lat. , /II/ rhodophyllum)(by 10W3S4e12r12g5i6o)*rodofil
I. cu influenta, cu trecere; puternic. II. s. m. apa care intra in statia de epurare. (< fr. )(by 15W1S1e9r9g3i3o)*influent
I. cu mai multe picioare. II. s. m. planta erbacee, cu frunze adanc lobate, care creste pe stanci si pe ziduri umede. III. s. f. feriga stejarului. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*polipod
I. cu muchii asemanatoare sau identice. (despre corpuri geometrice) cu unghiuri egale. II. s. f. linie care uneste punctele terestre cu aceeasi declinatie magnetica. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*izogon
I. cu nume ascuns. II. s. n. semn conventional (initiale, cifre, anagrama) sub care se ascunde numele cuiva; pseudonim. scriere semnata cu un asemenea nume. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*criptonim
I. cu opt picioare. II. s. n. pl. ordin de moluste cefalopode care au in jurul capului opt tentacule. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*octopod
I. cu ovar pedicelat. II. s. m. arbore fructifer, ornamental, originar din America de Sud, Africa si Australia, cu frunze persistente si fructe drupe, de forma unor prune. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*podocarp
I. cu picioare alungite. II. s. m. lacusta subtire, decolorata, cu apendicele foarte alungite, in cavernele din regiunile mediteraneene. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*dolihopod
I. cu picioare ramificate. II. s. n. pl. ordin de mici crustacee inferioare, terestre sau marine, cu picioarele ramificate. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*schizopod
I. curba care reprezinta functia sinus^2 intr-un sistem de coordonate rectangulare. II. tip de vase capilare la nivelul ficatului, al glandelor endocrine, care au un lumen neregulat si perete discontinuu. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sinusoida
I. cu salinitate constanta. II. s. f. linie care uneste punctele cu aceeasi salinitate marina. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*izohalin
I. cu trei culori. II. s. n. drapel cu trei culori. III. s. m. sportiv component al echipei nationale. (< fr. , lat. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*tricolor
I. cu trei fete plane. II. s. n. figura geometrica din trei plane care au un punct comun (varf). (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*triedru
I. cu trei laturi. referitor la cele trei laturi sau aspecte ale unui lucru, ale unui organism. II. s. f. 1. trienala. 2. (conventie) care angajeaza reciproc trei parti. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g3i12o)*trilateral
I. cu trei varfuri. o valvula ~a = valvula in partea dreapta a inimii, la orificiul auriculo-ventricular. II. s. n. masea cu trei radacini. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*tricuspid
I. cu valoare fictiva, conventionala. o moneda ~ = moneda de hartie cu o valoare conventionala si cu putere circulatorie numai in interiorul unei tari; circulatie ~a = circulatie a monedei fiduciare. II. s. m. legatar care trebuie sa restituie un bun in virtutea unui fideicomis. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*fiduciar
I. dansator intr-un corp de balet. II. s. m. pl. incaltaminte femeiasca usoara si plata, asemanatoare pantofilor de dans. (< fr. , it. , ballerina)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*balerin
I. de aceeasi adancime. II. s. f. linie care uneste pe o harta marina sau geologica punctele cu aceeasi adancime. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*izobat
I. de acelasi potential. II. s. f. suprafata, loc geometric al punctelor avand acelasi potential. (< fr. )(by 3W11S11e12r5g5i13o)*echipotential
idealul sensibilitatii si al sexualitatii, reprezentat de o vedeta. (< engl. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*sexsimbol
I. de-a lungul, asezat in directia lungimii. II. s. f. pl. nervuri metalice care formeaza structura longitudinala a navelor. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*longitudinal
I. de aparare. II. s. f. forma de lupta adoptata in scopul de a rezista atacurilor inamicului; aparare. (< fr. , (II) defensive)(by 3W4S12e12r5g6i14o)*defensiv
I. de ardere; provenind din ardere. II. s. n. 1. substanta inexistenta, imaginata de alchimisti pentru a explica arderea; flogiston. 2. agent capabil sa produca o inflamatie. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*flogistic
I. de ascet. II. s. f. ramura a teologiei care studiaza viata si operele marilor asceti crestini. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*ascetic
I. de automat. II. s. f. ramura a stiintei si tehnicii care studiaza metodele si mijloacele utilizate pentru conceperea si construirea sistemelor automate. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*automatic
I. de baza, principal, esential. II. s. f. (muz.) 1. sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice, care se aude mai clar decat celelalte. 2. sunet de baza al unui acord. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*fundamental
I. de bulevard. (fig.; despre piese de teatru, spectacole) usor, amuzant. II. s. m. f. bulevardist. (< fr. )(by 9W9S2e3r3g11i12o)*bulevardier
I. de caine. II. s. m. dinte ascutit si lung, intre incisivi si premolari. (< fr. , /II/ canine, lat. )(by 10W10S4e4r13g6i6o)*canin
I. de caravane (1). II. s. m. 1. conducator al unei caravane. 2. cel care foloseste o caravana de camping. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*caravanier
I. de care se poate dispune, la dispozitia cuiva. care nu este ocupat; liber. o a pune in cadrul ~ = a pune in disponibilitate. II. s. n. suma de bani ramasa nefolosita, care este la dispozitia cuiva. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*disponibil
I. de conexiune. II. adj., s. n. (arcada osoasa) a obrazului. (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*jugal
I. (de) culoare albastra. II. s. n. colorant albastru obtinut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, mangal si sulf. (< germ. , fr. , /II/ Ultramarin)(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ultramarin
I. de culoare albastra-inchisa si mata. II. s. n. varietate de turcoaza. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*turchin
I. (de) culoare albastra-verzuie. II. fosfat natural hidratat de aluminiu si cupru, mineral colorat in albastru sau in verde, piatra semipretioasa; peruzea. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*turcoaz
I. (de) culoare albastru-deschis. II. s. f. 1. planta perena din familia labiatelor, cu frunze si flori odorante; levantica. 2. parfum, esenta de lavanda (1). 3. (cinem.) pozitiv intermediar alb-negru, in contratipare. (< fr. , it. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*lavand
I. (de) culoarea tutunului, maro-deschis, tabac. II. s. f. 1. tigara de foi de calitate superioara. 2. pluta de mare din trunchiuri de brad dispuse in forma unei tigari de foi si legate cu cabluri. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*havan
I. (de) culoarea violetei (II); vioriu, mov; liliachiu. II. s. f. viola^2. (< fr. , /II/ violette)(by 4W13S13e6r7g7i15o)*violet
I. (de) culoare cafeniu-inchis. II. adj., s. m. f. (om) cu parul negru si ten negricios; brunet, oaches. (< fr. )(by 1W1S2e10r10g4i4o)*brun
I. (de) culoare care bate in violet, cu nuante de violet. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate dialipetale, erbacee: micsuneaua. (< fr. , lat. )(by 12W5S5e14r14g14i8o)*violaceu
I. (de) culoare galben-rosiatica. II. adj., s. m. (pictor) apartinand fovismului. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*fov
I. de dimensiuni (foarte) mici. II. s. f. litera mica, de rand. (< fr. , lat. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*minuscul
ideea directoare a unei lucrari artistice, a unui spectacol; supraproblema. (< supra^1 tema)(by 11W11S12e5r5g13i14o)*supratema
Ideea directoare a unei lucrari artistice, a unui spectacol; supraproblema. [< + ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*supratema
Idee falsa, care nu contine o justa reprezentare a realitatii. V. [Pron. / cf. it. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*pseudoidee
Idee, fapt care este o consecinta imediata a altui fapt sau caruia ii urmeaza implicit. Enunt format dintr-un antecedent si un consecvent, astfel incat adevarul sau falsul antecedentului atrage dupa sine adevarul sau falsul consecventului si invers. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , cf. lat. - inlantuire].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*implicatie
Idee provenind dintr-o reprezentare. [< fr. , cf. gr. - afara de, - amprenta].(by 6W6S14e15r8g8i9o)*ectip
I. de felul albuminei. II. s. n. proteina complexa, ca albumina, din tesuturile cartilaginoase. (< fr. )(by 3W12S12e12r6g6i14o)*albuminoid
I. de fiecare zi, zilnic. (fig.) obisnuit, familiar. II. s. n. publicatie cu aparitie zilnica; ziar. (< fr. , lat. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cotidian
I. de forma aproximativ cubica. II. adj., s. n. (os scurt) al tarsului. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*cuboid
I. de forma conica. II. s. n. suprafata generata de o dreapta care se mentine paralela cu un plan dat si se sprijina pe o dreapta fixa si pe o curba fixa. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*conoid
I. de forma unei radacini. II. s. n. organ de inmultire vegetativa, filamente miceliene dispuse in retea, la unele ciuperci, care ataca scoarta sau radacina arborilor. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*rizomorf
I. degradant. II. s. n. (fot.) hartie neagra decupata astfel incat sa permita obtinerea unei imagini cu anumite contururi la copierea filmului. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*degradator
I. de (la) inima, referitor la inima. II. s. m. f. suferind de o boala de inima. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*cardiac
I. de la mijloc; tranzitoriu. II. s. m. f. mijlocitor (in afaceri etc.); intermediator. (< fr. , it. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*intermediar
I. delimitativ. II. s. n. (inform.) simbol care foloseste izolarea textuala a diverselor parti ale unui program. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*delimitator
I. de muntean. II. s.m.f. membru al partidului cu vederi radicale, care ocupa partea cea mai inalta a salii in care se tineau sedintele Conventiunii in timpul Revolutiei burgheze din Franta (178^9). (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*montagnard
I. de natura lupusului. II. adj., s. m. f. (suferind) de lupus. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*lupic
Identic cu..., in conformitate cu... = proiectie ortogonala. Corespunzator, potrivit. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*conform
identificarea nevoilor tehnologice ale unui agent economic in scopul cautarii de tehnologii sau produse noi care sa sa satisfaca acele nevoi(by 12W5S5e14r14g7i7o)*identificarea
Identificarea numai prin pipait a formei obiectelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - forma, - cunoastere].(by 5W13S7e7r15g1i9o)*morfognozie
Identificare a prezentei unui semnal util intr-o receptie de unde electromagnetice. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*detectie
Identificare a propriei persoane cu o alta persoana. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*identificatie
Identificare a unei boli dupa simptome sau dupa rezultatele examenului de laborator; diagnostic. [Sil. ] /<fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*diagnoza
Identificare a unei boli dupa simptome sau dupa rezultatele examenului de laborator; diagnoza. [Sil. ] /<fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*diagnostic
identificare si clasificare a bacteriilor in functie de sensibilitatea lor fata de un bacteriofag. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g11i5o)*lizotipie
Identitate de structura. Corespondenta biunivoca intre doua multimi cu aceeasi structura. Insusire a unor substante cu compozitie chimica analoaga de a cristaliza in aceleasi forme cristaline; izomorfie. [Var. s.n. / < fr. , cf. gr. - egal, - forma].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*izomorfism
identitate de valoare energetica a doua sau mai multor alimente. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*izodinamie
Identitate de valoare energetica a doua sau mai multor alimente. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - egal, - forta].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*izodinamie
I. denumire data unor triburi de amerindieni din America Centrala, care au creat o stralucita civilizatie precolumbiana. II. adj. care apartine acestei populatii. (s. f.) limba vorbita de acestia. (< sp., fr. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*maia
ideologia participantilor la Revolutia de la 184^8 din tarile romane, avand ca trasatura principala constiinta individualitatii nationale, crearea istoriografiei, pretuirea acordata literaturii populare, inclinarea de a explora trecutul in scop propagandistic etc. (< pasopt /184^8/ + ism)(by 2W3S11e11r5g5i13o)*pasoptism
Ideologia revolutionara a clasei muncitoare, reprezentand o conceptie stiintifica unitara, armonioasa despre natura, societate, om si gandire, fondata de K. Marx si F. Engels, imbogatita si dezvoltata de V. I. Lenin. [< rus. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*marxismleninism
Ideologia si tactica social-democratiei. [< rus. , cf. germ. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*socialdemocratism
Ideologia "unitatii de interese" si a "solidaritatii" tarilor de pe continentul american, bazata pe o comunitate etnica, economica si culturala. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*panamericanism
Ideologie, atitudine revolutionara, spirit revolutionar. [< germ. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*revolutionarism
Ideologie care promoveaza o politica nationalista evreiasca. [Sil.] /< fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*sionism
Ideologie politica si miscare sociala de extrema dreapta. Regim politic bazat pe o asemenea ideologie. [< it. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*fascism
Ideologie si politica care urmareste intretinerea izolarii si atatarea neincrederii si urii intre diferite nationalitati. Tendinta de a aprecia exclusiv si exagerat tot ceea ce apartine propriei natiuni. [Pron. / cf. fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*nationalism
ideologie ultrareactionara si miscare politica totalitara de extrema dreapta, impusa de regimul instaurat de Mussolini in Italia si, ulterior, de Hitler, in Germania. (< it. , fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*fascism
I. de opt ori. II. s. n. multime, grup compus din opt unitati. III. s. m. pl. octupleti. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*octuplu
I. de oras, orasenesc. II. s. m. f. locuitor al unui oras; orasean. (< fr. , it. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*citadin
I. de, pentru invatamant, referitor la invatamant. destinat instruirii. o literatura ~a = gen de literatura care isi propune sa instruiasca, sa informeze, sa educe moral. (peior.) arid, sec. II. s. f. disciplina pedagogica care studiaza principiile si metodele de invatamant. (< fr. , gr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*didactic
I. (de) peste ocean. care traverseaza oceanul. II. s. n. nava comerciala de mare tonaj care executa transporturi peste ocean. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*transoceanic
I. de plimbare. II. s. n. galerie semicirculara a unei biserici catolice, intre altar si absida. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*deambulatoriu
I. de pluviozitate egala. II. s. f. linie care uneste punctele terestre cu aceeasi cantitate de precipitatii. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*izohiet
I. de pontif; papal. II. s. n. 1. ritual al hirotonisirii episcopilor. 2. cronica papala. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e14r7g7i1o)*pontifical
I. de prognoza. II. s. n. prognoza (3). (< germ. , /II/ Prognostik, lat. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*prognostic
I. de publicist(ica). II. s. f. 1. totalitatea publicatiilor dintr-un anumit interval de timp. 2. activitatea, profesiunea de publicist. (< germ. , /II/ Publizistik)(by 6W15S15e15r9g9i2o)*publicistic
I. de salon. II. s. m. f. (peior.) om de lume, monden, care frecventeaza saloanele. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*salonard
I. de scurta durata, vremelnic, trecator. (despre plante, animale) cu perioada de dezvoltare scurta, in decursul unui sezon de vegetatie. II. s. f. pl. insecte efemeride. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*efemer
I. de sex feminin. (despre flori) prevazut cu pistil, fara stamine. II. s. f. animal de sex feminin; (peior.) femeiusca. (< fr. , lat. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*femel
I. despot. conducator de stat foarte aspru, crud; (p. ext.) cel care abuzeaza de autoritatea sa, care asupreste pe altii. II. adj. nemilos, despotic; asupritor. (< ngr. , fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*tiran
I. (despre animale) care merge incet. II. s. n. pl. 1. grup de animale nevertebrate edentate (arahnide) foarte mici, cu corpul oval, acoperit cu o cuticula chitinoasa, care se deplaseaza greoi. 2. increngatura de articulate minuscule care traiesc in muschi sau licheni si, mai rar, in apele dulci ori sarate, miscandu-se foarte incet cu ajutorul a patru perechi de picioare scurte, conice, terminate cu gheare. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*tardigrad
I. (despre animale) care poseda coarne cavitare. II. s. n. pl. familie de erbivore rumegatoare care au coarnele goale in interior si persistente: taurinele, antilopele etc. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*cavicorn
I. (despre animale) care se hraneste cu carne; carnasier; creofag, zoofag. o plante e = plante care digera prin flori insecte sau microorganisme. II. s. n. pl. ordin de mamifere, cu carnasiere si canini lungi si ascutiti, care se hranesc predominant cu carne. (< fr. , lat. )(by 1W2S10e10r4g4i4o)*carnivor
I. (despre animale) care se hraneste cu indivizi din aceeasi specie. II. s. m. f. 1. antropofag. 2. (fig.) om crud, feroce. (< fr. , sp. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*canibal
I. (despre animale) care traieste in cete, in grupuri compacte. o (fig.) spirit ~ = spirit de turma, atitudine de supunere oarba. II. s. m. 1. membru al unei fractiuni politice, al unei organizatii, lipsit de orice initiativa autonoma. 2. (ciclism) cel care se sacrifica in folosul rutierului-vedeta in cursele profesioniste pe sosea. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*gregar
I. (despre animale) cu degete perechi; paricopitat. II. s. n. pl. paricopitate. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*artiodactil
I. (despre animale) cu picioare sau inotatoare lungi; (despre plante) cu pedunculi lungi. II. s. m. pl. specie de pesti exotici viu colorati. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*macropod
I. (despre animale) cu sase picioare. II. s. n. pl. veche denumire a clasei insectelor. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*hexapod
I. (despre animale) lipsit de picioare. II. s. n. pl. nume dat unor animale fara lipsa membrelor si forma alungita (holoturii, pesti ososi, amfibieni). (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*apod
I. (despre aparate) in care excitatia magnetica este produsa de un magnet permanent. II. s. f. magnetohidrodinamica. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*magnetodinamic
I. (despre aparate, instrumente muzicale) care utilizeaza oscilatiile electromagnetice pentru a crea sunetele transmise cu ajutorul difuzoarelor. II. s. n. pick-up (2). (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*electrofon
I. (despre articulatii) in care suprafetele articulare sunt fragmente cilindrice, unul convex si altul concav. II. s. f. cicloida. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*trohoid
I. (despre boli) molipsitor; contaminant. infectios. II. s. m. f., adj. (suferind) de o boala molipsitoare. (< fr. , lat. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*contagios
I. (despre cai; si s. m.) cu mersul elegant, pentru vehicule de lux. II. s. m. fabricant, reparator de caroserii. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*carosier
I. (despre cochilia molustelor gasteropode) rasucita de la dreapta spre stanga. II. s. f. (herald.) partea stanga a unui blazon, a unui scut. (< fr. , lat. )(by 8W9S2e2r2g11i11o)*senestra
I. (despre corola, caliciu) prevazut cu labii. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, gamopetale, erbacee sau semiarbusti, cu corolele bilabiate. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*labiat
I. (despre corola) compus din cinci petale, ca un fluture. (despre plante) cu o asemenea corola. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate leguminoase cu petalele in forma aripilor unui fluture. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*papilionaceu
I. (despre corpuri) care are proprietatea de a-si reveni la forma initiala dupa ce a fost momentan deformat; care se intinde. (despre fiinte) mladios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adapteaza usor la orice situatie, care prezinta elasticitate (3). II. s. n. produs textil continand fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. (< fr. , lat. )(by 15W8S8e2r2g2i11o)*elastic
I. (despre cuvinte, afixe etc.) care are acelasi inteles cu altul. II. s. n. 1. element lingvistic (cuvant, afix, expresie etc.) echivalent ca inteles cu altul. 2. joc care cere dezlegatorului sa gaseasca pentru un anumit cuvant unul sau mai multe cuvinte cu inteles comun sau foarte apropiat. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sinonim
I. (despre desene, proiectii etc.) care reprezinta un obiect, un peisaj etc. in perspectiva; perspectivic. II. s. f. 1. imagine prin proiectarea unui obiect pe o suprafata plana, folosind raze proiectate divergente sau paralele. disciplina care studiaza metodele pentru construirea acestor imagini. 2. aspect pe care il are un peisaj, un obiect vazut din departare; priveliste. bulevard mare in linie dreapta. 3. posibilitatea realizarii sau a desfasurarii in viitor a unei actiuni, a unui plan etc. (pl.) ceea ce poate ajunge cineva in viitor; posibilitati de viitor. o in ~a = pe cale de a se infaptui in viitor. (< fr. , lat. , /II/ fr. )(by 15W8S9e9r2g2i11o)*perspectiv
I. (despre documente, scrieri) atribuit in mod fals unui alt autor; neautentic. II. s. n. scriere religioasa nerecunoscuta de canoane. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*apocrif
I. (despre drepte, plane) care atinge intr-un singur punct o linie, o suprafata sau o alta figura geometrica, fara a o taia. II. s. f. 1. dreapta care atinge o curba intr-un singur punct. 2. functie trigonometrica, catul dintre sinus si cosinus. o (fig.) in (sau prin) ~ = tangential. (< fr. , lat. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*tangent
I. (despre ecuatii) din doi termeni. II. s. n. 1. expresie algebrica din suma sau diferenta a doi termeni. 2. grup de doua elemente. (< fr. , lat. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*binom
I. (despre ecuatii) din trei termeni. II. s. n. polinom cu trei termeni. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*trinom
I. (despre embrion) cu doua cotiledoane; dicotiledon. II. s. f. pl. clasa de plante angiosperme al caror embrion are doua cotiledoane. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*dicotiledonat
I. (despre embrion) cu un singur cotiledon; monocotiledon. II. s. f. pl. clasa de plante angiosperme al caror embrion are un singur cotiledon. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*monocotiledonat
I. (despre explozive) care se descompune intr-un timp foarte scurt, dezvoltand faze sub presiune. II. s. m. 1. val care se rostogoleste si se sparge in apropierea tarmului. 2. stanca submarina de care se izbesc valurile. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*brizant
I. (despre fenomene, fiinte etc.) care pare mai presus de fortele si de legile naturii si impotriva lor; care nu s-ar putea explica in mod obisnuit, natural; extraordinar. (rel.) divin, miraculos, fantastic. II. s. n. ceea ce se pretinde a fi mai presus de legile naturii. (dupa fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*supranatural
I. (despre fenomene psihice) ale caror cauza si mod de desfasurare nu pot fi explicate stiintific; parapsihic. II. s. f. disciplina psihologica avand ca obiect studiul fenomenelor metapsihice; metapsihologie, parapsihologie. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*metapsihic
I. (despre fibre, tesaturi) cu firul cret sau cu noduri. II. s. n. fir cret; tesatura, stofa cu aspect buclat. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i1o)*bucle
I. (despre flori) cu petalele unite, concrescute; sinpetal. II. s. f. pl. grup de plante dicotiledonate a caror floare are corola cu petale unite; monopetale. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*gamopetal
I. (despre flori) cu un singur invelis. II. s. n. pl. plante dicotiledonate anemofile, cu flori monoclamidee. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*monoclamideu
I. (despre flori) lipsit de petale. II. s. f. pl. grup de plante dicotiledonate cu florile fara petale. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*apetal
I. (despre flori, ovar etc.) din doua elemente distincte. II. s. m. compus chimic din doua molecule de monomer. (< fr. )(by 13W7S7e7r1g1i9o)*dimer
I. (despre forme lingvistice) caracterizat printr-un infix. II. s. f. parte a semioticii care studiaza relatiile dintre semn si ceea ce el desemneaza, excluzand semnificatia lingvistica. (< fr. )(by 2W11S4e5r13g13i7o)*sigmatic
I. (despre glande) care secreta mucus. II. s. n. glicoproteida secretata de celulele tesutului mucos. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*mucigen
I. (despre imbracaminte) strans lipit de corp. II. s. m. pl. ciorap-pantalon; dres. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*colant
I. (despre incuietori, lacate) construit in chip special pentru a prezenta garantii de soliditate, de buna functionare. o cleste ~ (si s. n.) = cleste pentru taiat si lucrat sarma. II. s. f. capsa. (< germ. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*patent
I. (despre insecte) care sufera metamorfoza. II. s. f. 1. (in muzica elina) modificare (accidentala) a modului sau a genului. 2. procedeu retoric prin care se repeta cuvintele spuse anterior, dar in alta ordine. (< fr. , gr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*metabola
I. (despre judecati) bazat pe un sofism; fals, eronat. II. s. f. 1. folosirea in discutie sau in demonstratii a unor rationamente gresite si a sofismelor, cu scopul de a denatura adevarul. 2. arta si orientarea filozofica a sofistilor. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*sofistic
I. (despre lichide) in conbtact cu un material pe care a fost intins. II. s. m. substanta care, amestecata cu un lichid, ajuta la dizolvarea unui solid sau a unei grasimi. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*muiant
I. (despre linii) arcuit, incovoiat; (despre un plan) boltit. II. s. f. 1. linie care reprezinta grafic o relatie intre doua marimi variabile. cotitura in forma de arc. o (despre vehicule) a lua a = a vira. 2. linie care descrie grafic fazele succesive ale variatiilor unui fenomen. 3. ~ de nivel = linie care uneste punctele cu aceeasi altitudine ale unei suprafete de teren; izohipsa. (< fr. , lat. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*curb
I. (despre maimute) care seamana cu omul; antropomorf (I, 1). II. s. n. pl. subordin de maimute superioare asemanatoare cu omul, lipsite de coada; antropomorfe (II). (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*antropoid
I. (despre masini) care se poate deplasa la locul de utilizare. II. s. f. masina de forta montata pe roti, cu aburi sau cu motor de benzina, care se poate deplasa, prin remorcare, servind la punerea in miscare a altor masini. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*locomobil
I. (despre materiale) care sta strans lipit. (biol.; despre organe) care fixeaza organismul de ceva. II. s. m. 1. produs, natural sau sintetic, la incleierea lemnului, a metalelor, materialelor plastice etc. 2. substanta care se adauga la preparatele agricole antiparazite pentru o mai buna fixare a acestora pe plante. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*adeziv
I. (despre materiale, corpuri) cu pori foarte mici, capilari. II. s. n. cauciuc sintetic cu masa poroasa. (s. m. pl.) incaltaminte cu talpa din asemenea material. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*microporos
I. (despre microorganisme) cu afinitate speciala pentru aparatul respirator. II. s. m. virus care produce leziuni in aparatul respirator. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*pneumotrop
I. (despre minerale) care deriva dintr-o prisma. II. s. n. poliedru cu doua fete poligonale paralele. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*prismatoid
I. (despre molarii carnivorelor) cu tuberculi ascutiti, taiosi, pe un singur plan longitudinal. II. s. n. pl. mamifere cu asemenea dinti. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*secodont
I. (despre molarii rumegatoarelor) care prezinta in stadiul adult incretituri semilunare orientate longitudinal spre suprafata coroanei. II. s. n. pl. subordin de mamifere paricopitate rumegatoare: girafa, camila si lama. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*selenodont
I. (despre muschi, organe etc.) care serveste pentru locomotie. II. s. n. locomotiva cu motor electric. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*locomotor
I. (despre muzica) pentru o singura voce sau un singur instrument: monofonic (2). II. s.n. aparat telefonic la care microfonul si receptorul sunt juxtapuse. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*monofon
I. (despre nave, avioane, submarine) inzestrat cu instalatii lanstorpile. II. s. n. nava militara de tonaj mic, rapida, dotata cu instalatii de lansare a torpilelor. III. s. m. marinar specializat in manevrarea si lansarea torpilelor. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*torpilor
I. (despre notiuni abstracte) care se exclud unul pe altul; incompatibil cu altceva. referitor la un singur lucru. II. adv. cu excluderea altor posibilitati, in afara de. numai. (< fr. , lat. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*exclusiv
I. (despre o cochilie univalva) rasucit de la stanga spre dreapta. II. s. f. (herald.) partea dreapta a unui blazon, a unui scut. (< fr. , lat. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*dextra
I. (despre o dreapta, un plan) care taie alte drepte, un cerc etc. II. s. f. 1. dreapta care intersecteaza un cerc sau o curba in cel putin doua puncte. 2. functia trigonometrica a unui unghi ascutit intr-un triunghi dreptunghic, raportul dintre ipotenuza si cateta alaturate unghiului. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*secant
I. (despre o femela) care produce numai descendenti masculi. II. adj., s. m. (hormon) care stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale masculine. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*androgen
I. (despre o opera) publicat sub alt nume decat cel al autorului. (despre un autor) care scrie sub nume diferite. II. s. n. 1. corespondent al unui cuvant intr-o alta limba. 2. substantiv care are pereche pentru sexul opus. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*heteronim
I. (despre organisme) 1. cu caractere asemanatoare. 2. derivat din acelasi fenotip. II. s. f. linie de pe glob care uneste frecvente fenotipice egale. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*izofen
I. (despre organisme) adaptat a rezista curentului din apele curgatoare. II. s. m. pl. pesti care depun icrele in curentul apelor. (< fr. , engl. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*reofil
I. (despre organisme) care creste, traieste printre stanci sau roci; saxatil. II. s. f. gen de pasari cantatoare cu penajul cenusiu deschis pe spate, cu pantecele galben si aripile negre. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*saxicol
I. (despre organisme) care traieste in mlastini. II. s. f. pl. subordin de pasari cu picioare nepalmate, care traiesc in locuri mlastinoase. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*limicol
I. (despre organisme, formatii geologice etc.) conservat in straturile Pamantului. II. s. f. 1. rest, urma a unui animal sau a unei plante, apartinand unor epoci geologice anterioare, care s-au pastrat in depozitele sedimentare ale scoartei terestre. 2. (fig.; ir.) batran cu idei invechite. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*fosil
I. (despre organisme, organe) format din articole (5). (despre tulpini) formata din (inter)noduri. II. s. f. pl. plante cu tulpina articulata. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*articulat
I. (despre organisme vegetale sau animale) care traieste in interiorul unor plante. II. s. f. ciuperca parazita ale carei micelii se dezvolta in interiorul tesuturilor plantei gazda. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*endofit
I. (despre oscilatii mecanice, electromagnetice etc.) cu amplitudine mentinuta constanta printr-un aport de energie din exterior. II. adj., s. m. f. (cel) care este in intretinerea altei persoane de sex opus (cu care traieste in concubinaj). (< intretine)(by 10W11S4e4r12g13i6o)*intretinut
I. (despre o suprafata) inclinat in rampa. II. s. m. (arhit.) fiecare dintre cele doua laturi oblice ale unui fronton, gablu sau hintou. III. s. n. (herald.) insemn animalier reprezentat ridicat pe labele din spate. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*rampant
I. (despre par, gene, sprancene etc.) fals, artificial; adaugat. II. s. f. mesa adaugata la parul natural. (pl.) (teatru) elemente care se lipesc pe fata (barba, mustati etc.). (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*postis
I. (despre par, ten) deschis la culoare, galbui, balai. o bere ~a = bere de culoare deschisa. II. s. m. f. barbat, femeie cu parul, cu tenul blond; blondin(a). (< fr. )(by 5W14S14e7r1g1i9o)*blond
I. (despre pasari) cu ciocul acoperit de lamele transversale. II. s. f. pl. anseriforme. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i6o)*lamelirostru
I. (despre pesti) fara dinti. II. s. n. pl. subordin de cetacee fara dinti: balene. (< fr. )(by 8W8S8e2r2g10i11o)*mistacocet
I. (despre pesti) la care vezica inotatoare este legata de esofag printr-un canal. II. s. m. pl. ordin de pesti teleosteeni avand aceasta caracteristica. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*fizostom
I. (despre picturi) realizat in pete de culoare. II. s. m. f. pictor care practica tasismul. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*tasist
I. (despre plante, animale) care creste, traieste pe langa asezarile omenesti; sinantrop. II. s. f. pl. plante polenizate artificial. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*antropofil
I. (despre plante) care are ca fruct o pastaie. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, erbacee sau lemnoase, cu frunze alterne compuse si flori cu aspect de fluture, avand ca fruct o pastaie; papilionacee. (< fr. , /II/ legumineuses)(by 14W7S7e1r1g9i9o)*leguminos
I. (despre plante) care poarta amenti. II. s. f. pl. grup de plante, arbori cu amenti. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*amentifer
I. (despre plante) cosmopolit. II. adj., s. m. f. (fam.) (cel) prezent peste tot. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ubicvist
I. (despre plante) cu embrionul fara cotiledoane; acotiledon. II. s.f. pl. clasa de plante cu embrionul neformat inainte de germinare. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*acotiledonat
I. (despre plante) cu tipuri distincte de spori, masculi si femele. II. s. m. spor cu energide mascule si femele. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*heterospor
I. (despre plante) cu unul sau doua cotiledoane. II. s. f. pl. nume generic dat plantelor cu cotiledoane. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i12o)*cotiledonat
I. (despre plante) din care se extrag fibre in tesatorie. (despre fibre, materiale) care serveste la tesut sau tricotat. tesut, lucrat din fibre sau din fire. referitor la tesaturi. II. s. f. pl. materiale din fibre textile (stofe, panzeturi etc.); obiecte confectionate. (< fr. , lat. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*textil
I. (despre plante pteridofite) cu un singur tip de spori. II. s. m. spor de aceeasi forma si structura. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*homospor
I. (despre planuri) perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta. II. s. f. perpendiculara pe mijlocul unui segment de dreapta. III. s. m. 1. factor intermediar de mediere si transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul. 2. substanta chimica eliberata de terminatiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos. IV. s. m. f. persoana, guvern, stat care face o mediatie; mijlocitor, intermediar. (< lat. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*mediator
I. (despre poezii) care are aceeasi rima la toate versurile. II. s. f. reluare a aceleiasi rime la sfarsitul mai multor versuri care se succeda. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*monorima
I. (despre prelati) primul in grad. II. s. m. primul mitropolit al tarii. (< fr. , lat. , + -tis)(by 7W15S15e9r9g2i3o)*primat
I. (despre procedee de imprimare) care foloseste clisee prin fotografie. II. s. f. tiparire prin fotografierea plansei tipografice. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*fotomecanic
I. (despre puncte din interiorul Pamantului) cu aceeasi temperatura. II. s. f. linie care uneste punctele terestre cu aceeasi temperatura medie a solului; geoizoterma. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*izogeoterm
I. (despre radiatii electromagnetice; si s. f. pl.) a caror lungime de unda se situeaza dincolo de extremitatea violeta a spectrului. II. s. n. domeniu spectral corespunzator radiatiilor ultraviolete. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*ultraviolet
I. (despre regimuri alimentare) compus numai din lapte, legume si fructe. II. s. n. restaurant in care se consuma produse lactate, legume si fructe. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*lactovegetarian
I. (despre roci, formatii geologice) care contine foraminifere. II. s. n. pl. ordin de protozoare rizopode marine care au corpul acoperit cu o cochilie calcaroasa perforata de mici orificii. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*foraminifer
I. (despre scrieri) cu unciale. II. s. f. litera majuscula in inscriptii, la titlurile cartilor etc., din literele romane capitale, corespunzatoare literelor capitale moderne, dar cu forme mai rotunjite. (< lat. , fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*uncial
I. (despre sisteme monetare, teorii economice) bazat pe monometalism. II. adj., s.m.f. (adept) al monometalismului. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*monometalist
I. (despre sisteme optice) care prezinta astigmatism; deformat datorita astigmatismului. II. adj., s. m. f. (suferind) de astigmatism; astigmat (I). (< germ. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*astigmatic
I. (despre solutii) care fixeaza. II. s.n. 1. solutie cu care se fixeaza pe hartie desenele in carbune sau in creion, ferindu-le astfel de stergere. 2. solutie pentru par care fixeaza forma coafurii. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*fixativ
I. (despre solzi) acoperit cu smalt si de forma rombica. II. ordin de pesti de apa dulce cu scheletul cartilaginos, cu bronhii si cu inotatoarea codala heterocerca. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*ganoid
I. (despre soti) care incalca fidelitatea conjugala. II. s. n. intretinere a relatiilor sexuale in afara casatoriei. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e14r7g7i1o)*adulter
I. (despre stamine) reunit in doua fascicule. II. s. n. androceu in care staminele sunt impreunate in doua fascicule. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*diadelf
I. (despre state) care priveste, inglobeaza mai multe natiuni; plurinational. II. s. f. intreprindere cu activitati si patrimoniu ce se repartizeaza pe mai multe natiuni. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*multinational
I. (despre stil) care denota calofilie; calofilic. II. s. m. f. scriitor care acorda o atentie deosebita ori excesiva expresiei. (< calo + -fil^2)(by 12W13S6e6r14g15i8o)*calofil
I. (despre stil, muzica, moda) care marcheaza o intoarcere (reluand sau imitand un stil mai vechi). II. s. n. (biliard) efect de recul. o a face un ~ = a executa o lovitura care sa imprime bilei o miscare inapoi. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*retro
I. (despre substante, bacterii etc.) care produce pigmenti, coloranti. Ii. s. m. combinatie biochimica continand in molecula cromofori. (< fr. )(by 7W7S15e15r1g9i9o)*cromogen
I. (despre substante) care produce intoxicare, otravire; otravitor. II. s. n. otrava. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*toxic
I. (despre substante solide) care absoarbe vaporii de apa din atmosfera, transformandu-se in solutii apoase. 2. (fig.) decadent, corupt. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*delicvescent
I. (despre sume de bani) care se inscrie in debit^2 (2); datorat. (despre conturi) in care debitul^2 (2) depaseste creditul. II. s. m. f. datornic, cel care este creditat. persoana (fizica sau juridica) obligata, in temeiul unui raport juridic, sa dea sau sa (nu) faca ceva. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g13i13o)*debitor
I. (despre tari, regiuni etc.) situat pe malul unei ape; marginit, strabatut de un curs de apa. II. s. m. cel care locuieste pe malul unei ape. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*riveran
I. (despre tesuturi, vase etc.) care conduce. II. adj., s. n. (corp, material) care prezinta conductibilitate (1). o ~ electric = piesa cu rezistenta electrica mica, servind la realizarea circuitelor electrice. III. s. m. f. functionar feroviar care controleaza biletele calatorilor si supravegheaza ordinea in vagoane. vatman; sofer. (< fr. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*conductor
I. (despre transformarile unui sistem fizic) care are loc la volum constant; izoster. II. s. f. linie de-a lungul careia un sistem fizic are acelasi volum. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g6i14o)*izocor
I. (despre transformarile unui sistem fizic) in decursul caruia entalpia ramane constanta. II. s. f. entalpie constanta. (< germ. , /II/ Insenthalpe)(by 9W10S3e3r12g12i5o)*izentalp
I. (despre uleiuri) care se usuca repede. II. s. m. substanta care se adauga uleiurilor vegetale, cernelii etc. pentru a le grabi viteza de uscare. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*sicativ
I. (despre un aterizor, un velociped) cu trei roti. II. s. n. tricicleta. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*triciclu
I. (despre unele animale) cu picioare proprii pentru inotat. II. s. n. pl. ordin de moluste gasteropode, din planctonul marin, mai ales in zona tropicala. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*pteropod
I. (despre un fenomen sau proces) care este influentat sau produs de un stimul extern. (despre tensiuni electromotoare, curenti electrici) produs prin inductie (4). (mat.) operatie (relatie) ~a = restrictia unei operatii (relatii) la o submultime stabila a multimii sale. II. s. n. parte a unei masini electrice in care se produce prin inductie un curent electric. (dupa fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*indus
I. (despre unitati militare, avioane etc.) care executa manevre cu dibacie, usor. II. s. m. 1. (mar.) cel care executa corect manevrele cu nava. 2. cel care stie sa manevreze cu abilitate (in politica). (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*manevrier
I. (despre un regim alimentar) bazat numai pe produse vegetale si lactate. II. s. m. f. cel care practica vegetarianismul. (< fr. )(by 13W13S13e6r7g15i9o)*vegetarian
I. (despre un sistem fizico-chimic sau tehnic) care transfera frigul. II. s. n. instalatie frigorifica. nava echipata cu o asemenea instalatie. (< fr. )(by 9W9S9e3r11g12i5o)*frigorifer
I. (despre un triunghi) cu toate laturile inegale. II. adj., s. m. (muschi inspirator) intre vertebrele cervicale si primele doua perechi de coaste. (< fr. , lat. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*scalen
I. (despre usi, ferestre) care poate executa o miscare de rotatie limitata in jurul unei axe verticale. II. s. n. panou mobil la o poarta sau usa. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*batant
I. (despre vase, tuburi, bazine) care colecteaza fluide. II. s. n. 1. recipient, conducta pentru acumularea materialelor fluide, granulare sau pulverulente. 2. loc unde se aduna matritele din magazia unui linotip sau monotip pentru a forme un rand. 3. organ al rotorului unor masini electrice cu rolul de a comuta legaturile dintre infasurarea rotorului si circuitul exterior. 4. substanta organica, folosita ca reactiv la flotatia mineralelor pentru a concentra particulele de minerale in spuma. III. s. m. f. achizitor de marfuri, de produse etc. (< fr. )(by 11W5S5e5r14g14i7o)*colector
I. (despre vocale, silabe) pe care cade accentul. o accent ~ = accent muzical. (p. ext.) accent expirator sau de intensitate. II. adj., s. n. (medicament) care tonifica organismul, reface fortele; reconfortant, reconstituant, fortifiant; tonifiant. III. s. f. (muz.) treapta principala (intai) a modurilor major si minor; acord pe aceasta treapta. (< fr. , it. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*tonic
I. (despre voci, instrumente) care executa singur partea principala a unei bucati muzicale. II. s. m. solist care, intr-un oratoriu sau intr-o cantata, canta recitative. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*recitant
I. (despre vorbire, scriere) curgator, fluent, usor. II. adj., s. f. (caracter de litera tipografica) inclinat spre dreapta, imitand scrisul de mana; italic. III. s. n. material publicistic de proportii reduse, scris fluent si cules cu astfel de caractere. (< fr. , lat. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*cursiv
I. destinat a combate atacurile aviatiei. II. s. f. artilerie antiaeriana (I). (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*antiaerian
I. de un comic exagerat; caraghios, nenatural; ciudat, bizar. II. s. n. 1. categorie estetica reflectand realitatea, contrar sublimului, in forme fantastice, bizare, monstruoase. 2. gen de ornamentatie de origine romana, reintrodus in epoca Renasterii, din pictura sau sculptura decorativa cu figuri grotesti. 3. litera de tipar fara picioruse, din combinatii cu arce si segmente de dreapta. III. s. f. (teatru) gen de comedie. (< fr. , it. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*grotesc
I. de un comic exagerat, grotesc, caraghios, (adesea) vulgar. II. s. n. gen de comic, contrastul dintre demnitatea personajului si limbajul lui grosolan, din amestecul situatiilor serioase cu cele absurde. II. s. f. piesa instrumentala sau orchestrala cu caracter comic. (< fr. , it. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*burlesc
I. de vanatoare. II. s. f. stiinta si arta vanatorii. (< fr. , it. , gr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cinegetic
I. de ziar; specific presei. II. s. f. profesiunea de ziarist; gazetarie, jurnalistica. (< ziarist + -ic)(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ziaristic
idh ul se alcatuieste pe baza mai multor criterii si date care provin din statisticile acelui stat.Ele se refera la speranta de viata, gradul de educatie,accesul la internet,radio tv,presa,procentul de alfabetizare,mortalitate infantile,venitul pe cap de locuitor fol medicamentelor unor bunuri de larg consum(by 5W6S14e14r8g8i8o)*idh
I. digerabil. II. s. n. pl. alimente digerate, in opozitie cu cele inghitite numai. (< fr. , lat. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*digest
I. din afara; extern. o (mat.) unghi ~ = fiecare dintre unghiurile formate de o latura a unui poligon cu prelungirea altei laturi; comert ~ = relatiile comerciale ale unui stat cu statele straine. II. s. n. 1. partea din afara a unui lucru; fatada. 2. infatisare, tinuta. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*exterior
I. din Eleusis (Grecia antica). II. s.f. pl. serbari in cinstea zeitei Demeter. (< lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*eleusin
I. (din) etajul inferior al devonianului. II. adj. orogeneza ~a = ansamblu de miscari orogenice de cutare a scoartei terestre la sfarsitul silurianului, afectand Scotia si Scandinavia. (< fr. )(by 5W13S13e14r7g7i1o)*caledonian
I. din familia taurului, care apartine taurinelor. II. s. f. pl. specie de bovine: boul. (< it. , fr. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*taurin
I. din Sahel. II. adj., s. n. (din) primul etaj al pliocenului inferior din nordul Africii, de facies marin. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i7o)*sahelian
Idiom din familia limbilor semitice, in care sunt scrise o parte dintre cartile de cult ale evreilor. [< sem. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*aramaic
Idiom german (cu elemente ebraice, slave si romanice) vorbit de unele populatii evreiesti. /<germ. (by 7W15S1e9r11g11i5o)*idis
idiom germanic vorbit de unele populatii evreiesti. (< germ. , engl., fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*idis
idiosincrasie, idiosincrasii, s.f. 1. Reactie proprie unor indivizi, caracterizata prin sensibilitate sau intoleranta la unele medicamente, alimente, mirosuri etc si care se manifesta, de obicei, prin urticarie. 2. caracter individual, temperament personal - din fr. idiosyncrasie(by 11W11S5e5r13g13i7o)*idiosincrasie
Idiosincrazia consta intr-o sensibilitate exagerata la unul sau un numar redus de lucruri(by 6W7S15e15r9g2i2o)*idiosincrazia
Idiosincrazie psihica - repulsie nemotivata fata de obiecte, persoane, fenomene din mediul inconjurator.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*idiosincrazie
idiosincrazii, s.f. reactie de respingere, repulsie, antipatie fata de ceva anume(by 6W7S15e15r9g9i2o)*idiosincrazii
Idiotism propriu limbilor vorbite in India. Disciplina care se ocupa cu studiul limbilor vorbite in India; indianistica. [Pron. / < fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*indianism
I. dispozitiv pentru gresarea pieselor in frecare ale unui mecanism. II. s. m. f. muncitor care efectueaza operatii de gresare. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*gresor
I. dispus, asezat in ordine. bine ingrijit, pus la punct. o (mat.) multime ~a = multime cu ordine bine determinata de dispunere a elementelor componente. II. s. f. a doua coordonata (cea verticala) a unui punct dintr-un sistem rectangular. inaltimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil in raport cu linia de ochire. (dupa fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*ordonat
I. dispus perpendicular pe lungimea unui corp; care taie (ceva) de-a curmezisul. II. s. f. 1. dreapta care intersecteaza o figura data. 2. galerie orizontala in interiorul unei mine care trece prin roci sterile de-a curmezisul directiei stratului. (< fr. )(by 13W13S6e7r7g15i1o)*transversal
I. divizat in trei parti dispuse in triunghi echilateral. II. s. m. polimer din trei molecule de monomer. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*trimer
I. donator. II. s. m. 1. atom strain in masa unui semiconductor care cedeaza electroni. 2. (biol.) individ care cedeaza celule, cromozomi etc. (< fr. , engl. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*donor
I. (dreapta, plan) paralel cu suprafata unui lichid in echilibru. II. adj. referitor la orizont (1). (< fr., germ. , germ. , it. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*orizontal
I. drum pavat, destinat circulatiei interne, la romani. II. prep. pe drumul, pe ruta, prin... (< fr., lat. )(by 3W11S12e5r5g6i14o)*via
I. dulce, dulceag. II. s. n. (muz.) interpretare sentimentala, in care melodia este evidentiata in dauna elementelor de ritm si armonie. (< engl. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*sweet
I. echipat cu motor. II. s. n. pl. unitate militara dotata cu mijloace mecanizate de lupta (tancuri). (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i14o)*motorizat
I. (edificiu, element arhitectonic) cu doua coloane la fatada. II. adj. (despre flori) prevazut cu doua stile. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*distil
I. eleganta, distinctie, bun gust. lucru care amuza. II. adj. inv. elegant, distins, cu gust. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*sic
I. (element) care ajuta la ceva; pe plan secundar; accesoriu; ajutator. o verb ~ = verb care ajuta la formarea timpurilor si modurilor compuse: ~ de aspect = verb care ajuta la exprimarea gradului de realizare a actiunii. (mat.) cu care se poate simplifica si rezolva o problema mai usor. II. s. m. ostas roman apartinand unui auxilium. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*auxiliar
I. (elev, student) care plateste taxa de frecventa sau de internat. II. adj. solvabil. (< germ. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*solvent
I. (elev, student, cercetator etc.) care primeste o bursa^1 (1). (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*bursier
I. "enzima". II. elem. (med.) "stare", "situatie", "conditie". (< fr. , cf. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*aza
iepure marsupial din Australia, saritor, ramator si insectivor, care isi sapa vizuini in sol. (< fr. , lat. )(by 13W7S15e15r8g9i2o)*peramel
Ierarhie de noua zei, simbolizand fortele universului. Reunire de noua lucruri asemanatoare sau de noua persoane. [Pron. / < fr. , cf. gr. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*eneada
Iertare a pacatelor. Atenuare temporara a manifestarilor unei boli. Remitere. [< lat. , fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*remisiune
Iertare, indulgenta, indurare, mila, bunatate, blandete. [Cf. lat. , it. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*clementa
Iertare; indurare. a cere iertare. ( ) a fi in impas.a parasi pe cineva la nevoie. /<turc. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*aman
Iertator, indulgent, indurator, milos, bun, bland. [< lat. , cf. fr. , it. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*clement
iesire a intestinelor din cavitatea peritoneala. ablatiune a intestinelor in abator. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*exenteratie
Iesirea intestinelor din cavitatea peritoneala. V. , Ablatiune a intestinelor in abator. [Pron. / < fr. , cf. lat. - in afara, gr. - intestin].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*exenteratie
Iesire a puilor, a larvelor din ou. Iesire la iveala, inflorire; manifestare. [Pron. / cf. fr. , cf. - a iesi din ou].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ecloziune
iesire a tubului germinativ prin varful sporului, la licheni. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*acroblasteza
Iesire a unor raze (luminoase), a unor fluide sau a unei radiatii din mediul in care se afla. /<fr. (by 14W14S15e8r8g1i2o)*emergenta
iesire a unui bolnav de sub efectul curarei. (< de^1 curarizare)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*decurarizare
Iesire a unui corp, a unei substante, a unei radiatii din mediul unde se gaseste. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*emergenta
iesire a unui viscer; organ din cavitatea in care sta in mod normal. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g13i6o)*hernie
Iesire brusca si violenta din pamant a unui gaz, a titeiului, a lavei etc.; erupere, tasnire, izbucnire. = ansamblul fenomenelor legate de migrarea magmei si de revarsarea ei sub forma de lava; vulcanism. = crestere brusca a stralucirii unei regiuni a cromosferei. Aparitie pe piele a unor pete rosii sau a unor basicute in cazul unor boli. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*eruptie
Iesire de scurta durata, de acasa sau de la serviciu (facuta uneori pe ascuns), cu scopul de a petrece sau de a se odihni. /<fr. , sp. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*escapada
iesire din vigoare a unei legi prin neglijarea ei mult timp. o a cadea in ~ = a iesi din uz, a se perima; a se demoda. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*desuetudine
Iesire. Elemente finale care incheie anumite procedee, ca prelucrarea informatiilor, a datelor etc. Extragere a datelor dintr-un sistem electronic pentru elaborarea lor. v. [Pron. / < engl., fr., it. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*output
Iesire in afara a globilor oculari. [Gen. / < fr. , cf. gr. - in afara, - ochi].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*exoftalmie
Iesire in afara a peretelui unui organ cavitar. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*evaginatie
Iesire pe furis, nepermisa, de obicei de scurta durata, pentru distractii. Aventura. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*escapada
iesire pe furis, nepermisa, de scurta durata, pentru distractii; aventura; petrecere organizata cu aceasta ocazie. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*escapada
Iesit din campul vizual, care nu se mai vede. = a fi considerat ca pierdut fara urma. Care a incetat sa mai existe. Mort. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*disparut
iesit din comun (prin cantitate, varietate, calitate); uluitor, extraordinar. (< fr. , lat. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*prodigios
(Iesit din uz) = profesor universitar care si-a obtinut titlul prin concurs, dar a ramas totusi dependent de catedra altui profesor. [Dupa fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*agregat
iesit in afara, in relief. (despre oameni) iesit din comun; remarcabil. (< fr. , lat. , germ. )(by 10W3S4e4r12g13i6o)*proeminent
Iesit in afara, in relief. Iesit din comun (prin calitatile sale); exceptional. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*proeminent
Iesitura in afara a unui obiect, a unui organ etc.; proeminenta. = segment al encefalului, situat intre bulb, pedunculii cerebrali si cerebel. Proeminente de culoare rosie pe suprafata Soarelui, formate din mase uriase de gaze incandescente care ating inaltimi de sute de mii de kilometri. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*protuberanta
Iesitura in zidul unei fortificatii. Serie de iesinduri din loc in loc intr-un zid ridicat pe un teren in panta in vederea asigurarii planeitatii. Motiv decorativ sculptat in forma de dinti, caracteristic arhitecturii evului mediu. Element de constructie asezat pe radierul unui disipator hidraulic de energie a apei in scopul maririi efectului de disipare a energiei. Suprafata proeminenta inferioara, de contact cu apa, a cocei unei ambarcatii sau a flotoarelor unui hidroavion. [Pl. / < fr. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*redan
Iesitura pe fundul unei ecluze pe care se sprijina partea inferioara a portilor. [< fr. , cf. it. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*busc
Iesitura, varf, proeminenta a unui os prin care se face articulatia. [< fr. , cf. gr. - articulatie].(by 7W15S1e9r9g10i3o)*condil
I. estompare treptata a unei culori, a luminii. II. adj. (despre fire textile) in culori care se estompeaza treptat. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*degrade
I. exagerat de, foarte critic. II. s. m. critic sever; cusurgiu. (< fr. , germ. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*hipercritic
I. excitant. II. s. n. masina electrica pentru alimentarea infasurarii de excitatie (4) a altor masini electrice. (< fr. , lat. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*excitator
I. exprimat clar, fara nici un fel de indoiala. II. adv. special pentru..., precis, anume. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*expres
i f 1) Actor ambulant. 2) Actor mediocru; comediant fara talent. 3) Persoana care cauta sa obtina succes prin mijloace ieftine. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*cabotin
i f 1) Adept al cultului icoanelor. 2) Persoana care apara valorile normelor consacrate prin traditie. /<fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*iconodul
i f 1) Adept al materialismului. 2) Persoana care urmareste in activitatea sa sa obtina numai foloase materiale. [Sil. ] /<fr. , germ. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*materialist
i f 1) Adept al pragmatismului. 2) Persoana pragmatica; utilitarist. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*pragmatist
( , ) i f 1) Adept al probabilismului. 2) Matematician specializat in teoria probabilitatilor. /<fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*probabilist
i f 1) Adept al psihanalizei. 2) Specialist in psihanaliza. /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*psihanalist
(, ) i f 1) Adept al puritanismului. 2) Persoana care vadeste sau afiseaza o moralitate scrupuloasa. /<fr. (by 11W11S12e5r5g14i14o)*puritan
i f 1) Expert care pretuieste un bun. 2) Persoana care poate aprecia valoarea sau importanta unui lucru. [Sil. ] /+ suf. $...tor$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pretuitor
i f 1) Interpret al rolului principal intr-un spectacol de teatru sau intr-un film. 2) Personaj principal. 3) Animator al unei miscari sau actiuni. /<fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*protagonist
i f 1) Lucrator din invatamant cu studii speciale, care instruieste si educa elevii in primele clase elementare. Persoana care initiaza, invata, indruma pe cineva; dascal. /+ suf.$...ator$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*invatator
i f 1) Militar care a cazut in mainile dusmanului. 2) Persoana lipsita de libertate; captiv. [Sil. ] /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*prizonier
i f 1) Persoana care a precedat intr-un domeniu de activitate, intr-o functie; premergator; antecesor. 2) Persoana care a precedat generatia actuala; stramos. /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*predecesor
i f 1) Persoana care are darul de a canta; artist care canta din gura. 2) Persoana care canta viata in versuri; poet. 3) Slujitor care citeste sau canta anumite pasaje in timpul serviciului divin; dascal; psalt. /+ suf. $...aret$(by 7W8S1e1r9g10i3o)*cantaret
i f 1) Persoana care are proprietate. 2) Persoana care poseda un imobil (in raport cu chiriasul sau). [Sil. ] /<fr. lat. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*proprietar
i f 1) Persoana care asista sau a asistat la desfasurarea unui eveniment. 2) Persoana care da lamuriri in fata unui organ judiciar in legatura cu anumite fapte, pe care le cunoaste si care pot ajuta la solutionarea unui proces. 3) Persoana care insotea pe fiecare dintre participantii la un duel. 4) Punct fix dupa care se fac masuratori in lucrarile de constructii. /<lat. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*martor
i f 1) Persoana care canta la un instrument muzical. 2) Persoana care se ocupa cu muzica; specialist in muzica. /<it. , germ. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*muzicant
i f 1) Persoana care concureaza cu alta in vederea atingerii aceluiasi scop; rival; adversar. 2) Negustor sau comerciant aflat in concurenta. /<fr. lat. $concurrens, ...ntis$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*concurent
i f 1) Persoana care incendiaza; om care provoaca un incendiu. 2) Persoana care indeamna la actiuni violente; atatator; instigator; incitator; provocator. /suf. $...tor$(by 8W1S2e2r10g11i4o)*incendiator
i f 1) Persoana care indura chinuri fizice sau morale pentru o cauza; mucenic. 2) Persoana care a acceptat condamnarea la moarte fara a se dezice de credinta crestina. 3) Persoana supusa unor suferinte, tratamente sau persecutii inumane. /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*martir
i f 1) Persoana care insala pe altii, profitand de naivitatea sau de increderea lor; sarlatan; potlogar; cotcar; escroc. 2) Persoana care incearca sa se substituie cuiva pentru a lucra in numele lui (in scopul obtinerii anumitor avantaje). /<fr. lat.$ impostor, ...onis$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*impostor
i f 1) Persoana care matura strazile sau curtile intr-o localitate. 2) Vehicul prevazut cu o perie mare circulara cu care se matura strazile. / + suf. $...ator$(by 11W11S4e4r13g13i6o)*maturator
i f 1) Persoana care merge cu bicicleta; biciclist. 2) Sportiv care practica ciclismul. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i3o)*ciclist
i f 1) Persoana care mijloceste o intelegere intre doua parti; mijlocitor; mediator. 2) Persoana care mijloceste afaceri comerciale; samsar; comisionar. [Sil. ] /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*intermediar
i f 1) Persoana care participa la oficierea botezului tinand pruncul in brate. a-i veni cuiva de hac.a da peste omul care poate pune la punct pe cineva. 2) Persoana care a fost nun in timpul oficierii unei casatorii. /+ suf. $...as$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*nas
i f 1) Persoana care povesteste. 2) Persoana care are darul de a povesti frumos; narator. 3) Autor de povesti. /+ suf. $...tor$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*povestitor
i f 1) Persoana care praseste. 2) Om tocmit la prasit. /+ suf. $...tor$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*prasitor
i f 1) Persoana care prepara. 2) Persoana care da lectii particulare unui elev; meditator; pedagog; repetitor. 3) Persoana care ocupa prima treapta a corpului didactic universitar. /+ suf. $...tor$(by 4W4S4e13r13g6i7o)*preparator
(, ) i f 1) Persoana care priveste. 2) Persoana care asista la un spectacol; spectator. /+ suf. $...tor$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*privitor
i f 1) Persoana care propovaduieste ceva (o conceptie, o doctrina etc.); propagator; popularizator. 2) Persoana care predica; predicator. [Sil. ] /+ suf. $...tor$(by 6W7S7e15r1g9i9o)*propovaduitor
(, ) i f 1) Persoana care provoaca. 2) Persoana care se ocupa de provocari. /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*provocator
i f 1) Persoana care sta in fruntea unui organ de conducere (economic, social, sportiv etc.). 2) Conducator al unei tari cu forma republicana de guvernamant; sef al statului; prezident. 3) Persoana care prezideaza (o adunare, o sedinta etc.). /<fr. lat. $praesidens, ...ntis$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*presedinte
i f 1) Persoana care sufera de manie. 2) Persoana obsedata de anumite idei. 3) Persoana preocupata in mod exagerat de ceva. [Sil. ] /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*maniac
i f 1) Persoana care vadeste lipsa de educatie; om cu apucaturi grosolane; marlan; mahalagiu; badaran; mitocan. 2) Om de rand. /<rus. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*mojic
(, ) i f 1) Persoana convertita de curand la o alta credinta; neofit. 2) Adept nou si inflacarat al unei doctrine sau conceptii; neofit. /<fr. lat. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*prozelit
i f 1) Persoana cu pregatire si cunostinte speciale, care compune sau executa compozitii muzicale. 2) Persoana care cunoaste arta muzicala si poate aprecia muzica. [Sil. ] /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*muzician
i f 1) Persoana distinsa cu un premiu. 2) Elev care a primit un premiu pentru succese la invatatura. [Sil. ] /+ suf. $...ant$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*premiant
i f 1) Persoana inclinata sa caute pricina (cearta); om galcevitor; carcotas. 2) /+ suf. $...as$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*pricinas
i f 1) Persoana (infima) care umbla cu cersitul; cersetor. 2) Persoana care se milogeste pentru a obtine ceva. 3) Persoana care are un betesug; om calic. /Din (by 5W14S14e7r8g1i1o)*milog
i f 1) Persoana insarcinata cu efectuarea unor operatii de control. 2) Aparat, adesea automatizat, care serveste la controlarea modului de functionare a unei masini sau instalatii. /<fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*controlor
i f 1) Persoana supusa unui tratament medical din partea medicului. 2) Persoana supusa unui supliciu; martir. /<lat. $patiens, ...ntis, patient$(by 6W15S15e8r8g2i2o)*pacient
i f 1) Reprezentant al celei mai de jos paturi a populatiei libere. 2) Persoana care face parte din proletariat. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*proletar
i f 1) Ruda in linie directa care face parte dintr-o generatie anterioara. 2) Persoana care apartine generatiilor anterioare; strabun. /<lat. , ..., fr. (by 4W4S4e13r13g6i7o)*ascendent
i f 1) Specialist in legislatie; jurist. 2) Persoana care studiaza legile; student la drept. 3): medic care face anumite constatari pentru justitie. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*legist
i f 1) Specialist in probleme de morala. 2) Persoana inclinata sa faca mereu morala. /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*moralist
i f 1) Specialist in psihologie. 2) Persoana care cunoaste psihicul omenesc. /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*psiholog
I. fabricant, vanzator de articole de papetarie. II. adj. care serveste la fabricarea hartiei; obtinut din fibre de paste celulozice. (< papetarie)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*papetar
I. (factor, agent) care asigura polenizare. II. s. n. planta al carei polen fecundeaza florile altor plante. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*polenizator
I. (factor) care modereaza. II. s. m. 1. substanta care incetineste miscarea neutronilor rezultati dintr-o fisiune nucleara. 2. inhibator care incetineste reactia de polimerizare. III. s. m. f. cel care conduce, indruma o dezbatere publica, o masa rotunda si trage concluziile. IV. s. n. 1. dispozitiv de reglare a vitezei de miscare a unui mecanism. dispozitiv la unele piane si pianine cu ajutorul caruia coardele se acopera cu o bucata de pasla, sunetul devenind foarte slab. 2. (electr.) disc de cupru destinat a slabi oscilatiile unui indice magnetic. (< fr. , lat. , it. , /III/ engl. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*moderator
I. facut dupa un singur model de tip. II. s. n. 1. masina tipografica de cules si turnat literele una cate una. 2. procedeu de pictura pe cupru, pe sticla sau un material plastic, transpusa prin imprimare pe hartie. lucrare astfel obtinuta. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*monotip
I. facut in clinica, la patul bolnavilor. II. s. f. (sectie a unui) spital pentru cercetari stiintifice sau pentru invatamantul practic al studentilor. institutie medicala unde un anumit medic specialist acorda asistenta sau tratament bolnavilor. (< fr. , lat. , gr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*clinic
I. (fam.) ce voiam sa spun! fiindca a venit vorba! II. s. n. aluzie rautacioasa la adresa cuiva. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*apropo
I. fara dinti. II. s. f. molusca bivalva de apa dulce cu sarniera fara dinti. (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*anodont
I. fara dinti. II. s. n. pl. ordin de mamifere lipsite de dinti. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*edentat
i f Autor de portrete (in pictura, sculptura, literatura etc.). /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*portretist
I. favorabil slavilor. II. s. m. f. partizan al apropierii culturale si politice de popoarele si statele slave. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*slavofil
I. favorabil. zile faste = zilele in care erau ingaduite impartirea dreptatii si judecarea proceselor in tribunalele Romei antice. II. s. f. pl. table cronologice la romani. registre publice in care se consemnau actiunile memorabile in vechea Roma. (< fr. , lat. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*fast
i f Cantaret care isi scrie singur muzica si textele cantecelor interpretate/ /<it. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*cantautor
I. fel de a canta specific muntenilor din Tirol, printr-o vocalizare care trece fara tranzitie de la vocea normala la cea de cap; tiroleza (2). II. s. m. cel ce canta astfel. (< germ. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*iodler
I. (femeie) care a nascut un singur copil; (femela) care naste un singur pui. II. adj. (despre inflorescente) la care, de sub floarea terminala, porneste o singura axa florala laterala. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*unipara
i f Fiecare dintre doua sau mai multe persoane care locuiesc sau sunt originare din acelasi sat considerate in raport una fata de alta. / + (by 15W9S9e2r3g11i11o)*consatean
I. fiecare dintre cele doua oase ale fetei in care sunt infipte maselele si dintii; falca. II. adj. al maxilarului. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*maxilar
I. fiecare dintre cele doua paralele de pe globul terestru la latitudinea de 2^3s2^7', nord (T ul Cancerului sau al Racului) si sud (T ul Capriconului). (pl.) zona, regiune situata in jurul celor doua tropice. II. adj. an ~ = interval de timp intre doua treceri consecutive ale Soarelui prin acelasi punct al ecuatorului. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*tropic
I. (fig.) muscator, caustic, usturator; acerb. II. s. m. substanta cu ajutorul careia se fixeaza vopseaua pe fibrele textile. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*mordant
I. fiinta, lucru despre care se crede ca ar purta noroc. II. prajitura cu crema de cacao, glasata cu ciocolata. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*mascota
I. fir de matase naturala, neprelucrata. II. adj. inv., s. n. (de) culoarea firului de matase naturala. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*grej
i f Lucrator specializat in operatii de poligrafie. /+ suf. $...ist$(by 11W4S4e12r13g6i6o)*poligrafist
I. fluture diurn din Africa cu aripile viu colorate. II. orificiu calibrat destinat masurarii continue si precise a debitelor in conducte. (< fr. )(by 8W1S1e2r10g10i4o)*danaida
i f Medic specializat in tratarea bolilor de urechi, nas si faringe. / + suf. $...ist$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*orelist
i f Muncitor specializat in instalarea si intretinerea caloriferelor. /suf. ...(by 3W4S12e12r6g6i14o)*caloriferist
i f Muncitor specializat in operatii de calcinare a minereurilor. /a suf...(by 1W10S10e3r4g4i12o)*calcinator
i f Muzicant care canta la un instrument (intr-o orchestra); orchestrant. /<fr. (by 1W10S10e3r3g4i12o)*instrumentist
I. foarte mare, imens, colosal. II. adv. foarte mult; extrem de... (< fr. , lat. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*enorm
I. folcloric. II. s. f. stiinta care se ocupa cu studiul creatiei folclorice; folclor (2). (< germ. , /II/ germ. , rus. )(by 2W10S11e11r4g5i13o)*folcloristic
I. fonemic. II. s. f. parte a fonologiei care studiaza in special fonemele. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*fonematic
I. format din cinci unitati; divizibil cu 5. (despre masura, ritm) compus din cinci elemente ritmice. II. s. m. moneda romana valorand 5 asi. (< lat. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*cvinariu
I. format din lucrari diferite. II. s. n. pl. carte, rubrica intr-o publicatie periodica cuprinzand articole, studii etc. cu un continut variat. culegere de lucrari, de fapte etc. fara legatura intre ele. - var. miscelanea s. n. pl. (< lat. , /II/ fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*miscelaneu
I. format din mai multe parti; care intruneste mai multe idei, elemente, unitati etc. (mat.) numar ~ = numar format prin insumarea unui numar real cu unul imaginar. II. s. n. 1. intreg format din mai multe elemente. 2. ansamblu de unitati (comerciale, industriale, sportive). 3. (constr.) imbracaminte de etansare din mai multe straturi izolate. 4. (med.) ansamblu de reprezentari si amintiri cu o puternica valoare sau semnificatie afectiva. o ~ de inferioritate = sentiment de neincredere in fortele proprii. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*complex
I. format din patru unitati; divizibil cu 4. (chim.; despre substante organice) din patru elemente (carbon, hidrogen, oxigen si azot). (despre masura, ritm) compus din patru elemente ritmice. II. adj., s. n. (din) ultima perioada a neozoicului, in care apare omul; antropogen. (< fr. , it. , lat. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cuaternar
i f Persoana care a inventat ceva; autor al unei inventii. /suf.$ ...ator$(by 8W8S1e1r10g10i3o)*inventator
i f Persoana care apare intr-un proces judiciar, fiind obligata sa raspunda in fata instantelor. /<fr. (by 9W10S10e3r4g12i12o)*justitiabil
i f Persoana care a precedat intr-un domeniu de activitate, intr-o functie; predecesor; antecesor. /(by 8W2S2e10r11g4i4o)*premergator
i f Persoana care are mania de a intenta procese juridice fara nici un temei. /+ suf. $...oman$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*procesoman
i f Persoana care are misiunea de a propaga religia crestina sau doctrinele unor secte crestine in statele cu alta credinta dominanta. [Sil. ] /<it. , fr. (by 2W2S11e11r4g5i5o)*misionar
i f Persoana care a sustinut examenul de absolvire si a obtinut diploma pentru gradul respectiv. [Sil. ] /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*bacalaureat
i f Persoana care compileaza; autor de lucrari lipsite de idei originale. /<fr. , lat. (by 9W9S3e11r11g5i5o)*compilator
i f Persoana care conduce si trage concluziile intr-o dezbatere publica, o masa rotunda sau o emisiune. /<fr. , lat. , it. (by 12W12S5e6r14g14i15o)*moderator
i f Persoana care cumpara de la tarani diferite produse agricole si le revinde apoi mai scump in piata sau pe strazi. /<bulg. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*precupet
i f Persoana care cunoaste mai ales latura practica a profesiei sale. [Sil. ] /<fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*practician
i f Persoana care da cuiva imputernicirea sa incheie acte juridice in numele sau. /<fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*mandant
i f Persoana care da dovada de impaciuitorism; care manifesta impaciuitorism; conciliator. /suf.$ ...ist$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*impaciuitorist
i f Persoana care devine posesor al unui bun material prin drept de mostenire; succesor. /+ suf. $...tor$(by 6W15S15e8r8g2i2o)*mostenitor
i f Persoana care efectueaza operatii de masurare. / + suf. $...ator$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*masurator
i f Persoana care este acuzata de infractiune si este parte intr-un proces penal; inculpat. /v. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*acuzat
(, ) i f Persoana care facea parte din populatia de baza a Prusiei sau era originara din Prusia. /<rus. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*prusac
i f Persoana care facea parte din triburile raspandite in Europa apuseana si centrala. /<fr. (by 12W12S5e6r6g14i15o)*celt
i f Per-soana care face colectii; posesor al unei colectii. /<fr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*colectionar
i f Persoana care face investigatii; cercetator. /<fr. lat.$ investigator, ...oris$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*investigator
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Azerbaidjanului sau este originara din Azerbaidjan. /Din n. pr.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*azerbaidjan
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Indiei sau este originara din India. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*hindus
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Iordaniei sau este originara din Iordania. /<fr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*iordanian
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Irakului sau este originara din Irak. /<fr. (by 15W9S9e2r3g3i11o)*irakian
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Iranului sau este originara din Iran. /<fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*iranian
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Irlandei sau este originara din Irlanda. /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*irlandez
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Islandei sau este originara din Islanda. /<fr. (by 2W11S11e4r4g13i13o)*islandez
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Iugoslaviei sau este originara din Iugoslavia. /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*iugoslav
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Izraelului sau este originara din Izrael. / n. pr. + suf. $...ian$(by 1W1S10e10r10g3i4o)*izraelian
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Japoniei sau este originara din Japonia; japonez /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*nipon
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Maramuresului sau este originara din Maramures. /n. pr. + suf. $...ean$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*maramuresean
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Mexicului sau este originara din Mexic. / n. pr. + suf. $...an$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*mexican
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Moldovei sau este originara din Moldova; moldovean. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*moldav
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Mongoliei sau este originara din Mongolia. /<fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*mongol
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Noii Guinee (si a altor insule din Melanezia) sau este originara din Noua Guinee (si alte insule din Melanezia). [Sil. ] /<fr. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*papuas
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Poloniei sau este originara din Polonia. /<fr. (by 2W11S11e11r5g5i13o)*polonez
i f Persoana care face parte din populatia de baza a Portugaliei sau este originara din Portugalia. /<it. germ. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*portughez
i f Persoana care face parte din populatia romaneasca din regiunea Meglen (Grecia) sau este originara din Meglen; meglenoroman. /Din n. pr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*meglenit
i f Persoana care face parte dintr-o populatie de origine rusa, stabilita in tarile romane din pricina persecutiilor. /<rus. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*lipovean
i f Persoana care foloseste orice mijloace pentru a face cariera. [Sil] /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*carierist
i f Persoana care incita; om care indeamna la actiuni violente; instigator; provocator. /<fr. (by 13W7S7e15r9g9i2o)*incitator
i f Persoana care intervine intr-un proces. /<fr. lat.$ interveniens, ...ntus$(by 12W5S6e14r14g7i8o)*intervenient
i f Persoana care intretine relatii de dragoste nelegitime cu alta persoana de sex opus; amant. /<sl. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*ibovnic
i f Persoana care intretine relatii de dragoste nelegitime cu o alta persoana de sex opus; amant; ibovnic. /<tig. (by 4W12S13e13r6g7i15o)*gagic
i f Persoana care manuieste ceva.persoana care primeste, pastreaza si elibereaza bani publici. [Sil. ] / + suf. $...tor$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*manuitor
i f Persoana care mijloceste o intelegere; mediator; intermediar. /+ suf. $...tor$(by 2W3S11e11r11g5i5o)*mijlocitor
i f Persoana care munceste la stapan in schimbul unei plati; sluga; randas; servitor. /<ngr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*argat
i f Persoana care munceste, producand bunuri materiale; lucrator. /+ suf. $...tor$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*muncitor
i f Persoana care oprima; om care exercita o opresiune; asupritor; impilator; exploatator. [Sil. ] /<fr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*opresor
i f Persoana care participa la o conversatie; om care se intretine cu cineva; convorbitor. /<fr. (by 4W4S4e13r13g6i7o)*interlocutor
i f Persoana care participa la o insurectie. /<lat. $insurgens, ...ntis, Insurgent$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*insurgent
i f Persoana care participa la o manifestatie; demonstrant. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*manifestant
i f Persoana care participa la un concurs, in alegeri, pentru a obtine un post, un titlu etc. /<lat. fr.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*candidat
i f Persoana care povatuieste, care da sfaturi; sfatuitor. [Sil. ] /+ suf. $...tor$(by 11W12S5e5r13g14i7o)*povatuitor
...... i f Persoana care practica homosexualitatea; pederast.Sil. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*homosexual
i f Persoana care, prin activitatea sa, creeaza conditiile necesare pentru dezvoltarea ulterioara a unei activitati mai ample; inaintas. /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*precursor
i f Persoana care promoveaza pentru prima data (o actiune, o idee etc.). /<fr. lat. $promotor, ...oris$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*promotor
i f Persoana care propaga ceva (o conceptie, o doctrina etc.); propovaduitor; popularizator. /<fr. lat. $propagator, ...oris$(by 7W7S1e1r1g10i10o)*propagator
i f Persoana care reactioneaza patologic la modificarile fenomenelor meteorologice. [Sil. ] /<fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*meteoropat
i f Persoana care se afla in relatii de dragoste cu alta persoana de sex opus; iubit. /<sl. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*mandru
i fPersoana care se ocupa cu studiul si cu colectionarea medaliilor. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*medalist
i f Persoana care vine in musafirie (la cineva sau undeva); oaspete. /<turc. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*musafir
i f Persoana nascuta dintr-un barbat alb si o negresa sau invers. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*mulatru
i f Persoana (sau delegatie oficiala, guvern) care mediaza un acord intre doua parti; mijlocitor; intermediar. [Sil. ] /<lat. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*mediator
i f Persoana specializata in alcatuirea programelor pentru calculatoarele electronice. /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*programator
i f Persoana specializata in lucrari de mozaic. [Sil. ] /+ suf. $...ar$(by 4W12S12e5r6g14i14o)*mozaicar
i f Persoana tanara, lipsita de experienta (dar obraznica si cu pretentii). /+ suf. $...os$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*mucos
i f Pianist care acompaniaza un vocalist sau un instrumentist; repetitor. / + (by 13W14S7e7r15g1i1o)*corepetitor
I. fragment vegetal, sexuat sau asexuat, care se desprinde de planta mama, putand genera o noua planta. II. s. n. oxid natural hidratat de aluminiu, foarte marunt, sticlos, alb-cenusiu sau brun, in zacamintele de bauxita si in rocile metamorfice. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*diaspor
i fSpectator la o intrecere sportiva (in special de fotbal) care manifesta o pasiune deosebita. / + suf. $...ist$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*microbist
i f Tehnician specializat in amplasarea si deplasarea microfoanelor. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*microfonist
i f Tipograf specializat in paginarea textelor culese. / + suf. $...tor$(by 14W7S1e1r10g10i3o)*paginator
I. functionar insarcinat cu controlul unei activitati etc. II. s. n. aparat (automatizat) de control al bunei functionari a unei instalatii. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*controlor
I. garnitura dintr-o fasie de tesatura usoara sau de dantela, incretita sau plisata, drept podoaba pe rochii, la maneci etc. II. 1. piesa din dispozitivul de directie al unui autovehicul cu ajutorul careia se poate indrepta vehiculul in directia voita. 2. piesa in forma de roata cu ajutorul careia se pun in miscare anumite masini, se actioneaza mecanisme etc. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*volan
I. globular, rotund; circular. II. adj., s. m. (muschi circular) in jurul pleoapelor si buzelor. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i2o)*orbicular
I. grad de rapiditate cu care trebuie executata o lucrare muzicala; miscare, ritm, cadenta. II. adv. (muz.) a ~ = revenind la miscarea de la inceput. (< it., fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tempo
I. groaznic, inspaimantator; oribil. funest. II. s. n. dezastru, calamitate, prapad, urgie. (< fr. , lat. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*sinistru
I. grup mare de popoare si de limbi vorbite in prezent in Europa si in alte continente, reprezentand continuarea unei limbi comune neatestate, dar reconstituita prin metoda comparativ-istorica. II. adj. referitor la aceste limbi sau la populatiile care le vorbeau. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*indoeuropean
I. hierofant. II. s. f. preoteasa la vechii greci si egipteni. (< it. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*gerofant
(Iht.) Peste marin din fam. (cod), de 50-90 cm lungime, foarte apreciat ca peste de consum Eglefinul eviscerat, sarat si afumat, se comercializeaza sub denumirea engl. consumat traditional in Marea Britanie si SUA. (by 11W11S4e5r13g13i14o)*eglefin
(Iht.) Peste marin din fam. (sparosi), caracterizat prin coloratia brun-roscata a corpului (sparid-rosu), pescuit in Mediterana si in Atlantic precum si in Marea Neagra cel din urma avand corpul viu colorat in rosu; ca si dorada, este un apreciat peste de consum; fr. it. germ. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*pagel
(Iht.) Peste marin din fam. (sparosi), obisnuit pe coastele Mediteranei si in Atlantic, de 30-40 cm lungime, avand o coloratie galben-aurie minunata, foarte apreciat ca peste de consum; fr. it. germ. (by 6W6S7e15r15g8i9o)*dorada
I. II. s. m. fiecare dintre gemenii nascuti in numar de cinci. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cvintuplu
I. imediat dupa primul. II. num. ord. al doilea. III. s. m. 1. ofiter de nava care ajuta sau inlocuieste pe comandant. 2. persoana care ajuta pe o alta in munca, in afaceri. o (arbitru) ~ = (volei, baschet, hochei etc.) arbitru care secondeaza pe arbitrul principal in conducerea unei competitii. (box) tehnician (antrenor) care isi asista elevul la coltul ringului in timpul meciului. IV. s. n. 1. vocea a doua care acompaniaza o voce prima. 2. titlu interior al cartilor si brosurilor. V. s. f. tiparul de pe a doua fata a unei coli de tipar. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*secund
I. impartit intr-o suta de grade. II. adj., s. n. (subdiviziune) a suta parte dintr-un grad. (< fr. , it. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*centigrad
I. implinirea a o suta de ani de la un eveniment insemnat; aniversare a acestui eveniment. II. adj., s. m. f. (om) de o suta de ani. (< lat. , fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*centenar
I. in afara timpului. II. s. n. proba scrisa data elevilor pe neanuntate din lectia zilei pentru verificarea cunostintelor. (< germ. , lat. )(by 15W1S9e9r3g3i3o)*extemporal
I. inapoiat mintal. II. adj. (despre un imprumut, o suma; si s. f. pl.) restant, nerambursat la scadenta. (< fr. )(by 11W12S12e5r6g14i14o)*arierat
I. in care sunetul are aceeasi viteza submarina. II. s. f. linie care uneste punctele cu aceeasi viteza de propagare a sunetului in apa de mare. (< izo -fon^2)(by 10W3S3e12r12g5i6o)*izofon
I. inclinat fata de o dreapta sau de un plan; piezis. o (lingv.) caz ~ = denumire a cazurilor care nu exprima un raport direct (genitivul, dativul, ablativul etc.). II. adj., s. n. (muschi) a carui actiune se exercita in directii neparalele cu planul de simetrie a corpului. II. s. f. (mat.) dreapta care nu este perpendiculara pe dreapta, sau pe planul dat. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*oblic
I. increngatura a fanerogamelor, plante cu ovulele inchise in carpele. II. adj. (despre plante) cu samanta inchisa in fruct. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*angiosperme
I. indatoritor, politicos, amabil. II. s. n. ~ de eruptie = dispozitiv care se monteaza la gura unei sonde pentru a preveni o eventuala eruptie nedorita. (< preveni + -tor)(by 5W13S14e7r7g1i1o)*prevenitor
I. in deficit; care produce mai putin decat trebuie. II. s. m. f. cel care prezinta o insuficienta mintala, motrice sau senzoriala. (< fr. , lat. )(by 2W2S2e11r11g4i5o)*deficient
I. individ de sex barbatesc. (depr.) barbat (viril). II. adj. (despre flori sau parti ale lor) care contine elemente de fecundatie; masculin. (< lat. , it. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*mascul
I. individ dintr-un grup de populatii negre din sudul Indiei. o limbi ene = familie de limbi vorbite in sudul Indiei si in nordul Ceylonului. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*dravidian
I. in echilibru in toate pozitiile. II. adj., s. m. f. (suferind) de astazie. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*astatic
I. in forma a doua trunchiuri de con cu baza comuna. II. s. n. vas cu aceasta forma. (< bi tronconic)(by 14W14S7e8r1g1i9o)*bitronconic
I. in forma de barca. II. adj., s. n. (os scurt) al mainii si al labei piciorului. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*scafoid
I. in forma de cerc; care descrie un cerc. (adv.) de jur imprejur. II. s. f. ordin, dispozitie care se transmite in aceeasi forma la mai multe institutii, persoane etc. III. s. n. 1. ferastrau in forma de disc. 2. (teatru) fundal care acopera peretele din fundul scenei. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*circular
I. in forma de con, referitor la con. II. s. f. curba rezultata prin intersectia unei suprafete conice cu un plan. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*conic
I. in forma de cui. o scriere ~a = sistem de scriere cu litere in forma de cuie, la unele popoare din Orientul antic. (s. f.) litera folosita in acest sistem de scriere. II. s. n. os al tarsului. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*cuneiform
I. in forma de evantai. II. s. n. (arhit.) ornament cu frunzele dispuse in evantai. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*flabeliform
I. in forma de hexagon. o sistem ~ = sistem de cristalizare cu un ax de simetrie de gradul sase. II. s. f. conventie interstatala intre sase tari. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*hexagonal
I. in forma de mugur. II. s. n. pl. clasa de echinoderme fosile cu infatisare de muguri calcarosi. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*blastoid
I. in forma de rinichi. II. s. f. curba plana avand aproximativ conturul aparent al rinichilor. (< nefro -oid)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*nefroid
I. in forma de sambure osos. II. s.m. pl. plastide granulare globuloase, incolore, din cromatofori, la alge. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*pirenoid
I. in forma de semiluna. II. adj., s. n. (os scurt) al carpului. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*semilunar
I. in forma de stil vegetal sau de pumnal. o apofiza ~a = apofiza in partea mastoidiana a osului temporal, punct de insertie pentru muschi si ligamente. II. s. f. parte ascutita, in forma de pumnal, a unui os sau a unei hipofize. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*stiloid
I. in forma de triunghi; triangular. II. adj., s. n. (competitie sportiva) la care participa reprezentanti a trei tari sau echipe. (dupa fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*triunghiular
I. initiator, animator al unei actiuni. II. s. n. 1. substanta care pune in libertate radicali liberi, capabili sa initieze o reactie in lant; initiator (I, 1). substanta care mareste eficacitatea unui catalizator. 2. agent care ar interveni in procesul cancerigen, accentuand dezvoltarea tumorilor. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*promotor
I. in legatura cu caile ferate. II. s. m. f., adj. (lucrator) la caile ferate. (< fr. , it. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*feroviar
I. (in limbile slave, despre o formatie derivata) care caracterizeaza un individ opus unui ansamblu. II. s. n. sufix de ~ = sufix cu ajutorul caruia se formeaza, in unele limbi, singularul din tema de plural, care la origine era un substantiv colectiv. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*singulativ
I. innoitor. II. s. m. f. om cu idei si conceptii noi; cel care introduce o noutate intr-un domeniu oarecare. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*novator
I. in primul rand, (mai) intai. II. adj. (muz.) primul, prima; (in notele pentru pian la patru maini) notatie pentru partea acuta. (< lat., it. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*primo
I. (in Roma antica) persoana care acorda partilor asistenta in fata justitiei. II. s. m. f. 1. specialist care da consultatii in probleme de drept. 2. specialist in stiinte juridice care se ocupa cu rezolvarea problemelor de drept intr-o institutie, pe care o reprezinta in justitie. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*jurisconsult
I. insectivor. II. s. n. pl. grup de insecte himenoptere care devoreaza alte insecte. (< fr. )(by 6W7S7e15r15g9i9o)*entomofag
I. instrument de precizie in micrometrie. o ~ ocular (sau obiectiv) = placuta gradata adaptata la ocularul (sau obiectivul) unui microscop, ori alt aparat optic pentru a masura dimensiunile obiectelor studiate. II. s. m. micron. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g1i9o)*micrometru
I. intamplator, aleatoriu. II. s. f. (mat.) folosirea calculului probabilitatilor pentru punerea in valoare a statisticilor. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*stocastic
I. intarziere. (tehn.) amanare introdusa intr-o transmisiune. (med.) stare a unei persoane a carei dezvoltare este mai putin evoluata decat a altora. II. adj. inv. (despre medicamente) cu efect prelungit, datorita actiunii unor substante absorbite incet de organism. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*retard
I. intemeiat pe o axioma, cu caracter de axioma. o metoda ~a = metoda stiintifica de expunere care, pornind de la axiome, deduce noi propozitii (teoreme). II. s. f. disciplina care studiaza inlantuirea coerenta a axiomelor, in scopul asigurarii corectitudinii fundamentelor matematicii si a utilizarii corecte a deductiei in stiinte; timologie. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*axiomatic
I. interpret care stapaneste la perfectiune tehnica executiei muzicale sau (p. ext.) a unei arte. II. adj. foarte abil in meseria sa. (< it. , fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*virtuoz
I. interzis de lege; (p. ext.) necinstit. II. s. n. fapta penala, infractiune, act de conduita contrar legii. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*ilicit
I. intr. 1. a da un concert (1). 2. (despre sefi de state, diplomati etc.) a se consulta pentru a se pune de acord asupra unui proiect comun. II. tr. a pune la cale, a pregati (in comun). (<fr. , it. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*concerta
I. intr. 1. a face sa se auda, a produce un zgomot sec (despre condensatori) a se strica. 2. (fig., fam.) a ceda psihic in urma unor suprasolicitari. a esua, a da gres. II. refl. a-si luxa tendonul la picior. (despre cai) a avea tendoanele picioarelor (din fata) umflate. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*claca
I. intr. 1. a fi prezent undeva, a lua parte la ceva; a fi pe o lista. 2. a face figuratie in teatru. II. tr. a ilustra, a reprezenta ceva (in artele plastice); a imagina. (< fr. , lat. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*figura
I. intr. 1. a participa la un concurs. 2. a tinde spre acelasi rezultat. II. intr., refl., tr. a(-si) face concurenta in comert. (< fr. , lat. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*concura
I. intr. 1. a prezenta deosebiri, variatie; a se deosebi. 2. (mar.; despre marimi, cantitati) a-si schimba valoarea in raport cu altele (constante). II. tr. a schimba, a da o forma diferita. (< fr. , lat. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*varia
I. intr. 1. a produce fructe, a rodi. 2. (despre capital, bani) a aduce venit, a creste prin acumulare de dobanzi. II. tr. (fig.) a folosi cu profit o situatie, o ocazie. (< fr. , lat. )(by 8W8S2e2r10g11i11o)*fructifica
I. intr. 1. a rosti o predica. 2. (fil.) a atribui unui obiect o calitate sau un atribut. II. tr. a recomanda cu insistenta; a propovadui. (< lat. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*predica
I. intr. 1. a se trage, a rezulta din (ceva). (lingv.) a-si avea originea in... 2. (despre /aero/nave) a devia de la directia de mers sub influenta vanturilor, a curentilor. II. tr. 1. (mat.) a calcula derivata unei functii. 2. a abate o apa din cursul ei firesc. (< fr. , lat. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*deriva
I. intr. 1. a-si impune o anumita atitudine, comportare etc., pentru a face impresie, a epata. 2. a sta intr-o pozitie favorabila pentru a fi pictat, fotografiat etc. 3. (tehn.) a aseza, a dispune, a monta, a stivui. II. tr., refl. (fam.) a (se) fotografia. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*poza
I. intr. 1. a urma imediat, a veni dupa, a lua locul cuiva. 2. (jur.) a mosteni. II. refl. a veni, a urma unul dupa altul. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*succeda
I. intr. 1. (despre substante) a trece din stare solida direct in stare de vapori. 2. a curata de orice amestec impur sau strain. (psihan.) a deplasa energia izvorata din porniri instinctuale si egoiste spre atingerea unor scopuri altruiste si spirituale. II. refl., tr., intr. a (se) transpunse pe un plan superior, in sentimente superioare. (fig.) a (se) purifica, a se rafina. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*sublima
I. intr. 1. (despre trenuri) a executa o manevra (3). 2. (despre trupe) a executa diferite miscari tactice. 3. (fig.) a unelti. II. tr. 1. a conduce, a pune in miscare o nava. 2. a manui, a folosi (fonduri, bani). (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*manevra
I. intr. a avea intaietate, preponderenta; a predomina. II. refl. a se folosi, a face uz de ceva. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*prevala
I. intr. a bate din palme. II. tr. (fig.) a-si exprima multumirea, entuziasmul, prin aplauze. (< lat. , dupa fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*aplauda
I. intr. a conduce mingea cu abilitate, executand lovituri scurte cu piciorul (la fotbal), cu mana (la handbal, baschet), sau cu crosa (la hochei), cu miscari inselatoare, pentru a putea evita adversarul. II. tr. a-si insela, a-si depasi adversarul. (p. ext.; fam.) a pacali, a-si insela (< fr. , engl. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*dribla
I. intr. a cugeta, a gandi adanc, a reflecta. II. tr. a pregati in particular un elev, un student. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*medita
I. intr. a desfasura o activitate intensa. II. tr. a intensifica un proces etc.; a face (o substanta, un fenomen) sa devina (mai) activ. III. refl. a intra in cadrele active ale armatei. (< fr. )(by 7W1S1e1r10g10i3o)*activa
I. intr. a examina, a chibzui impreuna, a dezbate pentru a lua o hotarare. II. tr. a decide, a solutiona. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*delibera
I. intr. a face o inovatie. II. tr. a introduce o noutate intr-un domeniu, sistem etc. (< fr. , lat. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*inova
I. intr. a face un referat; a raporta. II. refl. a se raporta la, a viza ceva sau pe cineva. (< fr. , germ. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*referi
I. intr. a face versuri. II. tr. a transpune in versuri un text. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*versifica
I. intr. a fi egal, a avea o valoare egala cu ceva. II. tr. 1. a traduce. 2. a recunoaste valabilitatea unor studii, examene sau diplome obtinute in cadrul unei scoli de alt tip ori in strainatate. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*echivala
I. intr. a fi prezent, a participa (la ceva). II. tr. a sta pe langa cineva pentru a-l putea ajuta; a acorda asistenta. (jur.; despre avocati) a se prezenta altaturi de o persoana in fata unui organ de jurisdictie pentru a-i apara interesele. (< fr. , lat. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*asista
I. intr. a iesi din albie, a se revarsa; a trece peste marginile unui vas prea plin. II. intr., tr. a vomita. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*deborda
I. intr. a imobiliza o nava, o mina cu ajutorul ancorei (1). II. tr. a lega un sistem tehnic de un altul sau de pamant pentru mai multa stabilitate. III. tr., refl. (fig.) a (se) fixa pe o baza solida. (< it. )(by 14W7S8e1r1g2i10o)*ancora
I. intr. a inainta (intr-o directie); a progresa, a se dezvolta. II. tr. 1. a inainta, a promova intr-un grad, intr-o functie superioara. 2. a da cu anticipatie (sume de bani). 3. (fig.) a anticipa (o propunere). (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i8o)*avansa
I. intr. a intocmi contracte, procese-verbale si alte acte publice. II. tr. 1. a aranja o bucata muzicala pe grupuri de instrumente. 2. a efectua o instrumentatie (1). 3. a manipula. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*instrumenta
I. intr. a intreprinde o actiune. a se comporta intr-o anumita imprejurare. II. tr. 1. a pune in miscare un sistem, utilaje etc. 2. a ~ in justitie = a da (pe cineva) in judecata. (< fr. )(by 2W11S11e11r5g5i13o)*actiona
I. intr. a judeca, a gandi rational. II. tr. a rationaliza. (dupa fr. )(by 9W2S2e11r11g11i5o)*rationa
I. intr. a manevra o nava, cu bordul la chei sau la o alta nava; a aborda. II. tr. (fig.) a opri pe cineva si a i se adresa. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*acosta
I. intr. a nu concorda, a nu se potrivi. a fi discordant. II. tr. a relaxa. II. refl. (despre instrumente muzicale cu coarde) a se dezacorda. (< fr. , lat. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*discorda
I. Intranz., refl. si tranz. A iesi sau a face sa iasa din starea de repaus, de imobilitate; a(-si) schimba locul, pozitia; a (se) clatina. Expr. (Intranz.; fam.) = a sugera cuiva ca ii dai un bacsis; a da cuiva un bacsis. Tranz. si refl. A pune sau a fi in functiune, a face sa functioneze sau a functiona. Refl. si intranz. A porni din loc, a incepe sa se deplaseze in spatiu, a inainta. Refl. A frecventa o anumita societate, a veni in contact cu... Refl. si intranz. A iesi din pasivitate; a actiona; a se stradui. Refl. (Despre grupuri sociale, colectivitati) A se impotrivi, a se agita, a se revolta. Intranz. Fig. (Fam.) A dovedi (oarecare) pricepere, a sti sa se descurce. (Despre actiuni, intreprinderi) A da rezultate.satisfacatoare. Tranz. Fig. A determina pe cineva sa actioneze; a indemna, a insufleti. Tranz. A impresiona sufleteste, a emotiona; a induiosa. - Et. nec.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*misca
I. intr. a opune un protest. II. tr. (jur.) a stabili neplata la scadenta a unei polite, a unui cec etc. spre a se lua masurile de rigoare. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*protesta
I. intr. a plati o cotizatie. II. refl. a se uni pentru a participa la o cheltuiala comuna. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*cotiza
I. intr. a practica boxul^1 (1). II. tr. (fam.) a lovi cu pumnii (ca la box). (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*boxa
I. intr. a rationa; a argumenta (prin silogisme); a formula silogisme. II. tr. a exprima prin silogisme. (< it. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*silogiza
I. intr. a se indoi; a sta la indoiala, a sovai. II. tr. (rar) a pune la indoiala. (< lat. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*dubita
I. intr. a se invecina (cu). II. refl. 1. a se inchide, a se izola. 2. (fig.) a se limita la o singura ocupatie, activitate; a se specializa. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*confina
I. intr. a se misca, a se legana. a descrie o linie sinuoasa, a serpui. II. tr. a bucla, a increti parul. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ondula
I. intr. a-si exprima prin vot parerea asupra unei chestiuni. II. tr. a alege pe cineva prin vot. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*vota
I. intr. a sta de vorba; a conversa. II. tr. a analiza, a dezbate. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*discuta
I. intr. a vorbi cu rotacism. II. refl. (despre consoane) a suferi fenomenul rotacismului. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*rotaciza
I. intr. (despre caini) a se opri in loc pentru a adulmeca vanatul; a areta. II. tr. a tinti (un animal) cu privirea pentru a-l prinde. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ponta
I. intr. (despre nave) a veni cu prora in vant. II. tr. a forta o alta nava, din apropiere, sa schimbe drumul. (< fr. , engl. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*lofa
I. intr. (despre o stanca, o constructie) a fi in surplomba, a avea un iesind. II. tr. a sta inclinat, a se apleca; (p. ext.) a domina. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g9i2o)*surplomba
I. intr. (despre unitati militare sau turisti) a se instala provizoriu in campament. II. refl. (fig.) a se tine intr-o atitudine mandra, provocatoare. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*campa
I. intr. (despre vinuri) a prezenta procesul de fermentatie caracteristic sampaniei. II. tr. a prelucra vinul pentru a deveni sampanie. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*sampaniza
I. intreg, desavarsit, deplin. opere ~ e = editie care cuprinde toate operele unui scriitor. (despre un vehicul) care are toate locurile ocupate; plin. II. adv. in intregime, cu desavarsire. III. s. n. 1. ~ de judecata = colectiv din judecatori si asesori care pot judeca si pronunta legal o sentinta. 2. lot de unelte, aparate, piese de schimb si accesorii, intr-un ambalaj anume, pentru a asigura functionarea unui sistem. 3. compleu. (< fr. , lat. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*complet
I. intr. (fig.) a profera amenintari. II. tr. a vorbi vehement. (< fr. )(by 7W15S1e1r9g10i3o)*fulmina
I. intr. (fiz.; despre unde) a produce interferenta, a se suprapune. II. intr., refl. a se incrucisa, a se intalni. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*interfera
I. intr. refl. a suferi o paralizie. II. tr. (fig.) a face sa inceteze (o miscare, o actiune); a imobiliza; a incremeni (de emotie, de spaima). (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*paraliza
I. intr., refl. a urma pe cineva, a merge inainte; a se prelungi. II. tr. a duce mai departe ceva inceput. (< fr. , lat. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*continua
I. intr., refl. (despre substante) a se transforma in cristale. II. refl., tr. (fig.; despre conceptii, idei) a (se) inchega, a lua sau a da forma definitiva. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*cristaliza
I. intr., tr. a emite, a imprastia radial. II. intr. (fig.) a reflecta bucurie, fericire, a fi foarte vesel, surazator. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r6g14i14o)*radia
I. intr., tr. a face vocalize. II. refl. (despre consoane) a capata valoare de vocala. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*vocaliza
I. intr., tr. a inspira aer din atmosfera si a-l expira din plamani. II. intr. (fig.) a-si reveni dupa o emotie, un efort; a se simti usurat. III. tr. (fig.) a raspandi, a degaja. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*respira
I. intr., tr. a (se) abate de la directia data. II. intr. (fig.) a se departa de la subiect; (p. ext.) a incepe sa faca lucruri necorecte, a porni pe un drum gresit. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*devia
I. intr., tr. a (se) opri (o miscare, o actiune). (despre vehicule) a (se) opri. II. tr. a opri mingea (cu piciorul, la fotbal) sau pucul (la hochei). (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*stopa
I. intr., tr a (se) schimba pe rand, a reveni, a face sa revina succesiv. II. intr. (despre sunete) a se schimba prin alternanta (2). (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*alterna
I. intr., tr. (despre trupe) a (se) instala vremelnic intr-un cantonament. II. refl. (fig.) a se stabili, a se limita (rigid, mecanic). (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*cantona
I. (in unele state) serviciu de avocati in cadrul unor organe ale puterii de stat, al unor intreprinderi sau institutii, care apara drepturile si interesele juridice ale acestora. o ~ administrativ = a) organ de jurisdictie care rezolva litigiile dintre stat si persoanele fizice; b) ansamblu de forme dupa care se rezolva asemenea litigii. II. adj. 1. care este contestat, discutabil; litigios. 2. (jur.) procedura oasa = procedura de rezolvare in contradictoriu de catre un organ de jurisdictie a unui conflict de interese. (dupa lat. , fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*contencios
I. (in unele tari) administrator al unei case, al unui local etc. II. s. m. ofiter din seviciul intendentei. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*intendent
I. inzestrat cu gheare sau cu clesti. II. s. n. specie de arahnid mic, lipsit de postabdomen si de glanda veninoasa; scorpionul de carti. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*chelifer
-ii s.f. Jurubi a, scul Fasie ingusta de pamant de lucrat. Var. -Din sl. "" , pol. , rus. "", rut. "" (by 5W14S14e7r7g1i1o)*jirebie
I. iubitor, colectionar de carti pretioase, rare. II. adj. (despre carti, editii) rar si pretios; realizat in conditii grafice deosebite. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*bibliofil
I. iubit, preferat. II. s. m. f. 1. cel iubit cu predilectie de cineva. protejat al unui suveran, al unui potentat, al unui om influent. 2. participant la o competitie considerat ca avand cele mai mari sanse de reusita. cal socotit a fi capabil sa castige o cursa. III. s. m. (pl.) barba care incadreaza figura de o parte si de alta a obrazului, lasand barbia libera; cotleti (2). (< fr. , it. , rus. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*favorit
I. joc sportiv ce se disputa intre doi sau patru jucatori, care isi trimit mingea peste fileu cu ajutorul rachetelor. ~ de masa = joc asemanator tenisului, care se joaca pe o masa impartita printr-un fileu, cu mingi lovite cu paletele; ping-pong. II. s. m. pl. incaltaminte de sport, din panza, cu talpi de cauciuc. (< fr., engl. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*tenis
I. joc sportiv intre doua echipe a cate 5 jucatori, in care mingea se arunca intr-un cos fixat de un stalp pe terenul echipei adverse; baschetbal. II. s. m. pl. incaltaminte de sport asemanatoare unor ghete de panza cu talpa groasa. (< engl., fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*baschet
I. jucator la fotbal care are insarcinarea de a supraveghea pe centrul inaintas advers, pe care il stopeaza cand acesta inainteaza cu mingea. II. s. n. ceasornic de precizie care inregistreaza minutele, secundele si zecimile, uneori si sutimile de secunda, avand si o scara de viteze. (< engl. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*stoper
I. jujubier. II. s. f. fructul jujubierului. pasta din acest fruct. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*jujub
I. (jur.) persoana straina de un contract, care nu are nici un raport juridic cu partile acestuia; tert; persoana care detine o parte a unui contract, care este impozabila. II. adj. care vine in al treilea rand. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*tiers
I. lac pentru vopsit elemente metalice continand solventi cu efecte halucinogene. II. s. m. (fig.) copil fara camin, al strazii, care se drogheaza cu aurolac (I). 3. (p. ext.) redus mintal. (n. )(by 11W11S11e5r5g13i14o)*aurolac
I. limba afro-asiatica oficiala in Somalia. II. s. m. unitatea monetara a Somaliei. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*somali
I. (linie) perpendicular(a) pe un plan orizontal in directia unui fir tinut intins cu ajutorul unei greutati atarnate la capat. o a locului = directie determinata de pozitia firului cu plumb aflat in stare de echilibru intr-un punct dat. II. s. n. semicerc mare al sferei ceresti, care trece prin zenit si nadir. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*vertical
I. lipsit de viata animala; (despre terenuri) lipsit de fosile. II. adj., s. n. (geol.) arhaic. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*azoic
I. (locuitor) al Romei antice. II. adj. 1. din Imperiul Roman. (despre caractere tipografice) din linii perpendiculare si unghiuri drepte. o cifre e = cifre prin litere sau combinatii de litere; biserica ~a = biserica catolica; catolicism. 2. limba romanica populara vorbita de vechii francezi (inainte de sec. IX). 3. arta ~a = arta dezvoltata in Roma antica si apoi in Imperiul Roman, caracterizata in arhitectura prin edificii grandioase de o mare diversitate, in sculptura cultivand cu precadere portretul puternic individualizat, iar in pictura prin ansambluri de fresca si de mozaic cu tematica bogata. (< lat. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*roman
I. (locuitor) al unei tari din Orient; rasaritean, estic. II. adj. caracteristic Orientului. (< fr. , lat. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*oriental
I. (locuitor) care apartine unei populatii indiene din America de Nord. II. s. f. familie de limbi indigene din America de Nord. (fam.; s. n.) limbaj ininteligibil. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*irochez
I. (locuitor) care apartine unei populatii indiene din Paraguay. (s. f.) limba indiana a acestei populatii. II. s. m. unitatea monetara in Paraguay. (< sp., fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*guarani
I. (locuitor) din Afganistan. (s. f.) limba indo-europeana vorbita de afgani. II. s. m. caine de companie decorativ, de origine afgana. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*afgan
I. (locuitor) din Africa. II. adj. care apartin Africii. o arta ~a (sau arta neagra) = arta care se manifesta mai ales in sculptura antropomorfa si animaliera, in tesaturi, orfevrarie. (< fr. , lat. , it. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*african
I. (locuitor) din Alsacia. (s. n.) ansamblu de dialecte germanice vorbite in Alsacia. II. adj. lup ~ (si s. m.) rasa de caini de paza, de talie mare. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*alsacian
I. (locuitor) din Australia. II. adj. care apartine Australiei. o limbi iene = una dintre cele trei mari familii de limbi din Oceania, alaturi de austroneziana si papua. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*australian
I. (locuitor) din Bengal. II. adj. care apartine bengalezilor, popor indo-european din regiunea cursului inferior al Gangelui. (< Bengal + -ez)(by 10W10S4e4r12g13i6o)*bengalez
I. (locuitor) din Dalmatia, dalmatian^2. II. adj. referitor la Dalmatia; dalmatic. (s. f.) limba romanica, astazi disparuta, vorbita in fosta provincie romana Dalmatia. (< fr. )(by 3W4S12e12r12g6i6o)*dalmat
I. (locuitor) din Europa. II. adj. care apartine Europei; referitor la comunitatea ecomonica si politica a Europei unificate. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*european
I. (locuitor) din Grecia. II. adj. care apartine Greciei sau populatiei ei. o arta ~ = arta dezvoltata in Grecia continentala si insulara, pe coastele Asiei Mici, pe baza artei egeene si a asimilarii unor elemente din arta Orientului si a Egiptului. (s. f.) limba indo-europeana vorbita in Grecia. (< fr. , grecque, lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*grec
I. (locuitor) din Italia. II. adj. care apartine Italiei sau italienilor. o arta ~a = arta dezvoltata pe teritoriul Italiei, pe baza traditiei atat a artei romane, cat si a celei paleocrestine si bizantine. (s. f.) limba romanica vorbita de italieni. (< it. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*italian
I. (locuitor) din Japonia. II. adj. referitor la Japonia sau la populatia ei. o arta ~a = arta dezvoltata in Japonia, prezentand influente chineze si coreene, caracterizata prin constructii arhitecturale religioase (pagode) si civile (palate) din lemn, cu acoperisul curbat, cu sculpturi in lemn, bronz sau piatra si cu picturi de un mare rafinament. (s. f.) limba vorbita in Japonia. III. s. f. chifla impletita. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*japonez
I. (locuitor) din Latium /Italia/, care apartinea Romei antice. roman. (s. f.) limba italica vorbita de romani. II. adj. arhitectura ~a = stil roman degenerat, avand ca tip bazilica romana. (mar.) vela ~a = panza triunghiulara invergata pe o antena. (< lat. , fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*latin
I. (locuitor) din Lidia. (s. f.) limba asiatica vorbita in Lidia. II. adj. lidic. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*lidian
I. (locuitor) din Lombardia. II. adj. o arhitectura ~a = arhitectura romana din nordul Italiei (in sec. XI); benzi e = benzi verticale in relief usor care decorau zidurile exterioare ale primelor biserici romane; lezene (1). (s. n.) dialect italian vorbit in Lombardia. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*lombard
I. (locuitor) din Milano. II. s. n. tricot (de matase) pentru lenjerie, bluze etc. III. adj. inv. confectionat din milanez (II). (< it. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*milanez
I. (locuitor) din Mongolia. II. adj. referitor la mongoli; mongolic. (s. f.) limba vorbita in Mongolia. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*mongol
I. (locuitor) din Napoli. (s. m.) dialect vorbit in (regiunea) Napoli. II. s. f. produs de cofetarie din straturi alternative de foi cu umplutura de crema. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*napolitan
I. (locuitor) din Occident; apusean, vestic. II. adj. caracteristic apusului Europei. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*occidental
I. (locuitor) din Persia (Iran). II. adj. care apartine Iranului. o arta ~a = arta care se caracterizeaza prin palate monumentale, decorate cu stucaturi si mozaicuri, cu caramizi smaltuite si policrome, cu alto- si basoreliefuri rupestre, prin arte decorative de o mare fantezie si o executie desavarsita, constituind o sinteza a traditiilor locale si a artei arabe; covor ~ = covor de calitate superioara (confectionat la origine in Persia). (s. f.) limba neoiraniana vorbita in Iran si Afganistan. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*persan
I. (locuitor) din Pirinei. (s. f.) limba aglutinanta vorbita de basci. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*basc
I. (locuitor) din Polonia. (s. f.) limba slava occidentala, cu alfabet latin, vorbita de polonezi. II. s. f. 1. dans de origine poloneza cu caracter maiestuos, solemn, cu miscare moderata; melodia corespunzatoare. 2. compozitie instrumentala in tempo si cu caracterul acestui dans. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*polonez
I. (locuitor) din Sahara. o limbi ene = limbi negro-africane vorbite la nord si vest de lacul Ciad si in sudul desertului Libiei. II. s. f. haina usoara de panza, cu epoleti si maneci scurte. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*saharian
I. (locuitor) din Siam. II. adj. referitor la Siam (Thailanda). o frati i sau surori e = gemeni care s-au nascut cu corpurile lipite; (fig.) prieteni nedespartiti; pisica ~a = rasa de pisici cu ochi albastri, cu parul cafeniu, matasos si coada scurta, originara din Extremul Orient. III. s. f. 1. limba vorbita de siamezi. 2. fotoliu dublu cu spatarele indreptate in sens opus. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*siamez
I. (locuitor) din Sicilia. II. adj. 1. referitor la Sicilia. 2. aparare ~a = sistem de aparare la jocul de sah; casata ~a = numele unui sortiment de casata. (s. n.) dialect din Italia meridionala, vorbit in Sicilia. III. adj., s. n. (din) etajul inferior al pleistocenului din bazinul Marii Mediterane. IV. s. f. 1. vechi dans italian cu miscare moderata; melodia corespunzatoare. 2. (in sec. XVII-XVIII) parte lenta a lucrarilor instrumentale (sonata, concert); forma a ariilor lirice. (< fr. , it. )(by 15W9S9e9r3g3i11o)*sicilian
I. (locuitor) din Spania. II. s. f. 1. limba romanica vorbita in Spania si in toate tarile Americii Centrale si de Sud, cu exceptia Braziliei. 2. un fel de esarfa care acopera capul femeilor spaniole. (dupa fr. , it. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*spaniol
I. (locuitor) din Sparta. II. adj. propriu spartanilor. (fig.; si s.) aspru, sever, auster. (< lat. , it. )(by 9W3S3e11r12g12i5o)*spartan
I. (locuitor) din Tirol. II. adj., s. f. (model de rochie) din trei piese: o bluza alba, un fel de sarafan imprimat si un sortulet (alb). III. s. m. iodler (II). (< it. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*tirolez
I. (locuitor) din Toscana. II. adj. ordin ~ = ordin arhitectonic roman imitat dupa ordinul doric, printr-o mare simplitate, cu aspect de robustete putin greoaie. (s. n.) dialect vorbit in Toscana, baza limbii italiene moderne. (< fr. , it. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*toscan
I. (locuitor) din Tracia. II. adj. care apartinea tracilor; tracic. (s. f.) limba indo-europeana, vorbita in antichitate, in Dacia si in Pen. Balcanica. (< lat. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*trac
I. (locuitor) din Troia. II. adj. referitor la Troia. o calul ~ = a) cal urias de lemn construit de ahei dupa sfatul lui Ulise, care, introdus in Troia cu razboinicii ascunsi in el, a pricinuit caderea cetatii. b) mijloc perfid folosit de cineva pentru a submina situatia sau actiunile cuiva. (< lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*troian
I. (locuitor) din Umbria. (s. f.) limba indo-europeana vorbita in antichitate de triburile umbrienilor din Italia centrala. II. s. n. dialect italian vorbit in Umbria. (< fr. )(by 6W7S7e15r1g9i9o)*umbrian
I. (locuitor, popor) din China. II. adj. care apartine Chinei sau chinezilor. o arta ~a = arta dezvoltata in China, prezentand o arhitectura specifica (pagode, temple) cu o bogata decoratie pictata, o sculptura in bronz, jad, fildes, legata de cult, pictura pe matase (suluri), sau pe zidurile templelor etc. (s. f.) limba din familia de limbi sino-tibetane vorbita de chinezi. (< China + -ez)(by 5W13S14e14r7g7i1o)*chinez
I. (locuitor, popor) din Orientul Apropiat si din nordul Africii. II. adj. care apartine arabilor; arabic (1). o arta ~a = arta, o sinteza intre elementele mesopotamiene, persane si bizantine, cu influente ale traditiei locale, prezentand in constructii (moschei, palate, mausolee) curtea interioara incadrata de porticuri, iar in artele decorative ornamentul geometric si floral; cifra ~a = simbol grafic, element al sistemului de numeratie zecimal. (despre cai) care apartine unei rase originare din Pen. Arabia. (s. f.) limba semitica ale carei dialecte sunt vorbite de arabi. (< fr. , lat. )(by 6W14S15e8r8g1i10o)*arab
I. luare (temporara) in stapanire cu forta a unui teritoriu, a unui oras etc. de catre o putere straina; cucerire. II. indeletnicire, profesiune, meserie. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*ocupatie
I. lucrator care executa trasarea unor piese brute. II. s. n. trasor (I, 1). (< trasa + -tor)(by 11W11S12e5r5g14i14o)*trasator
I. lucrator intr-o rafinarie; rafinator (I). II. s. n. 1. masina pentru macinarea sau rafinarea semifabricatelor fibroase ori a pastei de hartie. 2. vas metalic folosit la rafinarea produselor petrofiere; rafinator (II). (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i15o)*rafinor
I. lucrator specializat in meseria de a coafa. II. local unde se coafeaza. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*coafor
Iluminare artificiala puternica. Iluminare speciala folosita in timpul lucrarii unui film. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*ecleraj
Iluminare artificiala puternica (in special in teatru, in film). /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*ecleraj
iluminare puternica a unui oras, a unei strazi, cu ocazia unei festivitati. (< fr. , lat. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*iluminatie
Iluminare puternica a unui oras, a unei strazi, cu ocazia unei sarbatori. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*iluminatie
Iluminare puternica (a unui oras, a unor strazi etc.) cu ocazia unor festivitati. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat. $illuminatio, ...onis$(by 12W12S5e6r14g14i8o)*iluminatie
Iluminism. Tendinta de a accentua intr-un tablou contrastul dintre umbre si lumini. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*luminism
Iluzia miscarii; Ameteala; Este de multe ori insotita de catre greata si ocazional voma si deobicei se inrautateste de la miscare.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*iluzia
imageria mentala este traducerea romaneasca a termenului "mental imagery" din limba engleza.(by 7W8S1e1r2g10i10o)*imageria
imaginatia romanilor a transformat in cuvant romanesc frantuzescul "domaine royale"......(by 14W15S8e8r1g2i10o)*imaginatia
Imaginatie artistica creatoare. Imaginatie; reverie. Ciudatenie, capriciu. Plasmuiri. Piesa de muzica instrumentala care nu are o forma prestabilita. V. Piesa instrumentala in stil contrapunctic, a carei muzica are un caracter neobisnuit, fantastic. (Si in forma ) Tesatura al carei colorit si textura sunt astfel facute incat sa permita maxima imaginatie a autorului. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. it. , gr. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*fantezie
Imagine a unei fiinte, a unui lucru etc. care se proiecteaza ca o umbra pe un fond luminos. Desen care reprezinta contururile unei fiinte sau ale unui lucru pe un fond deschis. Desen din placaj sau din carton pe care sunt fixate tintele la tir. Element de decor reprezentand tufisuri, profiluri de case etc. Talie zvelta, bine proportionata. = a deveni zvelt, a slabi. [Pron. / < fr. , cf. - controlor general impopular al finantelor in Franta].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*silueta
Imagine a unui organ obtinuta prin ortodiagrafie; profil cardio-aortic. [Pron. / < fr. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*ortodiagrama
imagine a unui produs, serviciu, promovata constant si care contribuie la consolidarea capitalului unui brand (sinonim cu marca)(by 12W13S6e6r15g15i8o)*imagine
Imagine a unui spectru, obtinuta cu ajutorul spectrografului. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*spectrograma
imagine de animal, figura statuara care se sculpta ca ornament pe prora navelor. (< it. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*polena
Imagine de animal, figura statuara sacra sau profana care se sculpta ca ornament pe prora navelor. [Cf. it. , fr. < - polonez].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*polena
Imagine, desen etc. care accentueaza, explica sau completeaza un text. = insotire a unei lectii, a unui curs de fragmente muzicale; fond muzical care insoteste o reprezentatie teatrala, o evocare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*ilustratie
imagine, desen etc. care accentueaza, explica sau completeaza un text. o ~ muzicala = insotire a unei lectii, a unui curs de fragmente muzicale; fond muzical care insoteste o reprezentatie teatrala, o evocare literara etc.; coloana sonora a unui film. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*ilustratie
imagine fotogenica inregistrata pe pelicula reversibila, colorata sau alb-negru, intr-o rama, care poate fi observata prin proiectare pe un ecran sau prin privire directa intr-o vizioneza. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*diapozitiv
Imagine fotografica a unui obiect, in care distributia luminii si a umbrei corespunde celei reale; copie a negativului. /<fr. lat. (by 3W3S11e12r12g5i5o)*pozitiv
Imagine fotografica pozitiva facuta pe pelicula sau pe o placa fotografica transparenta, care poate fi proiectata pe ecran. [Sil. ] /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*diapozitiv
Imagine grafica a structurii si a dezvoltarii unei persoane, obtinuta prin psihografie. [< fr. , cf. gr. - suflet, - scriere].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*psihograma
Imagine, idee care urmareste pe cineva neincetat; preocupare chinuitoare. Tulburare mintala provocata de o idee fixa (teama, impulsie). [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. - asediu].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*obsesie
imagine imprimata dupa un desen gravat pe o placa de cupru sau de lemn; gravura. (< it. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*stampa
Imagine imprimata dupa un desen gravat pe o placa de cupru sau de lemn; gravura. [< it. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*stampa
imagine in relief a unui obiect prin examinarea unei stereograme. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*stereomodel
Imagine obtinuta pe o pelicula fotografica sau radiografica a unui organ continand un produs radioactiv. [< fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*autoradiografie
Imagine obtinuta prin proiectarea unui obiect pe o suprafata plana, folosind raze proiectate divergente sau paralele. Disciplina care studiaza metodele folosite pentru construirea acestor imagini. Aspect pe care il are un peisaj, un obiect etc. vazut din departare; priveliste cu un asemenea aspect. Bulevard mare in linie dreapta. Posibilitatea realizarii sau a desfasurarii in viitor a unei actiuni, a unui plan etc. Ceea ce poate ajunge cineva in viitor; posibilitati de viitor. [< fr. , cf. lat. < per - prin, - privire].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*perspectiva
Imagine obtinuta prin reproducerea de pe o placa gravata sau litografiata; gravura. /<it. ngr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*stampa
Imagine plana a unui obiect din spatiu, realizata potrivit anumitor reguli geometrice. Operatie prin care se obtine o astfel de imagine. = reprezentare a (unei regiuni a) scoartei Pamantului pe o harta. Reprezentare pe un ecran cu ajutorul unui focar luminos a imaginilor inregistrate pe un film. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*proiectie
Imagine pozitiva a unei fiinte, a unui obiect, a unui peisaj etc. fixata pe hartie fotografica si obtinuta prin fotografiere. Tehnica fotografierii. (Cin.: in sintagma) = fotografie executata in timpul realizarii unui film pentru asigurarea racordului dintre cadre si secvente, pentru publicitate etc. - Din fr.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*fotografie
Imagine sau desen care insoteste un text pentru a-l impodobi, a-l completa sau a-l explica. a) fond muzical care insoteste o reprezentatie teatrala, un film mut, o evocare literara, o emisiune de radio sau de televiziune; b) fragmente sau bucati muzicale executate ca exemplificari la o expunere de specialitate. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat.$ illustratio, ...onis$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ilustratie
imagine senzoriala care se mentine si dupa iesirea obiectului din campul perceptiv. (< post^1 imagine)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*postimagine
I. (mamifer) care se hraneste cu ierburi. II. s. n. pl. ordin de mamifere care se hranesc numai cu vegetale. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*erbivor
I. (mamifer, pasare) cu temperatura constanta, independenta de cea a mediului extern. II. adj. (despre ape termale) care izvoraste la o temperatura apropiata de aceea a organismului omului. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*homeoterm
I. mamifer rozator din Europa centrala, care aduna in vizuina sa complicata legume, fructe, seminte. II. s. n. blana acestui animal. (< germ. , engl., fr. )(by 4W12S13e6r6g7i15o)*hamster
I. mamifer rozator semiacvatic care isi face cuiburi pe marginea raurilor; biber. II. s. n. blana prelucrata a acestui animal. postav din par de castor (I). (< fr., lat. )(by 11W4S5e5r13g14i7o)*castor
I. manipulant. II. s. n. 1. dispozitiv pentru apucarea si manipularea lingourilor sau a altor semifabricate calde intr-o uzina. 2. aparat pentru stabilirea si intreruperea circuitului la aparatele de telecomunicatii. 3. comutator electric comandat prin pedala. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*manipulator
I. mare demnitar la palatul regilor in evul mediu. guvernator al unei provincii. II. adj. referitor la palatin^1 (I) sau la palatinat. (< fr. , lat. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*palatin
I. mare senior feudal care poseda o feuda de care depindeau alte feude, socotite ca vasale. II. adj. (despre state, natiuni) care nu depinde de nimeni, care exercita o autoritate asupra altui stat. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*suzeran
I. marinar care face serviciul pe gabie. II. vela trapezoidala sau patrata, a doua, incepand de la punte. (< it. , fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*gabier
I. masura subdivizionara de lungime, a suta parte dintr-un metru. II. s. n. panglica lunga de 1 cm (si jumatate) cu diviziuni zecimale, pentru masurat in croitorie, in magazine de textile etc. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*centimetru
I. (mat.) care marcheaza sumatia, adunarea. II. s. n. circuit care efectueaza adunarea sau scaderea intr-un calculator. (< engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*sumator
I. (mat.) care serveste la proiectie. o dreapta ~a (si s. f.) = dreapta care uneste un punct cu proiectia sa pe un plan. II. s. m. f. cel care intocmeste proiecte (3). (< germ. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*proiectant
I. (material) cu ajutorul caruia se poate realiza o izolare electrica, fonica, termica, hidrofuga etc. II. adj. limba ~a = limba lipsita de structura morfologica, in care raporturile gramaticale se exprima prin topica, prin intonatie si prin numeroase cuvinte auxiliare. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*izolant
I. materialism ~ = filozofie materialista care explica toate fenomenele prin analogie cu cele mecanice. II. adj., s. m. f. (adept) al mecanicismului. (dupa rus. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*mecanicist
I. materie coloranta de un rosu intens, din femela cosenilei. II. adj. inv., s. n. (de) culoare rosie vie. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*carmin
I. maxim^2 (I, 1). o pret ~ = pret maxim ingaduit de o lege. II. s. n. tabel continand preturile curente fixate de stat pentru marfurile micilor producatori. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i5o)*maximal
IMBARCA vb. I. A (se) urca pentru calatorie, pentru transport, intr-o nava (mai ales maritima), intr-un vehicul. \\ (Fig.) A se ingaja impreuna (cu) intr-o actiune.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*imbarca
Imbatranire a tesuturilor si a organismului. [< fr. , cf. lat. - a imbatrani].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*senescenta
Imbinare a elementelor constitutive ale unei constructii. Construire, mod de imbinare, de realizare. [Cf. fr. , germ. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*arhitectonica
Imbinare armonioasa a elementelor componente ale unei opere de arta (sunete, miscari, linii etc.). Functionare regulata a oricarei activitati organice ritmice. Ritm regulat al pulsului. [Gen. / < fr. , lat. , cf. gr. - bine, - ritm].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*euritmie
Imbinare artistica a elementelor constitutive ale unei constructii. [G.-D. ] /<fr. , lat. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*arhitectonica
Imbinare de cuvinte, constructie sintactica cu ajutorul careia se exprima o comunicare, ceea ce doresti sa spui; exprimare. Imbinare (fixa) de cuvinte care exprima (figurat) o idee. Manifestare, infatisare a sentimentelor, a ideilor etc. prin intermediul cuvintelor, gesturilor, culorilor, liniilor, sunetelor. Infatisare a fetei, reflectand o stare sufleteasca. Formula care exprima raporturi matematice. [Gen. , var. s.f. / < fr. , lat. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*expresie
Imbinare de cuvinte cu sens unitar si functie gramaticala unica. [G.-D. Sil. ] /<fr. , lat. $locutio, ...onis$(by 11W11S4e4r13g13i6o)*locutiune
Imbinare mecanica a unor idei, conceptii, puncte de vedere eterogene si opuse. Neconsecventa in convingeri; starea celui eclectic. Imbinare necritica a unor elemente luate din stiluri diferite sau din diferitele mijloace personale de exprimare ale unor artisti consacrati. [ < fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*eclectism
Imbogatire naturala in magneziu a rocilor calcaroase. [Dupa fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*dolomitizare
Imbold launtric puternic care inlesneste realizarea unei actiuni; exaltare; avant; elan. [G.-D. ] /<fr. , lat. , ...(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ardoare
Imbold launtric puternic care inlesneste realizarea unei actiuni; exaltare; elan; avant; inflacarare; ardoare. [Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*entuziasm
Imbolnavire a pielii (acoperite cu par a) capului, cauzata de o ciuperca si constand din leziuni profunde, insotite de distrugerea definitiva a firului de par si de atrofia pielii care genereaza parul. [< fr. , cf. lat. - fagure].(by 4W12S12e6r14g15i8o)*favus
imbracaminta traditionala , confectionata dintr-un material viu colorat, folosita de femeile din insulele polineziene.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*imbracaminta
Imbracamintea copiilor, la Roma, pe care acestia o purtau pana la 14 ani.(by 11W4S4e13r13g13i6o)*imbracamintea
imbracaminte comoda de casa (pentru dormit), din pantaloni si bluza. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*pijama
Imbracaminte comoda de casa (purtata dimineata). Starea unei persoane care nu si-a facut inca toaleta. [Pron. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*neglijeu
Imbracaminte comoda, mai ales pentru dormit, compusa dintr-un pantalon si o bluza. [< fr., engl. < cuv. hindustan].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pijama
Imbracaminte completa (formata din haina si pantalon la barbati, sau din fusta si jacheta la femei). Fel de imbracaminte care se poarta in anumite ocazii. Imbracaminte caracteristica unui popor, unei epoci etc. [Pl. / < fr. , cf. it. - obicei, datina].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*costum
imbracaminte de piatra, de beton care captuseste un sant inclinat pentru a impiedica eroziunea sau surparea. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*pereu
- Imbracaminte de (pinza) care acopera parte superioara a corpului. - Valul de la altar. - Husa pentru mobile. - Mapa. - Supracoperta (de carte). - Pleava. - Membrana care inveleste ceapa, usturoiul si alti bulbi. - Placenta. - Spuma vinului care fermenteaza. - Var. Mr., megl. Lat. (Diez, I, 102 si I, 19; Puscariu 266; Meyer 187; Candrea-Dens., 235; REW 1550; DAR); cf. alb. , it. , fr. , sp., port. A trecut recent de la decl. in la cea in -, ca toate cuvintele terminate in - sau -. Der. s.n. (camasa lunga); , s.f. (maiou); , s.f. (maiou).(by 6W14S14e8r8g1i1o)*camase
Imbracaminte femeiasca de casa (lunga pana la calcaie). Invelitoare de panza care acopera diferite instrumente si aparate pe puntea unei nave. [Pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*capot
imbracaminte femeiasca indiana, lunga si ampla, care acopera un umar si lasa dezgolit pe celalalt. (< fr., engl. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sari
Imbracaminte femeiasca indiana, lunga si ampla, care acopera un umar si lasa dezgolit pe celalalt. [< fr., it., engl. < cuv. indian].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*sari
Imbracaminte femeiasca la care fusta si bluza alcatuiesc o singura piesa. [G.-D. ; Sil. ] /<bulg., sb. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*rochie
Imbracaminte feminina compusa din doua piese (fusta si jacheta). [Pron. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*deuxpieces
Imbracaminte feminina constand dintr-o fusta si o jacheta. /Cuv. fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*deuxpieces
imbracaminte feminina din doua piese (fusta si jacheta) din acelasi material. (< fr. )(by 14W7S8e8r1g2i10o)*deuxpieces
(imbracaminte, loc de depunere a imbracamintei) s. f., g.-d. art.pl.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*garderoba
Imbracaminte reglementara care prezinta aceeasi forma dupa croiala, model, panza si culoare, obligatorie pentru anumite categorii de profesiuni. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*uniforma
Imbracaminte rutiera din beton asfaltic, preparat la cald si asternut la rece. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*amiezita
imbracaminte rutiera din mai multe straturi de piatra sparta, indesata cu compresorul. (< fr. , germ. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*macadam
Imbracaminte scurta, cu maneci, purtata de femei in casa. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*camizol
imbracaminte speciala pentru o piesa de teatru, un bal mascat etc.; fel de a se imbraca, in asemenea ocazii. (< costuma + -/t/ie)(by 11W4S4e13r13g6i7o)*costumatie
Imbracaminte speciala pentru o piesa de teatru, un bal mascat etc.; fel de a se imbraca la baluri, in piesele de teatru etc. [Gen. , var. s.f. / < + ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*costumatie
Imbracaminte specifica a romanilor constand dintr-o bucata lunga de stofa sau de lana, care se purta infasurata pe corp, pornind de la umarul stang si lasand descoperit bratul drept. [< lat. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*toga
imbracaminte sportiva din bluza si pantaloni de tricot stransi la glezne. (< engl. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*trening
Imbracaminte tip menita sa distinga pe membrii anumitor institutii. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*uniforma
Imbracaminte usoara de noapte sau de interior, constand din pantaloni si bluza. [Acc. G.-D. ] /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*pijama
Imbracat in damasc. Incrustat cu firicele de aur sau de argint. [Cf. fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*damaschinat
Imbucat, suprapus partial (ca sindrilele, tiglele). Care sunt dispuse ca tiglele de pe acoperisul caselor. [Cf. fr. , lat. < - tigla].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*imbricat
Imbunatatire (a unei legi etc.) prin adaugiri care aduc modificari, completari etc. Substanta care, incorporata solului, ii modifica proprietatile. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*amendament
Imbuteliere. Blocare (a unor nave, a circulatiei etc.). [Pron. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ambuteiaj
I. (medicament) capabil sa neutralizeze aciditatea gastrica. II. adj. (despre materiale) rezistent la actiunea acizilor. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*antiacid
I. (medicament) care are actiune calmanta asupra sistemului nervos central; calmant. II. adj. care relaxeaza, destinde; linistitor; distractiv. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*deconectant
I. medic ~ = medic care ingrijeste in mod obisnuit un bolnav. II. s. m. f. cel care urmeaza un tratament medical intr-o statiune de cura. (< it. )(by 2W10S11e11r4g5i13o)*curant
I. melodios, armonios. o mod ~ = mod care se sprijina pe atractia melodica, pe un singur sunet stabil (tonica). II. s. f. ramura a stiintei muzicii care se ocupa cu studiul melodiei. (< fr. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*melodic
I. membru al unei confrerii de iluminati care exista in Germania in sec. XVII; complotist, conspirator. II. adj. referitor la rozacrucieni. (< fr. )(by 7W1S9e10r3g3i12o)*rozacrucian
I. membru al unui ordin calugaresc catolic, celebru prin austeritatea sa. II. adj. inv., s. n. (de) culoare de un brun pal. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g5i13o)*carmelit
I. membru al unui ordin monaho-cavale-resc fondat in Palestina la inceputul sec. XII; ospitalieri. II. adj. care apartine ioanitilor (I), referitor la ioaniti. (< germ. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*ioanit
I. mic mamifer carnivor din America, inrudit cu dihorul, a carui blana este foarte pretuita. II. s. n. blana prelucrata a acestui animal. (< fr. , engl. )(by 15W15S15e9r9g2i2o)*sconcs
I. migalos, meticulos; amanuntit. II. adv. cu grija, cu multa bagare de seama. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*minutios
Imitare a manierei de a scrie a lui Petrarca, cantand alternanta de bucurii si dureri a dragostei cu ajutorul unei poetici rafinate si utilizand metafora, antiteza, hiperbola si jocul subtil de cuvinte. [< it. , fr. , cf. Francesco Petrarca - poet italian].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*petrarchism
imitare a romanului lui Proust, opera de analiza psihologica si de observatie sociala, puternic influentata de bergsonism, care reconstituie trecutul pe baza fluxului memoriei afective. (< proustian + -ism)(by 11W5S5e13r13g7i7o)*proustianism
Imitare a vocii si a gesturilor cuiva. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mim, - vorbire].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*mimologie
Imitare imediata si fidela a gesturilor altei persoane, observata la unii psihopati. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ecou, - a face].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*ecopraxie
Imitatie a lirismului lui Pindar. Stil pindaric; lirism emfatic in genul lui Pindar. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pindarism
imitatie a poeziei lui Baudelaire, care exprima drama omului modern apasat de spleen, obsedat de ideea mortii, incercat de sentimente satanice si insetat de absolut. (< baudelairian + - ism)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*baudelairianism
Imitatie a poeziei lui Baudelaire, care exprima simbolic dezamagirea si pesimismul generate de societatea burgheza. [Pron. / < - poet francez].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*baudelairianism
imitatie a poeziei lui Byron, caracterizata printr-o atitudine de revolta individuala si anarhica, impetuoasa, dominata de pasiuni tumultuoase, dar sincera si cinstita. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*byronism
Imitatie a poeziei lui Byron, care se caracterizeaza printr-o atitudine de revolta individualista si anarhica, dar sincera si cinstita. [Pron. / < germ. , cf. - poet romantic englez].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*byronism
Imitatie a poeziei lui Horatiu, caracterizata prin intimitate, recluziune a poetului, meditatie si consolare. [< - poet latin]. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*horatianism
imitatie a poeziei lui Horatiu, caracterizata prin intimitate, recluziune, meditatie si somnolare la gura sobei. (< horatian + -ism)(by 8W8S1e2r10g10i3o)*horatianism
Imitatie a poeziei lui Mallarme, care acorda o mai mare importanta muzicii cuvintelor decat sensului lor. [< poet simbolist francez + ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*mallarmeism
imitatie a poeziei lui Virgiliu carac-terizata prin cultul vietii pasnice in mijlocul naturii, prin seninatate si gratiozitate si printr-un puternic sentiment patriotic. (< virgilian + -ism)(by 4W12S13e6r6g15i15o)*virgilianism
Imitatie a poeziilor atribuite lui Ossian. Admiratie pentru acest gen de poezie. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*osianism
imitatie a propriilor procedee artistice; maniera, sablon. (< auto^1 pastisa)(by 12W5S5e14r14g7i8o)*autopastisa
Imitatie caraghioasa a felului de a fi al unora in scop de batjocura; maimutareala. /+ suf.$ ...arie$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*maimutarie
Imitatie caraghioasa a felului de a fi al unora in scop de batjocura; maimutarie. /+ suf.$ ...eala$(by 2W11S11e4r4g13i13o)*maimutareala
Imitatie cu intentie de ridiculizare a unei opere literare serioase. Imitatie nereusita, inferioara originalului. [Gen. / < fr. , it. , cf. lat., gr. < - alaturi, - cantec].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*parodie
imitatie de piele din material plastic, maleabila si rezistenta; (p. ext.) obiect din acest material. (< engl., fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*scai
imitatie de piele fabricata dintr-o panza de bumbac sau de in, acoperita cu nitroceluloza. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*pegamoid
Imitatie de piele fabricata dintr-o panza de bumbac sau de in, acoperita cu nitroceluloza. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*pegamoid
imitatie ieftina a muzicii orientale , avand versuri vulgare ce instiga la acte de depravare si huliganism.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*imitatie
Imitatie inselatoare, aparenta falsa; spoiala. [< fr. , cf. lat. - copie].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*simulacru
I. (mit.) gradina fabuloasa, rezervata spiritelor celor drepti; rai. II. adj. campiile ee = elizeu. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*elizeu
Imn cantat pe mai multe voci, pentru implorarea unui zeu, de obicei Apolo. [Pron. / < fr. , gr. , cf. - epitet al zeului Apolo].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pean
Imn religios de proportii mici, inchinat unui sfant sau unui eveniment. /<sl. (by 2W2S10e11r11g4i5o)*tropar
Imobilizare a unui organ de masina. Asezare la orizontala a suportului unui aparat topografic de vizare. Mod de asezare a aripii sau a ampenajelor fata de fuzelajul unui avion. Postament de grinzi de lemn pe care stau navele in cala. Adancime la care se cufunda in apa o nava. V. [Cf. fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*calaj
Imobilizare persistenta a unei articulatii prin contractia spastica a musculaturii corespunzatoare, asociata adesea cu luxatii. [< fr. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*artrogripoza
imobilizare persistenta a unei articulatii prin contractia spastica a musculaturii corespunzatoare (cu luxatii). (< germ. , fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*artrogripoza
I. monovalent. II. adj., s. m. (cromozom) fara partener omolog, care nu se imperecheaza in timpul meiozei. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*univalent
I. monstru inaripat din mitologia greaca si egipteana, cu corp de leu si cap de femeie. (fig.) personaj enigmatic. II. fluture mare nocturn. (< fr., lat., gr. )(by 4W4S12e13r6g6i7o)*sfinx
I. (mostenitor) care are dreptul la rezerva succesorala. II. adj., s. n. (stat) care formuleaza o rezerva la incheierea unui tratat. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*rezervatar
Impacare; conciliere; procedura de impacare, in dreptul international, urmarind inlaturarea conflictelor. Figura retorica in care se foloseste un argument "ostil" pentru propria cauza. [Pron. , gen. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*conciliatie
Impachetare; materialul (hartie, carton, panza, cutie etc.) in care se impacheteaza ceva. [Cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ambalaj
Impartasanie, cuminecatura (la catolici). [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , gr. < - bine, - har, gratie].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*euharistie
Impartire administrativa in Grecia antica si in Imperiul bizantin. Militie oraseneasca si functie politica in Bizant. [< fr. , cf. gr. - popor].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*dema
Impartire a unei mosteniri intre persoanele indreptatite s-o stapaneasca, facuta de o instanta judecatoreasca sau de succesori intre ei. Folosirea aceluiasi canal de frecvente de emisiuni de catre mai multe statii de radioemisiune. [Pl. / < fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*partaj
Impartirea unui diftong in cele doua elemente vocalice componente. Separare chirurgicala a tesuturilor. [Pron. / < fr. , cf. gr. - separatie].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*diereza
Impartirea unui registru, a unui formular etc. in rubrici; liniatura. [< germ. ].(by 8W9S2e2r3g11i11o)*rubricatura
impartire a unui registru, formular etc. in rubrici; liniatura. (< germ. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*rubricatura
impartire a unui teritoriu in entitati cu anumite particularitati (climaterice, hidrologice etc.) relativ omogene. (< regiune + -ona)(by 9W9S2e3r11g11i5o)*regionare
Impartire a unui teritoriu in regiuni, in zone. [Pron. / et incerta].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*regionare
impartire in mai multe ramuri, directii. (< multi /bi/furcatie)(by 5W13S13e7r7g15i15o)*multifurcatie
impartire in trei parti egale. o a unghiului = problema, pusa in antichitate, privind impartirea unui unghi cu rigla si compasul in trei parti egale. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*trisectiune
Impartire in trei parti egale. = problema celebra, pusa in antichitate, privind impartirea unui unghi cu rigla si compasul in trei parti egale. [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*trisectiune
IMPARTIRE, (operatie aritmetica) 1. Operatie inversa inmultirii, cu limitari -impartitor nul, cat fractionar- 2. (definitie derivata) Se dau doua numere (un deimpartit si un impartitor) si se cere un al treilea, numit cat, astfel ca deimpartitul sa fie fata de cat precum impartitorul este fata de unitate. sursa: Ion Ionescu de la Brazi(by 15W15S8e9r2g2i10o)*impartire
Impartire; separare, divizare. Operatie logica de impartire a genului in speciile sale. = impartire a unui proces de productie in mai multe operatii specializate; = mod de inmultire a celulelor prin mitoza si amitoza. Fragment, parte, unitate obtinuta printr-o impartire. Linioara marcata pe o scara functionala sau pe cadranul unui instrument de masura, corespunzand unei anumite valori; intervalul sau valoarea intervalului dintre doua astfel de linioare. [Cf. lat. , fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*diviziune
Impartit in o suta de grade. // (Subdiviziune) care reprezinta a suta parte dintr-un grad. [Cf. fr. , it. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*centigrad
Impartit in patru parti egale printr-o linie orizontala si una verticala. [Cf. fr. , it. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*scartelat
Impartit in trei. [Var. adj. / < fr. , cf. gr. - in trei, - taiere].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*trihotomic
Impartit orizontal in sase fascii [in DN] din doua smalturi alternate (culoare si metal). [Pron. / cf. fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*fasciat
Impar. = vena care face legatura dintre cele doua vene cave. [Scris si / < fr. , cf. gr. - fara, - par].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*azigos
Impatrit. // Gemeni nascuti in numar de patru. [Var. adj. / < lat. , cf. fr. ]. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*cvadruplu
impaturi (a~) vb., ind. prez. 1 sg. impaturesc, imperf 3 sg. impaturea; conj. prez. 3 impatureasca(by 10W11S4e4r13g13i13o)*impaturi
Imperechere a cromozomilor omologi in profaza |meiotica|meiotic|. [< fr. , cf. gr. - legatura].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sindeza
Imperechere armonioasa de sunete, care impresioneaza placut auzul. V. [Gen. / cf. fr. , lat., gr. < - bine, - voce].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*eufonie
Imperechere de sunete sau de note muzicale care impresioneaza neplacut auzul. Intalnire neplacuta auzului intre silabe sau cuvinte; cacofonie. Stridenta; dezacord. / < fr. , cf. lat. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*disonanta
imperechere incompleta a doi cromozomi, legati numai la un capat, in timpul meiozei. (< fr. )(by 7W7S1e1r1g10i3o)*acrosindeza
imperechere in meioza a cromozomilor de aceeasi origine paternala. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*autosindeza
imperechere in meioza a unor cromozomi de la parinti diferiti. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*alosindeza
impiedicare a actiunilor adversarului printr-o blocare corp la corp la hochei pe gheata. (< engl. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*bodicec
Impiedicarea actiunilor adversarului printr-o blocare corp la corp la hochei pe gheata. [< engl. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*bodicec
impiedicare a contactului direct dintre o picatura de lichid si suprafata unui metal incalzit pe care cade picatura. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*calefactie
Impiedicare a miscarii in sens invers celui dorit a anumitor elemente ale unor mecanisme, folosind frecarea dintre suprafetele care vin in contact. [< + , dupa fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*autofranare
impiedicare a miscarii in sens invers celui dorit a anumitor elemente ale unor mecanisme, prin frecarea dintre suprafetele care vin in contact. (dupa fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*autofranare
Impingere in afara a unui gaz, a unui lichid etc. Eliminare a fatului sau a placentei din cavitatea uterina. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 1W2S10e7r15g15i8o)*expulsie
Impletire de retele nervoase sau de vase sanguine ori limfatice in anumite puncte ale organismului. = plex al sistemului simpatic, situat in partea superioara a abdomenului. [Var. s.n. / < fr., lat. ].(by 2W11S11e4r13g13i15o)*plex
Impletitura de mana facuta din fire groase si folosita in calitate de franjuri sau ca element decorativ pe mobila. /<fr. (by 12W12S6e14r14g8i1o)*macrameu
Impletitura de paie pentru sticle. Unealta folosita la descarcatul vapoarelor. [Pron. / < fr. ].(by 10W3S4e12r6g6i14o)*paion
Impletitura din fire metalice si din azbest, folosita la garnisirea diferitelor piese de masini; metalazbest. /<fr., engl. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*ferodou
Impletitura din nuiele cu care se consolideaza un terasament, o coasta de deal etc. [Sil. ] /<fr. (by 11W12S12e5r6g14i14o)*cleionaj
impletitura fina din fire de bumbac, de matase etc., servind la ornamentarea rufariei, a obiectelor de imbracaminte etc. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*dantela
Impletitura fina din frunzele unui arbust din America Centrala; palarie facuta dintr-o astfel de impletitura. Tesatura de bumbac sau de in care imita aceasta impletitura. [Pl. / < fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*panama
impletitura fina din frunzele unui arbust din America Centrala; (p. ext.) palarie facuta dintr-o astfel de impletitura. tesatura de bumbac sau de in care imita aceasta impletitura. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*panama
Impletitura fina lucrata din fire de bumbac, de matase etc., servind la ornamentarea rufariei, a obiectelor de imbracaminte etc. [< fr. ].(by 15W9S9e2r2g11i4o)*dantela
Implicatia si decurgerea formulelor logice una din alta. Caracteristica a gandirii corecte care respecta legile si regulile de formare si transformare intr-un sistem deductiv. Fel de a actiona logic si pe aceeasi linie de conduita; linie de conduita ferma, neschimbatoare. = in mod consecvent. [Var. s.f. / cf. lat. , it. , fr. ].(by 4W12S13e6r6g7i15o)*consecventa
Implinirea a o suta de ani de la un eveniment insemnat; aniversare de o suta de ani. // (Cel) care are o suta de ani. [< lat. , cf. fr. ].(by 9W2S3e3r11g12i5o)*centenar
Implinire a patru sute de ani de la un eveniment insemnat; aniversarea evenimentului cu acest prilej. // Care dureaza de patru sute de ani. [Var. s.n. / < + ]. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*cvadricentenar
(impodobire) cu galoane^1. (s. m.; ir.) ofiter; (p. ext.) gradat. (< fr. )(by 4W4S4e12r13g6i6o)*galonat
Impodobit cu perle; ca perlele. Perfect. Executat cu o claritate perfecta. = greva in care muncitorii dintr-o intreprindere intrerup lucrul pe sectii. = tiparitura cu aspect neuniform, datorita fenomenului de perlare a cernelii de tipar. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*perlat
2 impolitete, apolitete, badaranie, bruschete, brutalitate, grosolanie, indelicatete, nepolitete, nedilecatete, vulgaritate(by 12W13S6e6r15g15i8o)*politete
Importanta recunoscuta intr-un anumit domeniu; autoritate; pondere. de valoare deosebita. /<fr. lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*prestigiu
imposibil de descurcat, extrem de complicat; de neinteles. (< fr. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*inextricabil
imposibilitatea de a executa miscari a uneia dintre extremitatile corpului. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*atelochinezie
imposibilitatea de a exprima ideile, sentimentele prin cuvinte. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*afemie
imposibilitatea de a recunoaste un cuvant vorbit sau scris. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*logagnozie
imposibilitatea, incapacitatea unei persoane de a-si exprima emotiiletrailrile(by 4W5S13e13r7g7i15o)*imposibilitatea
Imposibilitate de a distinge culoarea galbena. [< fr. , cf. gr. - fara, - galben, - vedere].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*axantopsie
Imposibilitate de a distinge culorile. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - culoare, - vedere].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*discromatopsie
Imposibilitate de a fi cunoscut; caracter incognoscibil. /<fr. (by 5W6S14e14r7g8i8o)*incognoscibilitate
Imposibilitate de a intinde complet degetele ca urmare a unor procese patologice sau a unei malformatii congenitale. [Gen. / < fr. , cf. gr. - incovoiat, - deget].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*camptodactilie
imposibilitate de a intinde degetele, ca urmare a unei malformatii. (< fr. )(by 11W5S13e14r7g7i1o)*camptodactilie
imposibilitate de a localiza o senzatie perceputa la suprafata corpului. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*atopognozie
imposibilitate de a pronunta unele cuvinte sau sunete; logoplegie. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*alalie
imposibilitate de producere si evacuare a lichidului seminal; sterilitate cauzata de lipsa semintei barbatesti. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*aspermatism
imposibilitate patologica de a distinge frigul de cald. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*izotermognozie
imposibilitate patologica de a realiza si mentine pozitia verticala. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*astazie
Impotriva (cuiva sau a ceva). = dimpotriva. In schimbul (altei valori). // Impotriva cuiva; cu totul altfel. // Element prim de compunere savanta care inseamna "opus", "impotriva". [< lat., it. , cf. fr. ].(by 15W8S9e9r2g2i11o)*contra
Impotriva gandirii logice, contrar logicii; nerational. = numar care nu este egal cu catul nici unei perechi de numere intregi; = ecuatie a carei necunoscuta intra sub un radical. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*irational
Impotriva ideilor republicane, dusman al republicii. [Cf. fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*antirepublican
Impotriva imperialismului, potrivnic ideilor imperialiste. [Cf. rus. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*antiimperialist
Impotriva prevederilor constitutiei; care incalca constitutia. [Cf. fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*anticonstitutional
Impotriva sentimentelor omenesti; dusman al drepturilor si libertatilor omului. [< + ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*antiumanitar
impotriva spiritului, a politicii revansarde. (< anti revansard)(by 10W3S4e12r12g6i6o)*antirevansard
Impotrivire politica si economica a claselor in declin fata de orice manifestare a progresului social; fortele sociale reactionare, ostile progresului. Notiune de baza a ciberneticii, desemnand receptionarea de catre organul de comanda a unei informatii despre comportarea organului de executie sau despre efectul actiunii; conexiune inversa. V. [Pron. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*reactiune
Impozit anual egal cu a zecea parte din produsul capatat; desetina; dijma. [Sil.] /+ suf. $...eala$(by 2W2S11e11r4g4i13o)*zeciuiala
Impozit asupra sarii care se percepea in trecut in Franta. [Pl. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*gabela
Impozit feudal care se platea pe cap de locuitor. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. < lat. - cap].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*capitatie
impozit indirect, instituit asupra produselor si serviciilor de prima necesitate. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*acciz
Impozit pentru fiecare pogon de culturi agricole (vie, tutun, porumb etc.). /+ suf. $...arit$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*pogonarit
Impozit perceput sub forma de cote fixe pe fiecare cap de locuitor. [Art. G.-D. ; Sil] /<lat. $capitatio, ...onis, capitation$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*capitatie
(Impozit suplimentar din care se facea remunerarea slujbasilor. /Orig. nec.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*rasura
Imprastiat, risipit. = atentie distributiva; lipsa de concentrare. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*dispersat
Imprastiere a semintelor fara ajutorul agentilor externi. [Cf. it. < gr. - a azvarli].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*autocorie
imprastiere in atmosfera unei mine a unei cantitati de pulbere fina de steril. (dupa fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*sistificare
Imprastiere. Operatie de imprastiere a apelor uzate pe un teren permeabil in vederea epurarii lor. Imprastierea ingrasamantului pe camp. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*epandaj
Imprastiere, raspandire. = descompunere sub forma unui spectru, a unei radiatii de lumina compuse, care trece printr-o prisma de sticla. Imprastiere a unei substante in particule foarte fine intr-un mediu gazos, lichid sau solid. Expresie folosita in statistica matematica, prin care se masoara concentrarea unei multimi de valori in jurul unei valori medii. Fenomen balistic prin care traiectoriile succesive ale proiectilelor trase cu aceeasi arma si cu aceleasi elemente de tragere nu se confunda. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*dispersie
imprecizie ; confuzie ; nebulozitate ; neinteles; ceva ce nu a inteles o pers.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*imprecizie
Impregnare. Distributie neregulata in masa rocilor a unor substante minerale. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*impregnatie
impregnat, acoperit cu ceara. o tablite e = tablite de lemn acoperite cu ceara, pe care vechii romani isi faceau insemnari, socoteli. (< lat. , dupa fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*cerat
Impregnat, acoperit cu ceara. = tablite de lemn acoperite cu ceara, pe care vechii romani isi faceau insemnari, socoteli. [< lat. ].(by 11W11S5e5r13g13i14o)*cerat
Imprejmuire alcatuita din panouri de vergele metalice sau de lemn ori din plasa de sarma. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g5i13o)*grilaj
imprejmuire a terenurilor agricole obstesti, in scopul transformarii lor in pasuni, in Anglia, in sec. XV-XVIII. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*enclusura
imprejmuire cu grilaj; grilaj cu sipci; planseu din grinzi cu interspatii. (arhit.) balustrada exterioara de piatra; partea de sus a bisericilor gotice, in care ferestrele, apropiate intre ele sau despartite numai prin menouri ori colonete, formau un etaj ajurat. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*clairevoie
Imprejmuire cu grilaj; grilaj cu sipci; planseu din grinzi cu interspatii. Balustrada exterioara de piatra; partea de sus a bisericilor gotice, in care ferestrele, apropiate intre ele sau despartite numai prin menouri ori colonete, formau un etaj aproape in intregime ajurat. [Pron. / < fr. ].(by 6W15S15e8r2g2i11o)*clairevoie
imprejmuire din panouri de vergele metalice sau de lemn, ori din plasa de sarma. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*grilaj
Imprejurare, fapt etc. care prilejuieste, ofera cadrul pentru aparitia unui fenomen, imprejurare in care se produce un fenomen. Clauza (a unei intelegeri, a unei conventii). Intamplare viitoare si nesigura de care depinde existenta unei obligatii. Situatia unei persoane din punct de vedere juridic. Situatie, stare fizica sau sociala a cuiva. = situatie a unei persoane (mai ales sportiv) din punctul de vedere al starii sale fizice si al antrenamentului. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. , it. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*conditie
imprejurare in care are loc un fapt. ocazie, conjunctura. o de ~ = de forma, de ochii lumii. (< fr. , lat. )(by 13W6S7e15r15g8i2o)*circumstanta
Imprejurare, particularitate care insoteste un fapt. Ocazie, conjunctura (favorabila sau nefavorabila). = pentru o ocazie anumita; de forma, de ochii lumii. [< lat. < - imprejur, - a tine, cf. fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*circumstanta
Imprejurare, situatie, circumstanta. = imprejurare in care cineva este silit sa procedeze altfel decat ii dicteaza constiinta. = a considera (exagerand) ceva foarte important; a comenta prea mult; = a exagera calitatile, meritele cuiva, a pretui exagerat de mult pe cineva. Intamplare, eveniment, accident (petrecut pe neprevazute). Imbolnavire, boala care necesita ingrijiri speciale etc. Fiecare dintre formele prin care se exprima diferitele functii sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui si numeralului. [< lat. , cf. fr. , it. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*caz
Imprejurare, situatie potrivnica, grea; dificultate. [Cf. fr. , lat. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*adversitate
impresionant (prin fast, prin stralucire); remarcabil; spectacular. (dupa it. )(by 14W14S14e8r8g1i2o)*spectaculos
Impresurare cu armata a unui loc intarit pentru a-l cuceri. = suspendare a puterii anumitor legi si inlocuirea lor cu un regim special de esenta militara. [Pron. , pl. / < it. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*asediu
Impreunare a unui armasar cu o iapa; impreunare la animale. Herghelie de armasari pentru reproducere. [< fr. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*monta
impreunare a unui zeu cu o zeita sau a doua principii de sex opus, care figureaza intr-un mare numar de religii. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*hierogamie
Impreunare, imperechere (la animale); impreunare sexuala; coit. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. - reunire]. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*copulatie
Impreunare sexuala; copulatie. [Pron. , pl. / < lat. - impreunare, cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*coit
imprimare. amprenta a desenului papilar al degetelor, palmelor si talpilor picioarelor. (< fr. , germ. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*impresiune
Imprimare dupa clisee metalice prin intermediul unui cilindru rotativ acoperit cu cauciuc, permitandu-se astfel redarea tuturor detaliilor desenului. [< fr., engl. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*ofset
imprimare in culori, imitand pictura in ulei, obtinuta pe o piatra litografica. (< fr. )(by 9W3S3e3r11g5i5o)*litocromatografie
imprimare in patru culori (galben, rusu, albastru si negru. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*cvadricromie
imprimat, bilet-anexa de format mic, care confera posesorului anumite drepturi (la spectacole, calatorii etc.). (< fr., engl. )(by 6W14S15e8r8g1i10o)*tichet
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act. Carte care cuprinde o culegere de formule dintr-un anumit domeniu; culegere de formule. [Cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*formular
Imprimat de dimensiuni mici care serveste ca dovada pentru plata unor impozite, a unor taxe sau a unor cotizatii; stampila cu care se imprima unele imprimate de acest fel. = imagine imprimata in relief pe hartie, cu ajutorul unei stampile de metal. Taxa reprezentand valoarea unui timbru (1) platita in numerar unei administratii publice. Calitate a unui sunet prin care acesta se deosebeste de un sunet de aceeasi inaltime produs de un alt izvor sonor. Termen prin care se intelege coiful heraldic cu cimierul si lambrechinii sai. [< fr. , cf. it. ].(by 6W14S8e1r2g10i10o)*timbru
Imprimat de dimensiuni mici, emis de stat, pentru a fi aplicat pe scrisori, drept taxa postala, sau pe unele acte oficiale, drept impozit. [Sil. ] /<fr. (by 4W12S12e6r6g8i8o)*timbru
Improspatare a aerului dintr-un spatiu inchis; ventilare, aeratie. = circulatia aerului prin caile respiratorii si plamani. Sistem, instalatie care improspateaza aerul dintr-o incapere etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ventilatie
Improvizare; interpretare spontana, nepregatita a unei teme date sau libere; piesa muzicala improvizata. Discurs, versuri etc. improvizate. Lucru facut la repezeala, la moment. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , rus. ].(by 15W15S8e9r2g11i11o)*improvizatie
improvizare. lucru facut la repezeala, spontan, la moment. interpretare nepregatita, nenotata a unei compozitii muzicale, pe care interpretul o creeaza in acel moment; piesa muzicala astfel executata. discurs, versuri improvizate. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*improvizatie
Improvizatie dramatica a unui grup de bolnavi, folosita ca metoda psihoterapeutica. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*psihodrama
improvizatie dramatica data de membrii unui grup social, ca metoda de investigatie sociometrica si de psihoterapie. (< fr. , engl. )(by 14W7S7e8r1g1i10o)*sociodrama
Improvizatie dramatica data de membrii unui grup social, folosita ca metoda de investigatie si de psihoterapie in sociometrie. V. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*sociodrama
imprudenta, nechibzuinta, nesocotinta, necugetare, hazardare, neprevedere, necumpanire, necumpatare.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*imprudenta
Imprumut avand drept garantie efecte publice (titluri de renta, actiuni etc.) depuse ca gaj. Institutie pe credit care acorda astfel de imprumuturi. [Cf. germ. , fr. , it. ].(by 12W12S12e6r6g14i15o)*lombard
imprumuturi restante,a caror scadenta nu a fost respectata.arieratele apar pe fondul nerespectarii conditiilor contractuale intre unitatile economice.acumularea de arierate intr-un volum mai mare poate produce un blocaj economico-financiar general(by 5W13S14e7r7g15i1o)*imprumuturi
Impuls catre savarsirea unui fapt considerat a fi generat de gratia divina. /<fr. , lat. $contemperatio, ...onis$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*contemperatie
impulsie morbida de a nu putea suporta decat anumite alimente. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*opsomanie
Impulsie patologica de a scrie mult si fara rost.; graforee. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a scrie, - nebunie].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*grafomanie
Impulsiune patologica de a consuma exagerat bauturi (alcoolice). [Gen. / < fr. , cf. gr. - bautura, - nebunie].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*potomanie
impuls morbid de a trai in solitudine, de a se retrage la tara. (< engl. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*agromanie
impuls patologic de a consuma excesiv bauturi (alcoolice); alcoolism cronic, potomanie. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*dipsomanie
Impuls presupus a proveni de la gratia divina si care ar face sa incline vointa catre ceva, fara a o determina insa. [Cf. lat. , fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*contemperatie
impuls presupus a proveni de la gratia divina si care ar face sa incline vointa catre ceva, fara a o determina insa. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*contemperatie
Impuls propriu de invartire al particulelor elementare si al cuantelor. [< engl., fr. , cf. engl. - moment de rotire < - a roti].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*spin
impuls si preocupari sexuale exage-rate, patologice. (< hiper erotism)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*hipererotism
impunerea sistemului de impartire a functiilor de conducere in cadrul unei coalitii, proportional cu ponderea fiecarui partid participant (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 7W8S1e1r10g10i3o)*algoritmizare
Imputernicire data cuiva de catre o persoana sau de catre o autoritate de a vorbi sau de a lucra in numele sau. = forma de administrare a fostelor colonii incredintate dupa primul razboi mondial spre administrare altor state. Ordonanta judecatoreasca prin care o persoana este chemata in fata justitiei sau este incarcerata. = ordin dat de o autoritate judiciara prin care se dispune arestarea cuiva; = ordin prin care se dispune aducerea (cu forta) in fata unei instante a unui martor (intr-o pricina penala). Ordin de plata dat de un deponent de fonduri depozitarului sau. = formular-tip pentru expedierea banilor prin posta. [Cf. fr. , it. , lat. , germ. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*mandat
(imputernicire data cuiva spre a exercita un drept, o atributie) s. f., g.-d. art. pl. (by 3W12S12e5r6g6i14o)*investire
Imputernicire prin care cineva poate actiona in numele altcuiva; mandat; act scris (oficializat) de imputernicire. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*procura
imputernicire scrisa, legalizata, prin care cineva poate actiona in numele altcuiva; mandat. (< germ. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*procura
I. muncitor calificat la masinile de tricotat. II. s. f. masina de tricotat. (< fr. , -euse)(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tricoter
I. muncitor care conduce o draga. II. s. n. nava militara cu pescaj redus sau (hidro)avion special pentru dragarea minelor marine magnetice. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*dragor
I. muncitor care depaneaza autovehicule, masini etc. II. s. n. depanor. (< depana + -tor)(by 1W1S9e10r10g3i3o)*depanator
I. muncitor care efectueaza lucrari de drenaj. II. adj., s. n. (medicament) pentru drenare (2). (< fr. )(by 13W13S7e7r7g1i1o)*drenor
I. muncitor care lucreaza la sortarea materialelor, a produselor. II. s. n. masina de sortat. (< sorta + -tor)(by 13W6S6e15r15g8i9o)*sortator
I. muncitor in decuparea mecanica a furnirului sau a lamelor pentru lazi. II. s. n. masina de decupat. (< decupa + -tor)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*decupator
I. muncitor specialist in asamblarea pieselor, a subansamblelor. II. s. n. (inform.) program care prelucreaza instructiunile scrise intr-un limbaj simbolic pentru calculator. (< fr. )(by 4W13S13e13r7g7i15o)*asamblor
I. muncitor specialist in operatii de finizaj. II. s. n. masina de finisat stratul de uzura al soselelor. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*finisor
I. muncitor specializat in capsarea lazilor si a tapiteriei de mobila. II. s. n. instrument pentru capsarea hartiilor. dispozitiv in legatoria manuala pentru turtirea si fixarea ineluselor de metal ale albumelor etc. (< capsa + -tor)(by 7W15S15e9r9g2i3o)*capsator
i Muncitor specializat in lucrari de constructie, instalare si reparare a masinilor si aparatelor electrice. [Sil. ] /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*electrician
I. muncitor specializat in operatia de sterilizare. II. s. n. aparat, instalatie pentru sterilizarea instrumentelor medicale, a pansamentelor, a unor produse. (< fr. )(by 15W15S15e9r9g2i3o)*sterilizator
Imunitate la otravuri, obtinuta prin deprinderea organismului cu doze progresive crescande. [< fr. , cf. - rege antic].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*mitridatism
imunitate la otravuri, prin deprinderea organismului cu doze progresive. (< fr. , engl. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*mitridatism
Imunitate pe care un organism, avand-o fata de un germen, o prezinta si fata de alt germen. /(by 14W15S8e8r2g2i10o)*paraimunitate
I. (muschi) care permite miscarea de supinatie. II. s. n. sustinator plantar. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*supinator
I. (muschi) care produce o anumita miscare. II. adj., s. n. (substanta, agent) lipsit de activitate intrinseca, care blocheaza receptorii. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*agonist
I. (muschi) care produce o intindere. II. s. m. marime matematica a mai multor componente definite in cadrul geometriei care gene-ralizeaza notiunea de vector. (< fr. , germ. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*tensor
I. (muschi, nerv) care serveste la ridicarea anumitor organe. II. s. n. masina de lucru folosita la ridicarea si asezarea in pozitie definitiva a pieselor prefabricate grele. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*erector
I. (muz.) alunecand de la un sunet la altul. II. s. n. procedeu de trecere rapida, la instrumentele cu coarde sau la pian, de la un sunet la altul prin alunecarea unui deget, respectiv a unghiei degetului aratator, peste toate sunetele intermediare. (< it. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*glissando
I. (muz.) cantabil. II. s. n. parte dintr-o lucrare instrumentala executata in acest mod. (< it. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*cantabile
I. (muz.) cantabil, in genul ariei. II. s. n. forma intermediara intre arie si recitativ. (< it. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*arioso
I. (muz.) cantat de intregul ansamblu. II. s.n. ansamblu de instrumente ale unei orchestre. (in piesele de concert) muzica executata de orchestra in timpul pauzei solistului. (< it., fr. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*tutti
I. (muz.) continuu. II. s. n. basso ~ = parte de acompaniament a unei lucrari muzicale care trebuie cantata in cursul intregii piese. (< it. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*continuo
I. (muz.) crescand treptat in intensitate. II. s. n. crestere progresiva a intensitatii sunetelor; parte a unei compozitii muzicale care se canta in acest tempo. (< it. )(by 11W4S5e5r13g7i7o)*crescendo
I. (muz.) cu mare libertate ritmica. II. s. n. pasaj astfel executat. (< it. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*rubato
I. (muz.) cu o miscare inceata si ampla; lento. II. s. n. piesa, parte a unei compozitii scrise in acest tempo. (< it. )(by 11W11S5e5r14g14i8o)*largo
I. (muz.) cu tenacitate, perseverent; repetat. II. s. n. motiv melodic sau ritmic repetat in mod staruitor. o basso ~ = lucrare polifonica in care basul repeta acelasi desen muzical. (< it. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ostinato
I. (muz.) cu vibratii. II. s. n. oscilatie usoara si rapida in jurul inaltimii reale a unui sunet produs de voce si de instrumentele cu coarde sau electronice. (< it. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*vibrato
I. (muz.; despre compozitii) cu melisme, de coloratura. II. s. f. totalitatea ornamentelor intr-o compozitie; arta de a compune cu melisme. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*melismatic
I. (muz.) foarte repede. II. s. n. (parte dintr-o) lucrare muzicala conceputa in acest tempo. (< it. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*prestissimo
I. (muz.) larg, lent, intre largo si andante. II. s. n. (parte dintr-o) compozitie conceputa in acest tempo. (< it. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*larghetto
I. (muz.) legat, sustinand neintrerupt sunetul unei note. II. s. n. pasaj dintr-o compozitie executat in acest mod. (< it. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*legato
I. (muz.) lent. II. s. n. 1. parte dintr-o lucrare muzicala scrisa in acest tempo. 2. dans clasic lent pentru doi solisti, intr-un balet. (< it. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*adagio
I. (muz.) lent, linistit. II. s. n. (parte dintr-o) sonata, simfonie, concert in acest tempo. (< it. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*andante
I. (muz.) liber, degajat, vijelios, impetuos. (la instrumentele cu coarde si arcus) cu tot arcusul. II. s. n. compozitie in stil neriguros. III. adj. (despre versuri) alb. (< it. )(by 14W15S8e2r2g10i11o)*sciolto
I. (muz.) mai putin grabit decat prestissimo. II. s. n. (parte dintr-o) lucrare muzicala conceputa in acest tempo. (< it. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*presto
I. (muz.) mai putin vioi sau grabit decat allegro. II. s. n. parte a unei sonate, simfonii in acest tempo. (< it. )(by 6W7S7e15r15g9i9o)*allegretto
I. (muz.) moderat, potrivit, intre allegro si andante. II. s. n. parte dintr-o compozitie muzicala executata in acest tempo. (< it. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*moderato
I. (muz.) putin mai viu decat andante. II. s. n. arie in acest tempo. (< it. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*andantino
I. (muz.) rar, lent, intre largo si adagio. II. s. n. (parte dintr-o) compozitie executata in acest ritm. (< it. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*lento
I. (muz.) repede, vioi, vesel. II. s. n. parte a unei sonate, simfonii in acest tempo. (< it. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*allegro
I. (muz.) sacadat, separand net fiecare nota. II. s. n. parte dintr-o compozitie muzicala executata in acest mod. (< it. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*staccato
I. (muz.) scazand in intensitate, din ce in ce mai incet; diminuendo. II. s. n. scadere progresiva a intensitatii sunetelor; parte a unei compozitii muzicale care se canta in acest mod. (< it. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*decrescendo
In aceeasi lucrare sau in acelasi pasaj; tot acolo. [Sil. ] /<Cuv. lat.(by 15W8S9e2r11g11i4o)*ibidem
In acelasi timp acea persoana poate fi atrasa de barbati dar in unele cazuri izolate si de femei, insa numai pe rand.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*termen
in acest (sau acel) moment, inca de pe acum (< sau de pe atunci). (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*deja
In acest (sau acel) moment, inca de pe acum (sau de pe atunci). [< fr. ]. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*deja
|Inactivarea|inactiva| unui operon prin interactiunea operatorului cu |represorul|represor|. [< fr. , cf. lat. - a impiedica].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*represie
inactivitate generata de incapacitatea de a face efort, atitudine de apatie; spirit de stagnare. (dupa rus. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*oblomovism
inadmisibili, -e, adj. Care nu poate fi admis, primit, acceptat; neadmisibil. - Din fr. (by 7W7S7e15r1g9i9o)*inadmisibil
In afara programului din scoala. = activitate care, fara a insemna instruire propriu-zisa, completeaza educatia elevului pe plan fizic, moral sau intelectual in afara programului de scoala (tabere, colonii, cercuri stiintifice sau distractive etc.). [Cf. fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i4o)*periscolar
in afara programului sau a activitatii scolare. (< extra^1 scolar)(by 13W14S7e7r1g1i9o)*extrascolar
in afara realitatii; ireal; care respinge apropierile prea directe intre planul artistic si cel real. (< it. )(by 9W10S3e3r6g14i7o)*areal
In afara terenului de joc. Iesirea, scoaterea mingii in afara terenului de joc; penalizarea aplicata in aceasta situatie. [< engl. - afara].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*aut
Inaintas, premergator (intr-un domeniu oarecare). [Cf. fr. , lat. ].(by 1W2S10e4r4g12i12o)*precursor
Inaintea oricarei experiente, inainte de fapte, in mod aprioric. [Pron. / < lat.sc. - din ceea ce preceda].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*apriori
(Inaintea vocalelor si a consoanelor sonore, in forma ) Element de compunere care: formeaza, de la verbe, derivate care exprima o imprastiere, o repetare sau o intensificare a actiunii exprimate de verbul simplu; formeaza, de la adjective, derivate care exprima intensificarea insusirii exprimate de adjectivul simplu; (rar) formeaza, de la substantive, derivate care exprima ideea de intensitate in raport cu substantivul simplu; formeaza, de la substantive denumind grade de rudenie, derivate care indica generatii departate; formeaza, de la adverbe de timp, derivate indicand un timp mai indelungat decat cel exprimat de adverbul simplu; formeaza, de la verbe, derivate care exprima ideea revenirii la o stare mai veche; formeaza, de la verbe, derivate care exprima ideea modificarii (in sens negativ) a situatiei dinainte; formeaza, de la verbe, substantive si adjective, derivate cu sensul mai departat de cel al cuvantului simplu. [Var.: ] - Din sl. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*ras
(Inaintea vocalelor si consoanelor sonore, in forma ) Element de compunere cu sens privativ, care serveste la formarea unor substantive, a unor adjective si a unor verbe. [Var.: , ] - Lat. , fr.(by 4W5S13e13r7g15i15o)*des
inaltare a albiei unui rau prin aluviuni; ridicare a suprafetei reliefului prin depuneri de materiale. (dupa engl. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*agradare
/inaltator a parti din spate,a unei incaltamintisau obiect cu penita ce foloseste cerneala ,direct din calimara pentru scris.(by 3W3S12e5r6g14i14o)*inaltator
Inalt demnitar bizantin, care administra palatul imperial. [< fr. , cf. lat. - grija, - palat].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*curopalat
inalt demnitar bizantin, care urma in ierarhie dupa imparat. (< lat. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*nobilissim
Inalt demnitar bizantin, care urma in ierarhie dupa imparat. [< lat. ].(by 15W9S9e2r11g11i4o)*nobilissim
inalt demnitar care guverneaza o provincie in numele si in locul regelui. (dupa fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*vicerege
Inalt demnitar care guverneaza o provincie in numele si in locul regelui; loctiitor al regelui intr-o provincie indepartata. [Dupa fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*vicerege
Inalt dregator la curtea domnitorului cu care acesta se sfatuia. /<sl.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*sfetnic
Inalterabil, vesnic verde cuvant folosit in Omul recent al lui Patapievici si in Dezmembramintele lui Draghici Marius(by 14W14S7e8r1g1i10o)*inalterabil
= inalt functionar care conduce un departament sau o parte din administratia centrala (ca delegat al ministrului de care depinde). [< + , dupa fr. ].(by 5W14S14e14r8g8i1o)*subsecretar
Inalt functionar de stat, persoana care detine o demnitate importanta. [< fr. , dupa ].(by 10W4S14e15r8g8i2o)*demnitar
Inalt functionar din vechea China, din Indochina si Coreea. Cel care manifesta dispret fata de oamenii simpli. [< fr. , cf. port. < sanscr. - consilier].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*mandarin
inalt functionar in vechea republica a Venetiei, insarcinat cu inspectarea sau comanda unei flote, fortificatii sau provincii. (< it. , fr. )(by 10W3S3e12r12g5i14o)*proveditor
Inaltime a unui punct de pe suprafata Pamantului in raport cu nivelul marii. /<lat. $altitudo, ...inis,altitude$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*altitudine
Inaltime cu varf rotunjit care se ridica deasupra masei unui ghetar. [< engl. ].(by 11W4S5e13r13g7i15o)*nunakol
Inaltime morala, spirituala, grandoare, maretie morala. Reprezentare grafica la scara a fetelor verticale exterioare ale unei constructii, ale unei masini etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*elevatie
Inalt magistrat care avea un rang imediat inferior consulului in vechea Roma. Persoana numita pe langa marile unitati militare, cu atributii in timp de razboi sau de mobilizare in politia administrativa si judiciara. Seful administrativ al unei plasi. [< lat. , cf. fr. ].(by 4W4S12e13r13g6i7o)*pretor
Inalt prelat care face parte din colegiul care alege pe papa; principe al bisericii catolice. = rosu-purpuriu. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cardinal
In al treilea rand; a treia data. // Element prim de compunere savanta cu semnificatia "al treilea", "tert". [Pron. / < lat., fr., it. ].(by 15W9S4e5r13g13i7o)*tertio
Inalt titlu nobilar in Anglia; persoana care poarta acest titlu. Denumirea data unor demnitari englezi. [Pl. / < engl., fr. ].(by 1W1S2e10r10g4i12o)*lord
inalt titlu nobiliar militar in Etiopia, rezervat capeteniilor de provincii istorice. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*ras
Inalt titlu nobiliar militar in Etiopia, rezervat, de regula, capeteniilor de provincii istorice. [Pl. / < fr., ar. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*ras
Inaltul comandament al marinei militare; administratia superioara a marinei militare. [Cf. it. , germ. ].(by 1W9S9e3r11g12i5o)*amiralitate
(in Anglia) 1. mare proprietar funciar, in evul mediu. 2. titlu nobiliar ereditar sau conferit de rege; persoana cu acest titlu. 3. membru al Camerei Superioare (Camera Lorzilor) a parlamentului. 4. titlu al unor inalti demnitari englezi. (< engl. )(by 11W11S12e5r5g14i14o)*lord
(in antrenamentul animal) reducere progresiva si uneori disparitia temporara a unei reactii reflexe, in caz de repetare a aceleiasi situatii stimulante. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*habituatie
Inapoia; in urma; in dosul (cuiva sau a ceva); dupa (ceva); in spatele. /Din (by 11W11S4e5r13g13i7o)*indaratul
in apropierea polilor, intre 6^0s si 6^6s3^0' latitudine nordica si sudica; specific acestei zone. (< engl., germ. )(by 5W13S14e7r7g1i9o)*subpolar
(in apusul Europei) 1. asociatie economica, politica si religioasa la inceputul epocii feudale. 2. asociatie mestesugareasca sau comerciala asemanatoare corporatiei, in evul mediu. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*ghilda
in Ardeal (marginimea Sibiului) folosit si ca sinonim pentru gard de lemn (nu foarte solid) asa ar fi de facto corect!(by 10W12S12e5r5g14i14o)*in
(in argoul studentilor germani pe la 1700) targovet incult. (p. ext.) om multumit de sine, retrograd, ingamfat si marginit. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g14i15o)*filistin
In asociere unul cu altul; impreuna; la un loc. unul dupa altul; laolalta; impreuna. unul catre altul. /< + (by 10W4S4e12r13g15i15o)*olalta
In asociere unul cu altul (sau cu altii); gramada; la un loc. [Sil. ] /(by 8W1S1e10r10g3i12o)*laolalta
(in Atena antica) membru al unei comisii insarcinate cu revizuirea constitutiei, a legilor etc. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*nomotet
I. nava de linie de mare tonaj avand corpul protejat de o cuirasa puternica si tunuri de mare calibru. II. adj. (despre nave de razboi) protejat de o cuirasa. (< fr. )(by 8W8S2e10r10g4i4o)*cuirasat
I. nava puternica de mic tonaj destinata remorcarii altor nave. II. adj. care remorcheaza. o avion ~ = avion care tracteaza unul sau mai multe planoare de zbor. (< fr. )(by 2W2S11e11r11g5i5o)*remorcher
(in biserica catolica) 1. ordin monahal ramura a unui asemenea ordin. 2. confrerie din clerici si laici, in scopul intensificarii propagandei religioase. 3. adunare de prelati pentru examinarea unor anumite chestiuni, situatii etc. 4. departament al curiei papale, condus de un cardinal. 5. sedinta de studiu la un conciliu; (p. ext.) adunare religioasa. (< fr. , lat. )(by 8W8S2e10r4g15i8o)*congregatie
(in biserica evanghelica) 1. preot care supravegheaza o eforie. 2. episcop. (< germ. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*superintendent
(in bisericile catolice) panou vertical sculptat si pictat, in spatele altarului. (< fr. , sp. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*retablu
(in bisericile catolice) piesa de stofa decorata, aplicata pe partea din fata a mesei altarului. (< lat. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*antependiu
... In bucatele. ...a taia in bucatele; a face mici farame; a hacui. /<turc.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*harcea
(in budism, in jainism si in filozofia indiana) stare de liniste desavarsita, de fericire, eliberare definitiva de suferinte, de grijile vietii, obtinuta prin contemplatie si asceza. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*nirvana
(In budism si tantrism) imagine-simbol servind ca instrument al contemplatiei; cerc magic. (< fr. ) (by 12W6S6e14r15g8i8o)*mandala
in cadrul unei anumite zone. o sol ~ = sol format sub influenta unor conditii locale de relief, de litologie etc. (< engl. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*intrazonal
incalcare a dispozitiilor unei legi, ale unui regulament etc., care se sanctioneaza cu o pedeapsa usoara (amenda sau sanctiune administrativa). (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*contraventie
... Incalcare a regulilor de joc, constand in atingerea sau oprirea mingii cu mana, atragand dupa sine o penalizare. /<engl. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*hent
Incalcare a regulilor de joc, manifestata prin acte brutale si sanctionata de arbitru. /<engl. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*fault
Incalcare constienta sau involuntara a unui principiu, a unei norme, a unui adevar; eroare. din neatentie; din intamplare. [G.-D. ] / + suf. ...(by 12W12S5e6r14g14i7o)*greseala
Incalcare inconstienta sau involuntara a unui principiu, a unei norme, a unui adevar; greseala; ratacire; aberatie. a insela (pe cineva); a amagi. [G.-D. ] /<fr. lat. ...(by 11W12S5e5r13g14i7o)*eroare
incalcare usoara a legii penale, sanctionata cu inchisoare corectionala sau amenda. (< lat. , fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*delict
Incalecare din fuga a calului, fara ajutorul scarilor; serie de exercitii de suplete executate pe un cal, cu sau fara scari. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*voltija
Incaltaminte care se poarta peste pantofi sau peste ghete pentru a le proteja contra umezelii, noroiului etc. Macara cu un singur scripete si cu una din fete taiata. [< fr. ].(by 2W10S11e11r4g5i13o)*galos
Incaltaminte cu talpa groasa de lemn, purtata de actorii teatrului antic grecesc si roman. /<fr. , lat. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*coturn
incaltaminte cu talpa groasa pe care o purtau pe scena actorii antici de tragedie; (fig.) simbol al tragedianului. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*coturn
Incaltaminte cu talpa groasa pe care o purtau pe scena actorii antici de tragedie. [< lat. , gr. , cf. fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*coturn
incaltaminte de iarna din pasla, cauciuc etc. care se poarta peste pantofi. incaltaminte de casa din pasla. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*soson
Incaltaminte de iarna facuta din postav sau din cauciuc, care se poarta peste pantofi. Pantof de casa facut din pasla. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*soson
Incaltaminte de panza cu talpa de sfoara, folosita in special de alpinisti. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*espadrila
Incaltaminte de piele neargasita, purtata de indienii din America de Nord. Incaltaminte usoara, fara sireturi, cu talpa plata. [< fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*mocasin
Incaltaminte de vara alcatuita dintr-o talpa legata de picior cu niste curele de piele sau de panza. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sandala
incaltaminte de vara dintr-o talpa legata de picior cu niste curele de piele sau de panza. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*sandala
incaltaminte nationala la vechii greci si la romani, asemanatoare cu sandalele. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*crepida
Incaltaminte nationala la vechii greci si la romani, asemanatoare cu sandalele. [< lat. , gr. , cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*crepida
Incaltaminte romana de provenienta din Galia. Sanda de capucin. [< lat. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*galica
incaltaminte usoara, de panza, cu talpa de sfoara, pentru alpinisti. (< fr. )(by 15W1S9e3r3g11i12o)*espadrila
incalzire a apei unor lacuri sarate, sub actiunea razelor solare, mai mult decat regiunile invecinate. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*heliotermie
Incalzire a apei unor lacuri sarate, sub actiunea razelor solare, mai mult decat regiunile invecinate. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*heliotermie
: in cantitate mare; angro. comert care consta in cumpararea-vanzarea unor marfuri in canti-tati mari. /Din (by 5W13S13e7r7g15i15o)*ridicata
In cantitate mica; nu prea mult; putin; nitel. putin; catva. nici macar putin; nici un pic; deloc; defel. /<ngr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*oleaca
incapacitate a copulatiei, datorita unei malformatii a organelor genitale feminine. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i14o)*apareunie
incapacitate a cromozomilor omologi de a forma perechi in cursul meiozei. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*asindeza
Incapacitatea de a cuprinde un lucru, o idee, de a intelege pe deplin sensul real al unei expresii sau eveniment(by 11W12S5e5r14g14i7o)*incapacitatea
Incapacitatea de a distinge culorile. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - culoare, - vaz].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*acromatopsie
incapacitatea de a executa acte motorii, desi muschii nu sunt paralizati. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*achinezie
Incapacitatea de a in elege si utiliza cifrele si simbolurile matematice pentru a efectua calcule.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*incapacitatea
incapacitate a musculaturii netede a tubului digestiv, in stare de spasm de a se relaxa. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*acalazie
Incapacitate a ochiului de a vedea rosul. [< fr. , cf. gr. - primul (rosul e socotita prima dintre culorile spectrului), - fara, - vedere].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*protanopie
Incapacitate a unor specii de plante de a lega rod prin |fecundarea|fecunda| florilor cu polen propriu. [< + ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*autosterilitate
incapacitate a unui afazic de a intelege ceea ce aude. (< engl. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*acatamatezie
incapacitate a unui organism hermafrodit de a se autofertiliza. (< autosteril + -itate)(by 15W8S8e1r2g10i10o)*autosterilitate
incapacitate de a actiona coerent, de a coordona ansamblul actiunilor partiale care concura la realizarea unui scop util. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*apragmatism
Incapacitate de a diferentia evenimentele traite de propria persoana de cele din vis, citite sau auzite. [Gen. / < fr. ]. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*criptomnezie
Incapacitate de a executa miscari coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. [< fr. , cf. gr. - fara, - actiune].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*apraxie
Incapacitate de a face miscari coordonate in urma unor leziuni ale creierului. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*apraxie
Incapacitate de a intelege limbajul scris; cecitate verbala. [< fr. , cf. gr. - fara, - cuvant].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*alexie
incapacitate de intelegere de catre bolnav a unei dureri, insotita de absenta reactiei de aparare. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*analgognozie
Incapacitate de reproducere biologica. Dezvoltare embrionara insuficienta. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - nastere].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*agenezie
incapacitate momentana de a-si aminti ceva. eroare accidentala in cursul vorbirii sau scrierii, folosirea unui cuvant in locul altuia, datorita oboselii, emotiei, neatentiei etc. (< fr., lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*lapsus
incapacitate patologica de a citi litere, cifre sau note muzicale. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*alezie
incapacitate patologica de a executa miscari coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. (< fr. , gr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*apraxie
incapacitate patologica de a indeplini simultan diferite miscari elementare. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*asinergie
Incapacitate patologica de a indeplini simultan diferite miscari elementare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - cooperare].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*asinergie
incapacitate patologica de a recunoaste formele obiectelor prin palpare. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*astereognozie
incapacitate patologica de elaborare a imaginilor in schizofrenie. (cf. , imagine)(by 4W13S13e6r6g15i15o)*aniconie
incapacitate recurenta de a rezista impulsurilor de smulgere a parului propriu, ducand la o pierdere notabila a parului(by 10W3S3e12r12g5i6o)*incapacitate
Incapatanare, indarjire, indaratnicie. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*obstinatie
Incapere accesorie intr-o locuinta in care sunt pastrate obiecte (folosite mai rar). [Art. G.-D. ] /<fr.(by 13W7S7e7r1g1i9o)*debara
Incapere aflata intre puntea cea mai de jos si carlinga navei, in care se pune incarcatura. Plan inclinat catre mare pe care se construiesc sau se repara nave. [< fr. , cf. it. , gr. - a cobori].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*cala
Incapere, camera pe bordul unei nave; incapere mica, avand diverse destinatii. = cabina amenajata si echipata cu un post telefonic; = compartiment al unei nave cosmice in care stau astronautii in timpul zborului; capsula cosmica. [< fr. , it. , cf. engl. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cabina
incapere care preceda naosul unui templu bizantin; pronaos; pridvorul unei biserici. (< fr., gr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*nartex
Incapere care preceda naosul unui templu bizantin; pronaos; pridvorul unei biserici. [Pl. , scris si / < fr., lat. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*nartex
Incapere care serveste ca spatiu de comunicare intre incaperile unui apartament sau ale unei cladiri publice. Portiune situata in fundul si pe marginile scenei, servind la depozitarea decorurilor si a mobilierului. [Cf. fr. ]. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*degajament
incapere debara, in care poate incapea toata imbracamintea casei.. (< engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*dressing
Incapere dintr-o biblioteca in care se pastreaza mijloacele audiovizuale folosite mai ales pentru invatarea limbilor straine. [Sil. ] /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*mediateca
Incapere folosita pentru izolarea temporara a unei persoane sub regim aspru. [G.-D. ] /<lat. , it. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*carcera
Incapere, galerie aflata in intregime sub pamant; excavatie subterana. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*subterana
Incapere in care matroanele romane se retrageau pentru a-si primi prietenii apropiati. Adunare a cardinalilor pentru alegerea unui papa; loc unde se tine aceasta adunare. [Pl. / < lat. - camera inchisa cu cheia, cf. fr., it. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*conclav
incapere in casele romane unde se pastrau statuetele larilor si penatilor. (< lat. , fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*larariu
Incapere in casele romane unde se pastrau statuetele larilor si penatilor. [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*larariu
Incapere in inchisori, folosita pentru inchiderea unui detinut sub un regim aspru. Incapere (in forma si de marimea unui dulap) unde se inchideau militarii si elevii pedepsiti in cazarmi si in scoli. [< lat. , cf. it. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*carcera
Incapere (intr-o casa, intr-un apartament etc.) mai retrasa si mai linistita decat celelalte, destinata anumitor folosinte (pentru lucru, in vederea exercitarii unei profesiuni etc.). Incapere sau serie de incaperi (in localul unei institutii) unde lucreaza cineva, fiindu-i rezervate exclusiv; birou. Sectie, serviciu de studii. = a) centru didactic al activitatii metodice dintr-o scoala, dintr-un oras etc.; b) sectie de indrumare si de informare in bibliotecile mari si in intreprinderi; = centru in care se dadeau indrumari teoretice si metodice cadrelor de lectori, conferentiari si propagandisti si celor care studiau marxism-leninismul; = centru de indrumare tehnica in cadrul unei intreprinderi. Guvern; guvernamant; consiliu de ministri. Mobila mica, alcatuita dintr-un corp bogat ornat si cu sertare, asezat pe un suport in forma de masa sau pe coloane. [Pl. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cabinet
Incapere intr-o cladire; odaie. = compozitie muzicala facuta pentru un numar redus de instrumente. Nume dat unor aparate sau dispozitive care se aseamana cu o incapere, cu o odaie. = a) incapere neluminata sau cu lumina de o anumita culoare, in care se lucreaza cu materiale fotosensibile; b) dispozitiv cu ajutorul caruia se obtine pe un ecran imaginea rasturnata a unui obiect; = a) aparat fotografic; b) camera obscura; = incapere a motorului cu ardere interna, in care se aprinde amestecul de gaze. Tub inchis de cauciuc care se umple cu aer sub presiune si care se asaza pe roata sub anvelopa; balon de cauciuc al unei mingi de sport, in care se introduce aer sub presiune. Adunare parlamentara constituita; institutie parlamentara. [< it. ].(by 13W6S6e15r15g15i9o)*camera
Incapere, loc unde se tin lucruri folosite rar, vechituri etc. [Pl. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*debara
Incapere, mai ales pe langa salile de spectacol, in care se poate fuma. [Pron. , var. s.n. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*fumoar
Incapere mare destinata spectacolelor, unor manifestari sportive etc. Totalitatea persoanelor adunate intr-o sala (1). Incapere mare intr-un apartament; antreu, vestibul. Coridor. [< fr. , cf. germ. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*sala
incapere mica amenajata intr-o cladire, pe un vehicul, la bordul unei (aero)nave etc. o ~ telefonica = cabina amenajata si echipata cu un post telefonic; ~ spatiala = compartiment etanseizat al unei nave spatiale in care stau astronautii in timpul zborului. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cabina
Incapere mica intr-o casa taraneasca, unde se pastreaza alimentele si unele obiecte casnice. /<lat. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*celar
Incapere mica (intr-o cladire, intr-un vehicul, la bordul unui vas, pe plaja etc.) amenajata in concordanta cu destinatia. parte a unei nave cosmice in care se afla cosmonautii in timpul zborului. [G.-D. ] /< fr. (by 8W9S2e2r3g11i11o)*cabina
incapere mica si intunecoasa in inchisori, cazarmi si scoli, in trecut, pentru detentie temporara, sub un regim aspru, a celor pedepsiti. (< lat. , it. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*carcera
Incapere principala a casei de locuit in Grecia antica. [< fr. , gr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*megaron
Incapere sau galerie la etajul unei cladiri, deschisa spre exterior prin intermediul unei coloane. Balcon marginit de panouri pline sau traforate, care impiedica patrunderea directa a soarelui. Serie celebra de 52 de fresce pictate de Rafael intr-o galerie a Vaticanului. [Pron. , var. s.f., gen. / < it. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*loggia
Incapere (sau spatiu) special amenajata la intrarea intr-un asezamant public, in care se lasa paltoanele si caciulile; garderoba. [Sil. ] /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*vestiar
Incapere semicirculara in bisericile crestine, destinata altarului. /<fr. , lat. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*absida
Incapere servind ca spatiu de comunicare intre odaile unui apartament sau intre partile unei cladiri publice. /<fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*degajament
incapere sferica pe a carei fata interioara sunt reprezentate in relief forma si accidentele scoartei terestre. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*georama
Incapere speciala in care se depoziteaza iarna blocuri de gheata naturala, pentru a fi folosite in cursul verii. / + suf. ...(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ghetarie
... Incapere speciala in care se pastreaza produsele agricole, in special cerealele. /<ung. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*hambar
Incapere speciala in unele cladiri destinata recreatiei. [Sil. ] /<fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*foaier
Incapere special amenajata care serveste pentru adapostirea si cultivarea plantelor care nu suporta frigul. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*sera
incapere special amenajata pentru adapostirea si cultivarea plantelor care nu suporta frigul. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*sera
Incapere special amenajata pentru efectuarea unor experimente asupra plantelor. /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*fitotron
Incapere speciala pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; closet; privata. [Sil. ] /<lat. , fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*latrina
Incapere speciala pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; latrina; privata. /<engl., fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*closet
Incapere speciala pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; toaleta; closet; latrina. /<fr. lat. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*privata
Incapere unde se mentine frigul artificial si care serveste la pastrarea in cantitati mari a produselor usor alterabile; instalatie frigorifica. /<fr. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*frigorifer
Incapere unde se pastreaza obiectele de cult si vesmintele preotesti. [G.-D. Sil. ] /<lat. fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*sacristie
Incapere unde sunt crescute, pentru a fi observate, diferite animale mici terestre (serpi, soparle etc.). Teren stancos amenajat special pentru cultivarea unei anumite plante. [Pron. / < fr., lat. , germ. ].(by 1W10S10e10r3g4i12o)*terariu
Incarcare cu stelit a unor portiuni de organe de masina. [Cf. fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*stelitare
Incarcat cu fraze si figuri nefolositoare; emfatic, umflat; bombast. [< germ. ].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*bombastic
Incarcat cu mirosuri grele; stricat, infectat. Depravat, corupt. Vicios. [Pron. / < ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*viciat
Incarcatura de nisip, de pietris etc. care asigura stabilitatea unei nave sau reglarea altitudinii unui balon. Compartiment etans al unui submarin, care asigura scufundarea sau ridicarea submarinului la suprafata prin umplerea lui cu apa sau cu aer; lest. Ceea ce este inutil, de prisos, impovarator, umplutura. Strat de pietris folosit ca pat pentru asezarea traverselor unei linii ferate; amestec de pietris si de nisip folosit la diferite lucrari. [Pl. / < fr. , cf. engl. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*balast
Incarcatura exploziva ingropata in pamant sau instalata sub apa in scop de a aduce pagube inamicului. /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*fugasa
Incarcatura normala a unui cuptor metalurgic, care se prelucreaza pentru a se obtine un metal cu o anumita compozitie. Cantitatea de metal lichid obtinuta intr-un cuptor inalt dintr-o incarcatura normala. Procesul de incarcare, prelucrare si scoatere a materialului dintr-un cuptor metalurgic. Cantitate totala de material lemnos destinata a fi uscata printr-o singura operatie de uscare. Atac impetuos, avantat, dat de o trupa de cavalerie. Atac plin de elan asupra adversarului. Atac violent prin scris si prin caricaturi (in presa, in teatru etc.). Interpretare, infatisare exagerata a unui personaj, a unei idei etc. [< fr. ].(by 6W6S6e14r15g8i8o)*sarja
Incarcatura speciala din material greu (nisip, pietris etc.), care asigura echilibrul unei nave; balast. /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*lest
In care barbatul vine sa locuiasca in familia sotiei sale. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*matrilocal
In care cutremurele nu se produc deloc sau sunt foarte slabe. [Pron. / cf. fr. ].(by 5W5S14e14r14g8i8o)*aseismic
In care femeia vine sa locuiasca in familia sotului ei. [< fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*patrilocal
In care intra capul osului respectiv. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cavitate, - forma].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cotiloid
In care o gandire, o fraza se exprima printr-un singur cuvant. [< fr. , cf. gr. - intreg, - fraza].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*holofrastic
In care parte(?); in ce directie(?); unde(?). fiecare in drumul sau; in diferite parti; care si unde. a nu (mai) avea o alta iesire. [Sil. ] /<lat. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*incotro
In care peripetiile sunt numeroase si complicate. [< fr. , cf. lat. - complicat].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*implex
In care pretul convenit inglobeaza toate uzurile pe care le va suferi marfa pana la destinatie. [< fr. , cf. engl. - franco la bord].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*fob
In care se articuleaza un os; glenoidal. [Pron. , pl. / < fr. , cf. gr. - cavitate mica, - forma].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*glenoid
In care se colecteaza fluide. canal central in care se aduna apele colectate de intreaga retea de canale, spre a le conduce intr-un anumit loc. /<fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*colector
in care se expune; care prezinta. o propozitie ~a = propozitie enuntiativa; metoda ~a = metoda de prezentare in forma unei expuneri. (despre ton) rece; afectat. (< engl. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*expozitiv
In care se expune, care prezinta. = propozitie enuntiativa; = metoda de predare in forma unei expuneri. Rece; afectat. [< fr. ].(by 12W13S6e6r7g15i15o)*expozitiv
In care se formeaza limfocite. = organe bogate in tesuturi limfoide. [Pron. / < fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*limfoid
In care toate mineralele sunt cristalizate. [< fr. , cf. gr. - intreg, - ca gheata].(by 12W6S6e6r15g15i8o)*holocristalin
In care un element al celei de-a doua multimi are in plus un antecedent. [Cf. fr. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*injectiv
Incarnare a fiintelor divine in forma de om sau de animal. Transformare, metamorfoza. [Pl. (s.m.) / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*avatar
Incaruntire partiala sau totala a parului. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. , lat. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*canitie
incastre s.n. nume dat gaurilor de incastrare a doua corpuri solide. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*incastru
$incastre, s.n. @ (tehn.) 1.Nume dat gaurilor de incastrare a doua corpuri solide.(< it.incastro). 2....Monoverb cu incastru = monoverb in care, prin introducerea unui cuvant sau a unei litere intr-o imagine se obtine un cuvant nou ;... Sursa DN, Definitie trimisa de Laura Gellner,13 Jun 2005.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*incastru
In cazul genitiv; referitor la acest caz. = articol posesiv. [Var. adj. / < + ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*genitival
incendiu localizat intr-o padure pentru a impiedica, prin vidul creat, extinderea incendiului principal. (dupa fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*contrafoc
Inceput, primii pasi facuti de cineva intr-o cariera, intr-o profesiune (artistica, literara etc.). [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*debut
Inceputul infloririi unei plante; imbobocire. Inflorire, imbobocire. Transformare in pulbere a unor saruri cristalizate prin pierderea apei de cristalizare. Depozit de saruri de la suprafata unor roci. Eruptie usoara pe piele; spuzeala. [< fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i1o)*eflorescenta
inceputul unei invocatii intr-o misa la ortodoxsi si la catolici. (< fr. , gr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*kyrie
inceputul unui imn liturgic crestin. (fig.) spunere a unor lucruri in fata, declaratie dechisa. (< lat. , un atat de mare /juramant/)(by 10W10S4e4r4g13i13o)*tantumergo
Inceputul unui imn liturgic crestin. Spunere a unor lucruri in fata, declaratie deschisa. [< lat. - un atat de mare (juramant)].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*tantumergo
incercare de a atribui o durata mai mare unor structuri pe seama reducerii continue a suprastructurilor. (< modular + -ism)(by 6W7S15e15r9g9i2o)*modularism
incercare de a inlocui operatiile logice cu semne si calcule. (< algebra + logica)(by 1W2S10e10r4g4i12o)*algebrologica
Incercare de a savarsi o lovitura de stat organizata de un grup politic militar. /<germ. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*puci
Incercare de a schimba cursul unei actiuni, de a abate intentiile sau preocuparile cuiva. Actiune politica intreprinsa de un guvern reactionar cu scopul de a indeparta atentia opiniei publice intr-o directie nepericuloasa pentru el. Operatie militara care urmareste abaterea atentiei fortelor inamicului dintr-un anumit punct (in care urmeaza sa fie atacat). [Pron. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*diversiune
Incercare; (examen de) verificare. Metoda prin care se constata justetea unui calcul. Intrecere. Parte dintr-un material care se supune analizei spre a se verifica anumite caracteristici ale intregului material; mostra, esantion. Copie pozitiva pe hartie. Dovada, marturie. [< lat. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*proba
Incercare; experimentare, experiment. Proba prin care, in psihologia experimentala, se pot examina unele aptitudini fizice si psihice ale unei persoane; materialul folosit pentru aceasta proba. Determinare experimentala a rezistentei si functionarii unei piese, unui aparat, unei instalatii etc.; incercare, proba. Mijloc fizic sau chimic de recunoastere si masurare a unui fenomen, proces biologic etc. = film folosit pentru verificarea si reglarea aparatului de proiectie. = meci international menit sa stabileasca o ierarhie neoficiala in rugbi, crichet etc. [< engl., fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*test
Incercare; proba. Proba, incercare a unui avion. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*eseiaj
Incercuire a unei cetati sau a unui stat pentru a-i impiedica orice legatura cu exteriorul. Asediu. [Cf. germ. , engl. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*blocada
Incercuire cu forte armate a unei fortificatii pentru a o cuceri. a inceta asediul.regim special de constrangere, impus de imprejurari exceptionale, acordand drepturi excesive organelor de politie si autoritatilor militare. [Sil. ] /<it. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*asidiu
incercuire cu forte armate a unui oras, a unui loc intarit, pentru a-l cuceri. o stare de ~ = suspendare a puterii anumitor legi si inlocuirea lor cu un regim special de esenta militara. (< it. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*asediu
Incercuire. Procedeu chirurgical de reunire a fracturilor intr-un inel. [< fr. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*cerclaj
incertitudine, imprecizie. (mat.) lipsa de determinare a valorii unei marimi. (< ne determinare)(by 7W1S1e1r10g10i3o)*nedeterminare
incetare a dezvoltarii in lungime a organelor unor plante, cresterea continuandu-se numai in grosime. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*amfibrie
Incetare a respectarii sau a exercitarii unei legi etc. = a iesi din uz, a nu mai fi folosit, a se perima. [Cf. lat. , fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*desuetudine
Incetarea, suspendarea lucrarilor sau a sedintelor unui tribunal. [Gen. , var. s.f. / < fr. , lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*vacatie
incetarea unui drept de care beneficiaza cineva din cauza expirarii termenului de aplicare.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*incetarea
Incetare brusca si de durata scurta a oricarei miscari datorita fricii; incremenire de frica, stupoare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - stupoare].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*cataplexie
incetare brusca si de scurta durata a oricarei miscari datorita unei emotii puternice; stupoare. (< fr. )(by 7W7S7e15r1g9i9o)*cataplexie
Incetare din viata; moarte; pieire. a face sa ajunga intr-o stare de degradare totala. /+ suf. $...anie$(by 10W10S4e4r4g13i13o)*pierzanie
Incetare patologica a secretarii urinii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - urina].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*anurie
incetare, suspendare a lucrarilor sau se-dintelor unui tribunal. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*vacatie
Incetare temporara a ostilitatilor prin intelegerea partilor in lupta. [Pron. , pl. / cf. fr. < lat. < - arma, - oprire].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*armistitiu
Incetare voluntara si colectiva a muncii organizata de salariati cu scopul de a obtine anumite revendicari.refuzarea hranei (de o persoana sau de un grup de persoane) in semn de protest. /<fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*greva
incetineala; (fig.) caracterul celui care nu intelege repede. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*lentoare
Incetineala in executarea miscarilor. [< fr. , gr. - lent, - miscare].(by 13W6S6e7r15g15i9o)*bradichinezie
Incetinire a activitatii inimii, manifestata prin scaderea pulsului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lent, - inima].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*bradicardie
Incetinire a proceselor metabolice. [< fr. , cf. gr. - lent, - hrana].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*braditrofie
Incetinirea ritmului functiilor psihice; inertie mintala. [< fr. , cf. gr. - lent, - spirit].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*bradipsihie
incetinire a ritmului miscarilor, fara o diminuare a activitatii motorii. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*bradichinezie
Incetinire sau oprire a circulatiei sangelui sau a unei secretii interne a corpului. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*staza
Incheiere a unui discurs in care toate argumentele prezentate anterior sunt reluate intr-o forma restransa si cu un ton emfatic. Expunere ampla, bombastica, incoerenta; perorare. [Gen. , var. s.f. / < lat. , fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*peroratie
Inchiderea de catre capitalist a intreprinderilor pe un anumit termen, lasandu-i astfel in bloc pe muncitori fara lucru pentru a le infrange rezistenta si a nu le satisface revendicarile. [Pron. / < engl. < - a inchide, - afara].(by 6W15S15e8r2g2i11o)*lockout
Inchidere a unui drum cu o bara mobila de lemn; bara cu care se face inchiderea unui drum etc.; intretaierea dintre o sosea si o linie de cale ferata. Linie de plecare (la cursele de cai): start. Loc de intrare intr-un oras, unde odinioara se incasau taxele pe marfurile aduse spre vanzare. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*bariera
inchidere de catre directie a intreprinderilor si concedierea in masa a muncitorilor pe timp limitat, pentru a le infrange rezistenta si a nu le satisface revendicarile. (< engl. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*lockout
Inchidere; faptul de a inchide. Astupare, inchidere a unui orificiu sau a unui canal; obstructie . Inchidere a canalului vorbitor intr-un anumit punct al lui in timpul pronuntarii unei consoane. = trecere a ciclonului mobil in stadiul final de evolutie. Bula de gaz ramasa intr-o piesa de metal dupa turnare. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. < lat. - a inchide].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ocluziune
Inchidere temporara a unei intreprinderi si concedierea in masa a muncitorilor. /Cuv. engl.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*lockout
Inchinare la corpurile ceresti, socotite divinitati. [Gen. / cf. germ. , it. ].(by 15W15S9e9r2g11i11o)*uranolatrie
inchisoare (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 4W12S12e6r6g14i14o)*adapost
Inchizatoare primitiva, in forma de bara, cu care se incuie poarta, usa sau obloanele; zavor. /<ucr. , ung. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*ratez
Incinta amenajata pentru exercitii si concursuri de calarie, cum si pentru intreceri de care. Camp amenajat pentru curse de cai. [Pl. / < fr. , lat. , cf. gr. - cal, - cursa].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*hipodrom
Incinta din lemn, din otel sau din beton, construita sub apa, in care se pot executa sapaturi si alte lucrari la poduri etc. dupa scoaterea apei din ea. Dig provizoriu construit pentru a opri sau a abate apele unui rau in vederea efectuarii unor constructii in albia lui. [Pl. / < fr. ].(by 5W5S14e14r1g10i10o)*batardou
incinta sacra a unui templu antic, incluzand unul sau mai multe sanctuare. (< fr., gr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*temenos
Incizare prin vagin a colonului vezicii urinare. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*colpocistostomie
Incizie a canalului cistic. [Gen. / < fr. , gr. - vezica, - taiere].(by 3W11S12e12r5g5i14o)*cisticotomie
incizie a canalului coledoc pentru extragerea de calculi biliari. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*coledocotomie
Incizie a canalului hepatic facuta in scopul inlaturarii calculilor biliari. [Gen. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*hepaticotomie
incizie a papilei ampulei duodenale pentru extragerea unui calcul (II) blocat. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*papilotomie
Incizie a peretelui esofagian. [Gen. / < fr. , cf. gr. - esofag, - taiere].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*esofagotomie
Incizie a peretelui intestinal. [Gen. / < fr. , cf. gr. - intestin, - sectiune].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*enterotomie
Incizie a peretelui lojii lombare. [Gen. / < fr. , cf. lat. - sale, gr. - taiere].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*lombotomie
Incizie a peretelui vaginal; elitrotomie. [< fr. , cf. gr. - vagin, - taiere].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*colpotomie
Incizie a pilorului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pilor, - taiere].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*pilorotomie
incizie a rectului, pentru a aborda cavitatea bazinetului. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*rectotomie
Incizie a rinichiului pentru extragerea calculilor din bazinet. [Gen. / < fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*nefrolitotomie
Incizie a scoartei cerebrale. [Gen. / < fr. , cf. lat. - scoarta, gr. - taiere]. (by 10W3S4e4r12g13i6o)*corticotomie
incizie a unei vene pentru a lua sange, a introduce o sonda etc.; venesectie. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*flebotomie
incizie a uretrei, pentru a inlatura o strictura a acesteia. (< fr. )(by 10W3S12e12r6g6i14o)*uretrotomie
incizie a uterului pentru extragerea fatului in cazul unei nasteri anormale; metrotomie. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*histerotomie
incizie a ventriculelor laringelui, la calul atins de cornaj. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ventriculectomie
Incizie a vezicii biliare pentru scoaterea calculilor biliari. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*colecistendeza
Incizie chirurgicala a pancreasului; pancreaticotomie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pancreas, - taiere].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*pancreatotomie
incizie chirurgicala a seromucoasei gastrice si esofagiene la nivelul sfincterului cardiac. (< fr. )(by 11W11S5e5r5g14i14o)*cardiomiotomie
Incizie chirurgicala a splinei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - splina, - taiere].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*splenotomie
incizie chirurgicala a stomacului in urma sectionarii abdominale. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*celiogastrotomie
Incizie chirurgicala a unei glande sexuale masculine; orhiotomie. [Gen. / < fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*orhidotomie
Incizie chirurgicala la nivelul colului uterin. [< fr. , cf. lat. - col, gr. - taiere].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*cervicotomie
Incizie, extirpare a laringelui. [Gen. / < fr. , cf. gr. - laringe, - taietura].(by 11W12S12e5r6g14i14o)*laringectomie
Incizie in muschi. Parte a anatomiei care se ocupa cu disectia muschilor. [Pron. , gen / < fr. , cf. gr. - muschi, - taietura].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*miotomie
Incizie in plaman in scop terapeutic. [Gen. / < fr. , cf. gr. - plaman, - taiere].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*pneumotomie
Incizie operatorie a duodenului. [Gen. / < fr. , cf. lat - duoden, gr. - taiere].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*duodenotomie
Incizie operatorie a ureterului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ureter, - taiere].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*ureterotomie
Inclestare si imobilizare reciproca a partenerilor in timpul luptei. [Var. s.n. / < fr. , cf. engl. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*clinci
Inclinare, afectiune speciala pentru cineva sau ceva; preferinta. = a) de preferat; b) cu mai multa placere, preferand. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 8W8S8e2r2g10i11o)*predilectie
Inclinare (a unui corp catre un punct sau catre alt corp). Pornire, inclinatie catre ceva. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*propensiune
inclinare catre placerile trupesti; senzualism (2), erotism. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*senzualitate
inclinare catre placeri senzuale, trupesti; luxura. (< fr. , lat. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*concupiscenta
Inclinare catre placeri senzuale, trupesti; senzualitate. [Cf. lat. , fr. , it. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*concupiscenta
Inclinare catre placeri trupesti; senzualism. Sensibilitate senzoriala. [Pron. / cf. fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*senzualitate
Inclinare, coasta, povarnis al unui teren, al unei suprafete; portiune din traseul unei sosele pe care vehiculele circula coborand. Unghi format de o dreapta cu o orizontala sau cu un plan orizontal; tangenta trigonometrica la acest unghi. [< fr. < - a atarna].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*panta
Inclinare, dispozitie naturala; destoinicie, pricepere. [Cf. fr. ].(by 7W7S1e1r1g10i10o)*aptitudine
Inclinare excesiva pentru femei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - femeie, - nebunie].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ginecomanie
Inclinare fireasca, dispozitie naturala spre ceva. [Sil. ] /<fr. lat. $propensio, ...onis$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*propensiune
Inclinare spre glume care se ascunde sub o infatisare serioasa, severa, plina de ironie si de neprevazut. [Var. s.n. / < engl., fr. , cf. lat. - umoare].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*umor
Inclinare spre o viata mondena. Vanitate mondena. Evenimente, intamplari ale lumii mondene. [< + , cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*mondenitate
Inclinare spre placerile senzuale, spre lascivitate. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*libidinozitate
Inclinare. Vocatie. Unghi format de o dreapta (sau de un plan) cu o dreapta (sau cu un plan) de referinta. = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei Pamantului; = unghiul format de directia campului magnetic al Pamantului cu planul orizontal. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W3S12e5r5g14i14o)*inclinatie
Inclinat catre placeri trupesti, senzuale; senzual. [Cf. fr. , it. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*concupiscent
Inclinat fata de o dreapta sau fata de un plan; care nu este drept, care nu este perpendicular; piezis. = denumire a cazurilor care nu exprima un raport direct (ca genitivul, dativul, ablativul etc.). // Dreapta care nu este perpendiculara pe dreapta sau pe planul dat. [Cf. fr. , lat. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*oblic
inclinatie de a oferi ceva fara a cere nimic in schimb. (rel.) ofranda, sacrificiu inchinat divinitatii. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*oblativitate
Inclinatie deosebita, pasiune pentru tot ceea ce este nou. [Pron. / < it. , cf. gr. - prieten, - nou].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*filoneism
Inclinatie deosebita pentru arte si inventii tehnice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - prieten, - mestesug].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*filotehnie
inclinatie, dispozitie naturala sau castigata de a face unele lucruri; destoinicie. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*aptitudine
Inclinatie exagerata pentru tot ce este strain. [Gen. / < fr. , cf. gr. - strain, - nebunie].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*xenomanie
Inclinatie irezistibila pentru furt (de bani, de obiecte etc.); impulsie morbida, manie pentru furt. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a fura, - manie].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cleptomanie
Inclinatie naturala spre ceea ce poate satisface. [G.-D. ] /<fr. , lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*apetenta
inclinatie patologica spre distrugere. (< distructiv + -itate)(by 14W8S8e1r2g10i10o)*distructivitate
Inclinatie psihologica deosebita catre lucrurile din afara eului propriu, catre ambianta fizica sociala. Indreptare a libidoului in afara propriei persoane. Intoarcere pe dos a unui organ cavitar. [Var. s.f. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g8i1o)*extraversiune
Inclinatie puternica spre cineva sau ceva. Farmec. Tendinta de apropiere a corpurilor. Distractie, petrecere, amuzament. = numar din programul unui varieteu, al unui circ etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*atractie
inclinatie, tendinta, dispozitie naturala catre ceva. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e3r3g3i12o)*propensiune
Inclinat in rampa. // Fiecare dintre cele doua laturi oblice ale unui fronton, ale unui gablu sau ale unui lintou. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*rampant
Inclinat, pornit catre razbunare; razbunator. [< fr. , cf. lat. - a razbuna].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*vindicativ
Inclinat sa faca rau, ascunzandu-si intentiile sub o infatisare binevoitoare; viclean, fatarnic, prefacut, ipocrit. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*perfid
Includere in mod treptat in cheltuielile curente a unor sume care reprezinta cheltuieli viitoare. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*preliminare
Includere. Particula de material strain continuta in masa unui corp solid, intr-un tesut. Cuprinderea notiunilor cu sfera mica, dar cu continut bogat, in notiuni cu sfera mare si continut sarac. Relatie intre doua multimi care au proprietatea ca orice element al uneia este un element al celeilalte. [Var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*incluziune
inclus, inglobat intr-un tot. o (electron.) circuit ~ = circuit cu multe elemente active si pasive, realizat pe o placa subtire de siliciu. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*integrat
incoacitvi,-e adj. Care exprima inceputul unei anctiuni. [Pr. : -co-a] - Fr. incohoatif (lat. lit. incohativus).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*incoacitvi
(in comuna primitiva; in Asia, America de Sud si Europa) rit de asistare a tatalui la nasterea copilului sau, unde se comporta ca mama, primind ingrijirile moasei, felicitarile si darurile rudelor si prietenilor. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*cuvada
(in conceptia crestina) natura divina si umana a lui Cristos. (< it. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*teandrie
(in conceptiile religioase) ceea ce profe-tizeaza cineva; prorocire, prezicere. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*profetie
Inconjurat de fulgere. Care raspandeste o lumina vie si de scurta durata. [< fr. , cf. lat. - fulger].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*fulgurant
Inconjurator, din apropiere, vecin, din jur. [Pron. / < fr. , cf. lat. - a inconjura].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ambiant
Incontinenta a urinei. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - in, - urinare].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*enurezis
Incontinenta nocturna de urina; nicturie. V. [< fr. , cf. gr. - noapte, - urinare].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*nicturezis
Incordare a fortelor fizice (sau intelectuale) pentru obtinerea unui rezultat dorit. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*efort
Incordare fizica sau intelectuala pentru atingerea unui scop; actiune energica fizica sau intelectuala, sfortare, straduinta. Forta interioara care ia nastere sub actiunea unei solicitari la care este supus un material si care se opune acestei solicitari. [Pl. / < fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*efort
Incordare, zgarcire a muschilor, a corpului; contractare. Micsorare a volumului unui material, provocata de racire, uscare etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*contractie
incorporare a unei substante oarecare de catre un corp lichid sau solid, de catre celule, tesuturi sau organe. miscare a intensitatii unei radiatii care trece printr-un corp, datorita pierderii de energie. incrucisare a unei rase perfectionate cu una neameliorata. fuziune de intreprinderi sau de societati in beneficiul uneia dintre ele. drept al unei instante superioare de a lua din competenta instantelor inferioare o cauza in curs de judecare. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e5r13g14i7o)*absorbtie
Incorporare. Constructie gramaticala specifica unor limbi, constand in aceea ca se include complementul in verb, sudandu-se cu el si dand nastere unui nou cuvant compus. [Gen. , var. / < fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*incorporatie
incorporare de catre un stat, prin mijloace violente, a unui teritoriu strain. (< fr. , lat. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*anexiune
Incorporare prin mijloace violente a unei provincii, a unei tari mai mici sau mai slabe facuta de catre o alta tara mai mare sau mai puternica. [Pron. / cf. fr. , lat. - unire, legatura].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*anexiune
Incovoiere a trunchiului intr-o parte, in |tetanus|tetanos|, datorita predominatiei contracturii pe muschii laterali dintr-o singura parte. [< fr. , cf. gr. - de o parte, - tensiune].(by 2W2S2e10r11g4i4o)*pleurototonus
Incovoiere a unei bare, a unei tevi sau a unei placi supuse actiunii unor sarcini exterioare; flambare. [< fr. ].(by 3W11S11e5r13g14i7o)*flambaj
incovoiere a unei bare, a unei tevi sau a unei placi supuse actiunii unor sarcini exterioare. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*flambaj
Incovoiere inapoi a coloanei vertebrale; gheb, cocoasa. [< fr. , cf. gr. - curbura].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*cifoza
incovoiere laterala a coloanei vertebrale (in regiunea dorsala). (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*scolioza
Incovoiere; mladiere. Totalitatea schimbarilor pe care le sufera forma unui cuvant pentru a exprima anumite raporturi gramaticale. [Pron. , var. s.f. / < fr. , lat. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*flexiune
Incredere exagerata in propriile forte sau posibilitati. [Gen. / < it. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*megalopsihie
Incredere in ratiune, in capacitatea acesteia de a cunoaste realitatea. Conceptie in teoria cunoasterii care considera ratiunea drept unic izvor al cunoasterii, afirmand ca necesitatea si universalitatea nu pot fi deduse din experienta, prin generalizarea ei, ci numai din ratiune, unde exista independent de experienta, aprioric. [Cf. fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*rationalism
Incredintarea (prin hotarare judecatoreasca), unei a treia persoane, a unui bun asupra caruia exista un litigiu. Masura de asigurare ordonata de justitie sau luata de fisc, constand in aplicare de sigiliu sau dare in pastrare unei terte persoane a bunurilor unui debitor. Fragment osos ramas in tesuturi dupa o fractura sau infectie a osului. [< fr. , lat. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*sechestru
incredintare a unei taine, a unui gand intim; destainuire. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*confidenta
Incredintare, marturisire, destainuire a unei taine, a unui gand intim. [Cf. it. , fr. , lat. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*confidenta
Increngatura a regnului vegetal care cuprinde plante fara radacina, tulpina si frunze, cu corpul format dintr-un tal; planta din aceasta increngatura. [Sg. / < fr. , cf. gr. - tal, - planta].(by 6W7S15e15r4g9i9o)*talofite
increngatura a regnului vegetal care cuprinde plante inferioare fara flori, ce se inmultesc asexuat prin spori, cu vase lemnoase si liberiene. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*criptogame
Increngatura a regnului vegetal, care cuprinde plantele cu flori; spermatofite, antofite; planta care face parte din aceasta increngatura. [Sg. / < fr. , cf. gr. - vizibil, - casatorie].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*fanerogame
Increngatura a regnului vegetal, care cuprinde plante lipsite de flori; v. ; planta din aceasta increngatura. [< fr. , cf. gr. - ascuns, - casatorie]. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*criptogame
Increngatura a regnului vegetal, cuprinzand plantele cu flori si seminte; fanerogame; planta din aceasta increngatura. [Sg. / < fr. , cf. gr. - samanta, - planta].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*spermatofite
Increngatura a regnului vegetal, din care fac parte ferigile. [Sg. / < fr. , cf. gr. - feriga, - planta].(by 10W3S4e4r12g13i6o)*pteridofite
Increngatura care cuprinde animalele cu celule diferentiate; animal din aceasta increngatura. [Sg. , pron. / < fr. , cf. gr. - al doilea, - animal].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*metazoare
Increngatura care cuprinde plantele pluricelulare; planta din aceasta increngatura. [Sg. / < fr. , cf. gr. - dupa, - planta].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*metafite
Increngatura cuprinzand animale inferioare (echinoderme, meduze, polipi, spongieri, infuzori) cu aspect ce aminteste de plante; fitozoare. (din fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*zoofite
increngatura de alge verzi in ape (dulci sau statatoare) si in locuri umede. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*clorofite
increngatura de animale acvatice nevertebrate cu tentacule inapoia gurii. (dupa fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*tentaculate
increngatura de animale asemanatoare vertebratelor inferioare: amfioxul etc. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*protocordate
Increngatura de animale asemanatoare vertebratelor inferioare, ca |amfioxusul|amfioxus| etc.; animal din aceasta increngatura. [Sg. / cf. fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*protocordate
increngatura de animale celomate cu coarda dorsala, schelet axial si sistem nervos tubular, asezat dorsal. (dupa fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cordate
increngatura de animale cu corpul moale, lipsit de schelet intern, protejat adesea de o cochilie. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*moluste
Increngatura de animale, cuprinzand pestii, amfibienii, reptilele, pasarile si mamiferele, care se caracterizeaza prin prezenta unui schelet axial; animal din aceasta increngatura. [Sg. / < germ. , cf. fr. ].(by 14W8S8e1r2g2i10o)*cordate
Increngatura de animale de apa, vizibile numai la microscop; animal din aceasta increngatura. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - mic, - animal].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*microzoare
increngatura de animale de apa, vizibile numai la microscop. (< fr. )(by 1W2S10e10r11g4i4o)*microzoare
increngatura de animale inferioare acvatice, cu corpul in forma de sac cu un orificiu inconjurat de numeroase tentacule. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*celenterate
Increngatura de animale inferioare, cu corpul in forma de sac prevazut cu un orificiu inconjurat de numeroase tentacule; animal din aceasta increngatura. [Sg. / < fr. , cf. gr. - cavitate, - intestin].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*celenterate
increngatura de animale marine nevertebrate, cu tepi, cu simetrie radiara si cu schelet extern calcaros, din placi. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*echinoderme
increngatura de animale microscopice unicelulare, cu cea mai simpla structura anatomica. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*protozoare
Increngatura de animale microscopice unicelulare, cu o structura anatomica foarte simpla, care traiesc in grupuri numeroase; animal din aceasta increngatura. [Sg. , pron. / < fr. , cf. gr. - primul, - animal].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*protozoare
Increngatura de animale nevertebrate, avand ca tip buretele; animal din aceasta increngatura. [Pron. , sg. / < fr. , cf. lat. - burete].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*spongieri
Increngatura de animale nevertebrate, cu corpul moale, lipsit de schelet intern si care traiesc adesea intr-o cochilie; animal din aceasta increngatura. [Sg. / < fr. cf. lat. - nuca cu coaja moale].(by 4W5S13e13r14g7i7o)*moluste
increngatura de animale nevertebrate, cu schelet extern chitinos, cu corpul si membrele formate din inele articulate. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*artropode
Increngatura de animale nevertebrate, dispunand de tentacule asezate inapoia gurii; animal din aceasta increngatura. [Sg. / cf. fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*tentaculate
increngatura de animale nevertebrate inferioare: buretele; porifere. (< fr. )(by 10W11S11e4r4g13i13o)*spongieri
increngatura de animale vermifore marine din regiunile abisale, care traiesc in tuburi dintr-o substanta chitinoasa. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i11o)*pogonofore
Increngatura de cordate inferioare, care reprezinta forma de trecere de la nevertebrate la vertebrate; animal din aceasta increngatura. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*cefalocordate
increngatura de cordate inferioare cu coarda dorsala numai in stare larvara si corpul invelit intr-o tunica celulozica in forma de sac; tunicieri. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*urocordate
increngatura de cordate inferioare marine, cu scheletul format din coarda dorsala, care reprezinta forma de trecere de la nevertebrate la vertebrate. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*cefalocordate
increngatura de plante avand corpul diferentiat in tulpina si frunze, cu structura foarte simpla: muschiul; muscinee. (< fr. )(by 3W3S3e11r12g5i5o)*briofite
Increngatura de plante cu corpul diferentiat in tulpini si frunze, al caror prototip este muschiul; planta din aceasta increngatura. [Sg. , pron. / < fr. , cf. gr. - muschi, - planta].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*briofite
increngatura de plante superioare, care se inmultesc prin spori: ferigile, ecvizetaceele si licopodineele; criptogame vasculare. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i7o)*pteridofite
Increngatura de viermi cilindrici, avand ca tip clasa nematodelor; vierme din aceasta increngatura. [Sg. / < fr. , cf. gr. - filament, - vierme].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*nematelminti
increngatura de viermi cilindrici, neimpartiti in segmente: clasa nematozilor. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*nematelminti
increngatura de viermi cu corpul cilindric inelat, care se misca cu ajutorul unor perisori. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*anelide
Increngatura de viermi cu corpul plat si alungit; vierme din aceasta increngatura. [Sg. / < fr. , cf. gr. - lat, - vierme].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*platelminti
Increngatura din care fac parte animale marine nevertebrate acoperite cu spini, al caror tesut dermic secreta un schelet calcaros; animal din aceasta increngatura. [Sg. / < fr. , cf. gr. - arici, - piele].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*echinoderme
Increngatura din care fac parte viermii cu corpul cilindric inelat, care se misca cu ajutorul unor perisori; vierme din aceasta increngatura. [Sg. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. - inel].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*anelide
Incretitura a pielii (mai ales pe fata); rid; cuta; cret, dunga. / + suf. $...tura$(by 5W13S13e14r7g7i1o)*zbarcitura
Incretitura pe suprafata pielii (mai ales pe fata); cret; zbarcitura; cuta; dunga. /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*rid
Incrucisare a doua formatii anatomice (tendoane, nervi). Punct in care se intretaie cele doua ramuri ale nervului optic. Loc de unire a cromozomilor omologi in timpul profazei. [< fr. , cf. gr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*chiasma
incrucisare a doua formatii anatomice (tendoane, nervi). punct intracranian in care se intretaie fibrele nervilor optici (biol.) aranjare in cruce a cromatidelor in meioza. (< fr. , gr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*chiasma
incrucisare a doua soiuri, rase, specii etc. de plante sau animale diferite; hibridatie. (< hibrida)(by 6W6S14e15r8g8i2o)*hibridare
Incrucisare in forma literei "x" a unor formatii anatomice. [Gen. / < fr. , cf. lat. - incrucisare].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*decusatie
Incrucisare sexuata sau vegetativa a doi indivizi cu ereditate diferita; hibridatie; hibridizare. [< , dupa fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*hibridare
incrustatie a unui email negru pe un fond alb intr-o piesa de orfevrarie. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*niela
Incrustatie a unui email negru pe un fond alb intr-o piesa de orfevrarie. [Pron. / < fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*niela
Incuiat cu cheia;Cardinaliilor nu le era permis nici cel mai vag contact cu lumea de afara: nici un telefon, nici un mesaj, nici o soapta prin usile inchise, nici o influenta din exterior.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*incuiat
Incuibare. Fixare a oului fecundat in mucoasa uterina. [Gen. / < fr. , cf. lat. - cuib].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*nidatie
Incuietoare de siguranta, de tip special, cu sistem cilindric. (din engl. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*yala
Incuietoare montata la o usa, la un sertar etc., care se incuie si se descuie cu ajutorul unei chei. [G.-D. ; Sil. ] /<lat. (by 9W10S3e3r11g12i12o)*broasca
in culori. o film ~ = film in care culorile nu se formeaza in timpul revelarii, ci sunt imprimate in pozitivul final. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tehnicolor
Incunostitare prealabila facuta unui angajat de catre cel ce angajeaza cu privire la intentia de a-i desface contractul de munca(by 6W6S14e15r8g8i2o)*incunostitare
incurcare, amestecare a limbilor; vorbire, scriere confuza. dezordine, situatie confuza, haotica. (<babilon/ic/ + -ie)(by 6W14S14e8r8g1i1o)*babilonie
incurcatura; lipsa de orientare. o ~ mintala = tulburare de constiinta, in cazul unor infectii si intoxicatii. (< fr. , lat. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*confuzie
Incurcatura; lipsa de orientare. = tulburare de constiinta care apare in cazul unor infectii si intoxicatii. [Gen. , var. s.f. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*confuzie
Incurcatura. Piesa de teatru a carei intriga este foarte incurcata. Denumire a anumitor complicatii ritmice care incurca tactul. [Pron. / < it. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*imbroglio
In curs de judecata; asupra caruia nu s-a luat o hotarare. Care depinde de, depinzand de. [< lat. , cf. fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*pendinte
Incursiune rapida executata de o unitate militara (in special de aviatie) pe teritoriul unui stat inamic. Drum aerian parcurs de un avion. [Pron. / < engl., fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*raid
Indaratnic; dificil, greu de stapanit; care nu vrea sa inainteze. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*retiv
indaratnic; dificil, greu de stapanit; (despre un animal) care nu vrea sa inainteze. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*retiv
Indaratnicie. Parapsihoza caracterizata prin refuzul executarii comenzilor. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*retivitate
Indatoritor, politicos, amabil. // = dispozitiv care se monteaza la gura unei sonde pentru a preveni o eventuala eruptie nedorita. [< + ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*prevenitor
in dauna cuiva (sau ceva); in paguba...; in dezavantajul... /<fr. lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*detriment
In decursul caruia entalpia ramane constanta. // Linie care uneste pe o diagrama punctele cu aceeasi entalpie. [< germ. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*izentalp
Indeletnicirea jonglerului; arta de a jongla. Abilitate, indemanare in vorbire, in prezentarea ideilor. [Gen. / cf. fr. ].(by 12W5S6e14r14g15i8o)*jonglerie
Indeletnicirea piratilor; jaf, talharie pe mare. = act de amenintare si violenta savarsit asupra echipajului unui avion pentru a-i deturna itinerarul. [Gen. / cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*piraterie
Indeletnicire de orice natura bazata pe munca manuala calificata; mestesug. [G.-D. ] /Din inv.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*meserie
Indeletnicire practicata, de obicei, de femei, care intretin relatii sexuale cu scopul de a-si castiga existenta. [G.-D. ] /<fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*prostitutie
Indeletnicire, profesiune, meserie. Preocupare, treaba. Luare in stapanire cu forta a unui teritoriu, a unui oras etc. de catre o putere straina, care impune un anumit regim. Luare in posesiune, in stapanire; ocupare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*ocupatie
indemanatic, dibaci, priceput. apt a indeplini conditiile cerute de lege. (< fr. , lat. )(by 4W4S4e13r13g6i7o)*abil
Indemanatic, dibaci, priceput, iscusit. Smecher. Care indeplineste conditiile cerute de lege pentru a exercita un anumit drept. [Cf. fr. , lat. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*abil
Indemn, imbold, avant (la o actiune etc.). = impuls initial atribuit mistic divinitatii, caruia i s-ar datora miscarea materiei. Miscare brusca si momentana, determinata de actiunea stimulentilor nervosi si orientata spre executarea unui act determinat. Tendinta morbida a unor bolnavi mintali de a executa actiuni periculoase. Marime egala cu produsul dintre valoarea unei forte si timpul in care ea actioneaza. [< lat. , cf. it. , fr. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*impuls
(indemnizatie) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. , art. (sil. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*misie
(indemnizatie) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. , art. (sil. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*pensie
Indemnizatie speciala care se da unor functionari superiori si membrilor consiliilor de administratie ale societatilor comerciale; remuneratie (calculata procentual) acordata mijlocitorilor de afaceri. Onorariu cuvenit in trecut unui autor dramatic, reprezentand o parte procentuala din incasarile unui teatru la reprezentatiile piesei sale. [Pron. / < fr. , cf. - atat].(by 4W4S12e13r13g6i7o)*tantiema
Indemn la violenta; atatare, instigare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*instigatie
(in democratia sclavagista ateniana) participarea egala la exercitarea puterii a tuturor cetatenilor. (< engl. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*izocratie
Indepartare, abatere de la moralitate, de la datorie. Depravare, pervertire; venalitate. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*coruptie
Indepartarea chirurgicala a glandei parotide. [Gen. / < fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*parotidectomie
Indepartare a particulelor de pe suprafata granulelor minerale prin frecare umeda. Uzura a pietrelor unei imbracaminti rutiere prin frecarea intre ele. Abraziune. [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*atritiune
indepartare a particulelor de pe suprafata granulelor minerale prin frecare umeda. uzura a pietrelor unei imbracaminti rutiere prin frecarea intre ele. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*atritiune
indepartare a sulfului din minereuri sulfuroase prin incalzirea oxidanta. (dupa fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*sulfatizare
Indepartare a sulfului din minereuri sulfuroase prin incalzire oxidanta. [< + ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*sulfatizare
Indepartare a unei substante absorbite de pe suprafata unui adsorbant. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*desorbtie
indepartare a unei substante absorbite de pe suprafata unui adsorbant. (< fr. , germ. )(by 7W15S15e8r9g9i2o)*desorbtie
Indepartare a unor impuritati dintr-o masa metalica topita cu ajutorul unui gaz oxidant si fara folosire de combustibil. Transformare a curentului alternativ in curent continuu sau invers cu ajutorul unui convertizor; conversiune. [< , dupa fr. ]. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*convertizare
Indepartare brusca si necontrolabila a unei nave din drumul urmat, provocata de curenti marini sau de vant. [Pron. , pl. invar. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*ambardee
indepartare chirurgicala a aderentelor pericardice, dupa rezectia costala. (< fr. )(by 4W12S12e14r14g8i8o)*cardioliza
indepartare chirurgicala a apexului unei radacini dentare. (< apex + -ectomie)(by 8W1S1e9r10g3i3o)*apectomie
indepartare chirurgicala a septului nazal, in caz de deviatie a acestuia. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*septotomie
indepartare chirurgicala a unui tesut osos necrozat; necropsie. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*necrotomie
indepartare chirurgicala din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereza, extirpare. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor. reducere a masei unui ghetar sau a zapezii prin topire si evaporare. fenomen fizic in urma caruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanta datorita incalzirii sale pana la incandescenta. (< fr. , lat. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*ablatiune
Indepartare de la o tema, de la un subiect etc. ; digresiune, divagare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*divagatie
indepartare pe cale chirurgicala a unui tesut sau organ. (< fr. , lat. )(by 7W7S7e15r1g9i9o)*rezectie
Indepartare prin smulgere a unei formatii anatomice, a unui organ etc. Smulgere de catre ape a unei portiuni de mal din pamantul unui proprietar si alipirea acesteia la pamantul altui proprietar riveran. [Var. s.f. / < fr. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*avulsiune
Indepartare sau lipsa a sarurilor minerale din oase. [Cf. fr. ].(by 7W7S15e1r1g9i10o)*dezosificatie
Independenta, neatarnare a unei biserici ortodoxe nationale. [< fr. , cf. gr. ].(by 15W8S8e2r2g2i10o)*autocefalie
Indeplinirea unor acte fizice, intelectuale, morale etc. in vederea unui anumit rezultat; ocupatie, munca, lucru, indeletnicire. Situatie a unui ofiter care face parte din cadrele active ale armatei. Numarul de particule emise de o sursa radioactiva intr-o secunda. = totalitatea fenomenelor (pete, protuberante, eruptii etc.) care au loc in paturile exterioare ale Soarelui. [Cf. lat. , fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*activitate
indesat, dens. (despre fard) care reuneste calitatile fondului de ten si ale pudrei ce il constituie. (poligr.) = litere aldine. (fig.) intunecat, intunecos. (mat.) = multime care contine punctele ei aderente; = interval inchis. (<fr. , lat. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*compact
in ~ = (despre steaguri) coborat pe jumatate, in semn de doliu. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*berna
Indicare a unor fapte in ordine cronologica; sistem de socotire a anilor. Disciplina care se ocupa cu stabilirea epocilor si a datelor istorice. Lista cuprinzand o succesiune cronologica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - timp, - studiu].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*cronologie
Indicatie a numelui si a domiciliului unei persoane. Indicatie, mentiune pe scrisori, colete etc., care contine numele si domiciliul destinatarului. = totalitatea datelor de aparitie a unei carti; = cu privire la cineva. Comunicare oficiala in scris facuta de o institutie, o organizatie etc. Indemanare, pricepere. Expresie (numerica) indicand o sursa sau o destinatie a informatiei ce urmeaza sa fie inregistrata de o masina cibernetica. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*adresa
Indicatie a unui organ de conducere celor in subordine dupa care trebuie sa se orienteze in activitatea lor. /<fr. (by 5W5S13e13r7g7i7o)*directiva
indicatie care arata ca taxele de transport ale unei trimiteri postale au fost platite de expeditor. (< it. )(by 3W3S3e12r12g5i6o)*franco
Indicatie potrivit careia urmeaza sa se cante cu arcusul, dupa un pizzicato. (< it. arcus)(by 10W3S3e12r12g5i6o)*arco
Indicatie tiparita in partea de sus a unei foi de hartie sau a unui plic, continand numele si adresa unei intreprinderi sau a unei persoane. /<fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*antet
indicatie (tiparita) in partea de sus a unei hartii, a unui plic, continand numele, adresa etc. ale unei institutii, intreprinderi sau persoane; header. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*antet
Indicatii de acord, care se noteaza deasupra sau dedesubtul lui, des utilizate astazi in muzica usoara si de jaz, inlesnind citirea rapida a partiturii. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*cifraj
Indicator al continutului de ulei dintr-un rezervor, un vas etc. Scara gradata pentru masurarea capacitatii unui rezervor. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*joja
Indicator colorat rosu in mediu acid, portocaliu in mediu neutru si galben in mediu bazic; metiloranj. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*heliantina
Indicator (de diferite forme), de obicei din hartie, care se punea intr-o carte (pentru a gasi usor pagina unde s-a oprit cu cititul sau locurile ce prezinta interes); semn de carte. /<sl. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*zaloaga
Indicator economic rezultat din impartirea profitului net (adica dupa deducerea impozitului) la valoarea investitiei.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*indicator
= indicator facut din diferite amestecuri de materiale ceramice, cu care se inregistreaza temperaturile inalte. [< fr. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*piroscopic
Indicator sistematic al succesiunii lunilor si zilelor unui an. Sistem de impartire a timpului in ani, luni si zile, bazat pe fenomenele periodice ale naturii. Almanah. [< it. , cf. lat. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*calendar
Indicat, potrivit. (; adesea ) Care este francat cu o taxa speciala, pentru a se remite destinatarului sub semnatura. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*recomandat
indice al deprecierii banilor, servind la inlaturarea unor efecte ale inflatiei. (< germ. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*deflator
Indice al normelor in conformitate cu care se executa diferite operatii; instructiune privind normele de productie. /<rus. fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*normativ
Indicele keraunic este numarul de ore de furtuna cu descarcari electrice in decursul unui an, stabilit ca medie pe baza observatiilor metodologice pe cel putin zece ani(by 1W1S10e10r3g4i12o)*indicele
indice realizat de raportul dintre numarul copiilor nascuti morti si nasterile normale intr-o perioada, pe un anumit teritoriu. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*mortinatalitate
Indiferenta manifestata de un bolnav fata de propria-i boala. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*anozodiaforie
indiferenta sau aversiune, la femei, fata de raportul sexual; incapacitate de a obtine orgasmul. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*frigiditate
Indiferent ce (sau care). indiferent de situatie; intotdeauna. oricare ar fi situatia. a) ori-cat de mult ar costa; b) cu tot riscul. / + (by 11W5S5e13r13g7i7o)*orice
indigen din India, Nepal etc. care insoteste expeditiile pe Himalaia. (< fr., engl. )(by 1W10S3e4r12g12i5o)*serpas
indigen. o limba ~a = limba indigena, proprie unei tari, unei regiuni. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*vernacular
in, din afara lumii noastre, a sistemului nostru solar. (< engl. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*ultramundan
Indispozitie cauzata de tulburarea digestiei (si manifestata mai ales prin dureri de cap, greata, voma). /<fr. lat.$ indigestio, ...onis$(by 8W8S8e2r2g10i11o)*indigestie
indispozitie provocata de o digestie grea si manifestata prin dureri de cap, greata etc. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*indigestie
Indispozitie provocata de o digestie grea si manifestata prin dureri de cap, greata etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*indigestie
individ apartinand populatiei indigene din Egipt si din Etiopia dupa crestinare, care profesa monofizismul. (s. f.) limba derivata din vechea egipteana folosita de copti ca limba de cult si vorbita pana in sec. XVII. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*copt
(individ) care apartine speciei umane fosile de Neandertal. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*neandertalian
(individ) care apartine unei comunitati de triburi din marea familie a popoarelor de limba indo-europeana, grupul satem. o limbi e = ansamblu de limbi indo-europene, vorbite de slavi, in Europa de est si centrala. (s. f.) a veche = limba slavilor din estul Pen. Balcanice. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*slav
Individ care face parte din lumpenproletariat; lumpenproletar. [Cf. germ. - haimana].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*lumpen
individ care face parte din lumpenproletariat. (< lumpenproletariat)(by 2W2S10e11r4g4i12o)*lumpenproletar
(individ) care prezinta asemanari cu specia umana fosila de Neandertal. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*neandertaloid
(Individ) care si-a pierdut calitatile ereditare, naturale, fizice sau morale. [Cf. fr. ]. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*degenerat
(individ) care si-a pierdut calitatile morfologice sau functionale. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*degenerat
Individ de sex barbatesc. Barbat (viril). // Care contine elementele de fecundatie; masculin. [Acc. si / < lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*mascul
individ din ordinul primatelor, socotit de Linne ca tip al speciilor umane. (< lat. , omul inteligent)(by 2W2S11e11r4g5i5o)*homosapiens
Individ din ordinul primatelor socotit de Linne ca tip al speciilor umane. [< lat. - omul inteligent]. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*homosapiens
individ nascut din casatoria unui amerindian cu un negroid sau cu un mulatru; zambo, cafuzo. (< sp. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*sambo
Individ nascut dintr-o alba si un indian sau dintr-un alb si o indiana. Animal sau planta provenind din incrucisarea a doi indivizi de rase sau de specii diferite; hibrid. [< fr. , sp. , cf. lat. - amestecat].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*metis
individ nascut dintr-un parinte de rasa alba si unul de rasa neagra. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*mulatru
Individ vegetal nascut prin fecundare, care, la maturitate, produce spori pentru inmultire. [< fr. , cf. gr. - samanta, spor, - planta].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*sporofit
(in doctrinele moralistilor englezi) principiu al actiunii conforme cu datoria si nu urmarind utilul sau binele. (dupa engl. )(by 7W15S15e9r9g9i3o)*deontologism
indoire a corpului spre inapoi, provocata, in unele boli, de contractia muschilor lombari. (< fr. )(by 11W5S5e14r14g7i8o)*retrotractiune
Indoire a genunchilor, ingenunchere. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. < lat. - genunchi, - incovoiere].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*genuflexiune
Indoirea unui membru sau altei parti a corpului ca urmare atensionarii unor grupuri de muschi.(by 15W8S9e2r2g3i11o)*indoirea
Indoire lenta a picioarelor cu genunchii in afara, urmata de intinderea lor. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g6i6o)*plie
indoitura a peritoneului care fixeaza organele digestive de peretele posterior al abdomenului. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e11r4g4i13o)*mezenter
Indoitura, cuta adanca facuta la un obiect de imbracaminte pentru a-i da largime, lejeritate si o forma oarecare. Cuta a unei formatii anatomice. Ondulatie a terenului (anticlinal si sinclinal). [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g14i8o)*pliu
Indoitura facuta de-a lungul marginii unor confectii si fixata printr-o cusa-tura (pentru a preveni destramarea). /Orig. nec.(by 15W8S8e9r2g2i10o)*tiv
indoitura in forma de arc, arcuire; locul indoiturii. regiune muntoasa, deluroasa in forma de semicerc. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*curbura
Indoitura in forma de arc, arcuire; loc unde se afla o indoitura. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*curbura
Indo(prefixoid derivat de la indieni)+ sufixul europenizare (derivat de la populatia europeana) proces de imprumutare de traditiilor si obicieiurilor a populatiei europene de la populatia indiana, in timpul marilor cuceriri.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*indoprefixoid
[INDOR] (despre competitii sportive) care se desfasoara in sala, pe teren acoperit. (< engl. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*indoor
"in doua feluri", "din ambele parti"; "dublu"; "incert". (< fr. , ampho-, cf. , imprejur)(by 2W10S10e4r4g12i13o)*amfi
INDOVINAT(adj var.,2term.,4forme,neol.)=(despre o persoana)inzestrat intelectual, talentat,doct,inteligent peste media obisnuita(by 14W15S8e8r2g2i10o)*indovinatadj
(ind. piel.) vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. imperf. 3 sg. conj. prez. 3 sg. si pl. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*carnosi
ind.prezent pers 3 sing - converteste nu convertesc care etse persoana 3 plu.(by 11W5S5e14r7g7i1o)*indprezent
Indrazneala, barbatie, vitejie, tarie de caracter. [< fr. , cf. it. < lat. - inima].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*curaj
Indrazneala obraznica; cutezanta, impertinenta, nerusinare. Suvita de par de diferite culori, care se lipeste la marginea parului, pe frunte si se piaptana cu parul propriu. [< fr. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*tupeu
Indraznet, cutezator peste masura, pana la nesocotinta. [Cf. fr. , lat. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*temerar
Indreptare a greselilor care se ivesc in cursul imprimarii unui text. Foaie de proba, tiparita provizoriu, pe care se inseamna greselile de tipar care trebuie indreptate in tipografie. [Cf. germ. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*corectura
Indreptar oficial cu caracter normativ, cuprinzand regulile de preparare, control, de pastrare si de intrebuintare a medicamentelor. [Art. ; G.-D. ; Sil. /<fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*farmacopee
indreptat impotriva aristocratiei, aristocratismului. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*antiaristocratic
Indreptat impotriva intereselor propriei natiuni. [Pron. / cf. fr. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*antinational
Indreptat impotriva principiilor, conceptiilor si metodelor unui partid; dusmanos acestui partid. [Dupa rus. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*antipartinic
Indreptat impotriva propriei patrii; lipsit de patriotism. [Cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*antipatriotic
Indrumare, explicatie data asupra unor chestiuni in discutie, in legatura cu care cineva cere un sfat; aviz, lamurire, indicatie. Indrumare individuala sau colectiva data elevilor, studentilor sau doctoranzilor de catre un profesor. Examen medical cerut unui medic de un pacient. Reuniune, consfatuire tinuta pentru a lamuri sau a examina o chestiune, o situatie etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*consultatie
Indrumare, informatie, indiciu, lamurire, recomandare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*indicatie
indrumare si supraveghere a unei clase de elevi de catre diriginte (1). (< diriginte + -ie)(by 8W2S2e10r11g4i4o)*dirigentie
Inducerea in ghidon a unei periculoase miscari oscilatorii stanga-dreapta. Fenomen intalnit in timpul pilotarii unei motociclete.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*to
Inducere in eroare; inselatorie, sarlatanie. Abuz de incredere, escrocherie. Gen de ciuperci comestibile foarte gustoase, de culoare violeta-negricioasa, avand forma unui cartof. Produs de cofetarie preparat cu o crema de unt si ciocolata. [< fr. , it. , prov. < lat.t. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*trufa
indulcitor sintetic alcatuit din doi aminoacizi, acidul aspartic si fenilalanina(by 1W2S10e10r4g4i12o)*indulcitor
Indulgenta, iertare; bunavointa; pronie. Suplicare. [Gen. / < lat., it. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*venie
Indulgent, usor acomodabil; amabil; marinimos, darnic. Curgator. /< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*culant
Induratie a tesutului pulmonar, care devine asemanator cu splina. [Dupa fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*splenizare
induratie a unui muschi, datorita proliferarii tesutului conjunctiv. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*mioscleroza
induratie, scleroza care apare ca urmare a dezvoltarii excesive a tesutului fibros. (< ino scleroza)(by 8W1S1e9r10g10i3o)*inoscleroza
I. nearticulat. II. s. n. pl. subclasa de brahiopode primitive. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*inarticulat
Inegalitate care cuprinde una sau mai multe necunoscute. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*inecuatie
inegalitate de amplitudine a oscilatiilor arteriale. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*anizoscilometrie
inegalitate in intensitatea de coloratie a globulelor rosii din sange. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*anizocromie
Inegalitate intre doua functii, cu aceleasi variabile, care poate fi satisfacuta sau nu pentru anumite valori date variabilelor. /<fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*inecuatie
inegalitate periodica in miscarea Lunii, ca urmare a influentei Soarelui. (< fr. , lat. )(by 10W10S11e4r4g12i13o)*evectiune
Inegalitate periodica in miscarea Lunii, produsa de actiunea Soarelui. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*evectiune
Inel de metal (pretios) purtat pe deget ca simbol al legaturii dintre logodnici sau soti. [< it. , dupa ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*verigheta
Inel, de obicei barbatesc, masiv, din aur (cu pietre pretioase). /<turc. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*ghiul
Inel fara piatra pretioasa, purtat ca simbol al legaturii dintre logodnici sau dintre soti. /+ suf. $...eta$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*verigheta
Inel gros pe care este gravat ceva (embleme, monograme etc.). [Sil. ] /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i7o)*sevaliera
Inel metalic fixat pe marginea unei gauri facute intr-o foaie de cort, intr-o panza de nava etc. pentru a nu se destrama. [Var. ] /+ suf. $...et$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*ochet
Inel metalic pe care se infasoara capatul unei parame, care apoi se matiseaza. [< it. ].(by 2W10S10e4r12g12i6o)*rodanta
Inel mic de metal care strange manerul de lemn al unui cutit, al unei unelte etc. pentru a-l impiedica sa crape. Cilindru format din foi de tabla nituite sau sudate, care intra in constructia unei cladiri, a unui rezervor etc. [< fr. , cf. lat. - mica bratara].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*virola
2 inentiligibil, neinteligibil, necomprehensibil, incomprehensibil(by 6W6S14e15r8g8i2o)*comprehensibil
I. nerv ~ = a cincea pereche de nervi cranieni care asigura sensibilitatea fetei si inervarea muschilor maxilari inferiori. II. s. m. pl. tripleti. (< lat. )(by 10W11S11e4r5g13i13o)*trigemen
I. neted, fara ridicaturi, fara accidente, plat. o suprafata ~a = suprafata pe care o dreapta poate fi aplicata in orice sens; geometrie ~a = ramura a geometriei care studiaza suprafetele plane. II. s. n. 1. suprafata neteda, plana. suprafata care contine toate dreptele ce trec printr-un punct fix si intersecteaza o dreapta. (anat.) suprafata care sectioneaza imaginar corpul omenesc sub o anumita incidenta. 2. desen tehnic care reprezinta grafic o suprafata de teren, o constructie, o masina etc. 3. parte a unei suprafete in raport cu departarea de ochiul observatorului si cu reprezentarea ei intr-o pictura, intr-un tablou etc. (cinem.) fiecare serie de instantanee dintr-un film, privind aceeasi actiune sau acelasi subiect, luate sub acelasi unghi de vedere si intr-un cadru constant. mod de incadrare a subiectului filmat ori a diverselor sale elemente sub aspect dimensional. 4. suprafata de sustinere in aer a unei aeronave; (p. ext.) aripa. 5. felul cum sunt dispuse partile unei opere stiintifice, literare etc.; proiect, alcatuire; proiect pentru o actiune care urmeaza sa fie indeplinita. 6. (ec.) sistem de indicatori prin care se stabilesc prioritatile, directiile principale ale activitatii unor structuri economice intr-o perioada data. 7. reprezentare a unei portiuni reduse din suprafata terestra, la o anumita scara, pe baza ridicarilor topografice sau aerofotogramelor. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*plan
Inevitabil; de neinlaturat. [Cf. fr. , lat. < - ne, - a lupta].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*ineluctabil
in evul mediu, dansatoare si cantareata din voce sau la instrument, de obicei la harpa. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*jongleresa
(in evul mediu) interzicere temporara de catre papa sau un inalt prelat a slujbelor religioase, ca pedeapsa. (< germ. , lat. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*interdict
(in evul mediu) nobil laic, comandant al trupelor unui episcop. nobil care detinea o feuda intr-un domeniu episcopal. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*vidam
(in evul mediu) provincie in unele state, condusa de un margraf sau de un principe. (< germ. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*marca
(in evul mediu) tunica de zale, haina care se purta peste armura. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*tabar
(in evul mediu) unitate administrativ-teritoriala; district. (< germ. , lat. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*comitat
inexistent; nereal; amagitor; irealizabil; iluziv, iluzoric. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*iluzoriu
INEXPUGNABIL(adj.var.,2term.,4forme:-,-a,-i,-e)=imposibil de cucerit,de doborat,de distrus(despre o fortareata,o fortificatie,o asezare omeneasca demare importanta strategica,economica,politica pentru inamici).Neologism, termen istoric(by 15W15S8e9r2g2i11o)*inexpugnabiladjvar
(in Extremul Orient) ricsa trasa de un biciclist. (< velo/ciped/ + ricsa)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*veloricsa
Infanterist dintr-un corp de armata special din Franta si Italia. [< fr. , cf. it. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*fantasin
Infanterist german mercenar din timpul razboaielor religioase purtate in sec. XV-XVI. [< fr. , cf. germ. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*lanschenet
Infasuratura la picioarele vitelor furate (pentru a nu se vedea urmele). /cf. ung. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*tapalaga
Infatisare, aspect al unui individ. Aspectul unui cristal, determinat de predominarea formei celei mai simple pe care o poate lua. Infatisarea, aspectul unei plante. [< fr. , cf. lat. - aspect].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*habitus
Infatisare, aspect exterior; contur. Categorie filozofica ce desemneaza modul de existenta, de organizare interna, interactiunea si legaturile reciproce dintre elementele constitutive ale obiectului. Stabilirea de maxima capacitate de efort a organismului, obtinuta prin antrenament; conditie fizica buna. = a fi, a se afla in cele mai bune conditii. Totalitatea mijloacelor prin care se exprima continutul unei opere de arta (mai ales de literatura). Fel, chip, mod. Mod de organizare, de conducere politica, sociala etc. Dispozitie legala de procedura. = nerespectare a unei dispozitii de procedura care atrage anularea unui act sau a unei hotarari judecatoresti. Aspect pe care il ia un cuvant pentru a indeplini o functie gramaticala. Stare de agregare a corpurilor. Negativul in care se toarna o piesa. Cutie de otel in care se toarna litere; zat al unei pagini. Fiecare dintre expresiile analitice sub care poate fi pusa aceeasi relatie. Polinom omogen. [< fr. , it., lat. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*forma
Infatisare, aspect (exterior) sub care se prezinta lucrurile, faptele. Intorsatura. Fel in care sunt asezate cuvintele intr-o fraza. Pernita sau bucata de stofa purtata odinioara de femei la spate sub rochie, mai jos de talie. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*turnura
Infatisare exterioara inselatoare a unui lucru. judecand dupa exterior. a da unei situatii un aspect agreabil pentru a ascunde esenta neplacuta. dupa cum pare. [G.-D. ] /<fr. , lat. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*aparenta
Infatisare, forma exterioara a unui lucru. Totalitatea relatiilor dintre mai multe sisteme sau dintre partile unui sistem. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*configuratie
Infatisare, forma exterioara sub care ni se infatiseaza ceva. Categorie gramaticala a unor limbi, cu ajutorul careia se arata durata sau gradul de realizare a actiunii verbului. [< fr. , cf. lat. < - a privi].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*aspect
infatisare, manifestare exterioara evidenta, uneori inselatoare. o in ~ = la prima vedere. (< fr. , lat. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*aparenta
Infatisare, prezentare, jucare a unei piese de teatru, a unei opere pe scena; spectacol. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*reprezentatie
Infectare a aerului prin emanatii mefitice; atmosfera poluata. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*mefitism
Infectare din nou a unui organism inca nevindecat prin acelasi microb. [Cf. fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*suprainfectie
Infectie a pielii si a mucoaselor, datorita unor ciuperci; moniliaza . [< fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*candidoza
infectie a pielii si a tesutului subcutanat, produsa de un stafilococ, prin necroza tesuturilor afectate; buboi. (vet.) dalac, carbune. (< lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*carbuncul
infectie a tesuturilor subcutanate si profunde provocata de dracuncul, care se manifesta prin tumori. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*dracunculoza
Infectie cauzata de toxine secretate de microorganisme morbide. infectie cauzata de consumul de alimente ce contin toxinele unor microorganisme patogene. [G.-D. Sil.] /<fr. (by 10W10S3e4r4g12i13o)*toxiinfectie
infectie datorata actiunii unor toxine secretate de microbi asupra organismului. o ~ alimentara = infectie provocata de alimente contaminate cu substante toxice. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*toxiinfectie
infectie generala a organismului, caracterizata prin supuratii in viscere, in cavitatile seroase si in tesutul conjunctiv. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*piemie
Infectie generala a organismului caracterizata prin supuratii, in viscere, in cavitatile seroase si in tesutul conjunctiv. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - puroi, - sange].(by 10W11S4e4r4g13i13o)*piemie
Infectie generalizata a sangelui provocata de microbi. [Gen. / < fr. , cf. gr. - infectios, - sange].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*septicemie
infectie generalizata datorita patrunderii bacililor in sange. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*bacilemie
Infectie generalizata, datorita patrunderii bacililor in vasele de sange. [Gen. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*bacilemie
Infectie generalizata datorita prezentei stafilococului in sange. [Gen. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*stafilococemie
infectie micotica a pielii si a mucoaselor datorata unor specii de ciuperci candida; monilioza (2). (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*candidoza
infectie noua, contractata de cineva deja infectat; suprainfectie. (dupa fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*superinfectie
Infectie provocata de patrunderea bacililor in sange. [Art. ; G.-D. Sil. ] /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*bacilemie
infectie provocata de un bacil piogen la porci si la rumegatoare. (< fr. )(by 1W9S10e10r3g4i12o)*piobaciloza
infectie secundara determinata de germeni dintr-un focar infectios preexistent in organism. (dupa engl. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*autoinoculare
infectie septicemica, asemanatoare morvei, in Extremul Orient si Madagascar, transmisa de rozatoare si oi. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*melioidoza
Infectie supraadaugata, contractata de cineva deja infectat si inca nevindecat dupa prima infectie. [Gen. / < fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*superinfectie
Infectie supurativa care cuprinde intregul ochi. [< fr. , cf. gr. - tot, - ochi].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*panoftalmie
"infectios, microbian, infectie". (< fr. , -septique, -sepsie, septo-, cf. , gr. , sepsis)(by 3W3S11e12r5g5i14o)*septic
infecunditate prin metode anticonceptionale; contraceptie. (dupa fr. )(by 9W10S10e3r3g12i12o)*anticonceptie
In felul banditilor; in mod banditesc; ca banditii; talhareste. / + suf. $...este$(by 7W1S1e9r9g3i3o)*banditeste
In felul cetatenilor; cum obisnuiesc cetatenii; ca cetatenii. /+ suf. ...(by 6W7S7e15r1g9i9o)*cetateneste
In felul ciobanilor; cum obisnuiesc ciobanii; ca ciobanii. /+ suf. ...(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ciobaneste
In felul copiilor; cum obisnuiesc copiii; ca niste copii. / + suf. $...areste$(by 9W9S2e2r11g11i4o)*copilareste
In felul crestinilor; cum procedeaza crestinii. / + suf. $...este$(by 7W7S1e1r9g9i3o)*crestineste
In felul diavolilor; ca diavolii; draceste. [Sil. ] / suf. $...este$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*diavoleste
In felul filozofilor; cum obisnuiesc filozofii; ca filozofii. /+ suf. ...(by 4W12S12e6r6g14i15o)*filozoficeste
In felul icoanelor; de icoana. Relativ la imagini. Caracterizat printr-o asemanare cu realitatea pe care o indica. [Cf. it. , germ. ]. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*iconic
in felul icoanelor. referitor la imagine. cu caracter de imagine figurativa. (despre semne) caracterizat printr-o asemanare cu realitatea. (< fr. , engl. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*iconic
In felul manjilor; ca manjii.a rade (a zambi, a plange) silit, nenatural. + suf. $...este$(by 14W15S8e8r1g2i10o)*manzeste
In felul militarilor; ca militarii; ostaseste; soldateste. /+ suf. $...este$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*militareste
In felul nerozilor; cum obisnuiesc nerozii; ca nerozii. /suf. $...este$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*nerozeste
In felul ostasilor; ca ostasii; soldateste; militareste. /+ suf. $...este$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ostaseste
In felul palisadei [in DN]. = parenchim clorofilian cu celule compacte de pe fata superioara a frunzelor. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*palisadic
In felul pasarilor; ca pasarile. a vorbi neinteles, intr-un limbaj artificial. /suf. $...este$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pasareste
in felul potlogarilor; cum obisnuiesc potlogarii; ca potlogarii. /+ suf. $...este$(by 1W9S9e3r3g11i11o)*potlogareste
In felul prietenilor; cum obisnuiesc prietenii; ca prietenii. [Sil. ] /+ suf. $...este$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*prieteneste
In felul prostilor; ca prostii. a rade fara motiv. /+ suf$. ...este$(by 11W12S12e5r6g14i14o)*prosteste
In felul sau dupa obiceiul stramosilor; cum obisnuiau stramosii; ca stramosii; ca in vechime. /+ suf. $...este$(by 1W10S10e3r4g12i12o)*stramoseste
In felul scolarilor; cum obisnuiesc scolarii; ca scolarii. /suf. $...este$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*scolareste
In felul sme-cherilor; cum obisnuiesc smecherii; ca smecherii. /suf. $...este$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*smechereste
In felul soldatilor; cum obisnuiesc soldatii; ca soldatii; ostaseste; militareste. / + suf. $...este$(by 1W9S9e3r3g11i11o)*soldateste
In felul stren-garilor; cum obisnuiesc strengarii; ca stren-garii. /suf. $...este$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*strengareste
In felul studentilor; cum obisnuiesc studentii; ca studentii. /+ suf. $...este$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*studenteste
In felul talharilor; cum obisnuiesc talharii; ca talharii. /<suf. $...este$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*talhareste
In felul tatarilor; cum obisnuiesc tatarii; ca tatarii. /$tatar + suf. ...este$(by 11W11S5e5r13g13i7o)*tatareste
In felul vanatorilor; cum obisnuiesc vanatorii; ca vanatorii. / + suf. $...este$(by 2W10S11e11r4g5i13o)*vanatoreste
In felul viclenilor; cum obisnuiesc viclenii; ca viclenii. /v + suf. $...esc$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*vicleneste
In felul vrajmasilor; cum obisnuiesc vrajmasii; ca vrajmasii. /v + suf. $...este $(by 15W8S8e2r2g10i11o)*vrajmaseste
In felul vulpilor; cum obisnuiesc vulpile; ca vulpile. / + suf. $...este$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*vulpeste
inferior pragului constiintei. o excitatie ~a = excitatie foarte slaba, sub nivelul pragului senzorial, care nu poate provoca o senzatie. (< fr. )(by 4W5S13e13r13g7i7o)*subliminal
"inferior" (spatial, ierarhic, calitativ sau dimensional), "derivat, ulterior". (< fr. , sous-, cf. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sub
Infern (in mitologia greco-romana). [< fr., lat. - zeul infernului la greci].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*hades
infestare cu forme infectioase ale unui parazit care se gaseste deja in organism. (< auto^1 infestatie)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*autoinfestatie
(in feudalism) domeniu funciar ereditar in deplina proprietate, scutit de orice sarcini si deosebit de feuda. (< lat. )(by 14W14S15e8r8g2i2o)*alodiu
(in feudalism) interdictie de a contracta o casatorie cu o persoana de alta conditie sau aflata in afara senioriei de care depindea servul, fara consimtamantul seniorului sau. (< fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*formariaj
(in fil. indiana) latura fenomenala a realitatii; aparenta inselatoare, iluzia. o valul ei = aparenta care ascunde ultima esenta a lucrurilor sau nimicul. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*maya
Infiltrarea cu cheratina a unei |mucoase|mucoasa| sau a straturilor superficiale ale pielii; ingrosare a stratului cornos al pielii. [Dupa fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*cheratinizare
infiltrare a tesutului conjunctiv cu lichide si reducere a depozitului adipos subcutanat. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*hidrohemie
infiltrare cu cheratina a unei mucoase sau a straturilor superficiale ale pielii. (dupa fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*cheratinizare
infiltrare in plamani a unui praf continand saruri de fier si silice. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*siderosilicoza
Infiltratie colesterolica a unei afectiuni cutanate tumorale, degenerative sau infectioase. (dupa fr. )(by 7W7S15e15r1g9i9o)*xantomizare
infiltratie de gaze intr-o cavitate articulara, prin traumatism sau efectuata in scopul unei explorari radiografice. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*pneumartroza
Infiltratie de sange in tesutul pulmonar. [Gen. / < fr. , cf. gr. - plaman, - ruptura].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*pneumoragie
infirmerie intr-o casa romana mare. spital al unei tabere romane. (< lat. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*valetudinariu
Infirmerie intr-o mare casa romana. Spital al unei tabere romane. [Pron. / < lat. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*valetudinariu
infirmier pentru ridicarea si transportul ranitilor cu brancarda. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*brancardier
Infirmitate, boala in care ochiul se indeparteaza involuntar de axa vizuala; privire incrucisata. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*strabism
Infirmitate caracterizata prin imposibilitatea de a vedea normal acelasi obiect cu amandoi ochii; privire incrucisata. /<fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*strabism
Infirmitate caracterizata prin pierderea (totala) a auzului avand drept urmare imposibilitatea insusirii normale a vorbirii. /suf. $...ism$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*surdomutism
Inflacarare, ardoare, pasiune, infocare. Caracteristica a unei nave in mers de a veni cu prora in vant. [Cf. fr. , it. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*ardenta
Inflacarare, entuziasm; incantare; exaltatie. Slavire, laudare, glorificare. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*exaltare
Inflacarare, vioiciune nemarginita, nemasurata; euforie. Bogatie, belsug, varietate. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*exuberanta
Inflacarat, infocat, aprins. Care, sub actiunea vantului, se intoarce cu prora in directia din care bate vantul. [< fr. , cf. lat. < - a arde].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*ardent
Inflamare infectioasa a mai multor articulatii concomitent. [< fr. , cf. gr. - mai multi, - incheietura].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*poliartrita
inflamare, ulcerare a mucoasei pleoapelor, declansata de pulberi. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*blefaroconioza
Inflamatie a ansei sigmoide a colonului. Inflamatie a valvulelor sigmoide ale inimii. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sigmoidita
inflamatie a apendicelui si a regiunii cecului^2 pe care acesta este implantat. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*tifloapendicita
Inflamatie a apendicelui si a tesuturilor invecinate. [Cf. fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*periapendicita
Inflamatie a articulatiei genunchiului. [< fr. , cf. gr. - genunchi, - articulatie].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*gonartrita
Inflamatie a articulatiei umarului. [< fr. , cf. gr. - umar, - articulatie].(by 1W2S2e10r11g4i4o)*omartrita
Inflamatie a articulatiilor vertebrale. [< fr. , cf. gr. - vertebra, - articulatie].(by 14W8S8e8r1g2i10o)*spondilartrita
inflamatie a bazinetului si a rinichilor, de natura infectioasa. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*pielonefrita
inflamatie a bronhiilor, provocata de ciuperci patogene. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*bronhomicoza
Inflamatie a bronhiilor provocata de ciuperci patogene. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*bronhomicoza
Inflamatie a bronhiilor si a plamanilor. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*bronhopneumonie
Inflamatie a camasii conjunctive care inveleste chisturile. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*perichistita
Inflamatie a canalului excretor al unei glande salivare. [Pron. / < fr. , cf. gr. - saliva, - care primeste].(by 7W15S1e1r9g10i3o)*sialodochita
Inflamatie a capsulei seroase a splinei. [< fr. cf. gr. - in jur, - splina].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*perisplenita
Inflamatie a colonului^1 [in DN], care da nastere la tulburari digestive. [< fr. , cf. gr. - intestin].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*colita
Inflamatie a colului uterin; cervicita; metrita. [< fr. , cf. gr. - vagin].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*colpita
Inflamatie a conductului auditiv extern si a timpanului, cauzata de parazitii vegetali. [< fr. , cf. gr. - ureche, - ciuperca].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*otomicoza
Inflamatie a |conjunctivei|conjunctiva| si a pleoapei. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*blefaroconjunctivita
Inflamatie a copitei (la cai sau la boi), provocata de o raceala sau de oboseala. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*furbura
Inflamatie a corneei, care se manifesta prin aparitia unor noduli la marginea sau in interiorul acesteia. [Scris si / < fr. , cf. gr. - corn].(by 7W15S15e1r9g9i2o)*cheratita
inflamatie a corneei, manifestata prin opacifierea acesteia, fotofobie si sensibilitate oculara. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*cheratita
Inflamatie a coroidei caracterizata prin diminuarea acuitatii vizuale. [Sil. ] /<fr.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*coroidita
Inflamatie a creierului si a maduvei spinarii. [Pron. / < fr. , cf. gr. - creier, - maduva].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*encefalomielita
Inflamatie a creierului si a membranelor sale. [< fr. , cf. gr. - cap].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cefalita
Inflamatie (acuta) a bronhiilor, manifestata prin tuse puternica si prin stare febrila. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*bronsita
Inflamatie acuta a glandelor sebacee de la radacina genelor, cu acumulare de puroi. /<lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*urcior
Inflamatie acuta a mucoasei nazale, provocata de virusi si manifestata prin stranuturi, secretie de mucozitati; guturai. /<fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*coriza
Inflamatie a faringelui si a amigdalelor. boala care se manifesta prin dureri in regiunea inimii si prin accese de sufocare. [G.-D.; Var. ] /<fr., lat.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*anghina
inflamatie a foitei parietale a peritoneului. (< ecto peritonita)(by 7W7S1e1r9g10i3o)*ectoperitonita
inflamatie a fundului ochiului, printr-un edem papilar, hemoragii si exsudate retiniene. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*neuroretinita
inflamatie a ganglionilor limfatici datorita unei infectii acute sau cronice. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*limfadenita
Inflamatie a ganglionilor limfatici de la subsiori sau de la stinghii. /cf. ngr. (by 8W8S2e2r2g11i11o)*uima
Inflamatie a ganglionilor limfatici de la subsuori sau de la stinghii; udma. / Din (by 13W7S7e15r1g9i9o)*scurta
Inflamatie a ganglionilor limfatici la bolnavii de scrofuloza. /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*scrofula
Inflamatie a glandei lacrimale. [Pron. / < fr. , cf. gr. - lacrima, - glanda]. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*dacrioadenita
Inflamatie a glandelor sudoripare, de obicei a celor de la subsuoara, care evolueaza sub forma unor abcese adanci ce se vindeca greu. [< fr. , cf. gr. - sudoare, - glanda].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*hidrosadenita
inflamatie a intestinului subtire, manifestata prin dureri abdominale si diaree. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*enterita
Inflamatie a maduvei osoase si a maduvei spinarii. [Pron. / < fr. , cf. gr. - maduva].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*mielita
Inflamatie a mamelei, a glandei mamare; mamita. [< fr. , cf. gr. - mamela].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*mastita
Inflamatie a marginilor libere ale pleoapelor. [< fr. , cf. gr. - pleoapa].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*blefarita
Inflamatie a membranei sinoviale de la incheietura de jos a picioarelor unui cal. Denumire a muschilor posteriori ai gambei. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*molet
Inflamatie a mucoasei bazinetului si a rinichilor. [Pron. / < fr. , cf. gr. - bazin].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*pielita
Inflamatie a mucoasei din fundul gatului sau a faringelui, insotita de greutatea de a inghiti. = afectiune caracterizata prin accese de sufocare si prin dureri in regiunea inimii. [Pl. , var. s.f. / < fr. , cf. germ. , lat. < - a inabusi].(by 7W7S7e1r1g9i10o)*anghina
Inflamatie a mucoasei glandului si a preputului (de origine micotica). [Pl. / < fr. , cf. gr. - gland].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*balanita
Inflamatie a |mucoasei|mucoasa| sinusului sfenoidal. [Pron. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*sfenoidita
inflamatie a mucoasei nazale si a trompei lui Eustache. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*rinosalpingita
inflamatie a mucoasei organelor genitale datorita unui gonococ; blenoree, gonoree. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i13o)*blenoragie
Inflamatie a mucoasei organelor genitale, datorita unui gonococ; blenoree, gonoree. [Gen. / < fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*blenoragie
inflamatie a mucoasei sinusurilor craniului si a sinusului nazal. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*sinuzita
inflamatie a mucoasei stomacului, intestinului subtire si a colonului^3. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*gastroenterocolita
Inflamatie a mucoasei stomacului, intestinului subtire si a colonului. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*gastroenterocolita
Inflamatie a mucoasei stomacului si a intestinului subtire. [< fr. , cf. gr. - stomac, - intestin].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*gastroenterita
inflamatie a mucoasei stomacului stomacului si duodenului. (< fr gastro-duodenite)(by 13W13S7e7r15g1i9o)*gastroduodenita
Inflamatie a mucoasei unui organ, insotita de secretie abundenta. /<fr. , lat. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*catar
Inflamatie a mucoasei unui organ (in special a mucoasei nazale), insotita de secretie. [Pl. / < fr. , cf. gr. - scurgere].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*catar
inflamatie a mucoasei unui organ (mucoasa nazala), insotita de secretie. (< fr. , lat. , gr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*catar
Inflamatie a mucoasei uterului. [< fr. , cf. gr. - inauntru, - uter].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*endometrita
Inflamatie a musculaturii peretelui vaginal. [Pron. / < fr. , cf. gr. - muschi, - vagin].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*miocolpita
Inflamatie a oaselor si a cartilajelor lor. [< fr. , cf. gr. - os, - cartilaj].(by 15W15S9e9r9g3i3o)*osteocondrita
Inflamatie a ovarelor si a trompei uterine; salpingoovarita. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*anexita
inflamatie a ovarelor si a trompelor uterine; ooforosalpingita. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*anexita
Inflamatie a parodontiului. [ < fr. , cf. gr. - langa, - dinte].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*parondontita
inflamatie a parotidelor. o ~ epidemica = boala contagioasa, provocata de un virus, care se manifesta prin cefalee, febra si inflamarea glandelor salivare; oreion. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*parotidita
inflamatie a pielii care se localizeaza la incheieturile mari, la sani, la subsuoara si la gat. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*intertrigo
Inflamatie a pielii care se localizeaza la incheieturile mari, la sani, la subsuoara si la gat; opareala. V. [< fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*intertrigo
Inflamatie a pielii; nume generic dat unui grup de maladii inflamatorii ale pielii; dermita. Boala de piele, periodica la cai, caracterizata prin rani care apar vara. [< fr. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*dermatita
inflamatie a plamanului, care capata aspectul splinei. (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*splenopneumonie
Inflamatie a pleurei (insotita de o secretie abundenta de lichid). [Gen. / < fr. , cf. lat. ].(by 9W10S10e3r4g12i12o)*pleurezie
Inflamatie a portiunii peritoneului care acopera ficatul. [Cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*perihepatita
inflamatie a portiunii peritoneului care acopera ficatul. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*perihepatita
Inflamatie a pungilor seroase subcutanate in dreptul unor articulatii; bursita. [< fr. ].(by 14W14S7e8r8g1i2o)*higroma
inflamatie a radacinii firului de par datorita unor ciuperci sau microbi piogeni. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*perifoliculita
Inflamatie a radacinii firului de par datorita unor ciuperci sau unor microbi piogeni. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*perifoliculita
Inflamatie a radacinilor nervoase craniene sau rahidiene. [< fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*radiculita
Inflamatie a regiunii din jurul ovarului si al |salpingelui|salpinge|. [Cf. fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*periooforosalpingita
inflamatie a regiunii din jurul ovarului si a salpingelui. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*periooforosalpingita
Inflamatie a rinichilor incepatoare in nodulii sanguini. [< fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*glomerulonefrita
Inflamatie a rinichiului si a bazinetului. [< fr. , cf. gr. - bazin, - rinichi].(by 13W6S7e15r15g1i9o)*pielonefrita
Inflamatie a sacului lacrimal. [Pron. / < fr. , cf. gr. - lacrima, - basica].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*dacriocistita
Inflamatie a scoartei cenusii, care insoteste meningita. [Cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*periencefalita
inflamatie a scoartei cenusii, care insoteste meningita. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*periencefalita
Inflamatie a substantei albe a maduvei spinarii. [< fr. , cf. gr. - alb, - maduva].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*leucomielita
Inflamatie a tecilor conjunctive care invelesc un tendon. [< fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*tenosinovita
inflamatie a tesutului adipos subcutanat, cu mici noduli sensibili. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*paniculita
Inflamatie a tesutului celular al micului bazin situat in jurul vaginului. [Cf. fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*perivaginita
Inflamatie a tesutului celular periprostatic care urmeaza unei prostatite. [Cf. fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*periprostatita
inflamatie a tesutului celular periprostatic, care urmeaza unei prostatite. (< fr. )(by 9W9S3e3r3g12i12o)*periprostatita
Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul bronhiilor. [Cf. fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*peribronsita
Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul muschiului psoas. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*peripsoita
Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul rectului. [Cf. fr. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*perirectita
Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul unui ganglion limfatic. [Cf. fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*periadenita
inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul unui ganglion limfatic. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*periadenita
Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul uterului si al salpingelui; perimetroanexita. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*perisalpingovarita
inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul vezicii urinare. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*paracistita
Inflamatie a tesutului conjunctiv din jurul vezicii urinare. [< fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*paracistita
Inflamatie a tesutului conjunctiv mediastinal. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*mediastinita
Inflamatie a tesutului dintre pleura parietala si peretele toracic. [Cf. fr. ].(by 4W12S12e6r6g6i15o)*peripleurita
inflamatie a tesutului dintre pleura parietala si peretele toracic. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g11i11o)*peripleurita
inflamatie a tesutului fibros (peri)articular, de origine reumatismala. (< engl. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*fibrozita
Inflamatie a tesutului glandular din regiunea nazofaringiana, frecventa la copii. [< fr. , cf. gr. - glanda, - forma].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*adenoidita
inflamatie a tesutului glandular din regiunea rinofaringiana. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*adenoidita
Inflamatie a tesutului tiroidian afectat de struma. [< fr. , cf. lat. - gusa].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*strumita
Inflamatie a tesuturilor care compun periodontul; parodontita; pericimentita. [< fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*periodontita
inflamatie a tesuturilor din jurul canalelor biliare. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*periangiocolita
Inflamatie a tesuturilor din jurul canalelor biliare; pericolangita. [Pron. / cf. fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*periangiocolita
Inflamatie a tesuturilor din jurul canalului deferent. [Et. incerta].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*perideferentita
Inflamatie a tesuturilor din jurul cordonului spermatic. [Cf. fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*perispermatita
inflamatie a tesuturilor din jurul cordonului spermatic. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*perispermatita
Inflamatie a tesuturilor din jurul glandei tiroide; periendoteliom. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 9W2S3e3r11g12i5o)*periteliom
Inflamatie a tesuturilor din jurul glandei tiroide. [Pron. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*peritiroidita
Inflamatie a tesuturilor din jurul |salpingelui|salpinge|. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*perisalpingita
Inflamatie a tesuturilor moi care inconjura coroana unui dinte. [Cf. fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pericoronarita
inflamatie a tesuturilor moi care inconjura coroana unui dinte. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*pericoronarita
inflamatie a traheii si a bronhiilor, manifestata prin tuse, cu sau fara expectoratie. (< fr. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*traheobronsita
inflamatie a tuturor articulatiilor si tesuturilor periarticulare. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*panartrita
Inflamatie a unei rani (provocata de infectie, de raceala etc.). / + suf. $...eala$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*obrinteala
inflamatie a unghiei datorita unei infectii sau unei micoze; unghie incarnata. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*onixis
Inflamatie a unui deget de la mana sau de la picior. [< fr. , cf. gr. - deget]. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*dactilita
inflamatie a unui fragment al plamanului, cauzata de pneumococ, manifestata prin febra mare, frisoane, tuse si junghiuri. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*pneumonie
inflamatie a uterului, a ovarelor si a trompelor ovariene. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*metroanexita
Inflamatie a uterului, a ovarelor si a trompelor ovariene. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*metroanexita
inflamatie a venelor cu formarea de cheaguri, care pot obtura vena, provocand embolii. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*tromboflebita
Inflamatie a venelor, de obicei la membrele inferioare. [< fr. , cf. gr. - vena].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*flebita
Inflamatie a vertebrelor, care poate fi de natura tuberculoasa, infectioasa etc. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i6o)*spondilita
inflamatie a vertebrelor, de natura infectioasa, reumatismala sau tuberculoasa. (< fr. )(by 14W14S14e7r8g1i1o)*spondilita
Inflamatie a vinelor si formarea de cheaguri de sange in vene. [< fr. , cf. gr. - cheag, - vena].(by 2W10S11e11r4g5i13o)*tromboflebita
Inflamatie a zonei de piele din jurul unghiei. [Var. s.f. / < fr. cf. gr. - imprejur, - unghie].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*perionixis
Inflamatie care afecteaza uterul si salpingele. [Cf. fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*perimetrosalpingita
Inflamatie concomitenta a glandului si a preputului. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*balanopostita
Inflamatie concomitenta a mai multor muschi. [Pron. / < fr. , cf. gr. - numeros, - muschi].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*polimiozita
inflamatie cronica a seroaselor peritoneului care inconjura viscerele; perisplanhnita. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i8o)*periviscerita
Inflamatie cu aderente a ovarelor si a trompelor uterine. [Pron. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*perianexita
inflamatie cu caracter supurativ a tesuturilor din jurul glandei tiroide. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*peristrumita
Inflamatie cu puroi a tesuturilor din jurul unghiilor. [Pron. , var. s.n. / < lat. , cf. fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*panaritiu
Inflamatie de natura infectioasa a mai multor nervi. [< fr. , cf. gr. - numeros, - nerv].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*polinevrita
inflamatie de natura infectioasa sau toxica a mai multor nervi. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*polinevrita
inflamatie, de natura reumatismala, a celor trei membrane ale inimii (endocard, miocard si pericard). (< fr. )(by 15W1S1e9r10g3i3o)*pancardita
inflamatie granulomatoasa aseptica a tesutului gras, prin proliferarea, necrozarea si transformarea fibroasa a celulelor adipoase. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*lipogranulomatoza
Inflamatie in jurul orificiilor glandelor sudoripare. [Cf. fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*periporita
Inflamatie interna; flogoza. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - scurgere].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*flegmazie
Inflamatie locala a pielii si a tesutului subcutanat din vecinatate, cu acumulare de puroi; abces; furuncul. / + suf. $...oi$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*buboi
Inflamatie locala a tesutului subcutanat cu acumulare de puroi. /<fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*flegmon
Inflamatie necrotica a cecumului si a ficatului, care se observa mai ales la curcile tinere. [< fr. ](by 14W7S7e7r1g1i9o)*enterohepatita
inflamatie necrotica a cecumului si a ficatului (la curcile tinere). (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*enterohepatita
inflamatie permanenta a conjunctivei datorita frecarii si iritarii globului ocular de catre genele prea lungi, deviate spre cornee. (< fr., lat. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*trichiaza
Inflamatie permanenta a conjunctivei datorita frecarii si iritarii globului ocular de catre genele prea lungi. [Pron. / < fr., lat., gr. ].(by 13W6S6e15r15g15i8o)*trichiaza
Inflamatie, puroi in cavitatea pleurala; pleurezie purulenta. [< fr. , cf. gr. - puroi, - torace]. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*piotorax
inflamatie (purulenta) a glandelor sudoripare (axilare). (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*hidrosadenita
Inflamatie purulenta a pielii si tesutului subcutanat; buboi; abces. /<lat. fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*furuncul
inflamatie purulenta a radacinii parului, produsa de microbi piogeni sau de ciuperci. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*foliculita
inflamatie purulenta asociata cu o hiperplazie a tesutului conjunctiv. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pioscleroza
Inflamatie purulenta a trompei uterine; piosalpingita. [< fr. , cf. gr. - puroi, - trompa].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*piosalpinx
Inflamatie purulenta locala a pielii; abces, buboi. [< lat. , cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*furuncul
inflamatie (reumatica) a tesutului din jurul vertebrelor. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*perispondilita
Inflamatie (reumatica) a tesuturilor din jurul vertebrelor. [Cf. fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*perispondilita
inflamatie septica, alergica etc. a substantei cenusii din maduva spinarii, caracterizata prin temperatura, tulburari in starea generala a organismului si paralizii; paralizie infantila. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*poliomielita
inflamatie simultana a corneei si a conjunctivei, produsa de radiatiile ultraviolete. (< engl. )(by 10W3S4e4r12g13i6o)*fotooftalmie
inflamatie simultana a endocardului, miocardului si pericardului (de natura reumatismala). (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*endomiopericardita
inflamatie simultana a endocardului si a miocardului (de natura reumatismata). (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*endomiocardita
Inflamatie simultana a oaselor si a maduvei lor. [Pron. / < fr. , cf. gr. - os, - maduva].(by 7W1S1e9r3g3i4o)*osteomielita
Inflamatie simultana a pleoapelor si a |conjunctivei|conjunctiva|. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*blefaroftalmie
Inflamatie simultana a pleurei si a parenchimului pulmonar. [< fr. ].(by 10W4S12e12r6g6i14o)*pleuropneumonie
Inflamatie simultana a pleurei si a pericardului. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*pleuropericardita
Inflamatie simultana a rectului si a ansei sigmoide a colonului. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*rectosigmoidita
Inflamatie simultana a |scleroticii|sclerotica| si a corneei. [< fr. ].(by 8W2S2e10r10g11i4o)*sclerocheratita
inflamatie simultana a unui tendon si a tecii sale sinoviale; tendosinovita. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*tenosinovita
inflamatie supurativa fetida a mucoasei nazale, care duce la atrofierea acesteia si disparitia simtului mirosului. (< fr. , gr. , duhoare)(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ozena
Inflamatie supurativa fetida a mucoasei nazale, care duce la atrofierea acesteia si la disparitia simtului mirosului. [< fr. , cf. gr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ozena
inflamatie (tuberculoasa) a traveelor conjunctive care invelesc lobulii pulmonari. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*perilobulita
Inflamatie (tuberculoasa) a traveelor conjunctive care invelesc lobulii pulmonari. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*perilobulita
inflorescenta cimoasa la care de sub floarea terminala pornesc trei sau mai multe axe de aceeasi lungime si inaltime. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*pleiocaziu
Inflorescenta cimoasa la care de sub floarea terminala pornesc trei sau mai multe axe florale laterale. [Pron. / < germ. , cf. gr. - mai mult, - diviziune].(by 4W4S13e13r6g7i7o)*pleiocaziu
inflorescenta cimoasa la care florile se formeaza in doua directii. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*dicaziu
Inflorescenta cimoasa la care florile se formeaza in doua directii. [< germ. , cf. gr. - a se divide in doua].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*dicaziu
inflorescenta cimoasa la care ramurile secundare se dezvolta in planuri diferite si numai in acelasi sens. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*cincin
inflorescenta cimoasa, o grupare de mai multe flori mascule fara invelis, cu o singura floare femela. (< lat. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*ciatiu
inflorescenta cimoasa unipara, cu axa terminata in floare. (< fr., lat. )(by 10W10S10e3r4g12i12o)*monocaziu
Inflorescenta compusa, avand forma unui ciorchine cu ramurile secundare ramificate. /<lat. fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*panicul
Inflorescenta cu axul latit, de forme diferite, pe care se prind florile sesile. [Pron. / cf. it. < gr. - cos].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*calatidiu
Inflorescenta cu flori foarte mici, dispuse pe o axa, care atarna ca un ciucure; matisor. /<lat. , it. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*ament
Inflorescenta cu numeroase flori apropiate unele de altele, reunite intr-un receptacul in forma de taler. /<lat. fr.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*capitul
inflorescenta cu ramificatiile principale cimoase, iar cele secundare recemoase. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*botriocima
inflorescenta dintr-un ax principal terminat cu o floare si avand lateral mai multe axe secundare ramificate in acelasi fel. (< fr. )(by 10W11S4e4r5g13i13o)*cima
Inflorescenta formata dintr-un ax principal terminat cu o floare si avand lateral mai multe axe secundare ramificate in acelasi fel. [< fr. , cf. lat. - lastar].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*cima
Inflorescenta in care pedunculele fiecarei flori pornesc toate din acelasi punct si se ridica la aceeasi inaltime. [< it. , cf. fr. < lat. - umbrela].(by 2W2S2e10r11g4i4o)*umbela
Inflorescenta in care pedunculii fiecarei flori pornesc din acelasi nod al tulpinii si se ridica pana la acelasi nivel (ca spitele unei umbrele). /<lat. , fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*umbela
inflorescenta in forma de ciorchine compus, cu axul principal ramificat, axele secundare formand spiculete uniforme; racem compus. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*panicul
Inflorescenta in forma de ciorchine; matisor. [< it. , cf. lat. - ciorchine].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ament
inflorescenta in forma de ciorchine. o ~ compus = panicul. (< fr. , lat. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*racem
Inflorescenta in forma de ciorchine sau de spic. Strat de tesut alcatuit dintr-un singur tip tisular. [Var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*panicul
Inflorescenta la care florile se formeaza intr-o singura parte. [< germ. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*monocaziu
Inflorescenta racemoasa, asemanatoare spicului, al carei peduncul comun este ingrosat si carnos. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat., gr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*spadice
inflorescenta racemoasa cu axul latit, pe care se prind florile sesile; antodiu. (< lat. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*calatidiu
inflorescenta racemoasa cu flori dispuse pe pedunculi, care pornesc din acelasi punct si se ridica la aceeasi inaltime. (< lat. , fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*umbela
inflorescenta racemoasa cu flori mici, unisexuate; matisor. (< it. , lat. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*ament
inflorescenta racemoasa cu numeroase flori reunite intr-un receptacul. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*capitul
inflorescenta racemoasa in forma de umbela. (< fr. , lat. , gr. , ciorchine)(by 14W14S8e8r1g2i10o)*corimb
inflorescenta racemoasa spiciforma, cu pedunculul comun ingrosat si carnos. (< fr. , lat. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*spadice
Inflorescenta reprezentand o grupare de mai multe flori barbatesti fara invelis, cu o singura floare femeiasca. [Pron. / < fr. , cf. gr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ciatiu
Infloritor, prosper, activ. Foarte activ, in plina evolutie. [Cf. it. , germ. < lat. < - a inflori].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*florid
Influenta a Lunii pline asupra unor plante. [Cf. gr. - Luna, - a se intoarce].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*selenotropism
Influenta, conditionare reciproca intre fapte, fenomene etc. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*interactiune
influenta, conditionare reciproca intre fapte, fenomene etc. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*interactiune
Influenta exercitata asupra psihicului sau comportamentului cuiva. Sugerare; propunere. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*sugestie
Influenta exercitata de curenti galvanici asupra fiintelor unicelulare; galvanotropism. [Gen. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*galvanotaxie
influenta morfogenetica a fortei de gravitatie asupra organelor plantelor; geomorfoza. (<fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*barimorfoza
influentat de Orient. o stil ~ = stil artistic rezultand in urma influentelor orientale suferite intre anii 70^0 si 57^5 a. Chr., de civilizatiile din bazinul mediteranean. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i12o)*orientalizant
(inform.) 1. echipament, element de baza al unui ordinator, capabil sa efectueze un set de instructiuni. 2. program general al unui sistem de exploatare care executa o functie complexa omogena. (< engl. , fr. )(by 4W12S13e6r6g7i15o)*procesor
In forma a doua trunchiuri de con cu baza comuna. // Vas cu aceasta forma, raspandit la noi cu deosebire in prima epoca a fierului. [< + ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*bitronconic
(inform.) a anula continutul memoriei calculatorului electronic prin aducerea la zero, in scopul inceperii prelucrarii de noi date. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g1i9o)*initializa
(inform.) a combina doua sau mai multe ansambluri de date intr-un singur ansamblu, intr-o ordine specificata. (< fr. )(by 6W6S7e15r15g9i9o)*interclasa
In forma de caliciu. = papile asezate la baza limbii in doua randuri oblice. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*caliciform
In forma de cerc, care descrie un cerc. De jur imprejur. (Ordin, dispozitie) care se transmite in aceeasi forma la mai multe institutii, persoane etc. // Ferastrau in forma de disc, care taie prin invartire in jurul propriei sale axe. Fundal care acopera peretele din fundul scenei. [Cf. fr. , lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*circular
in forma de ciuperca. o papile e = papile ca niste ciupercute, pe limba, receptorii gustativi. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*fungiform
In forma de ciuperca. = papile, asemanatoare cu niste ciupercute, care se afla pe limba. [Var. adj. / < fr. , cf. lat. - ciuperca, - forma].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*fungiform
(inform.) a decupa memoria unui ordinator in subansambluri operationale. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*partitiona
In forma de disc; discoidal. [Pron. / < fr. , cf. gr. - disc, - forma].(by 5W13S13e14r7g7i1o)*discoid
In forma de elipsa, elipsoidal. // Corp geometric rezultat din rotirea unei elipse in jurul uneia dintre axele sale de simetrie. [Pron. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i4o)*elipsoid
In forma de fir. = papilele care se gasesc in mucoasa limbii. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*filiform
In forma de inele; carliontat. Impodobit cu multe inele. Format din inele. = viermi care au corpul alcatuit din inele. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*inelat
In forma de inel. [Pron. / < fr. , cf. gr. - inel, bucla, - forma]. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*cricoid
In forma de infundibul, de palnie. [< fr. , cf. lat. - palnie, - forma].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*infundibuliform
In forma de masa bine inchegata; indesat, dens, numeros si des. = litere aldine. Intunecat, intunecos. [< fr. , cf. lat. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*compact
In forma de omida, cu aspect de omida. [< fr. , cf. lat. - omida, - forma].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*eruciform
In forma de ou; oval; ovoidal, oviform. [Pron. / cf. fr. < lat. - ou, gr. - forma].(by 2W2S11e4r5g13i13o)*ovoid
In forma de pana. Cu nervuri pornind perechi dintr-o nervura centrala; care are foliolele dispuse in perechi de o parte si de alta a unui ax comun. [lat. , cf. fr. penne].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*penat
in forma de pana. (despre frunze) cu nervurile pornind perechi dintr-o nervura centrala; (despre frunze compuse) cu foliolele dispuse de o parte si de alta a unui ax comun. (< lat. , fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*penat
In forma de parabola^2; curbat. = antena cu un ecran reflectant in forma de paraboloid. [< fr. , germ. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*parabolic
in forma de parabola^2; curbat. o antena ~a = antena (2) cu un ecran reflectant in forma de paraboloid. (< fr. , germ. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*parabolic
In forma de piramida. = celula nervoasa a substantei cenusii din creier; = fascicule nervoase ale maduvei spinarii. Colosal; extraordinar, uimitor. // Os al carpului. [Cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*piramidal
In forma de pumnal. // Parte ascutita, in forma de pumnal, a unui os. [Pron. / < fr. ].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*stiloid
In forma de punct, cat un punct. Care actioneaza din loc in loc; intermitent. De dimensiuni neglijabile in raport cu distantele pana la corpurile cu care interactioneaza. [Cf. fr. , lat. - punct, - forma].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*punctiform
in forma de retea; o (anat.) substanta ~a = formatie de celule nervoase dispuse in retea in trunchiul cerebral. care apartine unui reticul. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*reticular
in forma de romboedru. o sistem ~ = sistem de cristalizare avand ca forma fudamentala romboedrul. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*romboedric
in forma de romb; romboidal. o sistem ~ = sistem de cristalizare avand ca forma fundamentala o prisma dreapta cu bazele romburi. (< fr. )(by 15W15S15e9r9g2i3o)*rombic
In forma de romb; romboidal. = sistem de cristalizare avand ca forma fundamentala o prisma dreapta cu bazele romburi. [Cf. fr. ].(by 1W2S10e10r3g4i4o)*rombic
in forma de sarpe. o litere ce = litere capitale in forma de sarpe, in scrierile anglo-saxone sau vizigote. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*ofiomorfic
in forma de semicerc. o canale e = cele trei canale, partea superioara a urechii interne. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*semicircular
In forma de semicerc; semiciclic. = cele trei canale care alcatuiesc partea superioara a urechii interne. [Cf. fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*semicircular
In forma de spada. [Pron. / < fr. , cf. lat. - spada scurta, - forma].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*gladioliform
in forma de tabel. o tiparire ~a = vechi sistem de tiparire cu ajutorul unor tablite de lemn pe care se grava textul. (< lat. , gr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*tabelar
In forma de triunghi. La care participa reprezentanti a trei tari sau a trei echipe. [Pron. / < , dupa fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*triunghiular
In forma de triunghi. // Muschi triunghiular situat intre clavicula, omoplat si capatul humerusului. [Pron. / < fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*deltoid
In forma de unghi; colturos, in colturi. = piatra de la coltul unei temelii de cladire; fundament, baza. [Pron. / < , dupa fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*unghiular
In forma de unghi; unghiular; colturos; angulos. [Cf. fr. , lat. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*angular
In forma (de varf) de lance; hastat. = prima perioada a goticului (inceputul sec. XIII), caracterizata prin ornamente in forma de lance. [Pron. / cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*lanceolat
In forma de vezicula. Care constituie o vezicula, care prezinta vezicule; veziculos. [Cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*vezicular
Informare a unui organ sau a unei persoane in drept despre comiterea unei infractiuni; para. /v. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*denunt
(inform.) asamblor cu facilitati de macroprelucrare, capabil sa efectueze translatarea unui program scris intr-un macrolimbaj de asamblare. (< engl. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*macroasamblor
In forma sau de natura glandelor; cu glandule; ca o glandula; glandular. [Cf. fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*glandulos
(inform.) a separa informatiile sau caile de transmitere pentru a le orienta spre mai multi destinatari. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g7i1o)*demultiplexa
Informatie care se aduce la cunostinta cuiva; stire; noutate; mesaj. ( ) pe neasteptate; deodata. a anunta; a instiinta. a afla. 2) Comunicare orala neconfirmata; zvon. ( a deveni foarte cunoscut. ( v. POPA. [G.-D. ] /<sl. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*veste
Informatie, lamurire data asupra cuiva pentru a-l caracteriza. Faptul de a raporta un lucru la altul sau o chestiune la alta. = sistem de coordonate sau totalitatea sistemelor de coordonate imobile unul fata de altul la care se raporteaza pozitiile corpurilor; referential. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*referinta
informatii complementare in prezentarea persoanei careia ii este inchinata o lucrare. (< lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*personalia
Informatii complementare in prezentarea persoanei careia ii este inchinata o lucrare. [< lat. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*personalia
Information Technology, reprezinta studiul, proiectarea, dezvoltarea, implementarea, managementul sistemelor informationale bazate pe computere, in special aplicatii software si harware. IT presupune utilizarea computerelor pentru convertirea, stocarea, protejarea, procesarea, transmiterea si primirea datatelor in format electronic.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*information
informator lucrator SRI (la pl.) urechi (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 5W5S13e14r7g7i1o)*antena
In forma unei lentile. = strat mai gros la centru decat la margini. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*lenticular
In forma unei nave antice. = coloana ornata cu varfuri de nave sculptate in piatra. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*rostral
in forma unui varf de lance; hastat. o goticul ~ = prima perioada a goticului, caracterizat prin ornamente in forma de lance. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*lanceolat
(inform.) cartela mai mica decat cartela standard, care permite perforarea unui numar mai mare de caractere. (dupa engl. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*minicartela
(inform.) cel mai popular limbaj de programare de nivel inalt, pentru calcule tehnico-stiintifice. (< engl., fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*fortran
(inform.) componenta a canalului de intrare-iesire, reprezentand circuitele utilizate pentru controlul operatiei de transfer de date intre un echipament periferic si memoria principala. (dupa engl. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*subcanal
(inform.) dispozitiv care transforma unele curbe plane in caractere binare, corespunzatoare coordonatelor punctelor reprezentative. (< engl. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*digitizor
(inform.) dispozitiv periferic care permite calculatoarelor sa receptioneze semnalele transmise prin telefon. (< engl. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*modem
(inform.) echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor conectat direct la calculator. (< engl. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*online
(inform.) element reprezentand o adresa, pe baza careia pot fi legate componentele unei structuri. (< engl. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*pointer
(inform.) grup de instructiune (2) desemnat simbolic printr-un singur cod. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*macroinstructiune
(inform.) instructiune corespunzand unui nivel de program elementar. (< engl. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*microinstructiune
(inform.) instructiune destinata a furniza informatii referitoare la rezervarea unor zone de memorie si a le initializa cu valori specifice. (< fr., engl. )(by 8W8S1e2r10g10i11o)*pseudoinstructiune
(inform.) limbaj de programare a calculatoarelor, utilizat in regim conventional si interpretativ. (< engl. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*basic
(inform.) limbaj de programare cu facilitati de macrodefinitie. (< engl. )(by 10W3S4e12r12g13i6o)*macrolimbaj
(inform.) limbaj de programare de nivel inalt, in cercetare, acolo unde reprezentarea datelor prin liste este avantajoasa. (< fr., engl. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*lisp
(inform.) limbaj de programare de nivel inalt, simplu, cu instructiuni din cuvinte ale limbii engleze si notatii matematice. (< engl. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*microsoft
(inform.) limbaj in proiectarea si documentarea programelor, prin grefarea unor reguli sintactice pe limbaj natural. (< engl. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pseudocod
(inform.) masina periferica pentru citirea cu ajutorul unui sistem fotoelectric a informatiilor. (< fotolec/tura/ + -tor)(by 13W13S6e7r15g15i8o)*fotolector
(inform.) microprogram destinat testarii unui subansamblu. (< engl. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*microdiagnostic
(inform.) microprograme elementare stocate in organele de memorie ale unui calculator, care nu se sterg, constituind pentru sistemele moderne o sursa indestructibila deja elaborata. (< engl. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*firmware
(inform.) mod de tratare a informatiilor la distanta printr-un sistem de teleinformatica. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*telegestiune
(inform.) multiplu al cuvantului, egal cu 102^4 de cuvinte. (< kilo cuvant)(by 9W9S10e3r3g12i12o)*kilocuvant
(inform.) operatie elementara efectuata prin executarea unei microinstructiuni. (< engl. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*microoperatie
(inform.) operatie executata la destinatie cand informatia, printr-un sir de cuvinte, este transmisa serial de catre sursa. (dupa engl. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*deserializare
(inform.) plasare a programelor pe linii, pentru scrierea cat mai clara a acestora. (dupa fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*indentare
(inform.) portiune de program care descrie structura textului de substituit in cursul unui proces de macroprelucrare. (< engl. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*macrodefinitie
(inform.) prelucrare a datelor sau a cererilor utilizatorilor la distanta. (dupa engl. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*teleprelucrare
(inform.) prelucrare simultana a doua sau mai multe programe. (dupa engl. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*multiprelucrare
(inform.) procedura scrisa intr-un limbaj de programare functionand intr-un regim particular, la care poate apela o alta procedura. (< engl. )(by 5W5S13e14r14g7i7o)*corutina
(inform.) proces de calcul al unei adrese in care indexarea se efectueaza inaintea evaluarii adresei. (dupa engl. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*preindexare
(inform.) proces de inlocuire a liniilor unui text prin alt text, generat in urma expansiunii unor macrodefinitii. (dupa engl. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*macroprelucrare
(inform.) procesor specializat care efectueaza traducerea instructiunilor in "limbaj masina" si comanda executia lor. (< fr. , engl. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*interpretor
(inform.) program al unui ordinator care opereaza un tratament preliminar. (< engl. , fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*preprocesor
(inform.) program care prelucreaza un text-sursa inainte de faza de compilatie. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*precompilator
(inform.) program care transforma datele de iesire ale procesorului in program de lucru efectiv. (< engl. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*postprocesor
(inform.) program destinat transformarii unui text intr-un alt text prin macroprelucrare. (< engl. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*macroprocesor
(inform.) program principal care leaga operatiile sub forma de subprograme. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*macroprogram
(inform.) sistem de citire a informatiilor continute in cartele sau benzi perforate etc. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*fotolectura
(inform.) sistem de numeratie ~ = sistem de numeratie cu baza 8; soclu ~ = soclu de tub electronic cu opt contacte. (< fr. )(by 8W8S1e2r2g10i11o)*octal
(inform.) subdiviziune a unui mesaj, in anumite tipuri de retele. (dupa engl, fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*pachet
(inform.) suport magnetic capabil sa stocheze si sa reproduca informatiile depuse in computer; floppy-disc. (< engl. , fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*discheta
(inform.) unitate de timp, in electronica, a miliarda parte dintr-o secunda. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*nanosecunda
(inform.) unitate independenta de program, plasata in memorie in alta zona decat programul principal. (< engl. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*subrutina
(inform.) zona de memorie centrala a unui ordinator, intermediar de stocaj pentru informatiile transmise de la un organ la altul. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*buffer
(in fosta URSS) 1. consiliu de muncitori sau de militari in timpul revolutiilor ruse din 190^5 si 191^7. 2. organ al puterii de stat centrale si locale, din deputati alesi de cetateni. (< rus. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*soviet
(In fosta U.R.S.S.) Gospodarie agricola colectiva. [Pl. / < rus. < - gospodarie colectiva].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*colhoz
Infractiune constand in impiedicarea unui adversar de a actiona in campul de joc. [Pron. / < engl. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*fault
infractor cu o singura condamnare la activ (Nota: Defintia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 8W8S2e2r10g11i4o)*absolvent
infractor de inalta clasa infractor cu multe condamnari (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 14W8S8e8r2g2i10o)*angrosist
infractor marunt / mediocru (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ageamiu
inframicorp devenit inactiv patologic sub actiunea caldurii sau formolului. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*anavirus
infumurare, ingamfare, vanitate. laudarosenie, fanfaronada. (< lat. , fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*iactanta
Infumurare, ingamfare, vanitate. Laudarosenie, fanfaronada. [< lat. , fr. ]. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*iactanta
Infumurat, increzut, arogant. [Pron. , var. adj. / cf. lat. , it. , fr. ].(by 2W2S3e11r11g4i5o)*prezumtios
Infundare patologica a globului ocular in orbita. [Gen. / < fr. , cf. gr. - in, - ochi].(by 11W11S5e5r5g14i14o)*enoftalmie
Ingaduinta; cedare, renuntare benevola (la ceva) in favoarea cuiva; concesiune [in DN]. Figura de retorica constand din acordarea unei aprobari a pozitiei partii adverse pentru a o putea respinge mai apoi cu usurinta; epitropa. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*concesie
Ingaduinta, familiaritate nesanatoasa, prietenie neprincipiala intre cei care fac parte dintr-un colectiv, intre sefi si subalterni. Atitudine familiara, ingaduitoare. [< + ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*familiarism
ingaduinta, familiaritate rau inteleasa, prietenie neprincipiala intre membrii aceluiasi colectiv. (< familiar + -ism)(by 7W7S1e1r9g9i3o)*familiarism
(ingaduinta) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. art. (sil. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*concesie
Ingalbenire a frunzelor unei plante din cauza lipsei de fier asimilabil in solurile bogate in calciu. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*calcocloroza
ingalbenire a frunzelor unor plante, din cauza lipsei de fier asimilabil din sol. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*calcocloroza
in galop, repede. o tuberculoza ~a = tuberculoza care progreseaza foarte repede, sfarsindu-se cu moartea. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*galopant
In galop, repede. = tuberculoza care progreseaza foarte repede, sfarsindu-se cu moartea. [Cf. fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*galopant
In gastronomie, preparat din oua intregi, desfacute din coaja, prajite in tigaie sau la capac, fara a fi amestecate, astfel incat galbenusul sa ramana intreg in mijlocul albusului coagulat. Ochiuri romanesti sau oua posate sunt oua intregi, desfacute din coaja si fierte in apa cu o et, astfel incat galbenusul sa fie invelit de albus. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*in
In gastronomie, ragut din vanat cu pene (sitar, rata salbatica, fazan, potarniche), cu ciuperci si sos de vin; prin ext. preparat gatit asemanator din rata domestica sau bibilica. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*in
In genul lui Faust, propriu lui Faust. [Pron. / < - personaj din drama cu acelasi nume de Goethe].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*faustic
In genul poeziilor atribuite lui Anacreon, care se distingeau prin veselie, gratie si delicatete. = tip de vers (iambic, dimetru) caracteristic odelor atribuite lui Anacreon. [Pron. / < fr. , cf. - poet liric grec din antichitate].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*anacreontic
Inghesuite mai multe la un loc, in forma de glomerul; globular. [< + ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*glomerulat
inghetata cu fructe mai consistenta si dispusa in straturi. (< it. , fr. )(by 14W8S8e1r2g2i10o)*casata
Inghetata de ciocolata, avand in compozitie o oarecare cantitate de frisca batuta. [Var. s.n. / < fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*parfe
Inghetata speciala cu fructe, mai consistenta si dispusa in straturi. [< it. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*casata
Inghitire, introducere in stomac; ingerare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ingestie
inglobare sau distrugere a unei celule de catre alta celula. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*citofagie
Ingraditura de stuf sau de nuiele asezata in balti pentru prinderea si pastrarea pestelui viu. /<ngr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*mandra
Ingraditura (la o fereastra, usa, in jurul unei gradini etc.) din zabrele de metal, stinghii de lemn sau plasa de sarma. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*grilaj
ingraditura verticala scunda din mai multi balustri uniti printr-o bara de sprijin, pe marginea unor constructii. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g14i7o)*balustrada
Ingramadire, conglomerare; conglomerat . [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*conglomeratie
Ingramadire de bolovani, de piatra, de beton, care formeaza platforme, diguri etc. [Pl. / < fr. , dupa ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*anrocament
Ingramadire de busteni, crengi, vreascuri, aduse de puhoaiele de apa. [Var. ] /<lat. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*agest
Ingramadire de gaze in intestinul gros, care provoaca balonarea abdomenului. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*aerocolie
Ingramadire de ghetari plutitori, formata de-a lungul tarmurilor marii in regiunile polare. /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*banchiza
Ingramadire de gheturi plutitoare, formata de-a lungul tarmurilor in marile polare ; pack. V. Picior de sustinere construit la baza unui put de mina in curs de sapare pentru a sustine zidaria de deasupra pana face priza. [< fr. , cf. scand. - banc, engl. - gheata].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*banchiza
Ingramadire de lichide seroase intr-o articulatie. [< fr. , cf. gr. - apa, - articulatie].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*hidartroza
Ingramadire de lucruri sau de fiinte in neoranduiala. /suf. $...atura$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*amestecatura
Ingramadire de minerale in masivele eruptive, care apare in timpul procesului de cristalizare magmatica. /<germ. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*slire
ingramadire de nisip in forma de coame paralele, in regiunile nisipoase sub actiunea vantului. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*duna
= ingramadire de stele care apar pe cer in forma unei benzi alburii; Calea laptelui, Drumul robilor. [< fr. , cf. lat. - lapte].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*lactee
Ingramadire de stuf, buruieni si radacini, amestecate cu namol, care pluteste pe apa sau sta fixata de mal. [G.-D. ] /<sl. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*plavie
Ingramadit, inghesuit. Suprapopulat. // Ingramadire de materiale vulcanice. Produse obtinute prin aglomerarea minereurilor. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*aglomerat
ingrasamant agricol continand culturi de bacterii. (< fosfat + bacterie)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*fosfobacterin
Ingrasamant agricol fosfatic sub forma de pulbere cenusie sau granule, care se introduce in toate solurile si la toate culturile. /<fr. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*superfosfat
Ingrasamant agricol obtinut din gunoi de grajd fermentat sau din descompunerea altor materii organice. /<sl. (by 10W11S4e4r4g13i13o)*mranita
ingrasamant agricol provenit din uree sau azotat de amoniu in stare topita. (< germ. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*nitrofoska
Ingrasamant agricol provenit din uree sau azotat de amoniu in stare topita. [< germ. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*nitrofoska
ingrasamant bacterian alcatuit din culturi artificiale de azotobacterii; azotogen. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*azotobacterin
Ingrasamant bacterian alcatuit din culturi artificiale de azotobacterii ; azotogen. [<germ. ].(by 7W1S1e9r10g10i3o)*azotobacterin
Ingrasamant bacterian alcatuit din culturi artificiale de azotobacterii; azotogen. [< germ. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*azotobacterin
Ingrasamant bacterian care se foloseste pentru culturile de plante leguminoase. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*nitragin
ingrasamant bacterian din culturi de rizobii, pentru culturile de leguminoase. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*nitragin
Ingrasamant bacterian pentru plantele leguminoase, cu ajutorul caruia se fixeaza azotul atmosferic. /<fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*nitragin
Ingrasamant chimic combinat, usor solubil, continand azot si anhidrida fosforica. [Cf. fr. , germ. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*amofos
ingrasamant chimic complex, care contine azot, fosfor si potasiu. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*amofosca
ingrasamant chimic complex, usor solubil, din azot si anhidrida fosforica. (< fr. , germ. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*amofos
ingrasamant chimic obtinut prin incalzirea fosfatilor naturali. (< fr. , rus. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*termofosfat
Ingrasamant chimic pe baza de fosfat, obtinut prin tratarea zgurei bazice de la cuptoarele inalte cu acid sulfuric diluat. [Cf. fr. ].(by 9W2S2e11r11g11i4o)*superfosfat
ingrasamant din resturi organice si compusi minerali, supusi unui proces de fermentatie lenta. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*compost
Ingrasamant mineral, usor solubil, constand din anhidrida fosforica si azot. /cf. fr. germ. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*amofos
Ingrasamant obtinut in urma fermentarii unui amestec de substante organice de origine vegetala si animala, la care se adauga si componente minerale. /<fr.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*compost
Ingrasamant organic compus din resturi de bucatarie, nutreturi alterate etc., supuse unui proces de fermentatie lenta. [< engl., fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*compost
Ingrasamant organic rezultat din descompunerea, in conditiile unei clime uscate, a unor resturi de origine animaliera. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*guano
Ingrasare anormala rezultata din depunerea grasimii in diferite organe si tesuturi ale corpului; stare obeza. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*obezitate
(in Grecia antica) antrenor de gimnastica pentru copii. (< fr. , gr. )(by 3W4S12e12r13g6i6o)*pedotrib
(in Grecia antica) autor care spicuia parerile filozofilor, expunandu-le pe probleme. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*doxograf
(in Grecia antica) colegiu de educatie civila si militara a efebilor. (< fr. , gr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*efebie
(in Grecia antica) comandant al unei unitati de infanterie. comandant al unui corp de cavalerie sau al unei unitati navale. (< fr. , gr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*taxiarh
(in Grecia antica) descendenti ai familiilor de cuceritori, clasa nobililor detinatori de pamanturi. (< fr., gr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*eupatrizi
(in Grecia antica) incapere principala a casei de locuit, delimitata la intrare de doua ziduri sau siruri de coloane formand o veranda. (< fr. , fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*megaron
(in Grecia antica) infanterist dotat cu o armura grea, cu un scut mare si cu lance. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*hoplit
(in Grecia antica) moneda de aur sau argint valorand intre doua si patru drahme. (< fr. , lat., gr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*stater
(in Grecia antica) oras-stat, cetate intarita a conducatorului militar, care s-a transformat apoi intr-un centru economic si politic. (< gr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*polis
(in Grecia antica) poet-cantaret care isi recita propriile-i versuri in acompaniament de lira. (< fr. , gr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*aed
(in Grecia antica) poporul de rand, o parte a populatiei libere. (< gr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*demos
(in Grecia antica) serbari in cinstea zeului Dionysos; serbari dionisiace. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*dionisii
(in Grecia antica) strain stabilit intr-un polis, lipsit de drepturi politice. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*metec
(in Grecia antica) tarani care, pierzandu-si micile proprietati, erau siliti sa munceasca pe pamanturile aristocratilor sau sa vagabondeze. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*theti
Ingredient care se adauga in cantitati mici in alimente pentru a da gust placut si aroma; mirodenie. /<fr. lat.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*condiment
ingredient care se adauga la o mancare pentru a o face mai gustoasa; mirodenie. (< fr. , lat. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*condiment
Ingrijire a mainilor si mai ales a unghiilor de la maini prin curatirea (si lacuirea) lor. [Pron. / < fr. , cf. lat. - mana, - ingrijire].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*manichiura
ingrijire a picioarelor, in taierea unghiilor, a bataturilor etc. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*pedichiura
ingrijirea sanatatii si a frumusetii prin folosirea preparatelor cosmetice hidratante. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*hidrocosmetica
Ingrijire estetica a unghiilor (prin curatarea si lacuirea lor). [G.-D. ; Sil. ] /<fr. germ.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*manichiura
Ingrijitor al veniturilor unei manastiri; iconom. Administrator. [Cf. fr. , ngr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*econom
Ingrosare a epidermei prin hiperplazia stratului mucos. [< fr. , cf. gr. - spin].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*acantoza
ingrosare a firelor textile finite, in timpul fabricatiei, datorita aglomerarii de fibre din materia prima. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*nopeu
Ingrosare a pielii ca urmare a inmultirii excesive si neregulate a celulelor stratului cornos al epidermei. [< fr. , cf. gr. - greu, - corn].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*discheratoza
ingrosare a pielii ca urmare a inmultirii excesive si neregulate a celulelor stratului cornos al epidermei. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*discheratoza
Ingrosare a pleurei ca urmare a unui proces inflamator. [< fr. , cf. gr. - gros, - latura].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*pahipleurita
Ingrosare a unui os care se produce in osteitele cronice; eburnatie. [Cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*eburnare
Ingrosare patologica a unei mucoase, avand ca rezultat formarea unei pete albicioase-galbuie; leucoplachie. [< fr. , cf. gr. - alb, - a forma].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*leucoplazie
ingrosare patologica a unei mucoase, ca rezultat, formarea unei pete albicioase-galbui. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*leucoplazie
Ingrosare si sclerozare a peretilor arterelor si a arteriolelor. [< fr. , cf. lat. - artera, gr. - duritate].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*arterioscleroza
ingrosare si sclerozare a peretilor arterelor si ai arteriolelor. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*arterioscleroza
Ingrozitor, infiorator, oribil; dezgustator, urat. [Cf. fr. , it. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*abominabil
ingustare a unui canal sau orificiu al organismului in urma unei boli. (< fr. , lat. , germ. )(by 2W2S3e11r11g4i5o)*strictura
ingustare intr-un punct al arborelui bronhic, care determina dispneea. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*bronhostenoza
Ingustare (patologica) a unui canal sau a unui orificiu din organism. // - element secund de compunere savanta cu semnificatia "ingustare", "stramtare". [< fr. , cf. gr. - stramt].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*stenoza
inhalare a unor gaze, vapori etc. in scop terapeutic. (< fr. , lat. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*inhalatie
Inhibare a diviziunii celulare sub influenta unor substante antimitotice. [Cf. gr. - stationare, - miscare].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*statmochineza
inhibare a unei gene nealelice de catre o gena dominanta sau recesiva. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*epistazie
inhibare a unui proces imunogenetic cu ajutorul unei substante imunosupresive. (< engl. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*imunosupresie
(in iconografia bizantina) reprezentare a lui Cristos ca imparat al lumii. (< fr. , gr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*pantocrator
(in iconografia greco-romana) imagine reprezentand un personaj care poarta pe umeri un vitel destinat sacrificiului. (< ngr. , vitel + -for^2)(by 4W12S13e6r6g6i15o)*moscofor
Inima foarte mica congenital. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mic, - inima].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*microcardie
(in Imperiul Roman si in evul mediu) muncitor agricol legat de pamantul pe care il lucra, obligat sa plateasca dijma proprietarului si sa presteze corvezi. (<lat. )(by 7W7S1e1r9g10i10o)*colon
In intregime, total. = venit total, din care nu se scad cheltuielile. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*global
Initiala, de obicei ornamentala, de inaltimea catorva randuri, cu care incepe un capitol sau un paragraf. Literele majuscule (alcatuind o silaba) imprimate la dictionare pe fiecare pagina deasupra coloanelor, spre a usura cautarea cuvantului dorit; colontitlu. [< fr. , cf. it. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*letrina
Initiere in asa-zisele mistere. [Gen. / < fr. , cf. gr. - initiat, - care conduce].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*mistagogie
injectare, in scop profilactic, de sange uman matern sau patern presupus a contine anticorpi protectori fata de boala cu care un copil a venit in contact, metoda practicata in trecut mai ales in rujeola. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*hemoprofilaxie
Injectare in scop profilactic de sange uman matern sau patern, presupus a contine anticorpi protectori fata de boala cu care un copil a venit in contact, metoda practicata in trecut mai ales in rujeola. [Gen. / < fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i8o)*hemoprofilaxie
Injuratura folosita deseori asupra unei alte persoane (sugi MUIE) nu este frumos sa fie folosit acest cuvant asupra nimanui.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*injuratura
"in jurul, imprejurul", "deasupra, in afara", "in intervalul dintre". (< fr. , cf. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*peri
Inlantuire de strigate de jale sau de durere; tanguire; lamentare. /<fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*ieremiada
Inlantuire, legatura. = concordanta timpurilor. [Gen. , var. / < lat. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*consecutie
inlantuire, legatura. o (gram.) a timpurilor = concordanta timpurilor. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*consecutie
In lat; de-a latul; transversal. in lung si-n lat. a se opune categoric; a se pune in calea cuiva. a incerca prin toate mijloacele; a-si da toata silinta. / + suf. $...is$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*curmezis
Inlaturare a amoniacului sau a unei amine dintr-un compus organic. [Dupa fr. ].(by 11W11S4e5r5g13i13o)*dezaminare
Inlaturarea luciului la panzeturi sau la fire de matase artificiala. Etansare a unei imbinari intre doua foi de tabla groasa; stemuire. [Dupa fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*matare
Inlaturare (a unei portiuni de tesut sau organ) prin taiere. Taiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesa. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*excizie
Inlaturare prin interventie chirurgicala a unei parti sau a unui organ al corpului. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*absciziune
Inlaturat, eliminat, dat afara. Care nu poate exista, inadmisibil. // De neadmis, inadmisibil. [Var. adj. / < ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*exclus
In legatura cu calea ferata. // Functionar, muncitor la caile ferate. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 5W13S13e6r7g15i1o)*feroviar
In legatura cu leucocitele. = repartizarea diferitelor categorii de leucocite in sange. [Cf. fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*leucocitar
In legatura cu o depresiune neuropsihica. = forma de astenie care se manifesta printr-o tristete profunda si prin pierderea dorintei de viata. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*depresiv
In legatura cu porumbeii. // Crescator amator de porumbei (calatori). [< fr. , cf. lat. - porumbel, gr. - prieten].(by 9W9S9e2r3g11i11o)*columbofil
In legatura cu scena, referitor la scena. = partea scenei expusa vederii publicului; = vedere generala a unui decor. Care este adaptat teatrului; de teatru. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. , gr. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*scenic
In legatura cu sexul, referitor la sex. Care se refera la raportul dintre sexe. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 8W8S2e2r2g11i11o)*sexual
In legatura cu sistemele de transmitere si de inregistrare a imaginii. [Pron. / < fr., it. , cf. lat. < - a vedea].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*video
in legatura cu un compromis. = clauza a unui contract prin care cele doua parti se angajeaza a supune arbitrilor eventualele contestatii. (<fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*compromisoriu
In legatura cu viata, de viata. // (In forma ) element secund de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) viata", "biologic" (cf. fr. , germ. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*biotic
Inlesnire, drept acordat cuiva de a se bucura de avantaje deosebite. Drept de care se bucura o persoana (juridica sau fizica) de a fi preferata la plata inaintea altora. [Pron. , pl. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*privilegiu
In limbaj familiar denumeste primul fel dintr-un meniu. Dupa regulile clasice ale gastronomiei, antreul este felul care se serveste dupa gustare (sau supa) si peste (sau preparatul care il inlocuieste), inainte de felul principal din meniu (de obicei friptura); fr.,engl. entree; germ. Entree; in SUA entree denumeste intotdeauna felul principal al meniului. Sursa: A.M.GAL, Dictionar gastronomic explicativ, Ed. Gemma Print, 2003 (by 13W13S6e6r7g15i15o)*in
(in limbajul colonial britanic) stapan, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*sahib
(in limbajul copiilor) spalat, curat; frumos cumsecade, de treaba, cu care te poti intelege (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 2W3S11e11r5g5i13o)*gigea
(in limba latina) forma verbala cu sens pasiv dublat de cel de necesitate, de la tema gerunziului; (in franceza) una dintre formele participiului prezent. (< lat. , fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*gerundiv
~ = (in limba latina) verb activ ca sens, care se conjuga la timpurile si la modurile derivate din tema prezentului dupa diateza activa, la celelalte dupa diateza pasiva. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*semideponent
In linie dreapta; format din linii trasate cu diferite instrumente speciale. = desen in care se folosesc numai linii si contururi (fara umbre). Drept. Rectiliniu. A carui variatie poate fi reprezentata printr-o dreapta. De gradul intai. [Var. adj. / cf. fr. ].(by 7W7S15e15r9g9i9o)*liniar
In linie dreapta. Marginit de linii drepte. [Pron. , var. adj. / cf. fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*rectiliniu
In localitate. La locul de productie sau la un punct fix de transport. [< lat. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*loco
inlocuieste cuvantul "moto" cu definitia: citat asezat la inceoutul unei opere s.a.m.d.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*inlocuieste
inlocuire a centrului unei cornee opace cu un material sintetic transparent. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*cheratoproteza
Inlocuire a laptelui matern prin alte alimente necesare sugarului. Incetarea secretiei de lapte matern la femei. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*ablactatie
inlocuire chirurgicala a unor parti ale nervilor periferici cu ajutorul unor omogrefe preluate din maduva spinarii. (< engl. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*neuroplastie
inlocuire in memoria unui ordinator a unui program cu altul. (< engl. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*swapping
inlocuire temporara a unui functionar, a unui membru dintr-o adunare, dintr-un birou. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*supleanta
Inlocuire totala prin transfuzie a sangelui circulant. [< fr. ].(by 2W3S3e11r12g5i5o)*exsanguinotransfuzie
inlocuire totala prin transfuzie a sangelui circulant. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*exsangvinotransfuzie
Inlocuitor al pielii obti-nut prin aglomerarea fibrelor de piele naturala, rezultata din deseuri, cu ajutorul unui liant. /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*dermatina
In locul acela; acolo. din partea aceea; dintr-acolo. prin partea aceea; pe acolo. din loc in loc; pe alocuri. dintr-un loc in altul; incoace si incolo. la o departare considerabila. in realitate; in loc de aceasta. /Din(by 9W2S2e11r11g4i5o)*colo
In lungime, asezat in directia lungimii. // Nervura metalica care formeaza structura longitudinala a navelor. [Cf. fr. ].(by 5W13S14e7r7g8i1o)*longitudinal
[? in magh. "santa [pron. sAnta]"], in zona darjiului [szekelyderzs / darsch]; jocul se numeste in magh. [szekely] filko [tavi]] Un atu special de la jocul de carti COLOP sau FILCAI, jucat in Transilvania, probabil importat de la sasi sau unguri. Apare doar la jocul in sase si consta din doua carti de sapte, rosu si verde, cel rosu fiind cea mai mare carte din joc(by 13W6S7e15r15g9i9o)*in
In maniera lirismului lui Pindar. = forma de poezie cu strofe liber organizate, pline de elan, cu constructii lexicale indraznete. [< fr. , cf. - poet antic grec].(by 12W13S6e6r7g15i15o)*pindaric
in maramures este folosit in special intre tineri ca sinonim pentru prost. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*in
Inmarmurit, incremenit (de indignare, de spaima, de durere). [Cf. fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*consternat
In medicina, indepartarea chirurgicala a unuia sau ambilor sani, partial sau total.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*in
In medicina~: progenitori eritrocitari; proeritroblast sau celula "cap de serie"(by 7W7S1e1r9g10i3o)*in
in memoria, in amintirea (unei personalitati, a unui eveniment important). (< lat. )(by 15W8S1e2r10g10i4o)*inmemoriam
In memoria, in amintirea (unei personalitati, a unui eveniment important). [< lat. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*inmemoriam
In mod (absolut) necesar; fara nici o indoiala; cu orice pret; neaparat; negresit. /(by 4W12S13e6r6g15i15o)*numaidecat
In mod complet, cu desavarsire. [Var. adv. / < it. , cf. fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*completamente
In mod intentionat; in mod special; cu un anumit scop; inadins; anume; special. /(by 14W7S7e1r1g9i10o)*dinadins
In mod literal; in sensul strict al cuvantului; exact; intocmai. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*literalmente
In mod mecanic; ca un mecanism; automat; masinal. / + suf. $...ete$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*mecaniceste
(In mod) natural; de la natura, din fire; fireste, evident, bineinteles. De la sine, fara efort, cu usurinta. [Cf. fr. , it. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*naturalmente
In mod real; in concor-danta cu realitatea; in realitate; de fapt. [Sil. ] / suf.$ ...mente$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*realmente
In mod scrupulos; cu grija si atentie excesiva pentru detalii; minutios. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*meticulos
In mod tovarasesc; cum obisnuiesc tovarasii; ca tovarasii. /suf.$ ...este$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*tovaraseste
Inmuiere a cartilajelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cartilaj, - inmuiere].(by 4W4S13e13r13g7i7o)*condromalacie
inmuiere anormala a peretelui esofagian, prin actiunea sucului gastric in urma vomismentelor. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*esofagomalacie
Inmuiere anormala a peretelui esofagian, provocata de actiunea sucului gastric in urma vomismentelor frecvente. [Gen. / < fr. , cf. gr. - esofag, - inmuiere].(by 12W13S13e6r6g15i15o)*esofagomalacie
Inmuiere a peretelui stomacului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - stomac, - inmuiere].(by 10W10S10e4r4g12i13o)*gastromalacie
Inmuiere a scheletului produsa de decalcifiere (prin imbatranire). [Gen. / < fr. , cf. gr. - os, - inmuiere].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*osteomalacie
inmultire a seturilor complete de cromozomi in toate celulele organismului. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*euploidie
inmultire asexuata in meduze, pornind de la strobil, sau la tenie, pornind de la scolex. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*strobilatie
Inmultire care se realizeaza prin contributia ambelor sexe. [Gen. / < fr. , cf. gr. - doi, - a naste].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*digenie
Inmultire exagerata a trombocitelor; trombocitoza. [Gen. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*trombocitemie
inmultire excesiva a leucoblastelor in maduva osoasa sau in sange. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*leucoblastoza
Inmultire in care are loc alternanta unei generatii sexuate cu alta asexuata. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*metageneza
Inmultire pe cale asexuata, prin diviziune multipla, la protozoare si plante inferioare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a desparti, - generatie].(by 6W15S15e15r8g9i2o)*schizogonie
inmultire prin scizioparitate la protozoare si plante inferioare. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*schizogonie
Inmultire rapida si abundenta. Producere rapida de tesuturi morbide. [Gen. / < fr. , cf. lat. - a se inmulti repede si mult].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*pululatie
Inmultire sexuata in care gametii uniti provin de la indivizi diferiti. [< germ. , cf. gr. - dublu, - samanta].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*amfigonie
(in muz. bizantina si gregoriana) mod ~ = mod plasat la o cvarta inferioara sau la o cvinta superioara fata de modul autentic; cadenta ~a = succesiune de acorduri, la sfarsitul unei fraze sau perioade, bazate pe tonica si pe dominanta. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*plagal
Innascut; natural. Care se gaseste (liber) in natura, necombinat cu alte substante; pur. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W4S13e13r6g7i7o)*nativ
Innegrirea indeosebi a colturilor imaginii, lucru datorat opticii obiectivelor, ce nu ofera un camp vizual suficient pentru senzor (pentru camere foto digitale) sau cadrul de film (pentru camere foto clasice).(by 13W7S7e15r1g9i3o)*innegrirea
In neoranduiala. ... a) a produce dezordine; b) a face un lucru de mantuiala. /Onomat.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*hara
Innoire, reluare neintrerupta a procesului de productie. Reproducere, inmultire. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , rus. ].(by 13W14S7e7r1g1i1o)*reproductie
Innoitor, primenitor. // Om cu idei si conceptii noi. Cel care vrea sa inoveze cu orice pret. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*novator
Inoculare cu scop terapeutic a parazitului malariei; impaludare; paludoterapie. [Gen. / < fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*malarioterapie
Inoculare sub derma de sange sau de plasma sanguina. [Pron. / dupa fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*hemovaccinare
inoculare sub derma de sange sau de plasma sangvina. (dupa fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*hemovaccinare
In Oltenia de sud (PlenitaCaraula,etc)cuvantul desemneaza in vorbirea curenta termenul de galeata.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*in
I. nominal (1). o (fin.) obligatie ~a = obligatie pe care este scris numele creditorului. II. s. n. caz al declinarii in care stau subiectul, apozitia si numele predicativ. (< lat. , fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*nominativ
(in oranduirea feudala, in apusul Europei) persoana, stat care, in schimbul unor beneficii sau feude, datorau suzeranului de care depindeau omagiu, fidelitate si unele obligatii civile si militare; (p. ext.) om, grup dependent de un altul. (adj.) supus, tributar. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*vasal
[in orice caz la sg.! - tavi] soluri acide (de la latinescul acris), care prezinta un orizont de iluviere a argilei, cu un grad scazut de satura ie in baze (dupa "Mihai Ielenicz si colaboratori, 1999, Dic ionar de Geofrafie Fizica, Editura Corint, Bucuresti(by 7W8S1e1r10g10i3o)*in
In orice timp; in tot timpul; mereu; oricand; totdeauna. de fiecare data cand; ori de cate ori. ca de fiecare data; ca de obicei. /(by 14W8S8e1r2g10i10o)*intotdeauna
(in parapsihologie) insusire a cuiva de a misca obiecte fara a le atinge. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*telechinezie
In partea aceasta (dinspre vorbitor). din partea unde se afla vorbitorul. prin partea mai apropiata de vorbitor. /(by 6W7S7e15r1g9i9o)*dincoace
In partea cealalta (opusa vorbitorului). din partea opusa locului unde se afla vorbitorul. prin partea cealalta; pe ocolite. intr-un fel pe care vorbitorul nu vrea sa-l precizeze; asa si asa. /(by 10W10S4e4r12g13i6o)*dincolo
in partea de mijloc a corpului, in regiunea soldurilor. o os ~ = fiecare dintre cele doua oase ale bazinului. (< fr. , lat. )(by 15W1S9e9r10g3i3o)*iliac
In partea din spate; din urma; dindarat. din spate; in partea din urma. prin spate, pe la spate. /(by 13W6S7e15r15g9i9o)*dinapoi
(in pictura) tendinta de a da o importanta deosebita coloritului. (<germ. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*colorism
In plus; care prisoseste. cu excedent, ale carui venituri intrec cheltuielile. [Pron. / cf. fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*excedentar
(in poezia epica si dramatica) grija pentru respectarea trasaturilor generale ale caracterului. (< lat. )(by 11W11S4e4r5g13i13o)*decorum
(in poezia evului mediu) dialog in care personajele schimbau invective sau discutau unele fapte cotidiene ori chestiuni teoretice. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*tenson
(in prescriptiile medicale; abr. rp.) sa se respecte intocmai compozitia farmaceutica si dozele specificate! (< lat. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*recipe
in principal inseamna fatza sau gura, iar originea e probabil tiganeasca. Dar sensul principal in romana e cel de sex oral. A da muie = a i se face sex oral a lua muie = a face cuiva sex oral Evident e folosit si ca injuratura, singur sau in expresiile de mai sus.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*in
(in prognoza evolutiei unei boli etc.) nefavorabil, fara sperante. (< germ. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*infaust
(in prozodia latina) durata de pronuntare a unei silabe scurte, egala cu o optime. (< lat. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*mora
(in raport cu Roma) dincoace de Alpi, in nordul Italiei. (< lat. , fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*cisalpin
Inrautatire, agravare, revenire mai acuta a unei boli. Reluare mai intensa, crestere, intarire a unei activitati, a unei stari etc. [< fr. , cf. lat. - a se intari].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*recrudescenta
Inregistrare a activitatii inimii cu ajutorul cardiografului. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*cardiografie
inregistrare a fenomenelor electrice care se produc la nivelul stomacului in timpul activitatilor secretorii si motorii. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*electrogastrografie
inregistrare a frecventei si amplitudinii respiratiei in functie de timp. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pneumotahografie
Inregistrare a frecventei si amplitudinii respiratiei in functie de timp. [Gen. / < fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*pneumotahografie
inregistrare a miscarilor organelor interne pe un film radiografic. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*radiochimografie
Inregistrare a miscarilor organelor interne pe un film radiografic. [Gen. / cf. fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*radiochimografie
Inregistrare a miscarilor respiratorii cu ajutorul pneumografului. Radiografie a unei regiuni anatomice dupa injectarea cu aer sau un alt gaz. [Gen. / < fr. , cf. gr. - aer, - a scrie].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*pneumografie
Inregistrare a oscilatiilor cu ajutorul oscilografului. [Gen. / < fr. , cf. lat. - oscilatie, gr. - a scrie].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*oscilografie
inregistrare a oscilatiilor transmise corpului de contractiile inimii si de propulsia sangelui in aorta; cardiobalistografie. (< fr. )(by 12W12S12e6r6g14i15o)*balistocardiografie
Inregistrare a oscilatiilor transmise corpului de contractiile inimii si de propulsia sangelui in aorta. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i9o)*balistocardiografie
Inregistrare a sunetelor cu mijloace electrice, mecanice etc. Mesaj transmis prin telefon si scris de operator pe un formular special; telegrama telefonata. [< fr. , cf. gr. - sunet, - scriere].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*fonograma
inregistrare a undelor acustice pe discuri microsion. (dupa fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*microimprimare
Inregistrare a undelor acustice pe discuri sau benzi magnetice cu viteza de rulare redusa. [Dupa fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*microimprimare
inregistrare a unei curbe care permite masurarea cantitativa in circuit inchis a ventilatiei pulmonare. (< fr. )(by 11W11S12e5r5g14i14o)*spirografie
Inregistrare a unei curbe care permite masurarea cantitativa in circuit inchis a ventilatiei pulmonare. [Gen. / < fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*spirografie
inregistrare a unei serii de clisee cu ajutorul seriografului. imaginea obtinuta. (< fr. , engl. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*seriografie
Inregistrare a unei serii de clisee cu ajutorul seriografului. Imagine astfel obtinuta. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*seriografie
inregistrare a unor semnale electrice de audiofrecventa cu valori mai mari decat cele permise intr-un anumit sistem si pe un anumit purtator. (dupa fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*supramodulatie
inregistrare a unui proces patologic intracranian, prin ecoencefalografie. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*ecoencefalograma
inregistrare a variatiilor viscozitatii sangelui in cursul coagularii. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*coagulografie
Inregistrare a vorbirii cu ajutorul stenotipului; stenografiere mecanica. [G.-D. ] /<fr. (by 10W3S3e12r12g12i6o)*stenotipie
Inregistrare a vorbirii cuiva cu ajutorul stenografiei, urmata de transpunerea in scriere curenta cu ajutorul masinii de scris. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*stenodactilografie
inregistrare cu viscerograful a contractiilor diferitelor parti ale tubului digestiv. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*viscerografie
inregistrare de la distanta a temperaturii cu ajutorul unei camere de televiziune. (< termo viziune)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*terviziune
Inregistrare electrica a activitatii musculare. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*electromiografie
Inregistrare electrica a contractiilor inimii si a curentilor ei. [Gen. / < fr. , germ. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*electrocardiografie
Inregistrare fotografica a preparatelor microscopice. [Gen. / cf. fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*fotomicroscopie
inregistrare fotografica a unei miscari la scurte intervale de timp, in scopul studierii acesteia. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*cronofotografie
inregistrare fotografica ritmica, la intervale scurte, a diverselor faze ale unei miscari. (< fr. )(by 2W2S10e11r11g4i5o)*cinemograma
Inregistrare grafica a activitatii musculare facuta cu ajutorul miografului. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*miografie
Inregistrare grafica a asperitatilor de pe suprafata unei piese prelucrate, obtinuta cu profilograful. [Cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*profilograma
Inregistrare grafica a capacitatii de respiratie a plamanilor. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*spirografie
Inregistrare grafica a deformarilor la torsiune cu ajutorul torsiografului. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*torsiograma
Inregistrare grafica a deformatiei la torsiune cu ajutorul torsiografului. [Pron. / < fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*torsiograma
inregistrare grafica a mobilitatii intestinale si a presiunilor intraintestinale. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*enterografie
inregistrare grafica a oscilatiilor datorate unor cauze diferite, cu ajutorul oscilografului. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*oscilografie
inregistrare grafica a presiunilor sau a solicitarilor vibratorii prin metoda piezoelectrica. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*piezografie
Inregistrare grafica a radioactivitatii unui tesut dupa introducerea in organism a unei substante radioactive; scintilograma. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*scintigrama
inregistrare grafica a radioactivitatii unui tesut dupa introducerea unei substante radioactive; scintilograma. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*scintigrama
Inregistrare grafica a rezultatelor audiometrice. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*audiografie
inregistrare grafica a unor fenomene fiziologice cu ajutorul chimografului. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*chimografie
Inregistrare grafica a unor fenomene fiziologice cu ajutorul chimografului. [Gen. / < fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*chimografie
inregistrare grafica a variatiilor de transparenta a unui organ (plaman) examinat cu raze X. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*densigrafie
Inregistrare grafica care indica capacitatea auditiva a unei persoane. /<fr. (by 11W12S12e5r5g14i14o)*audiograma
Inregistrare grafica cu ajutorul |piezografului|piezograf|. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S15e15r15g9i9o)*piezografie
inregistrare grafica in timpul unei activitati, cu determinarea duratei fiecarei operatii componente. (< crono profesiograma)(by 7W7S1e1r9g9i3o)*cronoprofesiograma
Inregistrare grafica obtinuta la fonocardiograf. [Pron. / < fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*fonocardiograma
inregistrare, imprimare electromagnetica a sunetelor si a imaginilor. (< engl. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*recording
Inregistrare in studio a dialogurilor, muzicii si zgomotelor unui film deja realizat; postsincronizatie. (by 1W9S10e3r3g4i12o)*postsincronizare
inregistrare in studio a dialogurilor, muzicii si zgomotelor unui film deja turnat. (< postsincroniza)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*postsincronizare
Inregistrare pe pelicula cinematografica a emisiunilor de televiziune prin filmarea directa a ecranului cu ajutorul unui aparat special sau prin realizarea baleiajului electronic direct pe suprafata unei pelicule sensibile la radiatii. Aparat folosit in acest scop. Pelicula pe care s-a facut o asemenea inregistrare. [< engl. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*telerecording
inregistrare pe pelicula cinematografica a emisiunilor de televiziune prin filmarea directa a ecranului cu ajutorul unui aparat special sau prin realizarea baleiajului electronic direct pe suprafata unei pelicule sensibile la radiatii; aparatul folosit. (< engl. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*telerecording
inregistrare prealabila in studio a partii sonore a unui film. (dupa engl. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*preinregistrare
Inregistrare radiologica a vaselor limfatice cu ajutorul unei substante de contrast. [Gen. / < fr. , cf. lat. - apa, gr. - a scrie].(by 13W14S14e7r7g1i1o)*limfografie
Inregistrare rapida a vorbirii cu ajutorul unor semne conventionale. /<fr. germ. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*tahigrafie
Inregistrare ritmica la intervale scurte, pe pelicula fotografica, a diverselor faze ale unei miscari. [Scris si / < fr. ].(by 15W8S8e8r2g2i10o)*cinemograma
Inregistrare simultana pe banda sonora a unui film a diverselor sunete (vorbirea actorilor, muzica etc.). Amestec de orice natura. [< fr. ].(by 14W14S7e8r8g1i1o)*mixaj
inregistrare spirografica a ventilatiei celor doi plamani. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*bronhospirografie
Inregistrator automat al unei comunicari telefonice; teleimprimator. [Pl. / < fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*telescriptor
In Republica Moldovasinonim cu ranga, conf.Dictionar explicativ uzual al limbii romane,edit,LiteraChisinau 1999.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*bara
(in Roma antica) 1. unitate militara din o suta de soldati. 2. unitate politica si administrativa din o suta de cetateni. (< lat. , fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*centurie
(in Roma antica) denumire data hotilor, sclavilor fugari sau soldatilor care dezertau. (< lat. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*latron
(in Roma antica) luptator (sclav, prizonier sau criminal) in spectacolele publice, care lupta in arena cu alt gladiator sau cu fiare salbatice. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*gladiator
(in Roma antica) magistrat dintr-un colegiu de sapte membri. (< lat. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*septemvir
(in Roma antica) membru al unui colegiu de judecatori, o suta de magistrati, care judeca afacerile civile. magistrat dintr-un municipiu, dintr-o colonie. (< lat., fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*centumvir
(in Roma antica) punere in afara legii, condamnare la moarte sau la exil si confiscarea averii fara forme judiciare, pentru infractiuni politice, inscriind numele celui osandit pe o lista care se afisa. (< lat. , fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*proscriptie
(in Romania interbelica) pregatire militara a tinerilor intre 1^8 si 2^1 de ani, inainte de incorporare. (< pre militarie)(by 11W5S5e13r14g7i7o)*premilitarie
[in rom. se numeste ! - tavi]-termen generic pentru afectari/deficiente, limitari de activitate si restrictii de participare definite conform Clasificarii Internationale a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii, adoptata si aprobata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, si care releva aspectul negativ al interactiunii individ-context.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*in
Inrudire in linie coboratoare; filiatie. Totalitatea urmasilor; urmasi; posteritate. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*descendenta
Inrudire in linie descendenta; descendenta. Legatura stabilita intre fapte, intre lucruri care deriva unul din altul. [Pron. , gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*filiatie
insamantare a materiilor fecale pe un mediu de cultura in scopul identificarii anumitor microbi patogeni. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*coprocultura
Insamantare a materiilor fecale pe un mediu de cultura pentru identificarea anumitor microbi patogeni. [< fr. , cf. gr. - excrement, lat. - cultura]. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*coprocultura
Insamantare a unui mediu de cultura in sangele unui bolnav pentru a studia microbii care s-ar dezvolta in acest mediu. [< fr. , cf. gr. - sange, lat. - cultura].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*hemocultura
insamantare intr-un mediu de cultura cu un fragment de splina pentru a decela in acesta prezenta unui germen. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*splenocultura
insamantare naturala a plantelor prin scuturarea semintelor. (< auto^1 insamantare)(by 12W13S6e6r14g15i8o)*autoinsamantare
Insamantare naturala a plantelor prin scuturarea semintelor. [< + ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*autoinsamantare
Insamantare pe arealul propriu, datorita greutatii fructelor si semintelor. (<fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*barocorie
Insarcinare data unei persoane de a face ceva; mesaj trimis printr-un comisionar. Insarcinare data unei intreprinderi comerciale de a face o operatie de cumparare, de vanzare etc. in contul intreprinderii mandatare; comanda, mandat. Cota din suma unei operatii comerciale facute in comision, care este retinuta de cel care face (sau care mijloceste) operatia; remuneratie pentru efectuarea unui serviciu. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*comision
(insarcinare, grup de reprezentanti, propagare, menire) s. f. (sil. ), g.-d. art. pl. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*misiune
Insarcinare, rol, functie incredintata cuiva. Delegatie trimisa de un stat in strainatate cu un scop determinat (in special diplomatic). Reprezentanta diplomatica permanenta condusa de un ministru plenipotentiar. Actiunea de propagare a crestinismului in tarile cu o alta religie dominanta. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*misiune
(in sclavagism, la romani si in feudalism) impozit care se platea pe cap de contribuabil. (< fr. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*capitatie
(in scolastica) caracterul unei entitati de a avea ea insasi cauza si principiul propriei sale existente. (< lat. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*aseitate
Inscriere de puncte la rugbi prin introducerea mingii in poarta adversa. [Var. s.n. / < engl. ].(by 10W11S11e4r5g13i13o)*dropgol
inscriere grafica a activitatii electrice a atriilor inimii. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*atriograma
Inscriptie aplicata pe deasupra tiparului obisnuit al unei marci, cu scopul de a modifica valoarea acesteia sau de a consemna un eveniment; supraimprimare; sursarj. [Pl. / < + ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*supratipar
inscriptie aplicata pe deasupra tiparului obisnuit al unei marci postale, cu scopul de a-i modifica valoarea, destinatia sau alte elemente; supraimprimare; sursarj. (dupa fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*supratipar
Inscriptie facuta pe diverse monumente arhitecturale cu caracter religios (continand momente din istorie, numele ctitorului etc.). [G.-D. Sil. ] /<sl. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*pisanie
Inscriptie funerara; placa (de obicei din marmura) care cuprinde o inscriptie funerara. Poezioara compusa cu ocazia mortii cuiva. [Pl. / < fr. , cf. lat. , gr. < gr. - deasupra, - mormant].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*epitaf
"inscriptie, gravare, cizelare", "tocit, ros". (< fr. , -glyphe, cf. , glyphe)(by 14W14S8e8r1g2i10o)*glipto
Inscriptie in care literele, corespunzatoare cifrelor romane, formeaza data. Informatie data de literele unei fraze, ale unui vers, ale unei inscriptii etc., care au si o semnificatie numerala, reprezentand cifre romane. [Var. s.f. / cf. it. , fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*cronogram
Inscriptie in care literele, cu semnificatia cifrelor romane, indica data. /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*cronograma
Inscriptie pe morminte, monumente, vase etc. Specie de poezie (scurta) cu caracter satirizant, care se sfarseste printr-o poanta ironica, muscatoare la adresa unui personaj, a unui fapt etc. [< fr. , it., lat. , cf. gr. - deasupra, - inscriptie].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*epigrama
Inscriptie pe o placa, pe un zid etc. cuprinzand denumirea si destinatia unui magazin, a unei institutii etc. Nume sub care se intreprinde o afacere comerciala. [Cf. germ. , it. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*firma
Inscriptii, desene de pe monumentele antice. Inscriptii zgariate pe pereti. [Sg. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*graffiti
inscriptii, desene in culoare (rosie) de pe monumentele antice. inscriptii zgariate pe pereti. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*graffiti
inscriptionare in relief a datelor de identificare ale unui card bancar, pentru a facilita citirea manuala sau automata a acestuia.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*inscriptionare
Inscris, act prin care cineva se obliga sa achite o datorie la scadenta. [< germ. , cf. lat. ].(by 7W15S15e15r9g9i2o)*accept
Inscris in coloanele unui registru, pe o lista etc. = adaosul pe care-l primeste logaritmul unui numar de patru cifre cand acest numar creste cu o unitate. In forma de masa; intins, neted, plat. Care se gaseste in forma de placi. [Cf. fr. < lat. - masa]. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*tabular
inscris oficial, autentic, care confirma primirea unor acte, telegrame etc. (dupa fr. , germ. )(by 11W4S4e12r13g13i6o)*recipisa
inscris oficial prin care cineva este invitat sa se prezinte inaintea unui organ judecatoresc sau de urmarire penala. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*citatie
Inscris prin care se atesta primirea unei sume de bani, a unor bunuri etc. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*chitanta
(in sculptura si pictura italiana) motivul plastic al copilului Amor; amoras. denumire data figurilor de ingerasi care apar frecvent in compozitiile iconografice sau decorative din epoca Renasterii si apoi in baroc. (< it. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*putto
inseamna deopotriva institutia autoritatii civile si functiile ei particulare, de mentinere a ordinii`si de protyejare a societatii in general(by 7W15S15e9r9g2i3o)*inseamna
insecta asemanatoare cu scorpionul, fara coada si fara venin. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*pseudoscorpion
Insecta asemanatoare unei muste, de culoare galbena-surie, care se hraneste cu materii organice in proces de putrefactie. /Din (by 14W14S8e8r1g1i10o)*viermanar
Insecta avand corpul scurt si gros, de culoare neagra, antene lungi si subtiri, picioare adaptate la sarit, care emite un sunet patrunzator prin frecarea picioarelor posterioare de elitre; greier. [Sil] /Onomat.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*chiriac
Insecta, avand culoare verde-aurie si miros caracteristic, din al carei corp uscat se extrage o substanta folosita in industria farmaceutica; gandacul-frasinului. /<fr., lat. $cantharis, ...idis$(by 10W10S3e3r12g12i5o)*cantarida
Insecta care ataca radacina vitei de vie; boala cauzata vitei de vie de aceasta insecta. [< fr. , cf. gr. - frunza, - uscat].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*filoxera
Insecta care in timpul serii si al noptii produce sunete caracteristice, scurte si repetate. /+ suf. $...iac$(by 13W13S7e7r15g1i1o)*taraiac
Insecta care isi depune larvele pe materii in putrefactie si in ranile animalelor. /Orig. nec.(by 7W1S9e9r2g3i11o)*ciul
Insecta care paraziteaza pe corpul oilor, hranindu-se cu sangele lor. /cf. bulg. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*chicherita
(Insecta) care se hraneste cu excremente; scatofag. [< fr. , cf. gr. - excrement, - a manca].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*coprofag
Insecta care traieste in roiuri si produce miere si ceara, avand picioarele din urma adaptate pentru strangerea polenului si un ac veninos in partea posterioara a abdomenului.. /<lat. (by 13W6S6e14r15g15i8o)*albina
Insecta care traieste pe plopi si scoate un tarait specific. /+ suf. $...ar$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*plopar
Insecta carnivora de culoare verde sau negricioasa, care distruge omizile. /<lat. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*calosoma
insecta coleoptera brun-inchisa, care traieste in locuri intunecoase. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*tenebrion
insecta coleoptera carnivora avand corpul oval, cu o dunga galbuie pe marginea elitrelor, ultima pereche de picioare fiind adaptata pentru inot. (< lat. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ditisc
Insecta coleoptera carnivora, avand corpul oval, cu o dunga galbuie pe marginea elitrelor, ultima pereche de picioare fiind adaptata pentru inot. [< lat. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ditisc
insecta coleoptera carnivora de culoare verzuie sau negricioasa, cu santuri longitudinale pe elitre, cu aripi membranoase scurte, nedezvoltate. (< lat. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*calosoma
Insecta coleoptera carnivora, de culoare verzuie sau negricioasa. [< it., lat. ].(by 10W3S4e12r12g13i6o)*calosoma
Insecta coleoptera cu aripile negre si abdomen galben, care inoata iute pe suprafata apei, facand miscari de rotatie. / + suf. $...ita$(by 8W1S1e9r10g3i3o)*gonita
Insecta coleoptera cu capul alungit, de culoare aurie sau rosie-bronzata si cu picioare lungi, care se hraneste cu viermi, larve de insecte si melci. [< fr. , cf. lat. - crab].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*carab
Insecta coleoptera, cu corpul alungit, cu picioare lungi si de culoare aurie sau rosie bronzata, care se hraneste cu viermi, larve si melci. /<fr. , lat. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*carab
Insecta coleoptera de culoare castanie, al carei mascul are un fel de corn la cap. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*nasicorn
insecta coleoptera, de culoare castanie, al carei mascul are un fel de corn pe cap. (< lat. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*nasicorn
Insecta coleoptera de talia unui carabus, avand culoarea verde si aramie, cu pete albe pe elitre, care se hraneste cu sucul florilor; gandac de trandafiri. /Din n. pr.(by 7W7S7e15r1g9i9o)*ileana
insecta coleoptera fara aripi, cu elitrele atrofiate, care traieste pe pajisti si fanete. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*meloe
) Insecta coleoptera, lunga, de culoare bruna-cenusie, cu gura latita, care ataca unele culturi agricole (porumbul, ovazul, sfecla etc.). / + suf. ...(by 5W5S13e14r7g7i1o)*ratisoara
insecta coleoptera polifaga, lunga, care se hraneste cu carne uscata, blanuri sau pene. (< fr. )(by 11W11S5e5r5g14i14o)*dermesta
Insecta cu aripile intunecate si lucioase, care traieste prin mori; gandac de faina. /+ suf. $...ar$(by 3W3S4e12r12g5i6o)*morar
Insecta cu capul mare, cu corpul lung si cu doua perechi de aripi transparente, care traieste pe langa ape. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*libelula
Insecta cu corp scurt si gros, de culoare neagra, cu antene lungi si subtiri, care se misca sarind si care produce un tarait patrunzator prin frecarea picioarelor posterioare de elitre. /<lat. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*greier
Insecta cu corpul scurt si gros si cu capul mare, terminat printr-o proeminenta ascutita. [< lat. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*cicada
Insecta cu corpul si picioarele lungi si subtiri, cu o singura pereche de aripi si cu aparat bucal pentru intepat si supt, care este raspandita, de regula, pe langa apele statatoare. /<lat. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*tantar
Insecta cu doua aripi si cu aparatul bucal adaptat pentru supt; ordin care cuprinde aceste insecte. Templu antic inconjurat cu doua siruri de coloane, care pornesc ca doua aripi la dreapta si la stanga lui. [< fr. , cf. gr. - doi, - aripa].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*dipter
Insecta cu miros de mosc, de culoare verde-aurie, care traieste in padurile de conifere si stejari din sudul si centrul Europei. [< lat. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*sicofant
insecta cu miros de mosc, verde-aurie, in padurile de conifere si stejari din sudul si centrul Europei. (< lat. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*sicofant
- Insecta cu picioare lungi care produc un sunet ascutit (Gryllus campestris, Gryllus domesticus). - Var. Lat. (Puscariu 744, Candrea-Dens., 755; REW 3900; DAR), cf. it., sp. , prov. , port. Totusi der. este dificila din punct de vedere fonetic si a fost exploatata in multe feluri. Dupa Candrea-Dens., trebuie pornit de la lat. . Cretu 327 pleaca de la o forma lat. putin probabila, ; Pascu, 10 presupune o evolutie > , cu suf -, trecut la , al carui rezultat nu este posibil, in vreme ce Scriban propune trecerea de la la > > In sfirsit, Graur, III, 50 presupune o evolutie a lui la , prin intermediul unei "despicari" a doi , cf. ; acest ultim rezultat pare posibil, fara a fi o explicatie suficienta deoarece chiar forma de baza, este anormala. Cf. si Battisti, III, 1872.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*greier
Insecta daunatoare care face galerii in lemn si produce zgomote asemanatoare cu tic-tacul ceasornicului. /+ suf. ...(by 1W2S10e10r3g4i12o)*ceasornicar
Insecta daunatoare, de talie mica, colorata in albastru, cu nuante aurii, care isi depune ouale pe frunze, carora le da aspectul unei tigari. /+ suf. $...ar$(by 14W8S8e1r1g2i10o)*tigarar
Insecta daunatoare plantelor, cu corpul greoi, cu picioarele anterioare ca niste lopeti, care traieste in pamant si se hraneste cu radacinile lor; coropisnita. /v. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*chifterita
Insecta daunatoare plantelor, cu corpul greoi, cu picioarele din fata ca niste lopeti, care traieste in pamant si se hraneste cu radacini. [G.-D. ] /<bulg.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*coropisnita
Insecta de marimea unei albine, ale carei larve traiesc ca parazite pe diferite animale; streche. // Faza a ciclului sexual la mamifere, in care are loc expulzarea ovulului matur din ovar. Perioada a rutului la animale. Dorinta, capriciu, pornire avantata. // (In forma (by 4W13S13e6r7g15i15o)*estru
insecta de padure sau de prerie, cu aripi membranoase patate cu brun, "musca-scorpion", avand abdomenul suplu terminat cu un cleste. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*panorpa
Insecta de talie mare, de culoare neagra-castanie, masculul avand coarne ramificate, curbate spre interior. /<bulg. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*radasca
Insecta de talie medie, cu aripi stravezii, mai lungi decat corpul, care produce un tarait strident si monoton; cicada. /<lat. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*cicoare
Insecta de talie medie, cu aripi stravezii, mai lungi decat corpul, care produce un tarait strident si monoton; cicoare. /<lat. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*cicada
Insecta de talie mica cu corpul alungit, subtiat la mijloc, care traieste in colonii in cuiburi subterane cu musuroaie la suprafata solului. [G.-D. ] /<lat. (by 2W10S11e11r4g5i13o)*furnica
insecta din apele statatoare, carnivora, care respira printr-un tub abdominal. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*nepa
Insecta din familia coleopterelor, cu corpul turtit, acoperit cu o carapace cornoasa de culoare neagra si cu antenele dintate. Amuleta de forma acestei insecte avand pe dos o inscriptie hieroglifica. [< fr. , cf. lat. ].(by 1W1S9e10r3g3i4o)*scarabeu
Insecta din ordinul coleopterelor daunatoare culturilor agricole, cu aripi dure de culoare castanie, care apare la inceputul lunii mai. / + suf. $...us$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*carabus
Insecta din ordinul coleopterelor. insecta nocturna brun-roscata care se hraneste cu produse alimentare; svab; libarca. insecta brun-castanie, care apare la inceputul lunii mai si distruge culturile agricole; carabus. insecta galbui-portocalie, cu dungi negre longitudinale pe aripi, care distruge cartofii. insecta verde-surie cu miros specific; cantarida. insecta coleoptera de talia unui carabus, de culoare verde-aramie, cu pete albe pe elitre, care se hraneste cu sucul florilor; ileana. /<sb. (by 1W2S10e10r4g4i4o)*gandac
insecta din ordinul odontatelor, cu corpul lung si subtire si cu aripile stravezii; calul-dracului. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*libelula
Insecta din ordinul ortopterelor, cu corpul lung si subtire si cu aripile stravezii; calul-dracului. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*libelula
Insecta diptera, ale carei larve traiesc pe materii de fermentatie. [< fr. , cf. gr. - roua, - iubitor].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*drosofila
insecta diptera, cu larve care traiesc pe materii de fermentatie; musculita-de-otet. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*drosofila
Insecta |diptera|dipter| care traieste pe unele plante acvatice. Reptila foarte veninoasa din Africa. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*sepedon
Insecta diptera hematofaga de marimea si forma unei muste, care inteapa omul si animalele, sugandu-le sangele si transmitandu-le boli virotice si microbiene. /<lat. $tabo, ...onis$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*taun
insecta himenoptera a carei larva traieste in lemnul coniferelor. (< fr., lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*sirex
) Insecta inotatoare de talie mica, cu membrele anterioare in forma de cleste; plosnita de apa. /+ suf. ...(by 9W9S2e3r11g11i5o)*racusor
Insecta mica avand capul alungit cu un rostru, daunatoare, mai ales, semintelor si grauntelor. [G.-D. ] /cf. sb. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*gargarita
Insecta mica avand corp emisferic si aripi rosii cu (sapte) puncte negre; buburuza. /Orig. nec.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*paparuga
Insecta mica, avand corpul emisferic si aripi de culoare rosie, punctate cu negru; paparuda. /Orig. nec.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*buburuza
Insecta mica de balta, cu picioare dinainte in forma de cornite. / + suf. $...ar$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*cornatar
Insecta neagra cu corpul scurt si gros, lipsita de aripi posterioare, daunatoare vitei de vie. / + suf. ...(by 15W8S9e2r2g11i11o)*forfecar
insecta nevroptera a carei larva, acvatica, construieste in jurul ei o teaca din vegetale, nisip si cochilii. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*frigana
Insecta nevroptera a carei larva, acvatica, construieste in jurul ei o teaca din vegetale, nisip si cochilii. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g5i13o)*frigana
Insecta nocturna brun-roscata, care traieste mai ales prin bucatarii si se hraneste cu produse alimentare; gandac de bucatarie; svab; libarca. /Orig. nec.(by 5W5S5e14r14g7i8o)*corhan
Insecta originara din Mexic, care traieste pe cactusi si din care se extrage carminul. [< fr. , cf. sp. ]. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*cosenila
insecta originara din Mexic, care traieste pe cactusi si din care se extrage carminul. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cosenila
Insecta parazita nocturna, hematofaga, de talie mica, cu corp plat, de culoare rosiatica, cu miros neplacut; paduche- de- lemn. insecta mica, de culoare albastrie, cu miros urat, intepator, care aduce mari daune legumelor. a) insecta inotatoare de talie medie, cu corp alungit, inzestrata cu un ac otravitor; b) insecta inotatoare cu corp scurt si lat, avand membrele anterioare asemanatoare cu niste cornite; cornatar; c) insecta inotatoare cu membrele anterioare in forma de cleste. /cf. ceh. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*plosnita
Insecta tropicala arahnida a carei intepatura este foarte veninoasa. Numele unei constelatii din emisfera sudica; numele unuia dintre cele douasprezece semne ale zodiacului. [Pron. / < fr. , cf. lat. , gr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*scorpion
Insecta tropicala din ordinul nevropterelor, din familia furnicii, care traieste in colonii si este foarte stricatoare. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*termita
= insecte daunatoare care se hranesc cu frunzele vegetalelor. [< fr. , cf. gr. - frunza, - a manca].(by 6W14S15e8r2g2i10o)*filofag
Insecte parazite (paduchi, purici). Indivizi suspecti. [< fr. , cf. lat. - vierme].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*vermina
Insecticid folosit contra mustelor, tantarilor, furnicilor etc. /Denumire comerciala.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*flit
Insecticid puternic, intrebuintat pentru distrugerea paduchilor, a plosnitelor, a tantarilor etc.; hexaclorciclohexan. [Nume comercial].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*analcid
insecticid puternic, pentru distrugerea paduchilor, a plosnitelor, a tantarilor etc.; hexaclorciclohexan. (n. )(by 5W5S13e14r7g7i8o)*analcid
Inselare a iluziilor, dezamagire, deceptie. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*deziluzie
Inselatorie, hotie, act de rea-credinta facut cu scopul de a realiza profituri personale. Suma sustrasa prin inselatorie, prin defraudare. [< fr., it. , cf. lat. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*frauda
Inselatorie, minciuna. Situatie in care se afla cineva care vrea sa insele buna-credinta a altora. [< fr. , it. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*impostura
insemna macerat in coniac, bardat cu slanina (invelit in fasii de slanina), gatit la foc mic, intr-o baie de vin de Madera, vin de Xeres sau alt fel de vin, pentru 45 de minute pana la o ora(by 2W2S10e11r4g4i5o)*insemna
insemnare la sfarsitul unei carti in epoca manuscriselor si a incunabulelor, date privind tipograful, data si locul unde e lucrat, autorul si titlul lucrarii. (<fr., lat. , gr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*colofon
Insemnare la sfarsitul unei carti in epoca manuscriselor si incunabulelor, cuprinzand date privind tipograful, locul unde a lucrat, autorul si titlul lucrarii. Notita grafica la sfarsitul unei carti prin care se anunta date in legatura cu editarea si tiparirea cartii. [Var. s.n. / < lat. , gr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*colofon
insemnare scurta. (pl.) scurte insemnari dupa un curs, o lectie etc. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*notita
Insemnare scurta. Scurte insemnari facute la un curs, la o lectie, la o conferinta. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*notita
Insemnari rezumative facute in timpul audierii unor lectii sau lecturii unor carti; conspect. /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*notita
Insemnari zilnice (despre tot ceea ce se intampla); observatii stiintifice insemnate zi de zi. = caiet de insemnari pentru faptele care survin in timpul drumului unei nave si care sunt consemnate de ofiterul de cart. Ziar, gazeta. Caiet, registru in care se inscriu operatiile comerciale zi de zi. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*jurnal
insemnat cu benzi de culori asortate bizar; pestrit, baltat. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*bariolat
Insemnat cu benzi de culori asortate bizar; pestrit, baltat. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*bariolat
Insemn (medalie, ordin, insigna etc.) conferit cuiva pentru o fapta eroica sau pentru merite deosebite intr-o activitate. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. lat. $decoratio, ...onis$(by 10W11S4e4r12g13i6o)*decoratie
Insensibilitate; inertie; dezinteres, indiferenta, dezinteresare. Notiune in etica stoicilor, definind o stare de eliberare deplina a sufletului de orice pasiuni. [Gen. / < fr. , it. < lat.t. , gr. < - fara, - pasiune].(by 4W5S13e13r7g7i7o)*apatie
Insensibilitate temporara a unui organism, provocata de influenta unei substante analgezice. [Gen. / < fr. , cf. gr. < - fara, - durere].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*analgezie
Insensibilitate trecatoare a corpului sau a unei parti a lui; stare a celui amortit. [G.- D. ] /suf. ...(by 8W1S2e10r10g11i4o)*amorteala
In sensul idealismului filozofic; altruist, dezinteresat. [Pron. / cf. it. , germ. ]. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*idealistic
In sensul naturalismului, conform cu natura; neartificial. [< it. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*naturalistic
Inserare. Legare, fixare pe os a unui muschi. Strat de material de o anumita compozitie si structura inclus in interiorul altui material. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*insertie
Insigna (adesea in culorile nationale) pe care o poarta militarii la chipiu sau civilii la palarie. Emblema a unei grupari politice, a unui curent etc. Floare (de ceara) purtata de nuntasi la butoniera. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cocarda
Insigna, semn distinctiv conferit cuiva pentru o fapta eroica, pentru evidentiere in munca etc. Arta si tehnica executarii decorurilor. Totalitatea ornamentelor care servesc la infrumusetarea unui obiect. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 13W6S6e7r15g15i9o)*decoratie
[+] (In sintagma) = pelicula de petrol care ajunge accidental la suprafata marilor si oceanelor si acopera o zona intinsa, provocand moartea faunei si florei.(by 14W7S7e1r1g1i9o)*maree
Insirare de termeni care se succeda potrivit unei anumite legi; insiruire, succesiune de fiinte, de lucruri sau de fapte de acelasi fel sau asemanatoare. Repetare a aceluiasi tip, a aceleiasi actiuni etc. = (produs, fabricat) in numar mare, dupa acelasi tip. Grup de compusi organici care se caracterizeaza prin aceea ca fiecare are in molecula lui cate un atom de carbon si doi atomi de hidrogen mai mult decat compusul precedent al grupului. Expresie matematica formata dintr-o infinitate de termeni dedusi unul din altul dupa anumite reguli si legati prin semnele plus sau minus. Succesiune de terenuri care corespunde in timp unei epoci. Totalitatea fiintelor, lucrurilor sau faptelor care urmeaza deodata la rand. Totalitatea marcilor postale emise cu o anumita ocazie sau care au o anumita tema. Parte dintr-o colectie sau publicatie periodica, avand uneori un titlu aparte, in afara de cel general. Numar de ordine aplicat pe marfurile fabricate intr-un numar mare de exemplare de acelasi tip; numar de fabricatie. Grup de sunete sau de foneme caracterizate printr-o trasatura comuna. [Gen. / < fr. , it. , lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i15o)*serie
Insiruire, sir de persoane, de lucruri, de fapte etc. Mostenire. Avere lasata ca mostenire. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*succesiune
Insistenta asupra unui punct sau a unei chestiuni deja dezvoltate. Figura de retorica realizata prin folosirea excesiva a conjunctiilor coordonatoare "si", "sau" in propozitie; epimona. [Gen. , var. s.f. / < lat. , fr. ].(by 9W2S3e3r11g12i5o)*comoratie
insistenta (pe langa cineva) pentru a-l face sa-si schimbe hotararea. ansamblu de mijloace militare destinate, prin puterea lor de distrugere, de a descuraja un eventual adversar sa angajeze ostilitatile. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*disuasiune
(in societatea feudala) nobil, aristocrat. (fig.) om cu maniere alese, amabil; distins. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*gentilom
(insotind aplauze frenetice) excelent! foarte bine! minunat! (< fr., it. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*bravo
Insotire cu vocea sau cu un instrument a melodiei principale dintr-o piesa muzicala; acord care insoteste sau sustine melodia principala a unui cantec. [Cf. fr. , it. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*acompaniament
Insotire, tovarasie. = Persoana angajata (intr-o familie burgheza) pentru a ingriji o persoana batrana sau bolnava. Grup de persoane care-si petrec timpul impreuna, care se distreaza impreuna. Societate pentru exploatarea tinuturilor coloniale. Intreprindere comerciala (de tip capitalist) recunoscuta de legi ca persoana juridica; societate comerciala. [Pl. , gen. / < fr. , it. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*companie
Insotitor al celor mai inalti magistrati, care mergea inaintea lor purtand fascii ca semne ale puterii. [< lat. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*lictor
Insotitor al unei echipe sau al unui campion, care se ocupa cu organizarea, cu conducerea si cu chestiunile financiare ale turneelor; impresar. [< engl., fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*manager
(in Spania medievala) trupa de oameni inarmati condusa de rege sau de un om bogat. (< sp. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*manada
In spatiul din preajma cuiva sau a ceva; in (sau pe) locurile din jur; in jur. din (sau in) toate partile; in jur. [Sil. /(by 2W10S11e4r4g13i13o)*imprejur
Inspectie facuta in timpul noptii la diferite posturi de paza ale unei unitati militare pentru a observa daca totul este in ordine. Ansamblul celor care fac aceasta inspectie. = ofiter insarcinat cu controlul santinelelor din garnizoana; = cale de-a lungul zidurilor unei cetati in spatele crenelurilor, care permitea miscarea aparatorilor. Ronda. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*rond
Inspirare, introducere in piept a unor gaze, a unor vapori etc. in scop terapeutic. [Gen. / cf. fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*inhalatie
inspirat din Eliade,unde "illo tempore" insemna timpul necunoscut noua(by 6W6S14e15r8g8i1o)*inspirat
insrtrument {scula}, cleste de cuie. se foloseste cuvintul in moldova zona grozesti. (by 6W6S15e15r15g9i9o)*insrtrument
2 instabil, neconstant, variabil, mobil, muabil, nestabil, labil, nestatornic, schimbator(by 1W10S10e3r4g12i12o)*invariabil
instalaltie de radiocomunicatii cu care se receptioneaza unde electromagnetice (sonore sau luminoase). (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*radioreceptor
Instalare. Totalitatea constructiilor, masinilor etc. montate impreuna pentru a executa anumite lucrari, operatii etc.; felul in care sunt montate piesele, partile unui astfel de sistem tehnic. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*instalatie
instalatie amenajata special pentru incubatia (2) artificiala a oualor de pasari sau pentru dezvoltarea, in conditii optime, a prematurilor la vivipare. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*incubator
Instalatie asezata intr-un curs de apa, intr-o conducta sau intr-un canal, in vederea mentinerii unui nivel constant. Deschizatura la partea superioara a unui baraj, prin care se scurge surplusul de apa. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*deversor
instalatie atasata unui aparat telefonic pentru a inregistra si reda mesajele in lipsa abonatului. (< germ. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*ipsofon
Instalatie atasata unui aparat telefonic pentru a inregistra si reda mesajele telefonice in lipsa abonatului. [< germ. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ipsofon
Instalatie care determina prin radar inaltimea unui avion deasupra solului. [Cf. fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*radioaltimetru
instalatie care permite determinarea la distanta a vitezei unui vehicul. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*teletahimetru
Instalatie care permite realizarea unei comunicatii fara fir intre doua statiuni prin intermediul statiunilor intermediare. [Pl. / cf. engl. , rus. ].(by 7W7S1e1r1g10i10o)*radioreleu
Instalatie care recupereaza caldura gazelor de ardere din cuptoarele rotative pentru ciment. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*calcinator
Instalatie care serveste la radiolocatie; radar. [Sil. -] /< rus. , engl. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*radiolocator
Instalatie care serveste pentru supraincalzirea aburilor unui cazan cu aburi. [< + , dupa fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*supraincalzitor
instalatie care trage proiectile autopropulsate impotriva tancurilor. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*lansrachete
instalatie complexa pentru antrenarea la sol a pilotilor in conditiile zborului fara vizibilitate.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*trenajor
Instalatie compusa dintr-un schimbator de caldura si un compresor, servind pentru valorificarea caldurii de condensare a vaporilor in procesele de distilare etc. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*termocompresor
Instalatie constituita dintr-o cabina sau dintr-o platforma (trasa de cabluri) care serveste la transportarea pasagerilor sau a materialelor pe linie verticala in cladiri cu mai multe etaje sau in mine; ascensor. /<engl., fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*lift
instalatie cu care se emit si se transmit in spatiu unde electromagnetice; emitator radio. (dupa fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*radioemitator
Instalatie cu care se produc unde electromagnetice folosite la radiocomunicatii. [< + ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*radioemitator
Instalatie de concentrare cu ajutorul unui curent ascencent de apa, servind la prepararea mecanica a carbunilor. [Cf. fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*hidroseparator
Instalatie de epurare pe cale biologica a apei poluate; filtru bacterian. [Sil. ] /<fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*biofiltru
Instalatie de inalta turatie, folosita pentru separarea prin centrifugare a componentilor unui amestec. [G.-D. ] /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*centrifuga
instalatie de incalzire aplicata mai ales pe parbrizul unui automobil pentru a impiedica aburirea geamurilor la frig. (< it. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*termoviziera
Instalatie de incalzire aplicata mai ales pe parbrizul unui automobil pentru a impiedica aburirea geamurilor la frig. [Pron. / cf. it. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*termoviziera
Instalatie de incalzire cu aer cald. Focar subteran care servea la acest fel de incalzire. [Pron. / < fr. , cf. lat., gr. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*hipocaust
Instalatie de incalzire cu ajutorul unei baterii si a unui ventilator, folosita in hale si in sali mari. [Var. s.f. / < fr. ].(by 14W8S1e1r10g10i3o)*aeroterm
instalatie de manevrare a pieselor grele, pe principiul macaralelor mobile, actionata electric. (< electro telefer/ic/)(by 15W1S9e9r3g3i11o)*electrotelefer
instalatie de protectie a constructiilor contra trasnetului; paratoner. (dupa fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*paratrasnet
Instalatie de protectie impotriva incendiilor (prin retinerea scanteilor). /(by 11W11S5e5r13g13i7o)*parascantei
Instalatie de radioreceptie care permite sa se determine directia din care vine o radioemisiune. [Cf. fr. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*radiogoniometru
= instalatie de radioreceptie, sau de radioemisie, cu ajutorul careia se determina pozitia unei nave sau a unui avion. [Pron. / < fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*gonio
Instalatie de semnalizare acustica compusa dintr-un electromagnet si un ciocanel care loveste intr-un clopotel; sunet produs de clopotel. [Gen. / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*sonerie
Instalatie de semnalizare a unui drum aerian sau maritim printr-un procedeu radioelectric. [Cf. fr. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*radiobalizaj
Instalatie de semnalizare luminoasa care serveste la reglementarea circulatiei pe strazi. Instalatie servind la oprirea automata a unui vehicul de cale ferata atunci cand mecanicul uita sa ia masuri de franare. Practica constand in a opri un automobilist pentru a-i cere sa te ia gratuit in masina. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*autostop
Instalatie de semnalizare prevazuta cu o sursa luminoasa, care serveste ca punct de reper pentru avioane in zbor. /<fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*aerofar
Instalatie (de sport si pentru amuzament) constand dintr-un plan inclinat cu un jgheab pe care se aluneca usor. Jgheab inclinat folosit drept mijloc de transport, cu viteza mica, a unor materiale, piese etc. [Pl. / < fr., engl. < cuv. indian din Canada].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*tobogan
Instalatie de teleferic constand din cabine suspendate pe ca-blu. /<fr. (by 9W3S3e3r12g12i5o)*telecabina
instalatie de teleferic cu cablu aerian pentru tractarea in urcus a schiorilor pe schiuri. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*teleschi
Instalatie de teleferic in care cablul poarta omul pe schiuri. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*teleschi
Instalatie de teleferic in care cablul poarta persoane pe schiuri. [Sil. ] /(by 4W12S12e6r6g14i15o)*teleschi
instalatie de transformare a fortei eoliene in energie electrica. (< engl. )(by 5W13S14e7r7g8i1o)*aerogenerator
Instalatie de transmitere si de receptie a sunetelor cu ajutorul undelor electromagnetice; aparatele de emisie si de receptie folosite in acest scop. Sistemul de difuzare a programelor (artistice, culturale etc.) prin radio (1). Institutie care dirijeaza problemele referitoare la radio (1, 2). [Pron. , art. , pl. / < fr., it. , germ. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*radio
instalatie dintr-un schimbator de caldura si un compresor pentru valorificarea caldurii prin condensarea vaporilor in procesele de distilare etc. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*termocompresor
Instalatie distractiva alcatuita din unul sau mai multe leagane, care balanseaza inainte si inapoi sau se rotesc in jurul unei axe fixe. /<sl. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*scranciob
Instalatie distractiva pentru copii, prevazuta cu mai multi caluti de lemn (alte animale, vehicule), care se invarteste in jurul unei axe verticale; carusel. /+ suf. ...+ suf. $...el$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*calusel
instalatie, fabrica pentru rafinarea anumitor produse. (< fr. , germ. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*rafinarie
Instalatie folosita la rafinarea semifabricatelor fibroase sau a pastei de hartie. /<fr. germ. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*rafinor
instalatie folosita la studiul reactiilor termonucleare controlate, in vederea mentinerii plasmei intr-un spatiu limitat, izolata termic, la temperaturi de milioane de grade, cu ajutorul unor campuri magnetice de tip special. (< germ. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*tokamak
Instalatie folosita pentru racirea sau pentru mentinerea tempe-raturii scazute intr-un mediu. / + suf. ...(by 13W6S7e15r15g9i9o)*racitor
Instalatie folosita pentru transportul pe verticala sau in panta a produselor miniere. [Cf. fr. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*descensor
Instalatie industriala pentru distilare. V. [Gen. / cf. fr. , it. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*distilerie
instalatie, ingloband un radiolocator si un proiector, destinata sa descopere si sa lumineze tintele aeriene pe timpul noptii. (< radio^2 + proiector)(by 8W1S1e9r10g3i3o)*radioproiector
instalatie ~ = instalatie de radioreceptie sau de radioemisie, cu ajutorul careia se determina pozitia unei (aero)nave. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*gonio
Instalatie, intreprindere pentru rafinarea anumitor produse (petrol, zahar etc.). [Gen. / cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*rafinarie
Instalatie mecanica pentru impingerea apei din conducte la o anumita inaltime. // = canal prin care circula apa. [Pl. / < fr. , cf. gr. - apa, - care poarta].(by 7W7S8e1r1g10i10o)*hidrofor
... Instalatie mecanica pentru impingerea apei din conducte la o inaltime. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*hidrofor
Instalatie mecanica, servind la inclinarea unor recipiente sau vehicule incarcate, mai ales, cu materiale friabile, in vederea descarcarii lor. / + suf. $...tor$(by 5W13S13e7r7g15i15o)*basculator
Instalatie medicala temporara, amenajata pentru a da primele ajutoare ranitilor in apropierea campului de lupta. Vehicul destinat transportului ranitilor si al bolnavilor in stare grava. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*ambulanta
instalatie metalurgica in care se topesc minereurile pentru a se extrage din ele metalele; topitorie, turnatorie. (< fr. )(by 1W9S10e3r12g12i5o)*fonderie
Instalatie metalurgica in care se topesc minereurile pentru a se extrage din ele metalele; topitorie, turnatorie. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*fonderie
Instalatie pe langa un aparat telefonic, care are menirea de a inregistra si a reda mesajele primite in absenta abonatului. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*ipsofon
Instalatie pentru accelerarea miscarii particulelor elementare in reactiile nucleare. /<fr. (by 4W12S12e13r6g6i15o)*ciclotron
Instalatie pentru afumarea carnii sau a altor alimente; afumatoare. [G.-D. ] / + suf. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*afumatorie
instalatie pentru alimentarea mecanizata cu carbuni a focarelor de locomotiva. (< engl. , germ. )(by 8W8S1e1r10g10i10o)*stocher
Instalatie pentru alimentarea mecanizata cu carbuni a focarelor de locomotiva. [< engl. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*stocher
Instalatie pentru clocirea artificiala a oualor; incubator.G.-D.+ suf. $...toare$(by 6W6S14e15r8g8i1o)*clocitoare
Instalatie pentru concentrarea solutiilor prin fierbere; vaporizator (2). Parte componenta a unei instalatii frigorifice in care se evaporeaza lichidul de racire, producand frigul. [Cf. fr. , germ. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*evaporator
Instalatie pentru culegerea fotografica, bazata pe sistemul monotip. [Cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*rotofoto
instalatie pentru culegerea mecanica telecomandata a aceluiasi text la mai multe masini si in tipografii diferite. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*teletipseter
Instalatie pentru culegerea mecanica telecomandata a aceluiasi text la mai multe masini si in tipografii diferite. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*teletipseter
Instalatie pentru faramitarea sau strivirea strugurilor, fructelor, a unor seminte sau a unor materiale textile. / + suf. $...toare$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*zdrobitoare
Instalatie pentru generarea si amplificarea radiatiilor luminoase foarte intense si inguste, cu utilizare in telecomunicatii, metalurgie etc. /<engl., fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*laser
Instalatie pentru incalzirea apei inainte de a patrunde in caldarea de aburi. Dispozitiv cu care se reduce consumul de combustibil la un motor cu explozie. [Pl. / < fr. , engl. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*economizor
Instalatie pentru incarcarea automata cu carbuni a cuptorului de locomotiva. /<germ. (by 8W2S2e2r11g11i4o)*stocher
Instalatie pentru masurarea cantitatii de apa de ploaie care se scurge in pamant (pe o anumita suprafata). /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*lizimetru
instalatie pentru masurarea presiunii foarte joase a gazului rezidual dintr-un recipient vidat; manometru de vid. (< germ. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*vacuummetru
instalatie pentru preincalzirea aerului la furnale cu ajutorul gazelor de ardere. (< engl. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*cauper
Instalatie pentru preincalzirea aerului la furnale cu ajutorul gazelor de ardere. [Pron. / < engl. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*cauper
instalatie pentru producerea sau mentinerea unei temperaturi joase constante. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*criostat
instalatie pentru proiectia imaginilor de televiziune pe ecran cinematografic. (< fr. , engl. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*eidofor
Instalatie pentru proiectia imaginilor de televiziune pe un ecran cinematografic. /<fr. , engl. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*eidofor
instalatie pentru purificarea apei poluate a canalelor cu ajutorul bacteriilor aerobe. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*biofiltru
In-stalatie pentru receptionarea si inregistrarea undelor radio emise de corpurile ceresti. [Sil. ] /<fr. germ.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*radiotelescop
Instalatie pentru retransmiterea semnalelor radiofonice cu am-plificarea lor prin statii intermediare. [Sil. ] /(by 5W5S14e14r7g8i8o)*radioreleu
Instalatie pentru sapat pamantul, formata dintr-o conducta metalica prin care se proiecteaza o vana puternica de apa. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*hidromonitor
... Instalatie pentru spalat pamantul, constand dintr-o conducta metalica prin care se proiecteaza un jet de apa sub presiune foarte mare. /<fr.germ. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*hidromonitor
Instalatie pentru sterilizare sau deparazitare prin mijloace fizice sau chimice. /<fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*etuva
Instalatie pentru transportul materialelor pe verticala sau aproape pe verticala la o oarecare distanta; ascensor. Instrument pentru indepartarea din tesuturi a unor elemente dure. [Pl. / cf. fr. , germ. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*elevator
instalatie pentru transportul pe verticala sau in panta al produselor miniere. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*descensor
Instalatie pentru transportul schiorilor in varful unei pante. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*schilift
instalatie pentru transportul schiorilor in varful unei partii. (< engl., fr. , germ. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*schilift
Instalatie pentru uscarea fructelor si legumelor prin deshidratare. / suf. $...tor$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*deshidrator
Instalatie pentru zaharificarea substantelor care contin amidon. / + suf. $...tor$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*zaharificator
Instalatie plutitoare folosita pentru a sapa sub apa si pentru a indeparta nisipul, pietrele si alte depuneri care impiedica navigatia. Plasa de forma speciala cu care se pescuiesc vietatile de pe fundul apelor. Dispozitiv (format dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la inlaturarea minelor submarine de pe o cale navigabila. [Pl. / < fr. , it. , cf. engl. - a trage].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*draga
Instalatie portativa de linie ferata ingusta, folosita la exploatari locale si temporare. [Pl. / < fr. , cf. - inginer francez].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*decovil
Instalatie primitiva (la tara) pentru fabricarea rachiului, tuicii etc. /<ucr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*velnita
instalatie sanitara servind la satisfacerea nevoilor fiziologice de evacuare. (< engl., fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*closet
Instalatie sau aparat pentru distribuirea automata (de materiale, energie electrica, a mesajelor telegrafice etc.); repartizor. [Sil. ] / suf. $...tor$(by 7W15S15e8r9g2i2o)*distribuitor
Insta-latie sau aparat pentru repartizare automata (de materiale, de energie electrica, de mesaje telegrafice etc.); distribuitor. / + suf. $...tor$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*repartizator
Instalatie sau masina folosita pentru aglomerarea minereurilor. [Cf. fr. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*aglomerator
Instalatie sau masina folosita pentru aglomerarea minereurilor. /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*aglomerator
Instalatie simpla, fixa sau mobila, pentru incalzirea metalelor in vederea forjarii, formata dintr-o vatra, o sursa de alimentare cu aer si un suport pe care se incalzesc metalele. Atelier de fierarie. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*forja
instalatie speciala in care se pot cultiva plante exotice in conditii dirijate de temperatura, umiditate, lumina etc., in scop experimental. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*fitotron
Instalatie speciala pentru incinerarea cadavrelor. Cuptor pentru ars gunoaiele. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*crematoriu
Instalatie speciala pentru pedeapsa cu moartea prin spanzurare. a merge undeva in mod silit. /+ suf. $...atoare$(by 12W5S5e14r14g7i8o)*spanzuratoare
instalatie speciala pentru sarituri in apa, cu schiurile etc. (dupa germ. , it. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*trambulina
Instalatie speciala pentru sarituri in apa, cu schiurile etc. [< germ. , cf. it. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*trambulina
Instalatie speciala pentru topirea minereurilor si extragerea metalelor; cuptor inalt. Incarcatura de exploziv introdusa intr-o stanca, intr-un zid etc. care urmeaza sa fie aruncat in aer. [Pl. / < fr. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*furnal
Instalatie speciala prin care se pot crea conditii fizice si chimice foarte variate pentru diferite experimentari cu plante din orice regiune a globului. [Pl. / cf. fr. , germ. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*fitotron
instalatie tehnica pentru inregistrarea unor imagini ale activitatii solare. (< radio^1 heliograf)(by 12W5S5e14r14g7i8o)*radioheliograf
Instalatie telefonica care permite convorbiri numai la posturi interioare. /<fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*interfon
Instalatie telefonica care permite convorbiri numai la posturi interioare. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*interfon
instalatie telefonica speciala care permite ca vocea celui care vorbeste sa fie auzita simultan de mai multe posturi. (< tele^1 vorbitor)(by 1W2S10e10r3g4i12o)*televorbitor
Instalatie telefonica speciala care permite ca vocea celui care vorbeste sa fie auzita simultan de mai multe posturi. [< + ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*televorbitor
instalatie temporara in corturi, a unei unitati militare, a unor turisti etc. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*campament
instalatie usoara folosita pentru executarea forajelor la adancimi relativ mici, de regula in explorari geologice, miniere etc. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*sondeza
Instalatie usoara folosita pentru executarea forajelor la adancimi relativ mici, de regula in explorari geologice, miniere etc. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g4i12o)*sondeza
Instanta judecatoreasca (care judeca procesele civile si penale). Local unde functioneaza o astfel de instanta. Complet care judeca o cauza, un proces. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*tribunal
instantaneu, rapid. (despre mancaruri, bauturi) care se prepara repede, fara fierbere, prin dizolvare. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*instant
In stare de faliment; insolvabil. Prabusit, ruinat, distrus. [< + ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*falimentar
In stare de larva; referitor la larva. In stare incipienta. [Cf. fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*larvar
In stare naturala; netransformat intr-un alt produs finit, neterminat. (Op. %net%; ) Din care nu s-a scazut daraua; din care nu au fost scazute cheltuielile. [Cf. it. , fr. , lat. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*brut
Instaurare. Act prin care se constituie o opera de arta ca realitate originala, inexistenta inaintea creatiei artistice. [Pron. , gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*instauratie
Instiintare, comunicare oficiala; documentul prin care se face aceasta. Punct de vedere, parere; sfat. Apreciere, rezolutie a unei autoritati intr-o anumita chestiune. [< fr. , it. , cf. lat. - la, - vedere, gandire].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*aviz
Instiintare, de obicei scrisa si expusa public, cuprinzand informatii de interes general; aviz. /v. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*anunt
Instiintare, informatie oficiala difuzata prin presa, prin radio etc. asupra anumitor tratative diplomatice, evenimente etc. Buletin oficial al comandamentului suprem al unei armate, prin care publicul este informat in timp de razboi cu privire la operatiile militare. [Cf. fr. , it. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*comunicat
instiintare oficiala difuzata prin presa, radio etc. asupra anumitor tratative diplomatice, evenimente etc. buletin oficial al comandamentului suprem al unei armate prin care publicul este informat in timp de razboi cu privire la operatiile militare. (<fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*comunicat
instiintare prealabila facuta unui angajat prin care i se anunta desfacerea contractului de munca la expirarea unui termen anumit. (< fr. )(by 11W4S4e5r13g13i7o)*preaviz
Instiintare prealabila (in legatura cu ceva). Mustrare din partea unui organ superior. Masura premergatoare penalizarii, prin care arbitrul avertizeaza pe un jucator de interventiile sale neregulamentare. [Pl. / < fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*avertisment
Instiintare publica, tiparita (uneori si desenata), care se fixeaza sau se distribuie in anumite locuri cu scopul de a anunta anumite lucruri. = primul nume de pe afisul care anunta un spectacol; actor de vaza. Gen de arta grafica folosita pentru transmiterea unor idei prezentate decorativ. [Pl. / < fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*afis
(in stilul romantic si gotic; despre o deschidere) cu doua usi sau canaturi despartite printr-o coloneta, fiecare terminandu-se printr-un arc. 2. uter ~ = malformatie a uterului al carui col prezinta doua orificii. (< it. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*bifor
instinct de aparare pe care il manifesta omul si animalele in scopul mentinerii fiintei proprii. /v. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*conservare
Instinct, spirit gregar; spirit de turma; stare a animalelor care traiesc in turma. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*gregarism
institut de invatamant superior musulman; edificiul care il adaposteste. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*medresa
Institut de invatamant unde elevii invata sa citeasca si sa scrie pl:scoli(by 11W11S4e4r13g13i6o)*institut
Institutie administrativa de folos public cu functii social-culturale. [G.-D. ] /<ngr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*eforie
institutie anexa a unei scoli, care asigura masa de pranz si pentru elevii externi. (< semi internat)(by 7W15S1e9r9g2i3o)*semiinternat
Institutie, asezamant (de pe langa o universitate, o academie, o industrie etc.) unde se fac cercetari stiintifice. Institutie de invatamant superior (cu mai multe facultati). Liceu particular (cu internat). Local in care functioneaza asemenea institutii. Opera care cuprinde principiile dreptului roman din epoca imparatului Iustinian. [< fr. , cf. lat. - lucru stabilit].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*institut
institutie care achizitioneaza, conserva si indeosebi expune in vederea studierii, educarii si delectarii publicului, obiecte de arta, relicve, documente istorice, stiintifice etc. (< fr. , germ. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*muzeu
Institutie care colectioneaza, pastreaza si prezinta publicului obiecte de arta, relicve, documente istorice, stiintifice etc.; localul acestei institutii. = a) rar, pretios; b) invechit. [Pl. / cf. fr. , germ. < lat. , gr. - templu al muzelor].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*muzeu
institutie care se ocupa cu organizarea de turnee, de spectacole etc. (< germ. )(by 7W7S15e1r9g9i10o)*impresariat
Institutie corectionala in care isi ispasesc pedeapsa persoane private de libertate; inchisoare; puscarie. [Sil. ] /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*penitenciar
Institutie creata pentru o activitate de interes obstesc. institutie pentru propagarea stiintei si culturii. /suf. ...[](by 3W11S11e5r5g13i14o)*asezamant
Institutie cu caracter filantropic in care erau tinuti copii, batrani, invalizi, bolnavi incurabili. Loc de refugiu inviolabil; adapost, refugiu. = acordare de catre un stat a dreptului de intrare si de stabilire pe teritoriul sau unei persoane straine persecutate in tara sa din motive politice. [Pl. / < fr. , cf. it. < lat. - loc inviolabil, gr. < - fara, - jefuire].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*azil
Institutie de invatamant superior care cuprinde mai multe facultati. = scoala superioara in sistemul invatamantului de partid. = institutie pentru educatia adultilor, avand ca principala forma de activitate cicluri de prelegeri in diverse domenii. Cladirea unde este instalata o asemenea institutie. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*universitate
Institutie de invatamant superior in care se pregatesc compozitori, interpreti vocali si instrumentali, dirijori, muzicologi, profesori de muzica. /<fr. germ.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*conservator
institutie de invatamant superior organizata pe facultati si sectii, care pregateste specialisti de inalta calificate. o ~ populara = institutie pentru educatia adultilor, avand ca principala forma de activitate cicluri de prelegeri in diverse domenii. cladirea unei asemenea institutii. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i4o)*universitate
Institutie de invatamant teologic unde se pregateau in trecut viitorii preoti. Forma de instruire a studentilor pe baza de dialog, lucrari, ore de studiu practice, organizate pe grupe de studenti si efectuate sub conducerea unui profesor, asistent etc. Cerc de studii organizat pe langa o organizatie de masa sau o institutie pentru pregatirea membrilor sai. [Cf. lat. , fr. , rus. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*seminar
Institutie de stat care se ocupa de stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor. /<fr. , it. lat. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*fisc
institutie ecleziastica cu prerogative judiciare si penale, vestita prin sentintele sale de o mare cruzime, instituita de biserica romano-catolica pentru lupta impotriva ereticilor. (fig.) ancheta arbitrara, severa. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*inchizitie
Institutie ecleziastica, cu prerogative judiciare si penale, vestita prin sentintele sale de o mare cruzime si instituita de biserica romano-catolica (in sec. XIII-XIX) pentru a stapani pe asa-numitii eretici si mai ales pentru a oprima pe cei care se opuneau exploatarii feudale si asupririi bisericii. [Gen. , var. s.f. / cf. it. , fr. , lat. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*inchizitie
Institutie financiara care executa operatii de plata si de credit. = institutie care are dreptul sa emita bancnote; = bancnota. [< fr. , it. ].(by 2W2S11e11r4g13i13o)*banca
Institutie in care isi ispasesc pedeapsa cei condamnati la privarea de libertate; temnita; inchisoare; penitenciar. /Onomat.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*zdup
Institutie in care sunt ingrijiti copiii pana la varsta de trei ani. [G.-D. ] /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*cresa
Institutie, intreprindere care se ocupa cu organizarea de turnee, de spectacole artistice etc. [Pron. / < germ. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*impresariat
institutie juridica pentru ocrotirea intereselor si administrarea bunurilor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumita incapacitate. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*curatela
Institutie legala care administreaza si ocroteste interesele unui minor sau ale unui adult incapabil. a incredinta pe cineva unui curator. /<fr. , lat. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*curatela
Institutie legala pentru ocrotirea si administrarea intereselor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumita incapacitate. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*curatela
Institutie medicala (asezata intr-un loc prielnic la munte, la mare etc.); spital adaptat mai ales pentru cura igieno-dietetica a tuberculozei; spital particular. [Pron. / < fr. , cf. lat. - care vindeca].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*sanatoriu
institutie medicala in care sunt internati si tratati bolnavii. (< germ. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*spital
Institutie medicala in care sunt internati si tratati bolnavii. [< germ. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*spital
Institutie medicala, in care sunt izolati si tratati bolnavii de lepra. [G.-D.Sil. ] /<fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*leprozerie
institutie medicala in care sunt tratati preventiv cei predispusi la anumite boli grave (tuberculoza). (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*preventoriu
institutie medicala (la munte, la mare); spital pentru cura igieno-dietetica a tuberculozei. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*sanatoriu
Institutie medicala pentru tratamentul unor boli cronice sau pentru odihna si intremare. [Sil. ] /<fr. germ. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*sanatoriu
Institutie pentru ingrijirea copiilor pana la trei ani pe timpul cat parintii sunt la lucru. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*cresa
: institutie prescolara de educare si instruire a copiilor. [G.-D. ] /+ suf. $...ita$(by 1W9S10e3r3g11i12o)*gradinita
institutie publica care asigura transportul si distribuirea corespondentei, a coletelor, a banilor etc.; cladirea in care functioneaza. (< germ. , fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*posta
institutie sanitara unde se dau consultatii medicale gratuite. (< fr. )(by 14W7S8e8r1g2i10o)*dispensar
Institutie sanitara unde se dau consultatii medicale gratuite. Local unde este instalata o astfel de institutie. / < fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i8o)*dispensar
Institutie sau grup de persoane care isi apara privilegiile si interesele. /Cuv. engl.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*establishment
Institutie scolara in care locuiesc si iau masa elevi; situatia unui elev intern. Functia unui medic angajat prin concurs sau a unui student in medicina care face practica la un spital si are si locuinta acolo. [Cf. fr. ].(by 10W11S4e4r4g13i13o)*internat
Institutie specializata pentru editare (de carti, periodice, compozitii muzicale etc.). [G.-D. ] /+ suf.$ ...ura$(by 3W3S12e12r5g5i14o)*editura
Institutie spitaliceasca in care bolnavii erau primiti in vederea unei ingrijiri si a unui tratament special. [Pron. / cf. fr. , germ. < lat. - a ingriji]. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*curatorium
Institutie unde se negociaza rente de stat, actiuni, marfuri cautate foarte mult etc. = comert clandestin ; = institutie unde se inregistreaza cererile de lucru ale somerilor pentru a mijloci angajarea. [< fr. , cf. - proprietarul casei in care se adunau negustorii venetieni la Bruges in sec. XVI].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*bursa
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii DEX-Editura ATLAS PRESS Bucurtesti 2003(by 1W9S10e3r3g12i12o)*protectie
instructiune data actorilor de autorul unei opere dramatice antice grecesti. nota, indicatie care se punea inaintea unei piese de teatru la latini. (< fr. , gr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*didascalie
Instructiune data actorilor de autorul unei opere dramatice antice grecesti. Nota, indicatie care se punea inaintea unei piese de teatru la latini. [Gen. / < lat. , gr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*didascalie
Instructiuni, norme de lucru (date catre un organ in subordine). Indicatii generale de conduita; instructiuni in vederea realizarii unei actiuni. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*directiva
instruire a unei persoane, a unui colectiv in vederea implinirii unei munci; totalitatea indrumarilor date cu acest prilej. (< rus. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*instructaj
Instruire a unei persoane sau a unui colectiv in vederea indeplinirii unei munci; totalitatea indrumarilor date prin aceasta instruire. [< rus. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*instructaj
Instruire facuta de unul singur ; instructie de autodidact ; autodidacticism. [Pron. , gen. / cf. , gr. - instruiesc].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*autodidaxie
(instruire scolara, militara, judiciara) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*instructie
Instrument acustic cu ajutorul caruia se pot percepe mai puternic zgomotele respiratiei si bataile inimii; fonendoscop. [< fr. , cf. gr. - piept; - a observa].(by 4W4S12e13r13g6i7o)*stetoscop
Instrument alcatuit dintr-o vergea metalica in forma de U, care, vibrand, produce un sunet pur (de obicei "la"). = a fi in aceeasi dispozitie, in aceeasi stare sufleteasca cu cineva. Intindere a sunetelor pe care le produce o voce sau un instrument de la sunetul cel mai grav pana la cel mai inalt; registru. Model-tip de hasuri folosit la standardizarea trasarii grosimii hasurilor. = interval dintre valorile maxime si minime ale dimensiunilor unor piese standardizate. [< fr. , cf. lat., gr. - gama].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*diapazon
Instrument al gandirii, denumire data de bizantini celor cinci scrieri despre logica ale lui Aristotel. Instrument teoretic de cercetare stiintifica. [< gr. - instrument, cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*organon
Instrument asemanator acordeonului, avand fetele laterale hexagonale. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*concertina
instrument, asemanator cu pasametrul, pentru masurarea cavitatilor pieselor. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pasimetru
Instrument asemana-tor cu vioara, insa de dimensiuni mult mai mari si cu un timbru mai grav. /<it. , fr. (by 7W15S1e9r2g3i11o)*violoncel
Instrument asemanator flautului, care emite sunete cu o octava mai sus decat acesta. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*octavin
Instrument, asemanator unui compas, cu care se masoara sensibilitatea tactila. [< fr. , cf. gr. - simtire, - masura].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*esteziometru
Instrument asemanator unui tarnacop mic, folosit la escaladari. [Sil. ] /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*piolet
Instrument, asemanator unui vaporizator, cu care se stropesc culori lichide peste un desen, peste o zugraveala etc. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*aerograf
Instrument asezat in exteriorul unei cladiri care masoara efectul termic al factorilor climatici. [< fr. , cf. gr. - climat, - stabil].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*climostat
instrument astronomic pentru masurarea azimutului constelatiilor. (< germ. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*altazimut
Instrument care fixeaza pleoapele in timpul operatiilor de ochi. [< fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*blefarostat
instrument care fixeaza pleoapele in timpul operatiilor de ochi; oftalmostat. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*blefarostat
Instrument care indica daca doua fenomene periodice sunt sincrone. Instrument care determina momentul in care a fost realizata sincronizarea a doua tensiuni electrice alternative. Instrument asemanator cu un oscilograf, folosit pentru prezentarea vizuala a formelor de unda. [< fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*sincronoscop
Instrument care indica inaltimea unui loc prin determinarea temperaturii de fierbere a apei. [< fr. , cf. gr. - inaltime, - masura].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*hipsometru
... Instrument care indica inaltimea unui loc prin determinarea temperaturii de fierbere a apei. /<fr. (by 4W13S13e6r7g7i15o)*hipsometru
instrument care indica simultan temperatura si presiunea. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*termomanometru
Instrument care indica simultan temperatura si presiunea. [< fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*termomanometru
Instrument care inregistreaza grafic variatiile de temperatura. [< fr. , cf. gr. - cald, - a inregistra].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*termograf
Instrument care inregistreaza in numar de pasi distanta parcursa de cineva pe jos; pedometru, hodometru. [< fr. , cf. gr. - picior, - masura].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*podometru
instrument care inregistreaza miscarile toracelui in timpul respiratiei. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*stetograf
instrument care inregistreaza ora, durata si cantitatea ploii cazute intr-o anumita regiune. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*pluvioscop
Instrument care inregistreaza ora, durata si cantitatea ploii cazute intr-o anumita regiune. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pluvioscop
instrument care inregistreaza pe o banda de hartie curba de vibratie a unei tensiuni electrice. (< fr. )(by 7W7S15e1r1g9i10o)*ondograf
Instrument care inregistreaza variatia declinatiei magnetice. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*declinograf
Instrument care marcheaza prin batai regulate intervale egale de timp; metrometru. [< fr. , cf. gr. - masura, - regula].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*metronom
Instrument care permite analizarea si studierea miscarilor fizice cu ajutorul filmului. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*fotokinograf
instrument care permite observarea Lunii cu ajutorul unui sistem de oglinzi. (< fr. )(by 8W2S2e2r10g11i4o)*selenostat
Instrument care permite observarea Lunii fara sa se deplaseze luneta. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*selenostat
Instrument care permite reproducerea obiectelor aflate in fata ochilor dupa principiul camerei luminoase, fara a cunoaste arta desenului. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*diagraf
instrument care permite urmarirea astrilor in miscarea lor aparenta diurna si transmite neincetat imaginea cu ajutorul unui sistem de oglinzi plane. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*celostat
Instrument care poate fi folosit alternativ ca voltmetru sau ca ampermetru. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*voltampermetru
Instrument care pune in evidenta cutremurele de pamant. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*seismoscop
Instrument care serveste la desenarea formelor corpurilor solide de mici dimensiuni. Aparat folosit la constructia hartilor si a planurilor topografice pe baza stereogramelor. [Cf. fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*stereograf
Instrument care serveste la determinarea grafica a inclinarii pantei terenului. [< fr. , cf. gr. - inclin, - a scrie].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*clinograf
Instrument care serveste la determinarea grafica a inclinarii unui teren. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*clinograf
Instrument care serveste la determinarea volumelor corpurilor solide. Aparat cu ajutorul caruia se construiesc hartile topografice sau se masoara elementele spatiale ale obiectelor fotografiate. [< fr. , cf. gr. - solid, - masura].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*stereometru
Instrument care serveste la observarea defectului de distorsiune pe care il prezinta un ochi anormal. [< engl. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*aberoscop
Instrument care serveste pentru a face injectii, pentru a lua sange etc. Mica pompa portativa servind la impins aer sau lichide. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - tub].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*seringa
instrument cartografic pentru masurarea distantelor curbe pe hartile si planurile topografice. (dupa fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*curbimetru
Instrument cartografic pentru masurarea pe harta a lungimii curbelor de nivel. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*curbimetru
Instrument casnic in forma de spirala de otel, prevazut cu un maner, folosit pentru a scoate dopurile de pluta de la sticlele infundate. /<fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*tirbuson
Instrument chirurgical care permite sectionarea comisurilor. [< fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*comisurotom
Instrument chirurgical care se foloseste la cauterizarea tesuturilor, a ranilor etc. Agent chimic folosit pentru cauterizare. [Pron. / < fr. , cf. gr. < - ard].(by 14W14S8e8r1g2i2o)*cauter
Instrument chirurgical cu care se fac incizii pe vezica urinara. [< fr. , cf. gr. - vezica, - taietura].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*cistotom
Instrument chirurgical, de forma unui sfredel, folosit pentru perforarea oaselor craniului; operatie facuta cu un astfel de instrument. Sapa pentru foraj. Instrument de gravor. [Pl. / < fr. , cf. lat.t. , gr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*trepan
instrument chirurgical de forma unui taietor de hartie cu marginile tesite, pentru decolare (2). (< engl. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*decolator
Instrument chirurgical folosit in miotomie [in DN]. [Pron. / < fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*miotom
Instrument chirurgical folosit in obstetrica, ginecologie, otorinolaringologie etc. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*chiureta
Instrument chirurgical folosit la dilatarea unei cavitati, a unei incizii sau a unui orificiu. /<fr. lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*dilatator
Instrument chirur-gical folosit la operatiile de craniotomie. [Sil. ] /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*craniotom
Instrument chirurgical folosit pentru a largi sau pentru a deschide anumite cavitati ale organismului (nas etc.) cu scopul de a le putea examina mai bine. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat. - oglinda].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*specul
Instrument chirurgical folosit pentru punctii. [< fr. , germ. , engl. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*trocar
instrument chirurgical format din doua ramuri care se pot strange, strivind intre ele o portiune de organ. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ecrazor
Instrument chirurgical format din doua ramuri care se pot strange, strivind intre ele o portiune de organ. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*ecrazor
Instrument chirurgical in forma de cutit cu tais convex, folosit la disectii; bisturiu. /<fr.lat. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*scalpel
instrument chirurgical in forma de lingura taioasa, in obstetrica, ginecologie, otorinolaringologie etc. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*chiureta
instrument chirurgical pentru a largi sau a deschide anumite cavitati ale organismului, spre a le putea examina mai bine. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*specul
instrument chirurgical pentru cauterizari. agent chimic folosit pentru cauterizare. (< fr. , lat. , gr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*cauter
Instrument chirurgical pentru deschiderea craniului. [< fr. , cf. gr. - craniu, - taiere]. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*craniotom
Instrument chirurgical pentru mentinerea la distanta a buzelor unei plagi. [Cf. fr. - a indeparta].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*ecartor
instrument chirurgical pentru mentinerea la distanta a buzelor unei plagi. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*ecartor
instrument chirurgical pentru sectio-narea meniscului articular. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*meniscotom
Instrument chirurgical pentru taierea coastelor. [< fr. , cf. lat. - coasta, gr. - taiere].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*costotom
Instrument complex pentru masurarea de marimi de specii diferite. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*multimetru
instrument compus dintr-o luneta si un inclinometru, cu care se determina inaltimea norilor. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*celometru
Instrument compus dintr-un ac magnetic cu cadran, cu care se determina nordul. = a se zapaci. Calauza, conducator, ghid. [Cf. fr. , it. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*busola
instrument confectionat din tabla inoxidabila, de forma dreptunghiulara si rotunjit la unul din capete, folosit in panificatie la portionarea bucatilor de aluat(by 5W5S13e14r7g7i1o)*instrument
Instrument constand dintr-o placa de metal cu o deschizatura si un fir de vizare, folosit la stabilirea aliniamentelor de teren. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*pinula
Instrument constand dintr-un tub drept cu oglinda si dispozitiv de iluminat, folosit in enteroscopie. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*enteroscop
Instrument cu ajutorul caruia este urmarita miscarea diurna a astrilor de pe o anumita portiune a boltii ceresti. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*celostat
Instrument cu ajutorul caruia, in trecut, se masura timpul dupa cantitatea de nisip (sau apa) scurs dintr-un recipient in altul. /<lat. , fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*clepsidra
Instrument cu ajutorul caruia se constata prezenta unui curent electric. [Sil. re-os-] /<fr. germ.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*reoscop
Instrument cu ajutorul caruia se masoara pe teren diferentele de inaltime dintre doua sau mai multe puncte. /v. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*nivel
Instrument cu ajutorul caruia se pot fotografia spectrele. = dispozitiv electromecanic utilizat pentru separarea izotopilor unui element dupa masa fiecaruia dintre ei. [< fr. , cf. lat. - spectru, gr. - a scrie].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*spectrograf
Instrument cu ajutorul caruia se pot masura intr-o sonda inclinarea si directia stratelor geologice. [< fr. , cf. gr. - strat, - masura].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*stratametru
Instrument cu ajutorul caruia se pot taia fragmente foarte subtiri dintr-un corp pentru a putea fi studiate la microscop. [< fr. , cf. gr. - mic, - taiere].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*microtom
Instrument cu ajutorul caruia sunt facute, prin inteparea hartiei, punctele care redau alfabetul orbilor. /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i11o)*stilograf
Instrument cu care se constata prezenta unui curent electric. [Pl. / < germ. , cf. gr. - curent, - a privi].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*reoscop
Instrument cu care se deseneaza elipsele. [< fr. , cf. fr. - elipsa, gr. - a scrie].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*elipsograf
Instrument cu care se detecteaza prezenta electricitatii intr-un corp. [< fr. , cf. fr. , gr. - a examina].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*electroscop
Instrument cu care se determina durata de emisiune a luminii de catre o substanta fosforescenta. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*fosforoscop
Instrument cu care se determina inclinarea unui obiect fata de planul orizontal. /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*clinometru
Instrument cu care se determina viteza si directia de deplasare a norilor. [Pl. / < fr. , cf. gr. - nor, - a examina].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*nefoscop
Instrument cu care se inregistreaza oscilatiile unei nave. Aparat pentru determinarea pulsatiilor arteriale. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*palograf
instrument cu care se inteapa hartia pentru a face punctele ce redau alfabetul nevazatorilor. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*stilograf
Instrument cu care se masoara cantitatea de grasime din lapte. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*cremometru
Instrument cu care se masoara cantitatea de smantana sau de alte grasimi din lapte. [< fr. , cf. fr. - smantana, frisca, gr. - masura].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*cremometru
instrument cu care se masoara cantitatea de smantana sau de alte grasimi din lapte. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cremometru
Instrument cu care se masoara cantitatea de zapada cazuta pe o suprafata intr-un anumit interval de timp. [< fr. , cf. lat. - zapada, gr. - masura].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*nivometru
Instrument cu care se masoara cantitatea totala de energie solara care cade intr-o unitate de timp asupra unei unitati de suprafata. [< fr. , germ. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*pirheliometru
instrument cu care se masoara curbura anterioara a cristalinului. (< engl. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*oftalmofacometru
instrument cu care se masoara deviatia sondelor de la verticala, indicatiile fiind transmise electric la suprafata. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i6o)*teleclinometru
Instrument cu care se masoara diferentele diametrelor fetei si ale craniului. [< fr. , cf. gr. - fata, - masura].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*prosopometru
Instrument cu care se masoara dimensiunile cutiei craniene. [Sil. ] /<fr. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*craniometru
Instrument cu care se masoara distanta parcursa de o nava si, implicit, viteza acesteia. [< fr. , cf. engl. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*loch
instrument cu care se masoara efectul termic al factorilor climatici. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*climostat
Instrument cu care se masoara panta unui teren sau a unei suprafete plane inclinate. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*declivometru
Instrument cu care se masoara rapiditatea si directia curentilor marini. (<fr. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*baratrometru
Instrument cu care se masoara rezistenta electrica. [Pron. / cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*ohmmetru
Instrument cu care se masoara umiditatea aerului, bazat pe efectul de racire al evaporarii. [Var. s.n. / < fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*psicrometru
instrument cu care se masoara valorile tensiunilor electrice inalte. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*spinterometru
Instrument cu care se observa miscarea stelelor si se determina coordonatele lor ecuatoriale. [Pron. , var. s.n. / cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*ecuatorial
Instrument cu care se poate examina interiorul globului ocular. [< fr. , cf. gr. - ochi, - a privi].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*oftalmoscop
instrument cu care se poate observa daca o temperatura a atins un anumit grad. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*piroscop
Instrument cu care se poate observa daca o temperatura a atins un anumit grad. [Pl. / < fr. , cf. gr. - foc, - a privi].(by 9W9S2e3r3g11i12o)*piroscop
Instrument cu care se pulverizeaza culorile lichide peste un desen. /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*aerograf
instrument cu care se pun in evidenta prezenta si felul sarcinilor electrice ale unui corp. (< fr. )(by 12W13S13e6r7g15i15o)*electroscop
Instrument cu care se reproduce mecanic un desen, o gravura la aceeasi marime sau la alta scara. Dispozitiv pentru masurarea conturului sectiunii transversale a unei excavatii, a unei galerii, a unui tunel etc. Priza de curent pentru vehicule cu tractiune electrica, prin care se face legatura cu firul aerian. [< fr. , cf. gr. - tot, - a scrie].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*pantograf
Instrument cu care se traseaza linii curbe si cu care se fac masuratori de distante. Busola. = drum urmat de o nava sau de o aeronava dupa busola. [Pl. / < fr. , it. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*compas
Instrument cu coarde ciupite, derivat din lauta, avand coardele mai groase decat ale mandolinei. [Var. s.f. / < it. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*mandola
Instrument cu lama ascutita, folosit pentru incizii si disectii si in chirurgie. [< fr. , cf. lat. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*scalpel
instrument cu lama ascutita, pentru incizii si disectii. (< fr. , lat. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*scalpel
Instrument cu model in relief cu care se imprima pe o piele tabacita un desen special pentru a imita o alta piele. Piele imprimata care imita modelul natural al altei piei; desenul insusi. [Pl. / < fr. , cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sagrin
Instrument de acompaniament pentru dans si muzica, facut din doua bucatele de lemn sau de fildes care se prind de degete si, prin lovire, produc un sunet sec. [< fr. , cf. sp. - castana mica].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*castanieta
Instrument de acompaniament pentru muzica si dans, format din doua placi (de lemn sau de fildes) prinse de degete care, lovite una de alta, produc sunete in ritm. [Sil] /<sp. fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*castanieta
Instrument de alama care are in orchestra rolul de bas. [Pron. / < fr. , cf. gr. - sarpe, - cheie].(by 14W7S7e1r1g1i9o)*oficleid
Instrument de barbierit, avand forma unui cutit cu maner si cu o lama de otel ascutita. /<sl. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*brici
instrument de bord al unei aeronave pentru determinarea derivei si a vitezei fata de sol. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*navigraf
Instrument de bord care indica directia in grade a avionului. [Pron. / < + ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*girodirectional
Instrument de bord cu ajutorul caruia se determina deriva si viteza fata de sol. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*navigraf
instrument de bord pentru masurarea vitezei avioanelor cu reactie, exprimata in numarul lui Mach. (< fr. , engl. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*machmetru
instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele. nomograma. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g13i6o)*abac
Instrument de care se servesc orbii pentru a scrie. [< fr. , cf. lat. - orb, gr. - a scrie].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*cecograf
Instrument de consultatie, format dintr-o camera de rezonanta care amplifica sunetele; stetoscop. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*fonendoscop
instrument de control, de masura, de reglaj al debitului fluidelor. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*debitmetru
Instrument de decapitare, constand dintr-un cutit care aluneca pe doua ghidaje peste gatul celui condamnat. Masina de taiat hartia. [< fr. , cf. - medic francez].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*ghilotina
Instrument de desen tehnic pentru trasarea in tus a liniilor. /suf.$ ...ator$(by 2W3S11e11r4g5i13o)*tragator
Instrument de fier asemanator unei lanci, legat la un capat de o franghie lunga si folosit la vanatoare de balene. Ac gros sau trocar pentru biopunctii. [< fr. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*harpon
Instrument de forma unui cleste, cu care se scoate copilul din pantecele mamei in cazuri de nasteri grele. [Pl. / < fr., lat. ].(by 14W14S8e8r1g1i2o)*forceps
instrument de forma unui cleste, cu care se scoate fatul din uter in cazuri de nasteri dificile. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*forceps
Instrument de forma unui triunghi dreptunghic care serveste la trasarea paralelelor si ridicarea perpendicularelor, la verificarea unghiurilor drepte etc. Instrument topografic cu care se traseaza anumite unghiuri pe teren. [Pl. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*echer
Instrument de gospodarie folosit in trecut la confectionarea funiilor.(by 6W7S15e15r9g9i9o)*instrument
Instrument de gravat sticla. Instrument cu dispozitiv reglabil si parti transparente, servind pentru a desena mecanic perspectiva. [< fr. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*hialograf
Instrument de inregistrare a presiunii, a temperaturii si a umiditatii aerului. [< fr. ].(by 2W10S10e4r12g13i6o)*meteorograf
Instrument de inregistrat cuvintele, folosind miscarile limbii. (< fr. ) (by 14W14S7e8r1g1i10o)*glosograf
instrument de mare ingeniozitate, construit din patrate translucide de plastic, pe fetele carora sunt desenate in culori diferite (tri)unghiuri si care, prin rotire, pot fi puse in diferite pozitii, subliniindu-se congruentele, paralelismul si proprietatile figurilor rezultate. (< rota -grama)(by 11W4S5e5r13g14i7o)*rotagrama
Instrument de mare precizie, cu care se masoara dimensiuni mici. Instrument gradat adaptat la ocularul unui microscop sau al unui alt aparat optic pentru a masura dimensiunile obiectelor observate. [< fr. , cf. germ. < gr. - mic, - masura].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*micrometru
Instrument de mare precizie pentru masurarea dimensiunilor foarte mici. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*micrometru
Instrument de mare precizie utilizat de ginecologi pentru masurarea pasaricii(by 12W12S6e6r14g15i8o)*instrument
Instrument de masura a compresibilitatii lichidelor. Tub manometric servind pentru determinarea presiunii statice a fluidului dintr-o conducta. [< fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*piezometru
Instrument de masura a diferentelor de potential electric in volti. = aparat electronic pentru masurarea tensiunii electrice. [< fr. , cf. fr. - volt, gr. - masura].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*voltmetru
Instrument de masura a intensitatii curentului electric dintr-un circuit. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ampermetru
Instrument de masura al carui principiu de functionare este bazat pe comparatia unor marimi date cu un etalon. /<fr. (by 14W8S8e8r1g2i10o)*comparator
Instrument de masura a lungimilor de unda sau a frecventelor oscilatiilor electromagnetice; ondometru, frecventmetru. [Cf. fr. < lat. - unda, gr. - masura].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*undametru
instrument de masura a lungimilor de unda sau a frecventelor oscilatiilor electromagnetice; ondometru, frecventmetru. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*undametru
Instrument de masura a puterii electromagnetice dintr-un circuit electric. [Pron. / < fr. , cf. fr. , gr. - masura].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*wattmetru
Instrument de masura foarte sensibil, care arata cele mai mici schimbari de altitudine ale unui avion. [< fr. ].(by 7W15S1e1r9g10i3o)*statoscop
Instrument de masura pentru lungimi sau grosimi mici, compus dintr-o rigla gradata pe care aluneca un cursor si care are la un capat un brat fix, perpendicular pe ea. [< germ. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*subler
Instrument de masura pentru masurarea raportului dintre doua marimi electrice. [< fr. , cf. gr. - cuvant, - masura].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*logometru
Instrument de masura pentru sarcina electrica care trece printr-un circuit. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g15i9o)*coulombmetru
instrument de masura pentru sarcina electrica ce trece printr-un circuit. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*coulombmetru
instrument de masura, sensibil, care arata cele mai mici schimbari de altitudine ale unui avion. (< fr. )(by 6W15S15e15r9g9i2o)*statoscop
Instrument de masurat, asemanator cu pasametrul, folosit pentru masurarea cavitatilor pieselor. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*pasimetru
Instrument de masurat lungimi mici, format dintr-o rigla si doua brate intre care se fixeaza piesa de masurat. /<germ. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*subler
instrument de masurat pentru compararea a doua marimi sau a dimensiunilor unor piese fata de aceea a unui etalon. aparat pentru masurarea defazajului si a raportului dintre amplitudinile a doua tensiuni sinusoidale. circuit care permite compararea a doua informatii intrate in calculatorul electronic. segment al sistemului nervos central care compara efectul obtinut cu forma optima a actiunii. (<fr. )(by 1W2S10e10r4g4i4o)*comparator
Instrument de masurat viteza gazelor in conducte, a vantului, a unui avion in raport cu aerul. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*anemometru
Instrument de masurat viteza vantului, a gazelor intr-o conducta, sau viteza unui avion in raport cu aerul. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i11o)*anemometru
Instrument de metal, ascutit la varf, cu care se fac gauri la curele sau in urechile vitelor (drept semn); potricala. /cf. bulg. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*preducea
instrument de metal in care zetarul asaza literele culese pentru textul de imprimat; culegar. (< germ. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*vingalac
Instrument de metal in care zetarul asaza literele culese pentru textul de imprimat; culegar. [< germ. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*vingalac
Instrument de metal sau de os ascutit la varf, cu care se scria in antichitate pe tablite cerate. Partea pistilului care se afla deasupra ovarului si poarta stigmatul. Totalitatea procedeelor proprii de exprimare prin mijloacele limbii literare a unui continut concret; mijloacele lingvistice de exprimare proprii unui scriitor, unei opere, unui gen etc. Mod de exprimare a gandirii specific unei arte sau unui artist, curentelor, epocilor sau scolilor artistice nationale. = v. [in DEX ?98, DN]. Mod, fel, maniera de a fi, de a purta etc. = fel de a concepe munca si de a munci. [Pl. / < fr. , it. , cf. lat. , gr. - stilet].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*stil
instrument de navigatie in marile polare care indica directia cu o alidada ce vizeaza un astru. (< astro compas)(by 13W13S6e6r15g15i8o)*astrocompas
instrument de navigatie pentru determinarea pe o harta a pozitiei unei nave cu ajutorul a doua unghiuri orizontale, masurate la trei repere costiere. (< it. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*statiograf
Instrument de navigatie pentru determinarea pe o harta a pozitiei unei nave cu ajutorul a doua unghiuri orizontale masurate la trei repere costiere. [Pron. / < it. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*statiograf
Instrument de percutie alcatuit din lame metalice asezate pe un suport si care se lovesc cu ciocanele de lemn. [Pron. / < germ. , cf. - clopot, - joc].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*glockenspiel
Instrument de percutie, care face parte din setul de tobe. Se mai numeste si "toba mica"(by 9W2S2e11r11g4i5o)*instrument
Instrument de percutie folosit in primele forme ale muzicii de jaz. /Cuv. engl.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*washboard
Instrument de percutie folosit in primele forme de muzica de jaz. [Pron. / < engl. ].(by 7W8S1e2r10g10i3o)*washboard
Instrument de precizie (asemanator cu un ceasornic) pentru masurarea intervalelor de timp pana la fractiuni de secunda. /(by 4W13S13e6r7g15i15o)*secundometru
instrument de precizie, ceasornic, cu secundar central, cu care se masoara timpul, pana la fractiuni de secunda. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*cronometru
Instrument de precizie cu care se masoara timpul; ceas de precizie (care poate masura si fractiunile de secunda). [< fr. , cf. gr. - timp, - masura].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cronometru
Instrument de precizie folosit la masurarea lungimilor de la exteriorul pieselor prin comparare cu un etalon. [Cf. fr. , rus. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*pasametru
Instrument de precizie folosit pentru determinarea grosimii unor piese; surub micrometric. [< fr. ].(by 1W2S2e10r10g4i4o)*palmer
instrument de precizie pentru determinarea grosimii unor piese; micrometru exterior. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*palmer
instrument de precizie pentru masurarea dimensiunilor exterioare ale unor piese prin comparare cu un etalon. (< fr. , rus. , germ. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*pasametru
Instrument de precizie pentru masurarea dimensiunilor pieselor. [< fr. ].(by 9W2S2e2r11g11i4o)*optimetru
Instrument de precizie pentru masurarea dimensiunilor prin indicarea abaterilor lor fata de un etalon de comparatie. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*minimetru
instrument de precizie pentru masurarea dimensiunilor prin indicarea abaterilor lor fata de un etalon. (< fr. )(by 12W5S5e6r14g14i8o)*minimetru
Instrument de precizie pentru masurarea lungimilor, indicand abaterile lor fata de un etalon. /<fr. (by 13W6S6e7r15g15i9o)*minimetru
instrument de razuit in metalurgie, in industria petrolului, in litografie etc. (< germ. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*sabar
instrument (de regula de forma unui briceag) folosit pentru indesarea tutunului in pipa precum si pentru curatarea / desfundarea acestora.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*instrument
Instrument de scris format dintr-un tub de pasta colorata cu o mica bila la varf. [Pl. / nume comercial].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*pix
instrument de sondaj al canalelor organice, dintr-un tub fin din material flexibil. (< fr. , lat. , gr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*cateter
Instrument destinat raportarii punctelor in functie de coordonatele lor. [< + ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*coordonograf
Instrument de suflat, alcatuit dintr-un tub lung de lemn sau de metal, cu gauri si clape. [Pron. , pl. , (s.m.) / < it. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*flaut
Instrument de suflat asemanator orgii, dar mai mic decat aceasta. Unul dintre registrele orgii. [< fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*regala
Instrument de suflat care scoate sunete grave ca de contrabas. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*bombardon
instrument de suflat cu ancie dubla, cu 1^2 orificii si doua clape, asemanator cu fagotul. (< germ. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*sordun
instrument de suflat, din alama, cu clape, asemanator trompetei, dar cu pavilionul mai larg. (< germ. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*fligorn
Instrument de suflat din alama, folosit mai ales in fanfara. [Pl. / < germ. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*althorn
Instrument de suflat din alama, prevazut cu clape, care se foloseste mai ales in fanfare. [Var. s.n. / < germ. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*fligorn
instrument de suflat din familia tubei, de tipul heliconului, cu un pavilion mobil foarte lung, care permite ca emisia sonora sa poata fi directionata dupa dorinta. (< germ. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*susafon
Instrument de suflat din lemn, cu registru grav, in forma de tub curbat, cu clape si ancie dubla. (din it. , germ. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*fagot
Instrument de suflat in forma de tub lung, curbat, cu clape si ancie dubla. [Pl. , (s.n.) / < it. , cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i4o)*fagot
instrument de suflat, intre goarna si saxhorn, cu sunetul mai putin dulce decat al cornului, in muzica militara si in fanfare. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*saxotromba
Instrument de suflat la romani, asemanator cornului de vanatoare de astazi. [Pl. / < lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*bucina
Instrument de suflat, mai mare decat cornul, confectionat din piele. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*saxotromba
instrument de vazut prin ceata care emite unde a caror lungime depaseste lungimile de unda ale luminii, dar este mai scurta decat cele folosite in radiolocatie. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*teratron
Instrument de vopsit sau de colorat, constand dintr-un smoc de par sau din fire sintetice, prins intr-o coada (de lemn, de metal etc.). /<germ. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*pensula
instrument dintr-un aerometru si un picnometru, pentru determinarea densitatii lichidelor. (< areo^1 picnomentru)(by 3W3S11e12r5g5i6o)*areopicnometru
instrument dintr-un tub drept cu oglinda si dispozitiv de iluminat, in enteroscopie. (< fr. )(by 8W8S1e2r2g11i4o)*enteroscop
Instrument electric cu claviatura, comutatoare de filtre, posibilitati de memorizare etc., avand o larga paleta de timbre si sonoritati, care este folosit in jaz. [Dupa engl. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*sintetizator
Instrument electric de masura care indica direct produsul dintre valorile efective ale tensiunii si ale intensitatii unui curent electric. Instrument de masura indicator, care poate fi folosit succesiv ca voltmetru si ca ampermetru. [< fr. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*voltampermetru
instrument electroacustic cu clape destinat reproducerii sonoritatilor suflatorilor si coardelor, la care actionarea claviaturii pune in miscare benzi continand imprimari ale instrumentelor respective. (< engl. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*melotron
Instrument electronic care emite sunete neobisnuite, obtinute prin modificarea frecventelor dupa dorinta interpretului. [< fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*melocord
instrument electronic care emite sunete neobisnuite, prin modificarea frecventelor dupa dorinta interpretului. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*melocord
Instrument electronic de precizie pentru masurarea distantelor cu ajutorul impulsurilor luminoase. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g2i11o)*geodimetru
instrument electronic folosit in electrogastrografie. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*electrogastrograf
Instrument electronic, pentru masurarea distantelor intre 200 m si 50 km, care foloseste unde electromagnetice din domeniul invizibil. [< fr. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*telurometru
instrument electronic pentru masurarea volumului semnalelor electrice de audiofrecventa. (<fr. ) (by 5W13S14e7r7g15i1o)*vumetru
Instrument foarte sensibil pentru masurarea intensitatii radiatiilor electromagnetice, in special a celor din domeniul infrarosu. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*bolometru
instrument folosit de catre fumatorii de pipa pentru variate operatzii legate de pregatirea fumatului pipei, in timpul fumatului si pentru cauratzarea acesteia la final.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*instrument
instrument folosit de palarieri pentru a lua forma si dimensiunile exacte ale capului. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*conformator
Instrument folosit de palarieri pentru a lua forma si dimensiunile exacte ale capului. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*conformator
Instrument folosit in antichitate pentru determinarea meridianului locului si pentru stabilirea orei. [< fr., gr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*gnomon
instrument folosit in chirurgia dentara pentru a masura perimetrul dintelui la nivelul coletului. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*dentimetru
Instrument folosit in chirurgia dentara pentru a masura perimetrul dintelui la nivelul coletului. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*dentimetru
instrument folosit in electroacustica pentru masurarea nivelului de transmisiune in neperi. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*nepermetru
Instrument folosit in embriotomie. [< fr. , cf. gr. - embrion, - taiere].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*embriotom
Instrument folosit in legatoria de arta pentru imprimari in piele. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i2o)*mator
Instrument folosit in litotomie. [< fr. , cf. gr. - piatra, - taiere].(by 14W7S7e8r1g1i10o)*litotom
Instrument folosit in matematici pentru trasarea curbelor. [Cf. fr. ]. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*curbigraf
Instrument folosit in metalurgie pentru masurarea temperaturilor foarte inalte. [< fr. , cf. gr. - foc, - masura].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*pirometru
Instrument folosit in navigatia maritima si aeriana pentru observarea inaltimii astrilor si pentru masurarea distantelor lor unghiulare. A opta parte a cercului; arc de 45 de grade. Fiecare dintre cele opt regiuni in care trei plane concurente, perpendiculare doua cate doua, impart spatiul. [< fr. , cf. lat. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*octant
Instrument folosit in ridicarile topografice efectuate prin metoda stadimetriei; tahimetru. [< fr. ].(by 7W7S15e15r9g9i9o)*stadimetru
Instrument folosit in topografie pentru masurarea diferentei de nivel dintre doua puncte. [Sil. i /<fr. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*eclimetru
Instrument folosit in vechime pentru masurarea timpului, bazat pe determinarea acestuia cu ajutorul unui lichid sau al nisipului care curge dintr-un rezervor in alt rezervor; ceas de apa; ceas de nisip. [< fr. , cf. gr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*clepsidra
Instrument folosit la acordarea instrumentelor muzicale si la darea tonului, format dintr-un tub cu care se poate emite nota "la". [Pl. / < germ. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*camerton
Instrument folosit la cercetarea canalului auditiv al urechii. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*otoscop
Instrument folosit la determinarea fluxului luminos. [< fr. , cf. fr. , gr. - masura].(by 2W3S11e11r12g5i5o)*lumenmetru
Instrument folosit la masurarea intensitatii unei surse de lumina. /<fr. (by 1W2S10e10r10g4i4o)*fotometru
Instrument folosit pentru a demonstra existenta presiunii atmosferice. [Pl. / < fr. , cf. gr. - greutate, - a privi].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*baroscop
Instrument folosit pentru a sonda, a masura sau a redresa uterul. [< fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*histerometru
Instrument folosit pentru detectarea si masurarea presiunii atmosferice. /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*baroscop
Instrument folosit pentru determinarea cantitatii de ploaie cazute intr-o regiune intr-un interval de timp. [< fr. , cf. lat. - ploaie, gr. - masura].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pluviometru
Instrument folosit pentru determinarea granulozitatii mineralelor. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*granulometru
Instrument folosit pentru determinarea si inregistrarea variatiei nivelului apelor marii; mareometru. [< fr. , cf. lat. - mare, gr. - a inregistra].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*maregraf
Instrument folosit pentru disectia tesuturilor. [< fr. , cf. gr. - tesut, - taiere].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*histotom
Instrument folosit pentru extragerea fatului, in cazul unei nasteri grele. /<fr. lat. $forceps, ...ipis$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*forceps
Instrument folosit pentru masurarea curentilor electrici de mare intensitate. /< fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*kiloampermetru
Instrument folosit pentru masurarea intinderii campului vizual cu ajutorul unor indici albi si colorati, care se deplaseaza pe diferite axe. [< fr. , cf. lat. - camp, gr. - masura].(by 13W6S6e14r15g15i8o)*campimetru
Instrument folosit pentru masurarea puterii electrice in wati. [Sil. ] /< fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*wattmetru
Instrument folosit pentru masurarea tensiunii electrice intre doua puncte ale unui circuit. [Sil. ] /<fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*voltmetru
Instrument folosit pentru masurarea vitezei unui vehicul. [Et. incerta].(by 11W5S5e13r13g14i7o)*vitezometru
Instrument folosit pentru observarea si masurarea curentilor electrici de slaba intensitate; galvanoscop. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*galvanometru
Instrument folosit pentru observarea vizuala a Soarelui in lumina monocromatica. [Pron. , pl. / cf. lat. - spectru, gr. - soare, - a observa].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*spectrohelioscop
Instrument folosit pentru practicarea percutiei. [< fr. , cf. gr. - a lovi, - masura].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*plesimetru
Instrument folosit pentru proiectarea unui fascicul de raze solare asupra unui punct, independent de deplasarea Pamantului in raport cu Soarele. [< fr. , cf. gr. - soare, - oprit].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*heliostat
Instrument folosit pentru ridicarea unor greutati mari la inaltime mica. /<fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*cric
Instrument folosit pentru stabilirea duratei de expunere a materialelor fotografice. /<germ. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*exponometru
Instrument folosit pentru stabilirea pozitiei orizontale a suprafetelor sau a dreptelor. [< fr. ].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*nivela
Instrument format din doua plansete, servind a da semnalul in unele exercitii sportive etc. Dispozitiv care asigura sincronismul in filmarile cinematografice. [< fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*clacheta
Instrument format dintr-o lama de otel cu doua manere, folosit (de tamplari, dogari, tabacari etc.) la cioplit sau la razuit. [Sil. ] / + suf. $...oaie$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*cutitoaie
Instrument format dintr-o oglinda cu coada lunga, cu ajutorul caruia se examineaza laringele. [Pl. / < fr. , cf. gr. - laringe, - a privi].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*laringoscop
Instrument format din unul sau mai multe tuburi sonore, folosit la acordarea instrumentelor muzicale si la darea tonului. /<germ. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*camerton
Instrument geodezic pentru determinarea pe cale optica a distantelor si a diferentelor de nivel de pe teren; tahimetru. /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*stadimetru
instrument giroscopic de bord care determina viteza de rotatie a avionului. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*girometru
Instrument giroscopic de bord care determina viteza de rotatie a avionului. [< fr. ].(by 4W13S13e13r6g7i15o)*girometru
Instrument giroscopic pentru punerea in evidenta a rotatiei Pamantului. (<fr., engl. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*barigiroscop
Instrument gradat care serveste la masurarea si desenarea unghiurilor. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*raportor
Instrument gradat in forma de semicerc folosit pentru masurarea unghiurilor. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*raportor
Instrument gradat in megohmi, folosit pentru masurarea rezistentelor foarte inalte. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*megohmmetru
Instrument gradat in neperi pentru masurarea atenuarii unei marimi fizice. [< fr. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*nepermetru
instrument gradat pentru masurarea rezistentelor in megohmi. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*megohmetru
instrument in abdominoscopie; peritoneoscop. (< fr. , var. (dupa alte surse) ).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*abdominoscop
Instrument indicator al directiei vantului. [< fr. , cf. gr. - vant, - a privi].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*anemoscop
Instrument in forma de cilindru, folosit pentru prinderea tevilor ramase in gaura sondei. Vas din material refractar in care se topesc minereurile pentru analiza pe cale uscata. [< germ. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*tuta
Instrument in forma de cui, cu care se scria in antichitate. [Pron. / lat. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*grafiu
Instrument in forma de cutit, folosit pentru operatii chirurgicale; cutit de disectie. [Sil. ] /<fr. (by 13W7S15e15r9g9i2o)*bisturiu
Instrument in forma de inel, din cauciuc, metal sau material plastic, care sustine unele organe interne. Tampon. [< germ. , cf. fr. , gr. - tampon].(by 8W8S2e2r10g11i11o)*pesar
Instrument in forma de lopata folosit pentru extragerea din sol a plantelor mari. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*deplantor
Instrument in forma de lopatica, cu diverse intrebuintari (in farmacie, chirurgie, sculptura etc.). Extremitate in forma de lopatica. [< fr. , cf. lat. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*spatula
instrument in forma de lopatica, in farmacie, chirurgie, sculptura etc. (fig.) extremitate in forma de lopatica. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*spatula
instrument in pirometrie. o ~ ceramic = corp de forma piramidala din diferite amestecuri de materiale ceramice care se inmoaie la o anumita temperatura. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i8o)*pirometru
Instrument inregistrator al timpului. Instrument folosit la verificarea functionarii ceasornicelor si a cronometrelor. [< fr. , cf. gr. - timp, - a scrie].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cronograf
instrument in sondaje miniere pentru masurarea inclinatiei straturilor geologice. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i8o)*stratametru
Instrumentist care canta intr-o orchestra. [Var. s.m.f. / cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*orchestrant
Instrumentist care face parte dintr-o orchestra filarmonica. [< + ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*filarmonist
instrumentist dintr-o orchestra filarmonica. (< filarmon/ica/ + -ist)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*filarmonist
instrumentist la viola sau la un instrument vechi de tipul violei. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*violist
instrument (lopata) pentru extragerea din sol a plantelor mari. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*deplantor
instrument medical bazat pe transformarea sunetelor in impulsuri luminoase, pentru analiza zgomotelor cordului fetal. (< foto^1 stetoscop)(by 1W1S9e9r3g3i11o)*fotostetoscop
Instrument medical care inregistreaza miscarile toracelui in timpul respiratiei. [< fr. , cf. gr. - piept, - a scrie].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*stetograf
Instrument medical folosit la examinarea cavitatii abdominale. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*laparoscop
Instrument medical pentru cauterizare cu ajutorul temperaturilor joase. [Sil. ] /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*criocauter
instrument medical pentru determinarea gradului de ametropie. (ametro /pie/ + -scop)(by 15W15S9e9r2g2i11o)*ametroscop
Instrument medical pentru determinarea gradului de incrucisare a ochilor. /<fr. (by 9W3S3e3r12g12i5o)*strabometru
Instrument medical pentru examinarea conductului auditiv extern si a timpanului. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*otoscop
Instrument medical pentru examinarea interiorului globului ocular. /<fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*oftalmoscop
Instrument medical pentru examinarea vederii (in scopul alegerii ochelarilor potriviti). /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*optometru
Instrument medical pentru injectii format dintr-o pompa mica, prevazuta cu un ac. 2 /<fr. lat. it. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*seringa
Instrument medical pentru masurarea caldurii pierdute de corp datorita curentilor de aer si transpiratiei. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*catatermometru
instrument medical pentru masurarea capacitatii de adaptare a cristalinului. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*facoscop
Instrument medical pentru masurarea capacitatii de respiratie a plamanilor. [< fr. , cf. lat. - a respira, gr. - masura].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*spirometru
Instrument medical pentru masurarea conturului toracic. [< fr. , cf. gr. - piept, - masura].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*stetometru
Instrument medical pentru masurarea fortei muschilor masticatori. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*gnatograf
instrument medical pentru situarea si trasarea ecuatorului unuia sau a mai multor dinti la o anumita inclinare a modelului de lucru. (< engl. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*paralelometru
Instrument medical tubular cu care se examineaza un canal sau o cavitate; sonda. /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*cateter
instrument medieval cu coarde ciupite, alungit si cu gatul scurt. (< fr. )(by 1W1S9e10r10g3i3o)*citola
instrument medieval cu coarde ciupite sau lovite, un fel de titera, stramosul tambalului, astazi in perimetrul folkului. (< engl. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*dulcimer
Instrument medieval cu coarde, de forma alungita si cu gatul scurt. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*citola
Instrument metalic avand forma unui tarus si prevazut cu un inel prin care se introduce coarda, folosit de alpinisti pentru asigurare in timpul escaladarilor. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*piton
Instrument metalic de suflat, care scoate sunete grave de contrabas. [Pl. / cf. fr. , it. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*bombardon
instrument meteorologic cu care se masoara nebulozitatea. (< germ. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*nefometru
Instrument meteorologic pentru determinarea directiei si intensitatii vantului. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*girueta
instrument meteorologic pentru masurarea directiei si intensitatii vantului; anemoscop. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*girueta
Instrument muzical aerofon, folosit, mai ales, pentru semnalizari, constand dintr-un tub de alama indoit de doua ori, cu clape si cu un capat largit in forma de palnie, care emite sunete clare si patrunzatoare; trompeta; trambita. /<rus. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*goarna
Instrument muzical alcatuit dintr-o cutie de rezonanta, pe care sunt intinse patru coarde, ce vibreaza cand sunt atinse cu arcusul (sau sunt ciupite); scripca; vioara. /<lat. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*cetera
Instrument muzical al vechilor egipteni, format dintr-o bara curbata prevazuta cu un maner si cateva lame vibrante, care produceau sunetul prin lovire. [< lat. , gr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*sistru
instrument muzical asemanator armoniului, pe care l-a precedat. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*elodion
Instrument muzical asemanator armoniului, pe care l-a precedat. [Pron. / < fr. ]. (by 5W5S5e13r14g7i7o)*elodion
... Instrument muzical asemanator chitarei, care emite sunete line, melodioase si taraganate. [Sil. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*havaiana
Instrument muzical asemanator cu acordeonul, dar de dimensiuni mai mici, actionat de butoane. muzicuta. a (se) increti; a (se) turti. /<germ. [Zeih], it. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*armonica
Instrument muzical asemanator cu acordeonul, dar de forma hexagonala. /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*concertina
Instrument muzical asemanator cu flautul. Sunet de vioara sau de viola produs prin apasarea coardei cu degetul aproape de calus. [Pron. , var. s.n. / cf. fr. , it. , germ. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*flajeolet
Instrument muzical, asemanator cu fluierul, dar mai mare ca acesta, facut din lemn de paltin sau de alun. /<turc. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*caval
instrument muzical asemanator cu lira, la vechii greci. (< fr., lat., gr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*barbiton
Instrument muzical asemanator cu mandolina, dar cu gatul mai lung, prevazut cu trei coarde metalice duble, care produc sunete fiind atinse cu un plectru. /<ngr. turc.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*tambura
Instrument muzical asemanator cu vioara, avand dimensiuni mai mari si sunete mai grave; alto. /<it. , fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*viola
instrument muzical asemanator xilofonului, format din placi metalice de lungimi diferite, deasupra unor tuburi de rezonanta, in care mici elice actionate de un motoras electric prelungesc vibratia sunetelor produse prin lovirea placilor cu o bagheta. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*vibrafon
instrument muzical care permite reproducerea pe cale electronica a timbrului mai multor instrumente ale unei orchestre simfonice. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*claviolina
Instrument muzical constand dintr-o cutie de rezonanta boltita si coarde metalice duble, care produc sunete prin atingerea lor cu o pana sau cu degetele. /<fr. , it. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*mandolina
Instrument muzical constand dintr-o cutie de rezonanta cu gat lung si cu coarde care produc sunete prin ciupire. /<ung. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*tar
... Instrument muzical, constand dintr-o cutie de rezonanta cu sapte coarde care produc sunete cand sunt ciupite; lira cu sapte coarde. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*heptacord
Instrument muzical constand dintr-o cutie de rezonanta pe care sunt intinse coarde metalice, puse in vibratie prin atingere cu un plectru de metal sau de os. /<germ. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*titera
Instrument muzical constand dintr-o cutie de rezonanta pe care sunt intinse patru coarde, care produc sunete, cand se trece peste ele cu arcusul (sau cand sunt ciupite); vioara; violina. /<ucr., rus.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*scripca
Instrument muzical con-stand dintr-o cutie de rezonanta pe care sunt intinse patru coarde, care produc sunete cand se trece peste ele cu arcusul (sau cand sunt ciupite); violina. [G.-D. ; Sil. ] /<lat. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*vioara
Instrument muzical constand dintr-o cutie de rezonanta si patru coarde, care produc sunete cand se trece peste ele cu arcusul (sau cand sunt ciupite); vioara. /<it. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*volina
Instrument muzical construit dintr-o nuca de cocos si un maner, avand introduse in interior pietricele sau nisip, care, prin scuturare, produc niste sunete caracteristice, asemanatoare cu ale castanietelor. [< sp. - copac din Peru].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*maracas
instrument muzical cu claviatura, asemanator cu orga, la care sunetele sunt produse de ancii metalice puse in vibratie de un burduf actionat prin pedale. (< fr. , germ. )(by 15W15S9e9r9g3i3o)*armoniu
Instrument muzical cu claviatura asemanator cu orga, la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lame metalice actionate de un curent de aer. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*armoniu
Instrument muzical cu claviatura, la care sunetele sunt produse prin trecerea unui curent de aer suflat de niste foale printr-un sistem de tuburi sonore. = ansamblu de coloane verticale formate in unele roci prin fisurare. [Gen. / < fr. , cf. it. , gr. - instrument].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*orga
Instrument muzical cu coarde (asemanator chitarei), cu cutia de rezonanta rotunda, facuta din piele, si cu un gat foarte lung. [Pl. / < fr. < cuv. american].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*banjo
Instrument muzical cu coarde asemanator cu chitara, cu sunetul lin si taraganat. [Pron. / < fr. , cf. - arhipelag in Pacific].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*havaiana
Instrument muzical cu coarde, avand cutia de rezonanta rotunda, gatul foarte lung, care produce sunete prin ciupire. /<rus. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*domra
Instrument muzical cu coarde, care emite sunete prin lovire sau ciupire cu degetele. [G.-D. ] /<it. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*chitara
Instrument muzical cu coarde ciupite, care se folosea mai ales in sec. XVI-XVII. [< fr. , lat. , gr. ].(by 6W7S15e9r9g2i2o)*pandora
instrument muzical cu coarde ciupite, cu cutie de rezonanta din piele, asemanatoare unei mici tobe, si cu un gat foarte lung, utilizat in jaz. (< amer., fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*banjo
Instrument muzical cu coarde ciupite, folosit in secolele XVI-XVII. [< fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*cistra
Instrument muzical cu coarde constand dintr-o cutie de rezonanta foarte bombata, care produce sunete prin ciupire.a lega pe cineva strans (de maini si de picioare). a insela pe cineva; a minti. /<rus., ucr., pol. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*cobza
... Instrument muzical cu coarde (de lungimi diferite) fixate intr-o rama triunghiulara. [G.-D. Var. /<fr. germ. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*harpa
Instrument muzical cu coarde de metal care se lovesc cu doua ciocanele; tambal. [< fr., gr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*timpanon
instrument muzical cu coarde de metal care se lovesc cu doua ciocanele; tambal. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*timpanon
Instrument muzical cu coarde de metal si cu claviatura, la care sunetul se produce prin ciupirea pe cale mecanica a coardelor, inlocuit mai tarziu cu pianul; clavicembal. [Pl. / < fr. , cf. lat. med. - chimval cu claviatura].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*clavecin
Instrument muzical cu coarde duble de metal, care sunt puse in vibratie cu degetele sau cu o pana. [Cf. fr. , it. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*mandolina
Instrument muzical cu coarde folosit de trubadurii din sec. XII-XIII, la care se canta invartindu-se dintr-o manivela. [Pron. / < fr., it. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*viela
instrument muzical cu coarde, folosit de trubadurii din sec. XII-XIII, la care vibrarea coardelor se realiza printr-un mecanism cu o manivela. (< fr., it. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*viela
Instrument muzical cu coarde in forma de arc foarte indoit, cu care poetii din antichitate isi acompaniau recitarea poemelor. Simbol al talentului poetic, al poeziei (lirice). Dispozitiv in forma de lira (1), care permite dilatarea unei conducte. Priza de curent folosita la vehiculele cu tractiune electrica. Element decorativ in forma de lira (1), utilizat indeosebi in mobila biedermeier. [< fr. , it. , lat., gr. ].(by 5W14S14e14r7g8i1o)*lira
Instrument muzical cu coarde in Grecia antica, asemanator cu lira. [< germ. , gr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*kithara
Instrument muzical cu coarde si arcus, care produce sunete din cel mai jos registru. /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*contrabas
Instrument muzical cu coarde si arcus, de forma viorii, mult mai mare decat aceasta si cu un timbru mai grav. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*violoncel
instrument muzical cu coarde si arcus, din familia violinei, mult mai mare si cu un timbru mai grav; cello. (< fr. , it. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*violoncel
Instrument muzical cu coarde si claviatura ce produce sunete prin lovirea clapelor cu un stift special. /<fr. , lat. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*clavicord
Instrument muzical cu coarde si cu clape, la care se canta prin apasarea clapelor, care comanda niste ciocanele ce lovesc coardele; pianoforte. [Pron. pl. var. / < germ. fr., it. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*pian
Instrument muzical cu coarde si cu claviatura, asemanator pianului. /<fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*clavecin
Instrument muzical cu doua coarde asemanator viorii, folosit de algerieni, tunisieni si marocani. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*rebab
instrument muzical cu lame vibrante, cu burduf si claviatura. (< fr. , germ. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*acordeon
Instrument muzical cu lame vibrante, cu burduf si cu clape. [Pron. , pl. / < fr. , cf. germ. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*acordeon
Instrument muzical cu manivela, care executa muzica inregistrata pe benzi de carton perforate. [Pron. / < + ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*orchestrionet
instrument muzical cu manivela, mai mic decat orchestrionul, care executa muzica inregistrata pe benzi de carton perforate. (< orchestrion + -et)(by 12W5S6e14r14g8i8o)*orchestrionet
Instrument muzical cu o singura coarda, folosit de popoarele dalmate. [< fr., it. < cuv. croat].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*guzla
Instrument muzical cu registru grav, cu coarde si arcus, al carui sunet este cu o octava mai jos decat acela al violoncelului. Instrument metalic de suflat, al carui sunet este cu o octava mai jos decat acela al basului. [Pl. , (s.m.) / < it. , cf. fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*contrabas
Instrument muzical cu sase coarde, care emite sunete prin ciupirea sau lovirea acestora cu degetele. [Var. s.f. / < it. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*chitara
Instrument muzical cu trei coarde, compus dintr-o cutie de rezonanta triunghiulara. [Pron. / < rus. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*balalaica
Instrument muzical cu un sistem de coarde si cu claviatura, care poate produce sunete de intensitate diferita. [Sil. ] /Cuv. it.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*fortepiano
Instrument muzical de alama folosit de obicei la acompaniament. Registru de orga asemanator clarinetului. [Pron. / < it. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*eufoniu
Instrument muzical de forma triunghiulara, cu coarde inegale ca lungime, puse in vibratie cu degetele ambelor maini. [Pl. , var. s.f. / < fr. , cf. germ. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*harpa
instrument muzical de forma triunghiulara, cu coarde inegale ca lungime si acordaj, puse in vibratie cu degetele ambelor maini. (< fr. , germ. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*harpa
instrument muzical de forma unei lire, cu coarde montate ca la chitara. (< fr. )(by 14W8S8e8r2g2i10o)*liroghitara
Instrument muzical de forma unei lire, cu coarde montate ca la chitara. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*liroghitara
Instrument muzical de origine chinezeasca, compus dintr-un disc metalic care vibreaza la loviturile unui ciocanel, producand un sunet din ce in ce mai puternic; gong. Instrument muzical african asemanator tobei; muzica executata la un astfel de instrument. Zgomot mare, galagie, vacarm. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*tamtam
instrument muzical de percutie, african, asemanator cu xilofonul, din lame de lemn tare acordate diatonic; marimba, marimbafon. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*balafon
Instrument muzical de percutie, alcatuit din doua discuri metalice care se lovesc unul de altul, producand un sunet strident, rasunator; cimbal. [< it. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*cinel
Instrument muzical de percutie alcatuit dintr-un triunghi de metal care se tine cu mana si se loveste cu o bagheta metalica. [Pron. / < fr. , cf. it. , germ. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*trianglu
instrument muzical de percutie, asemanator cu xilofonul, care in locul placilor de lemn are tuburi de cristal. (< cristal + -fon^2)(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cristalofon
Instrument muzical de percutie, asemanator pianului, dar a carui claviatura este actionata automat, reproducand inregistrari de pe benzi de hartie perforata; pian automat. /<it. (by 6W6S6e15r15g8i8o)*pianola
Instrument muzical de percutie asemanator pianului, dar de dimensiuni mult mai mici si cu coardele dispuse vertical. /<germ.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*pianina
Instrument muzical de percutie compus din doua talere. Instrument cu claviatura asemanator clavecinului; spineta, cimbal . [Pl. / < it. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cembalo
Instrument muzical de percutie, constand din lame metalice sub care sunt instalate tuburi de rezonanta. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*vibrafon
Instrument muzical de percutie constand dintr-o cutie de rezonanta pe care sunt intinse coarde metalice, puse in vibratie prin lovirea cu doua ciocanele speciale. /<germ. lat. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*tambal
Instrument muzical de percutie constand dintr-o cutie mare de rezonanta (asezat pe trei picioare) si dintr-un sistem de coarde metalice, dispuse orizontal, care produc sunete, cand sunt lovite de niste ciocanele, actionate cu ajutorul clapelor; pian. [Plsi] /<germ. (by 3W3S11e12r12g5i6o)*clavir
Instrument muzical de percutie constand dintr-o vergea de otel, indoita in forma de triunghi, care, fiind lovita cu o bagheta din acelasi metal, emite sunete cristaline. [Sil. ] /<fr. it. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*trianglu
instrument muzical de percutie constand dintr-un disc de metal usor bombat, suspendat, care, lovit cu un ciocanel special, produce un sunet ca de clopot. (< fr., engl. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*gong
Instrument muzical de percutie, constand dintr-un sistem de placi de lemn, diferit acordate, care emit sunete cand sunt lovite cu doua ciocanele. /fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*xilofon
Instrument muzical de percutie cu claviatura, care produce sunete prin actionarea unor ciocanele capitonate cu pasla si a unor placute metalice dispuse pe niste cutii de rezonanta din lemn. [< it. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*celesta
Instrument muzical de percutie, cu claviatura, care produce sunete prin lovirea cu ciocanele captusite cu pasla a unor placi metalice. /<fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*celesta
instrument muzical de percutie cu claviatura, la care sunetul este produs prin lovirea unor lame metalice cu ciocanele de lemn. (< it. , fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*celesta
instrument muzical de percutie, de origine cubaneza, alcatuit dintr-o pereche de tobe mici, in orchestra de jaz si in cea simfonica. (< sp. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*bongos
Instrument muzical de percutie din Africa occidentala, asemanator cu xilofonul, format din lame de lemn tare acordate diatonic; marimba. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*balafon
instrument muzical de percutie din doua discuri metalice care se lovesc unul de altul, provocand un sunet strident; cimbal; talgere. (< it. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cinel
instrument muzical de percutie, din doua nuci de cocos cu un maner, umplute cu nisip sau graunte mici, care, prin scuturare, produc sunete asemanatoare cu ale castanietelor. (< sp. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*maracas
instrument muzical de percutie din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni si esenta, care se lovesc cu doua baghete (ciocanele) de lemn, de sticla sau de metal. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*xilofon
instrument muzical de percutie dintr-un cadru de otel triunghiular suspendat, lovit cu o bagheta metalica. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*trianglu
Instrument muzical de percutie format din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni si esenta, care se lovesc cu doua baghete de lemn. [< fr., engl. , cf. gr. - lemn, - sunet].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*xilofon
Instrument muzical de percutie in primele forme de muzica de jazz. [Pr. ] (din engl. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*washboard
Instrument muzical de percutie oriental, constand dintr-o toba portativa de dimensiuni mici, cu pielea intinsa pe o singura parte, prevazut de jur imprejur cu placi de metal sau cu zurgalai; tamburina. [Sil. /< turc. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*dairea
Instrument muzical de suflat, alcatuit dintr-un burduf si din mai multe fluiere, care produc sunete la trecerea prin ele sub presiune a aerului din burduf. [Sil] /<ung. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*cimpoi
Instrument muzical de suflat asemanator cornului, dar mai mare, confectionat din piele. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*saxotromba
Instrument muzical de suflat, asemanator cu trompeta, dar mai mare decat aceasta, care emite sunete puternice, de inaltimi diferite. /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*trombon
Instrument muzical de suflat, asemanator fluierului, dar cu ancie dubla si cu un capat largit in forma de palnie. /<bulg.sb. turc. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*surla
Instrument muzical de suflat, avand forma unui tub conic, lung de aproape 3 m, confectionat din coaja de tei sau din lemn, folosit (mai ales de ciobanii de la munte) pentru chemari sau semnale. [Sil. ] /<lat. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*bucium
Instrument muzical de suflat, avand forma unui tub (de alama), cu un capat largit in forma de palnie, prevazut cu clape sau cu ventile, care emite sunete armonioase. /<germ. (by 15W15S9e9r2g2i3o)*fligorn
Instrument muzical de suflat avand forma unui tub lung de lemn (si suplimentar de metal) indoit la capat, prevazut cu clape si cu ancie dubla. /<it. , germ. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*fagot
Instrument muzical de suflat, avand forma unui tub lung si subtire de metal (sau de lemn), prevazut cu orificii si cu clape, care emite sunete armonioase, asemanatoare vocii omenesti. [Sil. ] /<it. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*flaut
Instrument muzical de suflat, compus dintr-un tub de lemn, cu mustiuc si ancie simpla si cu clape. [Var. s.f. / < fr. , it. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*clarinet
Instrument muzical de suflat constand dintr-o combinatie de tuburi cilindrice si conice de metal. instrument muzical de suflat asemanator cu oboiul. /<lat. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*corn
Instrument muzical de suflat constand dintr-un tub conic de alama, indoit in forma de potcoava, cu clape, care emite sunete grave. [Sil.] /<fr. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*oficleid
Instrument muzical de suflat constand dintr-un tub conic de lemn, cu ancie dubla, cu orificii laterale si cu clape. /<it. germ. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*oboi
Instrument muzical de suflat, constand dintr-un tub de alama, indoit de doua ori, cu clape, avand un capat larg in forma de palnie, care emite sunete clare si patrunzatoare; goarna; trambita. /<fr. germ.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*trompeta
... Instrument muzical de suflat, constand dintr-un tub de alama in forma de spirala, care emite sunete grave. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*helicon
Instrument muzical de suflat, construit din alama si intrebuintat in fanfare si orchestre cu rol de bariton. [Pl. / < fr. , germ. < - numele constructorului, - corn].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*saxhorn
Instrument muzical de suflat cu clape, constand dintr-un tub de alama, rasucit de mai multe ori, terminat la un capat cu un pavilion larg, care emite sunetele cele mai grave. /<fr., lat.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*tuba
Instrument muzical de suflat, cu claviatura, asemanator cu orga. /<fr. , germ. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*armoniu
instrument muzical de suflat, cu registru grav, care a fost inlocuit de tuba. (< fr., engl. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*serpent
Instrument muzical de suflat cu tonuri grave, folosit mai ales in muzica militara. [Cf. fr. , germ. ].(by 14W14S7e8r1g1i1o)*helicon
instrument muzical de suflat, de alama, cu ancie dubla, folosit in fanfare. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sarrusofon
Instrument muzical de suflat, de alama, cu mustiuc si clape, construit pe principiul clarinetului. [Pl. / < fr. , cf. - numele constructorului, gr. - voce, it. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*saxofon
Instrument muzical de suflat, de forma unui tub largit la un capat, avand gauri laterale cu clape, mustiuc si ancie. /<fr. , germ. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*clarinet
Instrument muzical de suflat, din alama, avand tonul cel mai grav, folosit mai ales in fanfare. Formatiune canaliculara. [< it., fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*tuba
Instrument muzical de suflat, din alama, cu clape si mustiuc, folosit, mai ales, in formatiile de muzica usoara. /<fr. germ.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*saxofon
instrument muzical de suflat, din alama, cu mustiuc si clape, indoit la capat, pe principiul clarinetului. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*saxofon
instrument muzical de suflat, din alama, cu timbru si registru foarte grave. (< it. , fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*bombardon
instrument muzical de suflat, din alama, cu tonuri grave, dintr-un tub incovoiat in forma de spirala, folosit in fanfara. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*helicon
Instrument muzical de suflat, din alama, cu tub circular; trompeta. [< it. ].(by 3W4S12e12r6g6i6o)*tromba
instrument muzical de suflat din alama, de mari dimensiuni, cu o sonoritate puternica de bas. (< germ. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*saxtuba
instrument muzical de suflat din alama, folosit in fanfara, cu registru corespunzator vocii de bariton. (< it. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*eufoniu
Instrument muzical de suflat, din alama, mult mai mare decat trompeta. [< fr., engl. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*trombon
instrument muzical de suflat din lemn, cu mustiuc si ancie simpla, cu clape. (< fr. , germ. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*clarinet
instrument muzical de suflat, din lemn, in forma de tub, cu ancie dubla, cu gauri si clape. (< it. , germ. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*oboi
Instrument muzical de suflat, din lemn, in forma de tub, cu ancie dubla, cu gauri si cu clape. [Cf. it. , germ. , fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*oboi
instrument muzical de suflat, dintr-un tub conic de alama, indoit de doua ori si terminat cu un pavilion larg, care emite sunete clare si patrunzatoare; trambita, goarna. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*trompeta
Instrument muzical de suflat, facut din teracota sau din metal, care scoate sunete asemanatoare cu cele ale flautului. [< fr., it. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ocarina
Instrument muzical de suflat format dintr-un tub de alama indoit de doua ori si terminat cu un pavilion larg; trambita, goarna. [< fr. , engl. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*trompeta
instrument muzical de suflat, format dintr-un tub lung de lemn sau de metal, terminat la un capat cu gauri si clape. o ~ piccolo = piculina. (< it. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*flaut
Instrument muzical de suflat mai mare decat fagotul, care emite sunete cu o octava mai jos decat acesta. [< it. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*contrafagot
instrument muzical din familia alamurilor, asemanator cornului, cu pistoane. (< engl. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*melofon
instrument muzical din familia lautei, cu cutia de rezonanta foarte boltita si corzi duble de metal, puse in vibratie cu un plectru. (< fr. , it. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*mandolina
instrument muzical dintr-o cutie mare de rezonanta suspendata pe trei picioare, cu claviatura si coarde metalice lovite cu ciocanele prin intermediul unor taste. (< germ. , it. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*pian
Instrument muzical electronic care poate reproduce timbrul tuturor instrumentelor unei orchestre. [Sil] /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*claviolina
instrument muzical electronic care reda electroacustic (semi)tonurile tuturor instrumentelor, dar produce si sunete straine acestora. (< germ. )(by 6W14S14e15r8g8i2o)*trautonium
Instrument muzical electronic care reda electroacustic tonurile si semitonurile tuturor instrumentelor, dar produce si sunete straine acestora. [Pron. / < germ. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*trautonium
Instrument muzical electronic cu sunete inedite, obtinute prin modificarea vibratiilor electrice dupa dorinta interpretului. [Pron. / et. incerta].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*ondiolina
instrument muzical electronic la care executia se face prin miscarea mainii in apropierea unei antene. (< engl. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*termenvox
instrument muzical indian dintr-un baston de bambus cu 4 (7) coarde metalice intinse pe scaunase inalte, cu un sunet dulce obtinut prin ciupire. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*vina
Instrument muzical in forma de arc indoit si prevazut cu opt coarde. /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*octacord
Instrument muzical in forma de orga sau de plan, cu doua sau mai multe claviaturi. [Pron. / < it. , germ. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*orchestrion
Instrument muzical in forma de toba, cu pielea intinsa pe o singura parte si cu zurgalai pe margine, la care se canta lovindu-l cu mana. [Var. s.n. / < fr. , it. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*tamburina
Instrument muzical la care se pot executa arii cu ajutorul unor clopote sau al unor lame acordate la anumite tonuri. [Pl. / < fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*carilon
instrument muzical la vechii egipteni si sumero-babilonieni, dintr-o bara curbata cu un maner si cateva lame vibrante, care produceau sunetul prin lovire. (< fr. , lat. )(by 14W14S15e8r8g1i2o)*sistru
Instrument muzical mai mare ca lauta, care are coarde speciale pentru sunetele grave. [Pron. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*teorba
instrument muzical mai mare decat lauta, cu coarde speciale pentru sunetele grave. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*teorba
Instrument muzical mare, asemanator cu lira, folosit de vechii greci. [Pl. / < fr. , lat., gr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*barbiton
instrument muzical mecanic, asemanator pianului, cu cilindri sau discuri perforate, reproducand melodii inregistrate in prealabil. (< it. )(by 3W3S11e11r5g5i5o)*pianola
instrument muzical mecanic in forma de orga sau de pian, cu claviaturi, care poate imita sonoritatea unei orchestre. (< it. , germ. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*orchestrion
instrument muzical medieval din familia cornului, de origine orientala, confectionat din colti de elefant. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*olifant
Instrument muzical, originar din nordul Africii, avand cutia de rezonanta din piele, un gat lung si 5-9 coarde care emit sunete prin ciupire. [Art. ] /<fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*banjo
Instrument muzical pneumatic de mari proportii, constand dintr-un sistem de tuburi sonore, care, fiind actionate de claviaturi si pedale, emit sunete asemanatoare unei intregi orchestre simfonice. /<fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*orga
Instrument muzical popular, constand dintr-o cutie goala de lemn, inzestrata cu una sau mai multe coarde. /<sb. , fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*guzla
Instrument muzical popular de suflat, asemanator cu buciumul, confectionat din coaja de tei sau de salcie si folosit pentru semnale, chemari etc. /Orig. nec.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*tulnic
Instrument muzical po-pular de suflat constand dintr-un corp oval (de argila arsa sau de metal), cu orificii laterale. /<fr., it. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*ocarina
Instrument muzical popular de suflat constand dintr-un tub conic cu ancie simpla si cu cinci gauri pentru schimbarea inaltimii sunetelor. /<ung. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*taragot
Instrument muzical popular de suflat, de forma unui fluier, fara gauri laterale, care emite sunete acute. [G.-D. ] /cf. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*tilinca
Instrument muzical popular folosit de uratori la Anul Nou, confectionat dintr-o putinica cu unul dintre funduri din piele, prin care trece un smoc de par de cal care, fiind tras cu degetele umezite, produce sunete asemanatoare cu mugetul taurului. [Sil. ] /<ucr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*buhai
instrument muzical popular japonez cu coarde, asemanator cu chitara, cu sunet ascutit si metalic. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*samisen
Instrument muzical popular rusesc avand o cutie de rezonanta de forma triunghiulara si trei coarde, care emit sunete prin ciupire. [G.-D. ; Sil. ] /<rus. (by 14W14S7e8r1g1i2o)*balalaica
Instrument muzical popular ucrainean, prevazut cu coarde care emit sunete prin ciupire. /<ucr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*bandura
Instrument muzical portativ, asemanator cu o orga mica, actionat cu o manivela si folosit de muzicantii ambulanti; caterinca. /<germ. (by 2W2S10e11r11g4i5o)*flasneta
Instrument muzical portughez asemanator cu chitara, cu sase coarde metalice duble, care sunt ciupite cu ajutorul unor lame fixate pe doua degete. [Pron. / < port. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*guitarra
instrument muzical rudimentar, la negrii din America de Nord, dintr-un tub inchis la capat de o membrana care vibreaza o data cu emisia vocala. (< amer. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*kazoo
instrument muzical, toba mica cu pielea intinsa pe o singura parte si cu placute metalice sau clopotei pe margine, la care sunetele se obtin prin agitare in aer sau prin lovire cu mana. (< fr. , it. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*tamburina
instrument muzical ucrainean cu coarde ciupite, in forma ovala, si cu o tastiera scurta. (< rus., ucr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*bandura
Instrument muzical ucrainean de forma ovala, cu o tastiera scurta si cu 8 pana la 24 de coarde. [< rus. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*bandura
Instrument muzucal constand dintr-o cutie de rezonanta bombata avand coarde speciale pentru sunetele grave. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*teorba
instrument, obiect in forma literei T: a) rigla de desen in forma de T; b) fiting, piesa fasonata in forma de T, pentru racordarea tevilor, la canalizari; c) panou in forma de T, pe un aeroport, pentru a indica directia de aterizare; d) dispozitiv de fier pentru fixarea cutitelor la strung. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*teu
Instrument obstetrical, folosit in baziotripsie. [Pron. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*baziotrib
Instrument obstetrical folosit in cranioclazie. [Pl. / < fr. ]. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cranioclast
instrument, oglinda cu coada lunga, folosita in laringoscopie. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*laringoscop
instrument optic care da imaginea rasturnata a obiectelor, folosit in gravura. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*iconostrof
Instrument optic care da imaginea rasturnata a obiectelor, folosit in gravura pentru reproducerea modelelor. [< fr. , cf. gr. - imagine, - intoarcere]. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*iconostrof
Instrument optic compus din mai multe lentile pentru observarea obiectelor indepartate. fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*luneta
Instrument optic constand dintr-o lentila convergenta care formeaza imagini virtuale marite ale obiectelor cercetate. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*lupa
instrument optic de laborator cu un sistem de lentile, pentru observarea si cercetarea obiectelor si formatiunilor extrem de mici, care nu pot fi vazute cu ochiul liber. (< fr. , germ. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*microscop
Instrument optic de mare precizie pentru masurarea dimensiunilor unor piese. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*optimetru
instrument optic de precizie pentru masurarea dimensiunilor pieselor. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*optimetru
instrument optic, dintr-un tub metalic rigid sau telescopic cu lentile si prisme cu reflexie totala, prin care se poate privi peste obstacole sau din submarinele aflate in imersiune. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*periscop
Instrument optic folosit in marina, aviatie, astronomie, pentru masurarea distantei unghiulare. /<fr.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*sextant
Instrument optic folosit pentru masurarea distantei unghiulare dintre doi astri, dintre doua repere situate pe apa, pe uscat etc. [Pl. , (s.n.) / < fr. , cf. lat. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*sextant
Instrument optic folosit pentru observarea astrilor, al carui obiectiv este o oglinda mare concava. [< fr. , cf. gr. - departe, - a observa].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*telescop
Instrument optic folosit pentru observarea spectrelor luminoase. [< fr. , cf. lat. - spectru, gr. - a cerceta].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*spectroscop
Instrument optic format din doua lunete terestre mici, folosit pentru a privi obiectele asezate la distanta. Pansament care acopera amandoi ochii. [Pl. / < fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*binoclu
Instrument optic format dintr-o lentila convergenta, folosit la examinarea obiectelor foarte mici. Lentila . Umflatura aparuta sub piele. Excrescenta lemnoasa care apare pe trunchiul sau pe crengile arborilor. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*lupa
Instrument optic format dintr-un tub cu mai multe lentile, folosit pentru observarea de la departare a unor obiecte etc. Dispozitiv fixat pe o masina-unealta, servind la sustinerea pieselor care se prelucreaza. Element arhitectonic in forma de bolta semicirculara, care strapunge partea inferioara a unei cupole sau a unei bolti mai mari. = bolta rezultand din intersectia a doi semicilindri de raze inegale. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*luneta
Instrument optic, format dintr-un tub metalic rigid sau telescopic prevazut cu lentile si prisme cu reflexie totala, prin care se poate privi peste obstacole sau din submarinele aflate in imersiune. [Pl. / < fr. , cf. gr. < - in jur, - a privi, a cerceta].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*periscop
Instrument optic goniometric de precizie folosit in geodezie si astronomie. [Sil. ] /<fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*teodolit
Instrument optic goniometric de precizie pentru masurarea unghiurilor verticale si orizontale, a distantelor zenitale si a azimuturilor, folosit in geodezie si astronomie. [Pron. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*teodolit
Instrument optic pentru determinarea cantitativa a defectului de astigmatism. Instrument optic pentru determinarea distantei vizibilitatii distincte a ochiului. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*oftalmometru
Instrument optic pentru determinarea indicilor de refrac-tie ai substantelor. /<fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*refractometru
Instrument optic pentru examinarea amanuntita, cu un singur ochi, a obiectelor situate la distante mari de observator; luneta. [Sil. ] /<it. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*ochean
... Instrument optic pentru masurarea distantelor unghiulare mici dintre astri, precum si a diametrului aparent al Soarelui si al altor corpuri ceresti. /<fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*heliometru
Instrument optic pentru masurarea intensitatii luminoase. Instrument pentru determinarea sensibilitatii ochiului la lumina. [< fr. , cf. gr. - lumina, - masura].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*fotometru
Instrument optic pentru masurarea rapida a distantelor fara a le parcurge. Dispozitiv care se cupleaza la aparatele fotografice pentru a regla distanta. [< fr. , cf. gr. - departe, - masura].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*telemetru
Instrument optic pentru observarea (vizuala) a spectrului luminii (sau al altei radiatii). [Sil. ] /<fr. germ. (by 3W3S4e12r12g5i6o)*spectroscop
Instrument optic pentru studierea corpurilor ceresti dupa radiatia lor electromagnetica. [Sil. ] /<fr. lat. (by 1W1S2e10r10g4i4o)*telescop
Instrument pentru analiza cantitativa a solutiilor materiilor care oxideaza. [Cf. germ. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*oxidimetru
instrument pentru aprecierea elasticitatii si rezistentei firului de matase. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*sericimetru
instrument pentru a sonda, a masura sau a redresa uterul. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g10i3o)*histerometru
Instrument pentru cantarit, bazat pe principiul echivalarii a doua greutati cu ajutorul unui sistem de parghii; cantar; cumpana. = a judeca bine faptele inainte de a lua o hotarare. Raport intre doua sume, doua conturi etc. = raportul dintre valoarea importului si exportului unei tari (pe o perioada de un an); = raportul dintre sumele incasate din strainatate de catre o tara si cele pe care le plateste altor state intr-o anumita perioada de timp, de obicei un an. [Pl. / < it. , cf. lat. < - de doua ori, - tava].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*balanta
Instrument pentru capsarea hartiilor. Dispozitiv folosit in legatoria manuala pentru turtirea si fixarea ineluselor de metal ale albumelor, ale placardelor etc. [< + ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*capsator
instrument pentru cauterizare cu ajutorul temperaturilor joase. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*criocauter
Instrument pentru cauterizare cu ajutorul temperaturilor joase. [Pron. / < fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*criocauter
Instrument pentru copiat desene prin varierea dimensiunilor. Tomograf. [< fr. , cf. lat. - plan, gr. - a scrie].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*planigraf
Instrument pentru detectarea electrizarii unui corp si aprecierea aproximativa a gradului de electrizare. [Sil. ] /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*electroscop
instrument pentru determinarea adancimii de inghet a solului. (< glacio -metru^2)(by 2W2S10e10r4g4i12o)*glaciometru
Instrument pentru determinarea calitatii luciului suprafetei corpurilor. [< fr. , cf. lat. - a intoarce, gr. - masura].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*reflectometru
instrument pentru determinarea calitatii mijlocii a unui fascicul de radiatie eterogena. (< radio^1 cronometru)(by 11W4S4e5r13g13i7o)*radiocronometru
instrument pentru determinarea continutului de substante groase din unt si lapte. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*butirometru
Instrument pentru determinarea curburii suprafetelor sferice. [< fr. , cf. gr. - sfera, - masura].(by 13W13S6e7r7g15i1o)*sferometru
Instrument pentru determinarea densitatii laptelui; galactometru; lactodensimetru. [< fr. , cf. lat. - lapte, gr. - masura].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*lactometru
instrument pentru determinarea densitatii laptelui; galactometru; lactodensimetru. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*lactometru
Instrument pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui si al planetelor. [< fr. , cf. gr. - soare, - masura].(by 12W5S6e6r14g15i8o)*heliometru
instrument pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui si al planetelor. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*heliometru
instrument pentru determinarea duratei de emisiune a luminii de catre o substanta fosforescenta. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*fosforoscop
Instrument pentru determinarea duratei de fosforescenta a unui corp. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*fosforoscop
instrument pentru determinarea duritatii corpurilor prin reactia elastica la lovire a unui percutor. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*scleroscop
Instrument pentru determinarea duritatii mineralelor si a corpurilor metalice. [< fr. , cf. gr. - dur, - masura].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*sclerometru
Instrument pentru determinarea duritatii prin reactia elastica la lovire a unui percutor. [Pl. / < fr. , cf. gr. - dur, - a privi].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*scleroscop
instrument pentru determinarea exacta a diferentelor de inaltime dintre doua niveluri. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*catetometru
Instrument pentru determinarea gradului de deviatie a ochilor atinsi de strabism. [< fr. , cf. gr. - strabic, - masura].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*strabometru
Instrument pentru determinarea gradului de sticlozitate a semintelor unor cereale. /(by 12W12S5e5r14g14i7o)*farinotom
Instrument pentru determinarea gradului de turbulenta a unei solutii. /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*turbidimetru
Instrument pentru determinarea greutatii unui corp constand dintr-o parghie cu brate egale si doua talere, care echilibreaza cu greutati etalonate; balanta; cumpana. a) a avea greutate; b) a conta; a avea importanta. /<turc. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*cantar
Instrument pentru determinarea hemoglobinei in sange. [Pl. / < fr. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*hematoscop
instrument pentru determinarea inceputului si sfarsitului prizei unui ciment. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*prizometru
Instrument pentru determinarea inceputului si sfarsitului prizei unui ciment. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*prizometru
Instrument pentru determinarea indicilor de refractie ai substantelor, in special lichide. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*refractometru
Instrument pentru determinarea intensitatii unei radiatii ionizate. Instrument pentru determinarea concentratiei in ioni de hidrogen a unei solutii. [< fr. ].(by 9W3S11e11r5g5i13o)*ionometru
Instrument pentru determinarea intensitatii zgomotelor. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*barimetru
Instrument pentru determinarea longitudinilor. [< fr. , cf. gr. - mare, - masura].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*megametru
instrument pentru determinarea numarului de dioptrii al unei sticle de lentila. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g9i2o)*facometru
Instrument pentru determinarea numarului de dioptrii al unei sticle de luneta. [< fr. , cf. gr. - lentila, - masura].(by 14W7S8e1r1g2i10o)*facometru
instrument pentru determinarea numarului de elemente figurate ale sangelui. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*hematoscop
Instrument pentru determinarea opacitatii materialelor fotografice. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*densitometru
Instrument pentru determinarea plafonului norilor. [Pron. / < germ. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*ceilometru
Instrument pentru determinarea procentului de grasime din lapte. [< fr. , cf. lat. - unt, gr. - masura].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*butirometru
instrument pentru determinarea puterii reflectante a suprafetei corpurilor. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*reflectometru
Instrument pentru determinarea sensibilitatii materialului fotografic. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sensitometru
Instrument pentru determinarea simultana a presiunii si a temperaturii aerului. (din fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*barotermometru
Instrument pentru determinarea turbiditatii suspensiilor. [< fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*turbidimetru
Instrument pentru determinarea variatiei nivelului apelor marii; maregraf. [Sil. ] /<fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*mareometru
Instrument pentru determinarea variatiei nivelului apelor marii; mareometru. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*maregraf
= instrument pentru determinarea vitezei de curgere si a debitului unui curent de fluid intr-o conducta. [< fr. ].(by 5W6S6e14r14g8i8o)*venturi
instrument pentru determinarea vitezei de infiltratie a apei in sol. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*infiltrometru
Instrument pentru determinari analitice. Aparat cu ajutorul caruia se studiaza polarizarea luminii. // Aparat al sistemului nervos, compus dintr-un organ de simt, din nervi si dintr-un numar de celule ale creierului, care are functia de a analiza, de a diferentia insusirile obiectelor si ale fenomenelor. [Pl. , (rar, s.m.) / < + , dupa fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*analizator
Instrument pentru examinarea cavitatii abdominale; peritoneoscop. [Pl. / < fr. ].(by 2W2S10e11r11g4i4o)*laparoscop
Instrument pentru examinarea cavitatii si a organelor abdominale; peritoneoscop. [Var. (dupa alte surse) / < fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*abdomenoscop
Instrument pentru examinarea fundului apelor. [Pl. / < fr. , cf. gr. - mare, - a privi].(by 6W6S6e14r15g8i8o)*pelagoscop
Instrument pentru identificarea astrilor, constand dintr-o sfera pe care sunt inregistrate la scara stelele folosite in navigatie. [< + ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*navisfera
instrument pentru indicarea prezentei unui curent electric intr-un circuit. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*galvanoscop
Instrument pentru inregistrarea directiei si vitezei curentilor marini. (<fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*batireometru
... Instrument pentru inregistrarea gradului de umiditate a aerului din atmosfera. /<fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*higrograf
instrument pentru inregistrarea grafica a contractiilor stomacului. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i12o)*gastrograf
Instrument pentru inregistrarea grafica a miscarilor stomacului. [< fr. , cf. gr. - stomac, - a scrie].(by 5W6S6e14r15g8i8o)*gastrograf
instrument pentru inregistrarea presiunii, temperaturii si umiditatii aerului. (< fr. )(by 8W8S2e2r2g10i11o)*meteorograf
Instrument pentru inregistrarea variatiilor de altitudine ale unui avion in zbor. /<fr. germ. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*statoscop
Instrument pentru instilatie, constand dintr-un tub de sticla subtiat la un capat si prevazut la celalalt cu un tub de cauciuc. /<fr. (by 1W2S2e10r11g4i4o)*instilator
Instrument pentru marcarea arborilor (prin zgariere pe coaja). Piesa metalica in forma de gheara dubla, care, in aparatele de luat vederi cinematografice, imprima filmului o miscare intermitenta. Pozitie patologica a mainii sau a piciorului, amintind de gheara de grifon . Ornament constituit din motive florale, geometrice, gheare si capete de animale, folosit in stilurile romanic si gotic. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*grifa
Instrument pentru masurarea aberatiei vizuale. [< fr. , cf. lat. - a se indeparta, gr. - masura].(by 4W4S12e13r6g6i7o)*aberometru
Instrument pentru masurarea amplitudinii de flexiune a unei articulatii. [Cf. it. ].(by 4W4S5e13r13g7i7o)*fleximetru
instrument pentru masurarea amplitudinii frecventei si a fazei vibratiilor. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*vibroscop
Instrument pentru masurarea amplitudinii, frecventei si a fazei vibratiilor. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*vibroscop
Instrument pentru masurarea ariei figurilor plane (pe o harta sau pe un plan topografic). /<fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*planimetru
Instrument pentru masurarea cantitatii de apa de ploaie care se scurge in pamant. [< fr. , cf. gr. - disolutie, - masura].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*lizimetru
instrument pentru masurarea cantitatii de apa de ploaie infiltrata in sol. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*lizimetru
Instrument pentru masurarea cantitatii de caldura emanata sau absorbita de un corp. /<fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*calorimetru
instrument pentru masurarea cantitatii de lichid evaporat de o planta in atmosfera intr-un timp dat; atmometru. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*atmidometru
instrument pentru masurarea cantitatii de unt continuta in lapte. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*lactobutirometru
instrument pentru masurarea cantitatii de zapada cazuta pe o suprafata, intr-un anumit interval de timp. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*nivometru
Instrument pentru masurarea cantitatii de zapada cazute pe o suprafata intr-un interval de timp. /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*nivometru
Instrument pentru masurarea cantitatilor de caldura date de un corp sub o anumita influenta. [Pl. / < fr. , cf. lat. - caldura, gr. - masura].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*calorimetru
Instrument pentru masurarea capacitatii de adaptare a cristalinului. [Cf. gr. - lentila, - a privi].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*facoscop
Instrument pentru masurarea cercurilor. [< fr. , cf. gr. - cerc, - masura].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*ciclometru
instrument pentru masurarea componentelor campului magnetic al Pamantului. (< germ. )(by 11W12S5e5r6g14i14o)*variograf
Instrument pentru masurarea compresibilitatii corpurilor gazoase, lichide sau solide. [Sil. ] /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*piezometru
Instrument pentru masurarea corpului literelor tipografice. Rigla gradata in unitati tipografice, folosita la masurarea dimensiunilor machetei, a textelor culese sau tiparite. [< fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*tipometru
instrument pentru masurarea curburii suprafetelor sferice sau a grosimii pieselor mici. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*sferometru
instrument pentru masurarea curentilor electrici de mare intensitate, gradat in kiloamperi. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*kiloampermetru
Instrument pentru masurarea debitelor de fluide in curgere. [Pron. / < fr. ].(by 2W2S2e11r11g4i5o)*fluometru
Instrument pentru masurarea debitului unui fluid care trece printr-o conducta intr-o unitate de timp. /<fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*debitmetru
Instrument pentru masurarea debitului unui fluid care trece printr-o conducta. [Sil. ] /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*fluometru
Instrument pentru masurarea debitului unui fluid dintr-o conducta. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*rotametru
instrument pentru masurarea debitului unui fluid intr-o conducta, pe baza pierderii de presiune constanta. (< fr. )(by 1W10S10e10r4g4i12o)*rotametru
Instrument pentru masurarea debitului unui lichid sau gaz. /<it. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*venturimetru
Instrument pentru masurarea deformatiei la torsiune a barelor. Aparat pentru determinarea rezistentei hartiei la torsiune. Instrument pentru determinarea numarului de rasuciri pe o anumita lungime de fir. [Pron. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*torsiometru
Instrument pentru masurarea deformatiei pieselor supuse la tensiuni exterioare. [< fr. , cf. germ. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*tensometru
Instrument pentru masurarea deformatiilor pieselor supuse la intindere. Dinamometru pentru masurarea extensiunii in kilograme. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i3o)*extensometru
Instrument pentru masurarea densitatii lichidelor si a solidelor. [< fr. , cf. gr. - dens, - masura].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*picnometru
instrument pentru masurarea densitatii si procentului de zahar din must. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*mustimetru
Instrument pentru masurarea densitatii si procentului de zahar din must. [Var. s.n. / < fr. ].(by 15W1S9e3r3g11i12o)*mustimetru
Instrument pentru masurarea densitatii uleiurilor grase. Instrument cu care se dozeaza uleiurile si grasimile provenite din seminte. [Pron. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*oleometru
instrument pentru masurarea deplasarii, vitezei si acceleratiei vibratorii a corpurilor. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*vibrometru
Instrument pentru masurarea deplasarilor liniare in cursul unei vibratii. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*vibrometru
instrument pentru masurarea diferentei de faza a doua fenomene electrice periodice. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*fazmetru
Instrument pentru masurarea diferentei de faza dintre doua marimi electrice de aceeasi frecventa. /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*fazmetru
Instrument pentru masurarea diferentei de faza dintre doua marimi periodice armonice. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*fazmetru
Instrument pentru masurarea diferentelor de potential electric. /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*electrometru
Instrument pentru masurarea diferentelor de potential electric. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*electrometru
instrument pentru masurarea di-ferentelor diametrelor fetei si ale craniului. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i10o)*prozopometru
instrument pentru masurarea dimensiunilor liniare mici, rigla gradata pe care aluneca un cursor si care are la un capat un brat fix, perpendicular pe ea. (< germ. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*subler
instrument pentru masurarea dimensiunilor pieselor fabricate in serie. (< germ. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*ortotest
Instrument pentru masurarea dimensiunilor pieselor fabricate in serie. [< germ. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ortotest
instrument pentru masurarea duritatii rocilor in zacamant. (< fr. , germ. )(by 2W2S3e11r11g5i5o)*petroduroscop
Instrument pentru masurarea duritatii rocilor in zacamant. [< fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*petroduroscop
Instrument pentru masurarea exacta a distantelor pe o verticala. [< fr. , cf. gr. - verticala, - masura].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*catetometru
Instrument pentru masurarea fluxului luminos sau a fluxului magnetic. - Din fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*fluxmetru
Instrument pentru masurarea fluxului luminos sau a fluxului magnetic. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*fluxmetru
Instrument pentru masurarea fortelor; ergometru. [< fr. , cf. gr. - forta, - masura].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*dinamometru
Instrument pentru masurarea gradului de netezime a unei piese prelucrate. [< fr. ].(by 11W12S5e5r6g14i14o)*profilometru
Instrument pentru masurarea grosimii obiectelor. [< germ. , cf. gr. - gros, - masura]. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*pahimetru
Instrument pentru masurarea inaltimii astrilor si a distantelor unghiulare ale acestora (folosit, in trecut, in navigatia maritima si aeriana). /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*octant
Instrument pentru masurarea indirecta a distantelor in lucrarile topografice. [G.-D. ; Sil. ] /<ngr. fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*stadie
instrument pentru masurarea intensitatii campurilor magnetice. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*magnetometru
Instrument pentru masurarea intensitatii campurilor magnetice. [< fr. ].(by 5W5S6e14r14g8i8o)*magnetometru
instrument pentru masurarea intensitatii culorii albastre. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cianometru
instrument pentru masurarea intensitatii curentilor electrici foarte slabi. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*galvanometru
instrument pentru masurarea intensitatii curentului electric in amperi. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ampermetru
Instrument pentru masurarea intensitatii fenomenului de endosmoza. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g12i6o)*endosmometru
Instrument pentru masurarea intensitatii radiatiei solare difuze. [< fr. , cf. gr. - foc, - masura].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*piranometru
instrument pentru masurarea, in vari, a puterii electrice, reactive in retelele de curent alternativ. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*varmetru
Instrument pentru masurarea luminantei; nitmetru, stilbmetru. [Et. incerta].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*luminantmetru
instrument pentru masurarea luminantei; nitmetru, stilbmetru. (< luminanta + -metru^2)(by 11W4S5e13r13g6i7o)*luminantmetru
instrument pentru masurarea lungimii filmelor si a benzilor de magnetofon. (< fr. )(by 7W8S1e10r10g3i4o)*metreza
Instrument pentru masurarea lungimii filmelor si a benzilor de magnetofon. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*metreza
Instrument pentru masurarea lungimii scanteilor electrice. [< fr. , cf. gr. - scanteie, - masura].(by 15W1S9e9r3g3i3o)*spinterometru
instrument pentru masurarea nebulozitatii, inaltimii si vitezei de deplasare a norilor. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*nefoscop
Instrument pentru masurarea nivelului unei ape, a unui lac etc.; mira hidrometrica. [< fr. , cf. gr. - lac, - masura].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*limnimetru
instrument pentru masurarea pantei unui teren sau a unei suprafete plane inclinate. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*declivometru
Instrument pentru masurarea permeabilitatii magnetice a materialelor feromagnetice. [< fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*permeametru
instrument pentru masurarea permeabilitatii materialelor. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*permeametru
Instrument pentru masurarea polarizarii si pentru a constata daca un corp este activ la lumina polarizata. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*polarimetru
Instrument pentru masurarea pozitiei astrilor si a inaltimii lor deasupra orizontului. [Pl. / < fr. , cf. it. < gr. - astru, - a lua].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*astrolab
Instrument pentru masurarea presiunii atmosferice. [< fr. , cf. gr. - greutate, - masura].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*barometru
instrument pentru masurarea presiunii atmosferice si a altitudinii. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*hipsometru
instrument pentru masurarea presiunii din capilarele sangvine. (< engl. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ocrometru
Instrument pentru masurarea presiunii fluidelor aflate in recipiente inchise. /<fr. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*manometru
Instrument pentru masurarea presiunii osmotice. [< fr. , cf. gr. - impuls, - masura].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*osmometru
Instrument pentru masurarea presiunilor si a tensiunilor (mai ales a tensiunii sangelui). [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*tonometru
Instrument pentru masurarea procentului de grasime din lapte. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i15o)*butirometru
Instrument pentru masurarea proprietatilor reologice ale materialelor. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i7o)*reometru
instrument pentru masurarea pulsului; pulsometru (2); tensiometru (2). (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*sfigmometru
Instrument pentru masurarea pulsului; pulsometru; tensiometru . [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g14i7o)*sfigmometru
instrument pentru masurarea punctului de fierbere al continutului in alcool aflat sub forma de vapori intr-un lichid sub presiune. (< germ. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*vaporimetru
instrument pentru masurarea puterii electromagnetice dintr-un circuit electric. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*wattmetru
Instrument pentru masurarea puterii electromagnetice reactive in vari. [< fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*varmetru
instrument pentru masurarea radiatiilor solare; piranometru. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i15o)*solarimetru
Instrument pentru masurarea radioactivitatii, pentru indicarea numarului mediu de impulsuri primite in unitatea de timp. [Cf. germ. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*cadentmetru
instrument pentru masurarea raportului dintre doua marimi electrice. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*logometru
Instrument pentru masurarea razei de curbura a unei suprafete sferice. /<fr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*sferometru
instrument pentru masurarea reactivitatii unui reactor nuclear. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*reactimetru
Instrument pentru masurarea sau determinarea densitatii aerului. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*aerometru
instrument pentru masurarea sensibilitatii la caldura. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*termoesteziometru
Instrument pentru masurarea sensibilitatii la caldura. [< fr. ].(by 1W1S10e10r10g4i4o)*termoesteziometru
Instrument pentru masurarea temperaturii. [< fr. , cf. gr. - cald, - masura].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*termometru
Instrument pentru masurarea temperaturii si a presiunii. /<fr. (by 12W5S5e14r14g14i8o)*termobarometru
instrument pentru masurarea temperaturii si presiunii. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*termobarometru
Instrument pentru masurarea temperaturii si presiunii. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*termobarometru
Instrument pentru masurarea temperaturii si umiditatii aerului. [< fr. ]. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*termohigrograf
Instrument pentru masurarea temperaturii. termometru pentru inregistrarea grafica a variatiilor de temperatura. [Sil. ] /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*termometru
Instrument pentru masurarea temperaturilor de congelare; crioscop. [< fr. ]. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*criometru
Instrument pentru masurarea temperaturilor foarte inalte (folosit in metalurgie, energetica, chimie). /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*pirometru
instrument pentru masurarea tensiunii electrice sau electromotoare in volti. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*voltmetru
Instrument pentru masurarea turatiei motoarelor; tahimetru (2). = tahogenerator. [< fr. , germ. , cf. gr. - viteza, - masura].(by 15W8S9e9r2g3i11o)*tahometru
Instrument pentru masurarea umiditatii si temperaturii aerului. /<fr.(by 3W4S12e12r12g6i6o)*psihrometru
Instrument pentru masurarea umiditatii unui material solid. Higrometru. [< fr. , cf. lat. - umed, gr. - masura].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*umidometru
instrument pentru masurarea unghiului de mobilitate a articulatiilor. (< engl. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*artrometru
Instrument pentru masurarea unghiurilor folosit in diferite domenii de activitate (in topografie, geodezie, cristalografie etc.). /<fr. (by 13W7S7e7r15g1i9o)*goniometru
instrument pentru masurarea unghiu-rilor, folosit in geodezie, topografie etc. (< fr. )(by 8W1S1e10r3g4i12o)*goniometru
Instrument pentru masurarea unghiurilor in ridicarile topografice. [< fr. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*grafometru
Instrument pentru masurarea unghiurilor; instrument pentru masurarea unghiurilor formate intre diferite directii de vizare, folosit in navigatie, in topografie etc. [< fr. , cf. gr. - unghi, - masura].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*goniometru
Instrument pentru masurarea unghiurilor verticale (de panta sau zenitale). [< fr. , cf. gr. - a inclina, - masura].(by 14W15S8e8r2g2i2o)*eclimetru
Instrument pentru masurarea unghiurilor verticale fata de orizont sau a unghiurilor zenitale fata de verticala locului. Instrument care determina inclinarea avionului sau a chilei unei nave. [< fr. , cf. gr. - inclin, - masura].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*clinometru
instrument pentru masurarea unor marimi de specii diferite. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*multimetru
Instrument pentru masurarea unui flux luminos sau a unui flux magnetic. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*fluxmetru
Instrument pentru masurarea unui scurt interval de timp, folosit in laboratoarele de fizica, de fiziologie etc. [< fr. , cf. gr. - timp, - a privi].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*cronoscop
instrument pentru masurarea variatiei fluxului magnetic. (< germ. )(by 6W14S14e8r8g8i1o)*webermetru
Instrument pentru masurarea variatiilor presiunii arteriale. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*oscilometru
Instrument pentru masurarea vitezei de evaporare a apei de pe suprafata bazinelor sau din sol. /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*evaporimetru
Instrument pentru masurarea vitezei de evaporare a apei. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*evaporimetru
Instrument pentru masurarea vitezei proiectilelor. [Cf. germ. < gr. - arunc, - a scrie].(by 3W3S11e12r12g5i6o)*balograf
instrument pentru masurarea vitezei (vehiculelor). (< viteza + -metru^2)(by 10W11S4e4r12g13i6o)*vitezometru
instrument pentru masurarea vi-zibilitatii pe orizontala. (< fr. )(by 9W2S2e3r11g11i5o)*vizibilimetru
instrument pentru masurarea volumului in transmisiunile prin electrocomunicatii. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*volumetru
Instrument pentru masurarea volumului in transmisiunile prin electrocomunicatii. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*volumetru
Instrument pentru masuratori unghiulare pe fotograme. [Pron. / cf. fr. ].(by 8W2S10e10r4g4i4o)*fotogoniometru
Instrument pentru masurat sau pentru verificarea masurarii. / + suf. $...ator$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*masurator
Instrument pentru numerotat paginile diferitelor imprimate. [< + , cf. fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*numerotator
instrument pentru numerotat paginile diferitelor imprimate; numeroter. (dupa fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*numerotator
instrument pentru observarea defectului de distorsiune a unui ochi normal. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*aberoscop
instrument pentru observarea scanteilor care se produc cand razele emise de o substanta radioactiva lovesc in ecran acoperit cu un strat de sulfura de zinc. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*spintariscop
Instrument pentru observarea scanteilor care se produc cand razele emise de o substanta radioactiva lovesc un ecran acoperit cu un strat de sulfura de zinc. [< fr. , cf. gr. - scanteie, - a examina].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*spintariscop
instrument pentru obtinerea de marimi a caror determinare releva calculul integral. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*integrometru
Instrument pentru picurarea unui lichid, constand dintr-un tub mic de sticla subtiat la un capat si prevazut la celalalt capat cu o pompa de cauciuc; pipeta. /suf. $...tor$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*picator
instrument pentru punerea in evidenta a dicroismului mineralelor. (< germ. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*dicroscop
instrument pentru punerea in evidenta a diferentei dintre temperaturile a doua medii. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*termoscop
Instrument pentru punerea in evidenta a unei diferente de temperatura. [< fr. , cf. gr. - cald, - a privi].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*termoscop
instrument pentru raportarea automata a punctelor in functie de coordonatele lor, in cartografie. (dupa fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*coordonograf
instrument pentru receptionarea, masurarea si studierea undelor radiofonice emise de corpurile ceresti. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*radiotelescop
Instrument pentru receptionarea, masurarea si studierea undelor radiofonice emise de corpurile ceresti. [Pl. / cf. fr. , germ. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*radiotelescop
instrument pentru recoltarea probelor de aluviuni sau de apa de mare de la diferite adancimi. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*batometru
instrument pentru reproducerea obiectelor aflate in fata ochilor dupa principiul camerei luminoase, fara a cunoaste arta desenului. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*diagraf
instrument pentru ridicari topografice efectuate prin metoda stadimetriei; taheometru. (< fr. )(by 15W15S1e9r9g3i3o)*stadimetru
instrument pentru ridicari topografice expeditive compus dintr-o busola si un telemetru optic cu baza variabila. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*teletop
Instrument pentru scris in forma de creion, avand in interior o fasie de pasla imbibata cu tus. [Sil] /Denumire comerciala.(by 2W10S10e11r4g4i12o)*carioca
instrument pentru sectionarea boabelor de grau in vederea determinarii de substante continute. (< farino -tom^2)(by 11W5S5e13r14g7i7o)*farinotom
Instrument pentru sfaramarea si extragerea calculilor din vezica. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g5i6o)*litotritor
Instrument pentru sfaramat ziduri, stanci etc.; pichamar; piesa la un ciocan de abataj. [Pl. , (s.m.) / < it. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*picon
Instrument pentru spargerea unor materiale dure (sau a fructelor cu coaja). nava de constructie speciala capabila sa-si croiasca drum prin campurile de gheata, lasand in urma un coridor de navigatie pentru alte vase. / + suf. $...ator$(by 3W4S12e12r5g6i14o)*spargator
Instrument pentru stabilirea duratei de expunere la lumina a unui film sau a unei placi fotografice; expozometru. [Cf. germ. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*exponometru
instrument pentru stabilirea duratei de expunere la lumina a unui material fotosensibil; pozometru. (< rus. , germ. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*exponometru
instrument pentru studierea efectelor de polarizare produse asupra luminii la trecerea ei printr-o substanta. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*polariscop
Instrument pentru studierea legilor vibratiilor coardelor sonore si pentru determinarea frecventei unui sunet. Aparat pentru masurarea zgomotelor intr-o sala. [< fr. < lat. - sunet, gr. - masura].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*sonometru
instrument pentru studierea luminii polarizate a coroanei solare. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*coronometru
Instrument pentru studiul spectrelor prin masurarea intensitatii fiecarei radiatii monocromatice din spectru. Instalatie complexa folosita in fizica nucleara pentru studierea spectrului de viteze sau de energii ale particulelor. [< fr. , cf. lat. - spectru, gr. - masura].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*spectrometru
Instrument pentru taierea unor fragmente de piele pentru grefe. [< fr. , cf. gr. - piele, - taiere].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*dermatom
Instrument pentru trasarea, masurarea sau verificarea liniilor si a dimensiunilor. Dispozitiv de ghidare a materialului de laminat la intrarea in anumite laminoare. Rigla de otel care formeaza jgheabul de cerneala la piesele tipografice. Dispozitiv al masinii de cusut care serveste la executarea cusaturilor paralele cu marginea materialului. [Pron. / cf. it. , fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*lineal
Instrument popular carelian cu coarde intinse deasupra unei mici cutii de rezonanta, care se ating cu degetele. [< germ., finl. ].(by 2W10S11e11r4g5i13o)*kantele
Instrument, prevazut cu o oglinda, cu ajutorul caruia se examineaza fosele nazale. [Pl. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*rinoscop
Instrument prevazut cu o oglinda, cu ajutorul caruia se studiaza faringele. [Pl. / < fr. , cf. gr. - faringe, - a privi].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*faringoscop
instrument prevazut cu o tija de pendul, cu perioada reglabila, care marcheaza tempoul in muzica. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*metronom
Instrument prevazut cu un dispozitiv optic, care permite examinarea interiorului vezicii urinare. [< fr. , cf. gr. - vezica, - a examina].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*cistoscop
Instrument prevazut cu un dispozitiv special, care permite determinarea directa a distantei pana la punctul vizat prin citire pe o mira asezata in acest punct; stadimetru; taheometru. Instrument pentru determinarea frecventei miscarilor unui organ, turatiei motoarelor etc.; tahometru; celerimetru. Aparat pentru masurarea vitezei curentului cursurilor de apa. [< fr. ].(by 6W6S6e15r15g8i9o)*tahimetru
Instrument recurbat folosit pentru curatirea copitelor la cai. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*reneta
Instrument religios folosit in practica unor culte religioase pentru colectare de substante necesare savarsirii unui ritual magic(by 3W11S11e5r5g13i13o)*instrument
Instrument rudimentar de forma unui cui incovoiat la capat, folosit pentru a descuia sau a incuia un lacat in lipsa cheii. /<germ. (by 2W11S11e11r5g5i13o)*speraclu
Instrument sau aparat pentru determinarea gradului de netezime a suprafetelor (unor piese, terenuri, drumuri etc.). /<fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*profilometru
Instrument sau instalatie pentru masurarea debitului unui fluid care curge printr-o conducta. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*debitmetru
Instrument sau mecanism care serveste la deplasarea (inauntru sau dinauntru) a unui fluid. instalatie pentru stingerea incendiilor cu apa. aparat pentru evacuarea gazelor sau aburilor dintr-un spatiu inchis (cu scopul de a obtine vid). /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*pompa
Instrument special prevazut cu o lama taioasa, folosit la marcarea arborilor (in vederea diferitelor lucrari silvice). /<fr. (by 2W2S10e10r11g4i4o)*grifa
instrument taios folosit la operatii chirurgicale, disectii. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*bisturiu
Instrument termoacustic, folosit fie ca emitator de sunete, fie pentru masurarea presiunii acustice. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*termofon
Instrument topografic compus dintr-o busola si un telemetru optic cu baza variabila. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*teletop
Instrument topografic cu care se determina diferenta de nivel dintre mai multe puncte. Aparat pentru masurarea nivelului unui lichid sau a unui material solid dintr-un recipient. [< + ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*nivelmetru
instrument topografic folosit in taheometrie; celerimetru, stadimetru. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*taheometru
instrument topografic pentru efectuarea lucrarilor de nivelment; nivel (II). (< nivel + -metru^2)(by 3W11S11e4r5g13i13o)*nivelmetru
Instrument topografic pentru masurarea unghiurilor de panta. [< fr. , cf. gr. - inclinatie, - masura].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*clizimetru
instrument topografic pentru masurarea unghiurilor orizontale. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*pantometru
instrument topografic pentru masurarea unghiurilor pe teren. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*grafometru
Instrument topografic pentru masurarea unghiurilor si a inclinarii terenului pe o anumita portiune. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pantometru
instrument topografic pentru masurarea unghiurilor verticale (de panta sau zenitale). (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*eclimetru
Instrument tubular de metal, de cauciuc etc., servind la dilatarea unui orificiu sau a unui canal. [< fr. , cf. - sonda].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*cateter
Instrument, unealta, scula, folosita in mod curent. [< fr. , cf. lat. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ustensila
Instrument vechi pentru masurarea timpului dupa cantitatea de nisip, care se scurge dintr-un recipient in-tr-altul; ceasornic de nisip; clepsidra. /suf. $...arnita$(by 9W9S2e3r11g11i12o)*nisiparnita
insuficienta a fixarii oxigenului in globulele rosii ale sangelui. (< fr. )(by 13W13S7e7r1g9i9o)*dishematoza
Insuficienta congenitala de pigmentatie a pielii, a parului sau a irisului. Decolorare a frunzelor unor plante, datorita lipsei de materii colorante. [< fr. , cf. lat. - alb].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*albinism
insuficienta dezvoltare anatomica si functionala a glandelor genitale; hipogonadism. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*hipogenitalism
Insuficienta testiculara. = Insuficienta maturatie ovariana la pubertate. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*eunucoidism
insuficienta testiculara. o ~ feminin = insuficienta maturatie ovariana la pubertate. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*eunucoidism
Insuficient dezvoltat. Caracterizat prin subdezvoltare. [< + , dupa fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*subdezvoltat
Insuficient dezvoltat din punct de vedere fizic. [< fr. , cf. gr. - sub, - corp].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*hipozom
Insuflare. Introducere in scop terapeutic prin suflare a unei substante pulverulente sau gazoase in organism. [Gen. / cf. fr. , it. ].(by 11W5S5e13r14g14i7o)*insuflatie
insufletire, buna dispozitie; aflux verbal. o a fi in ~ = a fi insufletit, avantat, volubil. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*verva
Insufletire puternica, avant, inflacarare; exaltare; emotie extraordinara. [Pron. , pl. / < fr. , it. , cf. gr. - emotie puternica].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*entuziasm
Insula de forma unui inel, care are in mijloc o laguna, formata prin depunerea scheletelor de corali. [Pl. , (s.n.) / < fr., engl. , cf. it. < cuv. polinezian].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*atol
Insula plutitoare la suprafata unei ape formata din vegetatie acvatica (in special, din radacini, ierburi, rizomi etc.). [Sil. ] /cf. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*plaur
Insulta adusa unui reprezentant al autoritatii publice in exercitiul functiunii; ofensa, insulta la adresa cuiva; jignire. [Var. s.n. / cf. fr. < lat. - peste].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*ultraj
insulta adusa unui reprezentant al autoritatii publice in exercitiul functiunii; (p. ext.) ofensa, jignire adusa cuiva. (dupa fr. , it. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*ultraj
Insusirea a ceea ce este clar; limpezime, limpeziciune, puritate. Calitate a sunetului sau a vocii de a rasuna distinct si precis. Limpezime in gandire, in vorbire, in expunerea ideilor; expunere pe inteles. = cu precizie; clar, limpede. [Cf. lat. ].(by 1W2S10e10r3g4i4o)*claritate
Insusirea a ceea ce este complementar. = teorie formulata de fizicianul N. Bohr pentru a da o caracterizare generala a modului de interpretare a proceselor atomice. [Cf. fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*complementaritate
insusirea a ceea ce este gracil; fragilitate, delicatete. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*gracilitate
Insusirea a ceea ce este gracil; fragilitate, subtirime, delicatete. [Cf. fr. , it. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*gracilitate
Insusirea a ceea ce este identic. Asemanare, similitudine perfecta. Datele prin care se identifica o persoana. Egalitate valabila pentru orice valori ale marimilor variabile care intervin in ea. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*identitate
insusirea a ceea ce este imuabil; permanenta, fixitate; imutabilitate. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*imuabilitate
Insusirea a ceea ce este insubmersibil. Capacitate a unei nave de a-si pastra proprietatile de plutire in anumite conditii grele si anormale. [Cf. fr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*insubmersibilitate
Insusirea a ceea ce este intreg; deplinatate; integritate. cu totul; complet. /suf.$ ...ime$(by 2W3S11e11r5g5i13o)*intregime
Insusirea a ceea ce este obiectual. Insusire a obiectului estetic de a fi cu totul independent de subiect. [Pron. / cf. it. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*obiectualitate
insusirea a ceea ce este organic. (fil.) caracter organic al unui sistem. (< engl. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*organicitate
insusirea a ceea ce este periodic. o a elementelor = repetarea proprietatilor chimice ale elementelor cu structura analoaga si cu numar atomic diferit, aranjate in ordinea crescanda a greutatilor lor atomice. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*periodicitate
insusirea a ceea ce este rapid; repeziciune, iuteala. (< fr. , lat. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*rapiditate
Insusirea a ceea ce este rapid; viteza mare, repeziciune, iuteala. [Cf. fr. ].(by 9W10S10e3r4g12i12o)*rapiditate
Insusirea a ceea ce este relativ; relativism. Proprietate a marimilor fizice de a depinde de conditiile concrete in care se efectueaza masurarea lor sau de sistemul de referinta la care sunt raportate. = teorie formulata de Einstein, potrivit careia legile fenomenelor fizice sunt valabile cu o precizie cu atat mai mica cu cat vitezele corpurilor sunt mai mari comparabile cu viteza de propagare a luminii in vid. [Cf. fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*relativitate
Insusirea a ceea ce este sezonal; caracter sezonal. Dependenta izbucnirilor epidemice de factorul anotimp. [Cf. fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*sezonalitate
insusirea a ceea ce este sezonal. dependenta izbucnirilor epidemice de factorul anotimp. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*sezonalitate
insusirea a ceea ce este singular; unicitate. (p. ext.) bizarerie, ciudatenie. (< fr. , lat. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*singularitate
Insusirea a ceea ce este sobru; simplitate, concizie. Cumpatare, moderatie, masura; infranare, temperanta. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*sobrietate
Insusirea a ceea ce este solemn; ceremonial care se oficiaza cu ocazia unui act solemn. Seriozitate, gravitate; maretie. Mare ceremonie publica pentru sarbatorirea unui eveniment. [Cf. lat. , fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*solemnitate
insusirea a ceea ce este somptuos; splendoare, lux. (< fr. , lat. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*somptuozitate
Insusirea a ceea ce este somptuos; splendoare, maretie, lux. [Pron. / cf. fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*somptuozitate
Insusirea a ceea ce este static. Proprietate a unui regulator de a asigura |stabilizarea|stabiliza| marimii reglate. [< fr. ].(by 15W15S15e9r9g2i3o)*statism
Insusirea a ceea ce este strident. Sunet, culoare, ton strident. [Cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i1o)*stridenta
insusirea a ceea ce este suav; delicatete, finete, gingasie. (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*suavitate
Insusirea a ceea ce este suav; delicatete, finete, gingasie. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 15W8S9e9r2g3i11o)*suavitate
Insusirea a ceea ce este subtil. Rationament, judecata subtila. [Cf. fr. ].(by 2W2S2e10r11g4i4o)*subtilitate
Insusirea a ceea ce este superficial; lipsa de adancime, de profunzime. Lucru superficial. [Pron. / cf. fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*superficialitate
Insusirea a ceea ce este superfluu; lucru superfluu. [Pron. / cf. fr. ].(by 15W8S9e2r2g3i11o)*superfluitate
Insusirea a ceea ce este tendentios; tendentionism. [Pron. / cf. it. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*tendentiozitate
insusirea a ceea ce este trivial; vulgaritate. fapta, atitudine, vorba etc. triviala. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*trivialitate
Insusirea a ceea ce este trivial; vulgaritate, necuviinta, nerusinare. Fapta, atitudine, vorba etc. triviala. [Pron. / cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g12i5o)*trivialitate
insusirea a ceea ce este universal; universalitate. (< cosmic + -itate)(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cosmicitate
insusirea a ceea ce este util(izabil). folos, serviciu pe care il (poate) aduce cineva sau ceva. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*utilitate
Insusirea a ceea ce este util sau utilizabil. Folos, serviciu pe care il (poate) aduce cineva sau ceva. [Cf. fr. , lat. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*utilitate
Insusirea a ceea ce este variabil. Procesul schimbarii diferitelor caractere morfologice si fiziologice ale organismelor vii, constituind devieri de la tipul speciei. Proprietate a unei cantitati sau functii algebrice de a lua succesiv o infinitate de valori diferite. Insusire a unui cuvant de a prezenta forme diferite. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*variabilitate
Insusirea a ceea ce este violent; tarie, intensitate; vehementa; acuitate. Nestapanire de sine. Brutalitate; siluire fizica. Orice constrangere a liberei vointe; incalcare a ordinii legale. [Pron. , pl. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*violenta
Insusirea a ceea ce se face totdeauna in acelasi fel si in acelasi timp. Uniformitate. Simetrie; proportie. Lege. [Cf. fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*regularitate
Insusirea a tot ceea ce este spontan. Vioiciune, promptitudine. [Pron. / cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i6o)*spontaneitate
Insusirea a tot ce este palpabil. Plasticitate; claritate. [Cf. fr. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*palpabilitate
Insusirea a tot ce este rudimentar. Lipsit de finete; rudimentarism. [< + ].(by 7W8S1e1r10g10i10o)*rudimentaritate
Insusirea a tot ce este tridimensional. [Pron. / cf. it. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*tridimensionalitate
Insusirea, caracterul a ceea ce este licentios; comportare, vorba etc. licentioasa. [Pron. / cf. it. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*licentiozitate
insusirea, caracterul a ceea ce este licentios; comportare, vorba licentioasa. (< it. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*licentiozitate
insusirea, caracterul a ceea ce este perfect; desavarsire. o (in forma perfectie) la ~ = in mod desavarsit; fara cusur. (< lat. , fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*perfectiune
Insusirea, caracterul a ceea ce este sincer; neprefacatorie, franchete. [Cf. fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sinceritate
insusirea, caracterul a ceea ce este sincer; neprefacatorie, franchete. (< fr. , lat. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*sinceritate
Insusirea, caracterul lucrului nul. Om lipsit de orice merit, incapabil, prost. Lipsa totala de merite; incapacitate. Lipsa de valoare legala a unui act. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*nulitate
Insusire a ceea ce este diafan; transparenta. [Pron. / < fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*diafanitate
Insusire a ceea ce este frivol; neseriozitate. Purtari, fapte usuratice, neserioase. [Cf. fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*frivolitate
Insusire a ceea ce este imens; intindere nemarginita. Marime extraordinara, proportii uriase. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*imensitate
Insusire a ceea ce este instabil; nestabilitate; nestatornicie. [Cf. lat. , fr. ].(by 11W12S5e5r5g14i14o)*instabilitate
Insusire a ceea ce este preponderent; superioritate, precumpanire ca numar, ca importanta etc. [Var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*preponderenta
insusirea celui obtuz (2); lipsa de intelegere, ingustime de vederi; marginire; obtuzie (< obtuz + -itate)(by 12W5S6e14r14g8i8o)*obtuzitate
Insusirea celui obtuz ; obtuziune; lipsa de intelegere, de patrundere, ingustime de vederi; marginire. [Cf. it. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*obtuzitate
Insusirea celui scrupulos; corectitudine. Constiinciozitate; meticulozitate. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*scrupulozitate
Insusire a corpurilor puse in solutii de a modifica tensiunea superficiala a solventului. [Cf. fr. ].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*tensioactivitate
Insusirea de a atinge un anumit scop. Proprietatea de a interveni prompt in rezolvarea unei probleme. Caracterul a ceea ce este operational. [Pron. / cf. it. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*operationalitate
Insusirea de a fi absurd; lucru, idee absurda; prostie, ineptie. V. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*absurditate
insusirea de a fi ambiguu; (concr.) cuvant, expresie ambigua; amfibolie. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*ambiguitate
insusirea de a fi auster. o regim de ~ = reducere a consumului de materii prime, de energie, a cheltuielilor publice etc. (< fr. , lat. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*austeritate
Insusirea de a fi automat; miscare de automat sau asemanatoare unui automat. Caracterul unor miscari la care nu participa constiinta. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*automatism
Insusirea de a fi bazofil. Prezenta excesiva a leucocitelor bazofile. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*bazofilie
Insusirea de a fi canonic, in conformitate cu canoanele. [< fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*canonicitate
Insusirea de a fi cast; virtute; feciorie, nevinovatie. [Cf. lat. , it. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*castitate
Insusirea de a fi constant; statornicie; perseverenta. [Cf. fr. , lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*constanta
insusirea de a fi constiincios; scrupulozitate. (< constiincios + -itate)(by 12W5S5e13r14g7i7o)*constiinciozitate
insusirea de a fi contingent (1); relatie intre fenomene, evenimente contingente; intamplare. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*contingenta
Insusirea de a fi convex; suprafata bombata iesita in afara, convexa. [Cf. fr. , lat. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*convexitate
insusirea de a fi convex; suprafata bombata in afara; umflatura, proeminenta. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g6i6o)*convexitate
Insusirea de a fi coruptibil; venalitate; coruptie. [Cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*coruptibilitate
Insusirea de a fi credul, usurinta de a crede lucruri lipsite de temei. [Cf. fr. , lat. ].(by 2W10S10e11r4g4i13o)*credulitate
insusirea de a fi credul, usurinta de a crede lucruri lipsite de temei. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*credulitate
Insusirea de a fi discret. = a nu divulga o taina incredintata. Rezerva, cumpatare, retinere (in purtari, in vorbe). = din belsug; (cuiva) = a fi la cheremul, la dispozitia (cuiva). [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. - discernamant, alegere].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*discretie
insusirea de a fi discursiv; caracterul discursiv al unei idei, expuneri, fraze. (rar) diluare (a vorbirii, a stilului). (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*discursivitate
insusirea de a fi elocvent; arta de a vorbi frumos, emotionant, convingator; elocinta. expresivitate. (< fr. , lat. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*elocventa
insusirea de a fi eroziv. masura in care un sol este expus eroziunii agentilor naturali. (< engl. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*erozivitate
insusirea de a fi exotic. tendinta in arta si literatura europeana (romantica) de a descrie idilic peisaje si obiceiuri exotice. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*exotism
Insusirea de a fi expansiv; manifestarea acestei insusiri. [Cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*expansivitate
Insusirea de a fi felin [in DN, NODEX]; suplete, gratie. [Cf. fr. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*felinitate
insusirea de a fi grandios; maretie; stralucire, splendoare. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*grandoare
insusirea de a fi grav; insemnatate, importanta exceptionala. seriozitate, severitate. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*gravitate
Insusirea de a fi grav; insemnatate, importanta; seriozitate, severitate. Gravitatie. [Cf. lat. , fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i6o)*gravitate
Insusirea de a fi ilustru; personalitate ilustra; ilustrime. [Et. incerta].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*ilustritate
Insusirea de a fi impresionabil; sensibilitate, emotivitate. [Pron. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*impresionabilitate
insusirea de a fi impulsiv; lipsa de stapanire, violenta, brutalitate. (< fr. )(by 11W4S5e13r7g7i15o)*impulsivitate
Insusirea de a fi intaiul (in timp, in rang, in drepturi); prioritate. Sil. /suf.$ ...etate$(by 9W9S2e3r11g11i4o)*intaietate
Insusirea de a fi iresponsabil; starea celui iresponsabil. [Cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*iresponsabilitate
Insusirea de a fi izocron. Proprietate a unor fenomene periodice de a se repeta in mod identic dupa o perioada anumita de timp. Stare a doua celule nervoase sau musculare avand aceeasi cronaxie. [Var. s.n. / cf. fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*izocronism
Insusirea de a fi just; adevar; dreptate. Precizie, exactitate. [Var. s.f. / cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*justete
insusirea de a fi malitios; intepatura, rautate; malitie. (< it. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*malitiozitate
Insusirea de a fi minutios; amanuntime, meticulozitate, minutie. [Pron. / < + ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*minutiozitate
Insusirea de a fi mobil. Faptul de a trece cu usurinta de la o dispozitie sufleteasca la alta. Nestatornicie; nestabilitate. Usurinta de a-si schimba expresia fetei, a figurii. = schimbare a unor caracteristici ale populatiei (domiciliul, profesiunea, clasa sociala) in decursul unei perioade ca urmare a influentei diferitilor factori social-economici. [Cf. fr. , lat. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*mobilitate
Insusirea de a fi moderat; cumpatare, masura. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. , it. ].(by 15W1S1e9r9g3i3o)*moderatie
Insusirea de a fi modest; simt, sentiment care ne face sa nu exageram valoarea ideilor si a actiunilor noastre. [Gen. / < fr. it., lat. ].(by 4W4S5e13r13g7i7o)*modestie
insusirea de a fi monumental; grandoare, maretie; monumentalism. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*monumentalitate
insusirea de a fi mutabil. proprietate a materiei vii de a produce mutatii (3). (< fr. , lat. )(by 12W13S6e6r14g15i15o)*mutabilitate
Insusirea de a fi naiv; simplitate; nevinovatie, candoare. Atitudini, vorbe de om naiv; copilarie, prostie. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*naivitate
Insusirea de a fi natural; calitatea a ceea ce este natural; naturalete. [Cf. fr. , lat. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*naturalitate
insusirea de a fi notoriu; celebritate, reputatie, faima. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*notorietate
insusirea de a fi oblic; pozitie oblica. o (astr.) a eclipticii = unghiul de inclinatie a eclipticii, de aproximativ 23^0 si 27', fata de planul ecuatorului ceresc. (mat.) relatie de pozitie a doua drepte sau planuri, caracterizata prin unghiul lor. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*oblicitate
Insusirea de a fi obsecvios; slugarnicie; smerenie. [Pron. / cf. fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*obsecviozitate
Insusirea de a fi omogen. Insusire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleasi proprietati in toate punctele sale. Insusire a unei functii de a fi omogena. Insusire a unei formule, a unei relatii etc. de a avea aceleasi dimensiuni in toti membrii sai. [Var. s.f. / cf. fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*omogenitate
insusirea de a fi omogen. insusire a unui obiect, grup, sistem fizico-chimic de a avea aceleasi proprietati in toate punctele sale. (mat.) insusire a unei functii de a fi omogena. insusire a unei formule, relatii de a avea aceleasi dimensiuni in toti membrii sai. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*omogenitate
Insusirea de a fi original; fel particular de a fi. Atitudine originala; bizarerie, ciudatenie, extravaganta. [Cf. fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*originalitate
insusirea de a fi orizontal; starea a ceea ce este orizontal. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i10o)*orizontalitate
Insusirea de a fi ospitalier. Primire, gazduire buna. [Cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*ospitalitate
insusirea de a fi palpabil. (fig.) evidenta, claritate. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*palpabilitate
Insusirea de a fi pantofag. [Gen. / < fr. , cf. gr. - tot, - a manca].(by 7W1S1e9r9g10i3o)*pantofagie
insusirea de a fi peren; durabilitate, persistenta. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*perenitate
Insusirea de a fi perigin; mod de asezare a staminelor specific plantelor perigine. [Gen. / < fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*periginie
insusirea de a fi precoce; caracterul a ceea ce este precoce. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*precocitate
Insusirea de a fi precoce, dezvoltare inainte de vreme, prematura. Insusire a animalelor de a creste si a se dezvolta intr-un timp scurt. [Cf. fr. ].(by 15W15S1e9r9g2i3o)*precocitate
Insusirea de a fi productiv; rodnicie, randament. = cantitatea de produse obtinute in procesul muncii de un lucrator intr-o perioada de timp determinata si intr-un sector determinat al activitatii sociale. [Cf. fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*productivitate
insusirea de a fi prompt; rapiditate, punctualitate. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i3o)*promptitudine
Insusirea de a fi prudent; prevedere, precautie, bagare de seama. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*prudenta
insusirea de a fi punctual (1); exactitate, regularitate in executarea unei lucrari. (dupa fr. )(by 10W10S4e4r4g13i13o)*punctualitate
Insusirea de a fi punctual; exactitate, regularitate in executarea unei lucrari. [Cf. fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*punctualitate
Insusirea de a fi reactiv; reactie la o excitatie. Marime care caracterizeaza functionarea unui reactor nuclear. Proprietate a unui organism de a reactiona. [Cf. fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*reactivitate
Insusirea de a fi receptiv. Predispozitie la anumite boli. [Cf. fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*receptivitate
insusirea de a fi receptiv. predispozitie, lipsa de rezistenta la anumite boli. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*receptivitate
insusirea de a fi recursiv. proprietate intrinseca a unui proces, program, fenomen etc. de a putea fi descris, descompus, prelucrat, analizat. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*recursivitate
insusirea de a fi rentabil; avantaj, beneficiu. o rata ~atii = raport intre beneficiul realizat de o intreprindere si pretul de cost al productiei. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*rentabilitate
Insusirea de a fi salubru; curatenie. Sanatate. Serviciu public care are in grija curatenia unui oras. [Cf. fr. , lat. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*salubritate
Insusirea de a fi serios; tinuta, comportare care denota aceasta insusire. Mina serioasa, gravitate. Profunzime; temeinicie. Parte grava, importanta a unui lucru. [Pron. / cf. germ. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*seriozitate
Insusirea de a fi sfant, atribuita unei persoane sau unui obiect de biserica. a) cu pietate; cu evlavie; b) cu exactitate; intocmai. [G.-D. ] /+ suf. $...enie$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*sfintenie
Insusirea de a fi simplu, necomplicat; simplicitate. Lipsa de artificialitate, de afectare, de rafinament sau de prefacatorie; sinceritate, cinste. Naivitate, credulitate; prostie. [< + ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*simplitate
Insusirea de a fi sinonim; posibilitatea inlocuirii unui cuvant cu sinonimul sau. [Gen. / cf. fr. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*sinonimie
insusirea de a fi sinonim; sinonimitate; posibilitatea inlocuirii unui cuvant, a unei expresii etc. cu sinonimul lor. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*sinonimie
Insusirea de a fi sonor; timbru cald si plin. Muzicalitate. Sunet caracteristic, nuanta. Calitatea unor corpuri de a propaga si de a amplifica sunetele; rezonanta. [Cf. fr. , lat. ].(by 15W8S9e9r2g3i11o)*sonoritate
insusirea de a fi spontan; spontaneism. vioiciune, promptitudine. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*spontaneitate
insusirea de a fi strict; rigurozitate; asprime, severitate. (dupa it. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*strictete
Insusirea de a fi strict; rigurozitate; asprime, severitate. [< + ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*strictete
Insusirea de a fi stupid; tampenie, prostie, imbecilitate. Fapta sau vorba de om stupid; fraza lipsita de continut. [Cf. fr. , lat. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*stupiditate
Insusirea de a fi suplu; flexibilitate. Proprietate a unui corp solid de a putea suferi mari deformatii nepermanente la incovoiere sau la torsiune sub solicitari relativ mici; elasticitate. [< + , dupa fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*suplete
Insusirea de a fi teribil; vorbe sau fapte teribile; teribilisme. [Cf. it. ].(by 2W11S11e11r5g5i13o)*teribilitate
insusirea de a fi timid; lipsa de indrazneala; sfiala. (< fr. , lat. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*timiditate
Insusirea de a fi timid; lipsa de indrazneala; sfiala, sfiiciune. [Cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*timiditate
insusirea de a fi transferabil. calitatea unei monede care poate fi convertita in alte monede. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g15i9o)*transferabilitate
insusirea de a fi triplu. ipocrizie in cel mai inalt grad. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*triplicitate
Insusirea de a fi virtuos; maiestrie, abilitate, dexteritate. [Cf. fr. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*virtuozitate
insusirea de a fi virtuoz; maiestrie, dexteritate. (< it. , fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*virtuozitate
Insusirea de a fi virulent; gradul de intensitate infectioasa a unei boli. [Cf. fr. , lat. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*virulenta
insusirea de a fi virulent. gradul de intensitate infectioasa a unei boli. (< fr. , lat. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*virulenta
Insusirea de a fi vizibil. Distanta maxima pana la care poate fi vazut cu ochiul liber un obiect in conditii atmosferice date; starea de claritate a atmosferei. [Cf. fr. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*vizibilitate
insusirea de a fi vizibil. (fiz.) distanta maxima pana la care poate fi vazut cu ochiul liber un obiect in conditii atmosferice date; starea de claritate a atmosferei. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*vizibilitate
insusirea de a patrunde un fapt, un fenomen etc. si de a prevedea desfasurarea lui. (dupa fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*clarviziune
Insusirea de a patrunde un fapt, un fenomen etc. si de a prevedea desfasurarea lui. [Dupa fr. , it. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*clarviziune
Insusirea de a procrea, de a se inmulti usor si repede; fecunditate. [Cf. fr. ].(by 12W6S6e14r15g15i8o)*prolificitate
Insusirea de a se colora diferit fata de colorantul utilizat sau fata de tesuturile din jur; metacromatism. [Gen. / < fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*metacromazie
Insusirea de a se impune cu necesitate, de a fi stringent. [Cf. it. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*stringenta
insusirea de a spune lucrurile fara artificii sau ocolisuri; directitudine, directete. (< direct + -itate)(by 9W9S2e3r11g11i4o)*directitate
Insusirea de a spune lucrurile fara artificii sau ocolisuri; simplitate; directitudine. [< + ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*directitate
Insusirea de a sugestiona pe altii sau de a fi usor sugestionat. [Cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*sugestivitate
Insusirea, faptul de a fi caduc; gubrezenie, netrainicie. Ineficacitate a unui act juridic ca urmare a unui fapt posterior intocmirii lui. [Pl. / cf. fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*caducitate
Insusirea, faptul de a fi izometric. [Gen. , var. s.f. / < fr. , germ. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*izometrie
Insusire a fibrelor musculare de a fi |batmotrope|batmotrop|. (<fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*batmotropism
insusire a florilor hermafrodite cu stamine bine dezvoltate, dar cu stigmat redus. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*androdinamie
Insusirea innascuta si dobandita de a reactiona cu ajutorul apartului locomotor la stimuli externi si interni.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*insusirea
insusire a limbilor indo-europene care apar in alte familii de limbi. (< germ. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*indoeuropeism
Insusirea lucrurilor stabile; echilibru, statornicie, solidaritate. Proprietate a unui corp de a-si mentine pozitia sau de a reveni in pozitia initiala cand este deplasat din aceasta pozitie. Faptul de a-si pastra locul; fixitate. [Cf. it. , lat. , fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*stabilitate
insusire a materiei vii prin care organismele isi asigura, automat si de la sine, urmasi. (< auto^1 reproducere)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*autoreproducere
Insusire a obiectelor naturale si a creatiilor omenesti care provoaca emotie estetica. /<lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*frumos
insusire a plantelor care produc fructe prin autopolenizare. (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*autocarpie
Insusirea plantelor oligotrofe. Nutritie deficienta. [Gen. / < fr. , cf. gr. - putin, - hrana].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*oligotrofie
insusire a plantelor urcatoare de a se catara prin miscari de rasucire in jurul suportului. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*ciclonastie
Insusire a razelor albe de a se descompune in raze de toate culorile spectrului. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*cromatism
Insusire a rocilor de a fi usor dislocate prin foraj. [Cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*forabilitate
Insusirea si starea a ceea ce este superior; atitudine (trufasa) a celui care se crede superior. [Pron. / cf. fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*superioritate
Insusirea, starea a ceea ce este imperceptibil. [Cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*imperceptibilitate
insusirea, starea a ceea ce este regulat (1). uniformitate. simetrie; proportionalitate. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*regularitate
Insusirea, starea a ceea ce este steril; incapacitate de reproducere. Incapacitate, neputinta de a realiza ceva. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*sterilitate
insusirea, starea a ceea ce este superior; atitudine a celui care se crede superior. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*superioritate
Insusire a tesuturilor organice de a se contracta; contractibilitate. [Pl. / cf. fr. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*contractilitate
Insusire a tesuturilor vii de a provoca raspunsuri reflexe. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*reflectivitate
insusire a tesuturilor vii de a provoca raspunsuri reflexe. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*reflectivitate
Insusire a unei legi, a unei actiuni etc. de a fi conforma cu constitutia. Spirit constitutional. [Cf. fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i2o)*constitutionalitate
insusire a unei legi, a unui act juridic, a unei politici etc. de a fi conforma cu constitutia. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*constitutionalitate
insusire a unei nave, a unui vehicul de a fi manevrat. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*manevrabilitate
Insusire a unei piese muzicale de a avea o linie melodica expresiva; calitate a versurilor de a fi muzicale; muzicalitate. [Cf. it. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*cantabilitate
insusire a unei substante de a fi alcalina. concentratie in ioni de hidroxili a unei solutii. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*alcalinitate
Insusirea unei substante de a fi polivalenta. Capacitate a unei opere de arta de a fi receptata ca valoare estetica in etape succesive. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*polivalenta
Insusirea unor actiuni sau a unor fenomene de a fi simultane. [Pron. / cf. fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*simultaneitate
Insusire a unor animale de a fi poichiloterme. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*poichilotermie
Insusire a unor animale de a-si schimba culoarea dupa mediul inconjurator sau de a lua forma unor obiecte sau animale din imediata apropiere. Imitare; maimutareala. [< fr. , cf. gr. - a imita].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*mimetism
Insusire a unor categorii de viermi de matase de a produce mai multe generatii intr-un an. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g3i11o)*polivoltism
insusire a unor insecte de a elimina reflex, ca mijloc de aparare. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*hemoree
insusire a unor microbi de a se fixa pe tesuturile cutanate. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i3o)*dermotropism
Insusirea unor microbi de a se fixa pe tesuturile cutanate. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*dermotropism
Insusire a unor plante de a produce izospori. [Var. s.f. / < germ. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*izosporie
insusire a unor substante de a avea aceleasi structuri de volum, dar compozitii chimice diferite. (< germ. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*izosterie
Insusire a unor substante de a avea proprietati fizice si chimice deosebite, desi au moleculele alcatuite dintr-un numar identic de atomi. Insusire a nucleelor atomice ale aceluiasi element chimic de a avea stari de energie si, deci, proprietati radioactive diferite. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g14i7o)*izomerie
Insusire a unor substante de a emite lumina sub actiunea unor surse exterioare de energie (radiatii luminoase, ultraviolete etc.). [Sil. ] /<fr. (by 4W13S13e13r7g7i15o)*fluorescenta
Insusire a unor vietuitoare de a avea doua moduri de reproducere (sexuata si asexuata). [Cf. gr. - de doua ori, - nastere].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*digeneza
insusire a unui argument, a unei probe de a fi concludenta; caracter concludent. (< it. )(by 5W6S14e14r8g8i8o)*concludenta
insusire a unui cuvant de a avea functie de predicat. (< predicativ + -itate)(by 7W8S1e1r10g10i3o)*predicativitate
insusire a unui lucru, a unei actiuni etc. de a fi permanent(a). o in ~ = permanent, continuu. birou, serviciu in unele intreprinderi care functioneaza fara intrerupere. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*permanenta
Insusire a unui lucru de a fi compact; compacitate. [< + , dupa fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*compactitate
Insusire a unui lucru de a nu fi vatamator. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*inocuitate
Insusirea unui material textil de a putea fi tras in fire. [Cf. it. ].(by 13W13S13e7r7g15i1o)*filabilitate
insusirea unui microb de a fi devenit penicilinorezistent. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*penicilinorezistenta
Insusirea unui microb de a fi devenit penicilinorezistent. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*penicilinorezistenta
insusirea unui microb de a fi devenit streptomicinorezistent. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*streptomicinorezistenta
Insusire a unui obiect de a fi critic (1) criticitatea resurselor.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*criticitate
insusirea unui sistem fizic, a unei functii matematice de a fi antisimetric(a). (< fr. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*antisimetrie
Insusire a unui sistem fizico-chimic de a schimba caldura cu mediul exterior. [Cf. fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*termicitate
insusire a unui sistem fizico-chimic de a schimba caldura cu mediul exterior. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*termicitate
Insusire a unui sistem optic de a fi lipsit de astigmatism. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*anastigmatism
Insusire a unui sistem optic de a forma pentru fiecare punct al unui obiect o imagine care este tot un punct. /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*stigmatism
Insusire, calitate a vorbirii sau a stilului de a fi cursiv. [G.-D. ] / + suf. $...tate$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*cursivitate
Insusire, capacitate a oamenilor de a trai in societate. Insusirea, caracterul omului de a fi sociabil. Dispersarea indivizilor aceleiasi specii intr-o grupare vegetala. [Pron. / cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*sociabilitate
Insusire caracteristica a unui individ; fel de a fi; fire; caracter; natura. /<ung. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*felesag
... Insusire dobandita cu timpul prin practica si devenita trasatura caracteristica; obicei; obisnuinta; deprindere. /<lat. $habitudo, ...inis,habitude$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*habitudine
Insusire esentiala proprie unui obiect, unui fenomen etc. Semn distinctiv, simbol. Parte secundara de propozitie, care determina un substantiv sau un substitut al acestuia. [< lat.sc. , cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i4o)*atribut
insusire, faptul de a fi caduc. ineficacitate a unui act juridic. incetare a valabilitatii unui tratat. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i1o)*caducitate
Insusire pe care o au unele cuvinte, expresii, afixe etc. de a fi sinonime(by 9W9S10e3r3g11i12o)*insusire
Insusire pe care o au unele substante chimice sau unele minerale de a cristaliza in doua forme diferite. Existenta la aceeasi specie animala sau vegetala a doua forme specifice distincte. [< fr. , cf. gr. - dublu, - forma].(by 12W5S5e13r14g14i7o)*dimorfism
insusire, stare a ceea ce este deplin; deplinatate, desavarsire, totalitate. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*plenitudine
insusire, stare a cuiva care poate fi prezent pretutindeni sau in mai multe locuri in acelasi timp; omniprezenta. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ubicuitate
Intaietate acordata unei fiinte, unui lucru sau unei situatii in raport cu altele; precadere. /<fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*preferinta
Intaietate a unui obiect, a unei fiinte sau situatii in raport cu altele (cand exista posibilitatea de a alege); preferinta. mai ales; indeosebi. /(by 1W2S10e10r4g4i12o)*precadere
Intaietate; precadere. = intaietatea de a trece printr-o intersectie nedirijata cand la aceasta sosesc in acelasi timp, din directii diferite, mai multe autovehicule. [Cf. fr. < lat. - mai inainte].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*prioritate
Intalnire a doua vocale care nu formeaza un diftong (asezate una la sfarsitul unui cuvant sau al unei silabe, iar cealalta la inceputul cuvantului sau al silabei urmatoare). Spatiu sau deschidere marcata de obicei intr-o structura unica. Pauza, gol. [Pron. , var. s.n. / < fr. , lat. , cf. - a casca].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*hiat
Intalnire, aparitie, circumstanta intamplatoare. Cuvant dintr-un text (care apare intr-o anumita forma flexionara). Fel in care se prezinta o roca sau un mineral intr-un zacamant. [< fr. , it. < lat. - care intampina].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*ocurenta
Intalnire care constituie sfarsitul decisiv al unei competitii. Ornament tipografic asezat la sfarsitul unui capitol. [Var. s.n. / < fr. , it. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*finala
Intalnire de sunete care impresioneaza neplacut auzul; cacofonism. Reunire de sunete discordante; lipsa de armonie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - rau, - sunet].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*cacofonie
intalnire de sunete discordante, neplacute auzului; asociere de cuvinte care redau imagini, fapte neplacute; cacofonism. (< fr. , gr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*cacofonie
intalnire (fixata dinainte) intre doua sau mai multe persoane. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*rendezvous
Intalnire, incrucisare, combinare a doua sau mai multe fenomene, intamplari, fapte etc. Fenomen de suprapunere a efectelor a doua (sau mai multe) miscari vibratorii provenind din surse diferite. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*interferenta
Intalnire intre doua sau mai multe persoane pentru a discuta probleme de interes comun. /(by 6W6S15e8r8g1i10o)*intrevedere
Intalnire intre doua sau mai multe persoane, personalitati (politice) pentru discutarea unor chestiuni de interes comun. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*intrevedere
intalnire intre persoane, personalitati (politice) pentru discutarea unor chestiuni de interes comun. (< intrevedea)(by 1W2S10e10r11g4i4o)*intrevedere
(intamplare ciudata) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. art. (sil. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*comedie
intamplare, conjunctura nefavorabila; nenoroc, nesansa; ghina. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*ghinion
Intamplare importanta, remarcabila. [Pl. / < fr. , cf. lat. - a se intampla].(by 2W2S3e11r11g5i5o)*eveniment
Intamplare neobisnuita (din viata unei persoane); patanie. /suf. $...aranie$(by 9W2S3e11r11g4i5o)*pataranie
Intamplare neplacuta care survine intr-o situatie, in timpul unei activitati. = ciocnire armata intre formatii graniceresti care apartin la doua state limitrofe. Greutate, dificultate. Obiectie, contestatie accesorie la cauza principala a unui proces. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g2i10o)*incident
Intamplare neprevazuta care produce tulburari func ionale sau lezionale organismului.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*intamplare
Intamplare neprevazuta, venita pe neasteptate, care curma o situatie normala. Intamplare care aduce o nenorocire. Ridicatura sau adancitura care schimba perspectiva unui teren. Insusire a unui lucru, a unui fenomen nelegata de esenta, de fiinta lui. // Semn (diez, bemol etc.) care altereaza intonatia unei note. V. = modificare fonetica intamplatoare (asimilatia, epenteza, metateza etc.). [Pron. , pl. , (s.m.) / < fr. accidente, lat. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*accident
Intamplare sau concurs de imprejurari nefavorabile; lipsa de noroc; nenoroc; nonsansa; nesansa. /<fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*ghinion
intamplator, aleatoriu, norocos (vine din latinescul fortunatus, fortunata, fortunatum(by 10W3S4e12r12g6i6o)*intamplator
Intamplat, survenit la timp, la momentul potrivit; nimerit, favorabil. [< fr. , it. , lat. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*oportun
(in tarile scandinave) personalitate independenta care are sarcina sa examineze plangerile cetatenilor impotriva administratiei. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ombudsman
Intarire a compartimentelor unei nave cu ajutorul unor pontile in cazul formarii unor gauri de apa. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*pontilare
Intarire anormala a unui tesut sau organ. Batatura. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*induratie
intarire a unui element de constructie prin adaugarea unei piese care impiedica deformarea lui. (< rigidiza)(by 7W15S1e9r9g3i3o)*rigidizare
Intarire excesiva a excrementelor in intestine. [< fr. , cf. gr. - excrement, - intarire].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*coproscleroza
Intarire patologica a tesuturilor, in special a tesutului conjunctiv; sclerom. [< fr. , cf. gr. - tare, rigid].(by 4W4S12e13r6g14i15o)*scleroza
Intarire, solidificare (a metalelor, a betonului, a mortarului etc.); durificare. [Dupa fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*durcisare
Intarit cu ranforti; facut mai rezistent. = suspensie mai buna si mai rezistenta la caroseriile de automobil. [Cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*ranforsat
Intaritura care se formeaza la maini sau la picioare in locurile de frecare; batatura. [Pl. / < fr. ].(by 2W4S4e13r13g6i7o)*durilon
Intaritura care se formeaza la maini sau la picioare in urma ingrosarii epidermei. /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*durilon
Intaritura de pamant din spatele unei transee, menita sa apere ostasii de eventualele lovituri din spate. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*parados
Intaritura din piatra sau beton alaturata unui zid inalt pentru a-l consolida. /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*contrafort
Intaritura facuta din diferite materiale sau lucruri, cu scopul de a feri pe cei atacati de loviturile atacatorilor in timpul unor lupte de strada, intr-o revolutie etc. = a lupta consecvent, pana la capat, pentru o idee. [< fr. , cf. it. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*baricada
Intaritura (formata din una sau mai multe piese) care sustine o (parte de) constructie. [Pl. , (s.m.) / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*ranfort
Intaritura improvizata prin ingramadire de materiale si obiecte diverse, pentru a se pune la adapost in timpul luptelor de strada, al unei insurectii etc.a fi in tabara opusa. a muri, luptand pana la capat pentru o idee. [G.-D. ] /<fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*baricada
intaritura pentru consolidarea unui taluz, facuta din pamantul rezultat prin saparea santului. (< fr. , germ. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*berma
Intarziere. = medicament cu efect prelungit, datorita actiunii unor substante absorbite incet de organism. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*retard
intarziere mintala care duce pe un adult la nivelul psihicului unui copil. (< fr. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*puerilism
- In TCP/IP, standardul care descrie cum trebuie sa fie impartite datele in pachete pentru transmisia prin Internet si cum trebuie adresate aceste pachete pentru a ajunge la destinatie. IP este protocolul fara conexiune in ansamblul TCP/IP; protocolul TCP (Transmission Control Protocol) specifica modul in care doua calculatoare conectate la Internet pot stabili o legatura de date sigura printr-un dialog de confirmare. Vezi si ed. Teora](by 15W9S9e2r3g11i11o)*internetprotocol
(in teatrul antic grecesc) actor care detinea rolul al treilea. (< gr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*tritagonist
Integrarea familiei romane, intr-un sistem de rudenie.(Din sociologie familiei)(by 5W5S13e13r7g7i15o)*integrarea
integrare a functiilor motrice cu cele psihice, ca efect al educatiei si al dezvoltarii sistemului nervos. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*psihomotricitate
integrare a perceptiei in experienta cognitiva anterioara. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*aperceptie
Integrare a perceptiei in experienta cognitiva anterioara. [G.-D. ] /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*aperceptie
(in tehnica dentara) a indeparta dintii artificiali cementati de pe lucrarile protetice metalice. (< des cementa)(by 5W13S13e7r7g7i1o)*descementa
Intelectual, sufletesc. Care apartine spiritului. Inteligent, destept, ager; inzestrat cu umor. // Cantec de cult protestant, modificat de populatia de culoare din S.U.A., care i-a imprimat o puternica sincopare, schimbandu-i treptat structura tonala. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. < - spirit].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*spiritual
(in telefonie) a pronunta nume straine (proprii) sau mai neobisnuite prin litera initiala a unor cuvinte obisnuite. (< litera)(by 2W11S11e4r5g5i13o)*litera
Intelegere, acord, pact intre doua sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni; conventie, acord. Lucrare didactica care trateaza problemele de baza ale unei discipline, ale unei arte sau ale unei stiinte. [Pl. / < it. , cf. fr. < lat. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*tratat
: Intelegerea scrisa, cu caracter juridic intre un furnizor si clientii sai, in care se specifica obiectul contractului, termenele, valorile, conditiile de realizare si receptie a acestora, stabilite de comun acord si acceptate de ambele parti prin reprezentantii lor legali(by 2W3S11e11r5g5i13o)*intelegerea
Intelegere dintre partile beligerante de a inceta temporar operatiile militare. [Sil.] /<lat. , fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*armistitiu
Intelegere incheiata intre doua sau mai multe parti, pe baza de concesii reciproce, asupra transmiterii unor drepturi sau asupra schimbului de marfuri. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat. $transactio, ...onis$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*tranzactie
Intelegere intre diferite parti (state, partide, grupari etc.) in vederea realizarii unor scopuri comune. /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*bloc
Intelegere intre doua sau mai multe persoane, care sustin lucruri contrare, ce-l obliga pe cel care nu va avea dreptate sa dea o compensatie materiala (de obicei baneasca) celuilalt; ramasag; prinsoare. /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*pariu
Intelegere intre persoane care, sustinand lucruri contrare, se obliga sa dea o compensatie materiala celui ce va avea dreptate; pariu; prinsoare. + suf. ...(by 6W6S14e14r8g8i1o)*ramasag
Intelegere intre persoanele care fac parte din acelasi corp (constituit ca atare), intre persoanele care practica aceeasi profesiune; confrerie. [Cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g9i2o)*confraternitate
Intelegere, invoiala. Acord, pact intre doua sau mai multe state, institutii etc. privind probleme cu caracter economic, juridic, tehnic, militar etc. Intelegere tacita de a admite unele procedee sau fictiuni. Deprinderi stabilite prin traditie. [Gen. , var. (1) s.f. [in DN]. / cf. fr. , lat. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*conventie
Intelegere, invoiala, conventie. Acord intre doua sau mai multe parti prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*tranzactie
Intelegere potrivit careia partile in litigiu se supun judecatii unor arbitri. Intelegere, acord care se bazeaza pe renuntari si pe concesii reciproce. [Pl. / < fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*compromis
Intelegere profunda, usoara a unor lucruri mai ales din domeniul culturii si al stiintei; facultatea de a intelege, de a pricepe fenomenele, lucrurile etc.; desteptaciune; intelegere. [< lat. , cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*inteligenta
Intelegere secreta intre doua parti, doua persoane etc. in prejudiciul unei a treia. [Cf. lat. , fr. ].(by 13W7S7e1r1g9i9o)*coluziune
intelegere secreta intre doua parti, personaje etc. in defavoarea unei a treia. ((by 15W15S9e9r2g2i11o)*coluziune
Intelegere secreta, stabilita intre cateva persoane, in general in scopuri criminale; uneltire indreptata contra unei persoane, contra sigurantei statului, contra unui demnitar etc.; conspiratie. [< fr. , cf. it. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*complot
intelegere secreta, uneltire a catorva persoane sau organizatii indreptata impotriva unui demnitar, a unui stat etc.; conjuratie; conspiratie. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*complot
Intelegere temporara intre intreprinderi privind stabilirea unor preturi comune, a folosirii in comun a unor patente sau a influentarii cursului hartiilor de valoare. [Pron. / < engl.. - asociatie].(by 9W9S3e3r11g12i12o)*pool
Inteles, continut semantic al unui cuvant, al unui semn; sens, acceptie; denotatie. Ceea ce lasa sa se intrevada ceva. Insemnatatea, valoarea unui lucru. Mesaj (3). [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*semnificatie
Inteles, semnificatie, acceptie (a unui cuvant, a unei expresii etc.). Continut. Rost, noima, ratiune. Directie, orientare. = sistem de circulatie a vehiculelor intr-o singura directie pe arterele cu mare afluenta; = sens obligatoriu pe care trebuie sa-l urmeze autovehiculele in jurul unui rond situat la o intersectie, intr-o piata etc. [Cf. fr. , lat. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*sens
intemeiat numai pe cele citite in carti. (despre cuvinte, expresii) folosit numai in carti. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*livresc
Intemeiat numai pe cele citite in carti. Folosit numai in carti, in literatura. [< fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*livresc
Intemeiat pe conjecturi, pe presupuneri, pe aparente; neintemeiat. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*conjectural
Intemeiat pe fapte, pe experienta. Sigur; constant; adevarat. Valoros. Care exprima o afirmatie. Mai mare decat zero. Realist, inclinat catre o activitate practica, catre stiinte exacte. // Fotografie care prezinta copia unui negativ fotografic si care reda, in chip asemanator cu realitatea, partile luminoase si cele intunecate ale obiectului fotografiat. (si ) = forma a adjectivului sau a adverbului cu ajutorul careia se noteaza existenta insusirii la un obiect oarecare privit izolat. [< fr. , lat. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*pozitiv
Intemeiat pe o axioma, cu caracter de axioma. = metoda stiintifica de expunere care, pornind de la propozitii prime (axiome), deduce noi propozitii, numite teoreme. [< fr. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*axiomatic
Intemeiat pe principiile socialismului; propriu socialismului. // Membru al unui partid socialist; adept al socialismului. [Cf. fr. , rus. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*socialist
intendent al unui palat regal sau princiar; (p. ext.) sef al personalului de serviciu intr-o casa bogata. (< fr. )(by 14W14S7e8r8g1i2o)*majordom
Intendentul unui palat regal sau princiar; sef al personalului de serviciu in casele marilor nobili si bogatasi. [< fr. , germ. , cf. lat. - sef, - casa].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*majordom
Intensificare a actiunii a doua substante prin asocierea lor. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sinergism
intensitate a unui curent electric superioara celei a unui regim normal. (dupa fr. )(by 1W9S9e10r3g3i12o)*supraintensitate
Intensitate deosebita a sentimentelor prin care se realizeaza o puternica forta dramatica. Inflacarare, insufletire, avant, entuziasm. Emfaza, stil emfatic. = a) in mod entuziast; b) afectat, cu emfaza. [Pl. / < gr., fr., it. , cf. gr. - a suferi].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*patos
Intensitate maxima a unei boli, a unui sentiment etc. Surescitare, tulburare extrema. Intensificare brusca a activitatii fortelor interioare ale Pamantului, care duce la formarea muntilor si la modificari ale scoartei terestre. [Pl. / cf. fr. , germ. , it. , gr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*paroxism
Intensitate minima a unui curent galvanic, capabil sa produca excitatia unui tesut viu. [< fr. , cf. gr. - curent, - baza].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*reobaza
intensitate minima a unui curent galvanic, capabil sa produca excitatia unui tesut viu. (< fr. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*reobaza
Intentie declarata (de a intreprinde ceva); promisiune. ( ) a) numele biblic al Palestinei; b) loc unde cineva tinde sa ajunga. / + suf. ...(by 12W5S5e14r14g7i7o)*fagaduinta
intentie (psih.) caracter orientat catre viitorul imediat al unor atitudini. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*intentionalitate
Intepenire a unei articulatii. [< fr. , cf. gr. - aplecare, curbatura].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*anchiloza
Intepenire (totala sau partiala) a unei articulatii. [G.-D. ] /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*anchiloza
interactiunea dintre cauza si efect, una dintre principalele forme ale conexiunii universale a fenomenelor. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*cauzalitate
interactiune stabilita intre plantele superioare prin intermediul diferitilor produsi metabolici. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*alelopatie
intercalare a unuia sau a mai multor cuvinte intre elementele componente ale unui cuvant compus. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*tmeza
Intercalare a unui cuvant intre doua elemente ale unui cuvant compus. [Cf. fr. , gr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*tmeza
Intercalare. Roca sterila cuprinsa intr-un zacamant. [Gen. / cf. fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*intercalatie
Intercalat, adaugat intre altele. = cultura unei plante timpurii printre randurile de plante tarzii ale unei alte culturi. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*intercalar
Intercalat intre partile unei propozitii sau ale unei fraze. = raza care atinge o suprafata intr-un anumit punct. [Cf. fr. , it. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*incident
intercalat. o cultura ~a = cultura unei plante timpurii printre randurile de plante tarzii ale unei alte culturi. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*intercalar
Interceptare. Interventie neasteptata a unui jucator. Atacare, prin avioane de vanatoare speciale sau prin proiectile teleghidate cu propulsie automata, a aparatelor inamice. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*interceptie
Intercolonament egal cu doi |diametri|diametru| de coloana (patru moduli). [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*sistil
intercolonament in care intervalul dintre doua coloane consecutive este de 3 la 4 diametre. (< fr. )(by 8W8S2e2r2g10i11o)*areostil
intercolonament la care intervalul dintre coloane este egal cu 1 si 1/2 din diametrul coloanei; (p. ext.) templu, edificiu cu asemenea coloane. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*picnostil
Interes deosebit pentru carti pretioase, frumoase si rare. Ramura a bibliologiei care studiaza cartile sub raportul raritatii sau al valorii lor artistice. [Pron. , gen. / cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*bibliofilie
Interes deosebit si momentan starnit de un personaj, de un lucru, de un obiect etc.; moda. Faima de care se bucura cineva. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*voga
interes deosebit si momentan starnit de un personaj, de un lucru, obiect etc.; moda. faima trecatoare. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*voga
Interferenta,interferente.s.f.1.Intalnire,incrucisarecombinare a doua sau mai multe fenomene,intamplari,fapte etc.2.Fenomen de suprapunere si de compunere a efectelor a doua(sau a mai multor)miscari vibratorii provenite din surse diferite;intensificare(sau slabire reciproca) a intensitatii undelor prin suprapunere lor. - Din fr.interference.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*interferenta
interj. a!, ah!, aoleu!, au!, i!, o!, oh!, vai!, (pop.) valeu!, (Transilv. si Ban.) tulai!, (Mold.) vah! $(...! ce durere simt!)$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*of
interj. (Adesea cu finala prelungita) Strigat de mirare sau de bucurie. - Onomatopee.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*iha
interj. (Adesea cu "i" prelungit) Cuvant cu care se indeamna la mers animalele de tractiune, mai ales caii. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*di
interj. (Adesea cu "r" prelungit) Cuvant care reda zgomotul produs de un lucru aruncat cu putere sau care zboara repede prin aer. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*zvar
interj. (Adesea cu "r" prelungit) Cuvant care reda zornaitul metalelor sau zgomotul produs de ciocnirea sau rostogolirea unor obiecte mici. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 10W4S4e12r12g6i6o)*zur
interj. (Adesea pronuntat cu "r" prelungit) Cuvant care imita zgomotul sau trosnetul produs de un corp solid care se rupe sau se despica, de arderea lemnelor, de presiunea exercitata asupra zapezii etc. - Onomatopee.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*par
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita bataia de aripi a pasarilor; fal. - Onomatopee.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*pal
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita murmurul vorbelor soptite sau fosnetul frunzelor. - Onomatopee.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*su
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita o miscare rapida si nervoasa (intr-o parte si in alta). [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*bat
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita pufaitul lulelei. - Onomatopee. Cf. %puf.%(by 1W1S1e10r10g3i4o)*pufa
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita strigatul broastelor. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*oac
interj. (Adesea repetat) cuvant care imita strigatul bufnitei. [Acc. si ] - Onomatopee.(by 14W8S8e1r2g2i10o)*uhu
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita strigatul caracteristic al unor pasari, mai ales al puilor de pasare. - Onomatopee.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*pisc
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita strigatul pisicii; miorlau. Expr. (Substantivat; fam.) = a face pe cineva sa taca; a omori pe cineva. - Onomatopee.(by 13W6S6e15r15g15i8o)*miau
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita strigatul ratelor. - Onomatopee.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*mac
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita strigatul scos de porci; covit. - Onomatopee.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*guit
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita sunetul caracteristic scos de unele pasari (ciori, gaini etc.); strigat cu care se alunga unele pasari. Expr. (Adverbial sau substantivat) = (cu) cearta, (cu) tocmeala. se zice cand cineva se incurca in explicatii neconvingatoare, contradictorii, mincinoase. - Onomatopee.(by 14W7S7e8r1g1i10o)*car
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita sunetul unui clopot sau alt sunet metalic; bang. - Onomatopee.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*dang
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita sunetul unui clopot sau alt sunet metalic; dang, balang. - Onomatopee.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*bang
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita un sunet prelung, ascutit, cu rezonanta metalica. Exclamatie cu care se indeamna caii la mers. - Onomatopee.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*tiu
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul celui care roade cu dintii un aliment tare. - Onomatopee. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*ront
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de falfaitul aripilor unei pasari. - Onomatopee.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*fal
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de lovituri (repetate) intr-un obiect sau intr-un material dur. - Onomatopee.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*cioc
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de miscarea frunzelor, a hartiei etc. - .(by 12W5S6e14r14g8i8o)*fas
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de o lovitura data cu palma sau de picioarele cuiva care umbla descult sau in papuci. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*lipa
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de o lovitura, de caderea unui obiect, de detunatura unei arme etc. Cuvant care sugereaza rapiditatea, caracterul brusc si neasteptat al unei miscari, al unei actiuni etc. - Onomatopee.(by 4W5S13e13r7g15i15o)*pac
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de o lovitura sau de o ciocanitura intr-un obiect sau intr-un material tare. - Onomatopee.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*toc
interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs prin lovirea unui obiect (de lemn). - Onomatopee. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*tac
interj. (Adesea repetat) Cuvant care reda mersul sovaitor, greoi, schiopatat al cuiva. - Din magh.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*sontac
interj. (Adesea repetat) Cuvant care reda: sunetul exploziv surd produs de fumatori cand trag fumul din lulea sau din tigara; sunetul produs de o lovitura data cu un corp tare; pac, poc; sunetul produs de un fir de ata, de o sfoara, de o coarda etc. cand se rupe. - Onomatopee.(by 11W11S4e4r5g13i13o)*pac
interj. (Adesea repetat) Cuvant care reda un zgomot ascutit, metalic. - Onomatopee.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*tanc
interj. (Adesea repetat) Cuvant care reda zgomotul produs de cel care sforaie. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*hor
interj. (Adesea repetat) Cuvant care reda zgomotul produs de oamenii fara dinti cand mesteca. - Onomatopee.(by 4W13S13e13r7g7i15o)*fol
interj. (Adesea repetat) Formula cu care incep unele ghicitori. - Cf. %cimili%.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cinel
interj. (Adesea repetat; mai ales in cantece de leagan) Cuvant cu care se indeamna copii la somn. Expr. (In limbajul copiilor; substantivat) = a se culca, a adormi; a dormi. - Cf. ngr. %nani, nani%, bg. %nani%.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*nani
interj. (Adesea repetat si cu "u" prelungit) Cuvant care reda strigatul specific al vitelor cornute. - Onomatopee.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*mu
interj. (Adesea repetat) Strigat cu care se cheama pisica. Expr. = a nu spune nimic, a nu scoate nici o vorba, a tacea chitic. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 14W15S8e8r9g2i2o)*pis
interj., adj. (reg.) (interj.) cuvant cu care se cheama mieii. (adj. m.) sugar.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*sugurel
interj. - Afara, pleaca! Tig. , imperativ (Graur 183; Juilland 172), favorizat de contaminarea cu "a fugi". Cuvint de argou.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*rade
interj. - Ah (exprima tristetea, durerea, dorul). - Mr. Creatie expresiva, cf. si tc. ngr., sb. - Der. s.n. (suspin, tinguire; chin, suparare); s.f. (Arg., femeie stricata, prostituata); s.n. (plingere, suspin, vaiet); vb. (a suspina, a se jelui), mr. a carui der. nu face dificultati (dupa Cipariu, 40, din lat. ; dupa Cihac, II, 235, din sl. ); s.n. (suspin, plingere); s.f. (plingere, regret).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*of
interj. ajunge!, atat!, basta!, destul!, gata!, ispraveste!, inceteaza!, punct!, stai!, stop!, termina!, (reg.) halt!, (fam. si peior.) ho!(by 5W13S14e7r7g1i1o)*sfarseste
interj. amin!, gata!, (inv.) parapanghelos !, (fam.) aleluia! $(... de acum cu toate plimbarile lui!)$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*adio
interj. (Arg.) Cuvant prin care se atrage atentia cuiva asupra unei primejdii iminente; atentie! Termen prin care cineva isi exprima dispretul fata de o afirmatie pe care o socoteste lipsita de temei; fleacuri! prostii! - Et. nec.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*zexe
interj. (Arg.; in expr.) = pleaca! mars de aici! sterge-o!; = a sictiri. - Din tc.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*sictir
interj. (Astazi rar) Exclamatie (glumeata) rostita cand cade cineva. (Adverbial, in expr.) (sau etc. = a da (sau a cadea etc.) peste cap. Pleaca! sterge-o! [Var.: interj.] - Probabil ngr. ("intr-o parte, la o parte").(by 9W2S3e11r11g5i5o)*alivanta
interj. atat!, basta!, destul!, gata!, ispraveste!, inceteaza, punct!, sfarseste!, stai!, stop!, termina!, (reg.) halt, (fam. si peior.) ho!(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ajunge
interj. ~ Atentie! alerta! sase (2)!. (din rus. = sase si atentie!; cf. , fr. = atentie!)(by 1W9S10e3r3g11i12o)*sest
interj. - Atentie, pazea!. Pare a fi numele propriu Arsene, dar nu vedem legatura (cf. Vasiliu, VII, 95). Dupa Iordan, I, 114, si Graur, V, 222, este un der. de la ; chiar daca este adevarat, forma cuvintului indica o contaminare sau legatura cu numele propriu.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*arsene
interj. - Atentie! strigat in timpul rondului. Mag. (Cihac, II, 522). - Der. s.f. (incursiune; vizita, excursie).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*raita
interj. bine!, perfect!, (turcism inv.) aferim!, masala! $(...! ati jucat frumos!)halal!$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*bravo
interj. - Bravo, foarte bine! - Mr. , megl. Tc. , din per. (Roesler 588; Seineanu, II, 9; Lokotsch 23); cf. alb. , bg.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*aferim
interj. - Bravo! Tc. (arab.) (Loebel 62; Tiktin; Lokotsch 1433). Sec. XIX, inv.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*masala
interj. - Cintec de leagan, bebelus. - (S.m.) Cuvint cu care se indeamna copiii la somn. Creatie expresiva, cf. ngr. ?????, it. , sp. sb. "a adormi". - Der. s.f. (mama, matusa, titlu de reverenta pentru femeile mai in etate), cf. ngr. ?????, alb. , sb., bg. rus. "doica" (dupa Candrea, din sb., solutie care nu este imposibila, fiind vorba de cuvinte comune mai ales in Banat. si Trans.); vb. (Trans., a ingina, a fredona); s.f. (inginare, fredonare); s.m. (Mold., tata; Munt., tata, unchi, titlu de reverenta, adesea pentru fratele mai mare; Arg., netrebnic, peste, codos), cf. gr. ?????? "unchi", ????? "matusa", ngr. with "mama", tc. "sora sau frate mai mare", bg. mag. sp. (dupa Lokotsch 1553 si Ronzevalle 169, rom. ar proveni din tc.; dupa Cihac, II, 210 si Conev 58, din bg.); s.m. (unchi), forma abreviata din , se foloseste numai urmat de numele de persoana; s.m. (unchi; prieten); (var. Mold. ), s.f. (mama), format dupa (dupa Candrea din tc. "mama"); (var. ), vb. (Mold., a adormi cu cintec un copil; a se preface, a momi), probabil legat de ngr. ????????? "a legana" (dupa Puscariu 1182, dintr-un lat. , care pare mai putin probabil). Pentru cf. ALR, I, 162. Din rom. provine rut. (Miklosich, 17).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*nani
interj. (Cu <<i>> prelungit) Exclamatie care exprima diverse stari sufletesti (mirare, admiratie, manie, ciuda, necaz). - Onomatopee.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*ti
interj. Cuvant care apare ca refren in colinde, carora le da un anumit colorit eufonic. [Var.: interj.] - Probabil lat. [Ha][iah, Domine].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*ler
interj. Cuvant care exprima dezgust, dispret sau mirare, surprindere etc.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ptiu
interj. Cuvant care exprima ideea de miscare precipitata. (onomat., cf. , , )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*smac
interj. Cuvant care exprima neincredere, rezerva, nemultumire. - Onomatopee.(by 1W9S10e3r3g4i12o)*hm
interj. Cuvant care exprima o afirmatie, un sentiment, o atitudine de sovaiala, de sfiala etc. (intr-o situatie delicata). - Din (by 15W8S9e2r2g11i11o)*mde
interj. Cuvant care exprima vorbaria lunga si fara rost intr-o discutie sau trecerea de la un subiect la altul. Expr. = ce mai atata vorba degeaba? (by 13W6S6e15r15g8i9o)*turavura
interj. Cuvant care exteriorizeaza sentimente (intense) de: durere, suferinta, deprimare, deznadejde; compatimire, mila, regret, necaz, ciuda; bucurie, placere, admiratie, entuziasm; nerabdare; surpriza. Loc. adj. si adv. (Substantivizat) = (care se afla) intr-o stare foarte rea, in ultimul grad; (care este) foarte rau, foarte prost. (Substantivat, n.) Tanguire, planset, strigat jalnic; suferinta, durere. Expr. = a fi rau de cineva, a se afla intr-o situatie grea, jalnica. sau = cu mare greutate, dupa multa osteneala; abia-abia. - Cf. lat. %vae%.(by 9W2S3e3r11g12i5o)*vai
interj. Cuvant care imita cantecul cucului. Strigatul copiilor cand se joaca de-a v-ati ascunselea. - Onomatopee.(by 11W11S11e5r5g13i14o)*cucu
interj. Cuvant care imita cantecul greierului. - Onomatopee. Cf. %cri-cri.% (by 9W10S3e3r11g12i5o)*cri
interj. Cuvant care imita maraitul cainilor. Expr. sau , se zice cand cineva se incurca in explicatii neconvingatoare, mincinoase. Cuvant care imita zgomotul produs de unele mecanisme vechi (defecte). - Onomatopee.(by 10W10S4e4r12g12i13o)*har
interj. Cuvant care imita mersul apasat, tropaitul incaltamintei etc. Cuvant care imita zgomotul infundat produs de o izbitura, o cazatura etc. - Onomatopee. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*dup
interj. Cuvant care imita mersul sovaitor, schiopatat al cuiva; sontac. - Onomatopee.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*sovalc
interj. Cuvant care imita o melodie vocala sau inlocuieste cuvintele necunoscute ale unei melodii. Expr. (Adjectival) = a fi (cam) zapacit, (cam) nebun. - Onomatopee.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*tralala
interj. Cuvant care imita oracaitul broastelor sau zgomotul produs de cel care se sufoca. - Onomatopee.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*miorc
interj. Cuvant care imita strigatul clostii. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*clonc
interj. Cuvant care imita strigatul pupezei. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*pupupup
interj. Cuvant care imita strigatul scos de gaini (dupa ce au ouat). - Onomatopee.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*cotcodac
interj. Cuvant care imita sunetele caracteristice ale soarecilor. - Onomatopee.(by 4W4S12e12r6g6i6o)*chit
interj. Cuvant care imita sunetele caracteristice scoase de porumbei sau de alte pasari. - Onomatopee.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*urlup
interj. Cuvant care imita sunetele scoase de corb, de cioara etc. - Onomatopee. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*cronc
interj. Cuvant care imita sunetul clopoteilor sau al zurgalailor. Cuvant care imita zgomotul produs de vibrarea sau de ciocnirea unor obiecte de metal sau de sticla. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 14W14S14e8r8g1i2o)*cling
interj. Cuvant care imita sunetul clopotului sau al unui metal lovit. - Onomatopee.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*zang
interj. Cuvant care imita sunetul produs de plesnitura biciului. (onomat.; cf. , ; der. s.f., vb. IV, vb. IV, s.f.)(by 3W3S11e12r5g5i14o)*iusti
interj. Cuvant care imita sunetul produs de un corp moale cand cade pe o suprafata neteda. - Onomatopee.(by 10W4S4e4r12g13i6o)*leop
interj. Cuvant care imita sunetul produs de un instrument cu coarde. (onomat.)(by 7W7S15e1r9g9i3o)*zumbai
interj. Cuvant care imita sunetul produs de un lucru ud care se lipeste de ceva sau de un corp care cade pe un loc ud ori alunecos. - Onomatopee.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*liop
interj. Cuvant care imita sunetul produs de zborul insectelor, de vibratia unei coarde etc. (Substantivat, n.) Zbarnait. - Onomatopee.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*zbarn
interj. Cuvant care imita sunetul produs de zborul pasarilor sau al insectelor, de vibratia unei coarde, a unui motor etc. - Onomatopee.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*zbar
interj. Cuvant care imita sunetul produs in zbor de unele insecte. - Onomatopee.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*baz
interj. Cuvant care imita sunetul ritmic al ceasornicului, bataile inimii etc.; tic^1. (Substantivat, n.) - Din fr. germ. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*tictac
interj. Cuvant care imita un sunet adanc si prelungit ca un ecou. - Onomatopee.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*bong
interj. Cuvant care imita un tacanit sau zgomotul produs la taierea unui material (cu foarfecele). Loc. adv. = repede, cat ai clipi din ochi. - Onomatopee.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*tac
interj. Cuvant care imita un zgomot sec (in urma unei rupturi, sparturi). - Onomatopee. Cf. fr. %crac.% (by 7W7S15e1r9g9i3o)*crac
interj. Cuvant care imita un zgomot sec, scurt. - Onomatopee. Cf. fr. %clac%.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*clac
interj. Cuvant care imita un zgomot sec, scurt. - Onomatopee. Cf. fr. %clic%.(by 9W10S3e3r12g12i12o)*clic
interj. Cuvant care imita zgomotul ascutit, strident produs de usi, roti etc. Cuvant care imita zgomotul ascutit, alternativ al unui lucru care se misca cand intr-un sens, cand in altul. Compus; (depr.) s.m. = functionar, contopist. Cuvant care imita zgomotul caracteristic produs de incaltaminte in timpul mersului. (Substantivat) Adaos (din piele) la incaltaminte, pentru a o face sa scartaie in timpul mersului. (Fam.) Exclamatie de dezaprobare, de impotrivire sau de dispret fata de afirmatia cuiva; da' de unde! vorba sa fie! [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*scart
interj. Cuvant care imita zgomotul caracteristic produs de vant, de curgerea navalnica a unei ape, de miscarea unui corp care strabate cu viteza un spatiu etc. - Onomatopee.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*vaj
interj. Cuvant care imita zgomotul facut cand se vorbeste mult si in soapta. - Onomatopee.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*sososo
interj. Cuvant care imita zgomotul facut de cineva care inghite repede, cu lacomie un aliment sau un lichid. - Onomatopee.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*gogalt
interj. Cuvant care imita zgomotul facut de doua obiecte care se lovesc unul de altul in cadenta regulata, monotona. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*troncatronca
interj. Cuvant care imita zgomotul infundat produs de caderea unui obiect tare, de o lovitura sau de o explozie. - Onomatopee.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*buf
interj. Cuvant care imita zgomotul intermitent produs de greier si de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurand de undeva. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*tar
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de apa cand se loveste de un obiect solid, de o lovitura (aplicata cuiva pe piele) etc.; pleosc. - Onomatopee.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*plici
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de apucarea sau de inghitirea rapida a ceva. - Onomatopee.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*hap
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de bataia ciocanului. - Onomatopee.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*bonca
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de caderea sau de ciocnirea unor obiecte tari, de mersul zdruncinat al unui vehicul etc. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*hodorog
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de caderea unui corp in apa; baltac. - Onomatopee.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*baldabac
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de caderea unui corp; tronc! zdrang! - Onomatopee.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*foflenchi
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de cel care bea un lichid cu inghitituri mari sau de intestinele goale. - Onomatopee.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ghiort
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de cel care sforaie in timpul somnului. - Onomatopee. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*sfor
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de ciocnirea sau de caderea obiectelor de metal, de spargerea obiectelor de sticla etc.; foflenchi. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*zdrang
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de frecarea sau de zgarierea suprafetei aspre a doua obiecte. Cuvant care imita zgomotul produs prin spintecarea cu putere a aerului (lovind, plesnind, retezand etc. ceva). [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*harsti
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de invartirea sau de miscarea cu repeziciune a unui obiect. Cuvant care imita zgomotul produs de incingerea pe foc a unei grasimi sau de prajirea alimentelor. - Onomatopee. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*sfar
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de lovirea a doua obiecte, mai ales de inchiderea violenta a unei usi, a unui capac etc. - Onomatopee.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*clanc
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de lovitura brusca si scurta care insoteste descarcarea unei arme, tragerea unei sageti etc. - Onomatopee.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*trac
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de lovituri repetate ale ciocanului, ale toporului etc. - Onomatopee.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*boc
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o apasare puternica, de o lovitura, de o pocnitura etc. (Fam.; in expr.) (sau pe cineva ) = a ramane (sau a face pe cineva sa ramana) uimit, surprins, nemiscat. (pe cineva) = a uimi, a da gata, a invinge intr-o discutie (pe cineva). - Onomatopee.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*paf
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o cadere, de o trosnitura, de o lovitura, de o rupere. - Onomatopee.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*trosc
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o cadere sau de o lovitura puternica si brusca. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*tranc
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o ciocanire, de o cadere, de trantirea unui lucru etc. Expr. = a-i deveni cuiva drag dintr-o data; a indragi (pe neasteptate). Exclamatie care exprima surpriza in fata unui lucru neasteptat sau a unei situatii neprevazute. Expr. (Fam.) se spune cand cineva face sau spune ceva nepotrivit cu situatia in care se gaseste. - Onomatopee.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*tronc
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o detunatura de arma, de o lovitura infundata sau de o cadere. - Onomatopee.(by 5W6S14e14r8g8i8o)*bum
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o lovitura data cu palma. - Onomatopee.(by 9W2S2e10r11g4i4o)*sart
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o lovitura data cu repeziciune; jnap. - Onomatopee.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*jap
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o miscare brusca si rapida, cand cineva apuca, smuceste sau trage ceva. Expr. sau , arata sfortarile, incercarile numeroase si diverse pe care le face cineva pentru a aduce la indeplinire o actiune sau pentru a scapa dintr-o situatie neplacuta. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*hat
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o miscare precipitata. - Onomatopee.(by 6W6S15e8r8g2i2o)*smac
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de o palma data cuiva. - Onomatopee.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*jart
interj. Cuvant care imita zgomotul produs de un lucru care se rostogoleste sau se invarteste repede. Loc. adv. = peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. Expr. sau sau sau , exprima o miscare continua sau un schimb de vorbe prelungit, o ezitare, o chibzuire indelungata. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*dura
interj. Cuvant care imita zgomotul produs prin inchiderea brusca a unui capac, a unei curse de prins animale etc. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*clap
interj. Cuvant care imita zgomotul rezultat prin lovirea a doua obiecte, la inchiderea violenta a unei usi, a unui capac etc. - Onomatopee.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*clamp
interj. Cuvant care imita zgomotul suierator produs de un gaz care iese cu presiune printr-un orificiu stramt. - Onomatopee.(by 9W2S3e11r11g12i5o)*fas
interj. Cuvant care imita zgomotul umbletului prin baltoace. - Onomatopee.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*bleasc
interj. Cuvant care indica o miscare brusca si neasteptata, facuta pentru a prinde sau a apuca pe cineva sau ceva. - Onomatopee.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*hat
interj. Cuvant care indica o saritura peste un obstacol sau fuga brusca si neasteptata dintr-un loc. [Var.: interj.] - Et. nec.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*zbughi
interj. Cuvant care indica o vorbarie lunga si fara rost, o discutie inutila. Expr. (Substantivat) = ce mai atata vorba degeaba? - Onomatopee. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*turavura
interj. Cuvant care insoteste datul in leagan, in scranciob etc. Expr. (sau ) = a (se) legana, a (se) balansa. [Var.: interj.] - Formatie onomatopeica.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*huta
interj. Cuvant care reda chitaitul soarecelui. Expr. nici un cuvant, nici carc, nici pis. - Onomatopee.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*tit
interj. Cuvant care reda strigatul caracteristic al oii, al mielului, al caprei; behehe . - Onomatopee.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*mehehe
interj. Cuvant care reda sunetul produs la lovirea unui corp moale (si elastic). [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*fleasc
interj. Cuvant care reda sunetul unui clopot cu timbru grav. - Onomatopee.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*vum
interj. Cuvant care reda un sunet (infundat) produs de lovirea cu (sau de) un obiect tare, de o izbitura, de descarcarea unei arme, de ceva care plesneste sau crapa, de bataile (repetate) in usa etc. - Onomatopee.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*poc
interj. Cuvant care reda zgomotul produs de caderea unui corp moale (in apa) sau de lovirea unui corp (moale sau elastic) de un altul. - Onomatopee. Cf. sl. %plesku.%(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pleosc
interj. Cuvant care reda zgomotul produs de eliminarea brusca si cu intermitente a aerului (pe nari, pe gura), de lovirea in cadere a unui corp de o suprafata moale etc. - Onomatopee.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*puf
interj. Cuvant care reda zgomotul produs de izbirea, ciocnirea sau caderea unor obiecte de metal. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*zdronc
interj. Cuvant care reda zgomotul produs de un animal cand tasneste dintr-un loc. - Onomatopee.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*varsti
interj. Cuvant care reda zgomotul unei miscari precipitate, al unei sarituri sau al unei caderi subite. - Onomatopee.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*zup
interj. Cuvant care se foloseste pentru a goni animalele sau pentru a-si exprima dezaprobarea. (onomat., cf. fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*zat
interj. ~; cuvant care sugereaza ideea de a fi trecut de un fior. (onomat., expresiv + )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*zbar
interj. Cuvant care sugereaza miscarea brusca si precipitata a unei fiinte care sare, care tasneste (de) undeva. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*tusti
interj. Cuvant care sugereaza miscarea facuta de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede, se strecoara repede undeva. Strigat cu care se alunga pasarile de curte. - Onomatopee.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*husti
interj. Cuvant care sugereaza o miscare brusca, precipitata, o saritura; tasti. - Onomatopee.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*zvac
interj. Cuvant cu care se alunga gainile sau alte pasari (de curte). [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*has
interj. Cuvant cu care se atrage atentia cuiva sa taca, sa asculte etc. - Onomatopee.(by 4W12S12e13r6g6i15o)*pst
interj. Cuvant cu care se sperie, de obicei in gluma, copiii. - Onomatopee.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*bau
interj. Cuvant, de obicei repetat si insotit de gestul lovirii pumnilor unul de altul, prin care cineva isi exprima satisfactia rautacioasa pentru un necaz al altuia. [Var.: interj.] - Cf. tc. s i k.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sac
interj. Cuvant folosit de un jucator de carti pentru a arata ca nu vrea sau nu poate sa deschida jocul, sa participe la joc (in turul respectiv). - Din fr. [je] (by 6W7S15e15r9g9i2o)*pas
interj. Cuvant folosit pentru a da comenzi pe vapoare; lasa! da-i drumul! - Din tc. (by 5W5S14e7r7g1i1o)*mola
interj. Cuvant prin care se atrage atentia ascultatorului asupra unui indemn care i se va adresa; ian! Iata! iaca^1! uite! vezi! ian! Expr. = numai asa, fara nici o intentie precisa. Arata indiferenta fata de ceea ce urmeaza. Introduce un raspuns. Cf. bg. %ja%.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*ia
interj. Cuvant prin care se cere cuiva sa faca sau sa pastreze liniste. [Var.: interj.] - Formatie onomatopeica.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*st
interj. - Cuvint afectuos cu care se adreseaza unui copil. - Var. Creatie expresiva, cf. dial. it. din Latium , umbr. "nulla" (Prati 276). Chiar daca intentia este diferita, aceeasi formula explica vb. (a palavragi, a flecari; a importuna, a deranja; a se certa), cu suf. de asemenea expresiv - (cf. Graur, IV, 91). Alte explicatii mai putin plauzibile: din sb. "a flecari" (Scriban, 1913); din lat. , forma vulg. de la (Korting 2161; cf. Densusianu, XXXIII, 276; Philippide, II, 636; Puscariu, I, 269; cf. DAR), care lasa neexplicata pastrarea lui intervocalic; din mag. (Draganu, VI, 270). - Der. s.f. (plictisitor, pisalog), formatie regresiva; adj. (importun, pisalog); adj. (pisalog).(by 15W9S9e2r3g11i11o)*cica
interj. - Cuvint care exprima zgomotul produs de o lovitura, mai ales de o palma. - Var. Creatie expresiva. - Der. s.f. (Trans., nuia); (var. ), vb. (a lovi; a biciui; a trosni); vb. (a umple, a intesa), cu acelasi semantism al lui sau al fr. (dupa DAR, in legatura cu "iaz"); vb. (a lovi, a sparge).(by 6W6S14e15r8g8i1o)*jap
interj. - Cuvint care imita cintecul cocosului. - (S.m.) Cintecul cocosului. - Cocos. - Galerie (la teatru). - Miez de nuca intreaga. Creatie expresiva, cf. gr. ???????? "cocos", lat. , bg. , pol., rut. (Cihac, II, 85; Conev 54), sb. (Skok 76). Pentru sensul 4 cf. sp. Sensul 5 se datoreaza probabil asemanarii miezului de nuca cu creasta cocosului. - Der. (var. ), vb. (a cinta cocosul).(by 13W6S7e15r15g8i9o)*cucurigu
interj. - Cuvint care imita sunetul clopotului. Var. Creatie expresiva. - Der. , s.n. (dang, sunet de clopot); , vb. (a rasuna, cf. mr. "izbucnesc", sl. "a suna", mag. "a rasuna"; , vb. (a rasuna); , s.f. (sunet, dangat); , vb. (a bombani), cf. ; s.f. (bombanit), cf. (by 10W4S4e12r13g13i6o)*dang
interj. - Cuvint care se adreseaza miresei, in epitalamurile populare mold. Vocativ al unui , neuzitat, din sb. "sotie", rut. "sotie" (Tiktin; Tagliavini, XII, 205).(by 10W4S4e12r13g6i6o)*lado
interj. - Cuvint cu care se atrage atentia copilului care cauta, in jocul de-a v-ati ascunselea. Origine expresiva. Dupa Tiktin, de la "uite-l aici". Cf. , vb. refl. (a se arata, a se ivi), pe care Tiktin (urmat de DAR si de Scriban) il considera der. de la interj. (cf. var. , care pare a-i da dreptate), si pe care Cihac, II, 151, o punea gresit in legatura cu sl. "a merge", iar Philippide, II, 718, cu alb. "a da". Este cuvint folosit aproape exclusiv in Mold.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*itii
interj. (De obicei repetat; adesea cu valoare de verb) Cuvant care arata miscari ritmice repetate, intrerupte sau leganate. Cuvant care arata o inaintare greoaie, inceata. - Formatie onomatopeica.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*hata
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita latratul cainelui. - Onomatopee.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*ham
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita latratul cainelui sau urletul lupului. - Onomatopee.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*hau
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita strigatul gastelor. - Onomatopee.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*ga
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita sunetele caracteristice ale pasarelelor. = joc de copii la care jucatorii se apuca unii pe altii de dosul palmei, ciupindu-se de piele si repetand "cirip-cirip". - Onomatopee.(by 8W1S2e10r10g11i4o)*cirip
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita sunetele caracteristice produse de unele insecte in zbor. - Onomatopee.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*zum
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita sunetele caracteristice scoase de porc. - Onomatopee.(by 15W15S8e9r2g2i10o)*groh
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita sunetul drambei sau (|ir|ironic|.) al viorii. - Din (by 8W9S2e2r11g11i4o)*dranga
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita sunetul produs de lichide care curg dintr-un vas (cu gatul stramt) sau care aluneca pe gat. - Onomatopee.(by 14W7S7e1r1g9i9o)*gal
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita sunetul ritmic al ceasornicului, bataile inimii etc., tic-tac. - Onomatopee.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*tic
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita sunetul unui clopot (mare); bang, dang. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*balang
interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita zgomotul pe care il fac picioarele cand lovesc pamantul in mers. [Var.: (pop.) interj.] - Onomatopee.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*trop
interj. (De obicei repetat) Cuvant care reda mormaitul ursului. - Onomatopee.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*mor
interj. (De obicei repetat) Cuvant care reda rasul, mai ales rasul fortat. (Repetat) Cuvant care reda plansul. Exclamatie care exprima mirare, neincredere. Cuvant care exprima o afirmatie. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 2W2S3e11r11g5i5o)*ha
interj. (De obicei repetat) Cuvant care reda zgomotul usor produs de pasii cuiva, de mersul in varful picioarelor etc. - Onomatopee.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*pas
interj. (De obicei repetat) Exclamatie cu care se cheama puii, gainile sau ratele (la mancare). - Onomatopee.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*pi
interj. - Drace! - Mr. Tc. "sa te apuce crampele" (Seineanu, II, 91); cf. ngr. ???????.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*carnacsi
interjectie.cuvant care imita cantecul greierului-onomatopee(by 1W9S9e3r3g11i12o)*interjectiecuvant
interjectie, folosita in general in situatia in care emitatorul vrea ca receptorul sa inteleaga ce doreste din reactia lui (bucurie, nervozitate, etc.)(by 8W2S2e10r11g4i4o)*interjectie
interj. - Ei, pst, stai! - Var. (Mold.) Mr. megl. istr. Ngr. with (Scriban), cf. alb. , bg., sb. ven. Putin probabila der. din lat. "mascul" (Philippide, II, 722); si mai putin inca din lat. (Seineanu, 345).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*mare
interj. Exclamatie care apare ca un refren de lauda in cantari bisericesti. Expr. (Fam.) (cuiva) = a lua parte la imormantarea cuiva, a imormanta pe cineva. (Fam.) S-a sfarsit! s-a terminat! amin! [Var.: interj.] - Din sl.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*aleluia
interj. Exclamatie care exprima admiratia; bravo! Expr. (Fam.) (sau etc.) sau (sau etc.) = bravo! te felicit! sa-ti fie de bine! - Din tc.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*halal
interj. Exclamatie care exprima ciuda, regret, necaz, plictiseala, dezgust etc. - Onomatopee.(by 6W14S15e8r8g8i2o)*uf
interj. Exclamatie care exprima dezaprobarea, nemultumirea sau mirarea. - Onomatopee.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*tt
interj. Exclamatie care exprima diverse sentimente: admiratie, bucurie, regret, nostalgie; exclamatie care insoteste evocarea unor amintiri, constatarea unor fapte etc. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*ehei
interj. Exclamatie care exprima diverse sentimente: dispret, resemnare, dezamagire, necaz etc. - Onomatopee. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*eh
interj. Exclamatie care exprima diverse stari si sentimente (durere fizica, mirare, surprindere, bucurie etc.).(by 15W15S8e9r2g2i11o)*au
interj. Exclamatie care exprima durere, spaima, dor, mirare. [Var.: interj.](by 14W7S8e1r1g10i10o)*aoleu
interj. Exclamatie care exprima insufletire, entuziasm, aprobare, indemn etc. - Din rus. fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*ura
interj. Exclamatie care exprima multumirea cuiva ca s-a lamurit sau ca a gasit raspunsul la o intrebare care il framanta.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*aha
interj. Exclamatie care exprima o chemare sau prin care se atrage cuiva atentia. Exclamatie care exprima: voie buna, satisfactie, placere, admiratie, nerabdare, rezerva, contrarietate, surprindere, regret etc. (Adesea repetat) Exclamatie care lasa sa se inteleaga ca lucrurile sunt mult mai complicate decat par sau decat le crede cineva. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*hei
interj. Exclamatie care exprima o emotie puternica, de placere sau surprindere (placuta). (dupa engl. ) [; in ](by 7W1S1e9r10g3i3o)*uau
interj. Exclamatie care exprima o surpriza neplacuta, un sentiment de teama, o porunca, ideea unei miscari repezi sau neasteptate etc. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*hait
interj. Exclamatie care exprima surprinderea, dezamagirea sau recunoasterea unei greseli. (dupa engl. ) [; in ](by 5W5S13e14r7g7i1o)*ups
interj. Exclamatie care exprima: surprindere; multumire; satisfactie (rautacioasa). (Fam.) Poftim? ce? cum? Nu-i asa? n-am dreptate? (Repetat) Cuvant care imita rasul in hohote. - Onomatopee.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ha
interj. Exclamatie care exprima surprindere, neincredere etc. fata de cele spuse de cineva. (by 9W9S2e3r3g11i12o)*oho
interj. Exclamatie care exprima un indemn (la o actiune). (Cu ton de comanda, exprimand nerabdarea vorbitorului; adesea repetat) Exclamatie care exprima incercarea de a imbuna pe cineva. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) (Adverbial, in compuse) = incet, anevoios. (Marcheaza inceputul unei actiuni) (In expr.) , exclamatie prin care se respinge o parere sau se dezaproba o comportare; as! sau , se spune cand mustram cu indulgenta pe cineva care nu ia in seama sfaturile sau avertismentele noastre. [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*haide
interj. Exclamatie care exprima un sentiment de neplacere, de apasare, o senzatie de greutate; uf. - Onomatopee.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*pfu
interj. - Exclamatie care figureaza in cintarile bisericesti. - Var. Mgr. ????????? (din ebr. ), direct din gr. in cazul var., iar la cealalta forma prin intermediul sl. - Der. interj. proprie poeziei pop. cu caracter religios, cum sint colindele (D. Dan, apud Bogrea, XV, 171); daca aceasta ipoteza este exacta (cf. var. ) este cuv. contemporan cu cele care alcatuiesc fondul lat. al rom. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*aleluia
interj. Exclamatie care insoteste o saritura, o miscare brusca sau (rar) care sugereaza o cadere. Exclamatie care se rosteste la sosirea cuiva sau la interventia neasteptata a cuiva. Cuvant care exprima o schimbare subita de atitudine, de situatie. [Var.: , interj.] - Onomatopee.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*top
interj. Exclamatie care: introduce, insoteste, intareste sau exprima o intrebare; exprima sau insoteste si intareste un indemn, o mustrare, o porunca; exprima mirarea; arata trecerea dela o idee la alta. - Onomatopee.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ei
interj. Exclamatie conventionala prin care se cheama sau se raspunde la telefon. Exclamatie de chemare. - Din fr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*alo
interj. Exclamatie cu ajutorul careia se impune cuiva tacere; st! - Onomatopee.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*tist
interj. Exclamatie de aprobare (totala), de lauda sau de apreciere (insotita de aplauze); foarte bine, excelent, minunat. [Var.: (pop.) (inv.) interj.] - Din fr., it. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*bravo
interj. |Exclamatie|Exclamatie| folosita cand cineva face un lucru nepotrivit, neasteptat sau cand spune o vorba deplasata. - .(by 10W10S3e3r12g12i5o)*hodoronctronc
interj. Exclamatie folosita cand cineva face un lucru nepotrivit, neasteptat sau cand spune o vorba deplasata. - .(by 8W8S1e1r10g10i3o)*hodoronctronc
interj. - Exclamatie folosita la telefon. Fr. , din engl. Se foloseste exclusiv la convorbirile telefonice.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*alo
interj. Exclamatie pe care o scoate cel caruia ii este frig; bruh. Exclamatie care exprima spaima. Exclamatie care exprima dezgustul sau greata. Exclamatie cu care oile sunt indemnate la mers. (De obicei repetat) Cuvant care imita sunetul tobei. - Onomatopee.(by 1W1S10e3r3g12i12o)*brr
interj. - Exprima bucuria si entuziasmul; ovatie. - Exprima durerea: vai! - (S.n.) Durere, chin, suferinta. Creatie spontana. - Der. vb. (a striga; a racni; a chema in gura mare; a striga de bucurie; a spune o ); s.n. (strigat, tipat), der. de la vb. cu suf. , ca (dupa DAR der. direct de la interj.); (var. ), v.b. (a striga, a tipa; a cinta foarte tare); s.f. (strigat); s.n. (strigat); s.f. (strigat; compozitie cu caracter de epigrama care se recita de obicei in timpul jocului popular); adj. (care chiuie). Nu se vede legatura pe care incearca sa o stabileasca Pascu, 257, intre aceste cuvinte si lat.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*chiu
interj. - Exprima efortul de a sari sau de a ridica o greutate; serveste ca indemn in aceste imprejurari. - Var. Mr. Creatie expresiva, cf. alb. germ. engl. tc. (dupa Graur, VI, 330, tc. este etimon al rom. ). - Der. s.n. (salt, saritura; obstacol, groapa; dificultate, neplacere); , vb. (a sari, a topai); , s.f. (denivelare, groapa); , adj. (plin de gropi). - Cf.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*hop
interj. - Exprima gingureala copiilor si strigatul gistelor. - Var. Creatie expresiva. - Der. , vb. (despre giste, a striga), cf. sl. germ. ; (var. ), s.f. (strigat al gistelor); s.m. (copil; Bula, personificare a copilului care le stie pe toate); (var. ), s.f. (mama; sora mai mare); (var. ), vb. (despre rate, a striga; despre copii, a ginguri); , s.f. (micut, mititel; obiect mic); s.m. (copil, copilas); , s.f. pl. (anemona, Anemona pulsatilla); (var. ), s.n. (Trans., terci); , s.m. (prost, tont); , s.f. (prostie). Cf. (by 7W15S15e9r9g9i2o)*ga
interj. - Exprima ideea de a apuca repede, sau de a inghiti. Creatie expresiva, cf. sl. "a musca", rut. "a apuca", mag. "a inghiti", germ. "a apuca", fr. "a inhata, a prinde", ngr. ????? "a inghiti". - Der. vb. (a inghiti); (var. ), vb. (a inghiti) cu expresiv; vb. (a se apleca griul); (var. ), adj. (mincau, lacom); vb. (a prinde, a inghiti); vb. (a inghiti); vb. (inv., a supune, a subjuga), plecind de la ideea de "a fi prins"; s.f. (cirlig de undita; forta, violenta), in Trans. , format ca si poate influentat de (der. din sl., bg. "imbucatura, muscatura" sau rut. "cursa de soareci", propusa de Cihac, II, 135; DAR; Candrea; Iordan, IV, 54, este posibila fara a fi necesara data fiind sursa expresiva comuna); s.m. (prost, bleg), pe care Seineanu, 229, il deriva din gr. ????? "simplu", iar Cihac, II, 135, urmat de DAR, din bg. ; , vb. (Olt., a inghiti); , vb. (Basar., a nu scoate o vorba); (var. ), s.n. (Trans., Bucov., minge), pe care DAR il pune in legatura cu mag. "a apuca"; , s.f. (joc cu mingea); , adj. (incilcit, se spune mai ales despre lina); vb. (Mold., a se juca, a se zbengui). Nu este clar, daca apartine aceleiasi radacini expresive , s.m. (bucata, ciob), pe care DAR, urmindu-l pe Cihac, II, 133, il pune in legatura cu sl. "a strica", si cu , s.n. (Olt., zaduf), cu der. sai vb. (Trans., a rupe, a desface, a strica), s.f. (Olt., zaduf). - Cf. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*hap
interj. - Exprima ideea de miscare rapida. - Var. Creatie expresiva, cf. - Der. (var. ), s.f. (plevusca, peste marunt; varietate de grindel, Cobitis taenia; baiat ager, descurcaret; femeie de serviciu); , s.f. (copil, baiat; fata; tinara usuratica; flecustet, nimic); , s.m. (persoana versatila, volubila, fara minte); , vb. (a misca repede; refl., a fierbe, a se agita; refl., a se rasuci; refl., a se fandosi), cu var. rara (dupa Cihac, II, 108, aflat in legatura cu ceh. "a se misca", sb. "a zburataci"); , adj. (care se misca); s.f. (agitatie, larma; leganare; moft, nazuri); , s.f. (plevusca; Arg., moft, nazuri); , s.f. (Arg., moft, nazuri); , s.f. pl. (Arg., nazuri); , s.f. (notite folosite de elevi pentru a copia la examene; ziar de categorie inferioara), probabil prin confuzia fr. cu , datorita rapiditatii cu care trebuie consultata (dupa Tiktin, in legatura cu germ. l "bucata"). - Din rom. provine rut. (Miklosich, 14).(by 5W5S13e13r7g7i7o)*fit
interj. - Exprima ideea de schiopatat. - Var. Creatie exprima, cf. - Der. (var. ), vb. (a schiopata), pe care Tiktin il punea in legatura cu pol. "picioroange" si DAR cu sl. "mers", cf. ; , s.n. (groapa), probabil in loc de De aceeasi origine trebuie sa fie (var. ), s.m. (Mold., gogoman, nataflet) al carui semantism pare sa se explice prin ideea de baza ca "nu stie sa se fereasca de gropi", cf. definitia populara a prostului, (Philippide, II, 726, explica prin ; Scriban, prin , ca si cum ar insemna "totdeauna inalt"). Cf. si , vb. (Munt., a se legana, a schiopata), pe care Scriban, 1912 si DAR, il pun in legatura cu mag. "a se agita".(by 11W11S4e5r13g13i7o)*hodic
interj. - Exprima ideea de scrisnet. - Var. Creatie expresiva, cf. lat. "despre ciini, a mirii", sp. - Der. vb. (a scirtii, a scrisni, a mirii), cf. (dupa Cihac, II, 504, din mag. "a mirii"); adj. (care hiriie); s.f. (jucarie, morisca, zbirniitoare); s.f. (miriit; tuse, magareasca); s.f. (scrisnet, miriit); , vb. (a scrisni); , s.n. (bizoi al cimpoiului), care dupa Draganu, III, 718, provine din mag. "horcaiala"; (var. ), s.f. (decrepitudine, horcaiala); , s.f. (cobe, tifna; rabla, vechitura, hirb; teasta, craniu), cu suf. -, cf. , sau formatie regresiva de la vb. (dupa Cihac, II, 135 din sl. "a tusi"; pentru DAR, din sl. , de la "boala", cf. ; dupa Draganu, III, 1088, in loc de , dim. al lui , dupa Diculescu, 476, din gr. "oala"; , vb. (a respira horcait; a gifii; a scarpina, a freca), cf. si de asemenea bg. "a sforai", sb. "a sforai", rus. "a freca" etc.); s.f. (horcait); , s.f. (horcait); s.f. (prostituata); , s.f. (scroafa batrina), cu expresiv; s.m. (porc batrin); , vb. (Mold., a sforai); (var. ), s.f. (Mold., sforait); , vb. (a sforai; a respira horcait), cf. (dupa Conev 91 din bg. , de unde mr. , cf. megl. ); (var. ), s.f. (sforait; horcait); adj. (care horcaie); s.m. (persoana care sforaie); (var. ), vb. (a sforai); (var. ), vb. (a se foi, a se agita, a se misca; a gresi), cf. (dupa Cihac, II, 506 si DAR din mag. "a linia"); s.n. (larma, zgomot); (var. ), s.f. (prostituata), pe care Pascu, VII, 559, il der. din rut. ; , vb. (Trans., a impodobi, a infrumuseta), cf. ; , s.f. (cearta, scandal; multime, forfota), cf. ; , vb. (Trans., a goni pasarile din curte); , s.n. (bataie, gonire a animalelor, la vinatoare), cf. (numele vine de la zgomotul presupus de gonirea animalelor, la vinatoare; formal, trebuie plecat de la , cu sing. refacut); vb. (a goni animalele la vinatoare); s.f. (gonire; vinatoare); (var. ), vb. (a scirtii, a scrisni); , s.f. (morisca, zbirniitoare); s.f. (scrisnet, zgomot); (var. ), vb. (a scrisni; a face zgomot; a scutura, a zgiltii), pe care Cihac, I, 144, il pune in legatura cu ceh. "zgomot"; s.f. (scrisnet); (var. ), adv. (pe brinci); , s.f. (ruina, cladire mare si darapanata), der. de la precum de la (dupa Scriban, din ngr. ?????????? "fabrica de hirtie", ipoteza putin convingatoare); , vb. refl. (a sta sa cada; a decadea; a slabi, a imbatrini). - Cf. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*hir
interj. - Exprima ideea de zgomot, de frig sau de nemultumire. Creatie expresiva. - Der. , vb. (a rasuna, a vui, a rage; a bombani, a bodogani; despre porci, a grohai), coincide cu ; s.f. (zgomot, grohait); , s.n. (zgomot, vuiet); vb. (a face zgomot), incrucisat cu .(by 8W2S2e10r10g4i4o)*hu
interj. - Exprima latratul ciinelui. - Mr. Creatie spontana, cf. fr. ( "hamer" "a latra" (Seineanu, 113). - Der. vb. (a latra); , s.f. (latrat); , s.f. (latrat); , vb. (a latra).(by 12W5S6e14r14g15i8o)*ham
interj. - Exprima miriitul ciinelui, ca si ideea de a sfisia. Creatie expresiva. Este simpla var. de la , cf. ; der. sai se confunda adesea cu cei de la sau - Der. , s.f. (trintire, scuturare; harmalaie); (var. ), adv. (in bucati, pe parti), ultima forma incrucisata cu tc. "in mii de cioburi" (Popescu-Ciocanel 32); s.n. (harmalaie, larma), cu suf. expresiv -, cf. ; s.f. (bucata); (var. ), s.n. (scirtiit, scrisnet, zgomot; larma); (var. ), vb. (a sta de vorba, a palavragi; a se certa, a tipa; a face zgomot); (var. ), s.f. (agitatie), cf. ; s.m. (vorbaret), cf. ; s.m. (evreu), cf. rut. "femeie stricata" care pare a proveni din rom.; , s.m. (june prim, cavaler), cf. ; , s.f. (cochetare, flirt); (var. ), s.f. (harmalaie, scandal), cu disimilare la var. (dupa DAR, prin influenta lui ; pentru Pascu, I, 194, din sl. "rebeliune"); , s.n. (bucata rupta, mai ales de carne; parte, cirpa, zdreanta; picior de pasare), din , cu var. (dupa Candrea, provine din mag. ); (var. ), vb. (a sfisia, a sfirteca), var. cu influenta lui .(by 15W8S8e2r2g2i11o)*hara
interj. - Exprima miscarea unui corp sau a unui membru. - Var. Creatie expresiva, de acelasi tip ca - Der. vb. (a misca); s.f. (miscare); s.f. (codobatura); s.m. (tintar). Scriban pune in legatura vb. cu mag. "a schiopata".(by 5W5S14e14r7g7i1o)*bit
interj. - Exprima o admiratie amestecata cu invidie. Cuvint obscur, pe care dictionarele il clasifica de obicei ca adj., cu sensul de "bogat, fericit, de invidiat". Aceasta acceptie nu pare sigura, si banuim ca se datoreaza influentei inconstiente a etimonului care s-a propus. Toate exemplele care se aduc par a indica o interj. S-a incercat sa se explice printr-o aluzie, de altfel imposibila, la bogatiile lui Cressus (Seineanu, 172; Cihac; Tagliavini, XII, 207), sau la nisipurile aurifere ale riului , din Transilvania (Tiktin; cf. Iorga, XXVI, 88). DAR il pune in legatura cu sl. "cruce", adaugind ca legatura intre ideea de "cruce" si cea de "fericire" este fireasca in conceptia crestina. Credem ca legatura cu sl. este sigura, dar trebuie inteleasa ca o blasfemie aproape pe fata; se stie, de altfel, ca multe expresii injurioase din rom. au o nuanta de admiratie, de invidie si chiar de afectiune.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*cris
interj. Exprima o intrebare nuantata de indoiala sau mirare. Alteori introduce pur si simplu intrebarea. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*aba
interj. - Exprima o intrebare nuantata de indoiala sau mirare. Alteori introduce pur si simplu intrebarea. Creatie expresiva.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*aba
interj. - Exprima o postura subiectiva, de regret, dezamagire, descurajare sau mila. - Var. Creatie expresiva, cf. bg. V. Carstensen 25-27.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*hei
interj. - Exprima suieratul sau fluieratul. - Var. interj. (exprima zgomotul unei miscari rapide si scurte); , interj. (exprima suieratul). Creatie expresiva, cf. Puscariu, I, 86; Iordan, VII, 257. - Der. (var. ), vb. (a suiera, a vibra; a trosni; a misuna); , vb. (Mold., a vorbi printre dinti); (var. ), vb. (a suiera); (var. ), s.f. (trosnet, suierat); (var. ), adj. (care fosneste); s.f. (nuia, bici); , vb. (Trans., a suiera); , s.n. (Bucov., iarba); , s.f. (trisca); , s.n. (suier, zumzet, trosnet), in loc de , alterat ca , etc.; , adj. (ager; cu sensul de "mindru" pe care il propune DAR nu ne este cunoscut). (var. ), s.n. (matauz; manunchi) este un der. de la , cu suf. -. Prin metateza s-a obtinut , s.n. (pleasna de bici), numit astfel fiindca face sa pocneasca biciul (dupa Cihac, II, 338, din ceh. "lovitura de bici"; dupa Scriban, din sl. "taietura, sectionare"); der. , vb. (a biciui, a musca, a rani); , s.f. (muscatura). De la var. (cu expresiv, cf. , ), provin: , s.f. (trisca; palma, lovitura; femeie vorbareata); , s.f. (nuia; palma, lovitura; codobatura; |smintana|smantana| batuta; fata frumoasa, mindrete de fata), alterare a cuvintului anterior (pentru sensul de "|smintana|smantana| batuta", cf. fr. ); trecerea semantica la "fata frumoasa" este fireasca, prin intermediul notiunii de "lucru excelent"; cf. sp. , Iordan, VII, 265); (var. ), vb. (a suiera; a biciui); , s.f. (trisca); , s.f. (trisca; femeie certareata; masura de capacitate pentru bauturi alcoolice, in valoare de un sfert de litru), ultimul sens prin incrucisare cu germ. "sticluta"; , s.m. (betiv). Cf.(by 3W12S12e5r6g6i14o)*fis
interj. - Exprima sunetele scoase de pasarile din ograda. - Exprima ideea a ceva minim: nimic, nici un pic. Formatie expresiva; cf. , si sl. "a piui." Miklosich, 42, pune in legatura rom. cu sl., dar radacina expresiva este probabil spontana, ca in sau gr. ?????-, sicil. (REW 4674), fr. Der. (var. ; mr. ), vb. (a piui, a cirii), pe care Conev 54 il deriva din bg. (cf. Capidan, 60 si Pascu, I, 66); s.n. (piuit); vb. (a piui, a tipa; a bombani; a protesta; a spune ceva, a deschide gura), care pare o forma redusa de la var. cf. , dar este contaminata de sl. , cu acelasi sens (dupa Skok 72, din sb. ); , s.f. (chitibus; neintelegere, cearta); adj. (certaret, scandalagiu); adj. (certaret); vb. (a face scandal; a critica; a se agita, a se foi); s.f. (incurcatura, belea); (var. ), s.f. (pretext).(by 4W12S12e12r6g6i14o)*circ
interj. - Exprima sunetul produs de gaze sub presiune. - Var. Creatie expresiva. - Der. vb. (a fluiera, a suiera, a gifii; despre giste, a sisii; a scapa vinturi); s.f. (suierat); , adj. (suierator); s.f. (suierat; vint, basina); , vb. (a sufla tare, a suiera, a fluiera); , s.f. (suierat). Cf. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*fis
interj. - Exprima sunetul produs de o cadere zgomotoasa sau de hurducaitul unei carute grele. - Var. Creatie expresiva, cf. fr. sp. Se foloseste adesea in compunere: forma prin care se desemneaza o greseala foarte mare. Pentru intentia expresiva, cf. compunerea asemanatoare Der. (var. ), s.n. (navod), pe care il pune in legatura cu sl. "oala"; , adj. (invechit, stricat; neputincios, ramolit), pe care Cihac, II, 503, Tiktin si DAR il pun in legatura cu mag. "imblaciu" (cf. ); s.f. (vechitura, hirb; morisca, hiriitoare; vorbaret, flecar); , s.f. (vechitura, lucru uzat); , vb. (a hurui, a zdrangani; a face zgomot in mers); s.f. (zgomot suparator, zdranganit); s.f. pl. (boarfe, catrafuse); , vb. (a repara); , s.n. (Trans., unealta, scula); (var. ), vb. (a scutura, a zgiltii).(by 6W14S15e15r8g9i2o)*hodoronc
interj. - Exprima surpriza. - Imita risul. - Subliniaza o interogatie. Creatie spontana. Se foloseste si in var. (sensul 1), (sensul 2), (sensurile 1 si 2), (sensul 1), (sensul 3); cf. Sensul 2 impune adesea repetitia.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*ha
interj. - Exprima zgomotul balacelii. Creatie expresiva, rara. - Der. (var. ), s.f. (femeie stricata; broasca; gura, cioc, plisc; posirca), se foloseste mai ales in expresia "foarte ud" (dupa Cihac, II, 174, din pol. "posirca", dupa Diculescu, 492, dintr-un lat. care ar proveni din gr. ????o? "umed"), cf. si (var. ), s.f. (gura, plisc), cf. ; (var. ), vb. (a fi ud leoarca; a stoarce; a asuda; a se balaci; a halpai, a inghiti), cf. ; s.f. (balaceala); (var. ), s.m. (Trans. de E, venetic, strain care nu cunoaste limba); s.f. (Trans., gura, plisc), poate prin incrucisare cu "satir"; , s.m. (Trans., flecar, limbut; intrigant); s.f. (femeie flecara), pe care Bogrea, IV, 826, il lega de lab. "ciugulire" si DAR de mag. "persoana care injura". Toate aceste cuvinte se intilnesc cu rezultatele expresive ale lui si (by 7W15S1e9r9g3i3o)*liorc
interj. - Exprima zgomotul de tropaiala. Creatie expresiva, cf. , care exprima zgomotul bataii din palme, si Relatai cu (Tiktin) este putin probabila. - Der. vb. (a tropai; a face zgomot cu incaltamintea); s.f. (tropaiala).(by 4W4S13e13r6g7i15o)*lipa
interj. - Exprima zgomotul facut de aripi in zbor. Creatie expresiva. Pentru valoarea expresiva a grupului , cf. Iordan, II, 170. - Der. vb. (a da din aripi; a flutura; a pilpii; a se bilbii), cf. sl. "a fi peltic", ca si celelalte formatii expresive din rom. , etc.; s.f. (actiunea de a filfii, fluturare; gingaveala); s.n. (filfiiala; gingaveala); adj. (care da din aripi; care pilpiie; care flutura; care se bilbiie); , vb. (a biigui, a molfai, a bolborosi); , s.n.; s.f.; s.f. (molfaiala, biiguiala); , s.m. (bilbiit, gingav), cf. sl. "a se bilbii"; , vb. (a fi gingav, a biigui); vb. (a bizii), cf. Iordan, II, 173. Cf. (by 8W2S2e10r11g11i4o)*fil
interj. - Exprima zgomotul produs cind se bea. Creatie expresiva, cf. - Der. (var. ), vb. (a sorbi, a inghiti cu zgomot); s.f. (actiunea de a bea).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*horp
interj. - Exprima zgomotul produs cind se inghite mincarea sau bautura. Creatie expresiva. - Der. , vb. (a inghiti, a infuleca, a indopa; a ghiolcai matele), cf. ; s.f. (inghititura mare; chioraiala).(by 14W8S8e1r2g10i10o)*ghiort
interj. - Exprima zgomotul produs de a lipai sau zgomotul produs de doua corpuri care se lipesc, cum ar fi solul si piciorul gol sau mina palmuind o fata. - Var. Creatie expresiva, cf. fr. - Der. vb. (a se balaci, a plescai), cf. bg. "a inghiti"; s.n. (actiunea de a bea cu zgomot); s.f. (terci), pe care Cihac, II, 668 si DAR il deriva din gr. ?????; vb. (a palmui; a turti), cu suf. expresiv - (cf. Iordan, II, 188); adj. (turtit; prostit, zapacit, nating); s.f. (palma, scatoalca; baba-oarba); , s.f. (scatoalca); (var. ), vb. (a palmui, a plescai; a merge cu zgomot cu picioarele goale; a tropai; a trancani), cf. rut. "a flecari" (dupa Cihac, II, 169, din slov. sb., cr. "a plescai"; dupa Scheludko, I, 165, din rut.); (var. ), s.n. (balaceala, plescait; tropait); (var. ), s.f. (gura, plisc); , s.f. (posirca, supa apoasa); , vb. (a minca pe apucate, a ciuguli); (var. ), vb. (Bucov., a sorbi, a halpai); (var. ), s.f. (gura, plisc); (var. ), vb. (a trancani; a bate cimpii; a se bilbii; a halpai; a croncani); , s.m. (flecar, golan, urlator); (var. ), vb. (a flecari). Se intilnesc cu der. expresive de la si ; cf. si (by 1W9S9e3r3g11i11o)*lap
interj. - Exprima zgomotul produs de bulbucii de apa, si mai cu seama de un lichid care curge din sticla. - Var. Creatie expresiva, cf. fr. , slov. (Skok 72). - Der. vb. (a tisni, a se ivi, a izvori; a curge cu zgomot), der. de la ca de la ; (var. ), s.f. (faptul de a gilgii; zgomot produs de un lichid care curge); adj. (care gilgiie); s.n. (gilgiiala); , s.f. (Trans., foc, palalaie). Cf. si Puscariu, I, 82.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*gil
interj. - Exprima zgomotul produs de ciocnirea a doua corpuri, de o lovitura sau o cazatura. Creatie expresiva, care se intilneste cu sl. sau "a bate cu putere", de unde bg. , sb. , rus. (Berneker 97); fapt pentru care Miklosich, 18, n-a sovait sa derive cuvintul rom. din sl. Pe de alta parte, rezultatele acestei radacini expresive s-au contaminat si cinfundat adesea cu cele ale lui Der. (var. ), vb. (a izbucni; a bombani, a izbi); (var. ), s.f. (zgomot brusc); , s.m. (certaret, gilcevitor); , adj. (prost dispus, ursuz); vb. (a supara, a irita); vb. (a pocni; a cadea zgomotos).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*buf
interj. - Exprima zgomotul produs de ciugulitul pasarilor, sau de mersul pe virfuri. - Var. Creatie spontana. - Der. , s.n. (cioc), cuvint rar; vb. (a ciocani, a lovi cu ciocul; a rupe lastari, a paste; a minca pe apucate; a fura cantitati mici; a culege, a aduna; a pisca; a bate, a face zob; refl., a se ameti, a se chercheli), care se considera de obicei der. de la sb. , "a ciupi, a smulge", si acesta din alb. "a ciuguli" (Cihac, II, 50; Puscariu, 265; DAR; cf. Conev 96; Rosetti, II, 114), insa ex. straine s-ar putea multiplica (bg. "a rupe", "a ciuguli", mag. "a ciupi"), probabil datorita radacinii expresive comune; , s.f. (sterpelire; furtisag; actiunea de a ciupi); s.f. (ciupeala; cantitate mica); adj. (borfas); , vb. (a ciuguli, a da cu ciocul; a minca pe apucate; a jumuli; a pirli porcul pentru a-l curata de par; a fura, a sterpeli), creatie expresiva, cu adaugarea grupului - (Graur, VI, 146), pe care Tiktin si DAR il explica prin mag. "a smulge", cuvint cu siguranta in legatura, cu sb. (in schimb, din mag. provine , care circula in Trans., cu aceleasi acceptii); , s.f. (Bucov., groapa); vb. (Bucov., a merge pe virfuri; despre mistreti, a grohai; a se balaci), der. normal de la pe care DAR il separa ca si cum ar fi trei cuvinte diferite, explicindu-l pe primul prin rut. "a merge." Ca si in alte cazuri de creatii spontane, este greu de stabilit legatura exacta a lui cu alb. "cioc"; nu pare insa de folos nici sa ajungem, pentru a o explica, la limbile anterioare indoeurop. (Lahovary 324).(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ciup
interj. - Exprima zgomotul produs de lovirea unei foi de metal. - Var. Mr. Creatie expresiva. Se intilneste cu , s.n. (bat incovoiat pentru batut lina), din sl. "bita", astfel incit este greu de stabilit daca , s.n. (|drimba|dramba|) provine dintr-unul din aceste doua cuvinte. Pentru posibila legatura semantica intre "bita" si "drimba", cf. lat. "bita", "trasura"; fr. "trasura" si "drimba"; sl. > rus. "targa" > , s.f. (Mold., caruta), s.f. (Mold., clopotel). Totusi, Cihac, II, 101 si Candrea deriva acest cuvint de la sb. "|oblinc|oblanc|", iar Conev 67 din bg. "a bate clopotele"; dupa Scriban ar fi doar var. de la Der. (var. , mr. ), vb. (a rasuna, a zornai; inv., a bate din palme; a cinta prost la un instrument muzical; a cinta la drimba); (var. ), s.f. (danganit); , s.m. (clopotel); , s.f. (crai, curtezan), cf. Cf.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*dring
interj. - Exprima zgomotul produs de lovirea unui corp cu un obiect moale sau fara consistenta. Creatie expresiva, cf. - Der. s.f. (palma, lovitura; obiect, moale, cu consistenta unui terci; prost, tont); (var. ), vb. (a clefai prin noroi; a se inmuia; a deveni moale, a fi prea copt, a se strica); s.f. (rar, palma; noroi, glod, mocirla); s.f. (noroi); (var. ), s.n. (cirpa), cf. Iordan, II, 176; vb. (Trans., a se vesteji); s.f. (femeie de moravuri usoare); s.f. (tescovina; fulg de zapada; puf); (var. ), s.n. (cirpa folosita la ungerea rotilor carului), cf. Draganu, I, 319 si Iordan, II, 173; vb. ( a murdari, a minji), din cuvintul precedent prin intermediul unui metateze; s.f. (murdarie); vb. (a murdari; a chinui, a calca in picioare, a maltrata); , s.f. (murdarie; maltratare). este evident creatie expresiva, dupa cum o arata inrudirea lui din punct de vedere semantic si fonetic cu , terminatia - si prezenta var. Asemanarea cu mag. "a vopsi" (Cihac, II, 499; DAR; Draganu, I, 319; Bogrea, IV, 853; Puscariu, XII, 467, care propune un mag. ), pare intimplatoare; cf. si Dupa Draganu, II, 263, ar fi un der. de la un mag. , de la "animal"; si dupa Graur 129, din tig. "asezati-va".(by 7W15S15e8r9g9i2o)*fleasc
interj. - Exprima zgomotul produs de o lovitura sau o cadere; boc, poc. - Var. , interj. (pentru a atrage atentia, pentru a arata copiilor primejdia de a cadea); (Alecsandri). Creatie expresiva, bazata pe consonanta tipica pentru a evoca zgomotul produs de o cazatura sau o lovitura, cf. - Der. vb. (a bate clopotele; a palpita); , s.f. (tic-tac; tiuit). Ca si in alte cazuri, intentia imitativa sugereaza trei posibilitati ale zgomotului: 1. zgomotul singur (bic). 2. ritmul binar, care indica o miscare in doi timpi, cu posibilitate de durata; , interj. (exprima zgomotul ritmic al unei izbituri, mai ales al unei caderi in apa); vb. (a cadea in apa; a se balaci); , s.f. (balaceala); 3. ritmul ternar sau spart, care pare a presupune intentii secundare, de opunere fata de miscare si de cadere definitiva; , interj. (exprima zgomotul produs de caderea in apa a unui corp greu). Cf. aceleasi posibilitati expresive la si ; la si ; la si ; si posibil la si ). - DAR vede in o posibila influenta a mag. "implinit, implinire", si in o contaminare cu .(by 9W3S11e11r5g5i7o)*bic
interj. - Exprima zgomotul produs de rostogolirea unui obiect rotund. Creatie expresiva. - Der. (var. ), adv. (inutil, degeaba); , s.f. (felie, bucata rotunda; Olt., dans popular); , adv. (de-a rostogolul); , s.f. (rotita, stea la pinteni); , s.f. (roata, scripete); , vb. (Trans., a arunca; a face sa se rostogoleasca); , s.f. (Olt., miner de |virtelnita|vartelnita|); (var. ), vb. (a se rostogoli cu zgomot; Trans. de Vest, a tuna), a carui ultima forma indica o confuzie cu ); (var. ), s.n. (Mold., larma, harababura); s.f. (harababura); (var. ), s.f. (morisca; cascada); , vb. (a invirti), rezultat din incrucisarea cu ; , vb. (Trans., a invirti), cuvint identic cu cel anterior, cu infixul expresiv -; , s.m. pl. (Mold., picioare), pare o incrucisare a lui cu (cf. Bogrea, IV, 812).(by 15W1S9e9r3g3i11o)*dur
interj. - Exprima zgomotul produs de un suvoi de apa. Creatie expresiva, cf. sp. "siroi". - Der. , s.n. (suvoi), cf. Giuglea, I, 250; vb. (a picura, a clipoci). Apartin aceleaisi radacini (var. ), s.n. (suvoi); (var. ), vb. (a picura). , s.n. (izvor, suvoi), din mag. (DAR), pare a face parte din aceeasi familie expresiva. Cf. Iordan, VI, 181.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ciur
Interj. Exprima zgomotul taierii. [Onomatopee]. [ de Lazar Saineanu, ed. VIII, Editura "Scrisul romanesc", S.A.](by 3W3S12e12r5g5i14o)*hart
interj. - Exprima zgomotul unei caderi, ca si al sughitului si, in general, respiratia gifiita. Creatie spontana, cf. sb., cr. "a sufla" (Cihac, II, 133). - Der. , vb. (a plinge cu sughituri, a gifii), rezultat dintr-o incrucisare cu ; vb. (a gifii); , s.f. (necaz, grija, suparare), explicabil prin sensul de "cauza de greutate respiratorie" (dupa DAR, in legatura cu mag. "despre animale, a merge cu spatele").(by 5W6S14e14r8g8i1o)*hic
interj. - Exprima zgomotul unui obiect ce se sparge. Creatie expresiva, cf. fr. , sp. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*crac
interj. (Fam.; adesea pronuntat cu "i" prelungit) Exclamatie care exprima: bucurie, multumire, incantare; mirare, surpriza; dezaprobare; repulsie, dezgust. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*phi
interj. (Fam., cu valoare verbala) Poftim! ia! tine! Expr. sau se spune pentru a arata contrarietate, surpriza, deceptie, sau pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva. Exclamatie care insoteste gestul unei lovituri; (in limbajul copiilor, de obicei repetat, cu valoare de substantiv) bataie. (Exprima nerabdare, nemultumire, surprindere fata de un lucru neplacut) Iata! uite! ei! Strigat cu care se cheama sau se gonesc unele animale domestice. (Adesea repetat) Strigat de voie buna folosit ca refren in unele jocuri si cantece populare. - Cf. alb., bg., ngr., magh. %na%.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*na
interj. (Fam.) Cuvant care exprima uimire, surprindere, suparare, necaz. - Et. nec. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*tea
interj. (Fam.) Cuvant care imita zgomotul produs de un sarut sau de supt. - Onomatopee.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*toc
interj. (Fam.) Cuvant cu care atragem atentia cuiva ca ne adresam lui. (De obicei repetat) Cuvant care exprima mirare. - Din tc. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*bre
interj. (Fam.) Cuvant de adresare catre una sau mai multe persoane de sex masculin, mai rar feminin, care marcheaza intre vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior; ba. Cuvant folosit pentru a exprima admiratie; mirare, nedumerire; neincredere; nemultumire; ironie. [Var.: interj.] - Et.nec.(by 3W12S12e5r6g6i14o)*mai
interj. (Fam.; de obicei repetat; exprima mustrari, amenintari etc.) Ia te uita...! ce mai...! - Din tc.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*ghidi
interj. (Fam.) Formula de salut folosita mai ales la despartire. - Din lat. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*salve
interj. (Fam. si ir.) Exclamatie care exprima o aprobare, o lauda, o apreciere superlativa; excelent, foarte bine, extraordinar. - Var. (dupa alte surse) - Din it. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*bravissimo
interj. Formula de politete care se foloseste: pentru a da ceva cuiva; ia, na, tine; pentru a invita o persoana sa vina sau sa se aseze undeva; pentru a indemna la actiune; (adesea precedat de exclamatia "ei") pentru a exprima indignare, ciuda, repros, nemultumire, necaz, revolta etc.; asta-i buna, na, uite. - Din .(by 7W8S1e1r2g10i10o)*poftim
interj. - Formula generica de adresare pentru femei; fato, femeie. - Var. Origine incerta. Dupa Puscariu 588, Tiktin, REW 3273, DAR si Scriban, ar fi abreviere de la , prin analogie cu Pare mai probabila der. de la , dialectal , cf. forma inv. "fie-sa" citata de Scriban. Iordan, VII, 254, propune drept etimon , care pare mai putin probabila. Cuvint cunoscut in Munt., Mold. si Bucov. (ALR, I, 199); in Mold. mai ales Curent la tara, se considera vulgarism in limba literara.(by 6W6S15e15r15g9i9o)*fa
interj. (Frantuzism) Cuvant de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu - Din fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*bonjur
interj. (Frantuzism; intareste sau garanteaza exactitatea celor afirmate) Pe cuvant! zau! serios! - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*parol
interj. (frecvent repetata) strigat cu care se mana sau se alunga gastele, curcile sau ratele; gale-gale!, gari-gari!, ghiri-ghiri!; bii-bii!; mani-mani!, uti-uti!. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*halea
interj. - Gata, amin. - Var. Origine necunoscuta. Tiktin crede intr-un etimon tig. si Scriban intr-unul ngr. Ultima ipoteza pare mai probabila, dar lipseste cuvintul corespunzator. Cf. (var. ), s.m. (baiat de tigan). Poate are legatura cu ngr. ?????????? "a comanda", intrebari.old "se ordona".(by 4W5S13e13r7g7i15o)*parapanghelos
interj. - Hai, se foloseste pentru a striga pe cineva sau a indemna. Creatie expresiva. Exista si formele reduplicate, interj., care se intilnesc cu (by 2W10S11e11r4g5i13o)*ei
interj. - Hai, vino. Tc. , imperativ de la "a veni" (DAR). - Der. , s.n. (Olt., venire); , s.n. (renta, venit), din tc. (Meyer 199; Seineanu, III, 179; Lokotsch 708), cf. alb. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*ghelai
interj. Ia! iaca^1! uite! vezi! Deodata, pe neasteptate, fara veste. - Din bg.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*iata
interj. Ia! iata! uite! vezi! Asculta! Deodata, pe neasteptate. Exprima mirare, contrarietate, protest. [Var.: interj.] - .(by 1W9S10e3r3g11i12o)*iaca
interj. - Ia te uita, asta-i acum (exprima o reticenta, adesea pur si simplu emfatica). Var. (Mold.) - Mr. Creatie expresiva, cf. ngr. ???, alb., sb., cr. Hasdeu, I, 275 credea ca este vorba de un cuvint dac.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*de
interj. - Ia te uita! Ce mai! Tc. (Seineanu, II, 181, Lokotsch 718). Sec. XVIII, inv.; se folosea mai ales la insulte.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*ghidi
interj. - Ia, tine (constituie o invitatie reala sau ironica cind se da ceva). - Bine, asta mai lipsea (arata surpriza). - Mr. Sl. (bg., sb., cr., slov., pol., rus.) (Cihac, II, 207; Tiktin), cf. ngr. ??, alb. De origine obscura, dupa Philippide, II, 725.(by 12W12S13e6r6g15i15o)*na
interj. - Imita behaitul oilor si caprelor. - Var. Creatie expresiva, de unde deriva: vb. (a scoate sunetul specific al oilor); , s.f. (behait); vb. (a behai).(by 10W10S3e4r12g12i6o)*behehe
interj. - Imita biziitul insectelor care zboara. - Exprima zeflemisirea cuiva, si mai ales a copiilor plingaciosi. Creatie expresiva, comuna mai multor limbi (REW 1057; Puscariu, I, 269 si I, 103; Sutu, II, 149), cf. sl. (Berneker 111), germ. Der. , s.f. (insecta, musca; albina; in arg., ziar); s.m. (bondar, barzaun); , s.n. (zumzet); , adj. (care biziie); s.m. (viespe); s.m. (bondar; taun); , s.m. (bondar); s.n. (in Trans., izvor, fintina).(by 4W12S12e6r6g14i14o)*biz
interj. - Imita biziitul. - Var. si der. Creatie expresiva, simpla var. a lui - Der. vb. (a bizii, a fisii, a fosni; a vibra; a agita, a zgudui), a carui asemanare cu slov. , ngr. ???????? (Cihac, II, 327; Scriban) se datoreaza sursei comune expresive; adj. (care zbirniie); s.f. (biziitoare, hiriitoare); s.f. (biziiala); s.n. (biziiala); s.f. (biziiala); vb. (Trans., a bizii, a murmura, a grohai), este fata de ca fata de ; s.f. (Trans., musca); s.f. (Trans., zbirniitoare).(by 11W5S5e13r14g7i7o)*sbirn
interj. - Imita cotcodacitul gainii care cloceste. - Var. Creatie expresiva, ca cf. Coincide cu gr. ??????, lat. fr. , sp. , bg. , alb. , germ. etc. - Der. vb. (despre closte, a cotcodaci); vb. (a sedea pe oua pentru a scoate pui; a se pune closca; a urzi in secret; a sorbi din ochi; despre oua, a se strica; despre apa, a stagna, a nu mai curge; a trindavi), pe care Miklosich, 25; Pascu, II, 187; DAR si Scriban il deriva din bg. "a cloncani", dar care este mai curind, formatie expresiva in cadrul rom.; , s.f. (closca; constelatia Closca-cu-Pui; navod), deverbal de la cuvintul anterior; s.f. (actiunea de ); , adj. (care cloceste); s.f. (incubator); s.n. (navod); vb. (despre closti, a cotcodaci); , vb. (a cloncai), care ajunge sa se confunde cu , vb. despre corbi, a scoate sunete specifice); s.f. (strigatul scos de closca); s.f. (cloncaneala). - Cf. - Ngr. ????? "closca" si ???????, "a cloncani" (Danguitsis 149) ar putea proveni din rom., daca nu sint formatii spontane.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*cloc
interj. - Imita croncanitul ciorii. Creatie expresiva, cf. - Der. s.m. (tigan), ale carui der. si semantism reproduc cuvintul (dupa DAR, de la ; insa der. este dificila).(by 10W10S4e4r12g13i6o)*gar
interj. - Imita croncanitul ciorii; uneori se spune si despre closca. Datorita confuziei populare intre si (cf. ), se aplica si acestora din urma. - Der. (cu toti der.). Creatie expresiva, cf. - Der. , interj. (sugereaza ideea unei dispute sau a unei discutii in contradictoriu); s.f. (insistenta suparatoare, bataie la cap, pisalogeala); , vb. (a croncani; a vorbi un tigan; a vorbi impleticit; a vorbi in argou; a striga pentru a speria o pasare sau un tigan; a deranja, a importuna; Arg., a fura); s.f. (sunetul anumitor pasari; Arg., cearta, harta, scandal); s.m. (Arg., batrin afon); s.n. (croncanit de pasare, cotcodaceala; galagie, larma, zarva); s.f. (morisca, jucarie de copii; sperietoare; tigan); s.m. (Arg., hot, borfas); , s.f. (cotcodaceala, ciriit). Cihac, II, 40, reduce vb. la sl. (sb., ceh. ).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*cir
interj. - Imita croncanitul corbului sau ciorii. Creatie expresiva cf. - Der. , s.m. (Maram., corb); , s.m. (corb; vultur), cf. bg. "corb"; , vb. (a scoate sunete caracteristice ciorii, corbului), cf. gr. ?????, ?????, lat. , alb. ; (var. ), s.f. (sunet caracteristic ciorii, corbului); , adj. (care croncane).(by 4W12S13e6r6g14i15o)*cronc
interj. - Imita croncanitul gainii: Creatie expresiva, cf. bg. (Conev 54), sb. , slov. (Cihac, II, 67), ceh. , mag. formatii verbale care coincid cu der. urmator. - Der. (var. etc.), vb. (a scoate sunete caracteristice gaina); , s.f. (strigatul scos de gaina).(by 4W5S13e13r7g7i15o)*cotcodac
interj. - Imita foraitul. Creatie expresiva, cf. - Der. (var. ), vb. (a (s)forai; a pufni, a fuma pipa); , s.n. (prahita, Lycoperdon communis); adj. (puhav); vb. (a pufai; a izbucni in ris), cf. ; vb. (a forai); vb. (a fuma); s.f. (forait, bufnet); (var. ), s.f. (bufnit, suflu); , s.n. (bufnit).(by 3W3S11e12r5g5i14o)*puf
interj. - Imita glasul prepelitei. - Var. Mold. Megl. Creatie expresiva. - Der. , s.m. (prepelita, Coturnix communis); s.f. (femeiusca pitpalacului), cf. bg. (dupa Hiecle 133, originea ar fi rom.), bg. (pare de origine rom., cf. Capidan, 217), alb. , mag. (Galdi, 181), gal. port. (J. M. Piel, XIV, 58-64).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*pitpalac
interj. - Imita glasul puilor si al unor pasari. - Megl. Creatie expresiva, cf. it. sp. - Der. vb. (a ciripi); s.n. (sunetul scos de pui); adj. (care piuie); (var. ), s.f. (piuit); vb. (a cinta in triluri, a ciripi); s.n. (ciripit); vb. (Trans. de S., a se lamenta), cf. mr. , pe care Pascu, I, 63, il lega de un lat. , ipoteza fara necesitate. Cf. Puscariu 1328.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*piu
interj. - Imita glasul ratei. Creatie expresiva. - Der. vb. (despre rate, a face mac, mac); s.n. (actiunea de a macai); s.f. Cf. interj. (imita glasul caprei), der. , vb. (a behai), cu var. , cf. sl. germ.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*mac
interj. - Imita grohaitul porcului. Creatie expresiva. Desi nu este atestat acest uz al interj., se pare ca imita si zomotul produs de darimarea unui morman de pietre, dupa cum reiese din der. - Der. , vb. (despre porci, a scoate sunete caracteristice; a calca in picioare; a farima), cu var. ; s.n. (morman de pietre; ruine); , s.f. (morman de pietre); , s.n. (pietris); s.n. (multime de pietre); s.f. (grohait); , s.n. (sunet scos de porci). Coincide cu radacina sl., cf. slov. "a grohai", sl. "a izbucni in ris", rus. "a rasuna" (dupa Cihac, II, 130 si Conev 72, rom. provine din sl., dupa Miklosich, din sl. "zgomot". - Aceleiasi radacini expresive pare a-i apartine s.m. (purcel de lapte), pe care DAR il deriva neverosimil de ls un lat. , cf. Puscariu, I, 328 si REW 3882.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*groh
interj. - Imita mai multe zgomote, cum sint chioraiala sau strigatul curcanului. - Var. Creatie spontana, cf. , - Der. (var. Trans., ) vb. (despre curcani, a croncani; despre mate, a chiorai); (var. ), vb. (despre gaini, a cotcodaci; despre greieri, a cinta; a tipa, a striga); vb. (rar, a latra), cuvint care ne apare numai la Bratescu-Voinesti si care indica o contaminare cu ; (var. ), s.f. (zgomot produs de intestine); s.m. (Trans., greiere; copil), ultimul sens explicabil prin ideea de "care tipa mult"; s.m. (sobolan; golan), cu acelasi semantism ca termenul anterior, cf. Philippide, 150 si Spitzer, IV, 652-4 (dupa ipoteza gresita a lui Lacea, III, 751, din sas. "oaie de un an"); , vb. refl. (a-si roti coada curcanul; a privi cu dispret, a se infuria), cuvint care pare a se explica printr-un joc foarte frecvent intre baieti, care consta in a imita cuvintul in jurul unui curcan, pentru a-l stirni si a-l obliga sa-si roteasca indata coada (dupa DAR si Candrea, origine necunoscuta; Scriban il pune in legatura cu mag. "a invirti"). Pentru var. cf. Iordan, VII, 280.(by 10W10S3e4r12g12i13o)*chior
interj. - Imita oracaitul broastei, precum si scincetul copiilor mici. - Var. interj. (mieunat). Creatie expresiva, cf. - Der. (var. Banat ), s.f. (broasca); (var. ), vb. (a oracai, a scinci); (var. ), s.f. (scincet); s.f. (tingau, copil plingacios); (var. ), vb. (a mieuna; a plinge cu glas subtire; a se alinta, a se fandosi); s.n. (mieunat); (var. ), s.f. (mieunat); , adj. (care miorlaie); vb. (a scinci); s.f. (scinceala).(by 13W6S7e15r15g9i9o)*miorc
interj. - Imita oracaitul broastei. - Var. Creatie expresiva, cf. - Der. vb. (a oracai); s.f. (actiunea de a oracai si rezultatul ei).(by 1W9S9e3r3g11i12o)*oac
interj. - Imita piuitul pasarilor. - Var. Creatie expresiva, care coincide cu sl. (Berneker 157), mag. , "a piui," tig. "pasare", germ. "a cinta greierii" (Cihac, II, 491), gr. ????????, romanicul (REW 9625), cf. Spitzer, III, 648 si DAR. Der. , interj. (nume de joc de copii); s.f. (acelasi joc); vb. (a juca acest joc); vb. (a piui, a ciripi), pe care Miklosich, 53, il deriva din tig. "pasare", cf. Graur 139; vb. (a piui; a biigui), pe care Cihac, II, 491, il deriva din mag. si Pascu, 21 (si 266), de la un lat. , care nu pare posibil; s.f. (piuit, cintec de pasari); s.n. (piuit); adj. (cintator, gures); adj. (cintator); , vb. (a piui). Din tig. , f. de la "pasare", deriva , s.m. (porecla a tiganilor), cf. Graur 139.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cirip
interj. - Imita strigatul ciorii. - Var. Creatie expresiva, ca si ; ca si acest ultim cuvint, este si o botjocura la adresa tiganilor. - Der. , vb. (a croncani).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*crau
interj. - Imita strigatul cotofenei, si prin extensie, orice cuvint sau mod de a vorbi strident sau indaratnic. Creatie expresiva, cf. numele acestei pasari, si ; pentru compunere, cf. , Se foloseste adesea cu reduplicare. - Der. , vb. (a striga cotofana; a sta la taifas); , s.f. (bibilica); , s.f. (persoana care vorbeste mult, moara-stricata; persoana birfitoare; zdreanta, cirpa; Arg. procuror; bita cu cirlig folosita de ciobani). Pentru trecerea semantica de la ideea de "birfa" la "cirlig", cf. Totusi se considera in general ca avind sensul de , este cuvint diferit, der. de la (Puscariu 7; REW 1662; DAR); der. in sens contrar pare mai probabila. , s.m. (porecla data grecilor), este un der. de la "gaita" cu suf. expresiv -, cf. (dupa Philippide, V (1907), 38; Bogrea, I, 552; Galdi 160, din ngr. ????? "capra"); der. vb. (a greciza). Din rom. provine rut. "bita" (Candrea, 403).(by 5W14S14e14r8g8i1o)*cata
interj. - Imita strigatul porcului. Creatie expresiva, cf. - Der. , vb. (despre porci, a scoate strigate), cf. bg. (dupa Conev 57, din bg. ); s.f. (guitat). Dupa cum inseamna totodata "a guita" si "a ginguri", aceasta radacina expresiva trebuie sa reuneasca ambele sensuri, cf. , s.m. (porumbel).(by 6W14S14e7r8g1i1o)*guit
interj. - Imita strigatul porcului, guit. Creatie expresiva. - Der. (var. ), vb. (a guita), cf. rut. , bg. Cf. si (by 5W5S13e14r7g7i1o)*covit
interj. - Imita strigatul unor pasari cum sint ciuful sau cucuveaua. Creatie expresiva, cf. fr. - Der. vb. (a striga bufnita sau ciuful); (var. ), vb. (a tipa; a necheza); , s.m. (ciuf, Asio otus), cu suf. - (DAR; din mag. "a tipa" si "cucuvea", dupa Cihac, II, 507; de la , dupa Tiktin si Scriban), si cu multe var., aceasta din urma prin incrucisare cu sau "mot".(by 6W6S15e15r8g9i2o)*hu
interj. - Imita sunetele mai multor animale in special soarecii si sobolanii. Formatie spontana; cf. bg. sb. , slov. , toate cu sensul de "a geme." Dupa Cihac, din sl. "a grohai porcii", cf. - Der. (var. ), vb. (a scoate sunete ascutite soarecii); , s.m. (sobolan), a carui der. nu este clara.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*chit
interj. - Imita trosnetul, zgomotul unei lovituri, pocnitura unui lemn uscat etc. Creatie expresiva, cf. - Der. vb. (a pocni, a trosni, a arde cu scintei); s.n. (pocnet, trosnet); s.f. (morisca; specie de lacusta, Psophus stridulus), cf. ; s.f. (trosnet); vb. (a trosni, a pocni).(by 12W13S13e6r7g15i15o)*pir
interj. - Imita vocea broastei. Creatie expresiva, cf. - Der. vb. (a face ca broasca; despre copii, a plinge; a scinci); s.n. (a scoate sunetul broastei); s.f. (oracait).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*orac
interj. - Imita vocea ursului. Creatie expresiva, cf. - Der. vb. (despre ursi si alte animale, a scoate sunete caracteristice); s.n. (miriit); vb. (a face ca ursul; a mirii, a bombani, a bodogani), pe baza de repetitie (der. din sb. , Cihac, II, 203, sau din bg. , Conev 96, este suspecta); vb. (a bombani), prin disimilare (Puscariu, I, 95); s.f. (mormait; bombanit); s.n. (actiunea de a mormai); adj. (care mormaie).(by 8W8S1e1r10g10i3o)*mor
interj. - Imita zgomotul apei rascolite sau agitate. - Var. , interj. (imita zgomotul cu care inghit mincarea unele persoane care maninca urit). Creatie expresiva, cf. care exprima aceleasi idei. - Der. vb. (a agita, a amesteca un lichid), pe care DAR urmindu-l pe Cihac, II, 66, il pune in legatura cu sl. "a agita"; , vb. (a agita, a amesteca); , vb. (a inghiti mincarea cu zgomot).(by 11W11S4e5r13g13i6o)*cobilt
interj. - Imita zgomotul balacitului sau al baterii din palme. Creatie expresiva, cf. (Iordan, II, 186). - Der. vb. (a pocni din bici, a plesni).(by 2W2S10e10r4g4i12o)*plici
interj. - Imita zgomotul facut de plesnitul biciului. Creatie expresiva, cf. - Der. s.f. (pleasna de bici; lovitura de bici; femeie neastimparata; posirca), al carui ultim sens ar proveni, dupa Bogrea, IV, 825 si DAR, din rut. "supa"; (var. ), vb. (a lovi cu biciul); s.f. (bici). Cf. Iordan, IX, 65.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*iusti
interj. - Imita zgomotul produs de baterea din palme, de bici sau de balacit. - Var. (imita zgomotul facut de limba). Creatie expresiva, cf. sl. "zgomot", sl. "a bate din palme" (Cihac, II, 264), bg. - Der. vb. (a bate din palme; a plesni, a pocni); (var. mr. ), vb. (a pocni din limba), cf. sb. , bg. (dupa Miklosich, 36 si Conev 86, rom. ar veni din bg.); s.n. (aplaudare, balaceala, plesnit de limba); s.f. (rostopasca, Chelidonium); vb. (a se labarta, a se turti, a se strivi; a se deprima), cf. , sb. , rus. (dupa Cihac, II, 264, rom. provine din sl.), lat. "cu urechile cazute"; adj. (turtit; decazut; scund, de mica inaltime, abatut); , s.f. (depresiune); , s.f. (palarie moale); vb. (Bucov., Maram., a se turti; Banat, a se piti). Pentru familia expresiva, cf. Iordan, II, 186.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*pleosc
interj. - Imita zgomotul produs de dinti la rontait. - Var. Creatie expresiva. Cihac, II, 319, considera ca este in legatura cu ceh. ; Pascu, 264, se gindea la it. , sp. ; dar aceste coincidente se datoresc sursei expresive comune. - Der. (var. ), vb. (a minca sfarimind in dinti, producind un zgomot caracteristic); (var. ), s.f. (actiunea de rontai).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*cront
interj. - Imita zgomotul produs de o incuietoare sau un zavor, o foarfeca, izbirea dintilor etc. Formatie expresiva, identica urmatoarei. - Der. s.n. (gura, cioc); , s.f. (clampa, ivar, zavor; gura-sparta, moara-stricata, om certaret; masca folosita in jocurile populare de Craciun); , adj. (vorbaret; certaret); , adj. (certaret, gilcevitor); s.m. (gura-sparta, om care vorbeste mult; avocat); (var. ), vb. (a tremura, a-si izbi dintii; a face zgomot cu clanta, a incerca la usa; a barfi, a umbla cu vorbe; a cauta cearta, a face scandal; a face zgomot obiectele de metal cind se misca); (var. ), s.f. (faptul de a clantani; trancaneala); adj. (care tremura). Intilnirea cu germ. , fr. , mag. pare intimplatoare. Din rom. provine bg. (Capidan, 222). - Cf.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*clant
interj. - Imita zgomotul produs de o lovitura cu palma. - Var. Creatie expresiva.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*sart
interj. - Imita zgomotul produs de o lovitura sau de un trosnet. Creatie expresiva, cf. - Der. (var. , megl. ), vb. (a plesni, a trosni; a face explozie; a lovi), cu suf. expresiv - ca (dupa Miklosich, 42; Cihac, II, 269; Byhan 327 si Tiktin, din sl. "a se rupe", cf. slov. , sb., rut. rus. ; dar legatura pare intimplatoare); s.f. (plesnire, trosnet); s.n. (explozie, detonare; trosnire); s.n. (trosnet, piriit); s.f. (sfichi; petarda); , s.f. (un fel de morisca); s.f. (titirez, hadarau la moara); s.f. (lovitura).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*poc
interj. - Imita zgomotul produs de o picatura in cadere. Creatie expresiva, cf. si radacina romanica (Koerting 7131; REW 6494). - Der. s.n. (picatura, strop; putin, cantitate mica), cf. mr. , megl. alb. , calabr. ; vb. (a picura; a face sa picure; a cadea; a surveni; a veni pe neasteptate), cf. alb. , mr. , megl. ; adj. (pestrit, patat); s.m. (picurat; cadere); s.f. (bulina pe stofe; nostim, atragator); s.f. (Trans., vas pentru untura care se pune sub gratar); s.f. (strop; guta), format din ca de la ; vb. (a cadea strop cu strop, a asuda; a dormita), de la pl. ca de la sing. ; s.n. (picurare); s.f. (burnita); (var. ), s.f. (rar, pipeta); s.n. (picurat; loc unde se prelinge apa); s.n. (strop; vin, bautura; cistig neasteptat, remunerare neasteptata, a unui functionar); vb. (a picura); vb. (a dormita); s.f. (toropeala); adv. (Trans., amanuntit); , vb. refl. (a se intelege), cf. D. Maniu, I, 188-93.(by 11W11S5e5r5g14i14o)*pic
interj. - Imita zgomotul produs la frecare sau spintecare. - Var. Creatie expresiva. - Der. (var. ), vb. (a scirtii, a scrisni; a freca, a zgiria; a istovi, a slei, a epuiza; refl., a se familiariza, a se obisnui); , s.f. (Mold., bici); (var. ), s.n. (scirtiit, scrisnet); , s.f. (blana de miel cu parul uzat sau prost conservat); , vb. refl. (a se obisnui, a se deprinde; a fi zgircit), in al carui al doilea sens pare a se observa acelasi semantism ca in sp. , fr. (dupa DAR este cuvint de origine diferita, in legatura cu tc. "lacomie"); vb. refl. (a se lua la harta in gluma, a vorbi glumet), der. de la , cu suf. expresiv - (sensul de baza este acela de "a se atinge"; dupa Cihac, II, 505 si DAR, din mag. "a se certa"; obscur, dupa Iordan, 213); (var. ), s.f. (curtare a unei femei); , s.n. (reputatie, faima), probabil plecind de la ideea de "familiariate"; , s.f. (oaie batrina), cu suf. peiorativ -; , s.f. (Mold., "razatoare"). Nu este sigur daca vb. (a misca un obiect facindu-l sa alunece), apartine aceleasi intentii expresive, de el depinde adv. (piezis).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*hars
interj. - Imita zgomotul unei basini. - Arata dispretul. Creatie expresiva, cf. , si Liebrecht, XVIII, 456. - Der. vb. (a da pirturi); s.f. (serie de basini); s.f. (diaree).(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pirt
interj. - Imita zgomotul unei lovituri continue sau al unei ciocanituri. Uneori se foloseste in alternanta cu Creatie expresiva. Este de remarcat paralelismul der. sai cu cei al lui Der. vb. (a tusi); , s.n. (ciocan); , vb. (a lovi, a ciocani; a imbolnavi); , s.f. (pasare, ciocanitoare); s.f. (lovitura; zgomot); , s.n. (pietricica), cf. Iordan, VI, 164; adj. (imperfect, neplacut; exagerat, gogonat), al carui sens primitiv a fost probabil "facut in mod grosolan, ca prin lovituri de ciocan", cf. cuvintul urmator; , adj. (diform, prost facut); , s.f. (trunchi, butuc, ciot; planta, vetrice); , s.f. (greseala colosala, |stingacie|stangacie|, aiureala), pe care DAR il reduce la , poate prin atribuirea sensului de "chiftea", care nu ne este cunoscut; , s.n. (traznaie, prostie), care pare a fi formatie glumeata, desi nu de indeajuns de clara, pe baza lui Simpla var. a lui pare a fi , s.f. (trunchi), al carui semantism exact este neclar, caci se foloseste numai in expresii fixe, de tipul (Vlahuta) sau Intrucit exprima notiunea de ceva tare si insensibil, DAR a crezut ca era vorba de numele unui mineral; Candrea si Scriban prefera sa-l lase fara explicatie. Este fireasca, de altfel, reprezentarea notiunii de "insensibil" prin imaginea unui trunchi, cf. fr. , sp. Trebuie sa adaugam ca Draganu, VIII, 135, explica pe "colosal" prin mag. "gaura", care pare a se folosi cu acelasi sens figurat din rom.; si ca , dupa Scriban, inseamna "lut ars" si deriva din rus. "coasta".(by 2W11S4e4r13g13i6o)*boc
interj. - Imita zgomotul unei usi care se inchide, al unui capac etc. - Var. Creatie expresiva. - Der. (var. ), vb. (a plesni, a pocni); , s.f. (tacanit, pocnet); , s.f. (fel de clanta, miner care deschide si inchide usa), pe care Cihac, II, 60, il pune in legatura cu ceh. , din germ. (cf. Iordan, 87); s.m. pl. (papuci); (var. ), vb. (a plesni, a pocni, a tacani, a face zgomot cu clanta; despre ciori, a croncani; despre berze, a clampani; a tremura); (var. ), s.f. (tacanit, pacanit); adj. (care clampane); , adj. (vorbaret, gura-sparta); , s.n. (morisca); , s.f. (cursa, capcana), cf. bg., sb. "trapa"; vb. (a pocni, a tacani). Din aceeasi familie par a face parte , s.n. (cirlig pe care se sprijina clampa, belciug; morisca; tarus); , s.n. (nuia; bita); s.n. (cirlig de rufe); , s.n. (incuietoare; zavor), in care Cihac, II, 331 si DAR vad influenta rus. "cirlig". Cf. (by 6W14S14e14r8g8i1o)*clap
interj. - Imita zgomotul unui pocnet sau al unei rupturi. - Imita zgomotul produs de fumatul cu pipa. Creatie expresiva. - Der. , s.f. (Mold., pipa, lulea); vb. (a fuma din pipa).(by 4W13S13e6r7g15i15o)*pic
interj. (In dansurile populare) Chiot de bucurie. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 8W8S9e2r2g11i11o)*uiuiu
interj. - Indica durere, chin. -Var. , interj. (arata satisfactia); (var. ), interj. (arata dorinta de a face sa se opreasca; mai ales cu privire la boi). - Mr. Creatie expresiva; cf. explicatia sa, incompleta si incorecta, la Carstensen 20-4. Pentru , cu var. sa, cf. ven. , sp. - Der. , s.n. (oftat), a carui formatie pare a fi influentata de ngr. ????; , s.f. (jinduire; lacomie, aviditate), format pe baza inf. unui vb. care nu s-a folosit niciodata, ca si cuvintul urmator; , adj. (avid, lacom), pe care Roesler 588 il deriva gresit de la tc. "nevoie".(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ah
interj. - Indica o miscare rapida, pentru a lua ceva prin surprindere. - Var. Creatie expresiva, cf. , se spune si pentru a obliga caii s-o ia la dreapta. - Der. s.n. (friu; lat); s.m. (cal care asculta de friu); vb. (a mina cu friiele caii); vb. (a apuca, a prinde; a insfaca). Cf. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*hat
interj. - Indica o miscare ritmica de leganat. - Var. Creatie spontana. - Der. s.f. (Banat, sanie); (var. ), vb. (a scutura; a hurui; a agita, a misca), cf. ; (var. ), vb. (a scutura, a hurducai) cu suf. expresiv -; (var. ), vb. (a hurducai), cu expresiv , cf. ; interj. (exprima efortul care se cere pentru a scutura sau deplasa un obiect greu); , s.f. (leagan, scrinciob); s.n. (Trans., a legana); (var. ), vb. (a scutura; a legana); s.n. (leagan, scrinciob); , vb. (a legana); vb. refl. (a se stradui, a face un efort); vb. (a impinge, a alunga); , s.f. (Trans. de Sud, varga, joarda); (var. ), s.f. (scrinciob); (var. ), s.f. (mirtoaga; femeie rotofeie).(by 2W11S11e4r4g13i13o)*hit
interj. (In expr.) (sau ), exprima o incercare neizbutita de a urni din loc un lucru greu. - Onomatopee.(by 5W13S14e14r7g8i1o)*harti
interj. - Injuratura in turca. - , cu forta. - Megl. Tc. "mater eius" (DAR).(by 14W15S8e8r1g2i10o)*anasina
interj. (Intareste o afirmatie sau o negatie, uneori insotit de "asa") Pe legea mea, jur ca... Expr. (Pop.) = a jura. = dimpotriva, te asigur ca vorbesc serios. Intr-adevar, desigur, fara indoiala, bineinteles. Expr. = ma indoiesc, ma intreb daca... Te rog! [Var.: interj.] - Lat. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*zau
interj. - (In texte religioase sau in practica bisericii crestine) Adevarat! Asa sa fie! Ngr. ????, sl. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*amin
interj. Introduce afirmatii si replici, exprimand: nedumerire, sovaiala, nesiguranta; resemnare; nepasare fata de cineva. ; suparare; ironie. (Introduce replici care exprima o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uita, asta-i acum. [Var.: (, reg.) , (, pop.) interj.] - Onomatopee.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*de
interj. - Introduce o interpelare. - Exprima surpriza sau mirarea, uneori intensificata prin repetitie. - Mr. , megl. Tc. (Roesler 590; Seineanu, II, 60; Ronzevalle 48); cf. ngr. ????, bg.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*bre
interj. - Introduce o invocatie cu o puternica nuanta afectiva. - Var. - Mr. Creatie expresiva, cf. Suidas mentioneaza pe "acclamatio bellica", cf. bg. tc. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*alei
! interj. (inv.) adjudecat! (strigat cu care conducatorul unei licitatii inchidea licitatia). pretul dobandit de un lucru la licitatie. adjudecare (la licitatie).(by 14W15S8e8r2g2i10o)*hareci
interj. (Inv.) Cuvant care exprima ciuda, suparare, spaima. - Din tc. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*carnaxi
interj. (Inv.) (In propozitii interogative) exprima mirarea sau atrage atentia cuiva cand i se vorbeste.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*aba
interj. (inv. si reg.) cuvant prin care se indemnau la mers caii de la caruta.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*padi
interj. (Inv. si reg.) Exclamatie care marcheaza sfarsitul unei situatii, al unei actiuni, concluzia unei afirmatii; amin! adio! - Et. nec.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*parapanghelos
interj. (Inv. si reg.) Se intelege! las' pe mine! fii fara grija! - Din tc.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*helbet
interj. (Inv.) Strigat cu care conducatorul unei licitatii inchidea licitatia. [Var.: interj.] - Din tc.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*hareci
interj. - (Inv.) Taie! Tc. imperativ de la "a taia" (Seineanu, III, 38). - Der. (var. ), s.m. (inv., macelar; hot, bandit), din tc. ; (var. ), vb. (a taia capul, a extermina); , vb. (a pedepsi, a trinti apucind de ceafa) prin contaminare cu ; , s.f. (pavea de piatra, inv.), tc. "actiunea de a taia; piatra taiata".(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ches
interj. - Iute, in graba. Tc. "si imediat" (Iogu, V, 362). Dupa Seineanu, II, 19 (urmat de Lokotsch 65 si de DAR), din tc. , per. "repede".(by 3W3S11e12r5g5i14o)*amandea
interj. jur! (... serios!, (frantuzism) parol! $(- Chiar vrei sa vin cu tine? - ...!)$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*zau
interj. - Lasa, da drumul! It. , prin intermediul tc. (Scriban). Termen marinaresc.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*mola
interj. (Livr.) Exclamatie de bucurie folosita mai ales la rezolvarea unei probleme dificile. - Din ngr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*evrica
interj. (Mai ales ca urare, cand se ciocnesc paharele cu bautura) Traiasca! La multi ani! (Substantivat, n.) Aclamatie; toast. - Din lat., fr.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*vivat
interj. - Milostenie, iertare. - Mr., megl. Tc. din arab. (Seineanu, II, 18; Lokotsch 66); cf. ngr. ????, alb., bg., fr. , sp. ultimele direct din arab. Cf.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*aman
interj. - (Mold., Trans.) Interjectie alintatoare in cintecele de leagan. Creatie spontana, cf. rut. (Berneker 759; Scriban). - Der. s.n. (Maram., leagan); vb. (a adormi cu cintece de leagan), pare o creatie inventata de N. Crainic.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*liuliu
interj. - Multumesc, sa fie primit. - Var. Sl. "Domnul sa-i ierte (pe mortii tai)". Este formula pastrata traditional de cersetori, care se foloseste numai pentru a multumi cind se primeste ceva de pomana. Se pare ca DAR greseste considerind ca "om nenorocit, prapadit" trebuie sa se inteleaga drept "copil de cersetor"; este mai curind o aluzie la puii care se dadeau in dar sau ca bir manastirilor, si care nu se alegeau desigur dintre cei mai grasi si mari, cf. si expresia echivalenta .(by 14W15S8e8r9g2i2o)*bogdaproste
interj. Onomatopee care denota ideea de zgomot, frig sau nemultumire. (onomat.)(by 10W10S3e4r12g12i6o)*hu
interj. Onomatopee care imita sunetul produs de anumite pasari, precum ciuhurezul sau cucuveaua. (onomat.; cf. fr. (= a tipa pentru a starni vanatul si a-l goni spre vanatori) si (= ciuhurez, ciuf pitic))(by 7W7S7e1r1g9i10o)*hu
interj. Onomatopee care imita zgomotul produs de limba cand se desprinde brusc de cerul gurii (cand se mananca cu lacomie). - Onomatopee.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*pleasc
interj. - Poc, boc; imita zgomotul produs de o lovitura ritmica sau cel putin repetata. Se foloseste de obicei cu duplicare sau alternanta - Mr. Creatie expresiva, ca , coincide cu alte formatii de acelasi tip, cf. rus. "zgomot produs de o izbitura", de unde "a ciocni paharele inchinind", it. fr. , sp. , etc. Cf. Schuchardt, XV, 104; Berneker 159. Der. , s.n. (plisc, clont; fam., gura; virf, capat; pinten; barbison; minerul clestelui; parte incovoiata a mai multor instrumente; cirlig, pana de incondeiat ouale de Pasti; suvita, cirliont; Arg., inselaciune, cursa), al carui sens fundamental se explica prin zgomotul pe care il produce ciocul, mai cu seama atunci cind pasarile de curte isi cauta hrana, cf. mr. "cioc", megl. "ciocan", alb. "cioc". S-au cautat, pentru acest cuvint, origini in afara limbii rom.: un , care ar proveni din pol. , ceh. rus. "gusa" (Cihac, II, 53); alb. (Meyer 448; Puscariu, 265); lat. , din gr. ????? (Philippide, 56; Philippide, II, 705; Pascu, I, 192). Totusi nu este necesar sa se caute atit de departe, deoarece in sl. au fost foarte productive radacinile , "a lovi"; insa este mai potrivita posibilitatea unei creatii spontane a rom., cf. Rosetti, II, 114. s.f. (cirlig, cange), poate fi un amestec de la si (DAR). s.n. (ciucure; titirezul morii de griu). - Der. vb. (despre pasari, a-si cauta hrana; despre animale, a minca; a face zgomot mincind; a face zgomot lucrind); der de la , ca de la ; s.f. (vorbaret, gures; parazit, linge-blide, pomanagiu), cf. ; , vb. (inv., a trai ca un parazit). , s.n. (cirlig, cange). , s.n. (|tirnacop|tarnacop|), cf. bg. "ciocan". - Der. s.n. (Trans., secure). Cf. (by 8W2S2e10r4g4i12o)*cioc
interj. - Poc, buf, tronc (exprima ideea de lovitura sau de actiune brusca). - Var. Creatie expresiva, cf. si it. "a pocni", fr. - Der. , interj. (arata zgomotul ritmic al unui mecanism in functiune), cf. ; s.n. (zgomot ritmic); s.f. (castanieta); vb. (a insela, a amagi), cu suf. expresiv - (pentru tranzitia semantica de la "plesnitura" la "capcana", cf. sp. ; der. admisa mai inainte, de la numele propriu , este insuficienta, caci nici acest nume nu are o explicatie cunoscuta; relatia sugerata de Puscariu, I, 237-9 cu sl. "a incalzi usor", cf. , nu este satisfacatoare din punct de vedere semantic); s.f. (inselare, viclesug); s.m. (personaj din mitologia populara care incarneaza gluma si toate vicleniile care rezulta dintr-o simplitate prefacuta, ca sau Till Eulenspiegel); s.f. (inselaciune); s.m. (inselator, trisor); adj. (inselator); s.f. (festa, renghi). - Din rom. provine sas. "a pacali".(by 10W3S4e12r12g6i6o)*pac
interj. (Pop.; adesea cu valoare verbala) Cuvant cu care se raspunde la o urare sau la un salut ori prin care se exprima cuiva multumirea, recunostinta etc. pentru un serviciu, un dar etc. - Din (derivat regresiv).(by 6W15S15e8r9g9i2o)*multam
interj. (pop.; adesea repetat) cuvant cu care se cheama unele animale, indeosebi caii si oile.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*ptruia
interj. (Pop.; adesea substantivat) Cuvant de multumire adresat celui care da ceva de pomana. Loc. adj. = de pomana. Expr. = (despre copii) nenorocit, prapadit. (Fam.) = a ocari . [Var.: interj.] - Din bg. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*bogdaproste
interj. (Pop.) Cuvant care exprima: mirare; curiozitate; nedumerire; surprindere, uimire; admiratie etc. Termen de adresare: Mai, bre. Cuvant prin care se subliniaza o relatare, o afirmatie. [Var.: interj.] - Cf. alb. %more%, ngr. %more% "prost, nebun".(by 4W12S12e6r6g14i15o)*mare
interj. (Pop.) Cuvant care imita zgomotul produs de un zavor sau de o clanta trase brusc si cu putere. - Onomatopee.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*tivlic
interj. (Pop.) Cuvant care sugereaza actiunea de a scuipa si care exprima dispret, dezgust sau mirare in fata unui lucru neasteptat. - Onomatopee.(by 12W12S12e6r6g14i15o)*ptiu
interj. (Pop.) Cuvant cu care se indeamna la mers, se cheama sau se gonesc unele animale. (Reg.; exprima ideea de uimire, de admiratie) Uite, vezi. - Cf. magh. %ne.% (by 12W13S13e6r7g15i15o)*ni
interj. (Pop.) Cuvant cu care se opresc sau se cheama caii sau magarii. - Onomatopee.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*ptru
interj. (pop.) cuvant-refren in colinde. (inv., s.n.) gust, plac, dorinta; si interj. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*ler
interj. (Pop.) Exclamatie (precedand o invocatie) care exprima mania, amenintarea, parerea de rau sau entuziasmul. [Var.: interj.] - Et. nec.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*alelei
interj. (Pop.) Exclamatie prin care se interpeleaza ascultatorul. - Formatie onomatopeica. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*elei
interj. (Pop.; in expr.) = a nu zice nimic, a tacea din gura. - Contaminare intre si (by 10W10S4e4r12g13i6o)*marc
interj. (Pop.; rostit cu prelungit) Exclamatie care exprima mirare, uimire, ciuda etc. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ira
interj. (Pop. si fam.) Cuvant folosit pentru a exprima o aprobare, un consimtamant; da. - Onomatopee.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*ii
interj. (Pop. si fam.) Exclamatie (de surprindere, de mirare) care se rosteste la aparitia neasteptata a cuiva. - Onomatopee.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*popac
interj. (pop. si fam.) exclamatie de surprindere, de mirare, care se rosteste la aparitia neasteptata a cuiva; tronc!, hop!, topac!. cuvint care reda zgomotul produs de ruperea brusca a unui lucru.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*popac
interj. (Pop. si fam.; in expr.) (sau ) = a nu (mai) spune nici o vorba, a tacea chitic. - Formatie onomatopeica.(by 1W2S10e10r11g4i4o)*carc
interj. (Pop.) Strigat care exprima mirare, admiratie etc. - Onomatopee.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*uliuliu
interj. (Pop.) Termen cu care cineva se adreseaza la tara unei persoane de sex feminin. [Var.: interj.] - Scurtat din [ta] si influentat de .(by 13W7S7e15r15g9i9o)*fa
interj. (Pronuntat cu "i" prelungit) Exclamatie (redand fluieratul omului) care exprima: durere fizica; dezaprobare, nemultumire; mirare. (In forma pronuntat cu "u" prelungit) Cuvant care reda fluieratul sau suieratul unui om, al unei masini etc. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pfi
interj. - Pst! Tacere! (intareste ideea de tacere). - Var. Sl. (bg.) - Der. adj. (tacut); (var cu der., mr. ), adv. (fara a cricni, fara a zice pis; adj., tacut), din sl. (Miklosich, 38; Cihac, II, 200); vb. (a linisti; refl., a tacea); adv. (pe tacute); adj. (linistitor); s.f. (inv., linistire, calm); vb. (a tacea; a-si musca limba, a amuti; a trage pe sfoara), din sl. "a tacea", cf. sb. , bg. (Cihac, II, 200; Conev 96), rus. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*milc
interj. - Ramas bun (ca in fr., indica numai o despartire definitiva). < It. fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*adio
interj. Ramas bun (pentru totdeauna), ramai cu bine. (Substantivat) Expr. = a socoti ceva ca pierdut pentru totdeauna. (Ir.) S-a terminat cu..., s-a sfarsit cu... - Din it. , fr.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*adio
interj. (rar) baltac!, (pop.) stiobalc!, (Mold.) hustiul(i)uc!, (Transilv.) stiuldic!, (prin Munt.) talbac! $(...!, in apa.)$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*baldabac
interj. (Rar) Cuvant care imita zgomotul produs de caderea unui corp in apa. - Onomatopee.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ulduc
interj (Rar) Cuvant care imita zgomotul produs de o lovitura (data cu palma). - Onomatopee.(by 10W3S3e12r12g12i6o)*part
interj. (Rar) Exclamatie care exprima durere sau regret; ah, vai. - Onomatopee.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*vur
interj. (Rar) Exclamatie prin care se sugereaza plecarea sau disparitia rapida a cuiva sau a ceva. - Onomatopee.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*fiut
interj. (Rar; in expr.) se zice despre cel care, intr-un joc de copii, scoate putin capul pe afara din locul unde s-a ascuns, pentru a da un semnal conventional. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 2W10S11e4r4g12i13o)*itii
interj. (Rar; mai ales repetat) Cuvant care imita sunetul produs de soaptele spuse la urechea cuiva. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*pis
interj. (Rar; repetat) Cuvant care imita latratul cainelui; ham^1. - Onomatopee.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*tah
interj. (Rar; repetat) Cuvant care imita latratul cainelui. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*zapa
interj. - Reda caderea in apa a unui corp greu. Creatie expresiva, cf. (by 13W14S7e1r1g9i10o)*hustiuluc
interj. - Reda caderea unui corp. Creatie expresiva, cf. - Der. s.f. (gol, gaura).(by 2W2S10e10r4g4i4o)*huzdup
interj. - Reda strigatele de chemare sau de bucurie, ca si latratul. - Var. Creatie expresiva, cf. - Der. (var. ), vb. (a tipa; a chema in gura mare; a cinta; a urla); vb. (a latra), cf. rut. ; , s.f. (casa mare pustie), numita astfel datorita ecoului peretilor sai; , s.n. (Munt., zgomot, larma); s.n. (abis, prapastie), din pricina ecoului (Cihac, II, 663 si Philippide, 154 se gindesc la o posibila der. din ngr. ????; DAR considera etimonul necunoscut; Scriban porneste de la mag. "zapada").(by 11W11S5e5r13g14i7o)*hau
interj. (reg.; adesea repetat) cuvant care imita strigatul bibilicii (al picherei). cuvant cu care se cheama puii mici. cuvant care imita o vorbire sau o discutie pretentioasa, neinteleasa.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*pichiri
interj. (Reg.; adesea repetat) Cuvant care imita strigatul bibilicii. - Onomatopee.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*pichiri
interj. (reg.; adesea repetat) cuvant care reda sunetul caracteristic pe care il scot cainii; ham!.(by 13W13S6e7r15g15i8o)*scheau
interj. (reg.; adeseori repetata) onomatopee care reda strigatele copiilor la jocul de-a baba oarba.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pitpit
interj. (reg.; cu val. verbala; adesea repetat) cuvant care sugereaza mersul sovaitor al cuiva.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*sovai
interj. (reg.) cuvant care exprima indemnul de a se napusti, de a navali asupra cuiva.(by 13W13S13e6r7g15i15o)*sabaia
interj. (reg.) Cuvant care exprima surprinderea unei persoane intr-o situatie neplacuta.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ihi
interj. (reg.) cuvant care exprima un indemn la actiune; ei!, haide!, hai!(by 5W5S14e14r7g8i1o)*nosa
interj. (Reg.) Cuvant care imita caderea rapida a unui corp greu. - Onomatopee.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*huzdup
interj. (reg.) cuvant care imita miorlaitul cotoiului cand umbla dupa pisici.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*curmei
interj. (Reg.) Cuvant care imita sunetul produs de plesnitura biciului. - Onomatopee.(by 5W6S14e14r7g8i1o)*iusti
interj. (reg.) cuvant care imita zgomotul neplacut al unui obiect greu tarat pe jos, al ferestraului ori al joagarului cand taie lemne etc.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*scarj
interj. (Reg.) Cuvant care imita zgomotul pe care il face cineva cand soarbe dintr-o data si repede. - Onomatopee.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*horp
interj. (reg.) cuvant care imita zgomotul produs de caderea unei persoane; hodac! hontac!(by 1W1S9e10r3g3i12o)*hojmac
interj. (Reg.) Cuvant care imita zgomotul produs de caderea unui corp (greu) in apa; baldabac ! - Onomatopee.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*stiobalc
interj. (Reg.) Cuvant care imita zgomotul produs prin caderea unui corp greu in apa. - Onomatopee.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*hustiuliuc
interj. (reg.) cuvant care imita zgomotul produs prin izbirea biciului de corpul animalelor.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*pliut
interj. (reg.) cuvant care reda zgomotul produs de o lovitura data repede si tare cu palma sau cu pumnul.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*sup
interj. (reg.) cuvant care reda zgomotul produs de o lovitura puternica, provocata de un obiect tare; buf!(by 13W14S7e7r1g1i9o)*pof
interj. (reg.) cuvant care reda zgomotul produs de pasii cuiva care merge prin noroi.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*stiolf
interj. (Reg.) Cuvant care sugereaza actiunea de a scuipa si care exprima dispret, dezgust sau mirare in fata unui lucru sau a unui fapt neasteptat, nepotrivit, nelalocul sau. - Din germ. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*pfui
interj. (reg.) cuvant care sugereaza actiunea de a scuipa si care exprima dispret, dezgust sau mirare in fata unui lucru sau a unui fapt neasteptat, nepotrivit, nelalocul sau.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*phui
interj. (reg.) cuvant care sugereaza iuteala cu care fuge cineva; tuleo!, zbughi!(by 7W15S15e9r9g2i3o)*popelca
interj. (reg.) cuvant care sugereaza mersul greoi prin noroi sau prin zapada.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*nafic
interj. (reg.) cuvant cu care este ironizat cineva care vorbeste incoerent.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sondramondra
interj. (reg.) cuvant cu care se cheama magarul. cuvant cu care se alunga capra.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*pras
interj. (reg.) cuvant cu care se imita plescaitul buzelor cand se da un sarut.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*ptu
interj. (reg.) cuvant cu care se indeamna vaca sa stea linistita la muls.(by 7W15S15e9r9g9i3o)*saceas
interj. (reg.) cuvant cu care se mana porcii, oile, caprele, vitele mari (cand sunt multe).(by 7W7S15e1r9g9i2o)*haha
interj. (reg.) cuvant prin care se imita sunetul produs de o cazatura in apa; baldabac!, hustiuluc!.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*hudubast
interj. (reg.) cuvant repetat ca formula initiala a ghicitorilor; cinel.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*cimel
interj. (reg.) cuvint care imita zgomotul produs prin caderea brusca a unui lemn, a unui om. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*jmac
interj. (Reg.; de obicei repetat) Cuvant care reda strigatul broastelor. - Onomatopee.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*orac
interj. (reg.; de obicei repetat) cuvant folosit pentru a chema caprele.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*sicap
interj. (reg.; de obicei repetat) cuvant insotit si de gesturi amenintatoare, cu care se indeamna boii injugati la care sa dea inapoi.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*stu
interj. (reg.) exclamatie care exprima admiratie, mirare, surpriza, sau, dimpotriva, repulsie.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*phiha
interj. (reg.) exclamatie care exprima a) mirare, admiratie; b) greata, neplacere.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*piha
interj. (Reg.) Exclamatie care exprima spaima, manie etc.; valeu! vai! ajutor! - Cf. magh. %tolvaj% "talhar". (by 7W1S1e9r10g3i3o)*tulai
interj. (Reg.; fam.) Cuvant peiorativ cu care alungi pe cineva; du-te! pleaca! mars! - Din rus. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*pasol
interj. (Reg.) Hai! fuga! fugi! sterge-o! Expr. = pe-aici ti-e drumul! pleaca in graba! - Cf. bg. %otivam% "ma duc".(by 3W3S12e12r5g6i14o)*tiva
interj. (Reg.) Nici sa nu te gandesti (la asa ceva)! nici vorba! - Probabil din + (= ).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*baiu
interj. (reg.) nina!, (Mold., Bucov. si Transilv.) liu-liu! $(...!, ...!, puiul mamii!)$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*nani
interj. (reg.) onomatopee prin care se exprima saritura repede a iepurelui.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*copat
interj. (reg.; pronuntat cu "r" prelungit) cuvant care reda zgomotul produs de curgerea apei.(by 7W8S1e1r9g10i3o)*sur
interj. (reg.; repetat) cuvant care imita strigatul caracteristic al graurilor.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*priprip
interj. (reg.; repetat) cuvant care reda zgomotul facut de o vorbire in soapta.(by 8W1S1e10r10g10i4o)*soroboro
interj. (reg.; repetat) cuvant care reda zgomotul unei conversatii domoale, cu vocea scazuta.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*sondra
interj. (reg.; repetat) strigat cu care se alunga sau se cheama caprele (sau oile).(by 5W13S13e6r7g15i15o)*sis
interj. (reg.; repetat) strigat cu care se cheama sau se alunga pasarile de curte.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*piri
interj. (reg.) strigat cu care se cheama porcii; cica-cica!, cicio!, ciucu-ciucu!, tugu-tugu!.(by 5W5S13e14r7g7i15o)*cipe
interj. (reg.) strigat cu care se da unei ambarcatiuni comanda de mers inapoi.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*sia
interj. (reg.) strigat de intelegere a comenzii la uluc de catre muncitorii forestieri; semnal de incetare a trimiterii lemnelor pe uluc.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ohi
interj. (reg.) termen care sugereza schiopatatul omului; hodac, hojmac, sontac.(by 12W5S5e6r14g14i8o)*hontac
interj. (Reg.) Termen familiar cu care te adresezi cuiva; bre, fa. Strigat cu care se indeamna sau cu care se mana boii si vacile. - Onomatopee.(by 9W9S3e3r3g12i12o)*hai
interj. (reg.) termen folosit de muncitorii forestieri, prin care se da comanda ca butucul sa fie tarat cu ajutorul tapinelor; saba!.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*suba
interj. (reg.) termen folosit de muncitorii forestieri, prin care se da comanda ca butucul sa fie tarat cu ajutorul tapinelor; suba!(by 8W1S1e9r10g3i3o)*siba
interj. (Repetat) Cuvant care imita strigatul pupezei. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*pu
interj. (Repetat) Cuvant care imita sunetele unui clopot sau clopotel; cling. - Onomatopee.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*linca
interj. (Repetat) Cuvant care imita sunetul clopoteilor sau al talangii. - Onomatopee.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*ting
interj. (Repetat) Cuvant care imita sunetul unui clopotel. - Onomatopee. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*tilinc
interj. (Repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de cineva care umbla descult sau paseste foarte usor. - Onomatopee. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*tipa
interj. (Repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de tarsaitul picioarelor. - Onomatopee. (by 10W10S3e4r12g13i6o)*teleap
interj. (Repetat) Cuvant care reda zgomotul facut cand se vorbeste in soapta. - Onomatopee.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*sopa
interj. (Repetat) Exclamatie care imita vorbaria multa si inutila a cuiva, exprimand in acelasi timp nerabdarea interlocutorului. - .(by 13W13S14e7r7g1i1o)*ta
interj. (Repetat) Strigat cu care se cheama sau se alunga caprele si oile. - Onomatopee.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*ta
interj. (Repetat) Strigat pe care il scot flacaii la hora si care insoteste strigaturile. Strigat care exprima spaima. - Onomatopee.(by 1W1S9e10r3g3i11o)*iu
interj. - Reproduce glasul pisicii. - Mr. Creatie expresiva, cf. si alb. ngr. ?????????, it. fr. , sp. Se foloseste si pentru a exagera ideea de micime sau de scurtime a timpului. - Der. (var. Banat ), vb. (a miorlai); s.n. (miorlait), cuvint rar care pare creatie personala a lui Eminescu; (var. ), s.n. (miorlait); s.f. (miorlait).(by 6W6S14e15r8g8i2o)*miau
interj. - Reproduce latratul ciinelui. Creatie expresiva. - Der. vb. (a latra), cf. gr. ?????????; , s.f. (latrat); s.n. (latrat); s.n. (latrat); adj. (care latra); s.f. (latrat).(by 10W4S4e12r13g13i6o)*mir
interj. - Reproduce nechezatul calului. Creatie expresiva. - Der. (var. ), vb. (a necheza).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*mihoho
interj. - Reproduce sunetele mersului silentios. - Var. Creatie expresiva, cf. Relatie cu "a merge" (Candrea) este improbabila si se bazeaza numai pe incrucisarea ambelor cuvinte in var. "a merge". - Der. vb. (a reproba, a dezaproba, a fluiera), cf. ; s.f. (demonstratie de dezacord), ambele cuvinte inv., folosite de Dosoftei (sec. XVII) si pe care Scriban le pune in mod gresit in legatura cu ; vb. (a murmura, a sopti); s.f. (soapta); adj. (soptitor; inv., bagacios, turbulent).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*pis
interj. - Reproduce zgomotul de scuipat si exprima ideea de dispret. Creatie expresiva, cf. ngr. with "a scuipa".(by 9W2S2e11r11g4i4o)*ptiu
interj. Salut prietenesc folosit des in zonele de vest ale tarii si mai rar in rest, atat la intalnire cat si la despartire. Din ita. "ciao"(by 5W14S14e7r7g1i1o)*interj
interj. - Se aplica in timpul mulsului caprelor, pentru a le linisti. Origine incerta, probabil expresiva, cf. , Totusi, DAR se gindeste la fr. , germ. , si Graur, VI, 143, propune sb. "capra".(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cos
interj. - Se foloseste cu intentia de a surprinde sau a speria. Este creatie expresiva, care se foloseste atit in forma simpla, cit si repetata, ; cf. ngr. ?????????, calabr., sicil. , germ. In limbajul copiilor de la oras se folosesc mai cu seama: , interj.; , s.m. (lupul, sperietoarea) si , s.m. (speriatoarea, magaoaia), acesta din urma poate datorita influentei numeroaselor dadace de origine germana. Forma reduplicata s-a redus uneori la , s.m. si f. In nordul Trans. se foloseste , vb. (a urla), care pare a depinde de aceeasi sursa expresiva. Totusi, Puscariu, XXXIII, 232 (urmat de REW 1001 si DAR) il deriva din lat. , si acesta din (cf. sard. "a latra"); dar ipoteza pare inutila, si fonetismul prezinta dificultati. Dupa Pascu, 8, ar fi produsul unei contaminari a lat. cu verbe de tipul (by 9W3S3e11r11g5i5o)*bau
interj. - Se foloseste pentru a alunga porcii; de asemenea, pentru a reda condamnarea violenta a unui act reprobabil. - Var. Coincide cu bg., sp. , ar putea fi de origine orientala. - Der. vb. (a alunga porcii; a fluiera in semn de batjocura violenta; a condamna); s.f. (actiunea de a huidui); s.f. (huiduiala); s.f. (porc, canalie, ticalos), cuvint care a fost glosat si explicat in diverse moduri (de la var. a lui , dupa DAR; de la , dupa DAR; de la , dupa Scriban); s.f. (Arg., taran).(by 14W14S8e8r8g1i2o)*huideo
interj. - Se foloseste pentru a chema ginsacii. Mag. "ginsac" (Bogrea, I, 78; cf. Tiktin).(by 15W8S8e9r2g2i11o)*liba
interj. - Se foloseste pentru a chema pisica. - Arata minimul ce se poate pronunta. - Megl. Creatie expresiva, cf. sp. , rus. ; se foloseste adesea cu reduplicare. Ideea de baza trebuie sa fie aceea de mers silentios, cf. - Der. s.m. (pisic; Arg., inv., moneda de argint de 5 lei), cu suf. -; s.f. (mita; Olt., frina carutei; numele celor trei persoane care preceda si anunta ), cu suf. - , cf. megl. alb. sb., cr. (din sb. dupa Cihac, II, 258), ngr. ??????, poate din rom., tc. (din tc. dupa Lahovary 1661 si Graur, VI, 333, cf. Ronzevalle 59), tig. (Graur 182), iran. (Densusianu, I, 54), breton. engl. ; s.m. (pisoias); adj. (de pisica); adv. (ca pisicile); s.f. (ramurele cu flori de salcie). Cf. Barbulescu, XXX, 387-8.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pis
interj. - Se foloseste pentru a indemna magarii. Origine probabil expresiva; coincide cu bg. si ngr. (DAR). Cf. , s.n. (inv., Munt., spate, spinare), din bg. - Der. (var. ), interj. (exprima o miscare rapida, ca saritura unui iepure, zgomotul unei palme etc.), cf. ; , vb. (a tisni, a sari brusc un iepure); (var. ), vb. (a se ghemui; a ciuli urechile; a taia crengile; a fura), ale carui prime doua sensuri il imita pe , iar ultimul pe (DAR considera sensul de la drept primar si deriva cuvintul de la bg. "ciudat").(by 8W8S2e2r10g11i4o)*cius
interj. - Se foloseste pentru a speria pisicile. Creatie expresiva. Der. , vb. (a speria pisica); , s.m. (obicei popular din joia din Saptamina Mare). De aceeasi origine este , interj. care imita strigatul cotofanei, de unde , interj. care exprima vocea unei femei vorbarete, si s.f. (gaita, femeie care vorbeste mult); vb. (a cirii, a flecari), pe care Cihac il pune in legatura cu sb., cr. , sl., ceh. "a cirii".(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cit
interj. - Se foloseste pentru a speria pisicile. Creatie expresiva. Der. , vb. (a speria pisica); , s.m. (obicei popular din joia din Saptamina Mare). De aceeasi origine este , interj. care imita strigatul cotofanei, de unde , interj. care exprima vocea unei femei vorbarete, si s.f. (|gaita|gaita|, femeie care vorbeste mult); vb. (a cirii, a flecari), pe care Cihac il pune in legatura cu sb., cr. , sl., ceh. "a cirii".(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cit
interj. - Se intelege! (exprima siguranta absoluta sau increderea). - Mr. , megl. Tc. (Seineanu, II, 215), cf. bg. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*helbet
interj. - Se intrebuinteaza pentru a indemna si mina animalele. Creatie spontana. Se foloseste numai la boi, vaci si oi; pentru cai ii corespunde forma - Der. , vb. (a indemna animalele cu strigate; a speria vinatul cu tipete); vb. (inv., a haitui, a goni; a speria); , s.n. (strigat, indemn); (var. ), interj. (se foloseste pentru a mina boi la dreapta), pare der. expresiv de la (dupa Nandris, I, 185, in loc de , forma mold. de la , ceea ce nu explica raspindirea sa generalizata). Apare cu acelasi sens in sb. mag. sas. rut. , de unde ar putea proveni din rom. - (var. ), vb. (a apasa; a se apleca; a se prabusi), pare de asemenea creatie expresiva, si este posibil sa exprime aceeasi intentie (DAR il pune in legatura cu mag. "a se inclina"). Din aceeasi radacina, cu expresiv, provin vb. (Bucov., a striga); (var. ), s.f. (hatis care serveste drept ascunzatoare vinatului, tufisuri, maracinis; par incilcit; harmalaie), si , s.f. (surcele), de la , ca de la (Scriban il deriva pe din rus. "coliba"; pentru Cihac, II, 133, este vorba de sl. , cf. sb. "iarba", dar rezultatul acestui cuvint sl. este , s.f. "balarii", cf. DAR); vb. (a se certa); s.f. (Munt., zgomot; larma); vb. (a face zgomot), cf. Iordan, IX, 118; s.f. (larma, zarva); , s.n. (cearta, bataie); adj. (Munt., greoi, nedibaci); adj. (Trans., lenes, puturos); , s.f. (femeie murdara si neglijenta; femeie bondoaca); s.f. (femeie stricata); s.f. (larma, zarva, scandal), pe care Cihac, II, 140, il explica prin sb. si DAR prin rus. "rebeliune".(by 8W1S2e10r10g4i4o)*hai
interj. - Serveste la adresare si mirare. - Var. (Munt.) Lat. , redus la cf. it. , sard. ; cf. si, pentru dezvoltarea vocalei finale, cazul paralel al lui > > Explicatiile anterioare considera acest cuvint inseparabil de (Cihac, II, 718; Tiktin; Seineanu, 345; Philippide, II, 722; Pascu, II, 65); dar aceasta identitate nu pare evidenta. Cu atit mai putin sigura este afirmatia dictionarelor in general, ca este interj. de adresare catre un barbat, caci in Mold. se foloseste si pentru femei si ca peste tot este foarte folosita in imprecatie fara obiect definit: Este cuvint de uz general (ALR, I, 198).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*mai
interj. - Serveste la a indemna caii. Creatie expresiva, cf. Pare identica, in ce priveste intentia si mijloacele expresive, cu interj., cu care tiganii indeamna ursul dresat, cind vor sa-l faca sa danseze (dupa Tiktin si Candrea, aceasta ultima interj. ar fi abreviere de la "animal").(by 13W13S6e7r7g15i1o)*di
interj. - Serveste la minat caii. - Var. Mr. Creatie expresiva, cf. Puscariu 772 si Pascu, I, 104 o considera imper. al lat. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*hi
interj. - Serveste pentru a alunga pasarile din ograda. - Var. Creatie spontana. - Der. (var. ), vb. (a goni, a speria, a alunga pasarile); adj. (prostit, aiurit); vb. (a speria, a goni).(by 14W7S7e1r1g9i10o)*his
interj. - Serveste pentru a atrage atentie. Creatie spontana. Coincide cu sl. "si", sb., cr. "asa" (Cihac, II, 145, credea ca rom. provenea din sl.), mag. (sursa a rom., dupa Pascu, II, 95), alb. , cf. sard. "iata". Dupa Philippide, II, 717, este o reducere de la Multe var.: , mai ales in Mold.; , interj. (de la , deoarece a fost interpretat ca un imperativ , interpretare gresita care apare si la , s.v. (dupa Diez, I, 161, provine din lat. ca it. ; dupa Philippide, 92; Iordan, 49; REW 2822 si Buescu, II, 331, din lat. , cf. Pascu, I, 102, mr. ; dupa Philippide, II, 717 din lat. ; dupa Scriban, din sb. "imediat"): interj. (iata), in loc de , cu aceeasi interpretate a interj. ca verb (dupa Candrea, prin incrucisarea lui cu ); interj. pare reducere a lui , cf. formulele vulg. (dupa DAR, Candrea si Scriban, din sl. bg. cf. alb. ; cf. Procopovici, X, 72-79). Interpretarea generalizata a lui var. ca vb. a condus la formarea unei serii de hibride gramaticale; etc. Aceasta schimbare de categorie se explica usor, mai ales daca se are in vedere o mofonie cu , imperativ de la (by 11W11S4e5r13g13i6o)*ia
interj. - Serveste pentru a chema ciinii. - (S.m.) Ciine, catel. - Var. (1) Creatie expresiva, comuna unui numar mare de limbi; cf. it. (sicil. coci-coci, cuci-cucicucciucuzocuz-cuzkuckucukkucekuszi.cutacutuire$, s.f. (Olt., codoasa).(by 6W15S15e8r9g2i2o)*cutu
interj. - Serveste pentru a speria sau goni ciinii. -Var. Creatie expresiva.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*hodir
interj., s.f. Interj. Formula liturgica greceasca (rostita de cei care insotesc pe preot cand umbla cu botezul). S.f. Litanie liturgica ortodoxa. S.f. (Reg.) Duh necurat. - Din ngr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*chiraleisa
interj., s.f. (interj.; pop.; adesea repetat) strigat cu care se cheama caprele. s.f. (reg.) capra.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*pita
interj., s.f. (interj., pop.) cuvant care reda zgomotul produs de caderea unui corp moale sau de lovirea unui corp moale sau elastic de altul, de caderea apei sau al apei in care cade ceva. (reg.; s.f.; in forma "pleoasca") lovitura data cu palma. (reg.; s.f., in forma "pleoasca") ciumafaie (planta medicinala foarte toxica).(by 13W7S7e15r1g9i9o)*pleosc
interj., s. I. interj. tar! ...!, ....) I. s. v. farama, fir, picatura, piscatura, strop, (reg.) piculete, strelice, tara, (Mold. si Munt.) sleama, (fig.) scanteie. $(Nici un ... de ...)(Un ... de noroc, de minte.)$(by 11W5S14e7r1g1i9o)*pic
interj., s. interj. (reg.) tart! s. gaz, vant, (pop.) basina, fasaiala, (prin Bucov. si Maram.) tartaita, (fam.) pam.(by 5W14S7e7r1g1i9o)*part
interj., s.m. (inv.) cuvant care imita sunetul produs de soaptele spuse la urechea cuiva. (s.m.) intrigant.(by 15W15S8e8r9g2i2o)*pis
interj., s.m. (inv.) (interj.) mars!; (in expr.) = a mana din urma. (s.m.) unitate militara aflata in mars. (s.m.) soldat. (s.m.) cotropire a unui teritoriu strain, a unei localitati, de catre o armata.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*stupai
interj., s.m. (reg.) (interj.) strigat cu care se cheama manjii. (s.m.) copil mic.(by 10W10S4e4r13g6i6o)*pitu
interj., s.m. (reg.) onomatopee care reda strigatul prepelitei. prepelita, pitpalac. potarniche. (s.m.) liliac.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*parpalac
interj., s.m si f. (interj.) cuvant care sugereaza vioiciunea, rapiditatea, caracterul brusc al unei miscari. (s.m. si f.) persoana de statura mica, vioaie, neastamparata, sprintena.,(by 2W3S11e11r4g5i13o)*sfac
interj., s.n. Interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita sunetul produs de caderea in picaturi a unui lichid pe un obiect tare. (Rar) Cuvant care imita zgomotul produs de ciocul pasarilor cand ciugulesc. S.n. Picatura , strop. Cantitate, masura, durata etc. (foarte) mica din ceva; strop, fir, farama. Loc. adv. = putin; (in constructii negative) deloc. = deloc, catusi de putin. = putin cate putin, incetul cu incetul. Loc. adv. si adj. sau = (care e) lipsit (cu totul) de... [Var.: (reg.) s.m.] - Onomatopee.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*pic
interj., s.n. Interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita sunetul produs de clanta usii, de izbirea falcilor sau a dintilor, de tacanitul foarfecelor, de inchiderea cu zgomot a unui capac etc. S.n. Cioc; (glumet si peior.) gura. Expr. (Inv.) = a putea face fata intr-o disputa verbala, intr-o controversa cu cineva. - Onomatopee.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*clant
interj., s.n. (interj. cu val. verbala; pop.) cuvant care sugereaza o miscare brusca si precipitata a unei fiinte care sare sau care tasneste de undeva; husti!, tasti!, tusti!, zvac!. (reg.; in forma: ) cuvant care sugereaza un gest rapid facut de cineva pentru a apuca, a rasuci ceva. (s.n.; reg.) lat de prins pasari, caini etc.; cursa. (s.n.; reg.) jucarie pentru copii in forma de arc, cu care arunca betisoare in parul sau barba cuiva. (s.n.; reg.) calti. (s.n.; reg.) prasnel, titirez. (s.n.; reg.) manivela (la fantana). (s.n.; reg.) putinei.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*smac
interj., s.n. Interj. Cuvant care imita cantecul cocosului. (Substantivat, n.) Cantecul cocosului; (m.) cocos. S.n. (Glumet; precedat de prepozitia "la") Etajul cel mai inalt al unei case, mansarda; galerie (la teatru). - Onomatopee. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*cucurigu
interj., s.n. Interj. Cuvant care imita suieratul biciului. S.n. Capatul subtire si neimpletit al biciului; pleasna. Lovitura data cu varful biciului. Fig. Vorba rautacioasa, rautate, impunsatura. Expr. (pe cineva) = a intepa cu vorba; a ironiza. Manunchi, grup de fire de par. - Onomatopee.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sfichi
interj., s.n. Interj. Cuvant care imita zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal. S.n. Gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal. - Onomatopee.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*part
interj., s.n. Interj. Cuvant care imita zgomotul unei caderi precipitate sau al unor pasi grei, apasati. S.n. (Fam.) Inchisoare. - Onomatopee.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*zdup
interj., s.n. Interj. (De obicei repetat) Cuvant care imita strigatul clostii, ciorii, corbului etc. S.n. Instrument auxiliar de pescuit cu ajutorul caruia se produc in apa zgomote care gonesc pestii spre plase sau carlige. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*clonc
interj., s.n. Interj. Exclamatie care exprima: durere, amaraciune, regret; deznadejde; necaz, ciuda; scarba, dezgust; admiratie, entuziasm; o dorinta, o rugaminte; mirare, surprindere. S.n. Oftat, suspin; durere, amaraciune, tristete, mahnire, regret; suferinta; deznadejde. Dorinta neimplinita. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*of
interj., s.n. Interj. Exclamatie care insoteste o saritura peste un obstacol, |ridicarea|ridica| unei greutati, |caderea|cadea|, |aruncarea|arunca| sau |scaparea|scapa| (din mana) a unui lucru. Expr. (sau ) = nu te bucura inainte de a vedea rezultatul, sfarsitul. (Cu valoare verbala; exclamatie care sugereaza sosirea neasteptata a cuiva) Iata ca vine! Exclamatie care sugereaza intervenirea neasteptata a unui fapt, a unei intamplari. Exclamatie care exprima o surpriza (neplacuta). S.n. Ridicatura sau groapa in drum (peste care vehiculele trec zdruncinandu-se). Fig. Dificultate, obstacol, greutate pe care cineva o are de intampinat. Saritura, zguduitura a unui vehicul peste un obstacol. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*hop
interj., s.n. Interj. Iertati-ma! scuzati! (Ca protest) Ba nu (e asa)! sa avem iertare! S.n. (Inv.) Absolvire, scutire (de o pedeapsa sau de o obligatie); iertare: scuza. - Din germ. fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*pardon
interj., s.n. Interj. (In texte religioase sau in practica bisericii crestine, folosit ca formula de incheiere) Adevarat! asa sa fie! Fam. Adio! S-a terminat! S.n. (In expr.) sau (ori = niciodata, nicidecum. - Din sl.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*amin
interj., s.n. Interj. Stai! Opreste! (In telegrame, ca termen conventional pentru a marca sfarsitul unei fraze) Punct! S.n. Oprire brusca a mingii, a pucului la unele jocuri sportive. S.n. Semafor care regleaza circulatia la intretaierea strazilor; lampa din spate a unui autovehicul, care se aprinde cand autovehiculul franeaza. S.n. (Cin.; in compusele) = efect folosit in cinematografie si televiziune, constand in oprirea miscarii si mentinerea unei imagini stationare, dupa care se reia miscarea, din faza la care a fost oprita. = procedeu de filmare combinata care consta in oprirea brusca a aparatului de filmare si a personajelor din cadru, in efectuarea unor modificari scenice si reluarea filmarii. - Din fr., engl.(by 4W4S13e13r6g7i7o)*stop
interj. S.n. Mers, deplasare a unei unitati militare sau a unui grup organizat (intr-o anumita formatie). = mars executat cu o viteza sporita fata de cea normala. (Inv.) Distanta parcursa de o unitate militara in 24 de ore. Actiune militara viguroasa indreptata asupra unui obiectiv. Proba atletica de mers rapid pe distante lungi. P.gener. Deplasare, drum, cursa (obositoare). S.n. Compozitie muzicala puternic ritmata, care adesea regleaza cadenta pasului unei formatii, a unui cortegiu etc. S.n. Compozitie literara in versuri, scrisa spre a fi cantata pe o arie de mars . Interj. Cuvant cu care se comanda pornirea unei unitati militare sau a unui grup organizat. Interj. Cuvant cu care se goneste un caine sau, un om. - Din fr. germ. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*mars
interj., s.n. (reg.) (interj.) cuvant care imita zgomotul produs de un lichid, de o materie fluida care iese fortat printr-un orificiu. (adjectival) murdar. (s.n.) tasnitura dintr-un lichid; stropitura, sparcaitura, gainat.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*sparc
interj., s. (probabil n.) Interj. Cuvant care exprima un indemn la o actiune (comuna) cu interlocutorul. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Repetat, cu accentul frazei pe al doilea element) Cuvant care exprima ideea unei inaintari incete sau anevoioase. Exclamatie care exprima: regret, admiratie, o intrebare. (Repetat) Ba bine ca nu! S. (n.) (Fam. si arg.) Harmalaie; scandal. Expr. = a face scandal in semn de protest, de repros etc. [Var.: (reg.) interj.] - Onomatopee.(by 3W11S11e5r5g13i13o)*hai
interj. Strigat care exprima indignarea, revolta sau aversiunea fata de cineva sau de ceva; huideo. Expr. (pe cineva) = a huidui (pe cineva). - Onomatopee.(by 13W13S6e7r15g15i15o)*huo
interj. Strigat cu care birjarii atrag atentia pietonilor sa se fereasca din drum.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*hep
interj. Strigat cu care cineva indeamna magarul la drum sau cu care il opreste din mers. - Onomatopee.(by 6W14S15e8r8g9i2o)*cius
interj. - Strigat cu care ciobanii isi aduna si conduc turmele. - Indica o senzatie de frig intens. Creatie expresiva; pentru diferitele sale sensuri, cf. Puscariu, I, 84-6. Cu prima acceptie, bilabial se foloseste in mai multe limbi, cf. sp. ; la al doilea, insasi vibratia imita tremuratul. Cf. si Philippide, II, 700. Dat fiind caracterul evident expresiv, pare curioasa incercarea lui Densusianu, I, 58, de a explica acest cuvint prin iraniana (cf. Rosetti, II, 111). Der. s.m. (miel); vb. (a striga oile; a vorbi impiedicat, a mormai; a trosni). Ultimul uz (cf. Sadoveanu, ) pare o greseala datorita confuziei cu Var. , care apare in unele dictionare, ar putea fi o ortografie gresita.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*bir
interj. - Strigat cu care in trecut se arata ca un obiect a fost adjudecat la o licitatie. - Var. Tc. (Lobel 23; Seineanu, II, 209). - Der. , s.n. (licitatie; adjudecare); (var. ), vb. (a licita; a adjudeca), var. din tc.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*hareci
interj. Strigat cu care se alunga porcii; strigat de ocara la adresa cuiva; huo. Expr. (Substantivat) (sau ) = a huidui (pe cineva). [Var.: interj.] - Cf. bg., scr. %ujdo%.(by 10W3S3e3r12g12i5o)*huideo
interj. Strigat cu care se cheama cainii (mici). (Substantivat, m.) Catel. Expr. (Fam.) = sa ma tratezi ca pe un caine daca... - Cf. bg., scr. %kuce%, magh. %kuszi%.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*cutu
interj. Strigat cu care se goneste pisica. - Onomatopee. Cf. germ. %Katze%.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*cat
interj. Strigat cu care se incetineste sau opreste mersul boilor (injugati). Strigat cu care incepe plugusorul. Strigat prin care cautam sa oprim pe cineva de a face ceva.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*aho
interj. Strigat cu care se indeamna la mers, se cheama, se opresc sau se gonesc unele animale domestice. - Cf. %na.% (by 2W11S11e4r4g13i13o)*nea
interj. Strigat cu care se indeamna un caine sa aduca vanatul impuscat sau un obiect aruncat. - Din fr. (< ).(by 11W12S5e5r14g14i7o)*aport
interj. Strigat cu care se mana boii injugati pentru a merge spre stanga. Loc. adj. (sau ) = (despre o vita injugata) din stanga. Expr. (Adverbial sau substantivat) = a carmi la stanga. (sau ) sau , se spune despre doi oameni care nu se inteleg. = a nu fi de acord cu altii. [Var.: interj.] - Cf. scr. %ais%.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*hais
interj. Strigat cu care se mana boii spre dreapta. (Substantivat) Partea dreapta; dreapta. [Var.: (reg.) interj.] - Onomatopee.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*cea
interj. - Strigat cu care se mina boii la dreapta. -Var. Lat. (Draganu, III, 692), cf. it. "pe aici", fr. , sp. (Draganu crede ca var. reprezinta lat. ). Dupa Philippide, XXXI, 302; Nandris, I (1928), 185-8 si DAR, este art. (m. ) si trebuie interpretata ca expresie eliptica, in loc de Pentru Iordan, IX, 117, este vorba de o creatie expresiva. Din rom. provin mag. (Draganu, III, 692), rut. (Miklosich, 16); pol. , sb. Poate trebuie adaugat aici (var. ), interj. (se foloseste la mulsul vacilor, pentru a le cere sa-si mute piciorul), care ar putea fi de asemenea creatie spontana dar care, in realitate, se poate considere ca un comp. de la cu , ca , etc. Dupa Philippide, XXXI, 302, din lat. , imperativ de la ; insa acesta explicatie se bazeaza pe var., mai putin frecventa decit , si nu tine de o circumstanta caracteristica si anume ca , la fel ca , se poate folosi numai pentru animale bovine. Aceeasi interj. se foloseste ca indemn pentru a urina, uz in care coincide cu tc. "urina".(by 15W1S9e3r3g11i12o)*cea
interj. Strigat cu care sunt oprite vitele, mai ales caii. (Fam.; de obicei la adresa unui vorbitor) Destul! stai! opreste-te! (Rar) Strigat cu care se indeamna vitele la mers. (Repetat; cu accentul frazei pe al doilea element) Exclamatie prin care se intaresc spusele cuiva. - Onomatopee.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ho
interj. Strigat cu care vanatorii indeamna cainele sa se arunce asupra vanatului. - Din fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*pil
interj., subst. Interj. Cuvant care imita strigatul oilor sau al caprelor; mehehe. Subst. Miel; oaie; capra. [Var.: interj.] - Onomatopee.(by 11W4S4e13r13g6i6o)*behehe
interj., subst. Interj. (Inv.) Indurare! iertare! Subst. (In expr.) (sau ) = a fi (sau a ajunge) la mare stramtoare. (pe cineva) = a parasi (pe cineva) cand are nevoie de ajutor. - Din tc.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*aman
interj., subst. (Pop.) Interj. (Adesea repetat) Cuvant care imita zgomotul produs de cel care se urineaza. Subst. Urina. - Din (derivat regresiv).(by 1W2S10e10r4g4i12o)*pis
interj. - Sugereaza ideea de frison. - Var. Creatie expresiva, de la cu expresiv; pentru formare, cf. si - Der. vb. (a se clatina, a face sa tremure o suprafata neteda, ca de ex. oglinda apei; a brazda, a increti; refl., a se sfriji, a se rida), prin contaminare cu bg. "a increti" (der. directa din bg., cf. Geheeb, IV, 31; Tiktin; Conev 84, Candrea, este dificila fonetic); s.f. (incretitura); s.n. (rid, cuta); s.m. (ciuperca, Morchella conica) rezultatul unei contaminari cu rus. "ciuperca"; s.f. (incretitura, brazda; cuta; ramolit); vb. (a descreti); vb. (a gresi, a rata lovitura, in jocurile de copii), probabil datorat obiceiului de a striga sau , pentru a intimida jucatorul care este la rind; vb. (a ravasi, a lasa intr-o stare jalnica); vb. (a tremura, a increti, a (se) ridica parul, tepii; refl., a se supara, a se necaji), cu suf. expresiv -, cf. mr. (relatia cu rus. "a face zgomot", propusa de Cihac, II, 34, nu e probabila); vb. (a se ridica in sus; refl., a se supara), in loc de (dupa Cihac, II, 484, din mag. "ridicat in sus"); , s.m. (Mold., peste, Gasterosteus platygaster), numit asa datorita spinilor dorsali foarte ridicati, cf. numele fr. ; vb. refl. (Mold., a se strica vremea, a se face urit); s.n. (inrautatire). Cf. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*sbir
interj. Sunet pe care-l scoate cineva cand |sughite|sughita| sau cand i se opreste brusc respiratia. - Onomatopee.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*hac
interj. Termen de salut folosit mai ales la despartire de catre copii si in vorbirea cu copii sau, familiar, intre adulti; la revedere! - Cf. germ. , magh.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*pa
interj. (Turcism inv.) Exclamatie care se rostea ca un ordin sau ca un semnal pentru taierea capului osanditului Expr. = A taia (capul cuiva) - Din tc. "taie!".(by 5W13S13e7r7g15i15o)*ches
interj. tusti!, (rar) zvac!, (prin Munt.) talvac!, (Transilv. si Ban.) tulai! $(Iepurele, ...! din tufis.)$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*zbughi
interj. uite!, vezi!, (pop.) ia!, iaca!, ian!, (inv. si reg.) ni!, (Mold. si Bucov.) inga! $(...!, se apropie de noi.)$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*iata
interj. Vai ! ah ! of ! (Adesea repetat) Strigat (de voie buna) care insoteste chiuiturile. - Onomatopee.(by 2W2S10e10r11g4i4o)*ui
interj. - Vai! Doamne! - Var. Creatie expresiva, cf. Intrucit multe cintece pop. incep cu , pare firesc ca der. , vb., sa ajunga sa insemne "a spune aoleu", adica "a se plinge", si, pe de alta parte, "a cinta " adica "a cinta ceva ce incepe cu ". Der. vb. (a se jeli, a se plinge); , s.f. (plingere, jeluire); , vb. (a chiui, a cinta in mers); s.n. (chiot, chiuitura); s.f. (chiuitura), refacut pe baza pl. cuvintului anterior. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*aoleu
interj. - Vai! - Var. Creatie expresiva, cf. - Der. s.n. (galagie, larma, scandal); (var. ), vb. refl. (a se plinge, a se jelui); s.f. (inv., plingere). Pentru formarea ultimelor der., cf. (dupa Cihac, II, 227 si Tiktin, din bg. sb. ).(by 6W6S14e14r8g8i8o)*olio
interj. v. clonc. (onomatop., ca si , cf. ; coincide cu gr. , lat. , fr. , sp. , bg. , germ. etc.; cf. , ; ngr. = closca si = a cotcodaci ar putea sa provina din rom. sau sunt creatii spontane)(by 10W10S3e4r12g12i6o)*cloc
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr. [DEX '96](by 7W1S1e9r10g3i3o)*aida
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr. [DEX '96](by 15W1S9e9r3g3i11o)*aidam
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr. [DEX '96](by 8W9S2e2r10g11i11o)*aidati
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr. [DEX '96](by 9W3S3e11r12g5i5o)*aide
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr. [DEX '96](by 1W1S9e10r10g3i4o)*aidem
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr. [DEX '96](by 8W1S1e10r10g3i4o)*aideti
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*haid
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr.(by 10W11S4e4r13g13i13o)*haida
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*haidam
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*haidati
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr.(by 4W4S13e13r13g7i7o)*haidem
interj. v. (Cu functie de imperativ, corespunzand unor verbe de miscare) Vino! veniti! sa mergem! (Imprumutand desinente verbale de pers. 1 si 2 pl.) [Var.: interj.] - Din tc. , bg. , ngr.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*haideti
interj. - Vino, mai repede! (serveste pentru a indemna sau incita). - Var. Mr. megl. Tc. (Miklosich, 91; Roesler 606; Meyer 144; Ronzevalle 172; Berneker 381), cf. ngr. ?i???, alb. bg., sb. , rus. Interpretat ca un imperativ, a primit un inceput de conjugare in var. ; aceste forme, proprii conjugarii rom., sint reproduse in var. bg. sb. Var. s-a confundat cu var. lui ; de la provine si interj. (exprima surpriza).(by 9W10S3e3r12g12i5o)*haide
interj. - Zau ca ... zau asa. - Mr. Ngr. with (Seineanu, II, 18; Lokotsch 64); cf. tc. (arab. ), alb., bg.(by 8W1S1e10r10g3i3o)*ama
interj. zbughi!, (rar) zvac!, (prin Munt.) talvac!, (Transilv. si Ban.) tulai! $(Iepurele, ...! din tufis.)$(by 4W12S13e6r6g7i15o)*tusti
interj. Zgomot care imita sunetul clopoteilor si al zurgalailor. - Onomatopee.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*tinghilinghi
intermediar in comertul international, cu materii prime, care face legatura intre exportator si clientul importator. (< engl. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*jobber
Intermediar in operatii comerciale, care primeste in schimbul serviciilor facute un comision. Persoana care face diferite servicii in schimbul unei anumite sume. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g4i5o)*comisionar
Interminabil; de neepuizat; extrem de bogat. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W14S14e8r1g2i10o)*inepuizabil
Internet Protocol (sau TCP /IP), este o tehnologie de comunicatii pe retele care asigura furnizarea de catre operatori a serviciilor de comunicatii internet (cu i mic). Tehnologia realizeaza asa-numita comutatie de pachete, prin care informatia ce trebuie transmisa intre 2 utilizatori conectati la retea, este segmentata la nivelul expeditorului in pachete de dimensiune fixa, urmand ca fiecare pachet sa fie transportat independent, pentru ca la nivelul destinatarului informatia sa fie re-asamblata in forma originala. Daca in telecomunicatiile clasice (de voce si fax) pentru a pune la dispozitie un serviciu de telecomunicatii intre 2 locatii, un operator traditional comunta un circuit a??fixa?? intre cele 2 puncte, il pune la dispozitia clientului (cel care initiaza comunicarea) si il taxeaza functie de lungimea circuitului pus la dispozitie (local, interurban, international) si de volumul sau durata utilizarii serviciului, la comunicatiile internet operatorii furnizeaza servicii al caror cost de utilizare este dependent doar de volumul traficul generat si complet independent de distanta dintre cele 2 puncte intre care a fost stabilita comunicatia. (by 10W10S4e4r4g13i13o)*internet
Internet, (sau Net) este numele celei mai mari retele de telecomunicatii la nivel mondial. Reteaua este publica, disponibila la nivel global si interconecteaza un numar imens de retele locale de calculatoare din universitati, centre de cercetare, guverne si institutii administrative centrale sau locale, ministere, companii comerciale, fundatii, presa scrisa si audio-vizuala etc. existente la nivel mondial. Reteaua a fost creata in 1969, initial sub numele ARPAnet, prin interconectarea a patru calculatoare ale sistemului american de aparare.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*internet
internnoduri, portiune a tulpinii unor plante cuprinsa intre doua noduri.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*internnoduri
Interogare, intrebare. Figura de stil constand in a pune o intrebare unui interlocutor determinat, fara a astepta insa un raspuns. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*interogatie
Interogatoriu luat martorilor pentru a verifica un interogatoriu anterior. [Pron. / cf. fr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*contrainterogatoriu
interogatoriu luat pentru a verifica un interogatoriu anterior. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i8o)*contrainterogatoriu
interoreceptor care semnaleaza impresiile provenite de la viscere. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*visceroceptor
interpretare a comportamentului copiilor prin raportare la comportamentul adultilor. (< adult + -morfism)(by 9W9S2e3r11g11i5o)*adultomorfism
interpretare a particularitatilor psihice ca fiind determinate de particularitati morfologice constitutionale. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*biomorfism
Interpretarea, prelucrarea, aplicarea si dezvoltarea marxismului in perioada trecerii la imperialism. [< rus. , cf. - filozof, om politic rus].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*leninism
interpretare a Scripturii, care se ridica de la sensul literar al textului la cel alegoric si spiritual. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*anagogie
interpretare, explicare (de continut si filologica) a unui text literar, juridic, religios. (< fr. , gr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*exegeza
Interpretare (filologica, gramaticala, istorica etc.) a unui text. /<fr. lat. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*exegeza
Interpretare, lamurire a unui text (din punct de vedere filologic, istoric etc.). Interpretare critica a cartilor Bibliei. [< fr. , cf. gr. - explicatie].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*exegeza
interpretare obiectivista, in afara cadrului concret istoric, a fenomenelor istorico-sociale etc. (< it. )(by 3W11S11e5r5g5i13o)*atemporalitate
interpretare pe scena a unei piese de teatru, a unei opere; spectacol. (< fr. , lat. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*reprezentatie
interpretare si aplicare formalista, cu complicatii inutile, a legilor, a dispozitiilor, in rezolvarea problemelor administrative, organizatorice etc.; birocratie. (< fr. , rus. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*birocratism
Interpretare voluntarista absolutizanta a libertatii, opusa determinismului, care neaga existenta legilor obiective ale naturii si ale societatii, considerand ca omul poate actiona numai dupa vointa sa, independent de orice alta conditionare. [Dupa fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*liberarbitru
INTERPRETARIAT, INTERPRETARIATE, s.n. Actiunea de a interpreta un text dintr-o limba intr-o alta limba; comentare, explicare, explicatie, interpretatiune. - V. interpreta.(by 7W1S1e1r9g10i3o)*interpretariat
interpret care repeta, indruma sau acompaniaza (la pian, orchestra) solistii vocali sau instrumentali, dansatorii, coristii etc., inaintea sau in timpul spectacolului si concertului. (< lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*corepetitor
Intersectia imaginara a verticalelor care trec prin centrele de greutate ale volumului de apa dislocat de un corp plutitor. [< fr. ].(by 15W15S1e9r9g3i3o)*metacentru
Intersectia unei suprafete de revolutie cu un plan care trece prin axa suprafetei. = intersectia planului meridian cu planul orizontal intr-un loc dat; linie meridiana. Canapea cu spatar si brate inegale care tine loc de sezlong. [Pron. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*meridiana
Intersectie a unei raze sau a unui fascicul de lumina cu suprafata unui corp. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*incidenta
intersectie a verticalelor care trec prin centrele de greutate ale volumului de apa dislocat de un corp plutitor. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*metacentru
Interval care cuprinde douasprezece trepte. Treapta a douasprezecea de la o treapta data. [Pron. / < it. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*duodecima
Interval care cuprinde zece trepte (o treapta si o octava). Treapta a zecea de la o treapta data. Strofa de zece versuri. [< it. , cf. lat. - zecime]. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*decima
Interval care separa doua tonuri succesive. [< fr. , cf. gr. - intre, - ton].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*diaton
Interval de 14 trepte. A paisprezecea treapta de la un interval dat. [Var. s.f. / < it. ]. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*cvartadecima
interval de 2^4 de ore (o zi si o noapte), unitate fiziologica cuprinzand, pentru om si animale, o perioada de ritmuri biologice. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g5i14o)*nictemer
Interval de cinci note consecutive. A cincea pozitie principala de aparare la scrima. Formatie de cinci carti consecutive (de aceeasi culoare) la jocul de carti. Acces de tuse violent si prelungit. [Var. s.f. / < it. , cf. fr. ]. (by 8W9S9e2r3g11i11o)*cvinta
Interval de cvarta marita sau de cvinta micsorata, compus din trei tonuri. /<it fr.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*triton
Interval de doua octave. Treapta a cinsprezecea a unui interval dat. [Var. s.f. / cf. lat. ]. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*cvintadecima
Interval de o jumatate de ton. Nuanta de culoare care face trecerea de la un ton inchis la unul deschis al aceleiasi culori. [Cf. it. , fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*semiton
Interval de o singura treapta (format din doua sunete avand aceeasi denumire); prima treapta de la o treapta data (repetarea aceluiasi sunet). [< fr. , cf. lat. ].(by 3W4S12e6r6g14i15o)*prima
Interval de timp (circa 29 de zile) scurs intre doua faze identice ale Lunii; luna siderala. [Gen. , var. s.f. / < lat. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*lunatie
Interval de timp de 24 de ore (o zi si o noapte), folosit pentru a urmari variatiile ciclice ale unor functii biologice. [< fr. , cf. gr. - noapte, - zi].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*nictemer
Interval de timp de o mie de ani. Implinirea a o mie de ani de la producerea unui eveniment insemnat; sarbatorirea evenimentului cu aceasta ocazie. [Pron. / cf. it. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*mileniu
Interval de timp de o suta de ani; veac. Perioada de timp care pare a fi foarte lunga; vesnicie. Epoca istorica dominata de un eveniment de seama, de o personalitate exceptionala. [Pl. , (s.m.) / < lat. , cf. it. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*secol
interval de timp de patru ani care se scurgea intre serbarile pitice. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*pitiada
Interval de timp de patru ani care se scurgea intre serbarile pitice. [Pron. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pitiada
Interval de timp dintre sfarsitul zilei (de cand incepe sa se intunece) si inceputul noptii. pe inserate. a) inca in seara zilei trecute; b) de cum s-a inserat. formula de salut folosita seara la venire si la plecare. [G.-D. /<lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*seara
Interval de timp egal cu a douasprezecea parte a anului. luna iulie. prima perioada dupa casatorie. lunar. /<lat. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*luna
Interval de timp foarte scurt; moment; clipa; secunda. imediat; foarte repede. /v. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*clipita
Interval de timp foarte scurt; moment; clipita; secunda. oricand; in orice moment. din moment in moment. /v. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*clipa
interval de timp in care angajatii sunt scutiti, in temeiul legii, de a presta munca. (<concedia, dupa fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*concediu
Interval de timp in care se efectueaza complet un anumit proces, o anumita operatie de deplasare; grafic de serviciu. [< germ. , it. , cf. lat. - instrument pentru intors].(by 12W12S6e6r14g15i15o)*turnus
interval de timp in care se efectueaza complet un anumit proces, o anumita operatie de deplasare; grafic de serviciu. (< germ. )(by 12W5S5e14r7g8i1o)*turnus
interval de timp in care un stat monarhic este lipsit de suveran. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*interregn
Interval de timp in cursul caruia se desfasoara anumite fenomene sau evenimente; faza, epoca. Interval de timp in care se efectueaza o operatie sau in care se produce un fenomen dintr-un ciclu si care se repeta la fiecare ciclu. Subdiviziune cronologica de al doilea ordin a timpurilor geologice. Fraza ampla si complexa sau reunire de mai multe fraze care formeaza un ansamblu armonios si unitar. Fraza muzicala compusa in asa fel incat totalitatea partilor ei sa prezinte un sens anumit. Sir orizontal in tabloul periodic al elementelor. Cel mai mic numar adaugat argumentului unei functii numerice care nu schimba valoarea functiei. Grup de cifre care se repeta indefinit intr-o fractie zecimala. [Pron. , var. s.n. / cf. fr. , lat. , gr. - circuit < - imprejur, - cale].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*perioada
Interval de timp in evolutia unui proces sau a unui fenomen natural sau social; faza; etapa. [sil. ] /<lat. fr. germ. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*stadiu
Interval de timp intre doua diviziuni succesive ale nucleului celular. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i9o)*intercineza
Interval de timp intre doua domnii in care tronul nu este ocupat de nimeni; interval de timp in care nu exista un guvern, o conducere. [< fr. , cf. lat. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*interregn
interval de timp intre doua glaciatii; interglaciar (II). (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*interglaciatie
Interval de timp intre doua posturi, cand crestinii mananca de frupt. /<lat. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*caslegi
Interval de timp intre zori si pana la pranz; prima parte a zilei. (de) la inceputul zilei. inainte de a se zori. in zori de zi. mai devreme. [Sil. ] /cf. it. fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*dimineata
interval de timp, vacanta petrecuta la tara sau intr-o statiune balneoclimatica. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*vilegiatura
Interval de timp, vacanta petrecuta la tara sau intr-o statiune balneoclimatica. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*vilegiatura
Interval dintre doua sunete ale gamei diatonice, care cuprinde sapte trepte ale scarii muzicale. /<germ.(by 6W15S8e8r2g2i10o)*septima
Interval format din trei note consecutive; treapta a treia de la o treapta data. Figura de aparare la scrima. [< it. < lat. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*terta
interval intre doua diviziuni succesive ale nucleului celular. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*interchineza
Interval intre doua puncte; spatiu, interval care exista, se intinde intre doua lucruri, intre doua locuri etc. Departare. Interval de timp. Diferenta de rang, de situatie intre doua persoane. [< fr. , it. , cf. lat. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*distanta
Interval intre doua stadiale ale unei glaciatii; interstadiu. [Pron. , pl. / cf. germ. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*interstadial
interval intre triglifele unei frize dorice, cu basoreliefuri. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g13i7o)*metopa
Interval intr-o gama diatonica, care cuprinde opt note consecutive. Strofa alcatuita din opt versuri. A opta dintre figurile de aparare la scrima. [< fr. , cf. lat. - a opta].(by 8W1S2e12r13g6i6o)*octava
Interval intr-o gama diatonica, cuprinzand sapte note consecutive; treapta a saptea de la o treapta data. [< lat. , cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*septima
Interval intr-o gama diatonica, cuprinzand sase note consecutive; treapta a sasea de la o treapta data. [< lat. , cf. fr. , germ. ].(by 13W13S7e7r15g9i9o)*sexta
(interval muzical, prestatie in feudalism, denumire in calendarul roman) s. f., g.-d. art. pl. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*nona
interval, perioada de douasprezece zile. opera ale carei parti sunt grupate in douasprezece "zile". (< it. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*dodecameron
Interval, perioada de douasprezece zile. Opera ale carei parti sunt grupate in douasprezece "zile". [Pl. / < it. , cf. gr. - douasprezece, - zi].(by 10W3S12e12r5g5i6o)*dodecameron
Interval scurt de timp intre doua faze ale unei activitati; intrerupere de scurta durata; scurt ragaz. / + suf. ...(by 12W5S6e14r14g8i8o)*rasuflet
Interval, spatiu intermediar. Spatiul liber dintre doua piese ale aceluiasi sistem. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*interstitiu
interval, spatiu liber intre doua corpuri, intre doua parti ale unui tot. (< fr. , lat. )(by 2W11S11e4r5g5i13o)*interstitiu
interval ~ = timp care separa doua nasteri consecutive ale unei femei. (< fr. )(by 13W7S15e1r9g9i3o)*intergenezic
Intervalul dintre doua competitii balcanice; competitiile respective. [Pron. / < - munti in Peninsula Balcanica + ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*balcaniada
Intervalul dintre patru note consecutive. A patra pozitie principala de aparare la scrima. Sistem de patru conducte electrice izolate intre ele si impletite impreuna, folosit pentru cablurile telefonice. [Var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. - al patrulea].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*cvarta
Interventie, amestec nedorit, fortat in viata unei persoane, a unui stat etc. [Cf. fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ingerinta
interventie, amestec nedorit in viata unei persoane, a unui stat. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*ingerinta
Interventie chirurgicala care consta in deschiderea cavitatii abdominale. /<fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*laparotomie
Interventie chirurgicala care consta in deschiderea sau sectionarea laringelui. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*laringotomie
Interventie chirurgicala care consta in sectionarea unui tendon. /<fr. (by 15W9S9e3r11g11i5o)*tenotomie
interventie chirurgicala care stabileste devierea spre exterior a urinei din cavitatile renale. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*nefrostomie
Interventie chirurgicala care urmareste solidarizarea mai multor vertebre. [Cf. gr. - coloana vertebrala, - unire].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*rahisinteza
Interventie chirurgicala constand in a crea un anus artificial la nivelul cecului. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cecostomie
Interventie chirurgicala constand in curatarea cu chiureta a unei mucoase (in special a uterului) de tesuturi bolnave. [Sil. ] /<fr. (by 1W9S10e3r3g3i12o)*chiuretaj
Interventie chirurgicala constand in curatarea suprafetei mucoaselor de tesuturi bolnave; chiuretaj. /<fr. (by 7W15S9e2r3g11i11o)*raclaj
Interventie chirurgicala constand in deschiderea stomacului. /<fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*gastrotomie
Interventie chirurgicala constand in deschiderea traheii (pentru a face posibila respiratia). /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*traheotomie
Interventie chirurgicala constand in deschiderea traheii. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - trahee, - taietura].(by 14W14S7e8r1g9i10o)*traheotomie
Interventie chirurgicala constand in deschiderea unei cavitati (mai ales a cutiei craniene) prin perforarea oaselor cu ajutorul trepanului, pentru extirparea tumorilor, cheagurilor de sange etc. [G.-D. ] /<fr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*trepanatie
Interventie chirur-gicala constand in deschiderea unei vene. /<lat. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*venesectie
Interventie chirurgicala constand in sectionarea unei bronhii. /<fr. (by 12W5S6e14r14g8i1o)*bronhotomie
Interventie chirurgicala cu scopul de a elibera o capsula articulara. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*capsuloplastie
interventie chirurgicala de corijare a unui defect septal interatrial. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*atrioseptopexie
interventie chirurgicala de creare a unui conduct artificial. (dupa fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*tunelizare
interventie chirurgicala de eliberat o capsula articulara. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*capsuloplastie
interventie chirurgicala de fixare si reunire a fragmentelor osoase ale unei fracturi. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*osteosinteza
Interventie chirurgicala de largire a sfincterului piloric prin incizia longitudinala si sutura transversala a pilorului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - pilor, - a forma].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*piloroplastie
Interventie chirurgi-cala de refacere a nasului mutilat sau diform. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*rinoplastie
Interventie chirurgicala de sectionare a plamanului. [G.-D. Sil. ] /<fr (by 6W6S14e14r8g8i1o)*pneumotomie
Interventie chirurgicala de suprimare a unor conexiuni ale talamusului. [Gen. / < fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*talamotomie
Interventie chirurgicala facuta pentru a mari |cantusul|cantus| palpebral. [< fr. , cf. gr. - unghi de vedere, - a forma].(by 13W6S6e10r11g4i4o)*cantoplastie
Interventie chirurgicala facuta pe un animal viu, in scopuri experimentale. [G.-D. ] /<fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*vivisectie
Interventie chirurgicala in vederea corectarii strabismului. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*strabotomie
Interventie chirurgicala la plaman facuta pentru a inlatura fistulele purulente sau partile atacate de tuberculoza. [Gen. / < fr. , cf. gr. - piept, - care formeaza].(by 7W15S15e8r9g2i11o)*toracoplastie
Interventie chirurgicala la plamani facuta cu scopul de a inlatura fistulele purulente din partile atacate de tuberculoza. /<fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*toracoplastie
interventie chirurgicala pe inima, constand in sectionarea valvulelor. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*valvulotomie
Interventie chirurgicala pentru devierea spre exterior a urinii din bazinet. [Gen. / < fr. , cf. gr. - bazin, - deschidere].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pielostomie
Interventie chirurgicala pentru devierea spre exterior a urinii din cavitatile renale. [Gen. / < fr. , cf. gr. - rinichi, - deschidere].(by 10W10S3e4r12g12i14o)*nefrostomie
interventie chirurgicala pentru redarea miscarilor unei articulatii anchilozate. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i9o)*artroplastie
Interventie chirurgicala pentru redarea miscarilor unei articulatii anchilozate. [< fr. , cf. gr. - articulatie, - a modela].(by 1W9S15e7r7g15i1o)*artroplastie
interventie chirurgicala pentru refacerea timpanului perforat. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i10o)*timpanoplastie
Interventie chirurgicala plastica avand ca scop refacerea unui orificiu tubar si legarea lui cu ovarul. [Gen. / < fr. , cf. gr. - trompa, - gura].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*salpingostomie
Interventie chirurgicala prin care se inlatura (partial sau integral) un organ sau un tesut afectat. [G.-D. Sil.] /<fr. , lat. , $...onis$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*rezectie
Interventie chirurgicala prin care se inlocuieste o parte distrusa sau bolnava dintr-un tesut prin transplantarea unei grefe din alta parte a aceluiasi corp; autogrefa. [Pron. , pl. , gen. / < fr. , it. , cf. gr. - insusi, - a mula].(by 12W12S6e14r14g8i8o)*autoplastie
Interventie chirurgicala prin care un tendon este eliberat din tesuturile din jur. [< fr. , cf. gr. - tendon, - dizolvare].(by 10W10S4e4r4g12i13o)*tenoliza
Interventie chirurgicala prin care un tendon este fixat la os, astfel incat sa limiteze sau sa anuleze o miscare intr-o articulatie. [< fr. , cf. gr. - tendon, - legare].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*tenodeza
interventie dermatologica prin care se descuameaza pielea fetei pentru inlaturarea cicatricelor sau in scop estetic. (< engl. )(by 4W13S6e6r6g15i15o)*peelingpi
Interventie facuta intre doi adversari pentru a-i impaca, pentru a-i face sa se inteleaga; mediere, mijlocire. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 9W2S2e10r11g4i13o)*mediatie
Interventie in favoarea cuiva, mijlocire. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 12W12S5e5r14g14i14o)*intercesiune
interventie la plaman pentru a inlatura fistulele purulente sau partile atacate de tuberculoza. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*toracoplastie
interventie pentru devierea spre exterior a urinii din bazinet. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*pielostomie
interventie plastica pentru refacerea unui orificiu tubar si legarea lui cu ovarul. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*salpingostomie
interventie prin incizarea uterului si extragerea fatului, in caz de nastere dificila; cezarotomie. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*cezariana
Intervertire a ordinii unor sunete sau a unor grupuri de sunete intr-un cuvant. Schimbare accidentala a locului unui cuvant intr-o propozitie. Figura retorica prin care i se amintesc auditorului evenimente din trecut si i se prezinta evenimente ale viitorului sau se anticipeaza unele obiectii posibile. [< fr. , cf. gr. - deplasare].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*metateza
Intervertire, confuzie de persoane sau lucruri. Incurcatura produsa din faptul ca un personaj este luat drept altul. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*quiproquo
Intervertire; rasturnare (a unei ordini). [Pron. / cf. lat. , fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*interversiune
Interviu luat pentru a fi transmis la televiziune. [Cf. fr. , engl. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*teleinterviu
Interzicere, opreliste, oprire (prin lege). Interzicere a exercitarii drepturilor politice (si civile) ale unei persoane ca masura represiva sau de protectie. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*interdictie
Interzicere pentru straini, in Grecia antica, de a sedea intr-un oras. (din fr. , gr. )(by 5W6S14e8r8g1i1o)*xenelasie
Interzicere pentru straini in Grecia antica de a sedea intr-un oras. [Gen. / < fr. , gr. < - strain, - a vana].(by 9W9S2e3r11g11i12o)*xenelasie
Interzicere temporara de catre papa sau de catre un inalt prelat, in evul mediu, a slujbelor religioase. [Cf. fr. , germ. / < lat. ].(by 2W10S10e3r4g4i12o)*interdict
intim legat, strans unit. o (gram.) forme e = formele scurte ale prezentului indicativ persoana 1 sg. si 3 sg. si pl. ale verbului "a fi" si formele neaccentuate de dativ si acuzativ sg. si pl. ale pronumelui personal; (muz) treapta ~a = treapta care urmeaza alteia sau o precede imediat la interval de secunda. (< lat. , fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*conjunct
In timpul toamnei; pe timp de toamna. rezultatele se vor vedea la sfarsit. /<lat. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*toamna
Intindere (accidentala sau terapeutica) a unui ligament sau a unui nerv. [G.-D. ] /<fr. , lat. $elongatio, ...onis$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*elongatie
Intindere a globului ocular din cauza unei presiuni interioare prea puternice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - apa, - ochi].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*hidroftalmie
intindere arida din regiunea de campie, cu vegetatie ierboasa. (< fr. , rus. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*stepa
Intindere care poate fi masurata. Numar care exprima legatura dintre o unitate derivata si unitatile fundamentale din care deriva. Marime, intindere, proportie. [Pron. / cf. lat. , fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*dimensiune
Intindere colosala. Lucru de necrezut; exagerare. Prostie, gugumanie; aberatie, absurditate. [< cf. fr. , lat. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*enormitate
intindere de apa inconjurata de stanci coraliere, intr-un atol. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*lagon
Intindere de apa inconjurata de stanci coraliere intr-un atol. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*lagon
Intindere de apa marina, separata de rest printr-o fasie de pamant. /<it. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*laguna
Intindere de pamant. = a examina cu atentie situatia sau imprejurarile inainte de a intreprinde ceva; a se informa. Sol. Loc, regiune. Totalitatea formatiilor geologice dintr-o portiune a scoartei terestre. Domeniu de activitate, de preocupari. = la fata locului; la locul de munca. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*teren
Intindere de pamant cu limitele precis stabilite (apartinand unei entitati geografice, unui stat sau unei unitati administrative). /<lat. fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*teritoriu
Intindere de pamant (limitata de hotare) care apartine unui stat, unei provincii, unui oras, unei autoritati etc. [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*teritoriu
Intindere de teren aproape plata, situata la o anumita altitudine, care domina imprejurimile; platou. /+ suf. $...is$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*podis
Intindere de teren aproape plata, situata la o anumita altitudine, care domina imprejurimile; podis. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*platou
Intindere de teren inconjurata de inaltimi; adancitura de teren de intindere mare. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintr-un loc, oarecare. Tristete (profunda), mahnire; deprimare. Scadere a valorilor, a actiunilor etc. , cauzata de o criza. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*depresiune
Intindere mare de pamant care inainteaza in mare, fiind inconjurata din trei parti de apa. [< lat. , fr. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*peninsula
Intindere mare de pasuni in America de Nord, acoperita cu ierburi inalte si subarbusti. [Pron. , gen. , var. s.f. / < fr., engl. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*prerie
Intindere mare si neteda de pamant, situata la o altitudine mica; campie. /<lat.$ sessus, ...a, ...um$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ses
Intindere, marime a unei suprafete limitate. Zona de raspandire a unui fenomen, de desfasurare a unei activitati etc. Zona in care este raspandit un anumit gen de animale sau de plante. Zona in care se vorbeste o anumita limba, un dialect etc. sau in care se intalneste un anumit fenomen lingvistic. [Pron. , gen. / < lat. , cf. fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*arie
intindere nemarginita; numar, marime extraordinara. (< fr. , lat. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*imensitate
intindere patologica a globului ocular ca urmare a cresterii volumului umorii apoase. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*hidroftalmie
Intindere sau umflare excesiva. Capacitate a unor organe vegetale sau structuri de a se alungi sub actiunea unei forte. [Pron. , gen. / < fr. , lat. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*distensie
Intindere vasta de apa sarata care acopera suprafetele dintre continente. = ansamblul oceanelor si marilor globului terestru. Intindere nemarginita. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) ocean". [Pron. , pl. / cf. fr. , lat. , gr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ocean
Intindere vasta de pamant, marginita de mari si de oceane. [< fr. , cf. it. , lat. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*continent
Intindere vasta de pamant, situata la o altitudine mica; ses; camp. [Art. G.-D. ; Sil] /+ suf. ...(by 1W9S9e2r3g11i11o)*campie
intindere vasta de uscat, marginita de mari sau de oceane. (< fr. , lat. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*continent
Intins, de dimensiuni foarte mari, de mari proportii. Complex; care se extinde in multe domenii. [< fr. , it. , lat. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*vast
Intoarcere a alimentelor din stomac in gura in cazul unui efort de voma. [G.-D. ] /<fr. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*regurgitatie
intoarcere a unei portiuni de organ sau de tesut spre interior, patrunzand intr-o cuta proprie. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*invaginatie
Intoarcere a unui proces complex la un proces mai simplu. Pierdere totala sau partiala de catre o celula sau un tesut a trasaturilor caracteristice. [Cf. fr. ]. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*dediferentiere
Intoarcere de la o forma superioara de dezvoltare la una inferioara; mers inapoi; decadere; declin; decadenta. [Sil. ] /<lat. , it. , germ. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*regres
Intoarcere de la o stare sau o forma superioara de dezvoltare la una inferioara; dare inapoi, decadere. Drept in virtutea caruia cineva care a platit o suma de bani din culpa altuia se intoarce impotriva acestuia din urma pentru recuperarea sumei platite. [Pl. / < lat. < - a da inapoi, cf. fr. , it. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*regres
Intoarcere impotriva cuiva a propriilor sale argumente. Act juridic prin care un stat exercita un drept spre a determina un alt stat sa inceteze exercitarea unui drept similar. [Pron. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*retorsiune
intoarcere inauntru a pleoapei, insotita de iritatia conjunctivei si a corneei. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*entropion
Intoarcere inauntru a pleoapei, insotita de iritatia conjunctivei si a corneei. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*entropion
Intoarcere in gura a alimentelor din stomac sau esofag, care are loc fara efort de voma. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*regurgitatie
Intoarcere, revenire a unor bunuri donate la primul proprietar cand persoana careia i-au fost donate moare fara a avea copii. Tratament termic aplicat unor aliaje cu baza de aluminiu pentru a elimina efectele imbatranirii. Schimbarea ordinii de succesiune in timp a starilor prin care trece un sistem in cursul unei transformari; reversare. Conversie. [Var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*reversiune
Intoarcere, revenire (la locul de plecare). Indicatie scrisa pe un plic, pe un colet etc. in care se specifica ca acesta trebuie inapoiat expeditorului. A doua parte a unui campionat, in cadrul careia se intalnesc din nou aceeasi participanti. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*retur
In toata plinatatea; cu totul; in intregime; completamente. /<fr. it.(by 11W11S4e5r5g13i14o)*totalmente
In toate directiile, in toate laturile; multilateral. [Et. incerta].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*omnilateral
Intocmai, adevarat, conform cu o norma, cu realitatea. = stiinte in care formularile se pot prezenta in forma matematica. Care reproduce intocmai un model; fidel. Punctual. // Conform realitatii, normei, adevarului. Tocmai, chiar. [Pron. / < fr. , cf. lat. - implinit].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*exact
intocmirea de harti si planuri topografice cu ajutorul taheografului. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*taheografie
Intocmire, alcatuire, organizare; formare. Complex de strate din scoarta Pamantului depuse intr-o anumita perioada geologica. = categorie ce desemneaza o treapta istorica determinata a dezvoltarii societatii, caracterizata printr-un nivel determinat al fortelor de productie, prin relatiile de productie corespunzatoare acestora si o suprastructura generata de aceste relatii. Asezare, dispozitiv al unei unitati militare in vederea unei actiuni. Ansamblu, echipa. Combinatie de cifre, de figuri sau de pozitii la unele jocuri (la loterie etc.). [Gen. , var. s.f. / < fr. , it. , lat. ].(by 9W10S10e3r4g12i12o)*formatie
intocmit in forma de cronica. o vers ~ = vers care alcatuieste o cronograma. (< germ. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*cronistic
intonare succesiva a sunetelor unui acord melodic, ascendent sau descendent. (< it. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*arpegiu
Intonatie speciala a unei silabe dintr-un cuvant, pusa in evidenta prin marirea intensitatii vocii sau prin varietatea tonului. Emisiune mai intensa a unui sunet sau a unui acord. Semn grafic care indica accentuarea unei silabe sau a unui sunet. Mod specific de a vorbi o limba sau un dialect. Intonatie afectiva, mladiere speciala a tonului, a vocii. Importanta. [Pl. , (rar) / < lat. , cf. fr. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*accent
In tot timpul; vesnic; mereu; totdeauna. (pentru) totdeauna. [Var. ] /Orig. nec.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*pururi
Intovarasire in vederea realizarii unor lucrari comune (mai ales agricole). [Sil. ] /cf. alb.sb. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*sambra
Intoxicatie alimentara grava, provocata de toxina unui bacil intalnit in carnea si in fructele conservate. /<fr. (by 6W14S15e15r8g8i2o)*botulism
Intoxicatie cronica cu nicotina datorita fumatului; nicotinism. [Cf. fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*tabagism
Intoxicatie cronica cu plumb. [< fr. , cf. - numele plumbului in limbajul alchimistilor].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*saturnism
Intoxicatie cu canabina, intalnita la lucratorii din industria de prelucrare a canepii. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*canabism
Intoxicatie cu eter etilic in scopul obtinerii unei stari de excitatie psihica. /<fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*eteromanie
intoxicatie cu fosfor, caracterizata prin faptul ca oasele devin sfaramicioase si se fractureaza usor. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*fosforism
Intoxicatie cu fosfor, caracterizata prin faptul ca oasele devin sfaramicioase si se fractureaza usor. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*fosforism
Intoxicatie cu saruri de argint, care provoaca o coloratie a pielii si a conjunctivelor; argiroza. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*argirism
intoxicatie generala a organismului cu toxine microbiene, fara trecerea microbilor in sange. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*toxinemie
intoxicatie generala datorita raspandirii in sange a toxinelor unor bacterii. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*bacteriotoxemie
Intoxicatie generala manifestata prin diverse simptome, datorita toxinelor bacteriilor. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*bacteriotoxemie
Intoxicatie grava, produsa de toxina bacilului botulinic. [< fr. , cf. lat. - caltabos].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*botulism
intoxicatie prin ingerarea de vanilie, manifestata prin eruptii papulare, prurit, cefalee si ameteli. (< fr. )(by 7W7S15e15r9g9i9o)*vanilism
Intoxicatie prin |ingerarea|ingera| de preparate in care intra vanilia. [< fr. ].(by 15W1S9e3r3g3i11o)*vanilism
intoxicatie produsa de organismul insusi, ca urmare a formarii de substante toxice. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*autointoxicatie
Intoxicatie produsa de organismul insusi, ca urmare a formarii de substante toxice. [Gen. / cf. fr. ].(by 1W9S10e10r3g4i12o)*autointoxicatie
intoxicatie profesionala prin inhalarea de hidrogen sulfurat. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*sulfhidrism
Intoxicatie provocata de consumul de furaje infectate cu unele ciuperci microscopice. [< fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*micotoxicoza
intoxicatie provocata prin resorbtia unor substante din continutul intestinal in cursul unei constipatii prelungite sau ocluzii intestinale. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g11i4o)*stercoremie
Intoxicatie provocata prin resorbtia unor substante din continutul intestinal in cursul unei constipatii prelungite sau ocluzii intestinale. [Gen. / < fr. , cf. lat. - excrement, gr. - sange].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*stercoremie
Intrajutorare; asistenta cu caracter de reciprocitate. [Et. incerta].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*interasistenta
Intrare a unui corp ceresc in umbra altuia corp ceresc. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat. $immersio, ...onis$(by 6W6S14e14r8g8i1o)*imersiune
Intrare, introducere. Energie, forta introdusa intr-un sistem tehnic. Elemente initiale ale unui anumit procedeu, proces, fenomen etc. Introducere de date intr-un sistem electronic. = raportul dintre energia sau forta introdusa intr-un sistem tehnic, fizic sau natural si energia sau forta produse de acestea; ansamblu de operatii privind elaborarea datelor la un calculator electronic. [< engl., fr., it. < engl. - in, - a pune, a introduce, a calcula].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*input
intrare monumentala a unui edificiu din antichitate, cu mai multe porti reunite prin porticuri. (< fr. , gr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*propilee
Intrare, poarta monumentala la un edificiu, bogat impodobita. Amenajare a intrarii unui tunel cu intarituri de zidarie sau de beton pentru sprijinirea terenului si a taluzului de deasupra. Deschidere a unei scene. Arcada [in DN]. [Pl. / < germ. , cf. fr. ].(by 11W4S4e5r13g13i7o)*portal
Intraspitalicesc. Infectie nosocomiala - infectie dobandita in timpul spitalizarii, care nu era prezenta, nici in incubatie in momentul internarii in spital.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*intraspitalicesc
intrebare (adresata in parlament de catre un deputat unui ministru) prin care se cere o explicatie referitoare la rezolvarea unei chestiuni; interpelatie. (< interpela)(by 7W1S1e9r10g3i3o)*interpelare
Intrebare adresata in sedinta publica de catre un deputat in parlament unui membru al guvernului, pentru a-i cere explicatii asupra unui fapt. /v. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*interpelare
Intrebuintare afectata de cuvinte sau fraze; stil bombastic. [Cf. fr. , it. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*grandilocventa
Intrebuintare a tuberculinei in scop terapeutic. [Gen. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*tuberculinoterapie
Intrebuintare a unei singure limbi (cea materna) de catre acelasi individ sau acelasi grup social. [Var. s.n. / cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*monolingvism
intrebuintare a unei singure limbi (cea materna) de catre acelasi individ sau grup social. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g12i5o)*monolingvism
Intrebuintare curenta si in egala masura a mai multor limbi diferite de catre acelasi individ sau acelasi grup social. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*polilingvism
intrebuintare fara masura a unui lucru; exces. incalcare a legalitatii; fapta ilegala. = infractiune manifestata prin depasirea atributiilor; = infractiune constand din inselarea increderii cuiva. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*abuz
Intrebuintare, folosire a unui lucru dinainte hotarata. Loc, punct catre care se indreapta cineva sau unde se trimite ceva. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*destinatie
Intrecere atletica la alergare pe o lungime de 42,195 km. Sedinta prelungita; negocieri lungi si dificile, dezbateri laborioase. [< fr. , cf. sat in Africa, renumit pentru victoria lui Miltiade asupra persilor in primul razboi medic]. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*maraton
Intrecere automobilistica de regularitate si rezistenta, organizata pe parcursul a sute de mii de kilometri pe drumuri cu diferite dificultati, deschise traficului rutier obisnuit. [< engl., fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*raliu
Intrecere automobilistica sau motociclista care obliga pe participanti sa treaca obstacole improvizate sau probe neobisnuite, bizare. [< engl., fr. , it. , cf. hind. - sala de joc cu mingea].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*gimcana
intrecere automobilistica sau motociclista care obliga pe participanti sa treaca obstacolele improvizate sau probe bizare. (< engl., fr. , it. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*gimcana
Intrecere; competitie sportiva. Examen pentru selectia candidatilor la intrarea intr-o institutie de invatamant sau pentru a obtine un post, o bursa etc. Ajutor, sprijin; colaborare; contributie. (la ceva) = a colabora (la ceva); = totalitatea faptelor, a imprejurarilor care coincid intr-un anumit moment; conjunctura. [Cf. fr. , lat. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*concurs
intrecere motociclista care se desfasoara pe o pista cu zgura (amenajata cu obstacole). (< engl. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*dirttrack
Intrecere motociclista care se desfasoara pe o pista cu zgura special amenajata, uneori cu obstacole. [Pron. / < engl., fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*dirttrack
Intrecere organizata intre ambarcatii sportive (cu vele), iahturi etc. Forma de cravata care se innoada si care cade vertical de-a lungul plastronului camasii. [Pl. / cf. it. , fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*regata
Intrecere. Sfortare, straduinta, dorinta de a intrece. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*emulatie
intrecere sportiva intre doi competitori, intre doua echipe. (< engl., fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*meci
Intrecere sportiva intre doi competitori sau intre doua echipe. [Pl. , scris si / < engl. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*meci
Intreceri atletice la vechii greci. Serbari in cinstea zeului Ianus. [< lat. ].(by 1W1S1e10r10g3i4o)*agonale
Intreceri si jocuri sportive care erau organizate in onoarea lui Zeus in cetatea Olimpia, la care participau concurenti din intreaga Grecie. Perioada de patru ani care se scurgea intre doua serbari ale jocurilor olimpice si care a servit ca unitate de timp intre anii 775 i.e.n. si 392 e.n. Competitie sportiva internationala care are loc din patru in patru ani; jocuri olimpice. concurs international de matematica, fizica etc. organizat anual sau o data la doi ani pentru elevii din invatamantul liceal. [Pron. / < fr. , cf. lat., gr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*olimpiada
intre coline; inconjurat de dealuri si coline. (< intra colinar)(by 14W7S7e1r1g9i10o)*intracolinar
intre culmile muntilor. o depresiune ~a = regiune joasa inconjurata de munti. (< germ. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*intramontan
(in trecut) 1. functia de subprefect. 2. plasa administrata de un subprefect. comuna resedinta a subprefectului; localul in care functiona subprefectura. (dupa fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*subprefectura
(in trecut) a recunoaste, a echivala un titlu, o diploma obtinuta in strainatate. (< germ. )(by 5W5S14e14r14g7i8o)*nostrifica
(in trecut) cel care copia acte, opere manuscrise etc.; autor fara originalitate. (< fr copiste)(by 13W13S7e7r15g1i9o)*copist
(in trecut) femeie care insotea trupele pentru a vinde soldatilor alimente si alte articole de consum. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*vivandiera
(in trecut) forma de studiu organizata pe langa institutiile de invatamant superior si institutele de cercetare stiintifica pentru pregatirea in vederea obtinerii titlului de "candidat in stiinte". (< rus. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*aspirantura
(in trecut) functionar care administra o plasa sau un judet ca ajutor al prefectului. (dupa fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*subprefect
(in trecut) institut particular de invatamant de grad elementar si mediu. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*pension
(in trecut, in unele tari) 1. soldat insarcinat sa arunce grenade. 2. soldat dintr-o unitate de elita a infanteriei. (< fr. , germ. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*grenadier
(in trecut in unele tari europene) Moneda de aur sau de argint. /<germ. , fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*florin
in trecut, metoda de imunizare in variola, prin inocularea unui virus spre a provoca o forma benigna care sa preintampine o forma mai grava de variola. (dupa fr. )(by 7W7S15e1r1g9i10o)*variolizare
(in trecut) organ administrativ-politic care tinea locul domnitorului si exercita functiile acestuia. (< it. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*locotenenta
(in trecut) serviciu de aprovizionare a unitatilor armatei. (< fr. , it. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*intendenta
(in trecut) soldat din infanterie insarcinat cu misiunea de cercetare. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*tiralior
(in trecut) tun mic montat printr-un pivot pe copastia unei nave. (< it. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*falconet
Intre (dintre) diferite departamente. Care coordoneaza activitatea diferitelor departamente. [Cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*interdepartamental
intre, dintre doua sau mai multe orase. (s. n.) telefon care stabileste legatura intre doua localitati. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*interurban
Intre, dintre ministere; interdepartamental. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*interministerial
Intre, dintre planete. = statie-releu pentru zborurile cosmice pe care ar urma sa aterizeze navele spatiale in drumul lor spre Luna sau spre planete. [Cf. fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*interplanetar
Intreg ansamblul; din care nu lipseste nimic. cele de pana acum mai pot fi tolerate. in primul rand; pe primul plan. macar ca; desi. a) in total; b) in intregime; complet. a) in intregime; cu desavarsire; b) pentru totdeauna. la un loc cu; impreuna cu. nimic mai mult. /<lat. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*tot
Intreg, desavarsit, deplin. = editie care cuprinde toate operele unui scriitor. Care are toate locurile ocupate; plin. = colectiv format din judecatori si asesori care pot judeca si pronunta legal o sentinta. Costum de haine; obiect de imbracaminte compus din doua (sau mai multe) piese care se imbraca si se poarta impreuna. In intregime, cu desavarsire. [ var. adj., pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 14W15S8e8r2g10i10o)*complet
Intreg, neimpartit, complet. = faina obtinuta prin macinarea graului, din care s-au extras grisul si faina alba. = calcul opus calculului diferential, care studiaza proprietatile si aplicatiile integralelor. [< fr. , cf. lat. - intreg].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*integral
Intreg, unitate compusa din mai multe elemente sau parti. Imbracaminte de etansare, formata din mai multe straturi izolate. = succesiune de strate diferite din punct de vedere litologic. Idei latente, amintiri refulate care provoaca tulburari neurocerebrale. = stare psihica in care cineva se simte inferior, persecutat. [Pl. / < fr. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*complex
In trei parti, compus din trei parti. = conventie incheiata intre trei state sau trei partide. [< fr. , cf. lat. - trei, - parte].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*tripartit
Intrepatrundere a cristalelor in timpul solidificarii unui metal sau aliaj. [Cf. germ. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*transcristalizare
intrepatrundere a cristalelor in timpul solidificarii unui metal sau aliaj. (dupa germ. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*transcristalizare
intrepatrundere a senzatiilor de miros, vaz si auz; sinestezie. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*compenetratie
Intrepatrundere a senzatiilor de miros, vaz si auz; sinestezie. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*compenetratie
intre planete. o statie ~a = statie-releu pentru zborurile cosmice, pe care urmeaza sa aterizeze navele spatiale in drumul lor spre Luna sau spre planete. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*interplanetar
Intreprindere agricola destinata ingrasarii animalelor. /suf.$ ...ator + ...ie$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ingrasatorie
intreprindere, atelier in care se executa lucrari de tiparire de carti, ziare etc. (< ngr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*tipografie
intreprindere care editeaza carti, publicatii etc. (< edit/or/ + -ura)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*editura
Intreprindere care editeaza carti, publicatii periodice etc. [< + , dupa ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*editura
Intreprindere comerciala, bancara etc. subordonata unei alte intreprinderi similare; filiala. [< fr. , cf. lat. - ajutor].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*sucursala
intreprindere comerciala, bancara etc. subordonata unei alte intreprinderi similare. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*sucursala
Intreprindere comerciala in care marfurile se pastreaza, se expun si se vand direct consumatorilor. /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*magazin
Intreprindere comerciala unde se prepara, se vand (si se consuma) mai ales placinte. /+ suf. $...arie$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*placintarie
Intreprindere cu caracter economic care exploateaza pamanturi, paduri, mine etc.; terenul, padurea etc. exploatate de o astfel de intreprindere. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*exploatatie
Intreprindere de exploatare, de garare si de reparare a autovehiculelor. [G.-D. ] /(by 12W12S5e6r14g14i8o)*autobaza
intreprindere (de stat) unde se fabrica monedele. (< moneda + -arie)(by 1W9S9e3r3g11i11o)*monetarie
intreprindere economica sau financiara importanta care reuneste mai multe societati (industriale, comerciale etc.) sub o conducere unica, cu scopul de a asigura monopolul asupra unui produs sau a unui sector. (< fr., engl. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*trust
Intreprindere in care se efectueaza distilarea. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*distilerie
Intreprindere in care se multiplica texte prin tipar; imprimerie. [G.-D. ] /<ngr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*tipografie
Intreprindere in care se tipareau carti; imprimerie; tipografie. /suf.$ ...nita$(by 10W11S4e4r12g13i6o)*tiparnita
Intreprindere industriala care prelucreaza materia prima transformand-o in produse finite. lua pe cineva la rost. [G.-D. ] /<fr. , germ. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*fabrica
Intreprindere industriala de mari proportii, care produce, in special, utilaje si semifabricate. complex de instalatii si de constructii pentru transformarea energiei termice in energie electrica. [G.-D. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*uzina
Intreprindere industriala de proportii mari, organizata pe baza de diviziune a muncii, in care se fac in special lucrari de utilaj, se produc semifabricate sau materiale pentru alte industrii, pentru fabrici etc. Centrala de forta pentru alimentarea cu energie electrica sau cu apa a unei localitati. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*uzina
Intreprindere industriala in care se fileaza fibrele textile; torcatorie. /<fr. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*filatura
intreprindere industriala in care se transforma materiile prime in produse (finite), in serie si in cantitati mari. (< fr. , rus. , germ. )(by 4W5S5e13r14g7i7o)*fabrica
Intreprindere industriala in care se transforma materiile prime in produse, mai ales in bunuri de larg consum, in serie si in cantitati mari. [< fr. , rus. , cf. lat. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*fabrica
Intreprindere industriala unde se torc materiale textile; filatura. [G.-D. ] /suf.$ ...ie$(by 4W12S13e6r6g6i15o)*torcatorie
(intreprindere, meserie) s. f., art. g.-d. art. (intreprinderi) pl. art. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*otelarie
Intreprindere mica unde se produce ulei din seminte de plante oleaginoase (curatate, prajite si trecute printr-o presa). / + suf. $...nita$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*oloinita
Intreprindere, stabiliment, mai ales cu caracter militar, unde se fabrica, se repara si se depoziteaza armament etc. Ansamblul mijloacelor de lupta intr-un domeniu oarecare. [Pl. / < fr. , it. ].(by 9W2S3e11r11g12i5o)*arsenal
intrerupator care deschide si mentine deschis un circuit electric, sub actiunea si pe durata exercitarii unei comenzi din exterior. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*ruptor
intrerupator care inchide un circuit electric sub actiunea unei comenzi exterioare. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*contactor
Intrerupator comandat de la distanta, al carui element mobil de contact are o singura pozitie de repaus, corespunzatoare deschiderii circuitului electric. [Cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*contactor
Intrerupator electric comandat la distanta, al carui element mobil de contact are ca pozitie de repaus pozitia corespunzatoare inchiderii circuitului. [Pl. , (s.m.) / cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ruptor
Intrerupere a respiratiei (in mod voluntar sau in cursul unei boli). [Pron. / < fr. , cf. gr. - fara, - a respira].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*apnee
Intrerupere intr-o nuvela, piesa de teatru sau intr-un film, pentru a povesti un episod anterior. V. [Pron. / < engl. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*flashback
Intrerupere momentana a unei actiuni. Antract. Semn muzical care indica o intrerupere de o anumita durata a frazei muzicale. Semn de punctuatie de forma unei liniute orizontale, folosit pentru a arata o oprire in lectura; timpul de oprire cerut de respiratie la recitarea versurilor. [< lat., it. , cf. gr. , germ. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*pauza
Intrerupere temporara a respiratiei, voita sau cauzata de o boala. [Art.; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*apnee
Intretaiere, intalnire a unei raze de lumina cu o suprafata. = punct in care o raza de lumina intalneste o suprafata; = unghi pe care il face raza de lumina care cade pe o suprafata cu perpendiculara in punctul de incidenta. Situatia unei propozitii incidente. [Cf. fr. , it. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*incidenta
Intretaiere; punct, loc de intretaiere. Loc de intalnire sau de incrucisare a doua sau mai multor drumuri publice, indiferent de unghiurile pe care le fac axele lor. Punctele comune a doua linii, suprafete, corpuri etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*intersectie
Intretinere a solului efectuata cu ajutorul cultivatorului. [Gen. / cf. it. ]. (by 9W2S2e3r11g11i5o)*cultivatie
Intretinere (locuinta si masa) primita de cineva intr-o casa particulara in schimbul unei sume de bani; casa-restaurant in care se da o asemenea intretinere. V. [Pron. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*pensiune
intretinere (locuinta si masa) primita de cineva (intr-o casa particulara) in schimbul unei sume de bani. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*pensiune
Intretinere si hranire a vitelor fara iesire din grajd (in vederea obtinerii unor indici sporiti). [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*stabulatie
Intrevedere acordata de catre un demnitar unei persoane care l-a solicitat sa-i vorbeasca (intr-o chestiune oficiala) ; timpul cat dureaza aceasta intrevedere. Interes pe care cineva il poarta celui care i se adreseaza ; atentie, intelegere. Sedinta (publica) a tribunalului, in care sunt ascultate partile si pledoariile si in care se pronunta sentinta. [< lat. , cf. fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*audienta
intriga romanesca sau politista sub forma de fotografii insotite de texte. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*fotoroman
Intristare adanca, durere sufleteasca' mahnire, amaraciune, jale; necaz, ciuda, manie. Nedreptate, asuprire, jignire, insulta, umilire.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*intristare
Intr-o anumita masura; intrucatva; cam. a-i fi (cuiva) neplacut; a-i fi rusine. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*oarecum
Introducere a alimentelor sau a altor substante pe cale bucala in stomac. [G.-D. ] /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*ingestie
Introducere a atomilor de iod in moleculele unei substante organice. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*iodurare
introducerea de marfuri straine in tara prin cumparare sau pe cale de schimb; marfurile importate. o ~ invizibil = cumparare de servicii din alte tari (operatii de transport, asigurare, credit, licente, servicii de turism etc.); de ~ = a) importat; b) (fig.) care nu are legatura cu realitatile locale; strain. (< germ. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*import
Introducere a fluorului in molecula substantelor organice. [Dupa fr. ].(by 15W1S9e9r10g3i3o)*fluorurare
introducere a fluorului in molecula substantelor organice. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*fluoruratie
introducere a gruparii carboxil in molecula unui compus organic. (dupa fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*carboxilare
Introducere a gruparii carboxil in molecula unui compus organic. [< , dupa fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*carboxilare
introducere a gruparii nitro in molecula unui compus organic; nitratie. (< nitra)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*nitrare
Introducerea intr-un corp organizat a unei substante care serveste la cresterea lui. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*intususceptiune
Introducere a iodului in molecula unei substante organice. [Dupa fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*iodurare
Introducerea penisului (organul reproducator masculin) in vagin (organul reproducator feminin) cu scopul obtinerii placerii (orgasm) dar si modalitate de perpetuare a speciei.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*introducerea
introducere a pudrei de talc in diverse cavitati ale organismului pentru a provoca o simfiza. (< fr. )(by 8W2S10e10r10g4i4o)*talcaj
Introducere a pudrei de talc in diverse cavitati ale organismului pentru a provoca o simfiza. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*talcaj
introducere a radicalului acetil in molecula unui compus organic. (dupa fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*acetilare
Introducere a radicalului benzoil in molecula unui compus organic. [Cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*benzoilare
Introducere a radicalului benzoil in molecula unui compus organic. (dupa fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*benzoilare
Introducere a unei consoane intre doua sunete greu de pronuntat. [Cf. fr. , gr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*epenteza
introducere a unei grupari nitrozo in molecula unui compus organic. transformare, in sol, a amoniacului sau a sarurilor amoniacale in acid nitros. (dupa fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*nitrozare
Introducere a unei sonde intr-un organ tubular (folosita mai ales in anesteziile moderne). [Gen. / cf. fr. , it. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*intubatie
Introducere a unei vocale intre doua consoane. [Pl. / < fr. , cf. gr. - deschidere < - in sus, - a desfasura].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*anaptixa
Introducere a unor medicamente lichide sub forma de picaturi. [G.-D. ] /<fr. lat.$ instillatio, ...onis$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*instilatie
Introducere a unor statiuni intermediare de compri-mare pe traseul unei conducte de gaz, pentru a compensa pierderea energiei si a asigura curgerea acestuia pana la locul de destinatie. /(by 15W8S9e2r2g11i11o)*recomprimare
introducere a unui cateter pe un canal in scop terapeutic sau de explorare. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g1i9o)*cateterism
Introducere a unui cateter pe un canal in scop terapeutic sau de explorare. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*cateterism
Introducere a unui corp in interiorul altuia. [Var. s.f. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*intromisiune
Introducere a unui lichid intr-un sistem tehnic aflat sub presiune. [Cf. lat., it. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*lubricare
introducere a unui lichid intr-un sistem tehnic sub presiune. (< lat. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*lubricare
introducere a unui lichid medicamentos intr-o cavitate a organismului, picatura cu picatura. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*instilatie
Introducere a unui lichid medicamentos intr-o cavitate a organismului picatura cu picatura. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*instilatie
introducere a unui medicament lichid in cavitatea bucala a unui animal cu ajutorul unei sticle cu gatul lung. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*breuval
Introducere a unui medicament lichid in cavitatea bucala a unui animal cu ajutorul unei sticle cu gatul lung. [Pron. / < fr. - bautura].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*breuvaj
introducere a unui radical aril in molecula unui compus organic. (dupa fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*arilare
Introducere a unui radical etil intr-o molecula organica. Adaugare de etil fluid unei benzine pentru a-i imbunatati cifra octanica; etilatie. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*etilare
introducere a unui tampon (1) intr-o cavitate naturala pentru a opri o sangerare. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*tamponament
Introducere a unui tampon (1) intr-o cavitate naturala, pentru a opri o sangerare. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*tamponament
Introducere (cu seringa) in organism a unui medicament sau preparat fluid. /<fr. lat.$ inoculatio, ...onis$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*inoculatie
Introducere de aer intr-un mediu oarecare. Racire a cerealelor depozitate intr-un siloz cu ajutorul aerului. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*aeratie
introducere de aer prin punctii lombare in canalul rahidian, in scopul explorarii acestuia si a ventriculilor cerebrali. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*pneumorahie
Introducere de aer prin punctii lombare in canalul rahidian in scopul explorarii acestuia si a ventriculilor cerebrali. [Gen. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g3i12o)*pneumorahie
Introducere de tampoane de tifon sau de vata in cavitatea vaginala. [Cf. fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*columnizare
introducere de tampoane de tifon sau de vata in cavitatea vaginala. (dupa fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*columnizare
Introducere fortata cu seringa a unei substante lichide in corp; lichidul astfel introdus. Introducere sub presiune a combustibilului in camera de ardere a unui motor. Functie injectiva. Patrundere sub presiune a unei magme in zonele cele mai adanci ale scoartei terestre. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 15W15S1e9r9g2i3o)*injectie
Introducere in liniile telefonice de bobine in serie pentru imbunatatirea transmisiei. [Dupa fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pupinizare
Introducere in organism a unor germeni patogeni (cu virulenta atenuata); inoculare. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*inoculatie
introducere, in scop terapeutic, a unei cantitati de sange sau de plasma sangvina in venele unui bolnav. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i3o)*transfuzie
introducere in scop terapeutic prin suflare a unei substante pulverulente sau gazoase. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*insuflatie
introducere in stomac sau alt organ cavitar, pe cale bucala, a unui tub de cauciuc in scop explorator sau terapeutic. o ~ laringian = introducerea unui tub metalic in laringe in caz de asfixie. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*tubaj
Introducere in studiul unei stiinte. Stare de indispozitie la inceputul unei boli; simptom al unei boli. [< fr. , cf. gr. - inainte, - cursa].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*prodrom
Introducere in venele unui bolnav a unei cantitati de sange, de ser fiziologic sau de plasma sanguina. [Gen. / < fr. , cf. lat. - dincolo, - varsare].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*transfuzie
introducere, picatura cu picatura, a sangelui, a unei substante medicamentoase etc. in artera sau in vena in scop terapeutic. (< fr. )(by 12W12S13e6r6g15i15o)*perfuzie
Introducere picatura cu picatura a sangelui sau a unei substante medicamentoase in artera sau in vena in scop terapeutic. [Gen. / < fr. , cf. lat. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*perfuzie
Introducere succinta in problematica unei stiinte. Parte introductiva a unei lucrari stiintifice care preceda expunerea propriu-zisa. [Cf. fr. , gr. - lucruri spuse inainte].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*prolegomene
introducere succinta in problematica unei stiinte sau discipline. parte introductiva a unei lucrari stiintifice, care preceda expunerea propriu-zisa. (< fr. , gr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*prolegomene
intr-o usoara stare de ebrietate (Nota: Defintia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 7W15S1e9r9g3i3o)*abtiguit
intrument muzical cu sase coarde, actionat prin ciupire sau lovire cu degetele. (< it. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*chitara
intrument muzical de suflat, din teracota sau metal, oval si cu gauri, care scoate sunete asemanatoare cu cele ale flautului. (< ir., fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ocarina
Intrunire a membrilor cu drept de vot ai unei manastiri sau ai unui ordin calugaresc. For suprem in biserica protestanta, compus din clerici si laici. Adunare generala a francmasonilor. [Pl. / < lat. , cf. fr., engl. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*convent
Intrunire cu participarea tuturor membrilor unui organ de conducere. /<lat. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*plenara
Intrunire, demonstratie publica pentru discutarea unor importante evenimente politice. Manifestatie sportiva de masa (mai ales cu caracter aviatic). [Var. s.n. / < engl., fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*miting
Intrunire de muzicieni de jaz, care canta impreuna fara a fi repetat in prealabil. Intrunire improvizata a carei calitate lasa de dorit, datorita lipsei de omogenitate si de afinitate stilistica a muzicienilor. [Pron. / < engl. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*clambake
intrunire de muzicieni de jaz, care canta impreuna fara a fi repetat in prealabil. (peior.) intrunire improvizata a carei calitate lasa de dorit, datorita lipsei de omogenitate si de afinitate stilistica a muzicienilor. (< engl. )(by 10W10S4e4r4g13i13o)*clambake
Intrunire nationala sau internationala, avand ca obiect dezbaterea unor probleme majore de ordin politic, economic, stiintific, cultural etc. Organul suprem de conducere al unor partide politice, organizatii de masa sau obstesti. Nume dat organului legislativ suprem din unele tari. [< fr. , cf. engl. , lat. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*congres
intrunire publica pentru discutarea unor importante evenimente politice. manifestatie sportiva de masa. (< engl., fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*miting
Intr-un loc oarecare, nedeterminat. dintr-un loc nestiut. printr-un loc neprecizat. / + suf. ...(by 7W15S15e9r9g2i3o)*undeva
Intr-un mod care provoaca plictiseala; cu plictiseala. /+ suf. $...tor$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*plictisitor
(intr-un text) ceea ce cuprinde continutul acestuia aflat intre introducere si incheiere(by 15W15S8e9r2g2i11o)*intrun
intruziune de roci magmatice in zona de bolta a unui anticlinal sau in albiile sinclinale. (< faco -lit^2)(by 5W5S5e13r14g7i7o)*facolit
Intunecat, intunecos. Nedeslusit, neclar, vag. Necunoscut, nestiut; lipsit de merite, mediocru. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*obscur
Intunecime, bezna, intuneric, obscuritate. [Sg. / < fr. , cf. it. , lat. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*tenebre
Intunecos, intunecat, obscur; sumbru. Intunecat, mohorat, inchis. Ascuns si perfid. // Grup de pictori italieni din sec. XVII, a caror pictura se caracterizeaza prin atmosfera intunecata si prin efecte de clarobscur puternic contrastant. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*tenebros
Intuneric, intunecime. Neclaritate, confuzie. Conditie, situatie obscura, lipsa de renume; mediocritate. [Cf. fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*obscuritate
In ultima instanta. Pe patul de moarte, cand omul trage sa moara. [< lat. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*inextremis
in ultimul moment, in ultima instanta. pe patul de moarte. (< lat. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*inextremis
in ultimul rand; in ultima instanta. o (muz.) a volta = ultima data. (< it. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*ultimo
I. nume cunoscut (al altei persoane) cu care cineva semneaza o lucrare. II. adj. (despre lucrari) semnat cu numele altuia. (< engl. )(by 9W10S3e3r12g12i12o)*alonim
I. nume dat filozofilor, savantilor si scriitorilor francezi progresisti din sec. XVIII care au colaborat la elaborarea Enciclopediei stiintelor, artelor si mestesugurilor (Diderot, DAlembert etc.). II. adj., s. m. f. (persoana) care are cunostinte enciclopedice; encicloped. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*enciclopedist
I. (nume) de familie, de neam, care se intercala intre prenume si porecla, constituind semnul cetateniei romane. II. care apartine gintei romane. (< lat. , fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*gentiliciu
I. numeral ~ = numeral care indica intr-o serie locul, ordinea numerica. II. s. n. (mot.) numar care arata pentru un anumit obiect al catelea este el intr-un sir de obiecte. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*ordinal
Inundatie mare, diluviu; potop. Depozit sedimentar detritic friabil, format la baza pantelor, sub forma de conuri de dejectie, din fragmente de minerale si de roci transportate de curenti. [Pron. / cf. germ. , it. , lat. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*proluviu
Inundatie, revarsare de ape; potop. Navala, aglomeratie umana. [Cf. it. , lat. ].(by 6W6S14e14r8g8i2o)*iluviune
(in unele jocuri sportive) infractiune constand in impiedicarea adversarului de a actiona in campul de joc. (< engl. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*fault
(in unele state) declaratie scrisa sub juramant in fata instantei judecatoresti (autentificata). (< fr., engl. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*afidavit
(in unele state feudale si capitaliste) adunare legislativa; (p. ext.) adunare politica reprezentativa. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*dieta
(in unele state) organ judecatoresc suprem capabil a casa (1) o sentinta pronuntata de organele judecatoresti de grad inferior. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*casatie
(in unele tari din Occident) alocatie acordata absolventilor unei facultati pe timpul cat nu sunt angajati. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*presalariu
(in unele universitati) ceremonie burlesca de initiere a studentilor din anul I. (< fr. )(by 13W6S6e14r15g15i8o)*bizutaj
in unele zone, buruiana cu floare mica si galbena, banala pe pasuni, papadie (Taraxacum officinalis), in alte zone ciuperca globuloasa, care creste in paduri de fag si conifere, alba la tinerete, cind e comestibila (Licoperdon gemmatum), uneori identificata si cu buretele cerbilor.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*in
Inutil si greu; istovitor, fara sfarsit. [Cf. - rege al Corintului, supus la o cazna perpetua].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*sisific
inv. 1) A impestrita cu expresii si cuvinte franceze. 2) A face sa se frantuzeasca. /Din (by 7W7S1e1r9g10i3o)*frantuzi
invadare a sangelui periferic de elemente ale proceselor tumorale. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*citemie
Invadare a uscatului de catre apele marii. [Cf. fr. , lat. - trecere peste ceva].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*transgresiune
invaginare a membranei celulare, intalnita la celulele procariote, care ancoreaza macromolecula de ADN si are rol in respiratia celulara.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*invaginare
Invariabil. // Marime, relatie sau proprietate care ramane neschimbata in urma unor transformari de natura fizica sau matematica. Existenta in toate domeniile artei a unor elemente cu caracter de permanenta, absolut imuabile de-a lungul evolutiei istorice a artelor. [Pron. , pl. / < fr., engl. , germ. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*invariant
In varsta de cincizeci de ani. // Sarbatorire a cincizeci de ani de la un eveniment. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*cincantenar
Invartire facuta pe loc in varful unui picior; miscare de intoarcere a calului pe picioarele dinapoi. Schimbare brusca de atitudine, de parere. [< fr. ].(by 9W9S3e3r3g12i12o)*pirueta
Invartit, sucit. Care se acopera partial una pe alta. [Cf. it. , lat. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*contort
Invatacel, elev (al unui maestru). Continuator al unei doctrine, al unei invataturi. [Var. s.m. / cf. lat. , fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*discipol
Invatamant introductiv in studiul unei stiinte, cuprinzand elementele ei de baza. [Pron. / < fr. , cf. gr. - inainte, - invatamant].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*propedeutica
Invatamantul si filozofia predate in tarile catolice din Europa medievala, care cautau sa fundamenteze dogmele bisericii crestine, caracterizandu-se prin rationamente abstracte si prin artificii logice sterile. Orice speculatie sterila, rupta de viata. [Gen. / cf. lat.t. , fr. < gr. - scoala].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*scolastica
Invatat, cult. Care si-a insusit cunostintele de teorie si practica militara. [Pron. / cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*instruit
Invatat evreu care a participat la vocalizarea si accentuarea textului Bibliei. [< fr. , cf. ebr. ].(by 5W5S13e14r14g7i8o)*masoret
invatat evreu care a participat la vocalizarea si accentuarea textului Bibliei. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*masoret
Invatator (care preda alfabetul) in scolile elementare din Atena si Roma antica. Profesor, specialist in gramatica. [Cf. it. , fr. , gr. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*gramatist
invatator (care preda alfabetul) in scolile elementare din Grecia antica. (< fr. , gr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*gramatist
Invatatura despre om. Stiinta care studiaza aparitia omului si a raselor umane, evolutia biologica a omului. = ramura a filozofiei care studiaza esenta si perspectivele omului; conceptie despre om; = disciplina care studiaza omul in ambianta sociala, economica si culturala. [< fr. , it. , cf. gr. - om, - studiu].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*antropologie
Invatatura menita sa calauzeasca pe cineva in diverse situatii; sfat; indrumare. ca indrumare. /<pol. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*povata
invatatura partiala a unei doctrine, ritual care putea fi cunoscut si de profani. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*exoterism
Invatatura partiala a unei doctrine, ritual care putea fi cunoscut si de profani. [< fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*exoterism
Invatatura, stiinta capatata in scoli prin invatare, prin studiu organizat; instruire. Pregatire practica a militarilor, totalitatea exercitiilor militare practice facute in vederea deprinderii manuirii armelor. Faza procedurala in desfasurarea proceselor constand in adunarea si cercetarea probelor. [Gen. / cf. fr. , rus. , lat. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*instructie
Invazie de aer care vine dinspre Patagonia spre zona tropicala a Americii de Sud. [Pl. / < sp. ].(by 9W2S3e3r11g12i5o)*pampero
Invazie de aer polar, cu vanturi puternice si persistente, care se deplaseaza spre sudul S.U.A., spre Marea Caraibilor si America Centrala. [Pl. / < engl. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*norther
invazie de aer polar, cu vanturi puternice si persistente, dinspre sudul SUA spre Marea Caraibilor si America Centrala. (< engl. )(by 9W2S2e3r11g11i4o)*norther
invazie de aer rece, violent, dinspre Patagonia spre zona tropicala a Americii de Sud, in timpul depresiunilor ciclonice. (< sp. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*pampero
(Inv.) Bita, par, prajina. - (Inv.) Sulita, lance. - Var. Mr. , megl. Lat. (Puscariu 690; Candrea-Dens., 704; DAR), cf. it. fr. Cf. si - Der. (var. ), s.m. (sulitas, soldat de infanterie, inarmat cu spada si lance, care slujea la Sfat si la Palat; proveneau din anumite locuri obligati sa indeplineasca acest serviciu si slujeau timp de o luna).(by 8W8S1e1r10g10i3o)*fuste
- (Inv.) Citola. - (Trans.) Vioara. - Var. Lat. (Puscariu 250; Candrea-Dens., 323; REW 1953; DAR); cf. it. Este dublet. de la (var. ), s.f., din ngr. ??????, sau din it. (mr. ), si de la , s.f. (Trans., vioara), din mag. (Cihac, II, 488). - Der. , vb. (Trans., a cinta la cetera sau vioara; Mold., a molesta a importuna, a deranja), cf. Philippide, XXXI (1907), p. 303; s.m. (Trans., violonist, muzicant), din mag. ; var. , s.m. (persoana care cinta la chitara).(by 12W6S6e14r15g8i8o)*cetera
(in vechea armata) autoritate militara detinuta de pretor (2). (< pretor + -at)(by 9W3S3e11r11g5i5o)*pretorat
invechit in rele, vicios, pervertit. (despre vicii, defecte etc.) inradacinat, incarnat. (< fr. , lat. , it. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*inveterat
Invechit in rele, vicios, pervertit; inradacinat, incarnat. [Var. adj. / cf. fr. , lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*inveterat
Invechit, perimat; care nu se mai obisnuieste, nu mai corespunde spiritului vremii. [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*desuet
in vederea alinierii acquis-ului legislatiei in domeniul serviciilor postale(by 4W4S13e13r6g6i15o)*in
- (Inv.) Element de compunere avand sensul de "principal, cu gradul cel mai inalt", izolat din cuvinte turcesti care denumeau functii sau ranguri (etc.) si folosit uneori la formarea de substantive. - Din tc. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*bas
(Inv.) Element de compunere care, intrebuintat inaintea numelor de functii, insemna "al doilea" (in rang). [Var.: ] - Din bg.(by 5W5S14e14r14g8i8o)*ftori
(Inv.) Element de compunere servind la formarea unor adverbe ca: sau a unor pronume ca: , carora le imprima o nuanta nehotarata. - Prez. ind. (pers. 3 sg.) al lui .(by 7W1S1e9r9g3i3o)*va
Inveliotoare de panza sau de piele care acopera gamba piciorului; este purtata mai ales la sport. Parte a unei armuri care proteja gamba piciorului. [Pron. / < fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*jambiera
Invelis al ovulului. Piele, pielita. V. [Cf. it. , lat. - vesmant].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*integument
invelis al Pamantului desemnand omenirea, fiintele inteligente. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*noosfera
invelis al Pamantului in care este concentrata substanta vie. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*biogeosfera
Invelis al Pamantului in care se defasoara viata. [< fr. , cf. gr. - viata, - sfera].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*biosfera
Invelis al Pamantului, in care se dezvolta viata. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*biosfera
Invelis al Pamantului suprapus biosferei, desemnand omenirea intrucat este alcatuita din fiinte inteligente. [< fr. , cf. gr. - spirit, - sfera].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*noosfera
Invelis al suprafetei terestre situat in zona de interferenta a atmosferei, hidrosferei si litosferei, caracterizat prin prezenta ghetii sau a posibilitatilor de formare a acesteia. [< fr. , cf. gr. - frig, - sfera]. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*criosfera
invelis al suprafetei terestre situat in zona de interferenta a atmosferei, hidrosferei si litosferei, prin prezenta ghetii. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*criosfera
Invelis calcaros compus din una sau doua valve, care constituie scheletul unor moluste. Forma metalica in care se toarna diferite piese de masini, lingouri etc.; cochila. [Gen. / < fr. , cf. lat. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*cochilie
Invelis cutanal care protejeaza testiculele. [Var. s.n. / < fr., lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*scrot
Invelis (de amidon) in care se pun anumite prafuri pentru a putea fi inghitite mai usor; caseta, capsula. Desen in forma de cerc plin, imprimat pe o tesatura. Bucata mica de hartie, unsa pe o parte cu guma arabica, cu care se lipesc plicuri, scrisori etc. [Pl. , var. s.f. / < ngr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*bulin
Invelis de apa al globului pamantesc (cuprinzand oceane, mari, lacuri, ghetari, zapezi, ape curgatoare, ape subterane etc.). [G.-D. Sil. /<fr. germ. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*hidrosfera
Invelis de carte, de caiet etc., invelitoare, scoarta. [Pl. / < it. ].(by 6W14S14e8r8g8i2o)*coperta
invelis de la periferia globului terestru, in care au loc procesele orogenetice si epirogenetice. (< germ. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*tectonosfera
Invelis de metal sau de material plastic al partii ogivale a unor proiectile. [Pron. / < fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*coafa
Invelis de protectie al larvelor si nimfelor unor insecte, facut dintr-o secretie proprie sub forma de fire foarte subtiri; gogoasa. /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*cocon
Invelis din fire cu care se inconjura crisalida unor insecte; ( gogoasa viermelui de matase. [< fr. , cf. it. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*cocon
Invelis exterior al Pamantului alcatuit din roci in care predomina silicatii de aluminiu. [Pron. / cf. fr. < ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*sial
invelis exterior al Pamantului din roci bogate in silicati de aluminiu. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*sial
Invelis exterior din tabla, placaj sau mase plastice destinat sa reduca rezistenta pe care o opune unui corp fluidul (aerul, apa) in care se misca. /<fr. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*carenaj
Invelis exterior solid (neacoperit de ape) al globului pamantesc. a depune maximum de eforturi pentru a iesi din impas. /v. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*uscat
Invelis extern al embrionului celular; ectoblast. Tegument extern al celenteratelor. [< fr. , cf. gr. - in afara, - piele].(by 10W10S10e4r4g12i13o)*ectoderm
Invelis extern al florii, format din sepale. Cupa, potir. Parte a bazinetului in care se colecteaza urina. [Pron. / < fr. , cf. gr. = boboc de floare].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*caliciu
Invelis extern solid de pe suprafata globului pamantesc; scoarta terestra. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*litosfera
Invelis fibroseros al inimii, locul de origine al marilor vase. [< fr. cf. gr. - imprejur, - inima].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*pericard
invelis fibroseros al inimii, locul de origine al marilor vase. (< fr. , lat. , gr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*pericard
Invelis floral alcatuit din caliciu si corola; potir. [Sil. ] /<fr. germ. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*periant
Invelis floral format din doua frunzisoare situate la baza spicului gramineelor. [Pron. / < germ. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*palee
invelis floral la graminee, din doua frunzisoare la baza spicului. (< it., fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*palee
invelis floral protector format din frunzulite modificate, libere ori concrescute, simplu (perigon) sau dublu (caliciu si corola), care inconjura androceul si gineceul. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*periant
invelis floral simplu, nediferentiat in calciu si corola. (< fr. , lat. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*perigon
Invelis floral simplu, nediferentiat in caliciu si corola. [Var. s.n. / cf. fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*perigon
Invelis fluid situat in interiorul Pamantului si avand o temperatura foarte ridicata. [< fr. , cf. gr. - foc, - sfera].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pirosfera
invelis interior al embrionului la unele plante, in care se inmagazineaza substantele de rezerva. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*endosperm
Invelis interior al florii, format din ansamblul petalelor. [< fr. , cf. lat. - coronita](by 2W10S11e4r4g13i13o)*corola
invelis intern al globului terestru, intre 10^0 si 120^0 km; sima. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*perisfera
Invelis membranos al muschilor sau al altor organe ale corpului. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<lat. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*fascie
invelis membranos care protejeaza sporii de pe fata inferioara a frunzelor la unele ferigi. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*induzie
Invelis metalic de protectie care acopera anumite parti in miscare ale unui motor; caja. [< engl., fr. , cf. - inventator englez].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*carter
invelis metalic etans, ca suport sau protectie pentru anumite parti in miscare ale unui motor. (< engl., fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*carter
Invelis organic al corpului mamiferelor; piele. Membrana care inconjura si protejeaza un organ. Invelis protector al embrionului si al semintei plantelor. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*tegument
Invelis protector de carton sau de hartie groasa care se pune la o carte sau la un caiet. [G.-D. Pl. si ] /<it. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*coperta
Invelis protector de piele, de cauciuc etc. al unei camere cu aer. Invelitoare de carte; supracoperta. Mapa de carton, de material plastic etc. in care se pastreaza o carte in timpul cititului. Atmosfera care invaluie figurile dintr-un tablou, indulcindu-le contururile. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*anvelopa
invelis protector intern al grauntelui de polen si al sporilor ferigii. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*intina
invelis rezultat prin naparlirea serpilor; iesirea adultilor din pupe^2. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*exuvie
Invelis rezultat prin naparlirea si iesirea adultilor din pupe. [Gen. / < fr. , cf. lat. - piele].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*exuvie
Invelis solubil in care se pun unele medicamente cu gust neplacut, pentru a fi inghitite mai usor; capsula; bulin. /<fr. (by 12W12S5e6r6g14i14o)*caseta
Invelis tare care acopera corpul broastelor testoase, al racilor etc. [< fr. , cf. sp. ].(by 1W2S10e10r11g4i4o)*carapace
Invelis tare (chitinos, calcaros, osos) care protejeaza corpul unor animale (raci, broaste-testoase etc.). [G.-D. ] /<fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*carapace
... Invelisul boabelor de cereale sau al unor plante leguminoase (fasole, mazare).... /Orig. nec.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*hoaspa
Invelisul cuprins intre 1200 si 2900 km in adancimea Pamantului, in care predomina sulfurile si oxizii metalelor grele (fier, nichel si magneziu). Strat atmosferic care se intinde deasupra stratosferei intre 40 si 80 km altitudine. [< fr. , cf. gr. - mijloc, - sfera].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*mezosfera
Invelisul de apa al globului terestru. [< fr. , germ. < gr. - apa, - sfera].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*hidrosfera
- invelisul de beton al unui reactor nuclear, cu rol de protectie si de ultima bariera la radiatii(by 6W14S15e8r8g2i2o)*invelisul
Invelisul exterior al embrionului la vertebratele superioare. [Pron. , pl. , var. s.n. / < fr. , cf. lat. < gr. - piele]. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*corion
Invelisul exterior al unui fruct, care acopera semintele. [< fr. , lat. sav. , gr. < - imprejur, - fruct].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*pericarp
Invelisul exterior luminos al Soarelui. [< fr. , cf. gr. - lumina, - sfera].(by 6W6S14e15r8g2i2o)*fotosfera
Invelisul exterior, pietros, al globului terestru. [< fr. , cf. gr. - piatra, - sfera].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*litosfera
Invelisul interior al embrionului la unele plante. V. [< fr. , cf. gr. - inauntru, - samanta].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*endosperm
Invelisul tare al semintei unor fructe; stratul cel mai dinauntru al pericarpului. [< fr. , cf. gr. - inauntru, - fruct].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*endocarp
Invelis verde al florilor, constand din sepale separate sau unite intre ele. /<fr. lat. $calyx, ...cis$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*caliciu
invelitoare de carte pe deasupra copertei; anvelopa (2). (dupa it. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*supracoperta
invelitoare de panza, material plastic etc. cu care se acopera piese, aparate, masini, mobile. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*husa
Invelitoare de stofa, de matase sau de panza cu care isi infasoara capul barbatii la unele popoare orientale. Sal infasurat de femei in jurul capului. [Pl. / < fr. , cf. pers. ].(by 10W10S10e4r4g12i13o)*turban
invelitoare de stofa, matase sau panza cu care isi acopera capul barbatii la unele popoare orientale. sal infasurat de femei in jurul capului. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*turban
Invelitoare de stofa sau de panza cu care se acopera mobilele spre a le proteja de lovituri, de murdarie etc. Invelitoare (impermeabila) folosita pentru protejarea anumitor masini, piese sau materiale. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*husa
invelitoare din panza sau piele care acopera gamba piciorului (la sport). parte a unei armuri care proteja gamba. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*jambiera
Invelitoare din postav sau de fetru, purtata uneori de barbati, care acopera glezna si partea de asupra a incaltamintei. /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*ghetra
Invelitoare groasa pentru dormit, confectionata din doua bucati de tesatura, cusute de jur-imprejur, intre care se pune un strat de lana, de puf sau de vata, prins printre cusaturi (ornamentale). actioneaza in limitele posibilitatilor pe care le ai. [G.-D. ] /<ngr. (by 5W5S6e14r14g7i8o)*plapuma
Invelitoare pentru masa, pentru pat etc. Ansamblu de sedimente care acopera un soclu. [< fr. ]. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*cuvertura
Invelitoare pentru pat, masa sau cu care se inveleste cineva cand doarme. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*cuvertura
... Invelitoare protectoare a diferitelor obiecte (mobila, piese, aparate, masini etc.). ...G.-D. /<fr. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*husa
Invelitori de postav care se poarta peste ghete sau peste pantofi de catre barbati. [Sg. si / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ghetre
Inventar al efectelor de pat (saltea, perna, cearsaf etc.) pe care le primeste un militar in cazarma. /+ (by 5W6S14e14r7g8i1o)*cazarmament
INVENTIE BREVETABILA s.f.1.O solutie tehnica care este noua, implica o activitate inventiva, este susceptibila de aplicare industriala si care rezolva o problema tehnica din orice domeniu tehnologic.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*inventie
Inventiv; iscusit, indemanatic. Facut, elaborat cu iscusinta, cu indemanare. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*ingenios
inverzire anormala a partilor colorate ale florilor, in special a petalelor. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*virescenta
investigare a conditiilor atmosferice prin examenul microbiologic al aerului. (< germ. , engl. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*aeroscopie
investigare a propriului spirit, prin punerea de intrebari privind o anumita problema. (< auto^1 investigatie)(by 7W8S1e1r10g10i3o)*autoinvestigatie
Investire a unui capital intr-o afacere, intr-o intreprindere etc. Slujba, post, serviciu. Situarea pe teren a unui jucator in locul cel mai potrivit. [Cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*plasament
Investit cu autoritate ecleziastica pentru toate bisericile. [Cf. lat. , gr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ecumenic
- (Inv.) Ghinion, necaz, nenorocire. - Vint puternic insotit de ploaie, vijelie. - Mr., megl. Lat. (Puscariu 686; Candrea-Dens., 702; REW 3458; DAR), cf. it. fr. , sp. , cu acelasi sens, care apare si in lat. med. Schimbarea semantica (cf. Seineanu, 214), naturala si mai mult sau mai putin generala, pare anterioara limbilor romanice, cf. si ngr. ?????????, de unde tc. Nu exista, deci, motiv suficient pentru a considera ca rom. provine din ngr. (Puscariu; Meyer 111; DAR), cu atit mai mult cu cit in rom. apare si sensul primitiv de "soarta (nefericita)", care indica provenienta directa din lat. Der. , s.m. (naufragiat), inv.; adj. (impetuos; violent); adj. (impetuos; violent). - Bg. poate proveni de asemenea din ngr. sau din rom.; sb. , mai probabil din it. (Berneker 283; cf. Miklosich, 88), pe cind sb. reproduce consonanta din rom. (Danicic, III, 80). Alb. poate fi der. din ngr. In schimb provin cu certitudine din rom. rut. (Miklosich, 15) si mag. (Edelspacher 13), toate cu sensul de "furtuna".(by 14W8S8e1r2g10i10o)*furtuna
Invingator in competitii caruia i se decerna in semn de cinstire o cununa de lauri. Cel care a obtinut un inalt premiu pentru meritele sale intr-un domeniu de activitate. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*laureat
Invinovatire; repros. Obligatie de a plati o suma ca despagubire pentru o paguba cauzata unei institutii unde activeaza cineva; suma de bani platita in acest scop. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*imputatie
Invinuire adusa de acuzat acuzatorului. [Gen. , var. s.f. / dupa fr. ].(by 9W9S9e3r3g11i11o)*contraacuzatie
Invitatie oficiala scrisa, prin care cineva este chemat sa se prezinte inaintea unei instante judecatoresti; hartie oficiala care cuprinde aceasta invitatie. [Gen. , var. s.f. / < lat. , it. , cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*citatie
Invitat la masa unui bogatas din vechea Roma pentru a-l amuza. Persoana care traieste pe seama alteia. Fiinta care traieste pe organismul unei alte fiinte vii, hranindu-se exclusiv cu substantele produse de aceasta. Perturbatie produsa in transmisiile de telecomunicatii, datorita descarcarilor electrice din atmosfera, scanteilor produse de unele aparate electrice etc. // Care duce o viata de parazit; parazitar. Care nu produce nimic, care traieste din munca altora. Lipsit de functie; de prisos. [Cf. fr. , lat. , gr. < - alaturi, - mancare].(by 7W1S1e1r10g10i3o)*parazit
(inv.) limba slavona; text scris in limba slavona. (reg.) gradina de legume cultivata de sarbi; sarbarie.(by 9W9S2e3r11g11i4o)*sarbie
(inv.) lipsa de valoare, de folos, de utilitate, de insemnatate; inutilitate. (inv.) umilinta, smerenie; incapacitate, neputinta. (pop.) ticalosenie, nemernicie; fapta ticaloasa, marsava. (inv.) nebunie. (reg.) cusur, viciu.(by 3W11S11e5r5g14i14o)*netrebnicie
Invocare a unei pareri, a unei idei etc. pentru a justifica ceva sau pentru a intari o afirmatie. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 1W2S2e10r11g4i4o)*alegatie
invocare a unei pareri, idei etc., pentru a justifica ceva, a intari o afirmatie. (< fr. , lat. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*alegatie
Invocare a unei pareri pentru a justifica ceva sau pentru a sprijini o afirmatie. /<fr. , lat.$ alegatio, ...onis$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*alegatie
Invocare. Parte a unei opere literare in care poetul se adreseaza muzelor sau unor divinitati pentru a-l inspira. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*invocatie
Invoire data cuiva de a face ceva; incuviintare. V. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*permisiune
invoire data de un episcop catolic unui preot de a iesi din dieceza sa. (fam.) invoire data cuiva de a pleca; concediere. (< lat. , sa iasa)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*exeat
Invoire data de un episcop catolic unui preot de a iesi din dioceza sa. Invoire data cuiva de a pleca; concediere. [Pron. / < lat. - sa iasa].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*exeat
Invoire data unui militar de a parasi serviciul un timp limitat. [G.-D. ] /<fr. lat. $permissio, ...onis$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*permisie
Invoire de a parasi serviciul pe o perioada scurta de timp, data unui militar. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*permisie
Involucru in forma de capsula, care inchide organele reproducatoare. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*sporocarp
(Inv.) Scriitor la curtea regala engleza. Fermier mic din Anglia. (cuv. engl.)(by 14W14S7e8r1g1i10o)*yeoman
[(inv.) ], s.m. (Pop.) Gat; cerbice, ceafa. Expr. (in fata cuiva) = a se umili; a se lasa robit. = a renunta la lupta, a se socoti invins. = a robi, a subjuga pe cineva. (Rar) Gatlej. (Rar) Partea mai ingusta a unor obiecte, asemanatoare cu gatul . - Cf. alb. %gurmaz, germaz%.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*grumaz
( ~) (inv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. , imperf. 3 sg. ; conj. prez. 3 (by 3W11S11e5r5g5i14o)*acolisi
- In WWW (World Wide Web) sau orice alt sistem de hipertext, un set de documente conexe care formeaza o prezentare de tip hipertext. Nu este obligatoriu ca documentele sa fie stocate pe acelasi sistem de calcul, dar ele sunt inlantuite explicit, de obicei prin intermediul butoanelor interne de navigare. Un web include, in general, o pagina de intampinare (welcome page), care este documentul cel mai important din web (pagina initiala - home page). ed. Teora](by 6W14S15e8r8g2i2o)*web
inzestrat cu capacitatea de a sti dinainte ce urmeaza; prevazator. (< fr., engl. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*prescient
inzestrat cu mijloace de tractiune auto. (< moto^1 mecanizat)(by 12W5S5e14r14g7i7o)*motomecanizat
Inzestrat cu sensibilitate; care poate fi (usor) impresionat; emotiv. Care poate fi perceput prin simturi. Domeniul lucrurilor sensibile (2). Care se poate constata usor; evident, simtitor, apreciabil. Care indica cele mai mici valori, deosebiri, diferente. Treapta a sasea a gamei majore sau minore, asezata la un semiton de tonica. [Cf. fr. , lat. < - a simti].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*sensibil
Inzestrat; destoinic; valoros. Apt, potrivit, in stare de a face ceva. [Cf. fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*capabil
inzima care actioneaza asupra ureei, descompunand-o in amoniac si bioxid de carbon. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*ureaza
In ziua care o preceda pe cea de ieri. zilele trecute. nu sunt un novice; sunt om cu experienta. /(by 5W5S14e14r7g8i1o)*alaltaieri
In ziua care urmeaza dupa azi.a) incepand cu ziua care vine; de a doua zi; b) care va veni in viitor. in timpul cel mai apropiat; in curand; degraba. sa ne revedem a doua zi! la revedere! salut! se zice cand este vorba de o amanare continua. /<lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*maine
In ziua care urmeaza dupa cea de maine. peste putin timp; degraba. /lat. + (by 14W8S8e1r2g10i10o)*poimaine
In ziua premergatoare celei de azi. de putina vreme; de curand. nu demult; cateva zile in urma. [Monosilabic] /<lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*ieri
in zona dintre tropice si 4^0s latitudine nordica si sudica; specific acestei zone. o clima ~a = clima calda de tranzitie, intre cea tropicala si cea temperata, cu doua anotimpuri, unul secetos, vara, si altul ploios, iarna. (< fr. )(by 11W4S5e5r13g14i7o)*subtropical
I. (om, animal, pasare) care se gaseste in situatia de monogamie (1, 2). II. adj. 1. (despre casatorie) bazat pe monogamie; monogamic. 2. (despre plante) unisexuat. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*monogam
I. (om, animal, planta) care poseda organele reproducatoare ale ambelor sexe; androgin, bisexuat. II. s. m. 1. (mit.) fiinta careia i se atribuie o natura dubla, masculina si feminina. 2. (arte) statuie prezentand insusiri masculine si feminine. (< fr. )(by 4W4S13e13r7g15i8o)*hermafrodit
I. om, artist dezordonat, lipsit de mijloace materiale, fara siguranta zilei de maine. II. adj. care corespunde firii, felului de viata caracteristice unui boem (I). III. s. f. mediu in care traiesc boemii (I), viata de boem. (< fr. )(by 9W9S9e3r3g11i12o)*boem
I. (om cu temperament) aprins, inflacarat, peste masura. II. adj. (fam.) iesit din minti; surescitat. (< exalta)(by 10W3S4e12r12g6i6o)*exaltat
I. (om de stiinta) cu cunostinte vaste si profunde; erudit. II. adj. 1. care denota multa eruditie. 2. (lingv.; despre cuvinte, constructii) imprumutat (recent) din greaca sau latina; format din elemente grecesti sau latinesti; (p. ext.) folosit de oamneii instruiti, livresc. care are la baza limbile si cultura greco-latina; cult. (despre limbi) folosit ca limba de cultura. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g3i12o)*savant
I. (om) dominat de fanatism; foarte zelos; animat de o exaltare religioasa. II. (despre sentimente, manifestari) care dovedeste fanatism; patimas, intolerant. (< fr. , lat. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*fanatic
I. (om) fricos, slab de inger; misel. II. adj. care denota lipsa de curaj. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*las
I. (om) infirm, mutilat. II. adj. (despre acte, rationamente etc.) nevalabil; nul. (< fr. , lat. )(by 5W5S14e7r8g1i1o)*invalid
I. (om) in varsta de cincizeci de ani; cvincvagenar. II. s. n. sarbatorire a cincizeci de ani de la un eveniment; semicentenar. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*cincantenar
I. (om) lipsit de indrazneala, de incredere in sine; sfios, rusinos. II. adj. (fig.) modest (2). (adv.) cu timiditate. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*timid
I. (om) nerecunoscator. II. adj. (fig.) care nu satisface, nu corespunde eforturilor depuse. greu, dificil. (< fr. , lat. )(by 6W6S14e15r8g8i9o)*ingrat
ion atmosferic prin descarcari electrice, evaporari ale apei etc. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*aeroion
ion care contine o pereche de electroni (cu sarcina negativa) neparticipanti la un atom de carbon, avand trei covalente. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*carbanion
ion care ia nastere in urma tratarii unor saruri de stibiu cu apa. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*antimonil
Ion emis de un corp aflat la temperatura inalta. [Var. s.m. / cf. fr. , it. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*termion
ionizare a atomilor sau moleculelor unui gaz sub actiunea razelor ultraviolete. (dupa fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*fotoionizare
ion la un atom de carbon avand trei covalente la o sarcina pozitiva, datorita unui deficit de electroni. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*carbocation
ion organic cu doua sarcini electrice contrare, pozitiva si negativa. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*amfion
Ion rezultat din unirea protonului cu o molecula de apa. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i13o)*hidroniu
I. opalescent. II. s. f. 1. sticla opala, laptoasa, devitrificata. 2. vas, cupa etc. din sticla care imita opalul. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*opalin
I. opus; potrivnic. o notiuni e = notiuni (sau judecati) in raport de contrarietate. II. s. n. ceea ce este opus, potrivnic. III. adv. impotriva, in contra. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*contrar
I. ordin de calugari benedictini din Franta, din sec. XI, care au jucat un rol deosebit in colportarea formelor arhitectonice ale goticului timpuriu, suprimand la biserici turnurile, portalurile, sculpturile si vitraliile pictate. II. adj. care apartine ordinului cistercienilor (I). (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*cistercieni
I. (organ) de la care pornesc raspunsurile la stimulatiile primite prin organele receptoare. II. s. m. substanta care modifica activitatea unei enzime. (< fr. , lat. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*efector
I. (organism) care traieste ca parazit in exteriorul plantei gazda. II. s. n. pl. paraziti vegetali pe suprafata corpului uman. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*ectofit
I. (organism) rezultat prin hibridare; bastard, metis. II. adj. 1. care apartine la doua categorii, tehnologii, clase diferite. 2. din elemente eterogene, disparate; lipsit de armonie. (despre cuvinte) prin contaminare sau incrucisare, din elemente caracteristice unor tipuri flexionare sau unor constructii diferite. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*hibrid
I. organizat pe baza de monopol (2). II. s. m. f. capitalist participant la conducerea unui monopol. (< fr. )(by 7W7S8e1r1g10i10o)*monopolist
I. ornamental. II. s. f. 1. imbinare a elementelor constructive ale unei constructii. 2. (fig.) construire, mod de imbinare. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*arhitectonic
I. (os) care formeaza partea anterioara a craniului. II. adj. referitor la coroana solara. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*coronal
[IOU-MEN] 1. servitor la o curte regala sau senioriala. 2. subordonat, ajutor. 3. om liber dintr-o comunitate; (spec.) fermier liber, mic proprietar rural in Anglia. 4. membru al unui corp de garda englez. 5. (mar.) ofiter insarcinat cu indatoririle clericale. (< engl., fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*yeoman
I. (parinte) care isi ucide propriul copil nou-nascut. II. s. n. pruncucidere. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*infanticid
I. partea cea mai hazlie, de efect, dintr-o anecdota, epigrama etc. II. varful pantofilor de balet. pozitie din baletul clasic, executata de balerine, pe varful picioarelor. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*poanta
I. parte a tulpinii care poarta ramurile inflorescentei. II. s. f. pl. ordin de alge verzi filamentoase, ramificate dihotomic, pe pietre sau pe sol. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*cladofor
I. parte de vorbire flexibila care denumeste fiinte, lucruri, notiuni abstracte etc. II. adj. colorant ~ = materie coloranta care vopseste direct fibrele textile (vegetale), fara ajutorul mordantilor. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*substantiv
I. participant la o rebeliune. nesupus, recalcitrant. II. adj. 1. (fig.; despre boli) care nu cedeaza in urma unui tratament medical; care se vindeca greu. 2. (despre par) care nu sta pieptanat. (< fr. , lat. , germ. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*rebel
I. participare la domnie in vechea Roma. II. 1. asociatie de monopolisti, constituita in scopul plasarii de imprumuturi, al infiintarii unei societati pe actiuni, precum si pentru efectuarea unor operatii comerciale. o ~ bancar = asociatie a mai multor banci, neguvernamentala, creata pentru efectuarea de operatii financiare de anvergura si avantajoase. 2. (biol.) asociatie simbiotica intre doua organisme. (< fr., lat. , germ. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*consortiu
I. partizan al frondei (1, 2). II. adj., s. m. f. (fig.) (cel) care critica, contrazice; razvratit, rebel. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*frondor
I. pasare mica, asemanatoare vrabiei, traind in regiunile calde. II. s. f. inv. limba derivata din sanscrita, vorbita in Bengal. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*bengali
I. patrician roman considerat in raport cu libertii si cu clientii sai. II. s. m. f. 1. sfant socotit protector al unei persoane, al unei comunitati etc., care ii poarta numele. 2. ocrotitor, protector, sustinator. 3. proprietar al unei intreprinderi, al unui local etc. (< fr. , lat. , germ. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*patron
I. (pe langa un numar) a doua oara; repetat. II. interj. exclamatie prin care auditoriul solicita un artist, un ansamblu sa repete un numar din program, o arie etc. III. s. n. numar prezentat a doua oara la cererea publicului sau ca supliment de program. (< fr., lat. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*bis
I. perioada care urmeaza imediat nasterii; lauzie. II. adj. inv., adv. (despre boli) care apare in urma unei nasteri. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*postpartum
I. persoana calificata care se ocupa de antrenarea sportivilor. II. s. n. utilaj pentru rotirea unor scule sau a pieselor de masini-unelte. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*antrenor
I. persoana care are dreptul de a participa la o alegere. II. s. m. (in Imperiul Romano-German) principe sau prelat care avea dreptul de a-l alege pe imparat. (< fr. )(by 4W13S13e7r15g15i9o)*elector
I. (persoana) care educa copiii, tineretul (in scoli); mentor, preceptor. II. s. f. persoana care se ocupa cu educatia copiilor prescolari. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*educator
i Persoana care impleteste diferite obiecte (din paie, papura, lozie etc.). /+ suf. $...tor$(by 3W11S11e4r5g13i13o)*impletitor
i Persoana care incaseaza banii datorati unei intreprinderi, institutii etc. (deplasandu-se pe teren). /suf. $...tor$(by 4W4S13e13r6g6i15o)*incasator
I. persoana care poarta drapelul unei unitati militare, al unei asociatii (sportive). (fig.) cel care sta in fruntea unui curent, a unei miscari. II. s. n. toc de piele in care se poarta drapelul; portstindard. (dupa fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*portdrapel
i Persoana care se ocupa cu imblanzirea animalelor salbatice. /suf.$ ...tor$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*imblanzitor
i Persoana implicata intr-un proces (ca acuzat), intr-un conflict. /v. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*impricinat
I. persoana insarcinata cu supravegherea cuiva sau a ceva. II. s. n. ~ de flacara = aparat electronic pentru supravegherea prezentei flacarii in timpul functionarii arzatoarelor. (dupa fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*supraveghetor
I. (persoana, populatie) care nu are o asezare stabila, permanenta; ratacitor. II. adj. 1. caracteristic nomazilor. 2. (despre animale) care schimba climatul in functie de sezon. (< fr., it. , lat. , -dis, gr. , care rataceste)(by 7W1S1e9r10g3i3o)*nomad
I. (persoana, scriitor) care cultiva ironia, stilul ironic. II. adj. care denota ironie. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*ironist
I. personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta masca si un costum pestrit. II. s. n. 1. panou lateral si draperie care incadreaza deschiderea scenei. 2. fiecare dintre reflectoarele laterale din fata scenei. (< it. , fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*arlechin
I. perspectiva ~a = proiectie oblica a obiectelor pe un plan, ca si cum ar fi vazute dintr-un punct situat la infinit; plan ~ = plan stabilit dupa aceasta perspectiva. II. s. n. 1. terasa inalta, intr-o fortificatie, pentru amplasarea tunurilor. 2. cordon continuu de pamant sau alte materiale de-a lungul unui drum, rezultat din curatirea santurilor. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*cavalier
I. pianist acompaniator al unui cantaret sau instrumentist; corepetitor. II. s. n. 1. sala de meditatii (intr-un internat etc.). 2. aparat care repeta, prin comanda de la distanta, indicatiile unui instrument nautic. 3. fiecare dintre cele trei pavilioane ale codului international de semnalizare destinate sa inlocuiasca unul dintre pavilioanele care se repeta. (< fr. , germ. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*repetitor
I. piesa de lemn in general de esenta tare, pentru pardoseli; pardoseala insasi. II. fiecare dintre suprafetele in care este impartita o padure in curs de exploatare. III. institutie judiciara care face cercetari in materie penala; localul in care functioneaza; functionarii ei. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*parchet
I. pilot (japonez) care se sacrifica intr-o actiune de lupta. (p. ext.) persoana temerara. (adj.) de o temeritate sinucigasa. II. s. n. 1. avion de lupta al marinei japoneze incarcat cu exploziv, pilotat de un kamikaze (I), care se arunca asupra tintei. 2. (fig.) sinucigas. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*hamikaze
I. placa polarizoare utilizata pentru constructia farurilor si a parbrizelor de automobile. II. s.n. procedeu fotografic care permite obtinerea automata a fotografiei, imediat dupa expunere. aparat fotografic pe baza acestui procedeu. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*polaroid
I. planta cu pistile si stamine aparente. II. s. f. pl. increngatura a plantelor cu flori; spermatofite, antofite. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*fanerogama
I. (planta) cu radacinile in sol. II. s. f. pl. plante care constituie flora microscopica a solului. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*edafofit
I. planta decorativa si furajera din Asia, care produce o rasina asemanatoare cu cauciucul. II. s. n. guma, ca liant pentru pilule, tablete, dulciuri. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*tragacant
I. planta erbacee cu inflorescenta in forma de spic, cu flori mici, purpurii, galbene sau albe II. adj. inv., s. n. (colorant) rosu-violet. (< fr. , lat. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*amarant
I. platosa grea, din diferite materiale, pentru om si pentru cai. II. s. m. osteni ai cavaleriei grele inzauati, impreuna cu caii lor, in astfel de platosa. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*catafract
I. pliabil. II. s. n. publicatie pe o foaie de hartie indoita de mai multe ori. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*pliant
I. (pl.) nume dat in antichitate de romani populatiei bastinase din nord-vestul Africii (berberi), in evul mediu cuceritorilor arabi ai Spaniei. II. adj. 1. din vechea Mauritanie. 2. care apartine maurilor; mauresc, moresc. o stil ~ = stil arhitectonic caracteristic populatiei maure. (< germ., fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*maur
I. (pl.) popoare din sud-vestul Asiei si nord-estul Africii care vorbesc limbi apropiate (arabii, evreii etc.); (sg.) persoana apartinand unuia din aceste popoare; II. adj. semitic. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*semit
I. (pl.) populatie de rasa neagra din Australia si Oceania; (sg.) individ din aceasta populatie; australid. II. adj. referitor la australoizi. (< fr. )(by 4W4S12e12r13g6i6o)*australoid
I. (pl.) populatie indo-europeana asezata in antichitate in nord-estul Italiei, supusa de romani. II. adj. din provincia Venetia. (s. f.) limba indo-europeana vorbita de veneti. (< it. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*venet
I. (poet) care apartine scolii lakiste. II. adj. scoala ~a = grupare literara romantica engleza de la inceputul sec. XIX, care critica civilizatia industriala, recomandand intoarcerea la viata patriarhala si la natura. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*lakist
I. poet modern care scrie versuri libere. II. adj. compus din versuri libere. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*verslibrist
I. polarizant. II. s. n. dispozitiv optic pentru polarizarea luminii. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*polarizor
I. pom fructifer din regiunile calde, cultivat pentru fructele sale galbene si cu gust acru-amarui, mai mari decat portocala; pamplenus. II. s. n. fructul acestui pom. - var. grep s. n. (< engl. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*grepfrut
I. populatie de tip mongoloid care traieste in regiunile arctice din America si Groenlanda. II. adj. care apartine acestei populatii. (s. f.) limba vorbita de eschimosi. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*eschimos
I. populatii germanice care s-au deplasat de pe continent in Insulele Britanice in sec. V-VI. II. adj. care apartine anglo-saxonilor. o limba ~a = limba germanica vorbita de anglo-saxoni; engleza veche. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*anglosaxon
I. pornind de la datele experientei. II. adj. inv. (despre rationamente, cunostinte) care provine numai din experienta. (< lat. , din ceea ce urmeaza)(by 3W3S12e12r5g5i14o)*aposteriori
I. portabil. de dimensiuni reduse, mic. II. s. n. sistem de cinci linii orizontale, paralele si echidistante, pe care se scriu notele muzicale. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*portativ
I. portiune mediana a creierului, cu formatiile anatomice olfactive. II. s. m. monstru cu aparatul nazal dintr-o trompa inserata la baza fruntii; rinocefal. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*rinencefal
I. portocal. II. adj. inv., s. n. (de) culoarea portocalei. III. s. n. bautura racoritoare din portocale. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*oranj
Ipoteza emisa asupra posibilitatilor de desfasurare a unor evenimente, actiuni sau fenomene, bazata pe cunoasterea imprejurarilor care le genereaza. /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*pronostic
Ipoteza emisa asupra posibilitatilor de desfasurare a unor evenimente, actiuni sau fenomene, bazata pe cunoasterea imprejurarilor care le genereaza; pronostic. timpul care se prevede pentru o anumita perioada; timpul probabil. /<fr. germ. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*prognoza
ipoteza potrivit careia diferitele rase umane ar proveni din cateva tipuri primitive, considerate ca specii; poligenie. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*poligenism
ipoteza potrivit careia viata ar fi aparut de mai multe ori pe Pamant. (< neo biocenoza)(by 12W13S6e6r14g15i8o)*neobiocenoza
Ipoteza privitoare la desfasurarea unor evenimente viitoare, a unor dispute sportive etc. Previziune a evolutiei ulterioare a unei boli. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat. , gr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*pronostic
I. potrivnic slavilor. II. s. m. f. adversar al apropierii culturale si politice de popoarele si statele slave. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*slavofob
I. (practicant) al exorcismului. II. s. m. ecleziarh, in evul mediu, care cauta, prin rugaciuni, sa-i vindece pe cei "posedati de diavol". (< lat. , fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*exorcist
I. precizat. cauzat de ceva. (despre cuvinte) precizat printr-un raport de determinare (3). II. s. n. element lingvistic determinat de un altul. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*determinat
I. predecesor. II. adj. care preceda, anunta un fapt. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*precursor
I. predispus la pesimism. II. adj., s. m. f. (adept) al pesimismului. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*pesimist
I. prelat care ocupa cea mai inalta functie in ierarhia bisericii catolice, dupa papa. (adj.) rosu-~ = rosu-purpuriu. II. mica pasare cantatoare din America, cu penajul de un rosu-aprins, cu negru in jurul ciocului galben. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*cardinal
I. prelucrat la laminor. II. s. n. 1. laminare. 2. produs metalic obtinut prin laminare. (< lamina)(by 1W9S9e3r3g11i12o)*laminat
I. premergator, anterior. II. s. n. fapt, caz anterior care serveste ca exemplu sau ca justificare pentru cazurile urmatoare similare; precedenta. o fara ~ = nemaiintalnit, nemaipomenit, extraordinar; unic. (< fr. , lat. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*precedent
I. preot roman despre care se credea ca poate prevesti viitorul dupa zborul, cantecul si maruntaiele pasarilor. II. s. n. prevestire facuta de un augur (I). o a fi de bun (sau de rau) ~ = a fi semn bun (sau rau), favorabil (sau nefavorabil). (< lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*augur
I. (presupus locuitor) al planetei Marte. II. adj. (astrol.) care are signatura astrala a lui Marte. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*martian
I. prevazut cu coada. II. s. n. pl. ordin de batracieni cu corpul alungit, prevazut cu coada: salamandra, tritonul etc.; urodele. (< it. , fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*caudat
I. prevazut cu flagel (II, 1). II. s. n. pl. clasa de protozoare microscopice unicelulare cu flageli. (< fr. )(by 9W10S3e3r4g12i12o)*flagelat
I. prezent, de fata (la ceva). II. s. m. f. cel care asista la ceva; colaborator. o ~ universitar = grad didactic in invatamantul superior, intermediar intre preparator si lector; ~ medical = cadru tehnic mediu specializat in munca medico-sanitara. (< fr. , germ. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*asistent
I. principal, fundamental, esential. o punct ~ = fiecare dintre cele patru directii principale dupa care se determina pozitia unui punct de pe glob; numeral ~ = numeral care exprima un numar intreg, abstract sau un numar determinat de obiecte, fiinte etc. II. s. n. (mat.) numar care exprima o cantitate. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cardinal
I. profesoral, de catedra. II. s. m. f. titularul unei catedre universitare. (< it. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*catedratic
I. program de control care supravegheaza activitatea unui sistem de calcul; monitor^2 (3). II. s. m. f. cel insarcinat cu supravegherea artistica a unei inregistrari. (< engl. , fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*supervizor
I. proprietar al unui hotel. II. adj. in legatura cu hotelurile. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*hotelier
I. propriu Aticii. o dialect ~ = dialect grec vorbit in Atica; frumusete ~a = frumusete desavarsita. care se distinge prin bun-gust sau spirit. o sare ~a = ironie subtila, spirit fin. II. s. n. 1. parte a antablamentului, deasupra cornisei, menita sa mascheze marginea acoperisului. 2. etaj scund, deasupra cornisei, la nivelul fatadei sau retras. (< fr. , lat. , gr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*atic
I. propriu capitalismului. II. s.m.f. 1. posesor de capital, de mijloace de productie. 2. cel care e favorabil regimului capitalist. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*capitalist
I. propriu eroilor; cu calitati de erou. maret, grandios. (despre poezii, poeme etc.) care canta, povesteste faptele unui erou. II. s. n. forma de manifestare a sublimului, expresie viguroasa a unirii idealului etic cu cel estetic. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*eroic
I. propriu lui Aristofan. II. s. m. tetrametru anapestic folosit de Aristofan in comediile sale. vers antic dintr-un dactil si doi trohei. (< germ. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*aristofanic
I. propriu lui Voltaire. II. adj., s. m. f. 1. (adept) al voltairianismului. 2. (cel) care adopta sau exprima o atitudine de anticlericalism si scepticism, proprii lui Voltaire. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*voltairian
I. propriu lui Wagner si muzicii lui. II. s. m. f. adept, admirator al muzicii lui Wagner. (< fr. )(by 12W13S6e6r7g15i15o)*wagnerian
I. propriu sa dovedeasca ceva; probator. II. s. n. procedura de culegere a probelor in justitie. (< lat. , fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*probatoriu
I. propulsor. II. s. m. substanta in stare gazoasa sau de plasma, ejectata din motoarele cu reactie, care asigura forta de tractiune. (< propulsa + -ant)(by 7W7S15e1r9g9i3o)*propulsant
I. provenit din ploaie. II. s. n. interval de timp din cuaternar, cu o clima bogata in precipitatii. III. s. f. vesmant ecleziastic catolic pentru ploaie, compus dintr-o ampla mantie cu gluga, in cadrul procesiunilor. (< fr. , lat. )(by 6W14S14e8r8g8i2o)*pluvial
I. psihoterapic. II. s. f. psihoterapie. (< fr. , /II/ germ. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*psihoterapeutic
I. punct din spatiu care se misca cu o viteza egala cu viteza medie a obiectelor ceresti din vecinatatea lui. II. s. f. curba, loc geometric al centrului instantaneu de rotatie in raport cu sistemul de referinta mobil sau fix, respectiv rostogolirea si baza. (< engl. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*centroid
I. punte volanta a unei masini de razboi medievale, care se lasa dintr-un turn de asediu pe zidurile cetatii asediate. II. s. f. un fel de harfa cu patru coarde, la greci. (< fr. , lat. , gr. )(by 9W9S10e3r3g12i12o)*sambuc
I. purificator. II. adj., s. n. (medicament) care provoaca purgatie; laxativ. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cathartic
I. purtator de lumina; care are un semnal luminos. II. s. m. substanta sintetica fotoluminescenta, in becurile fluorescente, tuburi catodice etc. III. s. n. semnal luminos. (< fr., engl. , engl. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*luminofor
I. pus de acord. o propozitie ~a (si s. f.) = propozitie care se afla in raport de coordonare cu alta. II. s. f. 1. (mat.) fiecare dintre numerele care precizeaza pozitia unui punct fata de un sistem de referinta dat. 2. (pl.) sistem de cercuri imaginare (meridiane si paralele) prin care se determina pozitia unui punct de pe glob. o e astronomice = sistem de linii care permit determinarea pozitiei astrilor pe bolta cereasca. 3. (fig.) directie, reper; situatie; cadru. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*coordonat
(ir.) 1. denumire data venirii repetate a minerilor din Valea Jiului la (spre) Bucuresti dupa 1990 si actiunilor lor reprobabile. 2. (p. ext.) actiunea in forta, de anihilare a opozitiei. (< miner + -/i/ada)(by 9W10S3e3r4g12i12o)*mineriada
I. racheta destinata combaterii altei rachete (balistice). II. adj. inv. indreptat impotriva unei rachete. (dupa engl. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*antiracheta
I. radial (1). II. s. n. pl. 1. animale nevertebrate ale caror organe sunt dispuse ca niste raze in jurul corpului: stelele-de-mare, polipii etc. 2. tip de plante compozee cu petalele dispuse radial. (< fr. , lat. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*radiat
I. radiatii ii = radiatii electromagnetice invizibile, penetrante, in spectru dincolo de limita rosie a domeniului vizibil. II. s. n. domeniu spectral al radiatiilor infrarosii. (dupa fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*infrarosu
I. ratacitor, nestatornic, fara domiciliu. II. s. n. poet medieval de limba latina, ratacitor, care canta bucuria de a trai. (< fr. , lat. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*vagal
I. ratiune, cauza care determina o actiune, un sentiment. pretext; mobil. II. 1. cea mai mica unitate melodico-ritmica a unei idei muzicale cu un profil si un sens propriu; parte a unei teme, capabila sa devina de sine statatoare, in dezvoltare. 2. element decorativ sau arhitectural intr-o pictura sau sculptura. 3. tema, idee fundamentala a unei opere literare. (< fr. , it. , germ. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*motiv
I. redat in putine cuvinte; pe scurt, succint. expeditiv, facut in fuga, superficial, fara respectarea formelor obisnuite. (despre imbracaminte) redus la strictul necesar. II. s. n. 1. cuprins, tabla de materii. 2. rezumat (al unei lucrari, dezbateri etc.). (< lat. , dupa fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*sumar
I. referitor la acordica. II. s. f. disciplina muzicala care studiaza diferitele acorduri. (< germ. , /II/ Akkordik)(by 7W8S1e1r10g10i3o)*acordic
I. referitor la acrobatii. II. s. f. arta de a face acrobatii. (< fr. , /II/ germ. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*acrobatic
I. referitor la activitatea de raspandire a culturii muzicale prin concerte, recitaluri, spectacole muzicale. II. s. f. 1. asociatie pentru cultivarea si raspandirea artelor, in special a muzicii. 2. orchestra simfonica cu activitate permanenta, din muzicanti profesionisti. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*filarmonic
I. referitor la acustica. II. s. f. 1. ramura a fizicii care studiaza natura si proprietatile sunetelor. 2. disciplina muzicala care studiaza sunetele si legile perceperii lor. 3. calitate a auditiei sunetelor intr-o incapere. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*acustic
I. referitor la administratie. care emana de la un organ de administratie. II. s. n. gospodarie. institutie de administratie. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*administrativ
I. referitor la aerodinamica. (despre vehicule sau profilul lor) construit in asa fel, incat sa intampine la inaintare o rezistenta minima la frecarea cu aerul. II. s. f. ramura a mecanicii fluidelor care studiaza miscarea corpurilor intr-un mediu gazos. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*aerodinamic
I. referitor la aeronautica. II. s. f. tehnica construirii si conducerii aeronavelor, precum si a navigatiei aeriene. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*aeronautic
I. referitor la aerostatica. II. s.f. ramura a mecanicii fluidelor care studiaza echilibrul gazelor, precum si tehnica construirii si dirijarii aerostatelor. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*aerostatic
I. referitor la aerotehnica. II. s.f. disciplina care se ocupa cu studiul constructiei aeronavelor. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*aerotehnic
I. referitor la agogica. II. s. f. 1. totalitatea modificarilor de tempo in procesul interpretarii muzicale. 2. disciplina muzicologica care studiaza nuantarea miscarii. (< germ. , /II/ germ. , it. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*agogic
I. referitor la agrotehnica. II. s. f. stiinta care studiaza modul in care omul poate interveni in corelatia dintre factorii de vegetatie, sol si plantele cultivate; agrologie. procedeele tehnice de cultivare a unei plante. (< fr. , /II/ rus. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*agrotehnic
I. referitor la agrozootehnica. II. s. f. agrozootehnie. (dupa rus. , /II/ agrozootehnika)(by 2W10S11e4r4g12i13o)*agrozootehnic
I. referitor la alimente; care serveste ca aliment. o pensie ~a = suma de bani pe care cineva o plateste (lunar) unei persoane pentru intretinere. II. s. f. unitate comerciala unde se vand alimente. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*alimentar
I. referitor la analistica. II. s. f. studiul analelor. (< fr. , (II) germ. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*analistic
I. referitor la anticritica. II. s. f. raspuns la o critica. (< fr. , /II/germ. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*anticritic
I. referitor la antroponimie; antroponomastic. II. s. n. antroponim. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*antroponimic
I. referitor la arhivistica. II. s. f. stiinta auxiliara a istoriei care se ocupa cu studiul si organizarea sistematica a arhivelor. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*arhivistic
I. referitor la arianism^1. II. s. m. f. veche denumire data popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*arian
I. referitor la aritmetica. II. adv. prin procedee aritmetice. III. s. f. ramura a matematicii care studiaza numerele si operatiile ce se pot face cu acestea. (< fr. , lat. , gr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*aritmetic
I. referitor la arta de a redacta scrisori; compus in stil de scrisoare. II. s. n. carte cu sfaturi si modele de cum se intocmesc scrisorile. colectie de scrisori publicate. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*epistolar
I. referitor la astrofizica. II. s. f. ramura a astronomiei care studiaza proprietatile fizice, compozitia chimica, structura si miscarea corpurilor ceresti. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*astrofizic
I. referitor la astronautica. II. s. f. stiinta si tehnica zborurilor cosmice: cosmonautica. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*astronautic
I. referitor la atletism. II. s. f. ~ usoara = atletism; ~ grea = sportul cu halterele. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*atletic
I. referitor la atomism. II. s. f. atomism. fizica nucleara. (< fr. )(by 5W5S13e14r14g7i8o)*atomistic
I. referitor la atomism; propriu atomismului. II. s. m. f. 1. partizan al atomismului. 2. specialist in fizica atomica. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*atomist
I. referitor la aviatie. II. s. f. tehnica zborului. (< germ. , /II/ Aviatik)(by 6W7S15e15r1g9i9o)*aviatic
I. referitor la banane, care contine banane. II. s. m. planta tropicala arborescenta, cu tulpina subtire si inalta, cu frunze late si alungite, in buchet in varful tulpinii si cu fructe in ciorchine; banan. III. s. n. cargou amenajat pentru transportul bananelor. (< it. )(by 5W14S14e7r8g8i1o)*bananier
I. referitor la barbie. II. s. n. bandaj pentru fracturi de barbie. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*mentonier
I. referitor la bioacustica. II. s. f. ramura a biofizicii care studiaza sunetele emise de animale in diverse imprejurari. (< germ. , engl. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*bioacustic
I. referitor la bioastronautica. II. s. f. stiinta care studiaza reactiile diferitelor organisme in timpul zborurilor cosmice; biocosmonautica. (< fr. , /II/ germ. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*bioastronautic
I. referitor la biocibernetica. II. s. f. ramura a ciberneticii care studiaza procesele biologice ca manifestari ale unor sisteme informationale cu autoreglare, folosind metode matematice, modelarea analoaga etc. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i13o)*biocibernetic
I. referitor la biocinetica. II. s. f. stiinta care studiaza miscarea organismelor vii. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*biocinetic
I. referitor la biodinamica. II. s. f. studiul fenomenelor organice vitale ale fiintelor vii. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*biodinamic
I. referitor la bioenergetica. II. s. f. parte a fiziologiei care studiaza transformarile de energie in organismele vii. (< fr. , engl. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*bioenergetic
I. referitor la biofizica. II. s. f. stiinta care studiaza procesele fizice ce stau la baza fenomenelor biologice. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*biofizic
I. referitor la biogenetica. II. s. f. studiul aparitiei si evolutiei vietii; biogenie. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*biogenetic
I. referitor la biomatematica. II. s. f. domeniu bazat pe aplicarea principiilor matematicii in biologie. (< fr. , engl. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*biomatematic
I. referitor la biomecanica. II. s.f. stiinta care studiaza fenomenele fiziologice cu ajutorul mecanicii. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*biomecanic
I. referitor la bionica. II. s. f. stiinta care studiaza procesele biologice si structura organismelor vii, cu scopul de a gasi in ele modele pentru tehnica; biotehnica. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*bionic
I. referitor la biopolitica. II. s. f. 1. studiul influentelor factorilor biologici asupra politicii. 2. ansamblu de masuri rasiste, promovate in scopuri eugenice, reprezentand aplicarea in practica a biosociologiei. (< germ. , /II/Biopolitik)(by 4W12S12e6r6g14i15o)*biopolitic
I. referitor la bioritm, II. s. f. studiul bioritmurilor. (< bioritm + -ic/a/)(by 12W6S6e14r15g8i8o)*bioritmic
I. referitor la biostatistica. II. s.f. domeniu care studiaza fenomene biologice prin metode statistice. (< germ. , engl. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*biostatistic
I. referitor la birotica. II. s. f. ramura a informaticii care studiaza folosirea calculatoarelor in munca de birou si in activitatile conexe acesteia. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*birotic
I. referitor la bolile animalelor. II. s. m. medic, tehnician, specialist in medicina veterinara. (< fr. , lat. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*veterinar
I. referitor la botanica. o gradina ~a = gradina unde se planteaza diferite specii de plante pentru studiu. II. s. f. ramura a biologiei care studiaza regnul vegetal; fitologie. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*botanic
I. referitor la caldura; care produce caldura. o centrala ~a = termocentrala. II. s. f. 1. parte a fizicii aplicate care studiaza caldura si legile ei. 2. (met.) curent vertical declansat prin termoconvectie. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*termic
I. referitor la cal. II. s. f. pl. familie de mamifere: caii. (< lat. )(by 3W3S12e12r5g6i6o)*cabalin
I. referitor la (cantatul din) vioara. II. s. f. arta de a canta la vioara. (dupa it. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*violonistic
I. referitor la capre. II. s. f. pl. subfamilie de rumegatoare: capra, antilopa etc. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*caprin
I. referitor la carbune. II. s. n. nava destinata transportului de carbuni. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*carbonier
I. referitor la casele de inchiriat. o valoare ~a = valoare a unui imobil calculata pe baza venitului pe care acesta l-ar putea aduce prin inchiriere; spatiu ~ = ansamblul incaperilor ocupate de cineva. II. s. n. caz al flexiunii nominale (in unele limbi), care arata locul unde se petrece actiunea verbului. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*locativ
I. referitor la catoptrica. II. s. f. capitol al opticii care studiaza fenomenele de reflexie a luminii. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*catoptric
I. referitor la cefalalgie. II. adj., s. n. (medicament) contra durerilor de cap. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g10i3o)*cefalalgic
I. referitor la ceramica. II. s. f. tehnica si arta de a fabrica obiecte din argila (sau substante plastice asemanatoare). obiectele insesi. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*ceramic
I. referitor la cibernetica; bazat pe principiile ciberneticii. II. s. f. stiinta care are ca obiect studiul matematic al legaturilor, comenzilor si controlului in sistemele tehnice si in organismele vii, pentru proiectarea si construirea masinilor si a aparatelor automatice, electronice, capabile a efectua diferite operatii. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*cibernetic
I. referitor la cinecromatica. II. s. f. cromatica miscarii. (< cine cromatic)(by 12W12S5e6r14g14i7o)*cinecromatic
I. referitor la citogenetica. II. s. f. ramura a geneticii care studiaza structura si comportamentul cromozomilor in mitoza si meioza. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*citogenetic
I. referitor la colon^3. II. s. f. durere abdominala violenta cu caracter spasmodic. (< fr. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*colic
I. referitor la comitii. II. adj., s. m. f. (suferind) de epilepsie. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*comitial
I. referitor la comparatism. II. s. m. f. specialist in studiul stiintelor comparate (literatura, lingvistica. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*comparatist
I. referitor la contabilitate. II. s. m. f. specialist in contabilitate. (< it. , fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*contabil
I. referitor la coralieri; format din corali; coralian. II. s. m. pl. antozoare. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*coralier
I. referitor la cordonul ombilical sau spermatic, al funiculului. o (fig.) poligon ~ = constructie grafica de forma unei linii poligonale, pentru studiul unui sistem de forte. II. s. n. 1. mijloc de transport aerian pentru materiale sau oameni, din cabluri purtatoare de vagonete ori cabine. 2. (alp.) franghie intinsa peste o prapastie pentru a trece oameni si materiale. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*funicular
I. referitor la cosmonautica. II. s. f. astronautica. (< fr. , rus. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cosmonautic
I. referitor la credite; care a acreditat. II. s. m. f. 1. persoana fizica sau juridica care acorda, cu titlu de imprumut, o suma de bani sau alte valori. 2. titular al unui drept de creanta. (< fr. , lat. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*creditor
I. referitor la criminalistica. II. s. f. stiinta care studiaza si propune metodele si mijloacele dezvaluirii crimelor, cu scopul lamuririi si prevenirii lor. (< fr. , /II/, germ. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*criminalistic
I. referitor la crioenergetica. II. s. f. studiul energiilor la temperaturile joase. (< crio energetic)(by 4W4S12e13r6g6i15o)*crioenergetic
I. referitor la cub; in forma de cub. o sistem ~ = sistem de cristalizare care prezinta cate patru axe de simetrie. II. s. f. (mat.) curba de gradul al treilea. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cubic
I. referitor la cubism; conform principiilor estetice ale cubismului. II. s. m. f. artist care practica cubismul. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*cubist
I. referitor la cunoastere. II. adj., s.m. f. (adept) al gnosticismului. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*gnostic
I. referitor la decanat. II. s. f. lucrare scrisa la facultatile tehnice, echivaland cu un examen partial. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*decanal
I. referitor la deontica; necesar, obli-gatoriu. II. s. f. disciplina care studiaza aspectele logice si structurale ale formelor de gandire normative si imperative, precum si ale sistemelor de norme si obligatii morale. (< germ. , /II/ Deontik)(by 11W4S4e12r13g6i6o)*deontic
I. referitor la diametru. II. adv. 1. de la un capat la altul; de-a curmezisul. 2. (fig.) cu totul, absolut. o ~ opus = total opus; de neimpacat. (< fr. )(by 9W2S3e3r11g12i5o)*diametral
I. referitor la dieta^1, de dieta. II. s. f. ramura a medicinei care studiaza igiena si terapeutica alimentara. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*dietetic
I. referitor la diluviu; provenit din diluviu; diluvial. II. s. n. pleistocen. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*diluvian
I. referitor la dioptrica. II. s. f. parte a opticii care studiaza refractia luminii. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*dioptric
I. referitor la docimazie. II. s. f. docimazie (3). (< fr. , germ. , /II/ Dokimastik)(by 11W4S4e13r13g6i7o)*docimastic
I. referitor la dragoste; de iubire. (despre opere literare) care contine sentimente de dragoste; care canta dragostea. II. s. f. totalitatea operelor literare care canta sentimentul iubirii. (< fr. , gr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*erotic
I. referitor la drumuri, la sosele. o transport ~ = transport facut pe sosea; tractor ~ = tractor rapid, in general cu roti, folosit in orase si pe sosele la transportarea remorcilor. II. s. m. ciclist participant la intrecerile sportive care se desfasoara pe sosele. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*rutier
I. referitor la eclectism, care da dovada de eclectism, care promoveaza eclectismul; care alege din diferite sisteme parerile cele mai convenabile; care imbina elemente diverse din diferite scoli, genuri etc. II. s. f. alegere si imbinare dupa diverse criterii a unor idei, conceptii etc. eterogene sau chiar opuse. III. s. m. f. adept al eclectismului filozofic. (< fr. , gr. )(by 6W14S14e8r8g8i2o)*eclectic
I. referitor la ecliptica. o coordonate e = latitudinea si longitudinea astrilor pe sfera cereasca. II. s. f. orbita descrisa de Soare in miscarea lui aparenta anuala pe bolta cereasca. o axa cii = diametru al sferei ceresti perpendicular pe planul eclipticii. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*ecliptic
I. referitor la ecluza. II. s. m. muncitor care manevreaza ecluzele. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ecluzier
I. referitor la edituri sau editari. II. s. n. articol de fond care exprima punctul de vedere al unei publicatii sau al unui post de emisiune intr-o anumita problema. (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*editorial
I. referitor la electricitatea statica. (despre instrumente de masurat) bazat pe interactiunea dintre doua conductoare supuse unei diferente de potential. II. s. f. ramura a fizicii care studiaza fenomenele ce insotesc sarcinile electrice aflate in repaus. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*electrostatic
I. referitor la electroacustica. II. s. f. ramura a acusticii care studiaza transformarea oscilatiilor acustice in oscilatii electromagnetice si invers. (< fr. , /II/ germ. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*electroacustic
I. referitor la electrodinamica. (despre instrumente de masurat, relee etc.) bazat pe interactiunea dintre doua bobine parcurse de curent electric. II. s. f. ramura a fizicii care studiaza proprietatile electrice si magnetice ale materiei. o ~a cuantica = teoria interactiunilor electromagnetice dintre particulele elementare electrizate. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*electrodinamic
I. referitor la electromecanica. (despre dispozitive mecanice) comandat electric. II. s. f. disciplina care studiaza aplicatiile electricitatii la mecanica. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*electromecanic
I. referitor la electrooptica. II. s. f. ramura a fizicii care studiaza fenomenele datorate actiunii campului electric asupra luminii. (< fr. )(by 4W4S13e13r13g7i7o)*electrooptic
I. referitor la electrotehnica. II. s. f. 1. ramura a stiintei care studiaza fenomenele electrice si magnetice sub aspectul aplicarii lor in tehnica. 2. ramura a tehnicii care studiaza aceste aplicatii. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*electrotehnic
I. referitor la emotie sau la afectivitate; afectiv, emotional. II. adj., s. m. f. (om) care se emotioneaza usor; impresionabil. (< fr. , it. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*emotiv
I. referitor la energia termica. II. s. f. ramura a energeticii care se ocupa cu producerea si folosirea energiei termice. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*termoenergetic
I. referitor la energie, care produce energie. o sistem ~ = ansamblu de instalatii pentru producerea, transmiterea si distributia energiei electromagnetice pe un anumit teritoriu. II. s. f. 1. ramura a stiintelor tehnice, despre descoperirea si exploatarea surselor de energie, posibilitatile de utilizare a acesteia, precum si construirea si exploatarea sistemelor energetice. 2. informatie in serviciul economiei de energie. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*energetic
I. referitor la enigmistica; cu caracter de enigma. II. s. f. stiinta jocurilor distractive (rebus, momoverbe, criptograme etc.). (< it. , /II/ enigmistica)(by 3W11S11e5r5g13i14o)*enigmistic
I. referitor la enotehnica. II. s. f. tehnica vinificatiei, a pastrarii vinurilor. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*enotehnic
I. referitor la eristica. o scoala ~a = nume dat scolii filozofice din Megara (Grecia antica), datorita inclinarii ei spre controverse. II. s. m. f. adept al eristicii. III. s. f. arta de a controversa, cu argumente subtile sau artificii sofistice. (< fr. , gr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*eristic
I. referitor la estetica, conform cerintelor esteticii; frumos. II. s. n. categoria frumosului. III. s. f. 1. disciplina filozofica care studiaza legile si categoriile artei, problemele referitoare la esenta acesteia. 2. situatia, calitatea a ceea ce este estetic, conform legilor artei. (< fr. , gr. , aisthetike)(by 11W12S5e5r14g14i7o)*estetic
I. referitor la etica; moral. II. s. f. 1. disciplina filozofica, studiul aspectelor teoretice si practice ale moralei; teoria filozofica a moralei. 2. ansamblul normelor de conduita morala corespunzatoare ideologiei unei anumite clase sau societati. (< fr. , lat. , gr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*etic
I. referitor la etnobotanica. II. s. f. ramura a etnobiologiei care studiaza relatiile reciproce dintre om si mediul vegetal. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*etnobotanic
I. referitor la etnolingvistica. II. s. f. curent in lingvistica din SUA care sustine ca limba este un produs al societatii si o functie a culturii. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*etnolingvistic
I. referitor la euforie. II. adj., s. m. f. (om cu temperament) inclinat spre euforie. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*euforic
I. referitor la eugenie; eugenezic. II. s. f. eugenie. (< germ. , /II/ germ. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*eugenetic
I. referitor la euristica. (despre procedee metodologice) care, prin intrebari, duce la descoperirea unor adevaruri noi. II. s. f. metoda de studiu si de cercetare prin descoperire; arta de a duce o disputa in scopul de a descoperi adevarul. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*euristic
I. referitor la evenimentele din 9 termidor (caderea lui Robespierre). II. s. m. f. pl. nume dat in timpul revolutiei burgheze din Franta participantilor la lovitura de stat din 9 termidor (2^7 iulie 179^4), care a rasturnat dictatura iacobina. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*termidorian
I. referitor la evul mediu. II. s. f. pl. litere de tipar cu piciorusele de forma triunghiulara, care imita scrisul colturos si strans legat al evului mediu. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*medieval
I. referitor la expeditie. o corp ~ = grupare de forte armate insarcinata cu actiuni militare pe teritoriul unor tari indepartate. II. s. m. membru al unei expeditii. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*expeditionar
I. referitor la falanster(ianism). II. s.m. f. 1. fourierist. 2. locuitor al unui falanster. (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*falansterian
I. referitor la farmacie. II. s. f. stiinta care studiaza compozitia, prepararea si folosirea medicamentelor. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g1i10o)*farmaceutic
I. referitor la farmacocinetica. II. s. f. ramura a farmacologiei care studiaza fenomenele ce intervin in procesele de absorbtie, distributie, transformare si eliminare a medicamentelor din organism. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*farmacocinetic
I. referitor la farmacogeneza. II. s. f. ramura a geneticii care studiaza sensibilitatea ereditara particulara la actiunea unor medicamente. (< farmaco genetic)(by 1W2S10e10r4g4i12o)*farmacogenetic
I. referitor la fauna sau la faunistica. II. s. f. stiinta care studiaza fauna. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*faunistic
I. referitor la feudal(ism) sau la feuda. o oranduirea ~a = feudalism. II. s. m. nobil, proprietar al unei feude; feudatar. (< it. , fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*feudal
I. referitor la finante, la circulatia banilor, a creditelor etc.; banesc. o capital ~ = capital rezultat din contopirea capitalului bancar cu cel industrial. II. s. m. f. 1. posesor de capital financiar. 2. specialist in materie de finante; finantist. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*financiar
I. referitor la fitogenetica. II. s.f. genetica vegetala. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*fitogenetic
I. referitor la flori, la floristica. II. s. f. 1. stiinta a cultivarii florilor. 2. ramura a fitogeografiei care studiaza raspandirea florei pe glob. (< fr. , /II/ germ. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*floristic
I. referitor la fluxul nazal, la catar. o glanda ~a = hipofiza. II. s. f. mucoasa cavitatii nazale. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*pituitar
I. referitor la formularistica. II. s. f. activitatea de intocmire a formularelor. (< formular + -istic/a/)(by 4W4S12e13r6g6i7o)*formularistic
I. referitor la fosta Uniune Sovietica, la soviete. II. s. m. f. cetatean al fostei Uniuni Sovietice. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*sovietic
I. referitor la fotodinamica. II. s. f. studiu al efectului stimulator al luminii asupra celulelor vii. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*fotodinamic
I. referitor la foton. II. s. f. electronica aplicata in domeniul utilizarii luminii. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*fotonic
I. referitor la genetica sau la geneza; referitor la ereditate, la gene, la geneza (1); ereditar. o inginerie ~a = ansamblu de operatii efectuate "in vitro" cu gene, cromozomi si, uneori, cu celule intregi, in scopul "construirii" genetice de organisme cu proprietati ereditare premeditate. II. s. f. stiinta care studiaza ereditatea si variabilitatea in organismele vii. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*genetic
I. referitor la geodezie. II. s. f. curba care reprezinta cea mai scurta distanta intre doua puncte pe o suprafata curba. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i11o)*geodezic
I. referitor la geofizica. II. s. f. stiinta care studiaza structura si proprietatile fizice ale globului terestru. (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*geofizic
I. referitor la gestica. II. s. f. ansamblu de gesturi, de miscari (in)voluntare care, alaturi de mimica, constituie forma nonverbala a comunicarii. (< germ. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*gestic
I. referitor la gospodarie; de menaj. II. s. f. gospodina. femeie angajata sa conduca gospodaria cuiva. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*menajer
I. referitor la gradini. II. s. f. suport sub ferestre sau la balcoane, in care se pun ghivece ori pamant pentru flori. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*jardinier
I. referitor la halieutica. II. s. f. arta pescuitului; pescarit. tratat de pescuit. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*halieutic
I. referitor la hedonism; hedonist. II. s. f. teoria, stiinta (satisfacerii) placerilor. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*hedonistic
I. referitor la heliotehnica. II. s. f. tehnica ce urmareste a transforma energia solara in curent electric cu ajutorul fotopilelor. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*heliotehnic
I. referitor la hemodinamica. II. s. f. 1. circulatie a sangelui in aparatul vascular. 2. parte a fiziologiei care studiaza circulatia sangvina. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*hemodinamic
I. referitor la heraldica. II. s.f. disciplina auxiliara a istoriei care studiaza stemele, blazoanele etc. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*heraldic
I. referitor la hermeneutica. II. s. f. 1. stiinta sau arta de a interpreta vechile texte religioase, obscure, criptice; (p. ext.) rezultatul interpretarii. 2. stiinta sau metoda interpretarii fenomenelor culturii spirituale. ansamblul tehnicilor de descifrare a unui dat simbolic, teorie a procesului de interpretare a semnelor. (< fr. , gr. , /II/ germ. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*hermeneutic
I. referitor la hidroacustica. II. s. f. ramura a acusticii care studiaza producerea si propagarea sunetelor in apa. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*hidroacustic
I. referitor la hidrodinamica. II. s. f. dinamica fluidelor. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*hidrodinamic
I. referitor la hidromecanica. II. s. f. mecanica fluidelor. (< fr. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*hidromecanic
I. referitor la hidrostatica. o balanta ~a = balanta cu brate egale, la determinarea densitatii solidelor si lichidelor. II. s. f. statica fluidelor. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*hidrostatic
I. referitor la hidrotehnica. II. s. f. ramura a tehnicii care studiaza aplicatiile practice ale energiei hidraulice, precum si lucrarile de prevenire a distrugerilor provocate de ape. (< fr. , /II/ germ. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*hidrotehnic
I. referitor la icastica; figurativ. evident, clar. II. s. f. arta de a reprezenta realitatea in imagini. (< it. , /II/ icastica, gr. , reprezentativ)(by 10W10S3e4r12g12i6o)*icastic
I. referitor la imagism. II. s. f. creatie literara in care predomina imaginile; ansamblu de imagini care exista in asemenea creatii. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*imagistic
I. referitor la imparat, la imperiu; imparatesc. II. s. f. etaj al unor vehicule pentru transportul in comun al calatorilor. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*imperial
I. referitor la imunogenetica. II. s. f. disciplina care studiaza reglarea genetica a proceselor imune, precum si modificarile patologice ale acestora. (< fr. , engl. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*imunogenetic
I. referitor la informatica. II. s. f. stiinta aplicata care studiaza prelucrarea informatiilor (2) cu ajutorul sistemelor automate de calcul. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*informatic
I. referitor la infractiuni sanctionate cu pedepse. o drept ~ = ramura a stiintei dreptului care studiaza normele juridice cu caracter represiv; cod ~ = ansamblul principalelor norme juridice care definesc infractiunile si stabilesc sanctionarea lor; fapt ~ = infractiune. II. s. n. drept penal. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*penal
I. referitor la intelect. II. s. m. f. cel care are ca specialitate, pe baza unei pregatiri corespunzatoare, munca intelectuala. (< fr. , lat. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*intelectual
I. referitor la iranistica. II. s. f. disciplina care studiaza comparativ limbile, literaturile si culturile iraniene; iranologie. (< germ. , (II) Iranistik)(by 12W6S6e14r15g8i8o)*iranistic
I. referitor la jocul de sah; sahistic. II. s. m. f. jucator de sah. (< sah + -ist)(by 5W5S6e14r14g7i8o)*sahist
I. referitor la legionari (III). II. s. m. 1. soldat intr-o legiune romana. 2. militar din legiunea straina. III. s. m. f. (in Romania interbelica) membru al organizatiei fasciste "Garda de Fier". (< lat. , fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*legionar
I. referitor la lesbianism; lesbic; tribadic. II. s. f. femeie care practica lesbianismul; tribada. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*lesbian
I. referitor la lingvistica. II. s. f. stiinta care studiaza limba si legile ei de dezvoltare. o ~ generala = disciplina care studiaza faptele de limba din perspectiva trasaturilor comune mai multor limbi; ~ comparativa = disciplina care studiaza comparativ concordantele fonetice, semantice si gramaticale din mai multe limbi; ~ matematica = disciplina care studiaza fenomenele de limba cu mijloace matematice; ~ structurala = disciplina care studiaza relatiile dintre elementele limbii si caracterul sistematic al acesteia. glotologie. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*lingvistic
I. referitor la liturghie. II. s. f. ramura a teologiei care studiaza istoria, formele si interpretarea cultului divin. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*liturgic
I. referitor la magnetohidrodinamica. o generator ~ = generator electric care transforma direct in energie electrica energia termica a unui fluid fierbinte ionizat, supus actiunii unui camp magnetic. II. s. f. ramura a fizicii care studiaza comportarea fluidelor ce devin conductori sau a plasmei in prezenta unui camp magnetic; magnetodinamica. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*magnetohidrodinamic
I. referitor la magnetooptica. II. s. f. parte a opticii care studiaza efectele campului magnetic asupra fenomenelor optice. (< fr. )(by 5W5S5e14r14g7i8o)*magnetooptic
I. referitor la magnetostatica. II. s. f. parte a electromagnetismului care studiaza campul magnetic invariabil din substante sau din vid. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*magnetostatic
I. referitor la mai multe stadii, faze etc. ale aceluiasi fenomen. II. s. n. interval intre doua stadiale ale unei glaciatii; interstadiu. (< engl. , /II/ germ. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*interstadial
I. referitor la maimute; simiesc. II. s. m. pl. subordin de mamifere primate: maimutele superioare. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*simian
I. referitor la manufactura (1), care produce manufactura (3). II. s. m. f. patron al unei manufacturi (2). (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*manufacturier
I. referitor la marcofilie. II. s. m. f. cel care se ocupa cu marcofilia; marcofilist. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*marcofil
I. referitor la Marea Medi-terana. o clima ~a - clima temperata, cu ierni blande, caracteristica regiunilor din jurul Mediteranei. II. s. n. 1. neogen. 2. ansamblu de etaje ale miocenului. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*mediteranean
I. referitor la matematica, bazat pe principiile matematicii. (adv.) exact, precis, riguros. II. s. f. stiinta care studiaza marimile, relatiile cantitative si formele spatiale cu ajutorul rationamentului deductiv, entitatile de natura abstracta, precum si relatiile dintre acestea. (< fr. , lat. , gr. , /II/ lat. , it. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*matematic
I. referitor la matematica. II. s. f. stiinta care studiaza teoriile si adevarurile matematice din punctul de vedere al logicii matematice. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*metamatematic
I. referitor la mecano-tehnica. II. s. f. mecanica (III, 2). (< mecano + -tehnic^2)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*mecanotehnic
I. referitor la medalistica. II. s. f. ramura a numismaticii care se ocupa cu studiul medaliilor. (< it. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*medalistic
I. referitor la mediatica. II. s. f. utilizarea informaticii in tehnicile de comunicare. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*mediatic
I. referitor la memorialistica. II. s. f. gen de scrieri care cuprinde memorii; toalitatea lucrarilor de acest gen. (< memorial + -istic/a/)(by 12W5S6e14r14g8i8o)*memorialistic
I. referitor la mere; de culoarea verde a merelor. II. s. f. pl. subfamilie de arbori si arbusti fructiferi din familia rozaceelor: marul, parul etc. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*pomaceu
I. referitor la metafizica. II. s. f. 1. parte a filozofiei idealiste, avand ca obiect fenomenele care nu pot fi percepute prin simturi, care depasesc cadrul experientei. 2. metoda de cunoastere, opusa dialecticii, care considera fenomenele izolate unele de altele si imuabile, concepe dezvoltarea ca un simplu proces de crestere si neaga contradictiile interne ale fenomenelor. (< fr. , /II/, lat. , gr. , germ. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*metafizic
I. referitor la metalingvistica. o functie ~a = functie a limbajului prin care vorbitorul accepta codul pe care il foloseste ca un obiect de descriere a discursului sau, cel putin intr-un punct particular. II. s. f. disciplina care studiaza metalimbajul. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*metalingvistic
I. referitor la metalogica. II. s. f. disciplina care studiaza fundamentele logicii, sistemele, expresiile logice si raporturile dintre ele. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*metalogic
I. referitor la meteoritica. II. s. f. ramura a astronomiei care studiaza meteoritii. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*meteoritic
I. referitor la mim, la mimica. II. s. f. expresie a fetei. arta de a exprima sentimente si idei prin expresia fetei si prin gesturi. (< fr. , lat. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*mimic
I. referitor la mine^1 (1), de mine. 2. in care se gasesc mine. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*minier
I. referitor la miscare. II. s. f. ramura a mecanicii care studiaza miscarea corpurilor independent de cauzele care o produc. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*cinematic
I. referitor la miscare. o energie ~a = a) energie dezvoltata de un corp in miscare; b) energie rezultata in urma procesului de dezasimilatie; arta ~a = arta care atribuie miscarii reale aceeasi importanta estetica precum formei, culorii, liniei si compozitiei. II. s. f. 1. ramura a mecanicii care studiaza legile fenomenelor fizice bazate pe miscarea materiei. 2. studiu al vitezei reactiilor chimice. (< fr. , gr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cinetic
I. referitor la mnemotehnica; mnemonic. II. s. f. ansamblu de procedee pentru intiparirea in memorie a unor informatii necesare; mnemonica (II, 1), mnemotehnie. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g8i9o)*mnemotehnic
I. referitor la moguli (II). II. s. m. f. membru al dinastiei mongole de origine timurida, care a domnit in India. III. s. m. (fig.) persoana foarte importanta, cu puteri discretionare. (< engl. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*mogul
I. referitor la moneda. o sistem ~ = ansamblul reglementarilor legale privind moneda unui stat. II. s. n. inventar al banilor sortati dupa valoare, intocmit de un casier la predarea casei. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*monetar
I. referitor la motonautica. II. s. f. motocros nautic; motonautism. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*motonautic
I. referitor la municipiu. (s. f.) expozitie (de arte plastice) organizata la nivel de municipiu. II. s. m. f. maturator de strada. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g2i2o)*municipal
I. referitor la muzeistica. II. s. f. muzeologie. (< muzeu + -istic/a/)(by 2W2S10e11r4g4i13o)*muzeistic
I. referitor la navigatie. (despre un sport) care se practica pe, in apa. II. s. f. navigatie (2). (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*nautic
I. referitor la negativism, propriu negativismului. II. s. m. f. cel care manifesta negativism. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*negativist
I. referitor la neoclasicism. o stil ~ = stil care are ca model arta si arhitectura clasica. II. curent ~ = curent in stiinta economica burgheza, care, afirmand capacitatea de autoreglare armonioasa a capitalului, se intoarce spre tezele sale clasice. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i5o)*neoclasic
I. referitor la neolingvistica. II. s. f. curent lingvistic care se intemeiaza pe conceptiile idealiste ale romanistului german Vossler si pe ideile geografiei lingvistice. (< it. , /II/ neolinguistica)(by 11W11S4e5r13g13i13o)*neolingvistic
I. referitor la neotectonica. II. s. f. totalitatea miscarilor tectonice recente. parte a geologiei care studiaza miscarile de formare a scoartei tereste de la sfarsitul tertiarului si pana in prezent. (< germ. , /II/ Neotektonik)(by 5W5S14e14r7g7i1o)*neotectonic
I. referitor la neurocibernetica. II. s. f. disciplina care isi propune sa cerceteze cu ajutorul mijloacelor cibernetice activitatea creierului, ca organ al gandirii. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*neurocibernetic
I. referitor la neurolingvistica. II. s. f. studiu lingvistic al tulburarilor de limbaj. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*neurolingvistic
I. referitor la noetica, la aspectul intelectual al gandirii. II. s. f. studiul gandirii; gnoseologie; epistemologie. (< fr. , gr. , /II/ germ. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*noetic
I. referitor la nucleoni. II. s. f. parte a electronicii care studiaza utilizarea energiei atomice in stiinta si industrie. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*nucleonic
I. referitor la nume de persoane. o zi ~a (si s. f.) = ziua numelui. II. s. f. 1. disciplina lingvistica care studiaza numele proprii (de persoane). 2. totalitatea numelor proprii dintr-o limba, dintr-o regiune, epoca etc.; onomatologie. (< fr. , gr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*onomastic
I. referitor la numismatica. II. s. f. disciplina auxiliara a istoriei care studiaza monedele si medaliile (vechi). (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*numismatic
I. referitor la nutritie. II. adj., s. n. (medicament) care ajuta nutritia. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*trofic
I. referitor la nuvela. II. s. f. totalitatea nuvelelor unui scriitor, ale unei epoci sau ale unei literaturi. (< germ. , /II/ Novellistik)(by 5W6S14e14r7g8i1o)*nuvelistic
I. referitor la obstetrica; obstetrical. II. s. f. ramura a medicinei care se ocupa de fiziologia si patologia sarcinii si cu asistenta nasterii. (< fr. )(by 5W5S5e13r14g7i7o)*obstetric
I. referitor la ochi, la vedere; folosit in optica; o centru ~ = punct pe axa unei lentile catre care tind punctele ei principale si nodale si prin care poate trece o raza de lumina nedeviata; nerv ~ = nerv care transmite impresiile vizuale de la ochi la centrul respectiv din creier. (adv.) substanta ~ activa = substanta care isi roteste planul de polarizare cand este strabatuta de lumina polarizata liniar. II. s. f. 1. ramura a fizicii care studiaza lumina si fenomenele luminoase si vizuale. o ~ electronica = domeniu al electronicii care studiaza miscarea electronilor in vid, intr-un camp electric sau magnetic. 2. (fig.) mod personal de a vedea si interpreta faptele si fenomenele; punct de vedere, opinie. (< fr. , lat. , gr. , /II/ Optik)(by 3W11S11e5r13g7i7o)*optic
I. referitor la ochi. o martor ~ = cel care poate depune marturie pentru fapte pe care le-a vazut petrecandu-se sub ochii sai. II. s. n. sistem optic al unei lunete, al unui microscop in partea unde se gaseste ochiul observatorului. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*ocular
I. referitor la o compozitie muzicala. II. s. f. (muz.) arta compozitiei. (< it. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*componistic
I. referitor la o demimonda. II. s. f. femeie de moravuri usoare; cocheta. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*demimonden
I. referitor la o doctrina, care genereaza o doctrina. II. s. m. f. 1. cel care intemeiaza sau sustine o doctrina. 2. adept al unor pareri preconcepute, al unor sisteme dogmatice. 3. adept al doctrinarismului. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*doctrinar
I. referitor la oi. II. s. f. pl. subfamilie a rumegatoarelor: oaia. (< fr. , lat. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*ovin
I. referitor la olfactronica. II. s.f. disciplina care utilizeaza tehnica electronica pentru identificarea lucrurilor si a oamenilor dupa mirosul lor caracteristic. (dupa engl. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*olfactronic
I. referitor la o natiune. o limba ~a = limba comuna si unica a tuturor membrilor unei natiuni; sosea ~a = sosea care leaga centrele importante ale unei tari. II. s. m. 1. persoana care apartine unui stat prin nationalitate. 2. sportiv al nationalei. III. s. f. echipa sportiva reprezentativa a unei tari. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*national
I. referitor la o profesiune, legat de o profesiune. o secret ~ = informatie pe care o detine cineva, legata de profesiunea sa; scola ~a = institutie de invatamant care pregateste cadre de muncitori calificati. II. adv. cu obisnuinta unui profesionist. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*profesional
I. referitor la optoelectronica. o dispozitiv ~ = dispozitiv care transforma un semnal luminos intr-unul electric si invers. II. s. f. ramura a fizicii care studiaza relatiile dintre electronica si radiatiile luminoase. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*optoelectronic
I. referitor la orbita unui corp ceresc. (despre un mobil, un vehicul) care parcurge o orbita. II. s. m. ~ atomic = zona din jurul unui nucleu atomic. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*orbital
I. referitor la Orfeu, la doctrine, mistere, mituri etc. atribuite acestuia. o poeme e = denumire data textelor lirice si filozofice grecesti atribuite poetului mitic Orfeu. II. s. f. pl. (ant.) sarbatori in cinstea lui Dionysos. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*orfic
I. referitor la ortoptica. o tratament ~ = tratament care urmareste centrarea corecta a axelor oculare si dezvoltarea vederii binoculare in caz de strabism. II. s. f. ramura a oftalmologiei despre defectele vederii si tratamentul lor. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*ortoptic
I. referitor la paduri; silvic; (despre intreprinderi, industrie etc.) care prelucreaza lemnul padurilor. o perdea ~a = fasie de padure plantata in scopul imbunatatirii climei. II. s. m. f. functionar in administratia forestiera. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*forestier
I. referitor la paleoastronautica. II. s. f. cercetare a celor mai vechi informatii despre preocupari astronautice. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*paleoastronautic
I. referitor la paleobotanica. II. s. f. ramura a paleontologiei care studiaza plantele fosile; paleofitologie. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*paleobotanic
I. referitor la paleogenetica. II. s. f. ramura a geneticii care studiaza resturile fosile. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*paleogenetic
I. referitor la paleogeofizica. II. s. f. ramura a geofizicii care studiaza fenomenele geofizice de-a lungul erelor geologice. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*paleogeofizic
I. referitor la palestra. II. s. f. arta exercitiilor de palestra. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i4o)*palestric
I. referitor la panorama, care reda o panorama. o cinematograf ~ = cinematograf bazat pe un procedeu constand in a face sa pivoteze aparatul de filmat pe un ax orizontal sau vertical in timpul luarii vederilor; ecran ~ = ecran semicircular, cu latimea mult mai mare fata de inaltime. II. s. n. cadru larg in film sau televiziune. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*panoramic
I. referitor la paradigma; exemplar, model. II. s. f. ansamblu de modele, de prototipuri ale unui fenomen etc. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*paradigmatic
I. referitor la partea posterioara a gatului sau la gatul unor organe. II. s. n. perna pe care se pune capul. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g6i15o)*cervical
I. referitor la patafizica. II. s. f. stiinta a solutiilor imaginare care acorda simbolic liniamentelor proprietatile obiectelor descrise prin virtualitatea lor. (< fr. )(by 10W4S4e4r13g13i6o)*patafizic
I. referitor la peisaj. (despre pictura, opere literare sau muzicale) care isi propune cu precadere descrierea unui peisaj. II. s. f. ramura a picturii cuprinzand genul peisajului. (< it. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*peisagistic
I. referitor la penitenciar (II). II. s. n. inchisoare. (< fr. , /II/ penitencier)(by 4W13S13e6r6g15i15o)*penitenciar
I. referitor la penitenta. II. s. n. 1. ritual de penitenta, utilizat de confesori. 2. scriere care cuprinde canoane, penitente. (< fr. , lat. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*penitential
I. referitor la perspectivism. II. adj., s. m. f. (pictor) specializat in vederi de orase; (artist) care utilizeaza efectele perspectivei. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*perspectivist
I. referitor la petrol. II. s. n. nava speciala pentru transportul produselor petroliere. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*petrolier
I. referitor la pian^1. II. s. f. atitudine, ansamblu de miscari ale unui pianist. (< fr. , it. , /II/ pianistica)(by 5W6S6e14r15g8i8o)*pianistic
I. referitor la piezoceramica. II. s. f. grup de cristale ceramice piezoelectrice in constructia rezonatoarelor, dozelor de pick-up, traductoarelor de ultrasunete etc. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*piezoceramic
I. referitor la pirotehnie; produs prin pirotehnie. II. s. f. pirotehnie. (< fr. )(by 10W3S4e4r12g12i6o)*pirotehnic
I. referitor la politica. o nivel ~ = grad de pregatire a cuiva in probleme de politica generala; orientare justa in astfel de probleme; om ~ = cel care isi desfasoara activitatea in domeniul politicii (II, 1); drepturi ce = drepturi referitoare la participarea cetatenilor la viata obsteasca si la conducerea treburilor societatii II. s. f. 1. activitate a claselor, a grupurilor sociale in raport cu statul, determinata de interesele si de scopurile lor; activitate a organelor puterii si conducerii de stat in domeniul treburilor publice interne si externe. 2. tactica, comportare, abilitate folosita de cineva pentru a-si atinge scopul. (< fr. , lat. , gr. , /II/ politike)(by 6W14S14e8r8g1i1o)*politic
I. referitor la portretistica. II. s. f. 1. ramura a picturii si sculpturii cuprinzand genul portretului. 2. arta literara a portretului. (< portret + -istic/a/)(by 15W15S9e9r2g3i11o)*portretistic
I. referitor la preza; ziaristic, gazetaresc. II. s. f. profesiune de jurnalist; ziaristica, gazetarie. (< fr. , /II/ germ. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*jurnalistic
I. referitor la Priap; priapic. II. s. n. 1. forma de vers antic, considerat ca o juxtapozitie a doua versuri. 2. poezie (antica) cu continut obscen sau licentios. (< lat. )(by 2W3S11e11r12g5i5o)*priapeu
I. referitor la proletariat, care apartine proletariatului. II. s. m. f. 1. cetatean sarac, liber, din Roma antica. 2. muncitor salariat din societatea capitalista, lipsit de mijloace de productie. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*proletar
I. referitor la propedeutica. II. s. f. 1. disciplina care constituie o introducere in studiul unei alte discipline. 2. (in unele tari) ciclu preparator (de un an) la treapta de invatamant superior. 3. ramura a medicinei la invatamantul pregatitor clinic. (< fr. , /II/ germ. )(by 5W5S14e14r7g7i8o)*propedeutic
I. referitor la prospectiva. II. s. f. 1. cercetare sistematica a viitorului, pornind de la analiza influentei conjugale a cauzelor de ordin tehnic, stiintific, economic etc. 2. (p. ext.) atitudine ideologica, politica, culturala etc., mod de gandire si actiune cu caracter previzional, orientat spre explorarea viitorului. (< fr. , /II/ prospective)(by 15W1S9e9r3g3i11o)*prospectiv
I. referitor la protreptica. II. s. f. procedeu psihoterapic sugestiv prin mijloace fizico-pedagogice susceptibile de a exercita o influenta puternica asupra bolnavului nevrotic. (< engl. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*protreptic
I. referitor la psihic (II); sufletesc. II. s. n. forma specifica de reflectare a realitatii obiective, proprie omului si animalelor superioare, produs al activitatii sistemului nervos; totalitatea fenomenelor si proceselor prin care se realizeaza aceasta reflectare. structura sufleteasca proprie cuiva. (< fr. , germ. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*psihic
I. referitor la psihodiagnoza. II. s. n. rezultat al psihodiagnozei. (< fr. , engl. )(by 3W12S12e12r5g6i14o)*psihodiagnostic
I. referitor la psihodinamica. II. s. f. studiul proceselor psihice de-a lungul existentei individului, din punct de vedere dinamic. (< fr. )(by 10W11S11e4r4g13i13o)*psihodinamic
I. referitor la psihognostica. II. s. f. studiu al omului bazat pe metode psihologice. (< germ. , /II/ Psychognostik)(by 15W1S9e9r3g3i11o)*psihognostic
I. referitor la psiholingvistica. II. s. f. disciplina care studiaza mecanismul psihic al limbajului; psihologia limbajului. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*psiholingvistic
I. referitor la psihosomatica; somatopsihic. II. s. f. orientare in medicina care explica maladiile fizice, tulburarile morbide ca rasunet somatic al unor disfunctii sau a unor cauze extreme stresante. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*psihosomatic
I. referitor la psihotehnica. II. s. f. ramura a psihologiei care studiaza problemele activitatii oamenilor, utilizand un ansamblu de metode ale psihometriei (teste, aparate etc.). (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*psihotehnic
I. referitor la psihotronica. II. s.f. disciplina biofizica, studiul interactiunilor la distanta intre diferiti subiecti senzitivi, intre acestia si obiecte materiale sau alte organisme vii. (< engl. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*psihotronic
I. referitor la radiogenetica. II. s. f. ramura a geneticii care studiaza efectele radiatiilor ionizante asupra factorilor ereditatii. (< fr. )(by 1W9S9e3r11g11i5o)*radiogenetic
I. referitor la radiotehnica. II. s. f. ramura a tehnicii care studiaza aplicatiile oscilatiilor si undelor electromagnetice de inalta frecventa pentru transmiterea si receptionarea informatiilor. tehnica fabricarii aparatajului pentru radiocomunicatii. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*radiotehnic
I. referitor la republica. II. s. m.f. adept al republicii ca forma de guvernamant. (< fr. , it. , lat. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*republican
I. referitor la respiratie. II. adj., s. n. (aparat) care asigura respiratia. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*respirator
I. referitor la ritm, care are ritm; ritmat. II. s. f. ansamblu de reguli privind folosirea ritmului (1); totalitatea ritmurilor. capitol al teoriei muzicii care se ocupa cu studiul ritmului. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*ritmic
I. referitor la rituri; facut dupa anumite rituri; ritualic. II. s. n. punerea in scena a unui eveniment sacru sau a unui mit; ceremonial religios. act magic cu implicatii folclorice, avand ca obiect orientarea unei forte oculte, malefice sau benefice, catre o actiune determinata, dupa anumite reguli; rit (1). (< fr. , it. , lat. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*ritual
I. referitor la scenariu. II. s. f. activitate de scenarist; arta scrierii de scenarii. (< scenariu + -istic)(by 1W9S9e3r3g11i11o)*scenaristic
I. referitor la scenotehnica. II. s. f. tehnica folosirii aparaturii de scena si a trucajelor mecanice in teatru. (dupa it. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*scenotehnic
I. referitor la scoala; propriu invatamantului. II. s. m. elev. (dupa fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*scolar
I. referitor la scolastica. (p. ext.) pedant, livresc, rupt de realitate. II. s. f. invatamantul si filozofia predate in tarile catolice din Europa medievala, care cautau sa fundamenteze dogmele bisericii crestine, caracterizandu-se prin rationamente abstracte si prin artificii logice sterile. (p. ext.) orice speculatie sterila, rupta de viata. (< fr. , lat. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*scolastic
I. referitor la seismotectonica. II. s. f. tectonica seismica. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*seismotectonic
I. referitor la semantica; semasiologic. o camp ~ = ansamblu de cuvinte aflate intr-o stransa corelatie de sens. II. s. f. 1. ramura a lingvisticii care studiaza sensurile cuvintelor si evolutia lor in timp; semasiologie. sens lexical; (p. ext.) semnificatie; semantism. o a artei = ramura a semanticii care se ocupa cu intelesul cuvintelor in limbajul literar. 2. parte a semioticii care studiaza raportul semnelor cu obiectele desemnate. o (fil.) ~ generala = curent aparut la inceputul sec. XX in SUA, care cerceteaza limbile "naturale" mai ales din punct de vedere sociologic si pragmatic. 3. (inform.) ansamblul regulilor ce definesc intelesul fiecarui program, semnificatia propozitiilor intr-un limbaj. teoria interpretarii unui anumit sistem formalizat prin alt sistem formalizat. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*semantic
I. referitor la semiotica. II. s. f. stiinta care studiaza semnele, indiferent de natura acestora; studiul simbolurior; semiologie (2). orientare in gandirea teoretica contemporana care studiaza fenomenele de semnificare si procese de comunicare. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*semiotic
I. referitor la Sf. Augustin. II. adj., s. m. f. (calugar) apartinand unui grup de ordine catolice stabilite pe baza scrierilor Sf. Augustin; augustin. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*augustinian
I. referitor la silogism. II. s. f. ramura a logicii formale care studiaza silogismul. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r7g15i15o)*silogistic
I. referitor la sinonimie. o derivatie ~a = procedeu stilistic potrivit caruia doua sau mai multe cuvinte cu sensuri apropiate ajung sa desemneze acelasi lucru. II. s. f. 1. ramura a lingvisticii care studiaza sinonimele. 2. totalitatea sinonimelor unei limbi. (< fr. , /II/ germ. )(by 15W9S9e2r3g3i11o)*sinonimic
I. referitor la sistemele de transmitere si de inregistrare a imaginii. II. s. f. videofonie. III. s. n. aparat pentru inregistrarea si redarea videocasetelor. (< fr. , engl. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*video
I. referitor la slava veche; scris in aceasta limba. II. s. f. limba veche slava. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*paleoslav
I. referitor la sociolingvistica. II. s. f. ramura a lingvisticii care studiaza relatiile dintre limba, cultura si societate. (< fr. , engl. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*sociolingvistic
I. referitor la socioterapeutica; socioterapic. II. s. f. socioterapie. (< socio terapeutic)(by 15W8S9e2r2g10i11o)*socioterapeutic
I. referitor la stagiu. II. adj., s. m. f. (cel) care-si face stagiul. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*stagiar
I. referitor la statistica. II. s. f. 1. ramura a matematicilor aplicate ale carei principii decurg din teoria probabilitatilor si care se ocupa cu gruparea metodica si cu studiul seriilor de fapte sau date numerice. 2. ansamblu de date numerice referitoare la o categorie de fapte. reprezentare grafica a situatiei reale sau probabile a unui ansamblu de elemente. 3. numaratoare, socoteala, recensamant. 4. (fiz.) teorie care descrie comportarea de ansamblu a unui sistem din numeroase particule. (< fr. , germ. , /II/ Statistik)(by 3W3S12e12r5g6i14o)*statistic
I. referitor la statui. ca o statuie; monumental. II. s. f. arta de a face statui. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*statuar
I. referitor la stereodinamica. II. s. f. dinamica solidelor. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*stereodinamic
I. referitor la stereostatica. II. s. f. ramura a fizicii care studiaza echilibrul corpurilor solide. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*stereostatic
I. referitor la stil, la mijloacele de exprimare afectiva a limbii. II. s. f. disciplina care studiaza stilurile limbii literare. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*stilistic
I. referitor la sunetele limbii, la fonetica. o ortografie ~a = ortografie in care scrierea cuvintelor se face dupa felul cum se pronunta. II. s. f. ramura a lingvisticii care studiaza structura sonora, modificarile si legile dupa care se modifica sunetele unei limbi. o ~a functionala = fonologie. (< fr. , gr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*fonetic
I. referitor la tactica; conform cu o anumita tactica. II. s. f. 1. arta organizarii si conducerii actiunilor de lupta ale trupelor. 2. mod de folosire a diferitelor forme si mijloace ale luptei revolutionare intr-o perioada relativ scurta, pentru realizarea obiectivului fundamental strategic, in functie de imprejurarile social-politice concrete. 3. (fig.) mod de actiune; totalitatea mijloacelor folosite de cineva pentru a izbuti intr-o actiune. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*tactic
I. referitor la tectonica. II. s. f. 1. ramura a geologiei care studiaza modificarile straturilor geologice datorate miscarilor scoartei terestre; geotectonica. 2. structura geologica. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*tectonic
I. referitor la tehnica; propriu unei arte, unei meserii etc. o termen ~ = termen care denumeste o anumita notiune dintr-un domeniu al stiintei, al tehnicii etc. II. s. f. 1. ansamblu de unelte si deprinderi de productie, dezvoltate in cursul istoriei, care permit omenirii sa actioneze asupra naturii inconjuratoare cu scopul producerii bunurilor materiale. 2. ~ de lupta = totalitatea mijloacelor de lupta si auxiliare cu care sunt inzestrate fortele armate. 3. ansamblu de prescriptii metodologice folosite pentru o actiune eficienta, atat in sfera productiei materiale, cat si a celei spirituale. (< fr. , lat. , germ. , /II/ Technik)(by 13W6S6e15r15g8i8o)*tehnic
I. referitor la terapeutica. II. s. f. 1. ramura a medicinei care studiaza tratamentul bolilor; terapie. 2. metoda de vindecare a unei boli; tratament (2). (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i10o)*terapeutic
I. referitor la terasament. II. s. m. lucrator la terasamente. (< fr. )(by 3W3S11e12r12g5i6o)*terasier
I. referitor la termionica. II. s. f. capitol al fizicii care studiaza emisia de electroni de catre metale supuse la temperaturi foarte inalte. (< fr. , engl. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*termionic
I. referitor la termodinamica. II. s. f. ramura a fizicii care studiaza legile generale carora le sunt supuse fenomenele ce implica transformarea caldurii in lucru mecanic si invers. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*termodinamic
I. referitor la termostat. apt sa mentina o anumita temperatura (stabila si echilibrata). II. s. f. stiinta despre echilibrul temperaturii. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i2o)*termostatic
I. referitor la terotehnica. II. s. f. domeniu interdisciplinar privind proiectarea, construirea, exploatarea, intretinerea si repararea pieselor si a organelor de masini, in scopul rentabilizarii optime a acestora; terotehnologie. (< engl. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*terotehnic
I. referitor la tesutul medulo si la glanda suprarenala. II. s. f. partea interna a glandei suprarenale, care secreta adrenalina. (dupa fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*medulosuprarenal
I. referitor la toponomastica. II. s. f. toponimie (2). (< fr. , /II/ germ. )(by 3W11S12e12r5g6i14o)*toponomastic
I. referitor la toreutica. II. s. f. 1. arta cizelarii si a sculpturii in lemn, metal sau fildes; arta sculpturii in bronz. 2. totalitatea obiectelor de podoaba specifice unui popor. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g3i11o)*toreutic
I. referitor la tragicomedie. II. s. n. categorie estetica, existenta simultana a tragicului si a comicului. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*tragicomic
I. referitor la transsexualism. II. adj., s. m. f. (stapanit) de transsexualism. (< fr. , engl. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*transsexual
I. referitor la tumorile maligne. II. s. n. pl. grup de tumori din celulele endocrine cu granulatii citoplasmatice, in organele derivate din tubul intestinal primitiv. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*carcinoid
I. referitor la ultraacustica; ultrasonor. II. s. f. ramura a acusticii care studiaza ultrasunetele. (< fr. , /II/ germ. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ultraacustic
I. referitor la umar; umeral. o centura ~a = centura din clavicule si omoplati. II. s. m. 1. (chir.) bucata de panza care, trecuta peste umeri, impiedica alunecarea unui bandaj ce infasoara corpul. 2. bucata de stofa purtata de unele ordine calugaresti peste umar, peste vesminte. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*scapular
I. referitor la un concordat. II. s. m. f. comerciant falit care a obtinut un concordat (2). (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*concordatar
I. referitor la un meridian. o cerc ~ = instrument cu ajutorul caruia se determina trecerea unui astru la meridian (II, 1) si care serveste la masurarea inaltimii astrului; distanta ~a = diferenta de longitudine dintre doua puncte situate pe meridiane diferite; linie ~a = meridiana locului. II. s. n. 1. fiecare dintre cercurile imaginare care trec prin polii globului terestru. o plan ~ = plan determinat de verticala locului si paralela axei de rotatie a Pamantului. 2. intersectia unei suprafete de revolutie cu un plan care trece prin axa suprafetei. o ~ ceresc = cercul mare din intersectia sferei ceresti cu planul care trece prin axa universului. 3. (in acupunctura) linie imaginara a suprafetei pielii care uneste diferite puncte corespunzand unui anumit organ. II. s. f. 1. intersectie a unei suprafete de revolutie cu un plan care trece prin axa suprafetei. o (astr.) a locului = intersectia planului meridian cu planul orizontal intr-un loc dat; linie meridiana. 2. (arheol.) cadran solar care indica ora amiezii. 3. canapea cu spatar si brate inegale, care tine loc de sezlong. (< lat. , it. , fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*meridian
I. referitor la un moratoriu (II); care acorda un termen de plata. o dobanzi ~ i = dobanzi socotite de la data acordarii moratoriului pana la achitarea datoriilor; daune ~ i = despagubiri care se acorda in caz de intarziere de plata a unei obligatii. II. s. n. (jur.) dispozitie legala care suspenda provizoriu executarea unor obligatii contractuale sau legale, stabilind diverse amanari; amanare de catre stat in situatii exceptionale a stingerii datoriilor externe sau interne. (< it. , germ. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*moratoriu
I. referitor la un port^2. (despre orase) care are port. II. s. m. muncitor intr-un port. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*portuar
I. referitor la un program; conform programului. o muzica ~a = muzica instrumentala sau simfonica urmarind redarea unor imagini bine reliefate, evocatoare, sugerate de programul fixat. II. s. f. stiinta programarii informatice. (< germ. , /II/ fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*programatic
I. referitor la urbanistica; edilitar. II. s. f. stiinta care se ocupa cu proiectarea, constructia si estetica oraselor; urbanism (1). (< fr. , it. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*urbanistic
I. referitor la vagotonie. II. adj., s. m. f. (individ) la care predomina sistemul parasimpatic. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*vagotonic
I. referitor la vasele coronare. II. s. m. f. suferind de coronarita. (< fr. )(by 2W2S3e11r11g4i5o)*coronarian
I. referitor la vitellus. II. s. f. substanta albuminoida din galbenusul de ou. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*vitelin
I. referitor la zeita Isis, la cultul acesteia. II. s. m. preot al zeitei Isis. (< fr. , lat. , gr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*isiac
I. refl 1. a se descompune; (despre alimente) a se strica. (despre roci) a (se) dezagrega. 2. (lingv.; despre sunete) a-si modifica pronuntarea sub influenta altui sunet. II. tr. 1. a denatura adevarul. 2. (muz.) a se modifica inaltimea unui sunet. (< fr. , lat. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*altera
I. refl. 1. a-si pierde echilibrul. 2. (fig.) a-si pierde ratiunea, judecata. II. tr. a face ca intr-un buget cheltuielile sa intreaca veniturile. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*dezechilibra
I. refl. 1. a suferi o metamorfoza (1). 2. a-si schimba infatisarea, caracterul, comportarea. II. refl., tr. a (se) transforma. (< fr. )(by 13W6S7e7r15g1i9o)*metamorfoza
I. refl. 1. (despre doua vocale, silabe invecinate) a se reduce la o singura emisiune vocalica. 2. (med.) a se contracta. II. tr. a reduce o fraza la o propozitie prin reducerea fiecarei propozitii la o parte din ea. (< lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*contrage
I. refl. 1. (despre lichide) a se evapora repede. 2. (fig.) a se face nevazut, a disparea. II. tr. (fam.) a sterpeli, a subtiliza, a fura. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*volatiliza
I. refl. 1. (despre substante chimice) a se combina cu oxigenul. 2. (despre sange) a se incarca cu oxigen. 3. a albi textilele prin tratare cu apa oxigenata. II. tr., refl. a(-si) decolora (parul) cu apa oxigenata. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*oxigena
I. refl. a aduce, a-si cere scuze; a se dezvinovati. II. tr. a accepta scuzele cuiva; a ierta. (< it. , fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*scuza
I. refl. a afla pozitia punctelor cardinale in raport cu locul unde se afla; a sti incotro sa se indrepte. (fig.) a descoperi felul de a proceda intr-o situatie, a gasi solutia unei probleme. II. tr. a aseza in raport cu punctele cardinale. a indrepta; (mar.) a indrepta velatura astfel incat sa prinda vantul. (mat.) a da o orientare, un sens unei drepte; a alege un sens de rotatie in plan, in jurul unui punct. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*orienta
I. refl. a avea o anumita conduita. II. tr. a aduce cu sine; a necesita, a impune. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*comporta
I. refl. a face ceva fara graba, fara incordare sau tensiune, destins. a slabi, a scadea. II. tr., refl. a(-si) destinde (corpul, muschii). (fig.) a (se) linisti; a(-si) scadea tensiunea nervoasa. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*relaxa
I. refl. a face o infectie. II. tr. a contamina (o regiune, aerul etc.) cu substante toxice, radioactive ori cu microbi patogeni. (fig.) a corupe, a strica din punct de vedere moral. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*infecta
I. refl. a fi cuprins de revolta, de indignare. II. refl., tr. a (se) rascula, a (se) razvrati. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*revolta
I. refl. a ocupa un anumit loc intr-o ordine; (p. ext.) a lua o atitudine. II. tr. a aseza intr-un anumit loc. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i4o)*situa
I. refl. a se aduna laolalta; a se ingramadi; a se concentra. (despre orase) a se suprapopula. II. tr. a lega intre ele partile componente ale unui material. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*aglomera
I. refl. a se alatura unei organizatii, institutii etc. de acelasi fel, subordonandu-i-se. II. tr. a stabili anumite raporturi de subordonare. (< fr. , lat. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*afilia
I. refl. a (se) ascunde vederii inamicului. II. tr. 1. a acoperi orice sursa de lumina pe timp de noapte. 2. (fig.) a ascunde, a deghiza (un plan, o intentie etc.). (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*camufla
I. refl. a se avanta, a nazui (spre). II. tr. (mar.) a ~ etrava = a construi etrava (la veliere), astfel incat sa aiba o inclinare spre inainte, conferind zveltete. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*elansa
I. refl. a se calcula in cifre. II. tr. a transmite un text prin cifru. (< fr. )(by 8W8S2e2r2g11i11o)*cifra
I. refl. a se consacra studiului si aplicarii unei discipline, unei ramuri speciale a stiintei, a tehnicii etc. II. tr. a face sa capete caractere specifice, individualizate. (despre procese de productie) a limita numai la anumite produse. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*specializa
I. refl. a se consolida, a se intari. II. tr. 1. a fixa, a asigura puterea de cumparare a monedei nationale. 2. a asigura in timp proprietati constante unui produs chimic. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*stabiliza
I. refl. a se declara solidar cu cineva sau ceva; a manifesta solidaritate. II. tr. (tehn.) a lega solidar doua sau mai multe piese, elemente etc. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*solidariza
I. refl. a se degrada, a decadea din punct de vedere moral si social; a cadea intr-o clasa, intr-o categorie inferioara. II. tr. (metal.) a folosi un produs necorespunzator cerintelor intr-un scop mai putin important. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*declasa
I. refl. a se imbolnavi de scleroza. (fig.) a se impietri, a nu mai evolua. II. tr. a provoca scleroza (1). (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*scleroza
I. refl. a se lipsi (de ceva, de cineva), a renunta la... II. tr. a scuti de o indatorire, de o obligatie etc. (< fr. , lat. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*dispensa
I. refl. a (se) strange, a (se) aduna, a (se) acumula intr-un (singur) loc; a (se) indrepta spre un (singur) punct. II. refl. a-si incorda atentia, gandirea intr-o (singura) directie; a fi preocupat de ceva. III. tr. 1. a chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 2. a mari procentul unui component intr-o solutie, intr-un amestec. 3. a separa partile cu minereuri utile din minereul brut. (<fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*concentra
I. refl. a se sustrage de la indeplinirea unei obligatii, a se da in laturi, a se feri. a se retrage pe furis. II. tr. (sport) a evita o lovitura. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*eschiva
I. refl. a se uni printr-un tratat de alianta. a se alatura unei idei. a se inrudi prin casatorie. II. tr. a topi impreuna anumite metale (cu metaloizi), pentru un aliaj. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*alia
I. refl. a-si pierde culoarea; a capata o culoare mai stearsa, mai deschisa. II. tr. a inlatura, a sterge culoarea (de pe o tesatura, un tablou etc.). (< fr. , lat. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*decolora
I. refl. a trai in desfrau; a practica prostitutia. II. tr. a sili sa practice prostitutia. III. tr., refl. (fig.) a (se) dezonora, a (se) injosi, a (se) necinsti, a (se) pangari. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*prostitua
I. refl. (despre fiinte) a se inmulti. II. tr. 1. (despre memorie) a readuce in constiinta reprezentari fixate anterior. a reda intocmai prin mijloace plastice un model; a imita. 2. a produce in serie, a multiplica. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*reproduce
I. refl. (despre instante) a refuza sa se ocupe de rezolvarea unei cauze. II. tr. a lua (fara voie) cuiva o sarcina. (dupa fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*desesiza
I. refl. (despre lichide) a patrunde prin porii corpurilor solide (ca prin filtru). II. tr., refl. (fig.) a patrunde, a face sa patrunda, a (se) strecura neobservat. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*infiltra
I. refl. (despre masini, aparate, mecanisme etc.) a avea un defect, a (se) strica. II. tr. a produce un defect (la o masina etc.). III. intr. (rar) a trada. (< defect)(by 5W14S14e7r8g1i1o)*defecta
I. refl. (despre materie, fenomene) a trece de la o stare calitativa veche la alta noua, de la o treapta inferioara la alta superioara, de la simplu la complex. a se extinde, a creste, a se mari. (despre fiinte) a evolua treptat. II. tr. 1. a amplifica in mod creator (o doctrina, o teorie), a imbogati cu principii, cu teze noi. 2. a expune pe larg, amanuntit. 3. a produce, a emana, a degaja caldura, energie etc. (dupa lat. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*dezvolta
I. refl. (despre obiecte, constructii de metal, de piatra etc.) a se acoperi cu patina^2. II. tr. (despre timp) a face sa capete patina^2. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*patina
I. refl. (despre piele, tesuturi) a se colora datorita pigmentilor ce se formeaza prin actiunea soarelui, a unor tulburari etc. II. tr. (fig.) a tinctura. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g12i5o)*pigmenta
I. refl. (despre terenuri, materiale, constructii etc.) a se indesa, a-si cobori nivelul, a se lasa, a se afunda sub povara propriei greutati. II. tr. a indesa, a compacta. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*tasa
I. refl. (despre un tesut) a deveni ulceros. II. tr. 1. a cauza o ulceratie. 2. (fig.) a indurera profund, a mahni, a rani; a jigni, a ofensa. (< fr. )(by 12W13S13e6r7g15i15o)*ulcera
I. refl. (despre vapori) a se transforma (prin racire) in lichid. II. refl., tr. a (se) face mai dens. III. tr. (fig.) a scurta o expunere; a comprima, a prescurta. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*condensa
I. refl., tr. a (se) asimila cu populatia de limba maghiara. II. tr. a modifica un cuvant, o expresie dupa structura limbii maghiare. (< maghiar + -iza)(by 2W2S11e11r11g7i7o)*maghiariza
I. refl., tr. a (se) distinge, a (se) remarca. II. tr. 1. a sublinia, a pune in evidenta. 2. a recunoaste oficial meritele in munca ale cuiva. (< evidenta + -ia)(by 13W7S7e15r1g9i9o)*evidentia
I. refl., tr. a (se) intemeia, a (se) sprijini (pe ceva). II. refl. a avea incredere (in). (< fr. )(by 1W1S9e10r10g3i4o)*baza
I. refl., tr a (se) transforma in american. II. refl. a-si insusi felul de a fi al americanilor. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*americaniza
I. refl., tr. a (se) transforma zaharul, prin incalzire, in caramel. II. tr. a amesteca apa sau alt lichid cu caramel. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*carameliza
I. refl., tr. a(-si) mari volumul sub actiunea caldurii. II. refl. (despre unele organe) a se mari, a se largi. (< fr. , lat. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*dilata
I. regiune situata de-a lungul tarmului marii. II. adj. care apartine tarmului marii. o zona ~a = a) paturile de apa apropiate de tarm care acopera platforma de prelungire a uscatului sub apele marine; b) totalitatea ecosistemelor existente pana la 20^0 m adancime. (despre plante) care creste pe tarmul marilor sau lacurilor. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*litoral
[IREIZAR] generator cuantic care produce radiatii electromagnetice in domeniul infrarosu. (< engl. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*iraser
I. relativ la o obversiune. II. s. f. (log.) judecata echivalenta alteia intr-o obversiune. (< fr. )(by 10W10S10e4r4g12i13o)*obvers
I. reprezentant al unei idei, al unui curent, al unui stat etc. II. s. m. numar care, scris la dreapta si mai sus fata de baza, indica puterea la care este ridicata o marime matematica. (< germ. , engl. , lat. )(by 3W3S11e12r12g5i6o)*exponent
I. reprezentant al unui stat, al unei institutii, intreprinderi etc. care indeplineste anumite insarcinari. o ~ diplomatic = reprezentant al unui stat in alt stat in relatiile politice cu acesta; ~ economic = persoana fizica sau juridica care participa la viata economica a unei societati comerciale; ~ secret = cel care indeplineste o misiune secreta de informare; spion; ~ de circulatie = (sub)ofiter de politie cu indrumarea, supravegherea si controlul circulatiei pe drumurile publice. II. s. m. factor activ ce determina un anumit proces fizic, chimic etc. o ~ patogen = microorganism care determina aparitia unui proces patologic; nume de ~ = substantiv, adjectiv care indica autorul actiunii unui verb; complement de ~ = subiectul logic al actiunii unui verb pasiv; propozitie completiva de ~ = propozitie care arata actiunea exprimata printr-un verb pasiv. (< fr. , lat. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*agent
I. reprezentant oficial al unui stat in relatiile cu statele straine. II. adj. 1. care stie sa profite de anumite situatii pentru a-si realiza scopul. (fam.; peior.) abil, dibaci, siret, viclean. 2. (despre serviete, valize) de tipul celor purtate, la origine, de diplomati. III. s. n. prajitura alcatuita din puding si garnisita cu frisca si fructe. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*diplomat
I. ridicat in sus. II. s. m. 1. (constr.) bara, stalp (de sustinere) vertical; balastru. 2. pontil metalic dispus vertical pe peretele unei nave pentru rigidizarea tablelor de invelis. 3. bara care leaga intre ele aripile unui avion biplan sau aripa cu fuzelajul. element de rezistenta a fuzelajului. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*montant
Iritatie a pielii (la incheieturi, subsuori etc.) provocata de transpiratie abundenta. /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*intertrigo
Iritatie a pielii la maini sau/si la picioare, manifestata prin crapaturi marunte, uneori sangerande, provocata de actiunea concomitenta a umezelii, frigului si a murdariei. /<lat. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*pui
Iritatie a unor organe din cavitatea bucala (in special a dintilor), cauzata de consumul de fructe sau de alte alimente astringente. /+ suf. $...eala $(by 11W4S5e13r13g7i7o)*strepezeala
Iritatie dureroasa a pielii provocata de atingerea cu urzici (sau cu alti factori urzicatori). / + suf. ...(by 12W12S6e6r14g15i8o)*urzicatura
iritatie locala a pielii, provocata pentru a stimula sistemul nervos sau pentru a face sa inceteze o stare congestiva ori inflamatorie existenta in alta parte a corpului. (< fr. , lat. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*revulsie
Iritatie locala a pielii, provocata pentru a stimula sistemul nervos sau pentru a face sa inceteze o stare congestiva sau |inflamatorie|inflamator| existenta in alta parte a corpului. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*revulsie
Irizare. Ansamblu de culori si de nuante variabile pe care le reflecta unele cristale prin interferenta; descompunerea luminii albe prin difractie, dispersie sau interferenta. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*irizatie
I. roca organogena lichida cu aspect uleios, dintr-un amestec natural de hidrocarburi si alti compusi organici. II. adj. inv. bleu ~ = nuanta de bleu catre gri-verde. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*petrol
Ironie aspra, muscatoare; batjocura. Vorba, expresie sarcastica, usturatoare. [Pl. / < fr. , cf. lat. , gr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*sarcasm
ironie, batjocura; gluma proasta simularea imbolnavirii in vederea sustragerii de la indeplinirea unei sarcini (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 11W4S5e13r13g6i7o)*harneala
Ironie in care se repeta ceea ce altul a zis sau ar fi putut spune, imitandu-i vocea, gesturile. [< fr. , cf. gr. ].(by 14W7S8e1r1g10i3o)*mimeza
ironie in care se repeta ceea ce altul a zis, sau ar fi putut spune, imitandu-i vocea, gesturile. (< fr. , gr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*mimeza
ironie la adresa propriei persoane, opere etc. (< auto^1 ironie)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*autoironie
I. rosu-visiniu; stacojiu. II. s. n. colorant sintetic rosu-visiniu, folosit in industria textila. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ecarlat
I. sablonizat; rutinar. II. s. m. f. cel care lucreaza numai prin rutina, sclav al automatismului. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*rutinier
I. sare a acidului iodic. II. adj. care contine iod. (< fr. , /II/ iode)(by 12W12S5e5r14g14i7o)*iodat
I. sarpe veninos de talie mare din America tropicala, cu solzi cornosi la coada, care produc un sunet caracteristic; sarpe cu clopotei. II. s. n. instrument de percutie alcatuit dintr-o pereche de talgere mici de lemn sau metal, fixate in palme prin curele din piele, sa puncteze ritmul de dans. (< fr. , gr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*crotal
I. scoala ~a = curent lingvistic care sustine principiul regularitatii absolute a schimbarilor fonetice, analogia ca factor principal in crearea formelor noi si necesitatea studierii limbilor moderne si a dialectelor lor. II. s. m. adept al acestei scoli. (dupa fr. , germ. )(by 4W4S12e13r6g6i7o)*neogramatic
I. scoala ~a = scoala filozofica greaca de tendinta idealista ai carei reprezentanti (Zenon si Parmenide) au formulat conceptia metafizica dupa care diversitatea si miscarea lumii sunt simple iluzii senzoriale. II. s. m. f. adept al acestei scoli. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*eleat
I. scoala ~a = scoala filozofica greceasca intemeiata de Euclid din Megara, care cauta sa uneasca etica idealista a lui Socrate cu doctrina eleata asupra existentei imuabile, sustinand ca singura existenta reala ar fi binele. II. adj., s. m. (adept) al acestei scoli. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g7i15o)*megaric
I. scoala ~a = scoala filozofica intemeiata de Aristip din Cirene, care proclama ca scop al vietii obtinerea unui maximum de placeri. II. s. m. pl. adepti ai scolii cirenaice. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cirenaic
I. (scris) in genul foiletonului. II. s. f. 1. arta de a scrie foiletoane. 2. totalitatea foiletoanelor. (< foileton + -istic/a/)(by 4W4S12e13r6g6i15o)*foiletonistic
I. scurta comedie populara antica, alcatuita din scene comice simple. II. s. m. actor care interpreta un mim (I); (astazi) actor de pantomima. (< fr. , lat. , gr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*mim
I. semn exterior de cinstire, de stima, de pretuire deosebita pentru cineva; (p. ext.) rang, demnitate. o (mit.) a da ul = a prezenta arma in semn de salut la primirea unui sef, la parazi etc.; a face urile (casei) = a-si indeplini indatoririle de gazda. II. s. m. nume dat cartilor celor mai mari, la unele jocuri. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*onor
I. s. f. DrA?gA?lA?senie, gingA?sie, finete, elegantA? (in atitudini, in miscA?ri). a?? (pl.) Atitudini, cuvinte drA?gA?lase. a?? BunA?vointA?, favoare. o A intra in -ile cuiva = a obtine bunA?vointa cuiva. Har, ajutor supranatural pe care divinitatea il acordA? oamenilor pentru a se mantui. o Stare de ~ = creatie poeticA?; poezie; ipostazA?, inspiratie poeticA?. loviturA? de ~ = loviturA? care aduce sfarsitul, moartea. (mit.) Fiecare dintre cele trei zeitA?ti care personificau gratia si frumusetea femininA?. II. prep. Cu ajutorul, datoritA?. -Din it. , it. , /II/ fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*gratie
I. s. f. DrA?gA?lA?senie, gingA?sie, finete, elegantA? (in atitudini, in miscA?ri). a?? (pl.) Atitudini, cuvinte drA?gA?lase. a?? BunA?vointA?, favoare. o A intra in -ile cuiva = a obtine bunA?vointa cuiva. Har, ajutor supranatural pe care divinitatea il acordA? oamenilor pentru a se mantui. o Stare de ~ = creatie poeticA?; poezie; ipostazA?, inspiratie poeticA?. loviturA? de ~ = loviturA? care aduce sfarsitul, moartea. (mit.) Fiecare dintre cele trei zeitA?ti care personificau gratia si frumusetea femininA?. II. prep. Cu ajutorul, datoritA?. -Din lat. , it. , /II/ fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*gratie
I. (si adv.) care nu este perfect; nedesavarsit. II. s. n. timp verbal al modului indicativ care arata o actiune neterminata, de durata. (< lat. , dupa fr. )(by 13W14S14e7r8g1i1o)*imperfect
I. (si adv.) care se petrece, se executa cu repeziciune; repede. foarte inclinat, pieptis. o tren ~ (si s. n.) = tren de mare viteza, care opreste numai in statiile foarte importante. II. s. n. 1. canal cu panta accentuata care racordeaza doua inaltimi diferite. sector al unui curs de apa cu panta foarte accentuata. 2. suprafata puternic inclinata, abrupta; povarnis. 3. (geol.) cataracta. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*rapid
I. (si adv.) de (la) inceput. II. s. f. litera cu care incepe un cuvant. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*initial
I. (si adv.) in acelasi timp; concomitent. II. s. n. demonstratie a unui sahist care joaca in acelasi timp cu mai multi adversari. (< germ. , fr. , lat. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*simultan
I. (si adv.) (in mod) intentionat, cumpanit; liber consimtit. II. s. n. deliberare intre judecatori inainte de pronuntarea sentintei. o ~ moral = decizie intr-o chestiune de responsabilitate morala. (< fr. )(by 11W11S5e5r5g14i14o)*deliberat
I. (si adv.) plin de sarcasm, caustic. II. s. n. element sarcastic (I). (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*sarcastic
I. (si adv.) singur, singuratic, izolat. pustiu, neumblat. (si s.) care traieste retras; iubitor de singuratate. II. s. n. diamant mare care se monteaza de obicei la un inel. (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*solitar
I. (si adv., s. m. f.) 1. natural, candid, ingenuu; sincer, neprefacut. 2. fara experienta, credul, inocent. o arta ~a = arta cu trasaturi artizanale si populare, caracterizata prin enumerarea si descrierea minutioasa, intuitiva, a lucrurilor, fiintelor etc. 3. (peior.) simplist, prostut; copilaresc. II. s. m. pl. pictori care ignoreaza perspectiva, legile proportiilor si ale compozitiei etc. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*naiv
I. (si adv.) vadit, evident, vizibil. II. s. n. 1. declaratie cu caracter program prin care de un guvern, un suveran, un partid politic, o grupare literara etc. isi fac cunoscute public intentiile, profesiunea de credinta. text politic raspandit in scop de agitatie. 2. document de transport in care se inscriu marfurile incarcate pe o nava. lista a pasagerilor si bagajelor imbarcate pe o (aero)nava sau alt mijloc de transport. (< fr. , lat. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*manifest
I. (si fig.) germinativ. II. s.n. aparat, instalatie servind in procesul artificial de germinatie. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*germinator
I. simbolic (I). II. s. f. simbolica (II, 2). (< engl. , /II/ rus. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*simbolistic
I. simt tactil, pipait. II. masura, cadenta ritmica (in muzica, miscare, dans etc.). III. simt al masurii, maniera deosebit de grijulie si de atenta in comportarea cuiva. (p. ext.) pricepere, abilitate. (< germ. , fr. )(by 10W10S3e4r12g12i13o)*tact
isi retin proprietatea de a se diferentia in celule de diverse tipuri, care pot da da nastere la orice tip tesut sau organ. Prezente in special in cordonul omblical, dar si in organismele adulte. (NEOFICIAL!)(by 14W7S8e1r1g9i10o)*celule
I. (si s.) care intra ca parte intr-un intreg; constituent, constitutiv. II. s. f. (fiz.) fiecare dintre vectorii in care se descompune un anumit vector. III. s. n. fiecare dintre substantele sau speciile moleculare care alcatuiesc un sistem fizico-chimic. (< germ. , it. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*component
I. (si s. m. f.) 1. care nu este constient, care si-a pierdut cunostinta. 2. lipsit de constiinta; care nu are o atitudine constienta in fata realitatii. facut fara participarea constienta a vointei; involuntar. II. s. n. activitate psihica a omului nesupusa controlului constiintei. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*inconstient
I. (si s. m. f.) care poarta raspunderea unui lucru, a unui fapt; raspunzator. II. s. m. f. persoana insarcinata cu o functie de raspundere; sef. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*responsabil
I. (sistem de suspensie) care nu are o sustinere directa. II. s. n. tip de pod metalic ale carui grinzi principale nu au o sustinere directa, suspendand o grinda cu o deschidere redusa. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i5o)*cantilever
I. situat alaturi, laturalnic, subordonat; secundar. o (jur.) linie ~a = legatura de rudenie care uneste intre ei pe frati si surori si pe descendentii acestora. II. s. n. nava laterala a unei biserici. (< fr. , lat. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*colateral
I. situat dincolo de, care strabate Sahara. II. s. n. cale ferata, tren care uneste Nigerul cu Marea Mediterana, traversand Sahara. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*transsaharian
I. situat dincolo de, care strabate Siberia. II. s. n. cale ferata, tren care traverseaza Siberia meridionala de la Moscova pana la Vladivostok. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*transsiberian
I. situat inauntrul unui spatiu limitat, al unui lucru etc.; intern. o (fig.) for ~ = constiinta. II. s. n. 1. partea dinauntru a unui lucru, spatiu, apartament etc.; ceea ce este cuprins intr-un asemenea spatiu. reprezentare figurativa a interiorului incaperilor (in pictura). 2. post telefonic care functioneaza printr-o centrala ce leaga exteriorul cu diferitele camere, birouri ale unei institutii etc. 3. (fig.) latura launtrica, natura morala a omului. (< lat. , fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*interior
I. situat la mijloc; medial; (mat.) care imparte (un corp, o figura) in doua parti egale. II. s.f. dreapta care uneste un varf de triunghi cu mijlocul laturii opuse sau un varf al unui tetraedru cu centrul de greutate al fetei opuse. (< fr. , lat. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*median
I. situat la periferie, de margine; periferial. (fig.) de mica insemnatate. II. s. n. dispozitiv in afara unitatii centrale a unui ordinator, servind la introducerea, memorarea sau extragerea de date. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*periferic
Islamism; totalitatea tarilor, a popoarelor mahomedane. [< fr., tc. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*islam
I. /s. m. dispozitiv electronic din semiconductoare cu trei electrozi care amplifica tensiuni sau curenti electrici. II. s. n. aparat de radio portativ echipat cu tranzistori (I). (< fr. , germ. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*tranzistor
-i s.m. Persoana angajata sa pazeasca semanaturile. -Din sl. (bg., rus.) , sl. "" (by 6W7S15e15r9g9i2o)*jitar
- i s.m. Titlu dat superiorului unei aba ii. Titlu onorific acordat unor preo i catolici; persoana care poarta acest titlu. -Din it. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*abate
I. s. n. Fir de mA?tase naturalA?, neprelucratA?. II. adj. inv., s. n. (de) Culoarea firului de mA?tase naturalA?. -Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*grej
I. soi de mar originar din America de Nord, cu fructe rosii. II. s. n. fructul ionatanului (I). (< engl. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ionatan
I. soldat inarmat cu o arbaleta. II. s. n. grinda care serveste la sustinerea penelor pe care se fixeaza capriorii unui acoperis. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g8i1o)*arbaletrier
I. (solid) care se poate mentine si deplasa in spatiu. II. adj. apt de a fi transportat pe calea aerului. (< fr. )(by 15W15S15e9r9g2i3o)*aeromobil
I. somnambul. II. adj. 1. sperios, fricos. 2. care are idei si purtari ciudate, bizare. 3. (rar) fantastic, ireal; halucinant. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*lunatic
I. sotie, fiica de marchiz. II. 1. acoperis de sticla, deasupra intrarii principale a unei case. 2. mic vestibul cu peretii de sticla la intrare. 3. cabina mecanicului de locomotiva. III. inel de podoaba cu o montura de pietre de forma ovala. IV. numele unor pere zemoase. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*marchiza
I. (spatiu) gol; pustiu. (regiune) intinsa, nisipoasa, cu ploi putine, lipsita de vegetatie si cu populatie foarte rara. II. adj. (fig.) fara temei. o in ~ = zadarnic. (< lat. , fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*desert
I. specialist in criptografie (1). II. s. n. masina de cifrat si descifrat. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*criptograf
I. specialist in hidrografie. II. s. n. 1. hidrometru inregistrator. 2. grafic care reprezinta variatia nivelului sau a debitului unui curs de apa in unitatea de timp. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*hidrograf
I. specialist in lucrari de topometrie; topometrist. II. s. n. instrument in topometrie. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*topometru
I. specialist in stereografie. II. s. n. 1. instrument pentru desenarea formelor corpurilor solide de mici dimensiuni. 2. aparat folosit la constructia hartilor si a planurilor topografice pe baza stereogramelor. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*stereograf
I. specific polemicii; critic, combativ. II. s. f. discutie in contradictoriu; lupta de idei cu privire la o problema literara, stiintifica etc. (< fr. , gr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*polemic
I. specific satirei; care tine de satira; ironic, batjocoritor, muscator. II. s. m. autor de satire. III. s. n. continut, caracter specific satirei. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*satiric
I. (sport) in afara terenului de joc. II. s. n. iesirea, scoaterea mingii in afara terenului de joc; penalizarea aplicata in aceasta situatie. (< engl. , afara)(by 7W15S1e9r9g2i3o)*aut
I. sportiv care practica ciclismul. II. adj. referitor la ciclism. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*ciclist
I. sportiv tanar (intre 1^3 si 1^9 ani). II. s. m. (dupa un nume onomastic) fiu, descendent (in raport cu tatal). (< fr. , lat. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*junior
I. stapan al unei feude; (p. ext.) nobil. II. adj. (dupa un nume onomastic) care este mai in varsta, mai batran; tatal (in raport cu fiul). (< lat. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*senior
I. (stat, putere etc.) dusman, vrajmas, adversar. II. adj. 1. dusmanos, ostil. 2. care apartine statului beligerant, adversar. (dupa lat. )(by 9W3S3e3r12g12i5o)*inamic
I. stiintifico-fantastic. II. s. m. autor de literatura stiintifico-fantastica. (< it. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*fantascientist
I. stimulent, imbold. II. s. m. factor care da nastere unei reactii, unei conduite specifice a organismului; excitant. (< fr., lat. )(by 1W9S10e3r3g4i12o)*stimul
[ISTMANCALAR] procedeu de tratare a peliculei pentru filmul color prin suprapunerea a trei emulsii sensibile la trei feluri de culori, pe suportul de celuloid; film astfel realizat. (< engl. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*eastmancolor
Istoria martirilor; martirologiu. [Gen. / < fr. , cf. gr. - martir, - studiu].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*martirologie
Istoric se si consemneaza o legatura intre micenienii dela inceputul mileniului II BC si zona Muntilor Apuseni (depozitele de bronz), de unde unele ipoteze istorice spun ca au plecat grecii vechi, aheii sau argeii.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*aceasta
Istorioara alegorica, de obicei in versuri, in care sunt satirizate anumite moravuri si deprinderi, folosindu-se procedeul personificarii animalelor sau lucrurilor. Subiectul, textura unei scrieri literare. Povestire in care nu se poate deosebi realul de inventie, de nascocire. [< lat. ].(by 7W15S1e9r3g3i11o)*fabula
Istovire generala a organismului cauzata de boli cronice. /<fr. , lat.(by 7W7S7e1r1g9i10o)*casexie
I. stravechi, dintr-o epoca indepartata. (despre cuvinte, expresii) invechit; iesit din uz. II. adj., s. n. (din) prima perioada a precambrianului; arheian, azoic. (< fr. , gr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*arhaic
(ist.) redeventa perceputa de papalitate de la episcopii si abatii nou instalati, echivaland cu veniturile lor pe un an. (< fr. , lat. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*annata
I. subdiviziune superioara a erei arhaice. II. adj. cutare ~a = cutare a scoartei terestre care a avut loc in Scandinavia si Canada, in algonkian. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*huronian
I. (substanta) care, adaugata unui catalizator, unui material, le intesifica activitatea; activant. II. s. m. microelement din structura materiei vii, cu rol de activare a fermentilor. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*activator
I. (substanta) care are proprietatea de a se dizolva; solvent^1. II. adj. (fig.) care descompune, dezorganizeaza. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*dizolvant
I. (substanta) cu efect contrar afrodiziacelor. II. adj., s. m. f. (om) lipsit de apetit sexual. (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*anafrodiziac
I. (substanta, medicament) care provoaca narcoza; somnifer, soporific. II. adj. (despre stari psihofizice) provocat de un narcotic; in stare de narcoza. (< fr. , germ. )(by 6W7S7e15r1g9i9o)*narcotic
I. substanta organica produsa de unele microorganisme, care impiedica dezvoltarea anumitor microbi. II. adj. 1. referitor la antibiotic (I). 2. (biol.) care inhiba activitatea unor specii. (< fr. )(by 10W10S11e4r4g13i13o)*antibiotic
I. substanta preparata din alta substanta si care se aseamana ca structura moleculara cu substanta din care provine. II. s. n. 1. produs industrial care se extrage dintr-o anumita materie prima. 2. cuvant format prin derivare de la un alt cuvant. 3. lucru care deriva din altul. III. s. f. (mat.) limita (finita) a raportului dintre cresterea unei functii si cresterea argumentului, cand acesta tinde catre zero. (< deriva, dupa fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*derivat
I. sudic. specific tarilor si popoarelor din sud. II. s. m. f. cel care face parte din populatia unei tari sudice. (< fr. , lat. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*meridional
I. (suferind) de cloroza; (p. ext.) anemic, palid. II. adj. (bot.; despre organe) ingalbenit din cauza lipsei de clorofila. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*clorotic
I. (suferind) de heliofobie; fotofob. II. adj. (despre plante) care nu suporta lumina solara. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*heliofob
I. (suferind) de nevroza. II. adj. care provoaca nevroza; neurotic. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*nevrotic
I. (suferind) de pirofilie. II. adj. 1. care nu se altereaza in contact cu focul. 2. (despre plante) care prefera terenurile arse. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*pirofil
I. (suferind) de rinichi; renal. II. adj., s. n. (medicament) folosit in bolile de rinichi; nefretic. (< fr. , lat. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*nefritic
I. suplinitor. II. adj. membru ~ = membru al unui organ de partid sau de stat care exercita atributiile titularului in lipsa lui, avand drept de vot consultativ (azi neuzitat). III. s. m. (in trecut) judecator care detinea prima treapta ierarhica in magistratura. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*supleant
I. supranume dat de greci lui Hermes, care insemna "de trei ori mare". II. adj. de trei ori mare. (< fr. , gr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*trismegist
I. suprem, absolut, care este in cel mai inalt grad. care se afla deasupra tuturor, cu o mare autoritate; care detine autoritatea suprema. II. s. m.f. 1. monarh, rege, imparat. 2. (fig.) cel care poate dispune liber de soarta si de actiunile sale. (< fr. , lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*suveran
Isusire atribuita cuiva de a putea fi prezent pretutindeni (sau in mai multe locuri) in acelasi timp(Pr.:-cu-i-)- Dupa fr. ubicuite.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*isusire
ITALIC, -A, italici, -ce, adj. 1.Care apartine Italiei antice, privitor la Italia antica. 2. (Despre caracterele tipografice; si substantivat, f) Cursiv. - Din fr. italique, lat. italicus.(by 1W9S10e10r3g3i12o)*italic
ITALIENESTE adv. In felul italienilor; in limba italiana. [Pr. : -li-e-] - Italian + suf, -este.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*italieneste
I. tantar din regiunile mediteraneene sau tropicale, care poate transmite omului diverse boli infectioase. II. s. n. lanteta folosita in flebotomie. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*flebotom
I. tare, puternic. o a se face ~ = a face toate eforturile pentru a reusi. II. adv. (muz.) tare. o ~ fortissimo = extrem de tare; mezzo ~ = nu prea tare. (< it. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*forte
I. (tehn.) construit pentru a suporta incarcaturi; de sustinere. o forta ~a = portanta. II. s.m. 1. dispozitiv, la unele ambarcatii cu rame, fixat in afara bordului, care sprijina furchetii. 2. (teatru) dispozitiv de sustinere a decorurilor, a reflectoarelor. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*portant
I. tehnica de compozitie, specifica muzicii baroce, care are in vedere intrarea unei a doua voci inainte ca prima sa-si fi epuizat tema. II. adv. strangand, accelerand. (< it. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*stretto
I. temporar, vremelnic. nedefinitiv. II. adv. deocamdata. (< lat. , fr. )(by 4W12S13e13r6g7i15o)*provizoriu
I. teren plantat cu numeroase specii de arbori si arbusti si destinat studiului conditiilor lor de dezvoltare. II. s. m. partea superioara a unui catarg. (< lat., fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*arboret
I. (tesut vegetal) care da nastere la radacini adventive. II. s. n. 1. planta care produce numai radacini si flori. 2. parazit al radacinilor. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*rizogen
Itinerar. Mers al unui tren de marfa de lung parcurs care nu ia si nu lasa vagoanele in statii. Metoda de a lucra la mai multe masini prin deservirea lor intr-o ordine prestabilita. [Var. s.f. / cf. rus. , germ. , fr. < - a merge, - drum].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*marsrut
itinerar urmat de o aeronava care se conduce dupa semnalele primite de la farurile hertziene. (dupa fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*radioitinerar
Itinerar urmat de o aeronava care se conduce dupa semnalele primite de la farurile hertziene. [< + , dupa fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*radioitinerar
I. tinut, stat condus de un duce sau de o ducesa. II. s. m. moneda italiana de argint sau de aur, in evul mediu si in alte tari din Europa. (< it. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ducat
I. tiparit cu planse ale caror caractere sunt mobile; schimbat, cu totul altfel. II. s. m. monstru dublu in care fatul parazit atarna de peretele ventral al antozitului. (< fr. )(by 2W2S3e11r11g4i5o)*heterotip
I. titlul unui inalt magistrat in vechile orase-republici italiene (Florenta, Roma etc.). II. adj. inv. cel dintai. (< it. , lat. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*prior
(IT.PETECCHIA).HEMORAGIE SUBTEGUMENTARA SAU SUBMUCOASA SUB FORMA UNEI PETE ROSII-VIOLACEE, CU FORMA ROTUNDA SAU LENTICULARA, CARE NU DISPARE LA PRESIUNE DIGITALA;ESTE CAUZATA DE O RUPTURA A CAPILARELOR, ESTE ELEMENTUL ERUPTIV CARACTERISTIC IN PURPURA.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*itpetecchiahemoragie
(IT.PETECCHIA).HEMORAGIE SUBTEGUMENTARA SAU SUBMUCOASA SUB FORMA UNEI PETE ROSII-VIOLACEE, CU FORMA ROTUNDA SAU LENTICULARA, CARE NU DISPARE LA PRESIUNE DIGITALA;ESTE CAUZATA DE O RUPTURA A CAPILARELOR, ESTE ELEMENTUL ERUPTIV IN PURPURA.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*itpetecchiahemoragie
I. tr. 1. a acoperi, a impodobi cu o draperie. a dispune o stofa in forma de draperie. a reda un vesmant (in pictura si sculptura). 2. (fig.) a acoperi, a camufla ceva. II. tr. refl. a (se) imbraca intr-un vesmant larg, cu falduri. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*drapa
I. tr. 1. a acoperi cu un strat de (vopsea de) bronz. 2. a da pieilor tabacite un reflex metalic (cu coloranti bazici). II. tr., refl. (despre oameni) a (se) parli, a (se) innegri (de soare, de vant etc.). (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*bronza
I. tr. 1. a alcatui, a forma un intreg. 2. a crea, a elabora o opera literara, muzicala etc. II. refl. a consta, a fi alcatuit din... (<lat. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*compune
I. tr. 1. a anula, in urma unui recurs, o hotarare judecatoreasca. 2. (rar) a sparge. 3. a scoate din uz si din inventar, a reforma (o masina, un aparat etc.). II. refl. (despre vin) a-si pierde culoarea naturala in contact cu aerul. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g5i13o)*casa
I. tr. 1. a anunta ceva in mod solemn. 2. a sustine, a declara ceva deschis in public. II. tr., refl. a (se) investi in mod oficial cu un titlu. (< fr. , lat. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*proclama
I. tr. 1. a aranja, a ordona (pe clase, pe categorii); a grupa intr-o ordine oarecare. a categorisi pe cineva, devenit inapt pentru munca, potrivit gradului de invaliditate. 2. (jur.) a inceta cercetarile intr-o anumita pricina, intr-un anumit caz etc. din lipsa unor elemente sigure, care sa indreptateasca continuarea investigatiilor. II. refl. a obtine un anumit loc intr-un clasament. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*clasa
I. tr. 1. a aseza, a fixa in/pe centru sau intr-o pozitie corecta (o piesa). 2. (fig.) a indrepta catre un anumit scop, a grupa. 3. a regla doua sau mai multe masini care functioneaza cuplate. II. intr., tr. (sport) a trimite mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui, (la fotbal) in careul de la poarta. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*centra
I. tr. 1. a aseza, a monta o masina, aparate etc. 2. a pune cu oarecare solemnitate pe cineva intr-o functie, intr-un post de raspundere. II. refl. a se stabili intr-o locuinta, localitate. (fam.) a se aseza comod, confortabil. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*instala
I. tr. 1. a aseza, a potrivi la locul lor (piesele unei masini, ale unui aparat etc.); a imbina, a asambla. a fixa o piatra pretioasa intr-o bijuterie. 2. a pune in scena o piesa de teatru, un spectacol. 3. a pune la cale, a atata, a instiga. II. refl. a se irita, a se infuria. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*monta
I. tr. 1. a aseza la un loc diferite lucruri pentru a forma un tot armonios. 2. a aproviziona (un magazin) cu marfuri variate. II. refl. a se potrivi, a se armoniza. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*asorta
I. tr. 1. a atrage dupa sine, a include; a avea (ceva) drept consecinta imediata. 2. a amesteca pe cineva intr-o afacere neplacuta, intr-un proces. II. refl. a se angaja, a se amesteca intr-o afacere, intr-o situatie. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*implica
I. tr. 1. a avea fata de cineva sau de ceva o anumita comportare, a se purta intr-un anumit fel. 2. a oferi unui oaspete mancare, bautura. a face cinste. 3. a duce tratative pentru a ajunge la o intelegere. 4. a dezvolta o tema stiintifica etc. 5. a supune (un corp, o substanta) actiunii unui agent oarecare in vederea unui anumit scop. a supune semintele, apa sau solul (actiunii unor agenti chimici sau fizici. II. tr., refl. a (se) supune unui tratament medical. (< it. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*trata
I. tr. 1. a avea respect fata de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. a tine seama de; a nu neglija. 2. a nu se abate de la o lege, de la un principiu etc. II. refl. a-si pastra demnitatea. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*respecta
I. tr. 1. a baga, a include, a ingloba. 2. a face sa fie primit de cineva. 3. a initia, a da cunostintele initiale intr-un anumit domeniu. 4. a institui, a stabili. II. refl. a intra. (< lat. , dupa fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*introduce
I. tr. 1. a calcula un sold. 2. a vinde cu pret redus (o marfa). 3. a lichida, a plati o datorie. II. refl. (fig.) a se incheia cu..., a avea ca rezultat. (< fr. , it. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*solda
I. tr. 1. a cara, a duce dintr-un loc in altul. 2. (fig.) a aduce (pe cineva) intr-o stare de uitare de sine, a incanta peste masura. II. refl. (despre persoane) a se deplasa la fata locului. (< fr. , lat. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*transporta
I. tr. 1. a cere, a ridica pretentii, a revendica. 2. a sustine, a afirma (cu convingere). 3. a necesita. II. refl. a-ti atribui o calitate, a-si da aere de... (dupa fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*pretinde
I. tr. 1. a cere sfatul, parerea cuiva, a lua avizul unui specialist. 2. a cerceta pentru informare, documentare. (despre medici) a examina un bolnav, a da o consultatie (2). II. refl. a se (con)sfatui. (< fr. , lat. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*consulta
I. tr. 1. a chema sub arme, a pune o armata pe picior de razboi. (fam.) a convoca. 2. a antrena si stimula o colectivitate in vederea unei actiuni de interes general. 3. (med.) a pune un bolnav sa umble, sa se miste. II. refl. a-si aduna fortele. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*mobiliza
I. tr. 1. a clatina, a flutura. 2. a atata, a instiga la revolta. a produce valva in public. II. refl. (fam.) a se framanta. a se zbuciuma, a fi nelinistit. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*agita
I. tr. 1. a cobori pe uscat dintr-o nava (pasageri, marfuri etc.). 2. (fam.) a inlatura, a inlocui (pe cineva) dintr-o functie, de la conducere. II. intr., tr. 1. a (se) transporta pe un litoral inamic trupe si materiale aduse pe nave (speciale). 2. a (se) cobori, a (se) da jos (din tren, din masina etc.). (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*debarca
I. tr. 1. a conduce o (aero)nava, o locomotiva, o masina etc. ca pilot^1. 2. a conduce un vehicul sau o nava in conditii speciale. (fig.) a dirija, a calauzi, a ghida. (fig.; despre o stiinta) a orienta o disciplina prin notiunile si metodele proprii. II. intr. (despre nave, trenuri) a merge mai incet, cu precautie, datorita nesigurantei drumului. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*pilota
I. tr. 1. a consemna in scris, a mentiona intr-o lista, intr-un registru etc. o a~ in fals = a cere unei instante sa constate ca un act scris este fals; (p. ext.) a contesta, a demonstra un fals. 2. (fig.) a insemna, a consemna. 3. a construi o figura geometrica in perimetrul alteia. 4. (sport) a realiza un punct; a marca. II. tr., refl. a (se) inregistra, a se inmatricula. a intra, a primi intr-o organizatie, intr-un partid etc. (dupa fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*inscrie
I. tr. 1. a constata, a stabili identitatea unei persoane, a unui lucru; a recunoaste. 2. a considera mai multe obiecte, fiinte, marimi etc. ca fiind identice. II. refl. a se transpune in situatia cuiva, a simti sau a actiona intocmai ca cineva, a-si insusi intru totul ideile cuiva. (< fr. , lat. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*identifica
I. tr. 1. a conturna. II. tr., refl. (fig.) a (se) inchega in forme precise; a (se) preciza. (< contur)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*contura
I. tr. 1. a crea, a face, a realiza (ceva). 2. a aduce beneficii, venituri; a rodi. 3. a pricinui, a cauza. II. refl. 1. a se prezenta in public cu un numar artistic. 2. (despre evenimente, fenomene etc.) a se intampla, a se petrece. (< lat. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*produce
I. tr. 1. a da cuiva un titlu de noblete. 2. a imbunatati, a ameliora specia, rasa (unor animale, plante). a imbunatati calitatile unui material etc. II. tr., refl. a (se) face mai bun, mai fin. (dupa fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*innobila
I. tr. 1. a da forma unui material plastic prin presare in tipare sau in matrite. (fig.) a modela, a fasona. 2. a scoate in relief, a contura corpul omenesc sau o parte a lui. II. refl. (despre haine etc.) a lua perfect forma corpului. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*mula
I. tr. 1. a da in intregime, a inchina, a destina. 2. a da un caracter sacru. (despre preoti) a hirotonisi. 3. a stabili, a consfinti; a legitima. II. tr., refl. a (se) dedica, a (se) devota. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*consacra
I. tr. 1. a da o formulare sintetica, generala; (log.) a efectua procesul de generalizare. 2. a aplica ceea ce este special unui caz altor cazuri asemanatoare; a largi, a mari sfera de aplicare. II. refl. (despre boli) a se extinde in intregul organism. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*generaliza
I. tr. 1. a da unui metal proprietati magnetice. 2. (fig.) a exercita o mare influenta, o atractie irezistibila asupra cuiva; a fascina. II. refl. (fam.) a se ameti de bautura. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*magnetiza
I. tr. 1. a declara (pe cineva) nedemn de stima, de respect; a dezonora. 2. a exclude dintr-o competitie (sportiva) pentru comportare necorespunzatoare, abateri, incalcarea anumitor reguli etc. II. refl. a-si pierde calificarea profesionala. (dupa fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*descalifica
I. tr. 1. a degaja un gaz, un miros etc.; a exala. 2. a transmite, a remite. II. intr. 1. a proveni, a-si avea originea. 2. a (se) produce. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r3g12i12o)*emana
I. tr. 1. a demonstra justetea unui lucru; a indreptati, a motiva. 2. a dovedi folosirea legala a unor bani, materiale. II. tr., refl. a (se) dezvinovati; a explica (o purtare, o atitudine etc.). (< fr. , lat. )(by 2W10S10e3r4g4i12o)*justifica
I. tr. 1. a deosebi un lucru de altul. a vedea lamurit, a deslusi, a observa. 2. a acorda cuiva o distinctie, un premiu. II. refl. a iesi din comun, a se remarca, a se evidentia. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g14i7o)*distinge
I. tr. 1. a deplasa un corp prin rostogolire. (despre vehicule) a se deplasa prin rostogolirea rotilor sau a rolelor pe o cale fixa. a parcurge un anumit numar de kilometri cu un autovehicul. 2. a infasura, a face sul. (croitorie) a rotunji reverul unei haine, o piesa din stofa etc. 3. a face sa circule (fonduri banesti). II. intr. 1. (despre filme) a fi proiectat pe ecran. 2. (despre ciclisti, atleti) a alerga relaxat si uniform. 3. (despre nave, avioane) a se balansa in sens transversal; a avea ruliu. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*rula
I. tr. 1. a desena ceva schematic; a face o schita. (fig.) a expune in mod sumar; a contura. 2. a executa in mod vag (un gest, o miscare etc.). 3. a fixa punctele principale ale unui plan, a proiecta in linii mari; a concepe. II. refl. a aparea, a se infatisa, a reiesi in linii incipiente si generale. (< it. )(by 5W13S13e7r7g7i1o)*schita
I. tr. 1. a desfasura ceva rulat. 2. a taia furnir dintr-un bustean care se invarteste lent in fata ferastraului. 3. a trece in revista (evenimente etc.) II. tr., refl. (fig.) a (se) desfasura, a se succeda. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*derula
I. tr. 1. a desparti, a separa. 2. a impiedica trecerea unei forme de energie in alta, sau a unor substante dintr-un mediu (sau corp) in altul cu ajutorul unei materii izolante. II. refl. (despre oameni) a se indeparta de viata sociala. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g5i13o)*izola
I. tr. 1. a efectua un atac. 2. (fig.) a lua atitudine potrivnica fata de o situatie, de o teorie etc.; a critica, a acuza. 3. a distruge, a mina. a cere in justitie anularea sau reexaminarea unei hotarari ori a unui act juridic. 4. a aborda (o problema, un subiect, o discutie). II. intr. 1. a lua initiativa intr-o intrecere sportiva. 2. a incepe executarea unei piese muzicale. III. refl. (fam. a se simti jignit; a se ofusca. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*ataca
I. tr. 1. a elibera, a scuti pe cineva de o sarcina, de o indatorire; a inlatura un obstacol sau ceva care impiedica. 2. a raspandi, a elimina (gaze, vapori, miros etc.), a emana, a exala. 3. (fotbal) a trimite mingea departe de poarta proprie pentru a evita o actiune periculoasa a adversarului. (scrima) a-si desprinde floreta de cea a adversarului. II. refl. (si fig.) a se desprinde, a se elibera. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*degaja
I. tr. 1. a emite, a pune in circulatie; a difuza. a prezenta o carte recent aparuta in cadrul unei scurte ceremonii. 2. a arunca si a dirija spre tinta o racheta, o torpila, o bomba etc. 3. a pune pe apa (o nava, o barca, un ponton) II. refl a se avanta, a se angaja intr-o actiune etc. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*lansa
I. tr. 1. a emite, a rosti cuvinte, sunete. a executa o serie de sunete succesive la un instrument muzical sau cu vocea. 2. a atasa articolul unui substantiv. II. refl. a se lega printr-o articulatie. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*articula
I. tr. 1. a exercita un control. 2. a domina, a supune, a tine sub control; a supraveghea. II. refl. (despre oameni) a-si stapani miscarile, manifestarile. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*controla
I. tr. 1. a face, a prelucra. 2. a pune in aplicare, a indeplini (un ordin, un plan). 3. a interpreta o lucrare muzicala (un dans, un balet). 4. a indeplini o hotarare judecatoreasca, un act de autoritate, o obligatie. a duce la indeplinire o sentinta de condamnare la moarte. II. refl. a se supune. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*executa
I. tr. 1. a face, a realiza, a efectua (ceva). 2. a lucra cu..., a face calcule. 3. a face o operatie chirurgicala. 4. a face o operatie comerciala, financiara etc. 5. (arg.) a fura, a sparge; a buzunari. II. intr. a executa miscari strategice. (< fr. , lat. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*opera
I. tr. 1. a face, a ridica o cladire, un edificiu, o masina etc. (fig.) a alcatui, a organiza; a dispune, a combina. 2. a desena, a trasa o figura geometrica. 3. (lingv.) a realiza o constructie (4). II. (refl. despre cuvinte) a se folosi de anumite constructii gramaticale. (< fr. , lat. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*construi
I. tr. 1. a face din nou; a repara. 2. a reconstrui. 3. a schimba, a transforma. II. tr., refl. (fig.) a (se) face din nou sanatos, a (se) intrema. (dupa fr. )(by 11W12S5e5r6g14i14o)*reface
I. tr. 1. a face neutru, inofensiv; a zadarnici (o actiune). 2. a compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare si cel de iesire al unui amplificator electric. II. tr., refl. 1. a (se) face neutru (4). 2. (lingv.) a determina, a suferi o neutralizare. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*neutraliza
I. tr. 1. a face pe cineva sa accepte ceva. a constrange (pe cineva) la ceva. 2. a supune unui impozit. II. intr. a inspira respect, teama. III. refl. a capata prestigiu, a se afirma. (< lat. , dupa fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*impune
I. tr. 1. a face sa fie fix; a intepeni, a intari (undeva). a privi tinta pe cineva sau ceva. 2. a stabili, a hotari un pret, un termen etc. 3. a dizolva sarurile de argint nedescompuse de lumina de pe un material fotosensibil. 4. a face sa intre colorantul intr-o fibra textila, astfel incat el sa reziste la spalare, la lumina etc. II. refl. 1. a se hotari, a se decide. 2. a se stabili undeva. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*fixa
I. tr. 1. a face specula. a insela (pe cineva). a profita de o anumita imprejurare cu scopul de a dobandi avantaje personale. 2. a face tranzactii de valori. II. intr., tr. a face speculatii (1), deductii. (< fr. , lat. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*specula
I. tr. 1. a face subtil, fin, patrunzator. 2. (arg.) a face ceva sa dispara pe nesimtite; a sustrage, a fura. II. intr. a folosi subtilitati, a avea mult rafinament. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*subtiliza
I. tr. 1. a face un intreg, un tot din mai multe unitati sau parti. 2. a reduce la un singur sistem; a face unitar. II. refl. a se uni. (< fr. , lat. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*unifica
I. tr. 1. a face (un lucru) sa adere, sa se lipeasca de ceva. 2. a pune in practica. a administra (un tratament medical). 3. a raporta un principiu general la ceva. II. refl. (rar) a se dedica, a se consacra. (< fr. , lat. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*aplica
I. tr. 1. a face un semn distinctiv. 2. a scrie. 3. a delimita. II. intr. a avea un anumit inteles; a marca. (despre cuvinte) a avea acceptia de... a avea o anumita importanta, valoare. (< lat. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*insemna
I. tr. 1. a fura, a delapida. 2. a abate de la ceva. II. refl. a se eschiva; a cauta sa scape. (dupa fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*sustrage
I. tr. 1. a hotari, a decide; a ordona. 2. a aseza, a aranja intr-o anumita ordine. II. intr. 1. a avea la dispozitie; a avea posibilitatea de a decide dupa plac. 2. a invinge intr-o competitie sportiva. III. refl. a capata buna dispozitie, a se inveseli. (dupa fr. , lat. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*dispune
I. tr. 1. a hotari, a decide, a preciza. 2. a infaptui, a realiza. II. tr., refl. a (se) aseza intr-un loc. (< lat., it. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*stabili
I. tr. 1. a identifica un lucru, o persoana etc. cunoscute mai inainte. 2. a admite ca bun, ca adevarat; a marturisi. 3. (jur.) a considera si a arata ca (un guvern, un stat) este indreptatit sa-si exercite puterea, sa existe. 4. (mil.) a cerceta terenul pe unde urmeaza sa mearga o unitate. 5. a se arata recunoscator. II. refl. a-si descoperi in altul trasaturile caracteristice. (dupa fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*recunoaste
I. tr. 1. a imagina, a proiecta, a crea. 2. a-si face o idee despre ceva; a pricepe, a intelege. 3. a formula (ceva) intr-un anumit fel, a exprima. II. intr. (despre femei) a ramane insarcinata. (<lat. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*concepe
I. tr. 1. a imbutelia. 2. a bloca cu vehicule, nave etc. circulatia, navigatia. II. refl. a se incrucisa, a se impiedica. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ambuteia
I. tr. 1. a impacheta pentru transportat. 2. a face un motor sa depaseasca turatia normala. II. refl. 1. (despre cai) a-si lua avant. 2. (fig.; despre oameni) a se lasa purtat de manie, de entuziasm; a se inflacara. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*ambala
I. tr. 1. a impodobi, a orna. 2. (mar.) a infasura, pentru protectie, o parama in zona unde e supusa frecarii. II. refl. a se umple (de), a se imbolnavi. (dupa fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*garnisi
I. tr. 1. a imprastia; a risipi, a cheltui nebuneste. 2. (tehn.) a pierde, a elimina energia, sub forma de caldura, cedata unui corp sau mediului ambiant. II. refl. a se imprastia. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*disipa
I. tr. 1. a inabusi, a respinge din domeniul constientului in subconstient dorinte, idei, reprezentari etc. care contrazic constiinta morala a individului. 2. a deplasa, a ridica, cu ajutorul unei pompe, un fluid intr-o conducta sau alt spatiu inchis. 3. a forja, la cald sau la rece, o piesa de metal cu scopul de a-i modifica forma si dimensiunile transversale. II. intr. (despre fluide) a iesi dintr-o conducta, dintr-un canal, a se intoarce. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*refula
I. tr. 1. a incheia un contract. 2. a lua asupra sa o obligatie. a ~ o datorie = a se imprumuta. 3. a se imbolnavi de... II. tr., refl. (despre muschi) a (se) strange, a (se) zgarci. II. refl. (despre corpuri) a-si micsora dimensiunile in urma unui proces fizic sau tehnologic. (< fr. , lat. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*contracta
I. tr. 1. a indeparta prin decantare substantele care plutesc la suprafata unui lichid. 2. (fig.) a sovai, a ezita. II. intr. (despre o moneda) a avea o valoare variabila in raport cu aurul sau cu alta moneda. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*flota
I. tr. 1. a indeplini anumite functii, insarcinari fata de cineva; a sluji. 2. a aduce (bucatele) la masa. a oferi cumparatorilor cele cerute. 3. (la unele jocuri sportive sau la carti) a pune mingea sau cartile in joc. II. intr. a folosi la..., a avea rolul de... III. refl. a se folosi, a face uz de... (despre oameni) a lua sa manance sau sa bea. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*servi
I. tr. 1. a indrepta, a aduce (ceva) in pozitie, in situatie normala. a readuce o aeronava in coborare in pozitie de zbor orizontal cu ajutorul comenzilor sau al reactiilor aerodinamice. 2. a transforma un curent electric alternativ in curent continuu. II. tr., refl. (fig.) a (se) reface. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g7i15o)*redresa
I. tr. 1. a indrepta un obiect, un lucru catre un punct. 2. a orienta rotile directoare ale unui automobil pentru a vira. a inclina comenzile unui aparat de zbor. II. intr. a intoarce (un vehicul), a vira. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*braca
I. tr. 1. a indruma un grup de oameni, o institutie, o organizatie. (sport) a fi in fruntea clasamentului. 2. (fig. a dirija o discutie; a calauzi, a supraveghea desfasurarea unei dezbateri. 3. a acompania, a insoti pe cineva. 4. a dirija miscarea, mersul unui vehicul; a sofa. II. refl. a se comporta, a se orienta (dupa). (< lat. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*conduce
I. tr. 1. a indurera, a intrista. 2. a simula; a se preface. 3. a prejudicia. II. intr., refl. a-si da aere. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*afecta
I. tr. 1. a infaptui, a face ceva; a-si indeplini obligatiile, planul etc. 2. a crea, a elabora; a desavarsi; a intruchipa. 3. a obtine, a castiga (ceva). 4. a-si da bine seama, a reusi sa inteleaga. II. refl. a se dezvolta deplin, a se desavarsi; a-si pune in valoare capacitatile creatoare. (< fr. , /I, 4/ engl. )(by 5W5S14e14r14g8i8o)*realiza
I. tr. 1. a infatisa, a reda. a da o reprezentatie teatrala, a juca o piesa de teatru. 2. a fi reprezentantul, delegatul cuiva. 3. a constitui, a fi, a insemna. 4. (mat.) a exprima o legatura intre mai multe marimi. II. refl. a-si readuce in constiinta imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; (p.ext.) a-si imagina. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*reprezenta
I. tr. 1. a injosi. a strica. 2. a destitui pe cineva dintr-o functie, dintr-o demnitate; (mil.) a ridica cuiva gradul (ca pedeapsa). II. tr., refl. a decadea; a (se) altera, a (se) deteriora; a (se) dezonora, a (se) deprava. 2. (despre soluri, terenuri) a deveni, a face sa devina neproductiv, a (se) fertiliza. (< fr. , it. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*degrada
I. tr. 1. a inlocui ceva consumat, cheltuit, prin altceva; a da un echivalent; a despagubi. 2. a determina valoarea mijlocie sau cea mai probabila a unui sir de masuri, ale caror rezultate brute sunt afectate de erori accidentale. 3. (fiz.) a micsora sau a anula efectul unei actiuni. a inlatura erorile de deviatie ale unei busole. II. tr., refl. (med.; despre organe) a(-si) reveni la o stare de echilibru, de functionare normala. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*compensa
I. tr. 1. a inscrie tineri pentru stagiul militar; a inrola. 2. (fig.) a angaja, a atrage, a primi noi membri (intr-o asociatie etc.) II. intr. a se prezenta pentru inscrierea in evidenta armatei. (< fr. , germ. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*recruta
I. tr. 1. a introduce un medicament lichid cu seringa intr-un corp, intr-o rana. 2. a introduce prin jet, sub presiune, un fluid. II. refl. (despre ochi) a se inrosi, a se congestiona. (< fr. , lat. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*injecta
I. tr. 1. a intuneca lumina unui astru. 2. (fig.) a umbri, a lasa in umbra. II. refl. (fam.) a disparea, a ramane in umbra. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*eclipsa
I. tr. 1. a inzestra procesul de productie cu sisteme automatice, informatice si cu roboti. 2. a transforma (o fiinta umana) in robot. II. refl. a deveni un robot (2), a actiona ca un robot. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*robotiza
I. tr. 1. a lamuri, a clarifica o problema prin exemple, gesturi etc. 2. a impodobi un text cu ilustratii. (despre desene, imagini) a reprezenta. II. refl. a se distinge, a deveni ilustru. (< fr. , lat. )(by 10W11S11e4r5g13i13o)*ilustra
I. tr. 1. a lansa din nou sau in sens invers. 2. (tenis) a arunca din nou, a trimite inapoi mingea. 3. a da un nou avant. II. intr. (la jocul de carti) a face un relans. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*relansa
I. tr. 1. a lipi un afis. 2. (fig.) a manifesta ostentativ o anumita atitudine. 3. a vizualiza o marime masurata sau rezultatul unui calcul. II. refl. a aparea in tovarasia cuiva. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*afisa
I. tr. 1. a lua amprentele cuiva. 2. a imprima intr-o masa plastica o parte a maxilarului in vederea confectionarii unei proteze dentare. II. intr. a marca profund. (dupa fr. )(by 2W2S10e11r11g4i4o)*amprenta
I. tr. 1. a lua armele cuiva, a-l sili sa predea armele. (fig.) a pune pe cineva in imposibilitatea de a riposta; a lua cuiva orice motiv de suparare. 2. a scoate armamentul dintr-un fort, dintr-o fortificatie, de pe o nava de razboi. 3. a debarca echipajul unei nave, proviziile, combustibilul etc. II. intr. (despre state) a renunta la pregatiri militare, a desfiinta sau a reduce inarmarile. (< fr. )(by 4W13S13e6r15g15i8o)*dezarma
I. tr. 1. a lua in stapanire, a cuceri cu forta armata o tara, un teritoriu. 2. a lua in primire, a detine (un post, o casa etc.) II. refl. a se indeletnici cu ceva, a exercita o meserie. a se interesa, a urmari indeaproape. (< lat. , fr. )(by 1W1S10e10r3g4i4o)*ocupa
I. tr. 1. a lucra pamantul pentru a-l face sa rodeasca. a semana si a ingriji plante. 2. (fig.) a se ocupa intens de ceva; a citi cu pasiune un scriitor, o opera; a intretine relatii bune cu cineva. II. refl., tr. a-(si) imbogati spiritul, a (se) instrui, a invata. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*cultiva
I. tr. 1. a micsora, a diminua, a scadea. 2. (mat., chim.) a efectua o reducere. 3. a restrange, a limita. 4. a aduce pe cineva intr-o stare de inferioritate, intr-o situatie mai rea. o (fam.) a ~ la tacere = a face pe cineva sa nu mai poata spune nimic. II. refl. a se restrange, a se limita (la). (< lat. , fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*reduce
I. tr. 1. a modifica prin frauda; a contraface, a falsifica. 2. a modifica temporar aspectul pentru a crea o anumita aparenta in teatru, cinema etc. II. intr. a se folosi de trucuri^1 (1), de expediente. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*truca
I. tr. 1. a monta din nou (o instalatie). 2. a procura cai pentru armata. II. tr., refl. (fig.) a (se) restabili, a (se) inzdraveni, a (se) reface. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*remonta
I. tr. 1. (ant.) a jertfi, a aduce ca prinos divinitatii animale (sau chiar oameni). 2. a ucide un animal pentru scopuri stiintifice sau pentru consum. II. refl. a renunta la ceva sau la cineva. a se jertfi; a se devota. (< lat. , fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*sacrifica
I. tr. 1. a pastra ceva nealterat datorita unui anumit tratament; a impiedica alterarea, sub actiunea unor agenti atmosferici sau biologici, a unor produse alimentare perisabile. 2. a pastra, a pazi. II. refl. a se menaja. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*conserva
I. tr. 1. a pastra in stare buna. 2. a alimenta, a sustine (arderea). II. tr., refl. a da, a(-si) asigura mijloacele de trai necesare. III. refl. a sta de vorba cu cineva, a conversa. (dupa fr. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*intretine
I. tr. 1. a patrunde cu mintea, a pricepe, a intelege; a observa, a descoperi. 2. a instiinta o autoritate despre un caz care trebuie luat in cercetare; a se adresa justitiei. II. refl. a lua cunostinta, a tine seama (de ceva). (dupa fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*sesiza
I. tr. 1. a planui, a intentiona, a avea de gand. 2. a intocmi un proiect (3). 3. a face o proiectie (1), a reprezenta schematic un corp pe o suprafata potrivit anumitor reguli. a reproduce pe ecran imaginile inregistrate pe un film (cinematografic). 4. a arunca cu forta un corp; a imprastia cu presiune un lichid, un material pulverulent. a trimite un fascicul de raze de lumina. II. tr., refl. a (se) reflecta, a (se) profila, a (se) contura. (dupa fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*proiecta
I. tr. 1. a primi (pe cineva) in randul celor care practicau un anumit cult. a indruma in practica unei religii. 2. a incepe, a pune bazele unei activitati etc. II. tr., refl. a da cuiva, a capata cunostintele necesare intr-o stiinta, arta, meserie etc. (< fr. , lat. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*initia
I. tr. 1. a pune, a aseza intr-un cadru, intr-o rama. a inconjura; a impresura. a regla tirul de artilerie aducand loviturile din ce in ce mai aproape de obiectiv. (fig.) a cuprinde intr-un text de lege o infractiune etc.; a insera. 2. a numi, a primi pe cineva intr-o functie, intr-o asociatie etc. cu toate drepturile si obligatiile care ii revin; a integra; (spec.) a prevedea o unitate militara cu cadrele de ofiteri si subofiteri necesare; a inrola. II. refl. a se integra, a urma linia unei miscari a unui ritm de munca etc. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*incadra
I. tr. 1. a pune, a lasa (un obiect) undeva (in pastrare). o a ~ bani = a incredinta bani spre pastrare (unei institutii); a ~ mandatul = a renunta la o demnitate, la o insarcinare speciala pe care cineva nu o poate indeplini; a ~ juramant = a) a spune tot adevarul intr-un proces; b) (despre unii functionari, despre militari) a jura in mod solemn pentru respectarea anumitor angajamente. 2. a desfasura, a executa, a presta (o munca, un efort). II. tr., refl. a cadea, a lasa sa cada la fund (substante solide in stare de suspensie sau dizolvare intr-un lichid care formeaza un sediment pe fundul vasului). III. intr. (jur.) a face o depozitie. (< lat. , dupa fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*depune
I. tr. 1. a pune (ceva) in depozit. 2. a depune, a incredinta (un lucru) pentru a fi pastrat. II. refl. a se sedimenta. (< it. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*depozita
I. tr. 1. a pune frana (unui cal). 2. (fiz.) a stavila; a domoli. II. tr., refl. (fig.) a (se) stapan. (< lat. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*infrana
I. tr. 1. a pune in fata cuiva sau a ceva, ca impotrivire, un lucru, un argument etc. 2. a pune fata in fata, a compara. II. refl. a se impotrivi. (< lat. , dupa fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*opune
I. tr. 1. a pune in libertate; a dezrobi; a libera. (mit.) a lasa la vatra un contingent, un ostas. a scoate din functie; a desarcina. 2. a emite (un act, o marfa etc.). 3. a evacua, a degaja (o camera, un teren). II. refl. 1. a se libera din armata. 2. (despre atomi) a se desprinde dintr-o molecula, ramanand in stare libera. (< lat. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*elibera
I. tr. 1. a pune in neoranduiala; a face dezordine. o (fam.) a-si ~ stomacul = a face indigestie. 2. (fig.) a tulbura, a stingheri, a jena, a incomoda (pe cineva). II. tr., refl. a (se) deregla, a (se) defecta. III. refl. a se osteni pentru cineva. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*deranja
I. tr. 1. a randui, a pune in ordine. a pune la cale. 2. (fam.) a face cuiva un rau. 3. a prelucra, a transcrie o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. II. refl. a lua anumite masuri in interes personal; a-si face un rost. a se intelege cu cineva, a se pune bine. a-si potrivi tinuta exterioara. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*aranja
I. tr. 1. a raspandi, a difuza in mase (idei, cunostinte etc.); a populariza. 2. a trata o chestiune in mod simplist, a banaliza. II. refl. a deveni vulgar (2). (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*vulgariza
I. tr. 1. a raspandi, a propaga in diferite directii, mai ales unde de lumina, de caldura etc.; (spec.) a emite unde sonore prin radio; a transmite o emisiune radiofonica. 2. a pune in vanzare (o publicatie). II. intr. (cu privire la molecule, particule) a se raspandi, a se amesteca (in masa altui corp). (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*difuza
I. tr. 1. a recastiga, a redobandi. a lucra o zi, o ora etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o cauza oarecare. 2. a utiliza total sau partial un material, o energie care in mod obisnuit se pierde. 3. (mar.) a trage lantul ancorei sau o parama atat cat sa ramana intins(a). II. intr. a-si recapata capacitatea de munca. (< fr. , lat. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*recupera
I. tr. 1. a reda pe scurt esentialul unei expuneri. 2. a cuprinde (in sine); a insuma, a sintetiza. II. refl. a se limita la..., a se multumi cu... (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*rezuma
I. tr. 1. a reda prin cuvinte, a relata. 2. a prezenta publicului lucruri, obiecte selectionate. a aseza (ceva) intr-un loc favorabil exercitarii unei influente, unei actiuni etc. 3. a supune actiunii luminii un material fotosensibil. II. tr., refl. a pune, a se afla in fata unei primejdii, a unei neplaceri. (< lat. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*expune
I. tr. 1. a reface, a aduce intr-o stare asemanatoare cu cea originara (o cladire, o pictura etc.). 2. a reintrona (un suveran, o dinastie). II. refl. (fig.) a-si restabili fortele, a se intrema. (< fr. , lat., it. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*restaura
I. tr. 1. a relata unui sef ierarhic sau unei adunari o situatie, rezultatul unei activitati etc. 2. a stabili un raport intre doua sau mai multe notiuni. 3. (mat.) a gasi valoarea pe care o are o marime, cand a doua marime are o valoare egala cu unitatea. 4. a reprezenta pe un plan, la o anumita scara, elementele unei ridicari topografice. II. refl. a se referi, a face aluzie la ceva. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*raporta
I. tr. 1. a repartiza pe cineva intr-un loc anumit, intr-un post. 2. a investi (un capital) intr-o intreprindere. a vinde marfuri. a spune ceva la timp, la locul potrivit. 3. (sport) a trimite mingea intr-un loc anumit sau la un anumit jucator. II. refl. a se situa pe o anumita pozitie. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i1o)*plasa
I. tr. 1. a reproduce un text, o opera de arta etc. a reproduce ceva in mod servil si fara originalitate; a plagia. 2. (peior.) a imita servil pe cineva. 3. (tehn.) a prelucra prin aschiere la o masina-unealta un model, piesa rezultata avand un profil identic. II. intr. a redacta o teza, o lucrare etc. folosind pe furis in timpul examenului lucrarea unui alt coleg, manuale, notite etc. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*copia
I. tr. 1. a repune in activitate. 2. (chim., fiz.) a face ca o substanta, un fenomen sa redevina active. II. refl. a reintra in cadrele active ale armatei. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*reactiva
I. tr. 1. a retrage din circulatie monede, marci si efecte postale etc. 2. a devaloriza, a deprecia. II. refl. a se devaloriza. (fig.) a se discredita, a se banaliza. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*demonetiza
I. tr. 1. a sadi (pomi, plante). 2. a infige in pamant (un stalp, un par etc.). a instala in decor (in scena, pe un platou de filmare). 3. (mil.) a instala mine pe un teren. 4. a fixa cu insistenta. 5. (fam.) a parasi brusc pe cineva. II. refl. (fig., fam.) a se posta (ostentativ), a se protapi (in fata cuiva). (< fr. , lat. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*planta
I. tr. 1. a schimba profilul, a reorganiza (o institutie, o intreprindere etc.). 2. a reface profilul unei piese degradate, al unei sosele vechi care se modernizeaza. II. refl. a-si schimba meseria, calificarea. (< re^1 profila)(by 9W9S2e2r11g11i4o)*reprofila
I. tr. 1. a scoate in evidenta prin accent. 2. (fig.) a reliefa, a sublinia. II. refl. (fig.) a se mari, a creste treptat. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*accentua
I. tr. 1. a selectiona; a separa, a sorta. a-si arata preferinta, a distinge. 2. a regla in asa fel un aparat de radioreceptie incat undele apropiate ca lungime sa nu deranjeze auditia. II. intr. (despre un aparat radioreceptor) a receptiona clar diferitele unde sonore, diferitele posturi de emisiune; a fi selectiv. (< germ. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*selecta
I. tr. 1. a se ocupa cu munca de cercetare; a invata. 2. a analiza, a cerceta. II. tr., refl. a (se) observa, a (se) cerceta cu atentie. (< it. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*studia
I. tr. 1. a sfatui, a indemna (la ceva); a prescrie, a indica (ceva). 2. a-si da o parere favorabila (despre cineva sau ceva). a propune, a indica pentru un post. a face prezentarile. II. refl. a se prezenta (cuiva); a face cunostinta. a se da drept (cineva). (< fr. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*recomanda
I. tr. 1. a sprijini. a tine (pe) dedesubt. a sprijini, a tine usor (pe cineva), a impiedica sa cada. 2. (fig.) a lua partea cuiva, a avea o atitudine favorabila fata de cineva; a sprijini, a apara. 3. (fig.) a spune, a afirma ceva cu tarie. 4. a ajuta, a intretine cu bani, cu alimente etc. II. refl. 1. a-si castiga existenta, a se intretine. 2. a se tine in picioare. (fig.) a rezista. (< lat. , dupa fr. )(by 11W4S5e5r13g14i7o)*sustine
I. tr. 1. a spune, a afirma, a face cunoscut (ceva). a comunica ceva oficial in fata unei autoritati. a marturisi. 2. a proclama. a pronunta asupra cuiva o sentinta judecatoreasca. II. refl. 1. a incepe, a izbucni, a se manifesta. 2. a se pronunta public, a lua atitudine pentru, ori impotriva cuiva, sau a ceva. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*declara
I. tr. 1. a stabili din nou, a aduce in starea in care a fost la inceput sau in alta mai buna. 2. a stabili, a reconstitui (un cuvant, un text). II. refl. a se intrema, a se inzdraveni. (dupa fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*restabili
I. tr. 1. a strica aerul, a-l face impropriu pentru respiratie. 2. (jur.) a face ca un act sa fie defectuos, nevalabil, nul. II. tr., refl. (fig.) a (se) corupe. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*vicia
I. tr. 1. a suprima o conexiune. 2. a desface o legatura dintre o masina sau un aparat electric si un circuit sau o retea electrica; decupla (1). II. refl. (fig.) a se relaxa, a se destinde. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*deconecta
I. tr. 1. a supune discutiei, aprobarii, hotararii. 2. a recomanda (pe cineva) pentru o functie, o misiune. a oferi, a da o sugestie etc. II. tr., refl. a (se) hotari (sa faca ceva), a(-si) fixa un tel. (< lat. , dupa fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*propune
I. tr. 1. a supune unei blocade. 2. a impiedica miscarea, circulatia etc. 3. a imobiliza intr-o anumita pozitie. 4. a interzice (temporar) ocuparea unui post vacant. 5. a suspenda folosirea unor credite, conturi etc.; a interzice schimbarea unor preturi, salarii fara autorizatie guvernamentala. II. refl. (med., tehn.; despre organe) a se imobiliza, a nu mai functiona. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*bloca
I. tr. 1. a sustine contrariul celor spuse de cineva, a nu fi de acord cu cineva. 2. a fi in dezacord, a nu se potrivi cu ceva; a dezminti. II. refl. 1. a fi in dezacord cu sine insusi. 2. (despre sustinatorii unor afirmatii etc.) a fi in contrazicere unii cu altii, a avea pareri deosebite. (despre idei, afirmatii, marturii) a nu se potrivi unele cu altele. (dupa fr. , lat. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*contrazice
I. tr. 1. a tigheli (stofe, tesaturi) pe ambele fete. 2. (fig.) a construi pe mai multe planuri paralele individualizate, situatii, imagini corespondente; a face sa corespunda. II. intr. (muz.) a folosi tehnica contrapunctului. (< it. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*contrapuncta
I. tr. 1. a tine in loc, a impiedica de la ceva. a tine inchis, arestat, a priva de libertate. 2. a tine asupra sa, a pastra. 3. a rezerva. 4. a opri o parte dintr-o suma de bani cuvenita cuiva. 5. a tine minte. 6. (jur.) a se admite de catre instanta existenta unei stari de fapt pe baza probelor. II. tr., refl. (fig.) a (se) stapani. (dupa fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*retine
I. tr. 1. a tine sub influenta sa; a stapani in mod absolut. 2. (fig.) a fi mai ridicat decat locurile inconjuratoare, a intrece. II. refl. a se stapani, a se retine. III. intr. a se impune, a predomina. (< fr. , lat. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*domina
I. tr. 1. a trage aer in plamani. 2. (fig.) a starni, a provoca in mintea, in sufletul cuiva un sentiment, o idee etc.; a sugera, a insufleti. II. refl. a lua anumite idei, informatii etc. dintr-o anumita sursa. (< fr. , lat. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*inspira
I. tr. 1. a trage aer in plamani; a inspira. 2. (despre o pompa) a absorbi (un fluid, praful etc.) 3. a pronunta un sunet, intovarasindu-l de un sunet laringal. II. intr. (fig.) a nazui, a tinde (spre). (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*aspira
I. tr. 1. a transforma in substanta proprie materiile nutritive absorbite de organism. 2. a face asemanator. 3. a considera egal, similar cu alta persoana. 4. a-si insusi cunostinte, idei etc. 5. a introduce in procesele de fabricatie produse sau materiale noi, o tehnologie noua etc. II. tr., refl. 1. a integra, a face sa se integreze in alt grup social sau national. 2. (fon.) a (se) transforma sub influenta unui alt sunet din apropiere. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*asimila
I. tr. 1. a transforma un material textil in fire. 2. a rasfira in mana cartile de joc. 3. (fig.) a urmari (pe cineva) discret, fara a fi observat de acesta. 4. (muz.) a canta o nota prelungita, facand sa varieze intensitatea. 5. a taia suvite de par pentru a-l rari. 6. (mar.) a desfasura lent o parama, o manevra sau lantul ancorei. II. intr. 1. (despre lampi cu fitil) a arde cu palpairi si scotand fum. 2. (despre avioane) a zbura orizontal la inaltime mica, pentru aterizare. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*fila
I. tr. 1. a transpune dintr-o limba in alta; a talmaci. (spec.) a restabili un text telegrafic pe baza semnalelor receptionate. 2. (fig.) a exprima, a reda (prin arta). 3. a ~ in viata = a infaptui, a pune in aplicare. 4. (tehn.) a transforma o marime de o anumita natura intr-o marime de o alta natura. 5. (jur.) a cita in fata justitiei, a da in judecata. 6. (fam.) a insela (in dragoste). II. tr., refl. a (se) manifesta, a (se) exprima (prin). (< lat. , dupa fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*traduce
I. tr. 1. a trata atent si binevoitor, a se purta bine fata de cineva. 2. a folosi cu chibzuinta, a cruta. II. refl. a-si cruta puterile, a se ingriji. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*menaja
I. tr. 1. a trece un lichid printr-un filtru, pentru a-l separa de corpurile straine in suspensie, de impuritati, de microbi etc. 2. a selecta radiatiile de anumite lungimi de unda din alte radiatii. a opri cu un filtru o parte dintre componentele monocromatice ale luminii incidente. II. refl (despre lumina) a patrunde printr-o perdea etc. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*filtra
I. tr. 1. a trece un substantiv, adjectiv, pronume, numeral sau articol prin toate cazurile gramaticale. 2. a respinge, a refuza, a contesta, a nu-si asuma o sarcina, o functie etc. o a-si ~ competenta = a nu-si recunoaste competenta (autoritatea, capacitatea de a se pronunta intr-o problema); a-si ~ orice raspundere = a nu-si asuma raspunderea. 3. a nu recunoaste, a nu admite ceva. 4. a-si ~ numele, calitatea = a-si spune numele, calitatea; a se prezenta. II. intr. (despre astri) a cobori catre asfintit, a apune. (fig.) a decadea, a fi in declin; a-si pierde vigoarea, importanta. (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*declina
I. tr. 1. a trimite ceva prin intermediul unei persoane, al unei scrisori etc. a comunica ceva. 2. a comunica cu ajutorul unui post de emisie; a emite. 3. (jur.) a trece un bun, un drept etc. altei persoane. II. tr., refl. a (se) propaga, a (se) comunica. (< fr. , lat. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*transmite
I. tr. 1. a trimite direct o scrisoare, o cerere. 2. a scrie adresa (pe o cerere, pe o scrisoare). II. refl. a-si indrepta cuvantul catre cineva; a face apel la. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i10o)*adresa
I. tr. 1. (despre idei, probleme etc.) a starui neintrerupt in minte, a obseda. a ingrijora, a nelinisti. 2. a face sa fie in centrul atentiei, a trezi interesul, curiozitatea. II. refl. a se interesa in mod deosebit de cineva sau ceva. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*preocupa
I. tr. 1. (despre paraziti) a imbolnavi, a infesta (un organism). 2. (fig.; rar) a deregla, a perturba un anumit sistem, concret sau abstract. II. intr. (fig.) a trai ca un parazit. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*parazita
I. tr. 1. (jur.) a declara pe cineva liber de raspundere penala, a scoate din culpa. 2. (fam.) a ucide. II. tr., refl. a(-si) plati o datorie. o a se ~ de ceva = a indeplini (ceva). (< fr. )(by 7W8S1e1r1g10i10o)*achita
I. tr. 1. (jur.) a pune fata in fata marturii, acuzatii pentru a controla concordanta celor declarate. 2. a pune fata in fata (opere, acte, obiecte) pentru a (le) verifica sau a (le) compara. II. refl. a avea de facut fata, de gasit o solutie unei probleme, unei dificultati. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*confrunta
I. tr. 1. (med.; despre membre) a face sa iasa din articulatie. 2. (chir.) a amputa la nivelul unei articulatii. II. refl. 1. (despre oase) a iesi din incheieturi. 2. a-si pierde coeziunea, a se dezmembra. (< fr. )(by 15W8S8e9r2g2i11o)*dezarticula
I. tr. 1. (sport) a urmari pe adversar, a presa puternic. 2. (fam.) a urmari pe cineva de aproape, a se tine scai de cineva. II. intr. (rugbi) a face sa iasa balonul din invalmaseala. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*talona
I. tr. a abandona cuiva un bun, renuntand la dreptul de posesiune. a face o cesiune. II. intr. 1. a da cuiva dreptate; a-i recunoaste superioritatea. (sport) a se recunoaste invins, a inceta intrecerea. 2. (despre boli, dureri) a se ameliora, a scadea in intensitate. 3. (despre lucruri, elemente de constructie) a nu rezista la apasare, a se rupe. 4. (despre corpuri, medii) a transfera caldura unui alt corp sau mediu. (< fr. , lat cedere)(by 5W5S14e14r7g8i1o)*ceda
I. tr. a acoperi cu blindaj. II. refl. (fam.) a se imbraca suplimentar, impotriva frigului, a umezelii etc. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*blinda
I. tr. a acoperi cu un voal; a ascunde, a umbri, a masca; (fig.) a insela aparentele. II. refl. 1. (despre voce) a-si pierde sonoritatea si limpezimea; a se estompa. 2. (despre un material fotografic) a se innegri usor, a se strica datorita venirii in contact cu lumina, unei greseli de fabricatie sau folosirii unui revelator de calitate inferioara. 3. (despre o piesa de lemn sau de metal, o foaie de tabla etc.) a se deforma, a nu mai fi plana. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*voala
I. tr. a acorda, a atribui (un grad, un titlu, o calitate). II. intr. a discuta, a se intretine cu cineva asupra unei chestiuni. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*conferi
I. tr. a adauga alcool unui alt lichid. II. refl. (despre oameni) a se intoxica cu alcool. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i15o)*alcooliza
I. tr. a aduce cuiva o ofensa; a jigni, a insulta. II. refl. (fam.) a se supara (simtindu-se jignit); a se ofusca. (< fr. )(by 11W11S12e5r5g14i14o)*ofensa
I. tr. a amesteca o tesatura cu fire de alta culoare. a strabate in toate directiile. II. refl. a se incrucisa, a se impleti strans. (dupa fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*intretese
I. tr. a anestezia cu eter. II. tr., refl. (poet.) a capata un caracter eteric, a deveni pur, diafan. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*eteriza
I. tr. a aplica pe obiecte incrustatii. (fig.) a intipari. II. refl. (despre substante) a se depune sub forma de cruste pe peretii unei conducte, ai unui recipient etc. (< fr. , lat. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*incrusta
I. tr. a aprecia un lucru sub valoarea sa reala. (fig.) a desconsidera. II. tr., refl. a(-si) micsora valoarea, calitatea; a (se) devaloriza; a se degrada. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g9i2o)*deprecia
I. tr. a arata, a clarifica, a lamuri. a descoperi, a lamuri cauza; a demonstra. (fam.) a preda o lectie; a face expunerea unor cunostinte. II. refl. a se justifica. a se intelege, a se pricepe. III. refl., tr. a (se) lamuri, a (se) intelege. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*explica
I. tr. a arata in mod convingator, pe cale de rationament sau prin exemple concrete, (ne)adevarul unei afirmatii. a dovedi, prin calcule si rationamente, adevarul exprimat intr-o teorema, intr-un enunt. II. intr. a lua parte la o demonstratie; a manifesta, a arata ceva prin semne exterioare. (< lat. , dupa fr. , /II/ rus. )(by 5W5S14e14r14g7i8o)*demonstra
I. tr. a articula, a rosti (sunete, silabe, cuvinte). a tine, a rosti (un discurs). II. tr., refl. (jur.) a decide in urma unor dezbateri, a comunica o sentinta, o hotarare etc. III. refl. a-si spune parerea; a opina. (< lat. , fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pronunta
I. tr. a asigura, a incredinta pe cineva de ceva. II. tr., intr. a da garantie, a raspunde de ceva. III. intr. a raspunde de plata unei datorii facute de altul; a gira. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*garanta
I. tr. a asigura din timp, a furniza provizii, munitii, marfuri. II. refl. a-si face provizii. (< fr. )(by 1W9S9e10r3g3i12o)*aproviziona
I. tr. a atinge usor si repetat cu un tampon, cu o batista etc. (o rana sangeranda, o parte transpirata a corpului etc.). II. refl. (despre vehicule) a se ciocni, a se lovi. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*tampona
I. tr. a avea sentimente de simpatie (1) fata de cineva sau ceva. II. intr. a impartasi ideile, sentimentele sau aspiratiile cuiva. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*simpatiza
I. tr. a baga de seama, a observa, a releva. II. refl. a iesi in evidenta, a se distinge. (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*remarca
I. tr. a bara apa cu o ecluza. II. intr. (despre nave) a trece printr-o ecluza. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ecluza
I. tr. a centra (o piesa). II. tr., refl. (fig.) a (se) desfasura in jurul a ceva, a (se) conforma cu ceva; a (se) sustine pe baza unei anumite situatii; a (se) orienta. (< fr. )(by 1W10S10e10r4g4i12o)*axa
I. tr. a curata o substanta, un produs etc. de corpurile straine pe care le contine. II. tr., refl. (fig.) a (se) face mai fin, mai delicat. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*rafina
I. tr. a da afara, a elimina, a nu admite. II. refl. (despre doua elemente) a se respinge ca fiind incompatibile, contrare. (< lat. )(by 2W11S11e4r4g5i13o)*exclude
I. tr. a da, a impregna un caracter spiritual nobil, elevat. II. tr., refl. a incerca sa (se) detaseze de materie, sa (se) apropie de viata spirituala. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*spiritualiza
I. tr. a da cuiva informatii; a instiinta. II. refl. a strange informatii, stiri; a se interesa. (< fr. , lat. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*informa
I. tr. a da cuiva un bun ca feuda. II. tr., refl. a (se) inrobi. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*infeuda
I. tr. a da curs liber ideilor si tendintelor refulate in subconstient. II. refl. (fam.) a se lasa purtat de stari afective; a-si descarca sufletul. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*defula
I. tr. a da o definitie; a explica sensurile unui cuvant, ale unei notiuni. a determina, a preciza, a delimita; a caracteriza pe cineva. II. refl. a se autocaracteriza. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*defini
I. tr. a da o garantie pentru infaptuirea unui lucru; a face ceva sigur; a garanta. II. tr., refl. 1. a(-si) lua masuri de siguranta, a (se) incredinta. 2. a incheia un contract pentru ocrotire materiala in caz de boala, de calamitati, accidente etc. (dupa fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*asigura
I. tr. a da un aer, un accent englezesc. II. refl. a lua un caracter englez. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*angliciza
I. tr. a da un caracter formal unui sistem de cunostinte, unei teorii. (log.) a reduce la un sistem de cunostinte. II. refl. a se simti ofensat din cauza unei impoliteti. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*formaliza
I. tr. a da un caracter, o infatisare moderna, a innoi. a inzestra (o fabrica, o uzina etc.) cu instalatii si utilaje moderne. II. refl. a adopta obiceiurile moderne. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i6o)*moderniza
I. tr. a da un sens, un caracter concret. II. tr., refl. a (se) materializa, a (se) realiza practic. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i14o)*concretiza
I. tr. a da un titlu (unei carti). II. refl. a-si lua, a-si da un titlu. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*intitula
I. tr. a da vanatului, pastrandu-l in anumite conditii un timp, o aroma speciala (de fazan). II. refl. (despre carnea de vanat) a capata un anumit gust (in urma fezandarii). (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*fezanda
I. tr. a descoperi, a demasca o conspiratie; a dezvalui un secret. II. refl. a se trada. (< de^1 conspira)(by 13W14S7e7r1g1i9o)*deconspira
I. tr. a desface, a detasa o parte dintr-un intreg solidarizat. II. refl. a nu mai fi solidar, a se rupe de cineva. (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*desolidariza
I. tr. a desprinde ceva care a fost agatat. II. refl. 1. (despre o masina electrica) a se opri din mers, a iesi din regimul de functionare. 2. (mil.) a rupe contactul cu inamicul. 3. (despre straturi geologice) a se deplasa orizontal de-a lungul unei fracturi. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*decrosa
I. tr. a dezlega odgoanele unei corabii (in vederea plecarii). II. intr. 1. (despre autovehicule, motoare etc.) a se pune in miscare, a porni. 2. (fig.; despre un sportiv participant la o cursa) a porni cu avant, in viteza, a tasni; (despre o actiune, o afacere) a incepe. (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*demara
I. tr. a dezvolta industria; a introduce tehnica masinista in anumite procese de munca; a transforma un proces de productie mestesugareasca intr-un proces de productie intemeiat pe tehnica masinista moderna. II. tr., refl. a deveni, a face (un stat) sa devina industrial. a transforma o materie prima in produse industriale. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*industrializa
I. tr. a dispune precis ceva ce urmeaza sa se faca; a indica un tratament, medicamente pentru un bolnav. II. refl. (jur.; despre o datorie, o pedeapsa) a se stinge prin prescriptie. (dupa fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*prescrie
I. tr. a distruge in intregime, a nimici. II. refl. (fig.) a se spulbera, a disparea. (dupa fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*aneantiza
I. tr. a dota (o nava, o armata, un soldat) cu cele necesare pentru o actiune, o expeditie, o calatorie. II. refl. a se pregati pentru o actiune; (p. ext.) a se imbraca. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*echipa
I. traducator oficial atasat unui for diplomatic, administrativ sau judecatoresc. II. s. n. 1. transformator electric care asigura adaptarea impedantei de intrare a instalatiei de telecomunicatii la impedanta caracteristica liniei. 2. (inform.) program specializat care traduce instructiunile din limbaj de programare in limbajul intern al unui calculator, incat acesta sa il inteleaga si sa-l poata executa. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*translator
I. tr. a echilibra, a cumpani. II. tr., refl. a (se) stapani, a (se) tempera. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pondera
I. tr. a efectua o sarja (I, 1). II. intr. a infatisa (ceva) intr-o forma caricaturala, exagerata. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*sarja
I. tr. a egaliza presiunea dintr-un spatiu ermetic cu cea exterioara. II. refl. a pierde presiunea prestabilita. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*depresuriza
I. tr. a elibera de un angajament. II. refl. a se retrage dintr-un angajament, dintr-o confruntare etc. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*dezangaja
I. tr. a elimina din plamani aerul inspirat. II. intr. 1. (despre un contract, o conventie) a inceta de a fi in vigoare. 2. (despre un termen) a ajunge la scadenta. 3. (fig.) a muri. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e12r5g5i14o)*expira
I. tr. a elimina sarurile minerale dintr-o substanta organica. II. refl. (despre substante organice) a pierde sarurile minerale proprii. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*demineraliza
I. tr. a expune, a manifesta, a reprezenta (idei, sentimente etc.) prin cuvinte sau prin gesturi. II. refl. a vorbi, a reda prin cuvinte. (< fr. , lat. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*exprima
I. tr. a expune un corp actiunii unei radiatii. (despre radiatii) a cadea pe suprafata unui corp. II. intr. a emite radiatii de lumina, de caldura etc. in toate directiile. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*iradia
I. tr. a face, a spune (ceva) inca o data. a face repetitia unui rol (in teatru). II. refl. a se intampla din nou. (< fr. , germ. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*repeta
I. tr. a face ca organismul sa-si piarda sau sa-si micsoreze cantitatea de calciu. II. refl. (despre tesutul osos) a-si pierde o anumita cantitate de calciu; a se decalcifica. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*decalcifia
I. tr. a face cunoscut; a instiinta. a prezenta o comunicare (4). II. intr. a fi, a se pune in legatura cu... (<fr. , lat. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*comunica
I. tr. a face operatia de rodaj. II. refl. (fig.) a acumula o oarecare experienta; a se acomoda intr-o munca. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*roda
I. tr. a face pe cineva partas la o actiune; a castiga pe cineva pentru o afacere, pentru o actiune etc. II. refl. a manifesta interes (pentru). a se informa. (< fr. , it. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*interesa
I. tr. a face pe cineva sa recunoasca un lucru, sa adopte o parere. II. refl. a se incredinta de ceva. (< lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*convinge
I. tr. a face sa dureze la infinit. II. refl. a ramane pentru posteritate. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i13o)*eterniza
I. tr. a face (sa fie) sonor. a face sonor un film mut. II. tr., refl. (fon.; despre o consoana surda) a (se) transforma in sonora corespunzatoare. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sonoriza
I. tr. a face un autovaccin. II. refl. a se vaccina personal, fara interventie externa. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*autovaccina
I. tr. a face un desen. II. refl. a aparea, a se contura, a se profila. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*desena
I. tr. a fi in lupta, a lupta pentru ceva; a rivaliza. II. intr. a sustine o disputa; a discuta in contradictoriu. III. refl. (despre competitii sportive) a avea loc, a se desfasura. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i13o)*disputa
I. tr. a fixa un plafon, o limita (maxima) unor operatii financiare etc. II. refl. (fig.) a se limita la un anumit nivel, a nu depasi un anumit stadiu. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*plafona
I. tr. a garanta printr-un gir (1). a garanta pentru cinstea, actiunile cuiva. II. refl., intr. (despre vant) a(-si)schimba treptat directia de la dreapta spre stanga; a se roti. (despre nave) a se roti in jurul unei ancore sau geamanduri sub actiunea vantului ori a curentului de maree. a se indeparta de la drumul stabilit. (< it. )(by 10W10S11e4r4g13i13o)*gira
I. tr. a gauri, a strapunge. (fig.) a patrunde. II. refl. (med.; despre organe, tesuturi) a capata un orificiu in urma unui proces patologic. (< fr. )(by 2W3S11e11r12g5i5o)*perfora
I. tr. a genera. II. intr. a deriva, a decurge, a izvori din. (< it. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*origina
I. tr. a imbina, a impreuna. (fam.) a planui in gand; a urzi. II. tr., refl. a (se) uni printr-o reactie chimica, dand nastere unui corp compus. ((by 13W6S6e14r15g15i8o)*combina
I. tr. a imbina doua piese de metal prin sudare. II. refl. 1. (despre oase, ligamente) a se uni, a se lega, a se lipi. 2. (despre elemente de vorbire) a se alipi unul de altul, formand un singur cuvant. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*suda
I. tr. a imbogati alimentele in vitamine. II. refl. a urma un tratament cu vitamine. (< germ. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*vitaminiza
I. tr. a imparti sistematic, a repartiza pe clase, pe categorii dupa anumite criterii. II. refl., tr. a ocupa, a stabili un anumit loc unui elev, unui candidat la un examen, concurs etc., potrivit notelor (rezultatelor) obtinute. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*clasifica
I. tr. a impodobi cu pompoane. II. tr., refl. a (se) dichisi. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*pompona
I. tr. a imprima, a impune unei tari, unei populatii obiceiurile, cultura, modul de organizare si civilizatia romana. II. refl. a deveni roman(ic). (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*romaniza
I. tr. a imprima o acceleratie, a iuti, a grabi din ce in ce mai mult. II. refl. a deveni mai rapid. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*accelera
I. tr. a inchina (cuiva) o carte, o opera proprie, in semn de omagiu. II. tr., refl. a (se) consacra, a depune toate eforturile in slujba unei idei, a unei activitati etc. (< lat., it. , dupa fr. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*dedica
I. tr. a incredinta cuiva un secret, o taina. II. refl. a se increde in cineva; a se destainui. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*confia
I. tr. a incununa cu un inalt premiu pentru merite deosebite. II. tr., refl. (in unele tari) a trece examenul de doctorat. (< laureat)(by 3W12S12e5r6g14i14o)*laurea
I. tr. a indeparta elemente straine, a face pur; a curata. (tehn.) a epura. II. refl. a deveni pur, nevinovat, fara pata. (< fr. , lat. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*purifica
I. tr. a indoi, a impaturi (hartie, stofa) suprapunand partile intr-o anumita ordine. II. intr. (fig.) a se supune, a ceda. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*plia
I. tr. a ingadui, a incuviinta, a da voie. II. refl. a-si lua libertatea, a-si ingadui. (< lat. , dupa fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*permite
I. tr. a insemna printr-o linie de demarcatie; a delimita, a desparti, a separa. II. refl. (sport) a scapa de sub supravegherea adversarului. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*demarca
I. tr. a instiinta in prealabil, a avertiza. II. intr. a-si da avizul; a aproba; a decide. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*aviza
I. tr. a intari, a consolida cu fortificatii (un oras, o linie de lupta etc.). II. tr., refl. a (se) intari, a prinde putere; a (se) fortifia. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*fortifica
I. tr. a introduce intr-o limba, pe cale savanta, cuvinte latine; a da cuvintelor de origine latina o forma apropiata de cea originara. a da o forma latina unor cuvinte de alta origine. II. tr., refl. a impune, adopta limba si cultura latina. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g12i5o)*latiniza
I. tr. a lasa anumite distante intre obiecte sau fiinte; a rari. II. refl. 1. a intrece, a depasi. a se departa, a lasa o urma. 2. (fig.) a se deosebi (de cineva) ca valoare. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*distanta
I. tr. a lasa prin testament. II. intr. a face un testament. (< fr. , lat. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*testa
I. tr. a lasa un corp, o planta mai mult timp intr-un lichid, spre a-i dizolva partile solubile. II. refl. (despre corpuri) a elimina particulele solubile (prin mentinerea intr-un lichid); (med.; despre tesuturi) a se dezintegra. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*macera
I. tr. a lua echipamentul (unui militar, unei nave de razboi). II. refl. a-si scoate echipamentul, a se dezbraca. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*dezechipa
I. tr. a lua o persoana drept alta, un lucru drept altul. II. refl. a se contopi. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*confunda
I. tr. a lumina puternic (decorativ). II. refl. (fig.; despre fata, ochi etc.) a straluci de bucurie. (< fr. , lat. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*ilumina
I. tr. a lustrui suprafata pieselor cu un abraziv. II. intr. a bate in toba; (p. ext.) a bate usor si ritmic in ceva; a tamburina. (< it. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tambura
I. tr. a micsora, a reduce, a margini. II. refl. (fam.) a-si limita cheltuielile pentru trai, a trai mai modest. (dupa fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*restrange
I. tr. a nega, a retracta (ceva). II. refl. a-si retrage cuvantul, a dezminti. (dupa fr. )(by 6W7S7e15r15g9i9o)*dezice
I. tr. a nelinisti, a starni curiozitatea cuiva; a contraria. II. intr. a face intrigi; a unelti, a complota. (< fr. , it. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*intriga
I. tr. a nimici, a distruge. II. tr., refl. (fig.) a (se) epuiza. a (se) chinui, a (se) framanta. (< fr. , lat. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*consuma
I. tr. a nu avea grija de cineva sau ceva; a omite. II. refl. a nu avea grija de propria sa persoana. (< fr. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*neglija
I. tr. a nu primi, a nu accepta, a respinge. a nu da (ceva ce ti s-a cerut). a se priva de, a renunta la ceva. II. refl. a se sustrage, a se eschiva. III. intr. (mar.; despre vant) a se roti spre prora navei. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*refuza
I. tr. a orandui, a aseza, a coordona activitatea unui stat, a unei institutii, grup social etc., astfel incat sa functioneze organic. a pregati temeinic o actiune etc. II. refl. a proceda metodic si ordonat in actiunile sale. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*organiza
I. tr. a organiza viata sindicala. II. refl. a se uni, a intra intr-un sindicat. (< sindical + -iza)(by 11W4S4e13r13g6i7o)*sindicaliza
I. tr. a pastra ceva neschimbat. II. refl. a ramane in aceeasi stare. a-si pastra acelasi loc, post, aceeasi pozitie. (dupa fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*mentine
I. tr. a pastra si a ascunde de cineva un obiect furat. a sustrage de la cercetarile justitiei pe cineva. II. refl. a se ascunde, a se refugia. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*recela
I. tr. a petrece, a face pe cineva sa foloseasca timpul in mod placut. II. tr., refl. a petrece, a (se) destinde, a (se) amuza. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*distra
I. tr. a pierde o ocazie, a nu reusi, a da gres. II. intr. (despre explozibile, arme de foc, proiectile) a nu lua foc. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g9i2o)*rata
I. tr. a planta mine pe un teren sau intr-o apa (in scop de distrugere). II. tr., refl. (fig.) a (se) slabi, a (se) distruge (cu incetul), a (se) macina. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g8i1o)*mina
I. tr. a potrivi, a atenua umbrele unui desen cu o estompa; (p. ext.) a umbri usor contururile. II. tr., refl. (fig.) a (se) face vag, a (se) diminua; a (se) voala. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*estompa
I. tr. a practica ceremoniile iudaicilor, a adopta legea iudaica. II. refl. a se face evreu, a se converti la iudaism. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*iudaiza
I. tr. a practica o anastomoza. II. refl. a se imbina prin anastomoza. (< fr. )(by 5W14S14e14r8g8i1o)*anastomoza
I. tr. a produce constipatie. II. refl. a suferi de constipatie. (< fr. , lat. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*constipa
I. tr. a produce fenomenul refractiei. II. refl. (despre unde luminoase, sonore etc.) a suferi fenomenul refractiei. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*refracta
I. tr. a produce necroza. II. refl. (despre tesuturi, organe) a fi atins de necroza. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g6i14o)*necroza
I. tr. a produce tuberculi^1 (1). II. tr., refl. a (se) imbolnavi de tuberculoza. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*tuberculiza
I. tr. a pronunta pe nas (un sunet). II. refl. (despre sunete) a capata un caracter nazal. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*nazaliza
I. tr. a provoca o emotie. II. refl. a fi cuprins de emotie. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*emotiona
I. tr. a pune capat unui balotaj, a arbitra intre doua opinii. II. tr., refl. a (se) distanta ca punctaj intr-un clasament. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*departaja
I. tr. a pune in functie un dispozitiv, un mecanism etc. prin suprimarea unei piedici de blocare. II. tr., refl. a (se) dezlantui, a (se) starni. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*declansa
I. tr. a pune laolalta, impreuna. II. refl. 1. a se intovarasi, a se uni (intr-un anumit scop). 2. a se alatura. 3. a se lega (pe baza de asociatii). (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r11g4i4o)*asocia
I. tr. a pune un lucru deasupra altuia, a aseza unul peste altul. II. refl. a se afla asezat deasupra altuia; (p. ext.) a coincide in timp. (dupa fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*suprapune
I. tr. a pune (un text) in forma de dialog; a dialoga (2). II. intr. a folosi dialogul; a sta de vorba, a discuta. (< it. )(by 13W13S14e7r7g1i1o)*dialogiza
I. tr. a rasfrange orice fascicul de lumina. II. refl. (despre lumina) a se rasfrange. (< engl. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*reflectoriza
I. tr. a reflecta in constiinta unele fenomene ale realitatii. II. refl. a-si inabusi manifestarile exterioare; a face sa prevaleze viata interioara; a se refugia in trairi interioare. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*interioriza
I. tr. a repune (pe cineva) in drepturi, intr-un post etc.; a restabili. II. tr., refl. a (se) include, a (se) reintoarce in familie, in societate; a (se) omogeniza, a (se) contopi. (< fr. , lat. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*reintegra
I. tr. a respinge un judecator, un martor etc., nerecunoscandu-i competenta, banuindu-l de partinire etc.; (p. ext.) a respinge, a nu recunoaste ceva. II. refl. a refuza de a judeca o pricina, a se declara incompetent; a se sustrage. (< fr. , lat. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*recuza
I. tr. a retrage (o afirmatie, un cuvant etc.). II. refl. (despre muschi, tesuturi) a se zbarci. (despre materiale) a se contracta. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*retracta
I. tr. a ruga staruitor; a implora. II. intr. a complota, a conspira. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r15g9i9o)*conjura
I. tr. a scapa, a scoate din primejdie, din incurcatura etc. o a ~ aparentele = a face fata; a ascunde realitatea prezentand numai aspectul voit. II. refl. a se scapa singur dintr-o primejdie. (< lat., it. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*salva
I. tr. a schimba, a muta ceva dintr-un loc in altul, dintr-o stare in alta. (fig.) a reda ceva (in scris, pe scena, pe ecran). a transcrie, a executa o bucata muzicala in alta tonalitate decat cea initiala. a muta un termen dintr-o parte a unei ecuatii in alta parte, schimbandu-i semnul. II. refl. (fig.) a se situa cu mintea in alta imprejurare, in alt timp. (dupa fr. , lat. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*transpune
I. tr. a scoate in evidenta, a reliefa, a evidentia, a sublinia. II. refl. a se dovedi, a se manifesta ca... (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*releva
I. tr. a scoate la pensie; a atribui, a face o pensie (cuiva). II. refl. a iesi la pensie. (< fr. , germ. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*pensiona
I. tr. a (se) desface in elementele componente, a (se) dezmembra. II. refl. 1. (despre substante organice) a se strica, a se altera. (fig.) a se destrama. 2. (fig.) a decadea moral; a-si deforma caracterul, infatisarea; (despre fata) a se crispa. (dupa fr. )(by 6W7S15e15r8g9i9o)*descompune
I. tr. a semna, a aproba semnand (un act), a iscali; (p. ext.) a-si da consimtamantul, a incuviinta. II. intr. a aduce o contributie baneasca. (dupa fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*subscrie
I. tr. a-si exprima opinia, a-si da parerea; a socoti, a considera. II. intr. a lua pozitie, a-si manifesta o anumita atitudine. (< fr. , lat. )(by 14W14S14e8r8g1i2o)*opina
I. tr. a simti puternic (o senzatie fizica, un sentiment). II. refl. a simti unele consecinte neplacute, o slabiciune etc. a avea urmari. (dupa fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*resimti
I. tr. a spune cuiva cuvinte de lauda, urari cu ocazia unei aniversari, a unui eveniment important etc. II. refl. (fam.) a se socoti multumit pentru un rezultat obtinut. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g2i11o)*felicita
I. tr. a stabili data unui fapt din trecut. a pune data pe un act, pe o scrisoare etc. II. intr. a-si avea inceputul, a incepe din... (< fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*data
I. tr. a strecura, a sugera cu dibacie o idee, o aluzie rautacioasa, calomnioasa etc. II. tr., refl. a (se) infiltra pe nesimtite, a (se) strecura. (< fr. , lat. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*insinua
I. tr. a suprima functiile vitale ale unui tesut, organ etc. II. refl. (fig.) a se vesteji. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*devitaliza
I. tr. a supune un material operatiei de fibrilatie. II. intr. (med.) a face fibrilatie. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*fibrila
I. tr. a sustine, a declara categoric, ferm. II. refl. a se evidentia, a se face remarcat prin ceva. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*afirma
I. tr. a taia, a imparti in segmente. II. refl. (despre organe, organisme) a se fractiona in segmente. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*segmenta
I. tr. a taia un material dupa un contur dat; a taia o parte dintr-un intreg. II. tr., refl. a (se) detasa (I, 1). (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*decupa
I. tr. a tine sub observatie, a pazi. II. refl. a-si controla purtarea, vorbele; a se pazi reciproc. (dupa fr. )(by 12W5S5e6r14g14i8o)*supraveghea
I. tr. a tine vitele sau oile vara la munte. II. intr. (despre turme) a petrece vara la pasune (la munte); a vara. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*estiva
I. tr. a trage inapoi. a lua inapoi ceva. (fig.) a retracta. II. refl. 1. (despre armate) a parasi pozitiile din fata inamicului. 2. a iesi voluntar dintr-o functie, dintr-o institutie etc. 3. a merge inapoi, a pleca. (despre mijloace de transport in comun) a iesi din circulatie. 4. (despre ape curgatoare) a reintra in albie dupa revarsare. (< lat. , dupa fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*retrage
I. tr. a transforma celulele moi din stratul de baza al epidermei in celule cornoase. (fam.; despre femei casatorite) a-si insela sotul; a incornora. II. refl. a se transforma in tesut cornos. (< corn + -ifica)(by 11W12S5e5r14g14i7o)*cornifica
I. tr. a transforma ideile, gandirea, aptitudinile in produse cu existenta obiectiva, a considera ceva ca obiectiv (I, 1). II. refl. a capata caracter obiectiv; a se obiectiviza. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*obiectiva
I. tr. a transforma pentru a corespunde anumitor conditii. II. tr., refl. a (se) acomoda. (< fr. , lat. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*adapta
I. tr. a transporta in tranzit. II. intr. (despre trenuri, vagoane) a trece printr-o statie fara oprire. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*tranzita
I. tr. a trata un bolnav, o boala. II. refl. a se supune unui tratament, unei cure. (< germ. , lat. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cura
I. tr. a trece calatori, marfuri dintr-un vapor, tren etc. in altul. a trece ca un transbordor un vehicul terestru de pe calea lui pe alta cale cu care nu are legatura directa. II. intr. a schimba trenul sau alt vehicul. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*transborda
I. tr. a trece in proprietate socialista mijloace de productie si alte bunuri. II. refl. (despre munca, productie) a dobandi caracter social prin socializare (2). (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*socializa
I. tr. a trece pe cineva intr-o functie, intr-un grad mai mic decat cel avut inainte. II. intr. (despre echipe sportive) a trece intr-o categorie inferioara, in urma rezultatelor slabe obtinute in clasament. (< fr. , lat. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*retrograda
I. tr. a trece prin flacara pentru a steriliza. II. intr. a suferi fenomenul de flambaj. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*flamba
I. tr. a trezi ambitia, dorinta de a face ceva. II. refl. a fi stapanit de ambitie; a se incapatana. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ambitiona
I. tr. (despre obiecte de imbracaminte sau incaltaminte) a roade, a strange, a apasa. (fig.) a stanjeni, a incomoda; (sport) a impiedica. II. refl. a se sfii. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*jena
I. tr. (fam.) a imprumuta, a lua de la cineva bani (prin viclesug, prin insistente), fara intentia de a-i restitui. II. intr. a bate la masina de scris, a lovi clapele de la pian etc. III. tr., refl. a(-si) aranja intr-un anumit fel parul. (< fr. )(by 8W8S2e10r10g3i4o)*tapa
I. tr. (fam.) a innebuni, a scoate din minti, a ingrozi. II. refl. a-si pierde capul. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*panica
I. tr., intr. a rosti cuvinte sau a intona o melodie incet, nedeslusit. II. intr. a susura. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*murmura
I. tr., intr. a (se) umfla. II. refl. (despre materiale plastice, minerale, roci, cavitati anatomice etc.) a-si mari volumul, a se umfla prin imbibarea cu un lichid. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*gonfla
I. tr., intr. a-si pune in primejdie viata, onoarea etc., a se expune unui pericol. II. intr. a intra intr-o actiune nesigura, a incerca la noroc. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*risca
I. tr., intr. a trimite mingea (la tenis, tenis de masa, volei etc.) peste fileu prin lovituri de atac care nu se executa cu putere. II. tr. 1. a ridica si a aduce in pozitie, cu ajutorul unei macarale, un acoperis, planseu etc. 2. a aduce la suprafata titeiul acumulat in sonde. 3. (fam.) a sacai. (< fr. , engl. )(by 8W9S9e2r3g11i11o)*lifta
I. tr., intr. (despre o tabla, un placaj) a (se) bomba, a (se) gonfla. II. tr. a curba unele elemente de mobila (spatar, brate). (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*gondola
I. tr., intr. (despre vehicule) a (se) rasturna, a (se) da peste cap. II. intr. (despre nave) a se scufunda. (< fr. )(by 1W2S10e10r10g4i4o)*savira
I. tr. (jur.) a atribui (un bun) aceluia care ofera mai mult in cadrul unei licitatii publice. II. refl. a-si atribui, a-si lua ceva. (< lat. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*adjudeca
I. tr. (jur.) a instraina un bun (prin vanzare, cesiune). II. refl. 1. (fig.) a deveni ostil societatii, a se simti izolat. 2. a innebuni. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*aliena
I. tr., refl. 1. a aparea, a face sa apara in fata cuiva, a (se) infatisa. 2. a (se) recomanda. II. tr. 1. a avea, a constitui un anumit aspect, o infatisare etc. 2. a infatisa publicului sinteza unei activitati, rezultatul unor cercetari, un program artistic sau muzical etc. 3. (mil.) a ~ arma = a manui arma pentru a da onorul. (< fr. , lat. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*prezenta
I. tr., refl. 1. a (se) desprinde, a (se) separa, a (se) desface (dintr-un intreg); a (se) decupa (II). 2. a (se) transfera temporar. II. refl. 1. (sport) a iesi in evidenta; a se distanta, a intrece categoric. 2. (fig.) a se desprinde, a se indeparta de o situatie, de o preocupare. (< fr. )(by 3W3S4e12r12g6i6o)*detasa
I. tr., refl. 1. a (se) face, a lua fiinta. a (se) constitui, a (se) organiza. 2. a (se) educa, a (se) dezvolta; a creste. II. tr. (despre elemente multiple) a alcatui, a compune; a reprezenta. (< fr. , lat. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*forma
I. tr., refl. 1. a (se) incetini, a (se) micsora, a (se) reduce. 2. (fig.) a (se) potoli, a (se) tempera. II. tr. a conduce, a indruma o discutie (politica). (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*modera
I. tr., refl. 1. a (se) infatisa in profil; a (se) reliefa, a (se) contura. 2. a face sa iasa, a iesi in evidenta. 3. a (se) specializa intr-un anumit domeniu. II. tr. 1. a organiza intr-un anumit fel (o institutie, o intreprindere etc.). 2. a lamina o bara metalica dandu-i un profil uniform in lungime. a fasona un obiect, un material pentru a-i da un anumit profil. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*profila
I. tr., refl. 1. a (se) mari, a (se) dezvolta; a (se) intensifica. 2. (mat.) a forma o fractie de aceeasi valoare cu fractia data prin inmultirea numaratorului si a numitorului cu acelasi numar. II. tr. a intensifica, a mari (valori electrice, acustice, optice). (< lat. , fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*amplifica
I. tr., refl. 1. a(-si) chinui trupul. 2. (fig.) a batjocori, a umili. II. refl. a se cangrena, a se necroza. (dupa fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*mortifica
I. tr., refl. 1. a(-si) introduce in organism substante toxice, a (se) otravi. 2. (fig.) a (se) plictisi foarte tare. II. tr. a influenta in mod insidios spiritele pentru a le face sensibile la propaganda, a demoraliza. 2. deruta prin difuzarea de stiri false. (< fr. , lat. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*intoxica
I. tr., refl. 1. a(-si) schimba locul, a (se) misca din loc. 2. a face sa alunece, a aluneca; a (se) disloca. II. refl. a pleca undeva pentru un timp limitat. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*deplasa
I. tr., refl. 1. a(-si) scoate masca. 2. a denunta; a(-si) dezvalui caracterul, planurile, intentiile. II. tr. a descoperi inamicului, prin nerespectarea regulilor de mascare, obiectivele, planurile. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*demasca
I. tr., refl. 1. (despre lichide) a (se) transforma in vapori. 2. a (se) pulberiza. II. tr. (text.) a supune actiunii vaporilor firele, pentru a se asigura o stabilitate mai buna, sau tesaturile, pentru a fixa colorantii pe fibre. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*vaporiza
I. tr., refl. 1. (despre o substanta solubila dizolvata intr-un lichid) a (se) separa, a (se) depune sub forma de precipitat. 2. a (se) grabi, a (se) zori. II. refl. a se succeda rapid. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*precipita
I. tr., refl. 1. (despre un corp, o substanta) a (se) dispersa intr-un lichid, intr-un gaz, obtinand(u-se) o solutie omogena. 2. (despre o societate, o adunare etc.) a (se) desfiinta, a-si inceta activitatea. II. refl. (fig.) a inceta sa mai existe; a disparea. (< lat., it. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*dizolva
I. tr., refl. a da, a capata caractere feminine. II. tr. a trece un cuvant la genul feminin. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*feminiza
I. tr., refl. a da, a capata trasaturi masculine; a (se) viriliza. II. tr. a transforma un substantiv feminin intr-unul masculin. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*masculiniza
I. tr., refl. a da, a dobandi un caracter clasic. II. intr. a imita pe clasici. (< it. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*clasiciza
I. tr., refl. a da (unui obiect), a capata forma convexa. II. tr. (fig.) a umfla, a scoate (pieptul) in afara. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*bomba
I. tr., refl. a dobandi, a ajuta pe cineva sa dobandeasca o calificare, un titlu etc. II. refl. a fi admis sa concureze la o competitie sportiva. III. tr. a atribui o calitate unei fiinte, unui lucru; a caracteriza. (< fr. , lat. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*califica
I. tr., refl. a face, a deveni egal; a fi sau a face sa fie la fel cu altul in anumite privinte. II. tr. (sport) a atinge acelasi numar de puncte cu altcineva. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*egala
I. tr., refl. a face, a deveni tare, solid, durabil; a (se) intari, a (se) inchega. II. tr. a mari capacitatea de rezistenta a unui sistem tehnic. (< fr. , lat. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*consolida
I. tr., refl. a face, a suferi o obstructie (1). II. tr. (la fotbal, handbal etc.) a impiedica pe atacantul advers sa ajunga la minge, fara a juca. (< obstructie + -ona)(by 11W11S4e5r13g13i7o)*obstructiona
I. tr., refl. a face (pe cineva) sa-si piarda, a-si pierde caracterele sau sentimentele umane; a (se) abrutiza. II. tr. a prezenta schematic un personaj literar. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*dezumaniza
I. tr., refl. a face sa devina, a deveni normal. II. tr. 1. a supune unei norme. 2. (ec.) a elabora norme interne. a standardiza. (< fr. )(by 2W2S11e4r5g5i13o)*normaliza
I. tr., refl. a face sa(-si) piarda buna reputatie; a (se) discredita. II. tr. a primejdui; a distruge, a zadarnici. (<lat. , fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*compromite
I. tr., refl. a lua o hotarare (alegand intre mai multe posibilitati). II. tr. 1. a hotari, a dispune, a da o decizie. 2. a determina, a convinge pe cineva sa faca ceva. (< fr. , lat. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*decide
I. tr., refl. a rupe, a desfiinta o asociatie. II. refl. (despre asociatii) a se desface. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*dezasocia
I. tr., refl. a (se) acoperi cu un strat de parafina. II. refl. (despre parafina) a se depune (in procesul de productie a titeiului). (< fr. )(by 15W8S8e8r2g2i10o)*parafina
I. tr., refl. a (se) aduna, a (se) strange in jurul cuiva sau a ceva pentru a realiza o actiune comuna. II. refl. a adera la o parere, la o propunere etc. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*ralia
I. tr., refl. a (se) alatura. II. refl. (fig.) a se lega sufleteste de ceva sau de cineva. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*atasa
I. tr., refl. a (se) angaja din nou. II. refl. a se angaja in cadrele active ale armatei (dupa terminarea stagiului obligatoriu). (< fr. )(by 1W1S2e10r10g4i4o)*reangaja
I. tr., refl. a (se) apara de actiuni vatamatoare, de un pericol, a (se) feri. II. tr. a ajuta, a sprijini; a favoriza, a partini. (< fr. , lat. )(by 1W2S2e10r11g4i4o)*proteja
I. tr., refl. a (se) apleca (in jos sau intr-o parte); a (se) indoi. II. refl. 1. a se pleca in fata cuiva. 2. (fig.) a fi convins, a se convinge. III. intr. (fig.) a fi dispus sa... a se simti atras de ceva. (< fr. , lat. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*inclina
I. tr., refl. a (se) aseza in ambuscada. II. refl. (fam.) a ramane in spatele frontului prin diverse aranjamente. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ambusca
I. tr., refl. a (se) aseza in linie dreapta. II. tr. a indrepta traseul unei strazi. III. refl. (despre tari) a se asocia intr-o grupare pe baza unui tratat. (dupa fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*alinia
I. tr., refl. a (se) asimila cu populatia de limba rusa. II. tr. 1. a face sa adopte institutiile, obiceiurile Rusiei. 2. a modifica (un cuvant, o expresie etc.) dupa structura limbii ruse. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*rusifica
I. tr., refl. a (se) calauzi; a (se) conduce, a (se) orienta. II. tr. a imprima o anumita miscare unei piese, unui mecanism etc. cu ajutorul ghidajului (1). (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ghida
I. tr., refl. a (se) combina, a (se) asorta. II. refl. 1. a se impreuna; a trai in concubinaj. 2. (despre imbracaminte) a se lipi de corp. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cola
I. tr., refl. a (se) deghiza (pentru un carnaval, un bal mascat). II. refl. (despre actori) a interpreta mai multe roluri in una si aceeasi piesa. (< fr. , it. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*travesti
I. tr., refl. a (se) deosebi, a (se) distinge intre doua sau mai multe fiinte ori lucruri. II. (mat.) a calcula o diferentiala. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*diferentia
I. tr., refl. a (se) deschide din nou. II. refl. (fig.) a-si relua activitatea. (< re^1 deschide)(by 3W3S11e12r5g5i14o)*redeschide
I. tr., refl. a (se) destepta din nou, a readuce (in simtiri), a-si reveni in fire. (fig.) a (se) starni din nou, a reizbucni. II. tr. a reaminti, a evoca. (dupa fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*redestepta
I. tr., refl. a (se) enerva, a (se) supara. II. tr. a produce o congestie, o inflamatie usoara. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*irita
I. tr., refl. a (se) face, a deveni ca un balon; a (se) umbla. II. refl. a i se umfla cuiva abdomenul (datorita acumularii de gaze in intestine). (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*balona
I. tr., refl. a (se) face cunoscut, a (se) dezvalui, a (se) destainui. II. tr. a developa un film. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*revela
I. tr., refl. a (se) face de doua ori mai mare; a (se) indoi. II. tr. 1. a face o lucrare similara cu alta existenta, sau care serveste aceluiasi scop ca si prima. a captusi (o haina, bordajul sau puntea unei nave etc.). 2. a inlocui un actor intr-un anumit rol pe care il detine intr-o distributie, a fi dublura unui actor; (fig.) a secunda, a insoti. a executa un dublaj (1). 3. (sport) a depasi cu un tur un concurent. 4. (mar.) a ocoli cu nava un obstacol sau un reper de navigatie. a intari o vela in vederea luptei sau in caz de vreme rea. (< fr. )(by 3W4S12e12r12g6i6o)*dubla
I. tr., refl. a (se) face mai bun, mai util; a(-si) corecta greselile. II. refl. a-si desavarsi pregatirea profesionala. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*perfectiona
I. tr., refl. a (se) face mai omenos, mai milos; a (se) civiliza. II. tr. a atribui animalelor, obiectelor, fenomenelor insusiri umane. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*umaniza
I. tr., refl. a (se) forma, a (se) organiza, a (se) intemeia, a (se) infiinta. II. a se ~ parte civila = a formula pretentii de despagubire impotriva acuzatului. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*constitui
I. tr., refl. a (se) hrani, a (se) nutri (cu alimente). II. tr. 1. a aproviziona cu ceva necesar traiului. 2. a furniza cele necesare pentru functionarea unui motor, a unei masini etc. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*alimenta
I. tr., refl. a (se) hrani. II. tr. (fig.) a cultiva, a avea un anumit sentiment, gand etc. (< lat. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*nutri
I. tr., refl. a (se) imbunatati. II. tr. a obtine soiuri sau rase mai bune de animale, de plante etc. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*ameliora
I. tr., refl. a (se) imprastia, a (se) raspandi. (chim.) a realiza o dispersie, a se afla in stare de dispersie. II. tr. a imprastia organizat populatia, institutiile etc. in timp de razboi, pentru a nu constitui obiective vizibile. a dispune unitatile militare pe subunitati in raioane la distante mari, pentru a reduce posibilitatile inamicului de a le nimici. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i12o)*dispersa
I. tr., refl. a (se) incadra intr-un loc de munca. II. tr. 1. a contracta un angajament. a inchiria ceva. 2. a atrage dupa sine o obligatie, o raspundere. a antrena intr-o actiune, intr-o discutie. III. refl. 1. a se obliga la ceva, a-si lua un angajament. 2. a apuca un anumit drum. a incepe o manevra (de depasire a unui autovehicul, a unei nave). (despre avioane) a intra (fara voia pilotului) intr-o pozitie nedorita. (despre o ancora) a se prinde de un obiect pe fundul apei. a pune pucul sau mingea in joc (la hochei, la baschet). (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*angaja
I. tr., refl. a (se) inchide, a (se) obtura. II. tr. 1. a astupa porii, fisurile unui material poros prin introducerea unei substante coloidale. 2. (mil.) a restabili un front continuu dupa o strapungere a inamicului. (<fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*colmata
I. tr., refl. a (se) inconjura (de). II. tr. (fig.) a coplesi (cu atentii). (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*antura
I. tr., refl. a (se) indatora. a da, a lua asupra-si o sarcina, a (se) angaja. II. tr. a constrange. (< lat. , fr. )(by 5W14S14e8r1g1i10o)*obliga
I. tr., refl. a (se) inflacara, a (se) entuziasma puternic. II. tr. a slavi, a glorifica. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*exalta
I. tr., refl. a (se) infricosa; a (se) alerta. II. tr. a da alarma, a pune in stare de alarma (1). (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*alarma
I. tr., refl. a (se) inmulti. II. tr. a reproduce (ceva) in mai multe exemplare. (< lat. , fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*multiplica
I. tr., refl. a (se) innoi. II. refl. (despre tesuturi, organe) a se reface. III. tr. (tehn.) a readuce in conditii de folosire un material uzat. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*regenera
I. tr., refl. a (se) instala din nou. II. tr. a amenaja din nou. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*reinstala
I. tr., refl. a (se) instala in spital pentru tratament sau operatie. II. tr. 1. a incredinta unui institut specializat pe un minor sau pe cineva suferind de o anomalie fiziologica sau psihica. 2. a inchide (pe cineva) intr-un lagar, intr-un ospiciu etc., pentru a fi tinut sub supraveghere. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*interna
I. tr., refl. a (se) intari, a (se) fortifica. II. tr. (fig.) a imbarbata, a incuraja, a consola. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*reconforta
I. tr., refl. a (se) introduce; a (se) include; a (se) ingloba intr-un tot. II. tr. (mat.) a calcula integrala unei cantitati diferentiale. (< fr. , lat. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*integra
I. tr., refl. a (se) invechi, a (se) deteriora, a (se) toci (prin folosire). II. refl. (fig.; despre persoane) a se epuiza, a se consuma. III. intr. a se folosi de... (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i12o)*uza
I. tr., refl. a (se) limita; a (se) restrange (la). II. tr. 1. a determina in spatiu sau in timp (un fapt, o actiune). 2. a da un caracter local, a adapta (o opera literara) la specificul unei tari, regiuni etc. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g14i8o)*localiza
I. tr., refl. a (se) misca in asa fel incat sa oscileze fara sa-si piarda echilibrul; a oscila, a (se) legana. II. tr. 1. a ~ un cont = a egala debitul cu creditul unui cont. 2. a crea un echilibru intre doi factori. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*balansa
I. tr., refl. a (se) muta (cu serviciul) de la o institutie la alta, fara desfacerea contractului de munca. II. tr. a transmite, a trece dintr-o stare sau dintr-o parte in alta (un lucru, un drept etc.). (cont.) a face sa treaca o suma dintr-un cont in altul, prin virament. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*transfera
I. tr., refl. a (se) patrunde, a (se) umple de un lichid, gaz etc. II. tr. (fig.) a face sa fie patruns de o idee, de o teorie. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*imbiba
I. tr., refl. a (se) preface in piatra; a (se) impietri; a (se) fosiliza. II. refl. (fig.) a incremeni. (< it. , fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*petrifica
I. tr., refl. a (se) pregati intr-un anumit domeniu, a(-si) imbogati cunostintele, a invata. II. tr. 1. a transmite ostasilor cunostintele de teorie si practica militara. 2. (jur.) a face instructia unui proces. (< fr. , lat. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*instrui
I. tr., refl. a (se) privi indelung, meditativ, cu admiratie si emotie. II. intr. a medita, a reflecta. (< fr contempler, lat. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*contempla
I. tr., refl. a (se) pune intre..., a (se) intercala. II. refl. a mijloci. a se amesteca in raporturile dintre doua persoane. (dupa lat. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*interpune
I. tr., refl. a (se) raspandi, a (se) transmite, a (se) populariza. II. refl. (despre unde electromagnetice, caldura etc.) a se transmite in spatiu si in timp, a se imprastia. (< fr. , lat. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*propaga
I. tr., refl. a (se) rasuci; (p. ext.) a (se) deforma. II. tr. a prelucra un material prin rasucire. (dupa engl. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*torsiona
I. tr., refl. a (se) restrange, a (se) reduce (ca volum). II. tr. 1. a micsora volumul unui corp (gaz) prin presiune exterioara; a presa. (fig.) a impiedica sa se manifeste; a inabusi. 2. a reduce personalul unei intreprinderi, institutii etc.; a pune in cadrul disponibil. (<fr. , lat. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*comprima
I. tr., refl. a (se) rupe continuitatea unui lucru, a (se) opri brusc (o lucrare, o actiune etc.) II. tr. a lua cuvantul cuiva in timp ce vorbeste. (dupa fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*intrerupe
I. tr., refl. a (se) sfarsi, a (se) ispravi. II. refl. a avea o terminatie, a se sfarsi in ... (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*termina
I. tr., refl. a (se) situa in locul altuia; a inlocui. II. tr. 1. (mat.) a inlocui intr-o expresie un element (sau mai multe) prin altul (sau prin altele). 2. (jur.) a desemna o a doua persoana care sa primeasca donatia sau sa mosteneasca averea in lipsa (sau la decesul) primului beneficiar. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g14i7o)*substitui
I. tr., refl. a (se) situa la marginea unui obiect, a unui fenomen etc. II. tr. a da la o parte, a diminua (pe nedrept) valoarea cuiva sau a ceva prin neglijare, in mod voit; a periferiza. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*marginaliza
I. tr., refl. a (se) socoti, a (se) crede. II. tr. 1. a fi de parere. 2. a cerceta, a analiza. 3. a cinsti, a stima. (< fr. , lat. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*considera
I. tr., refl. a (se) strange (dupa ce a fost desfasurat) prin suprapunerea unei parti peste alta. II. refl. 1. (mil.; despre trupe) a se retrage in ordine, sub presiunea inamicului, pe un aliniament mai favorabil apararii. (despre masini circuland pe drumurile publice) a se retrage pe o banda mai putin circulata sau in spatele altei masini. 2. (fig.) a se retrage in sine; a medita. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*replia
I. tr., refl. a (se) subtia, a slabi, a capata silueta. II. tr. a rari, a fila parul. a destrama o tesatura (fir cu fir). (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*efila
I. tr., refl. a (se) sugruma, a (se) gatui. II. tr. 1. a inabusi, a sufoca. (fig.) a impiedica exprimarea libera, a suprima (libertatile). 2. a reduce, pe o portiune mica, diametrul unei conducte. (< lat. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*strangula
I. tr., refl. a (se) termina, a (se) ispravi. II. tr. a lamuri complet, a termina discutiile. III. refl. a se extenua. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*epuiza
I. tr., refl. a (se) transforma in mumie; a (se) mumifia. II. refl. 1. (despre fructe) a suferi procesul de mumificare (2). 2. a incremeni intr-un anumit stadiu. (< it. , dupa fr. )(by 13W6S6e15r15g15i8o)*mumifica
I. tr., refl. a (se) urca la bordul unei nave. II. tr. (despre nave) a lua apa la bord. III. intr (despre apa) a izbi, a patrunde peste bord. (< fr. )(by 13W14S14e7r8g1i1o)*ambarca
I. tr., refl. a (se) urca pe o nava, intr-un vehicul pentru o calatorie. II. refl. (fig.) a se angaja impreuna intr-o actiune. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*imbarca
I. tr., refl. a (se) urni, a (se) misca din loc, a (se) stramuta, a (se) desprinde din intreg. (despre oase) a scoate, a face sa iasa din incheieturi, a (se) dezarticula, a (se) luxa. (despre trupe) a (se) misca, a (se) porni dintr-un anumit loc. a separa doi termeni dintr-un grup sintactic prin introducerea de cuvinte intre determinat si determinant. II. refl. (despre straturi geologice) a se deplasa sub actiunea miscarilor tectonice. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*disloca
I. tr. refl. a (se) vedea din nou. II. tr. a examina din nou, a reviziui (un text). (dupa fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*revedea
I. tr., refl. a (se) vicia functia normala a unui organ, a (se) corupe, a (se) deprava. II. tr. (fig.) a altera, a denatura. (< fr. , lat. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*perverti
I. tr., refl. a (se) vopsi, a (se) da cu fard. II. tr. a izola, in scop de protejare, marfurile din hambarele unei nave, cu ajutorul unui material de separare. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*farda
I. tr., refl. a(-si) acoperi fata cu o masca. II. tr. 1. (fig.) a ascunde (ceva) sub false aparente, cu intentia de a inslea. a ascunde vederii inamicului trupele, tehnica de lupta, diverse obiective; a camufla. 2. (mar.) a orienta astfel un velier incat velele sa primeasca vantul din fata, stopand nava. a interpune o vela intre vant si o alta vela, impiedicand-o sa primeasca vant. a manevra astfel un velier incat sa ajunga in vantul altei ambarcatii cu vele. 3. a suprapune un sunet perturbator peste unul util, facandu-l ininteligibil. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*masca
I. tr., refl. a(-si) aduce muschii, corpul intr-o stare de tensiune. II. refl. (fig.) a face un efort deosebit pentru a intelege, pentru a-si aduce aminte. III. tr. a intinde un arc, un cablu; (p. ext.) a instruna un instrument muzical. (< in coarda)(by 8W8S1e1r10g10i3o)*incorda
I. tr., refl. a(-si) altera, a(-si) modifica forma sau dimensiunile; a (se) sluti. II. tr. (fig.) 1. a reproduce inexact; a denatura, a falsifica. 2. a modifica forma sau dimensiunile unui corp sub actiunea unor forte exterioare sau a unor eforturi interioare. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*deforma
I. tr., refl. a(-si) conserva si dezvolta insusirile fizice prin exercitii metodice. II. tr. 1. a atrage, a stimula (intr-o discutie, actiune etc.). 2. a trage dupa sine, a pune in miscare. III. refl. a se inflacara. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*antrena
I. tr., refl. a(-si) da cu pudra. II. tr. a acoperi cu un strat de zahar pudra. a presara un medicament sub forma de praf pe suprafata pielii. (< fr. )(by 10W10S11e4r4g13i13o)*pudra
I. tr., refl. a(-si) face o anumita placere; a (se) ospata bine. II. tr. (fig.) a desfata, a incanta. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*regala
I. tr., refl. a(-si) increti, a(-si) carlionta (parul). a (se) pieptana cu ingrijire. II. tr. a fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*friza
I. tr., refl. a(-si) indrepta greselile, defectele etc.; a (se) corija. II. tr. a regulariza curgerea unui curs de apa. (< corect)(by 4W4S12e13r6g6i15o)*corecta
I. tr., refl. a(-si) lua asupra sa; a se angaja la indeplinirea unei lucrari. II. tr. a accepta ca ipoteza o propozitie (judecata) pentru a constata consecintele ce rezulta din ea. (< fr. , lat. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*asuma
I. tr., refl. a(-si) provoca evacuarea intestinala cu un purgativ. II. tr. (fig.) a curata, a elimina, a epura. (< fr. , lat. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*purga
I. tr., refl. a(-si) reprosa purtari, fapte reprobabile. II. tr. a obliga pe cineva sa plateasca o suma de bani pentru compensarea unui prejudiciu, a unei lipse in gestiune etc. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*imputa
I. tr., refl. a(-si) restabili buna reputatie, onoarea, prestigiul stirbit. II. tr. (jur.) 1. a face o reabilitare (3). 2. a readuce in stare activa unele functii alterate in urma unor procese patologice. III. refl. (arg.; despre elevi) a-si indrepta situatia scolara, obtinand o nota buna, dupa note insuficiente. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*reabilita
I. tr., refl. a-si schimba, a face pe cineva sa-si schimbe o anumita parere sau convingere (religioasa). II. tr. a schimba un lucru in altul, a preface, a transforma. a preschimba insemnele banesti ale unei tari in aur sau in valuta straina, potrivit cursului de schimb. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*converti
I. tr., refl. a(-si) schimba expresia, infatisarea, forma, continutul, caracterul. II. tr. a da (unui lucru, unei situatii) alta infatisare, alt aspect. (< fr. , lat. )(by 14W15S15e8r8g2i2o)*transfigura
I. tr., refl. a(-si) schimba forma sau continutul, a (se) preface, a (se) transforma. II. tr. a rectifica, a corecta. (< lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*modifica
I. tr., refl. a(-si) schimba pozitia astfel incat axa sa nu mai fie in pozitia ei obisnuita. II. refl. (fig.; despre oameni) a se dezechilibra (mintal), a se scranti, a se sminti. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*dezaxa
I. tr., refl. a(-si) stabili identitatea pe baza unui document legal. II. tr. 1. (fig.) a justifica, a indreptati. 2. a recunoaste unui copil nascut inainte de casatorie drepturile unui copil legitim. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*legitima
I. tr., refl. a transmite agenti patogeni; a (se) infecta; a (se) molipsi. II. refl. (despre doua limbi) a se incrucisa; (despre doua cuvinte) a se influenta reciproc (schimbandu-si forma); (despre elemente folclorice) a se intrepatrunde. III. tr. (fig.) a influenta, a inrauri. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*contamina
I. tr., refl. (despre consoane aflate inaintea lui e sau i) a-si pierde, a face sa-si piarda caracterul palatal. II. refl. a reveni, sub influenta limbii literare, la formele fonetice cu labialele sau dentalele nealterate. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*depalataliza
I. tr., refl. (despre inscriptii, manuscrise) a (se) sterge treptat, a deveni, a face sa devina necitet. II. tr. 1. a anula un timbru prin stampilare. 2. (med.) a astupa o cavitate, un vas de sange. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*oblitera
I. tr., refl. (despre lichide) a (se) transforma in vapori. II. refl. (fig.) a disparea, a pieri deodata. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r8g1i1o)*evapora
I. tr., refl. (despre metale, aliaje) a face sa capete, a capata pasivitate (2). II. tr. a efectua transformarea pasiva a unei fraze active. III. refl. (despre cuvinte) a intra in vocabularul pasiv. (dupa fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*pasiviza
I. tr., refl. (despre metale) a (se) transforma in mineral. II. tr. 1. a modifica apa prin descompunerea substantelor minerale. 2. a da aspect de mineral. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*mineraliza
I. tr., refl. (despre molecule) a (se) scinda reversibil in molecule mai simple sau in ioni; (despre combinatii) a (se) descompune temporar. II. tr. a desparti, a separa (notiuni, probleme etc.). (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*disocia
I. tr., refl. (despre motoare, organe de motor) a (se) bloca in timpul functionarii din cauza unei ungeri defectuoase, a unei raciri insuficiente etc. II. refl. a se imbolnavi de gripa. (< fr. )(by 12W12S5e14r14g8i8o)*gripa
I. tr., refl. (despre nucleul atomic) a (se) transforma spontan in alte nuclee atomice, prin emiterea de particule sau prin rupere in fragmente. II. tr. (fig.) a distruge integritatea unui lucru. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*dezintegra
I. tr., refl. (despre organisme vegetale sau animale) a (se) adapta la conditiile noi de clima; a (se) aclimata. II. refl. (fig.; despre oameni) a se obisnui cu noi conditii de viata. (< germ. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*aclimatiza
I. tr., refl. (despre sunete, lumina etc.) a (se) rasfrange. II. tr. (fig.) a oglindi, a exprima (un sentiment, un fenomen etc.). III. intr. a gandi, a cugeta, a media. (< fr. , lat. , germ. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*reflecta
I. tr., refl. (fam.) a(-si) face toaleta. a curata, a face mai estetic. II. tr. a pregati o harta pentru utilizarea in scop tactic. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*toaleta
I. tr., regl. a (se) divide; (p. ext.) a (se) desparti, a (se) dezbina. II. tr. 1. (mat.) a face o impartire; a imparti. 2. a trasa diviziuni pe un instrument de masura. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*diviza
I. tr. (si fig.) a zidi, a construi, a cladi. II. tr., refl. a (se) lamuri, a (se) clarifica. (< fr. , lat. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*edifica
I. tuberculi ~ = cele patru proeminente ale bulbului rahidian. II. s. m. pl. cvadrupleti. (< lat. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cvadrigemeni
I. tutun macinat care se aspira pe nas. II. adj. inv. de culoarea tutunului. (< germ. , fr. , rus., ucr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*tabac
iubire, admiratie nemarginita. divinizare, veneratie. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*adoratie
iubire, dragoste. o ~ propriu = atasament de pretuire exagerata a propriilor calitati. (< lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*amor
iubiri, s.f. Faptul de a (se) iubi; sentiment de dragoste pentru o persoana; rela ii de dragoste; amor, iubit1. Sentiment de afec iune (si admira ie) pentru cineva sau ceva. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*iubiri
iubit(a). (fam.) adorator, indragostit. o prim-~ = actor care interpreteaza rolul tanarului indragostit intr-o piesa de teatru. (dupa fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*amorez
iubitor, admirator al germanilor, al modului lor de viata; filogerman. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*germanofil
Iubitor, admirator al germanilor si al modului lor de viata; filogerman. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*germanofil
Iubitor, colectionar de carti pretioase, frumoase si rare. // Rar si pretios. [< fr. , cf. gr. - carte, - prieten].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*bibliofil
Iubitor de pasari. La care polenizarea se face cu ajutorul pasarilor. [Cf. fr. , germ. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*ornitofil
- Iubitor, dragastos, duios. - Melancolic. Sl. (bg., sb.) "a tinji", confundat cu sb. "negru" , bg. "cu ochi negru", cf. mr., megl. "(oaie) cu ochi negri", de unde ngr. ???????, alb. , cf. Influenta lui este evidenta mai ales prin faptul ca acest cuvint se foloseste aproape exclusiv cu privire la ochi. Totusi, der. directa de la (Berneker 293; DAR), nu este probabila; mai curind este vorba de un der. de la vb. ca bg. "fraged", cu schimbare de suf. ca urmare a contaminarii mentionate (cf. Lowe 50). - Der. , adj. (rar, melancolic, trist).(by 13W13S7e7r15g1i9o)*gales
Iubit, preferat. // Cel iubit cu predilectie de cineva. Protejat al unui suveran, al unui potentat, al unui om influent. Participant la o competitie considerat ca avand cele mai mari sanse de reusita. Cal socotit a fi capabil sa castige o cursa. // Barba lasata sa creasca de o parte si de alta a fetei. [Cf. fr. , it. , rus. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*favorit
I. ucidere de frate sau de sora. II. s. m. cel care savarseste un fratricid (I). III. adj. (despre razboaie) care se desfasoara intre membrii aceleiasi natiuni. (< fr. , lat. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*fratricid
I. ucigas al unui zeu, al lui Dumnezeu. II. s. n. ucidere a unui zeu sau a lui Dumnezeu. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*deicid
[IUGAND-] tendinta, maniera neobaroca de la sfarsitul sec. XIX, care acorda o mare importanta efectelor decorative, cultivand cu predilectie exuberanta decorului vegetal, arabescul floral si raporturile de culoare alese arbitrar. (< germ. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*jugendstil
iuitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiegrhhhhhhhhhhhhh54wqargfdgbgfhty5 (by 12W6S6e14r14g8i8o)*iuitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiegrhhhhhhhhhhhhh
I. unitate de masura a dozelor de radiatie X, cantitatea de radiatii care, in conditii fizice normale, produce, prin ionizarea unui cm^3 de aer, o sarcina electrica de un franklin. II. s. n. aparat cu care se produc raze X. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*rontgenroentgen
I. unitate de masura a fluxului luminos, egala cu fluxul emis de o sursa punctiforma si izotropa cu intensitatea de o candela intr-un unghi solid de 1 steradian. II. s. n. deschidere a unui organ anatomic cavitar sau a unor fibre de plante. (< fr., lat. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*lumen
I. unitate subdivizionara de masura pentru lungime, a zecea parte dintr-un metru. II. s. n. rigla gradata, de zece centimetri. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*decimetru
Iuteala cu care se efectueaza o actiune; viteza; rapiditate. / + suf. $...iciune$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*repeziciune
Iute (din fire); impulsiv, nestapanit. Intens, puternic; tare. Brutal, fortat. Tipator, viu. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*violent
Iute, mai putin grabit decat prestissimo. // Bucata muzicala executata in acest tempo. [< it. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*presto
iutit, grabit (din ce in ce mai mult). o tren ~ (si s. n.) tren cu viteza mai mare. (< accelera)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*accelerat
Iutit, grabit (din ce in ce mai mult). (si ) = tren cu viteza relativ mare, care opreste numai in statiile importante. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*accelerat
I. utopic. II. s. m. f. autor, adept al unei teorii sociale utopice. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*utopist
I. varietate de argila galbena, rosie sau bruna, in pictura. vopsea din aceasta argila. II. adj. inv., s. n. (de) culoare galben-bruna. (< fr. , lat. , gr. )(by 4W5S5e13r13g7i7o)*ocru
I. varietate de morcovi timpurii, cu radacini scurte. II. proba cilindrica de material extrasa din teren pentru a determina structura si caracteristicile straturilor. proba luata din betonul de fundatie al unei sosele pentru stabilirea proprietatilor fizico-mecanice. III. (fig.) inselatorie, sarlatanie. IV. (fam.) stratagema la biliard, prin care i se lasa adversarului o lovitura grea. (< fr. , lat. , gr. , morcov)(by 3W4S4e12r13g6i6o)*carota
I. varietate de struguri cu boabele mari, negre. vin rosu din regiunea Bordeaux. II. adj. inv., s. n. (de) culoare rosu-inchis. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*bordo
i vot prin care parlamentul unei tari ia pozitie impotriva politicii guvernului sau a unui reprezentant al puterii de stat si care are drept urmare demisia acestora. [G.-D. ] /(by 10W10S4e4r12g13i6o)*neincredere
IV. (Pop.) Intranz. si tranz. A bombani, a mormai, a bodogani. A spune vorbe fara legatura. Tranz. (Rar) A bate pe cineva la cap, a-l pisa. Tranz. A flecari, a indruga. [Var.: vb. IV] - Formatie onomatopeica. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*dondani
IXOD: 1. s. m. acarian parazit care se infige in pielea animalelor si a omului, hranindu(by 6W7S15e15r8g9i2o)*ixod
Izbavire, mantuire; mantuirea religioasa crestina. [< fr. , cf. lat. bis. - rascumparare].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*redemptiune
Izbucnire violenta; navalire, revarsare. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i4o)*iruptie
I. zecimal. II. s. n. bascula (1) cu greutati, etalon de zece ori mai mici. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*decimal
Izolant electric. // Mediu rau conducator de electricitate. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*dielectric
izolant electric obtinut prin aglomerarea cu selac a fragmentelor de mica. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*micanita
Izolant impotriva caldurii; termoizolator. [Pron. / cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*termoizolant
Izolare. Strat izolant asezat intre doua medii sau intre doua sisteme fizice. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*izolatie
izomer al butanului, gaz inflamabil incolor, folosit lichefiat drept combustibil casnic. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*izobutan
izomerie determinata de asezarea diferita in spatiu a atomilor din molecula. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*stereoizomerie
izomerie dinamica in care formele izomere sunt in echilibru, putand fi izolate si puse in evidenta. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*desmotropie
Izomerie dinamica in care formele izomere sunt in echilibru, putand fi izolate si puse in evidenta. [Gen. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*desmotropie
izomerie prezentata de doi compusi chimici care difera numai prin distributia electronilor. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*electromerie
Izomorfism care rezulta din aplicarea unei multimi asupra ei insasi; endomorfism bijectiv, homomorfism. [< fr. , cf. gr. - insusi, - forma].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*automorfism
izopleta care uneste punctele cu aceeasi umiditate ale unui sol. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*hidroizopleta
Izotop al hidrogenului cu nucleul format dintr-un proton si un neutron; hidrogen greu. [Pron. , var. s.n. / < fr. , cf. gr. - al doilea].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*deuteriu
izotop al hidrogenului, gaz incolor, mult mai dens decat acesta, prin electroliza apei grele si drept combustibil termonuclear. (< fr. , germ. , engl. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*deuteriu
Izotop al radonului, obtinut prin dezintegrarea actiniului. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*actinon
izotop radioactiv al hidrogenului, cu nucleul dintr-un proton si doi neutroni, prin reactii nucleare. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*tritiu
Izotop radioactiv al hidrogenului, cu nucleul format dintr-un proton si doi neutroni. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i9o)*tritiu
izotopul carbon-1^4 folosit in cercetari biologice, chimice si arheologice. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*radiocarbon
izvoare termale si emanatii de vapori fierbinti, provenind din magma. (< it. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*soffioni
Izvoare termale si emanatii de vapori fierbinti, provenind din magma. [Pron. / < it. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*soffioni
izvor artezian natural de apa fierbinte, de origine vulcanica. (< fr., engl. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*gheizer
= Izvor care tasneste cu presiune din pamant; = fantana tasnitoare care arunca apa in sus cu presiune. [Pron. , pl. / < fr. , cf. - provincie in Franta].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*artezian
Izvor de apa fierbinte de origine vulcanica, care izbucneste periodic. [Pron. / < fr., engl. < cuv. islandez].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*gheizer
Izvor intermitent generat de un vulcan, care, la anumite intervale de timp, arunca in afara apa fierbinte si vapori. /<fr., engl. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*gheizer
izvor (sau fantana) din care apa tasneste cu presiune. [Sil. ] /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i4o)*artezian
JABOU s.n. Volan (sau volane), mai ales din dantela, fixat de la baza gatului pe imbracaminte pana pe piept.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*jabou
[JA-CHE-] nume dat rascoalelor taranesti din Franta feudala. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*jacquerie
jacheta barbateasca de sport cu maneci largi, incheiata in fata. (< fr., engl. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*cardigan
Jacheta barbateasca din stofa, catifea etc. (cu buzunare aplicate). /<engl., fr. (by 14W8S1e2r10g10i4o)*blazer
Jacheta barbateasca tricotata, cu maneci lungi, incheiata cu nasturi in fata. /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*cardigan
Jacheta de sport cu maneci lungi, incheiata in mijlocul partii din fata. [< fr., engl. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*cardigan
Jacheta femeiasca lunga; un fel de pardesiu trei sferturi. [Pl. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*troacar
jad verzui sau albicios, cu luciu sticlos, folosit in arta decorativa. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*jadeit
Jale, tristete, durere cauzata de moartea cuiva apropiat, de o nenorocire obsteasca etc.; atitudine plina de tristete a unui om caruia i-a murit cineva. = zi care aminteste de un eveniment dureros; = in negru. [Pron. / cf. lat. , it. , fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*doliu
jale, tristete, durere cauzata de moartea cuiva apropiat, de o nenorocire obsteasca etc.; atitudine plina de tristete a unui om caruia i-a murit cineva. zi de ~ = zi care aminteste de un eveniment dureros; in ~ = in negru. (< lat. , dupa fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*doliu
Jambiera de metal folosita de soldatii greci. [< fr. , cf. lat. , gr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*cnemida
jargon (vulgar) |vulva|ev| , aparat reproductiv feminin ,|vagin|ev|; o persoana infumurata, falsa ,materialista; frumos , coplesitor ,inimaginabil (din context) + suf. , $$ smizdel/smizduta(by 9W3S3e11r11g5i5o)*smizda
(jaz) dialog foarte viu intre solistii interpreti ai aceluiasi instrument, fiecaruia revenindu-i cateva masuri. (< engl. )(by 8W1S2e2r10g11i4o)*chase
(jaz) fraza muzicala simpla si foarte ritmata, mediocra, motiv care se repeta ca fond sau ca tema principala, mod de constructie melodica specific folclorului negru. (< amer. )(by 13W13S6e7r7g15i15o)*riff
(jaz) maniera de a canta a unor muzicieni, care, aparent, sunt indiferenti la ceea ce exprima. (< engl. , obosit)(by 15W1S9e9r3g3i11o)*lazy
(jaz) reuniune de solisti si acompaniatori, avand ca scop improvizatia colectiva. (< amer. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*jamsession
(jaz) scat rafinat, stilizat, purtand amprenta evolutiei improvizatiilor instrumentale; mod de interpretare in care vocea concureaza instrumentele, avand o gama intinsa. (< amer. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*bobscat
[JECPOT] potul cel mare, la jocurile mecanice; (fig.) mare lovitura. (< engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*jackpot
jena provocata diastolei inimii si umplerii cavitatilor ei. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*adiastolie
[-JER] aparat electronic care da senzatia de apropiere sau de departare a unui sunet produs de instrumente cum ar fi chitara sau orga. (< engl. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*flanger
Jertfa adusa unei divinitati. Renuntare benevola la ceva in interesul cuiva. Efort, cheltuiala facuta in vederea unui scop oarecare. [Pron. , pl. / cf. lat. < - ofranda adusa divinitatii, - a face, it. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*sacrificiu
Jertfa adusa unei divinitati sau preotului ei pe altar. Dar, binefacere, pomana; omagiu. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*ofranda
Jertfa adusa zeilor; animal adus ca jertfa lui Dumnezeu. Azima impartasaniei. Victima. [Gen. / < fr. , lat. ]. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*hostie
Jertfire rituala prin ardere. Distrugere completa soldata cu victime in numar mare, indeosebi prin ardere. (Scris deseori cu majuscula) Asasinarea in masa a populatiei civile din Europa, in special a evreilor, de catre nazisti, in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Asasinare in masa a populatiei; (cf. engl. , fr. < neolat. < gr. < n. al lui = totalitate arsa < + = ars < = a arde) [](by 12W12S5e6r14g14i8o)*holocaust
je uri s.n. Scaun inalt, fotoliu Tron (Var. je iu, ja iu, jil , jal ) -Din germ. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*jet
Jgheab sau burlan scurt pentru scurgerea apei, ornamentat, reprezentand adesea animale fantastice. [Scris si / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*gargui
= jignire adusa persoanei sau autoritatii unui suveran, in tarile monarhice, pedepsita de lege ca o crima. [Scris si , / dupa fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i3o)*lezmajestate
Jignire, insulta. Actiune cu efect vatamator. [< fr. , cf. lat. - nedreptate].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*injurie
[JILBERT] unitate de masura a tensiunii magnetomotoare, egala cu 0,8 amperspire. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*gilbert
Jilt sau pat cu baldahin, purtat de oameni (sau de elefanti, camile) si folosit ca mijloc de locomotie pentru cei bogati; lectica; litiera. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*palanchin
jkhkjhkjhjhkj nk kl nkbklkjh lkjh l;hj kjh hvv,nb,n nbn,b nb ,mnb(by 12W5S5e14r14g7i8o)*jkhkjhkjhjhkj
Joaca voioasa, insotita de multa miscare; zbenguiala, zburdalnicie. /<v. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*harjoana
Joaca voioasa, insotita de multa miscare; zburdalnicie; zbenguiala. / + suf. $...eala$(by 1W1S10e10r3g3i4o)*zbantuiala
Joc asemanator cu tenisul, practicat cu o minge mica si usoara, prevazuta cu pene, care este lovita cu o racheta. /Cuv. engl.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*badminton
Joc care consta in capacitatea de a imbina anumite piese pentru a reconstitui un obiect sau o imagine. /Cuv. engl.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*puzzle
Joc care consta in introducerea mingii lovite cu un baston special in mai multe gauri aranjate succesiv.pantaloni largi, legati strans sub genunchi, cu faldurii cazand peste legatura. /<engl., fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*golf
Joc care consta in reprezentarea a doua cuvinte prin litere sau figuri combinate intre ele. [< + ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*biverb
joc cu 3 bile colorate, miscate prin lovirea uneia dintre ele cu tacul pe o masa acoperita cu postav verde; masa insasi. (< it. , fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*biliard
Joc cu 78 de carti cu figuri deosebite de cele de pe cartile de joc obisnuite. /<germ. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*taroc
Joc cu bile de lemn care se lovesc cu un ciocan cu coada lunga, facandu-le sa treaca, potrivit anumitor reguli, printr-o serie de mici arcade infipte in pamant. [< engl., fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*crochet
Joc cu mingea, care se practica pe biciclete de constructie speciala, golurile marcandu-se cu roata bicicletei. [Cf. engl. , fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*velobol
Joc cu mingea, care se practica pe biciclete speciale, golurile marcandu-se cu roata biciletei. /<fr. , engl. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*velobol
joc cu mingea pe biciclete de constructie speciala, golurile marcandu-se cu roata bicicletei. (< engl. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*velobol
Joc cu mingea practicat calare, in care mingea este lovita cu niste bastoane lungi. = polo practicat pe apa, inotatorii incercand sa marcheze puncte zvarlind mingea in poarta adversarilor. [< fr., engl. < cuv. tibetan].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*polo
Joc cu mingea practicat pe un teren de anumite dimensiuni intre doua echipe de cate unsprezece jucatori, care pot lovi mingea numai cu piciorul sau cu capul pentru a o baga in poarta adversarului. [Var. s.n. / < engl., fr. < engl. - picior, - minge].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*fotbal
joc de carti asemanator cu rummy. grup de cel putin sapte carti de aceeasi valoare, care constituie seria tipica a acestui joc. (< fr., sp. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*canasta
Joc de carti care consta in realizarea de serii de sapte carti de aceeasi valoare. /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*canasta
Joc de carti care se desfasoara intre trei sau patru persoane. [< engl. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*vist
Joc de carti care se joaca de patru persoane cu 52 de carti. Fraza centrala a unei teme in muzica de jaz. [Pron. / < engl., fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*bridge
Joc de carti care se joaca in patru (doi contra doi). /<engl., fr. (by 6W6S6e15r15g8i9o)*bridge
Joc de carti care se joaca pe puncte cu 32 de carti intre doi, trei sau patru jucatori. [< fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*belota
Joc de carti de origine sud-americana, asemanator cu rummy. Grup de cel putin sapte carti de aceeasi valoare, care constituie seria tipica a acestui joc. [< fr., sp., it. ].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*canasta
joc de carti, in care fiecare jucator dispune de cinci carti cu care poate sa castige in diferite combinatii. (< ngr., fr. , germ. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pocher
Joc de carti in care fiecare participant, dispunand de 5 carti, poate sa castige, daca are intr-adevar combinatia cea mai buna sau daca reuseste sa-i faca pe parteneri sa creada in aceasta. /<fr., engl. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*pocher
Joc de carti in care se considera castigator acel participant care aduna mai multe carti de aceeasi culoare sau valoare. /<fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*pichet
Joc de carti in trei sau patru persoane, desfasurat in mai multe tururi, in fiecare din ele urmand sa se ia sau sa nu se ia anumite carti. /<rus. fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*preferans
( ) Joc de copii constand in aruncarea unei pietricele in apa in asa fel, incat aceasta, inainte de a se scufunda, sa faca mai multe sarituri pe suprafata ei. /+ suf. ...(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ratusca
Joc de copii in care jucatorul loveste cu piciorul un obiect, facandu-l sa treaca prin mai multe patratele desenate pe pamant. /Orig. nec.(by 4W4S13e13r13g7i7o)*sotron
: joc de copii in care un jucator trebuie sa loveasca peste maini pe altul, care incearca sa le retraga cat mai repede. /v.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*fripta
joc de copii in care unul sta cu ochii inchisi pana se ascund ceilalti, apoi ii cauta; de-a mija. /Din (by 11W4S5e13r13g7i7o)*mijoarca
joc de copii in care unul sta cu ochii inchisi pana se ascund ceilalti, apoi ii cauta; de-a mijoarca. /v. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*mija
joc de copii la care participa mai multi jucatori, dintre care unul fiind closca ii apara pe altii (puii) de un jucator (gaia), care se straduieste sa-i fure; (de-a) baba-gaia. /+ (by 10W10S4e4r12g13i6o)*puia
Joc de cuvinte bazat pe asemanarea sonora a unor cuvinte cu sens diferit. /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*calambur
joc de cuvinte incrucisate constand din inlocuirea cu cifre a literelor mai multor cuvinte din acelasi domeniu, dispuse orizontal, care incadreaza un cuvant vertical. (< germ. )(by 13W14S7e7r8g1i1o)*aritmogrif
Joc de cuvinte incrucisate constand din inlocuirea cu cifre a literelor mai multor cuvinte din acelasi domeniu, dispuse orizontal, care incadreaza un cuvant vertical. [< germ. , cf. gr. - numar, - enigma].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*aritmogrif
Joc de cuvinte incrucisate, constand in substituirea cu cifre a literelor unor cuvinte. /<germ. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*aritmogrif
Joc de cuvinte intemeiat pe echivoc sau pe asemanarea ca forma a unor cuvinte deosebite ca sens; parahreza. [Pl. / < fr. , cf. - ambasador german la Paris care stalcea cuvintele frantuzesti].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*calambur
Joc de cuvinte rautacios sau glumet; gluma proasta. /Cuv. fr.(by 4W5S13e7r7g15i1o)*quolibet
Joc de cuvinte rautacios sau glumet; gluma. [Pron. / < fr. , cf. lat. - ceea ce place].(by 6W14S14e8r8g8i2o)*quolibet
Joc de echipa cu mingea in care fiecare echipa urmareste sa arunce mingea intr-un cos fixat de un stalp pe terenul echipei adverse. // Incaltaminte de sport asemanatoare unor ghete de panza cu talpa groasa, folosita in practicarea jocului de baschet. [Var. s.n. / < engl., fr. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*baschet
joc de fotbal de durata scurta, adaptat pentru copii si tineret. (< mini^1 fotbal)(by 8W2S2e10r11g4i4o)*minifotbal
joc de golf adaptat la un teren de dimensiuni reduse. (< engl., fr. )(by 12W5S6e14r14g15i8o)*minigolf
joc de noroc asemanator bacaralei, la care fiecare jucator devine pe rand bancher (2). (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*chemindefer
Joc de noroc asemanator bacaralei, la care fiecare jucator devine pe rand bancher . [Pron. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*chemindefer
joc de noroc ilegal, practicat de smecheri pe strada, la care trecatorii sunt momiti sa participe, iar apoi sunt sistematic inselati (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 7W15S15e15r9g9i2o)*albaneagra
Joc de noroc, in care castiga cel care ghiceste pe ce parte va cadea moneda aruncata in sus. /cf. rus. (by 14W7S8e1r1g2i10o)*risca
joc de noroc in care se trag la sorti numerele castigatoare; loto (2). (fig.) noroc, hazard. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*loterie
Joc de noroc in care se trag la sorti numerele castigatoare. Noroc, hazard. [Gen. / cf. fr. , it. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*loterie
Joc de origine italiana in care se urmareste a se plasa o serie de mingi de lemn cat mai aproape de o minge reper a adversarului. [< it. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*bocce
Joc de origine orientala care se joaca pe o tabla impartita in 64 de patratele albe si negre cu ajutorul a 32 de piese de valoare diferita. Miscare in cursul acestui joc prin care se pune in pericol regele sau regina adversarului. (pe cineva) = a limita jocul adversarului la apararea regelui: a tine pe cineva sub presiune. Totalitatea pieselor cu care se joaca sah (1). [Pl. / < germ. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*sah
Joc de popice practicat pe o pista moderna cu dispozitive automatizate de colectare si de amplasare a popicelor. [Pron. / < engl. ].(by 3W3S12e12r12g6i6o)*bowling
Joc de reconstituire a unui intreg din fragmente decupate. [Pron. / < engl. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*puzzle
joc de sah redus la 3^4 de patratele la care se folosesc cu cate patru figuri mai putin decat la sahul clasic. (< mini^1 sah)(by 1W9S9e3r3g11i12o)*minisah
Joc de societate cu carti sau cu mici placi prismatice de piatra, de lemn etc., marcate cu cifre de diferite culori. [Pron. / < engl. , germ. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*rummy
Joc de societate cu cartoane imprimate cu diferite numere, pe care participantii le acopera cu fise cu numerele corespunzatoare pe masura ce acestea sunt scoase, la intamplare dintr-un saculet; cartoanele, fisele acestui joc. Loterie. [Var. s.n. / cf. fr. , it. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*loto
Joc de societate format din cel putin 28 de piese plate, dreptunghiulare, insemnate cu puncte (de la 0 pana la 6). Costumatie de bal mascat, compusa dintr-o mantie neagra cu gluga. Persoana costumata in acest fel. [Acc. si / < fr., it., sp. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*domino
Joc de societate in care participantii muta piese conform unor reguli speciale pe un carton cu un anumit desen. /+ suf. $...ar$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*tintar
Joc distractiv asemanator monoverbului cu incastru, cu deosebire ca problema nu este prezentata grafic, ci literar, in versuri. [< it. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*zeppa
Joc distractiv care consta in a gasi un cuvant caruia, daca i se adauga sau i se indeparteaza pe rand cate o litera, capata de fiecare data un alt inteles. Lucru spus in termeni obscuri, greu de descifrat; enigma. [< fr. , cf. gr. - cuvant, - enigma].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*logogrif
Joc distractiv care consta in a gasi un cuvant cu doua sau mai multe sensuri, dupa cum intervine accentul. [Pl. / cf. gr. - greu, - intoarcere].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*bariotrop
Joc distractiv care consta in a reprezenta un cuvant prin litere combinate intre ele sau cu figuri, sensul acestuia reiesind din pozitia elementelor componente. = monoverb in care, prin introducerea unui cuvant sau a unei litere intr-o imagine, se obtine un cuvant nou; = monoverb ilustrat prin doua imagini, una numita "baza", iar cealalta "plus", cuvantul "plus" introducandu-se neschimbat intre literele care formeaza cuvantul "baza". [Cf. gr. - unic, lat. - cuvant].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*monoverb
Joc distractiv care consta in formarea de cuvinte noi prin inlocuirea mereu a cate o litera din cuvantul dat initial. /<fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*metagrama
Joc distractiv constand in a reprezenta trei cuvinte prin litere sau figuri combinate intre ele. [Pl. / < + ].(by 6W7S15e15r1g9i9o)*triverb
joc distractiv constand in a reprezenta un cuvant prin litere combinate intre ele sau cu figuri, sensul acestuia reiesind din pozitia elementelor componente. o~ cu incastru = monoverb in care, prin introducerea unui cuvant sau a unei litere intr-o imagine, rezulta un cuvant nou. (< it. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*monoverb
Joc distractiv constand in reprezentarea unui cuvant prin litere combinate sau prin figuri, sensul acestuia reiesind din pozitia elementelor componente. /<it. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*monoverb
joc distractiv, in doua, trei sau patru persoane, constand in formarea de cuvinte incrucisate pe o tabla, folosind jetoane pe care sunt notate literele, fiecare jucator trebuind sa obtina numarul cel mai mare de puncte prin plasarea literelor mai valoroase pe patratelele cele mai favorabile. (< engl. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*scrabble
Joc in care se exprima, prin semne, litere si figuri, un proverb, un fragment de poezie, un titlu de carte etc. Enigma, sarada. [< fr. , germ. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*rebus
Joc intre doi parteneri, constand in mutarea, dupa anumite reguli, a unor figuri pe o tabla speciala; sah. /<turc. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*satrange
Joc intre doua echipe pe un teren acoperit cu gheata sau iarba, constand in introducerea pucului sau a mingii in poarta adversarului cu ajutorul crosei. /<engl., fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*hochei
Joc national cu mingea din America de Nord, care se practica intre doua echipe a cate noua jucatori pe un teren cu patru platforme de cauciuc alb la colturi, in care jucatorii sunt feriti de lovituri. [Pron. si / < engl. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*baseball
Joc pe iarba sau pe gheata care se disputa dupa reguli asemanatoare cu cele ale jocului de fotbal, jucatorii urmarind sa introduca in poarta echipei adverse o minge mica de piele, respectiv un disc mic, cu ajutorul unei crose. [< engl., fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*hochei
Joc practicat cu bile, care sunt miscate prin lovirea uneia dintre ele cu tacul. Masa speciala folosita pentru jocul descris mai sus. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*biliard
Joc practicat intre doua echipe a cate sapte persoane, intr-un bazin special amenajat, in care jucatorii, deplasandu-se in inot, incearca sa introduca mingea in poarta adversarului; polo pe apa. /Cuv. engl.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*waterpolo
joc sportiv, asemanator cu hocheiul pe gheata, care se practica cu mingea in loc de puc in tarile scandinave, Anglia etc. (< engl. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*bandy
joc sportiv asemanator cu tenisul, practicat cu o minge mica si usoara, care se loveste cu racheta. (< engl. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*badminton
joc sportiv, asemanator cu voleibalul, foarte vechi, ce se disputa intre doua echipe a cate 5 jucatori, care trimit mingea peste o panza intinsa la mijlocul terenului. (< germ. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*faustbal
Joc sportiv care are loc intre doua echipe de cate sase jucatori pe un teren special amenajat si care consta in aruncarea unei mingi numai cu mainile peste o plasa intinsa sus la mijlocul terenului. [Pron. , var. s.n. / < engl. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*volei
Joc sportiv care consta in introducerea unei mingi intr-o serie de gropite succesive cu ajutorul unui baston special. = pantaloni de sport bufanti, care se leaga sub genunchi. = joc de cuvinte care consta in a ajunge de la un cuvant la altul trecand printr-o serie de alte cuvinte, fiecare reprezentand metagrama celui dinainte. Stofa pentru capoate de femei. [< engl., fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*golf
joc sportiv care se disputa intre doua echipe a cate 15 (13 sau 8) jucatori, cu o minge ovala care poate fi jucata cu mana sau cu piciorul. (< fr., engl. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*rugbiragbi
Joc sportiv care se practica cu mingi mici, lovite cu racheta, de catre un numar par de jucatori, pe un teren despartit in doua printr-o plasa. = joc asemanator tenisului, care se joaca pe o masa mare, cu mingi mai mici; ping-pong. [< engl., fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*tenis
Joc sportiv care se practica cu o minge ovala, manuita in egala masura cu picioarele si cu mainile intre doua echipe de cate 15 jucatori, timp de 80 de minute, in doua reprize. [Pron. , scris si , / < fr., engl. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*rugbi
Joc sportiv constand in lovirea si introducerea mingii in poarta adversarului de pe motociclete. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*motobal
Joc sportiv cu mingea, intre doua echipe, pe un teren special amenajat, care consta in introducerea mingii in poarta adversarului, lovind-o cu piciorul (sau alta parte a corpului in afara de mana). /<engl., fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*fotbal
Joc sportiv cu mingea, practicat intr-un bazin, intre doua echipe de cate 7 jucatori, timp de patru reprize a cate 10 minute, urmand sa introduca mingea in poarta adversarului. (< fr., engl. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*polo
joc sportiv, de origine italiana, la care participantii, asezati la echidistanta fata de tinta, la mijlocul terenului, incearca sa o loveasca cu niste mingi de lemn. (< it. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*boccia
Joc sportiv desfasurat intre doua echipe, pe un teren special, cu o minge ovala, care poate fi lovita atat cu piciorul cat si cu mana. /<engl., fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*rugbi
joc sportiv, din Irlanda, care se practica cu o minge de pluta imbracata in piele, condusa si lovita cu un fel de crosa. (< engl. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*hurling
joc sportiv disputat intre doua echipe a cate 6 jucatori, care consta in aruncarea unei mingi numai cu mainile peste un fileu intins sus, la mijlocul terenului. (< engl. )(by 11W4S4e4r13g13i6o)*volei
Joc sportiv in aer liber, cu bile de lemn, care, lovite de un ciocan cu coada lunga, trebuie sa treaca prin niste portite instalate pe terenul de joc. /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*crochet
Joc sportiv intre doi jucatori sau intre doua perechi de jucatori pe un teren special amenajat, constand in aruncarea mingii peste o plasa, lovind-o cu racheta. tenis jucat cu mingi mici de celuloid pe o masa speciala, despartita in doua jumatati printr-un fileu; ping-pong. /<fr. engl.(by 7W1S1e9r9g3i3o)*tenis
joc sportiv intre doua echipe a cate 11 jucatori (unul portar), fiecare echipa cautand sa introduca mingea in poarta adversa (ghiset), lovind-o cu un baston special de lemn. (< engl., fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*crichet
Joc sportiv intre doua echipe a cate patru jucatori calari, pe un teren special amenajat, care consta in introducerea unei mingi de lemn, prin lovire cu un baston flexibil, in poarta adversarului. joc sportiv intre doua echipe a cate sapte jucatori, intr-un bazin special amenajat, care consta in introducerea mingii in poarta adversarului, inotand si aruncand cu mana. /<fr., engl. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*polo
Joc sportiv intre doua echipe a cate sase jucatori, constand in aruncarea mingii peste o plasa fixata la o anumita inaltime in mijlocul unui teren amenajat special. [Var. ] /< engl. [](by 1W10S10e3r4g12i12o)*voleibal
) Joc sportiv intre doua echipe a cate unsprezece jucatori, scopul celor de "la bataie" fiind de a trimite mingea cat mai departe in teren (lovind-o cu un bat), pentru a-l putea parcurge si a se intoarce la linia de asteptare, fara a fi atinsi cu mingea de cei de "la prindere". /Orig. nec.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*oina
Joc sportiv intre doua echipe constand in introducerea mingii cu mana in poarta adversarului. [Sil. /<engl. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*handbal
joc sportiv intre doua echipe de cate 11 jucatori, care cauta sa introduca mingea, jucata doar cu piciorul si capul, in poarta adversa. (< engl., fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*fotbal
joc sportiv intre doua echipe de cate 1^8 jucatori, care lovesc niste bile cu un ciocan de lemn, facandu-le sa treaca printr-o serie de mici arcade dispuse dupa un anumit traseu. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*crochet
Joc sportiv intre doua echipe de cate unsprezece sau sapte jucatori, in care se arunca mingea cu mana si se cauta a o introduce in poarta echipei adverse. [Pron. si / < engl. , cf. - mana, - minge].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*handbal
Joc sportiv intre doua echipe in care fiecare dintre jucatori se straduie sa plaseze mingea in poarta adversarilor, servindu-se de un baston de lemn. /<engl., fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*crichet
joc sportiv intre doua echipe, pe motociclete, care urmaresc sa introduca mingea in poarta adversa. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*motobal
joc sportiv intre echipe a cate 7 (sau 1^1) jucatori, in care se arunca mingea cu mana, cautand a o introduce in poarta adversa. (< germ. , fr., engl. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*handbal
joc sportiv (la americani) intre doua echipe a cate 9 jucatori, asemanator cu oina. (< engl. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*baseball
Joc sportiv nord-american, practicat intre doua echipe de cate noua persoane (jucatori), foarte asemanator cu oina. /Cuv. engl.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*baseball
Joc sportiv, originar din China si Japonia, asemanator cu tenisul, practicat cu o minge mica prevazuta cu pene sau un fel de aripioara de plastic, care se arunca cu racheta. [Pron. / < engl. , cf. - oras in Anglia].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*badminton
Joc sportiv originar din Irlanda, care se practica cu o minge de pluta imbracata in piele, condusa si lovita cu un fel de crosa, si care trebuie introdusa in poarta adversa. [Pron. / < engl. ) (by 2W2S10e11r4g4i12o)*hurling
Joc sportiv pe echipe, in care mingea este lovita de pe motocicleta sau cu motocicleta si introdusa in poarta adversa. [Cf. fr. , engl. - minge].(by 1W2S10e10r11g4i4o)*motobal
joc sportiv pe iarba sau pe gheata, care se disputa intre doua echipe, jucatorii cautand sa introduca in poarta adversa o minge mica din cauciuc presat, respectiv pucul, cu ajutorul unei crose. (< engl., fr. )(by 14W14S7e8r8g1i2o)*hochei
Joc sportiv, practicat intre doua echipe a cate cinci jucatori, care tind sa introduca mingea cu mana intr-un cos fixat pe un stalp de pe terenul echipei adverse. /<engl., fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*baschetbal
Jocul de golf adaptat la un teren de dimensiuni reduse. [< engl., fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*minigolf
jocuri ...ce = jocuri care aveau loc din patru in patru ani la Delfi, in Grecia, in cinstea zeului Apolo. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*pitic
jocuri organizate in Grecia antica o data in patru ani, consacrate luptei zeului Apolo cu balaurul Piton. /<fr. (by 13W14S14e7r8g1i1o)*pitice
jonctiune; locul de unire a doua formatiuni anatomice. (< lat. , fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*junctura
Josnicie, marsavie, ticalosenie. [Pron. , gen. / < lat. , cf. fr. , cf. it. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ignominie
Jucarie care produce un sunet asemanator cu bazaitul insectelor. [Sil. ] / + suf. $...toare$(by 12W5S5e14r14g7i7o)*bazaitoare
Jucarie constand dintr-o bucata de hartie sau din panza fixata pe un cadru dreptunghiular de lemn, care, tinuta de o sfoara lunga, se inalta in aer, cand bate vantul. /<sl. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*zmeu
Jucarie (de origine japoneza) alcatuita dintr-un mosoras, care se arunca in sus si se prinde pe o sforicica legata intre doua betisoare. [< fr., it. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*diabolo
jucarie dintr-o scandura pe doua roti, cu un dispozitiv de directie in fata, care se pune in miscare prin impingerea cu un picior. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*trotineta
Jucarie dintr-un disc scobit care poate fi facut sa urce sau sa coboare cu ajutorul unei sfori. (din fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*yoyo
Jucarie formata dintr-o scandura asezata pe doua roti, cu un dispozitiv de directie in fata si care se pune in miscare prin impingerea cu un picior. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*trotineta
... Jucarie rudimentara folosita de copii pentru a fluiera; suieratoare. [Sil. ] / + suf. ...(by 1W9S9e3r3g11i11o)*fluieratoare
Jucarie ru-dimentara, folosita de copii pentru a suiera; fluieratoare. [Sil. ] /suf. $...atoare$(by 4W4S4e13r13g6i6o)*suieratoare
Jucator care face parte din linia de fund (a unei echipe de fotbal, de rugbi etc.) si indeplineste functii de aparator al portii. /+ suf. ...(by 9W2S3e11r11g5i5o)*fundas
Jucator care se gaseste la invalmaseala intre cei doi pilieri, avand sarcina de a talona. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*taloner
jucator de rugbi care se gaseste in invalmaseala, intre doi pilieri, avand sarcina de a talona. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*taloner
Jucator din linia de atac a unei echipe de fotbal sau de handbal, care ocupa locul din dreapta sau din stanga centrului inaintas. [Cf. lat. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*inter
jucator din linia de atac a unei echipe de fotbal sau de handbal care ocupa locul din dreapta sau din stanga centrului inaintas. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*inter
Jucator dintr-o echipa de handbal sau de fotbal care ocupa locul de langa jucatorul din centru. /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*inter
Jucator la fotbal care are insarcinarea de a supraveghea pe centrul inaintas advers, pe care il stopeaza cand acesta inainteaza cu mingea. // Ceasornic de precizie care inregistreaza minutele, secundele si zecimile de secunda, uneori si sutimile de secunda, avand si o scara de viteze. [< engl. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*stoper
jucator retras din sportul competitional datorita varstei, care joaca intr-un meci amical, sau demonstrativ. (< engl. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*oldboy
Jucator retras din sportul competitional datorita varstei, care joaca intr-un meci amical sau demonstrativ. [Pron. , pl. / < engl. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*oldboy
Jucator slab, care face greseli la jocul de carti, la biliard etc.; ageamiu, neindemanatic. [< fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*mazeta
jucator slab (la jocul de carti, la biliard etc.); (p. ext.) ageamiu. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*mazeta
Judecare a unui diferend facuta de persoane special autorizate. = Instanta care rezolva anumite litigii dintre institutii de stat, intreprinderi etc. Conducere a unei competitii sportive. Hotarare data de un arbitru sau de o comisie de arbitri. [< fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*arbitraj
Judecata care contrazice logica. Negare a gandirii logice ca mijloc stiintific de cunoastere autentica, practicata de sceptici, mistici si fideisti. [Pl. / cf. germ. < gr. - fara, - ratiune].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*alogism
Judecata care reda intr-o forma concisa o parere cu privire la viata; sentinta, maxima, cugetare. Enunt care sugereaza un adevar teoretic. [< fr. , cf. gr. - definitie].(by 10W10S3e4r4g12i12o)*aforism
Judecator al inchizitiei. Anchetator necrutator, aspru. [Cf. it. , fr. , lat. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*inchizitor
Judecator angajat in probleme de despagubire, de restituire etc. [< lat. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*recuperator
Judecator care detinea prima treapta ierarhica in magistratura. Suplinitor. // = membru al unui organ de partid sau de stat care exercita atributiile titularului in lipsa lui, avand drept de vot consultativ. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*supleant
Judecator care facea parte dintr-un tribunal penal instituit de Dracon la Atena. [< fr. , gr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*efet
judecator dintr-un tribunal penal, instituit de Dracon la Atena. (< fr. , gr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*efet
Judecator musulman care exercita functii civile si religioase. [Sil. ] /<turc. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*cadiu
Jug mic, triunghiular, care se pune pe gatul porcilor si al altor animale ca sa nu poata trece in locurile ingradite. /<sb. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*juleu
Jumatatea luminata a discului Lunii. Semn simbolic al islamismului. Imperiul otoman; mahomedanismul. [< + , dupa fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*semiluna
Jumatatea unui centenar; implinirea a cincizeci de ani de la producerea unui eveniment insemnat; celebrarea acestui eveniment. [< + ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*semicentenar
jumatatea unui centenar; implinire a cincizeci de ani de la producerea unui eveniment; celebrarea acestuia. (< semi centenar)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*semicentenar
jumatate de diametru. o ~ aparent = unghiul sub care se vede de pe Pamant jumatate din diametrul discului Soarelui, al Lunii sau al altei planete. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*semidiametru
Jumatate de diametru. = unghiul sub care se vede de pe Pamant jumatate din diametrul discului solar sau lunar. [Pron. / cf. it. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*semidiametru
jumatate de piramida, rezultata printr-o sectiune transversala. (< semi piramida)(by 7W8S1e1r9g10i3o)*semipiramida
Jumatate de sfera. = fiecare dintre cele doua jumatati ale creierului mare. Fiecare dintre cele doua jumatati ale globului pamantesc, delimitate de primul meridian sau de ecuator. Fiecare dintre cele doua jumatati ale sferei ceresti. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - jumatate, - sfera].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*emisfera
Jumatate dintr-o hartie de scrisoare, folosita pentru scurte comunicari. V. [< fr. ].(by 10W4S4e4r13g13i6o)*memorand
jumatate dintr-o hartie de scrisoare, pentru scurte comunicari. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*memorand
(jur.) a inlocui pe cineva, a se substitui cuiva in exercitarea anumitor drepturi sau obligatii. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*subroga
Juramant de credinta facut de un vasal seniorului sau; raport dintre vasal si senior; supunere catre suzeran. Semn de respect, de admiratie pentru cineva. [Pron. , pl. , var. s.n. / < lat. , it. , cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*omagiu
(jur.) anulare a unui contract, a unui act etc. datorita unui viciu radical. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*resciziune
(jur.) aplicare, administrare a unei pedepse, amenzi etc. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*inflictiune
jurat. o curte cu ~ i = organ de jurisdictie cu caracter penal format din juri. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*jur
(jur.) care anuleaza un act incheiat sau constituie o piedica. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*dirimant
(jur.) care cauta sa castige timp, sa intarzie o decizie. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*dilatoriu
(jur.) care constrange o persoana la comiterea sau la abtinerea de la savarsirea unui fapt. o clauza ie = clauza penala intr-un contract civil, menita sa asigure mai bine executarea acestuia; daune ii = daune care rezulta dintr-o clauza penala a unui contract. (< fr. , lat. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*cominatoriu
(jur.) care nu a suferit pagube, pierderi, rani; teafar, nevatamat. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*indemn
(jur.) care nu este supus unei obligatii, liber de ceva. (< fr. , lat. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*exempt
(jur.) care produce rezilierea la anularea unui contract. o pact ~ = clauza intr-un contract care prevede anularea de drept, cu efect retroactiv, a acestuia, daca una din parti nu-si respecta obligatiile. (< fr. , lat. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*comisoriu
(jur.) care trebuie executat. o formula ie = formalitate necesara pentru executarea unei hotarari judecatoresti; titlu ~ = act investit cu formula executorie. (< fr. , lat. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*executoriu
(jur.) cedarea de catre creditor a venitului unui bun imobil apartinand debitorului. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*antihreza
(jur.) cel care garanteaza pentru altul, obligandu-se sa-i plateasca datoriile. (< fr. , lat. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*fideiusor
(jur.) cel care intervine intr-un proces sau in vederea emiterii unui act. (dupa fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*intervenient
(jur.) cel care introduce o cerere de revizuire a unui proces. (< revizui + -ent)(by 3W12S12e5r6g14i14o)*revizuent
(jur.) cel in fata caruia se obliga o alta persoana sa execute obligatiile la beneficiar. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*stipulant
(jur.) cerere ~a = cerere prin care un parat cere reclamantului acelasi lucru cerut lui din reclamant in fata aceleiasi instante; reconventiune. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*reconventional
(jur.) declaratie facuta in calitate de martor; marturie. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*depozitie
(jur.) declaratie solemna si verbala prin care testatorul confirma ca dispozitiile din testamentul scris exprima vointa sa. (< fr. , lat. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*nuncupatie
(jur.) deposedare de un lucru obtinut legal, suferita in urma unei sentinte sau a unui drept exercitat intr-un anumit fel de cineva. (< fr. , lat. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*evictiune
(jur.; despre bunuri) care este distrus, intrainat de la prima intrebuintare. (< lat. , dupa fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*consumptibil
(jur.; despre bunuri) care este in indiviziune; nedivizat, intreg. (despre persoane) care poseda o proprietate in indiviziune. (< fr. , lat. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*indiviz
(jur.; despre lucruri) care poate fi inlocuit, in cazul unei obligatii, cu altul de aceeasi natura. (< fr. , lat. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*fungibil
(jur.; despre o cauza, o pricina) care trebuie judecat in primul rand. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i4o)*prejudicial
(jur.; despre o persoana) a face ca o alta personaa sa sufere o evictiune. (dupa lat. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*evinge
(jur.; despre persoane; si s.) care detine un drept personal de creditor pe baza unui act sub semnatura privata. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*chirografar
(jur.; despre procese, judecati) care poate avea ulterior curs; care poate fi deschis ca procedura. (< it. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*procedibil
(jur.) dispozitie testamentara prin care se lasa un bun, o obligatie etc. cuiva. bunul insusi. (< lat. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*legat
(jur.) dispozitii suplimentare de drept roman care se adaugau la o lege. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*novele
(jur.) domeniu al criminalisticii care elaboreaza metodologia de cautare, descoperire si exa-minare a urmei de miros lasata de infractor. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*odorologie
(jur.) drept acordat unei persoane de a lua o anumita parte dintr-un bun inainte de partaj. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*preciput
(jur.) = drept de care se bucura cineva printr?un contract sau printr-o lege, de a fi preferat dintre mai multi cumparatori. (< fr. preemption)(by 14W8S8e1r1g10i10o)*preemptiune
(jur.) drept de luare imediata in posesiune a unei mosteniri legale, fara autorizatia prealabila a justitiei. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*sezina
(jur.) drept de proprietate asupra unui bun exercitat de mai multe persoane in acelasi timp, avand fiecare o cota-parte care nu poate fi determinata material. (< fr. )(by 10W10S3e4r4g12i13o)*indiviziune
(jur.) drept platit pentru siguranta drumurilor in vechiul drept francez. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*vienaj
(jur.) drept prin efectul caruia partea unui mostenitor, a unui legatar creste, ca urmare a inlaturarii de la succesiune a altor persoane. (dupa fr. )(by 4W12S12e13r6g6i15o)*acrescamant
jur. Fapta mai multor persoane de a savarsi in mod ocazional o singura infractiune, care prin natura ei ar putea fi comisa si de catre o singura persoana.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*jur
(jur.) furt de bani publici comis de catre un manuitor al lor. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*peculat
(jur.) garantie depusa de cineva pentru datoria altcuiva. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*fideiusiune
(jur.) (hotarare) prin care se declina competenta. o ~ de competenta = hotarare prin care o instanta constata incompetenta ei si inainteaza cauza la o instanta competenta. (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*declinatoriu
(juridic) persoana careia i se imprumuta un bun printr-un contract de comodat.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*juridic
(jur.) in privinta caruia nu se poate face apel. care nu poate fi schimbat, modificat. (< it. )(by 9W9S3e3r3g12i12o)*inapelabil
(jur.; in trecut) evadare savarsita de mai multe persoane actionand sub influenta unei sugestii colective. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i8o)*atrupament
Jurist angajat oficial pentru solutionarea proceselor judiciare in cadrul unei instante judecatoresti; judecator. /<lat. $judex, ...icis$(by 7W15S15e9r9g2i2o)*jude
jurist, expert in procedura (1), in dreptul procesual. (< procedura + -ist)(by 14W8S8e1r2g10i10o)*procedurist
(jur.; la romani) edict ~ = edict prin care preotul interzicea anumite lucruri; prohibitiv. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*prohibitoriu
(jur.) mod de dobandire a unei proprietati prin alipirea unui bun la altul mai important. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g8i9o)*accesiune
Jurnalist specializat in realizarea reportajelor; autor de reportaje. operator care filmeaza pentru jurnale cinematografice sau pentru filme documentare. /<fr. , germ. , engl. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*reporter
(jur.) orice mijloc viclean folosit pentru a determina pe cineva sa incheie un contract in defavoarea lui. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*dol
(jur.) persoana care are drept de superficie. (< superficie + -ar)(by 5W14S14e7r8g1i1o)*superficiar
(jur.) presupus a avea existenta legala. o casatorie ~a = casatorie incheiata de bunavoie, dar in necunoasterea unor cauze ce impiedica validitatea ei. (< fr. , lat. )(by 15W1S1e9r10g3i3o)*putativ
(jur.) prevedere, clauza introdusa intr-un contract, tratat etc. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g4i12o)*stipulatie
(jur.) principiul ~tatii = principiu potrivit caruia o lege nu poate produce efecte si pentru trecut. (< ne retroactivitate)(by 8W8S2e2r10g11i4o)*neretroactivitate
(jur.) privilegiu care dispenseaza de o obligatie, de o datorie etc. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e6r14g15i8o)*exemptiune
(jur.) referitor la prescriptie, la aplicarea unor norme. (< engl. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*prescriptiv
(jur.) restrangere prin hotarare judecatoreasca, dupa moartea unei persoane, a liberalitatilor (donatii, legate) facute de ea prin incalcarea drepturilor unor mostenitori. (< fr. )(by 10W10S10e4r4g12i13o)*reductiune
(jur.) situatie in care doua instante diferite, dar de acelasi grad, au fost sesizate sa solutioneze acelasi caz. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*litispendenta
(jur.) somatie, in dreptul roman, facuta unui martor de catre persoana care il citeaza pentru marturie. (< lat. , fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*vagulatie
(jur.) stingere a unor obligatii prin intrunirea de catre aceeasi persoana a calitatilor de debitor si creditor. (< fr. , lat. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*confuziune
(jur.) stingere a unui proces dupa un anumit timp; perimare. (< fr. , lat. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*peremptiune
(jur.) transmitere a unui bun, a unui drept de la o persoana la alta. drept care, in unele tari, acorda mostenirea cu preferinta fiicelor din prima casatorie decat fiilor din a doua. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*devolutiune
KAKEMONO s.n. Pictura japoneza pe rulouri de matase care se desfasoara vertical.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*kakemono
Kantianism. Tendinta de a se inspira din doctrina lui Kant. [Cf. fr. , it. < Kant - unul dintre intemeietorii idealismului clasic german].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*kantism
Kene este unul dintre cele mai rele sindrome de emo.Poate cauza dorinta de a cere ban pe propiul tau account. Dupa tratare cel care a ascapat isi va face un account cu numele <nume>isback(by 13W13S6e7r15g15i9o)*kene
KINETOGRAFIE, kinetografii, s.f. = 1. sistem de semne ("sistema segnico", cf. Laban, initiatorul teoriei)care reprezinta prin intermediul graficelor realitatea miscarii. 2. kinetografia este de asemenea un sistem analitic care descrie posibilitatile corpului uman de miscare in spatiu. Instrumentele conceptuale ale kinetografiei (prescurtat KIN) sunt categoriile pe care omul le foloseste pentru a isi organiza perceptiile: spatiul, timpul si forta.(by 13W13S6e6r15g15i8o)*kinetografie
Kleampa, klempe, s.f. 1. Jargon folosit pentru a identifica o persoana cae isi insuseste neautorizat munca altora, cu scopuri diverse.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*kleampa
Kleampa, klempe, s.f. 1. Persoana care obisnuieste sa plagieze. 2.Persoana care isi insuseste munca altora spre a face profit.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*kleampa
klj'go'hkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk(by 10W3S4e12r12g6i6o)*kljgohkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk
[-KNEHT] infanterist german mercenar din timpul razboaielor religioase purtate in sec. XV si XVI. (< germ. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*landsknecht
Krapy, cuvant de provenienta ROMA. 1. este un tigan imputit care se crede mare fan Zalam..... 2.Gay care arde in flacari cu gura plina de excremente. 3.Mare razboinic care mereu maore cu full initiate 4. Cel mai bogat tzigan (plm) cumapra santa cu 19,7 o vinde cu 19,2 si cik :"yaso coaie am castigat 500k" :))!! Deci krapy e doar o supapa pt toti care au incredere in el. :-"(by 6W6S15e15r8g9i2o)*krapy
la adultii tineri; corneea se subtiaza si isi schimba forma; poate lua forma unui ochi(by 11W11S4e5r13g13i14o)*afectiune
(La albina si alte insecte) Ac. - Virf ascutit. - Ac cu gamalie, ac , cui. - Imbold. Sl. "spin" (Miklosich, 35; Cihac, II, 21), cf bg. "ac, virf ascutit". Der. , s.n (virf, culme; tibia); , vb. (a impunge; a imboldi; a casca ochii); adv. (oblic, piezis); , s.f. (secara); vb. (a incrusta); , s.n. (stimulent, indemn); vb. (a intepa; a imboldi, a incita); adj. (care inteapa). este der. postverbal de la , introdus artificial de literatura (cf. fonetismul cu in loc de ) si fara circulatie populara. Din aceeasi familie trebuie sa faca parte , s.f. (prajina subtire, par lung; tulpina), chiar daca vocalismul prezinta vreo dificultate; der. , adj. (atos); , s.m. (Olt, bat); , s.f. (peste, Alburnus bipunctatus).(by 6W6S14e15r15g8i8o)*bold
(la Anaxagora) cele mai mici particule materiale, infinit divizibile, ale corpurilor, care contineau in sine toate calitatile posibile. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*homeomeri
(la arabi) piatra neagra care insotea tribul in deplasarile sale, purtata ca obiect sacru, ocrotitor, intr-un cort montat pe o camila, cu un cortegiu de prezicatori, tobosari si femei dansand. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i3o)*betyl
(la Atena) timpul in care pritanii celor zece triburi erau in functie. (< fr. , gr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pritanie
(la autorii latini) aliteratie a unor consoane greu de pronuntat. (< lat. , gr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*disproforon
(la baschet, volei etc.) scurta intrerupere regulamentara a jocului acordata de arbitru la cererea antrenorului sau a capitanului de echipa. (< engl. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*taimaut
(la Bergson) omul primitiv care isi faurea singur uneltele necesare. (< lat. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*homofaber
labilitate morbida a atentiei, insotita uneori de stari de excitatie, care se observa in psihozele organice cu tulburari de constiinta. (< fr. )(by 7W15S15e1r9g9i3o)*hipermetamorfoza
Labirint. Incurcatura, invalmaseala. [Pl. / < fr. , it. , cf. - arhitect grec, presupus constructor al labirintului]. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*dedal
laborator echipat pentru a reproduce artificial orice climat. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*climatron
Laborator echipat pentru a reproduce artificial orice climat. [Pl. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*climatron
Laborator (la o farmacie, la o institutie etc.). Loc unde se unelteste ceva, unde se urzesc intrigi, comploturi. [Cf. fr. , lat. , germ. ].(by 11W4S13e13r7g7i15o)*oficina
(la brahmani) nume dat vaduvei care era arsa pe rugul funerar alaturi de corpul sotului defunct. ritualul insusi. (< fr. )(by 6W6S14e14r8g8i8o)*sati
la care ciclul vital are loc de doua ori in cursul aceluiasi an. [< fr. , cf. lat. - de doua ori, < volvere - a evolua].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*bivoltin
La care diviziunile ating jumatate din latimea limbului. [< fr. , cf. lat. - pana, - divizat].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*penatifid
La care diviziunile trec de jumatatea limbului, fara sa atinga axa frunzei. [< fr. , cf. lat. - pana, - impartit].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*penatipartit
La care elementele de reproducere care se unesc pentru a produce celula-ou sunt asemanatoare. [Var. adj. / < fr. , cf. gr. - egal, - casatorie].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*izogam
La care fructul se formeaza direct pe tulpina. [Pron. / cf. gr. - tulpina, - fruct].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*caulocarp
La care legaturile dintre elemente asigura o miscare univoc determinata a oricarui element condus. [< fr. , cf. gr. - legatura, - drum].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*desmodrom
La care participa doua parti. [Dupa fr. , cf. lat. - de doua ori, - impartit].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*bipartit
La care perechile succesive sunt dispuse in cruce. [Cf. fr. , cf. lat. - incrucisat]. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*decusat
La care portiunea inferioara a frunzei invaluie ramul sau tulpina ca frunzele gramineelor. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*vaginant
La care staminele concresc prin anterele lor, formand un tub prin care trece stilul pistilului. // (sg. sinantera) Alta denumire pentru familia compozeelor. [< fr. , cf. gr. - impreuna, - floare].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*sinanter
La care un element al celei de-a doua multimi are un antecedent mai putin. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*surjectiv
Lacasul poeziei; poezie; poetica. [< fr. cf. - munte in Grecia consacrat lui Apolo si muzelor].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*parnas
(la catolici) cruce monumentala, reprezentand imaginea lui Isus rastignit, in apropierea unei biserici; (p. ext.) cruce de lemn ridicata la raspantii, pe marginea drumurilor etc. (< lat. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*calvariu
Lac de litoral provenit din inchiderea totala sau partiala a unui golf de mare printr-un cordon litoral. [Pl. / cf. it. , cf. lat. - adancitura].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*laguna
La cel mai inalt grad; in masura cea mai mare; prin excelenta. /<fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*eminamente
Lacomie mare la mancare. Cupiditate, lacomie. [Cf. fr. , lat. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*voracitate
Lacom, mancacios, nesatul; imbelsugat, incarcat. [Pron. / < fr. , cf. - gigant, fiul lui Gargantua, erou creat de Rabelais].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pantagruelic
Lacom, pasionat, doritor de ceva. Lacom, nesatios, stapanit de patimi. [< fr. , cf. it. < lat. ].(by 2W11S11e11r5g5i13o)*avid
Lac pe baza de nitroceluloza; plastifiant, solvent sau colorant intrebuintat la fabricarea acestui lac. [< - nume comercial].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*duco
Lacrimare abundenta. [Pron. / < fr. , cf. gr. - lacrima, - a curge].(by 4W4S5e13r13g7i7o)*dacrioree
lac sarat din zonele de stepa si de semidesert, care seaca in perioadele secetoase. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*sot
Lac sarat din zonele de stepa si de semidesert, care seaca in perioadele secetoase; solul din jurul unui asemenea lac. [< fr. , cf. ar. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*sot
lacuna,-a 1.Spatiu gol in interiorul a ceva.2.Intrerupere involuntara in inlantuirea unor idei.3.(Fig.)Carenta ,lipsa. S.f,g.-d. art. lacunei ,pl.lacune(by 4W4S12e12r6g6i14o)*lacuna
Lacusta subtire, decolorata, cu apendicele foarte alungite, care traieste in cavernele din regiunile mediteraneene. [< fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*dolihopod
Lada cu incuietoare folosita pentru pastrarea si transportarea diferitelor obiecte (mai ales de imbracaminte). /<pol., ucr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*cufar
Lada de forma speciala in care se pune mortul pentru a fi inmormantat; cosciug. [Sil. ] /<ung. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*sicriu
Lada de forma speciala in care se pune mortul pentru a fi inmormantat; racla; sicriu. /<sl. (by 14W8S8e1r2g2i10o)*cosciug
Lada mare cu capac (si cu incuietoare) in care se pastreaza diferite obiecte (imbracaminte, rufe etc.); cufar. /<turc. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*sunduc
LADA s.f. 1A?. Cutie mare facuta din scanduri, in care se impacheteaza, se pastreaza sau se transporta o-biecte. 2A?. Mobila de lemn in format de cutie mare, lunA?garea a, in care se pastreaza haine, rufe, etc.; cf. lacra. LadA? = cista, arca. ANON. CAR., LEX. MARS. 101. Le-avem tot in lada si le inem tot ascunse, LET, III 284/43. Cine vreodata norocul supt lacata si norocirea in lada si-au incuiat? CANTEMIR, IST. 07. Incredin am la mana dumA?nealor cinsti ilor negu atori a cinstitai Cumpanii Sibiului i la lada Cumpanii.., fl. 2.208 (a. 1751). IORGA, S. D. XII. 59. Pecetluite Iadele cu pecetea Domneasca, MAGAZ. IST. I 127B. Sa-i deschiza lada lui. BARAC, T. 75. Biblioteca tatalui meu... era intro lada mare.- c. NEGRUZZI, I 10. El scoase din fundul unei lazi Iiarbuite... o cute, o perie si o naframa, EMINESCU, N. 21. incepura a scoate din lada babei valuri de panza, CREANGA, P. 14. Sa aduca fel de fel de cutii, de tronuri si de lazi, ISPIRESCU, L. 349. Sa-i puna chiar pe fundul lazii. RETEGANUL, P. IV 26/6. Bate, Doamne, pe lelea, De ce sa pierdut cheia, Ca ramas lada'ncuiata Si ea umbla neschimbata, JARNIK-BARSEANU, D.. 424, cf. MANDRESCU, L. P. 30/10.# A trai cu banii'n lada: bine, fericit si in liniste, ZANNE, P. V 68. A nu avea lada cu cineva = a trai rau cu cineva, a nu fi in termeni buni. ib. III 203. L-a prins la lada = cu ma a 'n sac. PAMFILE, J. II. Lada la mine si cheia la tine = a fi la dispozi ia cuiva. ZANNE, P. III 202. || Spec. Lada de Brasov: zuA?gravita frumos pe dinafara si adesea si pe dinaunA?tru. Lada de zestre = in care se pune si se pasA?treaza zestrea miresei. Pe alocuri se mai numeste tron. Zestrea se compune din lada si zestrea propriu zisa, care cuprinde si ea panzeturi si pe-rini. PAMFILE, I. C. 409. Zestrea sade in lada Si el cu sluta in vatra = cand unul se insoara numai pentru zestre, ib. IV 693, cf. I 555, III 201, IV 492. [ (Transilv.) Lada bisericii = casa in care se ine averea bisericii. CADE. / Lada de bani sau de fier = casa de bani sau de fier. POLIZU, CADE. | Lada de gunoiu sau gunoaie) : in care se aduna gunoaA?iele dintro casa. Jos se zareste lada de gunoaie. C. PETRESCU, C. V. 215. / (Bucov.) Lada orasului = casa primariei. Contribu ii din lada orasului. SBIERA, F. 365. / Lada de hingheri: in care hinA?gherii inchid cainii prinsi. BOTEZ, B. 25, / (La moara) Postava (in care curge faina). PAM-PILE, I. C. 186, cf. H. x 130, 413, 436, 506. / (La trasura) Cutia de scanduri care sta la spatele traA?surii. Boneta si celelalte sunt in lada dela trasura. CONTEMPORANUL, II 245. / (La luntre) Caciu. DAMA?, T. 126, PAMFILE, I. C. 72. / (La teasc) Cos. ib. 222.// P. ext. Con inutul unei lazi, O lada de car i, SAINEANU, D. U. 3A?.(Prin Transilv. si la Romanii din Iugoslavia) Sicriu, cosciug, GIUGLEA-VALSAN, R. S. 360, CABA, SAL. Coparseul (ii zic mai mult a??lada") se face numai din scanduri late de brad. DENSUSIANU, T. H. 246. Pune sicriul (lada) in car.SEZ. I 53/21. 4A?. (Prin Transilv. si Banat) Saltar, cutie (a mesei), chichi a. Lada mesei = cutia mesei. LB. Lada caru ei = chichi a. Com. C. LACEA, 5A?. (Mold.) Joc aranesc. H. X 490. (Plur. si gen.-dat. sing. (neart.) lazi, rar lade. / Diminutive: (cf. sarb. ladica) ladi a s. f. (plur. -di e, prin Mold. -di i) = lada mica; spec. saltar, cutie, chichi a.; (la albinarit) cosni a, uleu (BraA?sov). Com. ARON. Ladicze = cista, arca. ANON. CAR. Fura tingirile cu bucate... si le ascundeau in ladi a trasurei. GHICA, s. 76. Sa vada de-s inchise... ladi a, portofoliul. C. NEGRUZZl, II 209/19. PapaA?galul alb... de pe ladi a caterincei. C. PETRESCU, I. II 122. Sa-mi descuiu ladi ele. TEODORESCU, P. P. 193, cf. SEZ. III 237/17, 239/15, GOROVEI, C. 265; a?? (mai pu in intrebuin ate:) ladA? a a. f. L' au intalnit cele noua fete Cu a lor ladu e 'n Spete. MARIAN, D. 280, Cf. TEODORESCU, P. P. 366b; IadicioA?ra s. f. Ladicsoare = cistula, arcula. ANON. CAR.; ladisoA?ra. s.f.=cutie (mica). HERZ.-GHER. ; ladA?ie s. f. = lada, ladi a (Jina, in Transilv.) GR. S. VI 239; a?? ladioA?ra s. f. (pronun . -di-oa-?) = parte a luntrei. H. II 319; a?? lada A?ie (lada ie LB.) si lada A?ica (plur. - uici) s. f. = Iada mica (PAMFILE), caseta. O lada ui... cu scriA?sori (Moldova), IORGA, S. D. XX. 139. Lada ui de scandura, ECONOMIA, 211. O lada uie de argint. SINCAI, HR. III 160/33. Pe velin a lada uii era o mana de parale. SAM. I 218. Sa dea ostasilor (lui Trebellie) lada uici de aur si de argint. SINCAI, HR. I 136/7. / Augmentativ: ladA?iu s. a. = lada mare (LB. T. PAPAHAGI, M.); mobila care serveste ziua ca banca, iar noaptea ca pat (PAA?CALA, M. R. 415) ; lada, postava (la moara DAME. T. 153). Nu trebue lasate gainile sa se culce pre mese, ladoaie. ECONOMIA, 107, cf. PAMFILE, I. c. 186. Scoate coasta din ladoiu. MANDRESCU, L. p. 156/17. Tu nespalatule, ce sezi pe ladoiu? SEZ. VII 90./ Nomen agentis: ladA?r(iu) = caA?sier comunal (Jina, in Transilv.). PASCA, GL.I a?? Din germ. Lade, direct (in sensul 4A?) sau prin mijlocire ungureasca (lA?da), poate si slava (serbo-croat lad, pol. lad, rut. lado). (by 5W6S14e14r8g8i1o)*lada
(la diferite jocuri de carti) cuvant care arata ca un jucator nu vrea sau nu poate sa deschida jocul. o ~ parol = formula rostita de un jucator care nu vrea sau nu poate sa participe la joc in turul respectiv. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*pas
La fel, asemenea (ca natura, fel, cantitate etc.). Uniform. Care se suprapune exact. (; si ) Care este de acelasi rang, de aceeasi valoare. [< fr. , cf. lat. ].(by 7W7S1e1r9g9i10o)*egal
La fel, egal, asemanator intru totul cu ceva sau cu cineva; aidoma. [Cf. fr. , it. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*identic
la fel si cu douazeci si doua sau douazeci si doi iunie sau oricare alta luna pt. ca in dex nu am gasit daca stie cineva sa posteze explicatia la definitia lui doi sau doua(by 6W14S14e8r8g1i10o)*vreau
lagar (II) axial in care se poate roti pivotul unui arbore. (< fr. )(by 11W11S11e5r5g13i14o)*crapodina
Lagar militar fortificat, construit de-a lungul cailor de comunicatie sau in punctele strategice importante. /<lat. $castra, ...orum$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*castru
(la greci) divinitati ale infernului menite sa pedepseasca crimele, reprezentate cu parul ravasit, impletit cu serpi; (la romani) furii. (< fr. , gr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*erinii
(la greci si la romani) corp de iluminat in care ardea o festila inmuiata in ulei. (< lat. )(by 10W3S4e4r12g13i6o)*lucerna
(la greci si la romani) poem dramatic si didactic in care se biciuiau moravurile si ale carei personaje reprezentau satiri. poezie lirica in care sunt ridiculizate si biciuite anumite defecte, moravuri etc. din societate. scriere, cuvantare etc. cu caracter de critica biciuitoare. (< fr. , lat. )(by 1W2S10e10r4g4i4o)*satira
La inceput; in primul rand; inainte de toate; dintai. , inainte de toate. (pentru) prima oara (sau data). /<lat. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*intai
(la jocul de bacara) totalitatea mizelor depuse de jucatori. (< it., fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*banco
(la jocul de carti) 1. actiunea de a separa cartile considerate inutile. 2. carte astfel considerata. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*defosa
(la jocul de carti) a se debarasa, jucand-o, de o carte pe care o considera inutila in jocul sau. (< fr. )(by 2W11S11e11r5g5i13o)*defosa
(la jocul de carti) carte a unui adversar intre doua carti, una imediat inferioara si alta imediat superioara aceleia pe care o joaca acesta. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*furseta
(la jocul de carti) depunerea, eliminarea din mana a uneia sau mai multor carti. (< de^1 carte)(by 10W3S3e11r12g5i5o)*decartare
(La judo) Decizie de arbitru care acorda unui jucator 5 puncte pentru executarea unui procedeu sportiv. (cuv. jap.)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*yuko
(la Kant; peior.) inclinatie pentru argumentarea adevarului. (< germ. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*filodoxie
Lama chitinoasa, prevazuta cu dintisori dispusi in mai multe randuri, la moluste (cu exceptia lamelibranhiatelor), servind la roaderea hranei. [< fr., lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*radula
Lama elastica asezata la gura unor instrumente muzicale de suflat pentru a produce un anumit fel de sunete. [G.-D. ; Sil. ] /<it.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*ancie
Lama metalica in care este taiata o fanta in a carei axa se afla un fir subtire si care, montata la capetele unei alidade, serveste la determinarea prin vizare a directiei aliniamentelor. Pana mica, aripioara, aripa. Fiecare dintre frunzulitele care constituie o frunza compusa de feriga. V. [< fr. , cf. lat. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*pinula
Lama plata si foarte ascutita, folosita ca instrument chirurgical pentru vaccinari, incizii etc. Unealta folosita in turnatorie la repararea formelor. [Pl. , var. s.f. / < fr. , germ. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*lanteta
Lama razuitoare. Lama de otel foarte subtire care indeparteaza excesul de cerneala de pe suprafata cilindrica a formei de tipar la masinile de tipar adanc. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*racleta
Lama verde in forma de frunza intinsa pe pamant, rezultata din germinarea unui spor de criptogama vasculara. [Pl. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*protal
Lamela cornoasa de pe maxilarul superior al balenelor. Indoitura a pielii care atarna sub gatul bovinelor. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*fanon
lamela de otel cu orificii, care conduce firul la masinile de tricotat. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*paseta
Lamela de otel cu orificii, care conduce firul la masinile de tricotat. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*paseta
(la melanezieni si polinezieni) forta supranaturala impersonala, care ar salaslui in lucruri, in plante, in animale si in oameni, exercitand o actiune cauzala. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g13i7o)*mana
Laminare. Indice care caracterizeaza gradul de subtiere prin laminare a firelor textile. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*laminaj
Laminor cu camp dublu de ace, pentru lana pieptanata, folosit la primele treceri din pregatirea pentru filare. [< engl., fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*intersecting
Lampa care arde cu petrol, producand lumina prin aducerea la incandescenta a unei site metalice. /Denumire comerciala(by 11W11S12e5r5g13i14o)*petromax
Lampa cu petrol care lumineaza prin incalzirea pana la incandescenta a unei site. [< - nume comercial].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*petromax
lampa cu petrol care lumineaza prin incalzirea pana la incandescenta a unei site. (< Petromax, n. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*petromax
lampa de gatit care foloseste drept combustibil benzina sau petrolul lampant. (< germ. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*primus
Lampa de gatit care foloseste drept combustibil benzina sau petrolul lampant. [Pl. / nume comercial].(by 6W14S14e15r8g8i2o)*primus
Lampa de spirt (folosita ca sursa de caldura sau la sterilizare). [Sil. ] / + suf. $...iera$(by 13W6S6e15r15g8i8o)*spirtiera
Lampa electrica cu lumina galbena intermitenta, montata la intersectia unor strazi. Semnalizator clipitor la bordul unui automobil. [Pl. / < engl. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*cliper
Lampa electrica fixata pe plafon, care lumineaza semidirect. [Pron. / < fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*plafoniera
Lampa electrica in forma de tub, legata din ambele capete la circuitul electric. /<lat. germ. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*sofita
Lampa ornamentala cu mai multe brate, care se atarna de tavan. [Var. s.n. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*lustra
lampa ornamentala cu mai multe brate, suspendata de plafon. (< fr. , it. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*lustra
Lampa primitiva constand dintr-un fitil introdus intr-un vas umplut cu ulei sau cu untura; opait; poponet. /v + suf. $...ita$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*vapaita
Lamuriri, explicatii, dispozitii date cuiva pentru a sti cum sa procedeze.. Unitate sintactica a programului unui calculator, continand informatia [in DN] si indicand operatia de efectuat. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*instructiune
lana cu par lung, care capata dupa pieptanare o uniformitate deosebita. stofa de calitate superioara din fire de lana netede. (< germ. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*camgarn
Lana cu par lung, care capata dupa pieptanare o uniformitate deosebita. Stofa de calitate superioara, facuta din fire de lana netede. [Pl. , var. s.n. / < germ. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*camgarn
lana din postavuri vechi, materie prima pentru lana artificiala. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i5o)*mungo
Lana obtinuta din postavuri vechi, folosita ca materie prima pentru lana artificiala. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*mungo
Lana scurta, de calitate inferioara, obtinuta prin tusinarea oilor. /suf.$ ...atura$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*tusinatura
[LANDSMOL] limba literara norvegiana moderna, avand structura gramaticala si fond principal danez. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*landsmal
(la neoplatonicieni si la gnostici) inteligenta divina, putere eterna care face posibila actiunea acesteia asupra lucrurilor. (< fr. , gr. , eternitate)(by 11W4S4e12r13g13i6o)*eon
Langa cineva sau ceva.. a acorda cuiva un sprijin; a fi solidar cu cineva. fara judecata; fara chibzuinta. [Sil. Var. ] /(by 12W13S6e6r14g15i8o)*alaturi
Lant de incretituri ale scoartei pamantesti, formate cam in acelasi timp. Lant de atomi uniti intre ei prin valente simple sau multiple. [< lat. - lant].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*catena
lant de munti cu lungimea foarte mare, din mai multe siruri paralele. (< fr. , sp. )(by 9W9S2e3r3g11i12o)*cordiliera
Lant de munti cu lungimea foarte mare. [Pron. / < fr. , cf. sp. ]. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*cordiliera
Lanterna. - Dispozitiv pentru iluminat prevazut cu un glob de sticla, folosit in iluminatul public, fanar. - (Arg.) Ochi. Origine obscura. Pare a fi rezultatut al lui , sau tc. , prin intermediul unui der. cu suf de agent , disimilat posterior (Candrea; DAR).(by 15W8S8e1r2g10i10o)*felinar
Lant folosit pentru a ridica ancorele care nu intra in mare. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*traversiera
Lantisor mic sau siret cusut la gulerul unei haine, servind la agatarea acesteia in cuier. [G.-D. ] /v.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*agatatoare
Lant mare folosit in gospodarie pentru a lega animalele, la fantani etc. /<ucr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*lantug
Lantul sau ochiul de la capatul postoroncii care se prinde de orcic. /+ suf. $...ar$(by 7W15S15e9r9g9i3o)*orcicar
La o departare mare; departe. ... foarte departe. ... fara sfarsit. /<ucr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*hat
(la om) parte a piciorului de la genunchi pana la glezna; (la cal) regiune a membrelor posterioare intre graset si jaret. (< lat. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*gamba
(la o oarecare departare de vorbitor, izolat) adv. (sil. in tempo obisnuit/in tempo lent)(by 14W14S8e8r1g2i10o)*deoparte
laparoscopie cu inregistrare fotografica a imaginilor. (< foto^1 laparoscopie)(by 3W12S12e5r6g14i14o)*fotolaparoscopie
( la ) Planta erbacee asemanatoare cu ovazul, dar mai mica in pai si in spic, care creste prin pasuni umede si semiumede. / + suf. ...(by 12W5S5e14r14g7i8o)*ovascior
(, ) La pronuntarea caruia canalul fonator se ingusteaza si aerul produce un zgomot de frictiune. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*fricativ
Laptele mamiferelor in primele zile dupa fatare, avand o compozitie deosebita de cea a laptelui obisnuit. /<lat. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*corasla
Lapte matern secretat timp de cateva zile dupa nasterea copilului, care formeaza prima hrana a sugarului. /<lat., fr. , it. (by 6W6S14e15r8g8i9o)*colostru
Lapte prins sau covasit intrebuintat pentru fermentarea laptelui dulce. / + suf. $...eala$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*covaseala
Lapte special secretat cateva zile dupa nasterea copilului si care alcatuieste prima hrana a nou-nascutului. [< lat., fr. , cf. it. ].(by 14W7S8e1r10g10i3o)*colostru
la revedere! (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 6W6S15e15r8g8i2o)*alivantipourtoujourssisamapupiincur
larg, deschis. (despre fuste, pantaloni) cu partea de jos mai larga; in forma de trapez. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*evazat
(la romani) 1. militar care locuia impreuna cu altii in acelasi cort. 2. sclav (barbat sau femeie) casatorit cu un alt sclav. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*contubernal
(la romani) actor care recita prologul^2(1) unei piese de teatru. (< lat. , fr. )(by 6W15S15e8r9g9i2o)*prolog
(la romani) antrenor de gladiatori; proprietar al unei scoli de gladiatori. (< lat. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*lanist
(la romani) car pe doua roti tras de patru cai, in cursele de circ si la triumfuri. (< lat. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cvadriga
(la romani) centurion care comanda prima centurie a unei cohorte. (< lat. , fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*primipilar
(la romani) cupa facuta dintr-un minereu pretios, extrem de rar. (< lat. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*murina
(la romani; despre o comedie, o statuie) cu personaje invesmantate in toga. (< fr., lat. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*togata
(la romani) galerie boltita pentru circulatie sau ca magazin. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*criptoportic
(la romani) insotitor al celor mai inalti magistrati, care mergea inaintea lor purtand fascii, ca semne ale puterii. (< lat. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*lictor
(la romani) judecator angajat in probleme de despagubire, de restituire etc. (< lat. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*recuperator
(la romani) masca a lui Saturn sau a lui Bacus, suspendata in casa pentru a indeparta relele. (< lat. , fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*oscila
(la romani) preot care executa sacrificiile si conducea cultul divinitatilor principale. (< fr. , lat. )(by 13W13S7e7r15g1i1o)*flamin
(la romani) preoteasa a zeitei Vesta, care intretinea focul sacru in templul acesteia. femeie virtuoasa. (< fr. , lat. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*vestala
(la romani) preot insarcinat cu organizarea solemnitatilor religioase publice, a ospetelor sacre si, mai tarziu, a jocurilor publice. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*epulon
(la romani) preot si magistrat dintr-un colegiu de 2^0 de membri, avand functia de a implini formalitatile juridice si religioase referitoare la razboi. (< fr. , lat. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*fetial
(la romani) sarbatori care se celebrau in luna februarie in amintirea mortilor. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*februalii
(la romani) sclav insarcinat sa faca lectura in timpul mesei sau al baii, sa copieze manuscrise etc. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*anagnost
(la romani) unitate de masura pentru lichide de aproximativ trei litri. (< lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*congiu
(la romani) vas funerar din ceramica sau sticla, alungit, continand uleiuri parfumate, care se depunea in morminte o data cu inhumarea celui decedat. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*lacrimatoriu
(la romani) zeu al campurilor, al muntilor si padurilor, protector al turmelor, reprezentant ca un om cu coarne si cu picioare de tap. (< lat. )(by 10W10S10e4r4g12i13o)*faun
Larva a distomului, ciliata, avand infatisarea unor infuzori. [Pron. / et. incerta].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*miracidium
larva a galbezii, care traieste in apa, devenind adulta in corpul vitelor cornute. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*cercar
Larva a galbezii, care traieste in apa, devenind adulta in corpul vitelor cornute. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*cercar
Larva a teniei, care se dezvolta in tesuturile organismelor infectate (in special la mamifere), producand cisticercoza. /<fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*cisticerc
Larva care traieste in unele alimente (branza, slanina, pastrama etc.). /cf. alb. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*strepede
Larva de broasca, avand bronhii in loc de plamani; mormoloc. / + suf. $...ar$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*vitelar
Larva de fluturi cu corpul vermiform, daunatoare arborilor si culturilor agricole. a manca extrem de mult. [G.-D. ] /<ngr.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*omida
lasa la vatra; a elibera din efectivul activ al armatei; a demobiliza. /(by 9W3S3e11r12g5i5o)*desconcentra
Lasarea anormala in jos a unui organ. [Pl. / < fr., lat. , cf. lat. ].(by 1W9S9e10r3g12i12o)*prolaps
Lasat, facut la alegerea, dupa voia, dupa bunul plac al cuiva; benevol. [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*facultativ
(la Schopenhauer) forma sub care lucrul in sine, realul, apare ca obiect. (< germ. , fr. )(by 4W12S12e12r6g6i14o)*obiectitate
(la Socrate) arta de a scoate la iveala in discutiile filozofice, prin intrebari dibace, adevarurile pe care se presupune ca interlocutorul le-ar poseda fara sa-si dea seama. (< fr. , gr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*maieutica
l) A stabili dinainte prin destin. 2) A fixa din timp; a meni. 3) A prepara din timp si temeinic. 4) A oferi in intregime; a dedica; a consacra. 5) /<fr. lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*destina
Lastar care creste de la radacina sau de la subsuoara frunzei unei plante. / + suf. $...et$(by 8W1S1e9r10g3i3o)*copilet
Lastar crescut din radacina si din care se poate dezvolta o planta noua. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*drajon
lastar dezvoltat subteran, care se adapteaza mai tarziu la viata aeriana din mediul luminos. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*fotoblast
Lastar mic, cu frunzisoare ca niste solzi, format langa radacina sau pe tulpina unei plante. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*bulbil
lastar nedesprins de planta-mama, care se infige cu capatul liber in pamant pentru a prinde radacina si care, taiat si rasadit, poate da o noua planta. planta obtinuta prin marcotaj. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*marcota
Lastar nedesprins de planta-mama, care se infige cu capatul liber in pamant pentru a prinde radacina si care, taiat si rasadit, poate da o noua planta. Planta obtinuta prin marcotaj. [< fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*marcota
lastar subtie, tarator, cu frunze la varf, care indeplineste functii de reproducere. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*sarment
(la stoici) spiritul divin care anima lumea, ordonand-o si dirijand-o. (< fr., gr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*pneuma
/<lat. 1) A readuce la viata. 2) A face sa se trezeasca in memorie. 2. 1) A deveni din nou viu (dupa ce a fost mort). 2) A se trezi iarasi la viata.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*invia
(lat. aequifacialis= cu fete egale) frunza cu aceeasi structura pe ambele fete(by 5W13S13e6r7g15i15o)*lat
/<lat. fr. 1) Care nu este (sau nu poate fi) definit; cu limite nedeterminate; nedefinit; nedeterminat. 2) Care nu este clar; lipsit de claritate; nelamurit; neclar. 3) Care indica caracterul nedeterminat al unui obiect sau al unei fiinte; nehotarat.(by 15W15S15e9r9g2i3o)*indefinit
Latifundiar feudal de care depindeau alti feudali, aflati in raport de vasalitate cu acesta. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*suzeran
Latifundiar (feudal) maghiar sau polonez. Mare bogatas, mare capitalist. [< germ. , fr. , engl. , cf. lat. - mare].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*magnat
Latime a sectiunii transversale a unui pneu, aflat sub presiune maxima. (< + )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*balonaj
latinism aparent, prin combinarea unor teme si elemente formative de origine latina. (< pseudo latinism)(by 1W2S10e10r4g4i12o)*pseudolatinism
(lat. obstetrix = moasa) specialitate care studiaza aspectele normale si patologice ale sarcinii, travaliului si lauziei.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*lat
Lat pentru prinderea sau priponirea vitelor. a lua si duce pe cineva cu forta. /<tat. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*arcan
(LAT.RETRO"INAPOI" SI VERTERE"A SE INTOARCE")-INCLINAREA INAPOI A AXULUI VERTICAL AL UNUI ORGAN FARA FLEXIE.ANT.ANTEVERSIE.EX:RETROVERSIE UTERINA-DEVIEREA CORPULUI UTERIN INAPOI, IAR A COLULUI UTERIN INAINTE SI IN SUS, IN SPATELE SIMFIZEI PUBIENE.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*latretro
Lat sau taietura in stofa, tivita de jur imprejur, prin care se trece nasturele; cheotoare; butoniera. /suf.$ ...toare$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*incheietoare
Lat, turtit; neted, ses. = picior cu talpa prea putin scobita. Fara expresivitate, plictisitor, banal. [Cf. fr. , germ. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*plat
Latura a alchimiei care se ocupa cu aplicarea chimiei la medicina, considerand fenomenele vietii ca fenomene chimice. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - medic, fr. - chimie].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*iatrochimie
Latura intamplatoare, aleatorie a realitatii; aparenta inselatoare, iluziile care constituie lumea. = aparenta care ascunde ultima esenta a lucrurilor sau nimicul. [< fr. / < sanscr. ]. (by 2W2S11e11r4g5i5o)*maya
Latura intr-un triunghi dreptunghic care se opune unghiului drept. /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*ipotenuza
Laturalnic, subordonat; secundar. = legatura de rudenie care uneste intre ei pe frati si surori si pe descendentii acestora. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i4o)*colateral
Latura opusa unghiului drept intr-un triunghi dreptunghic. [< fr. , cf. gr. - dedesubt, - a intinde].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ipotenuza
latura volutionala diminuata; apare de ex. in formele grave de depresie(by 5W13S14e7r7g15i1o)*latura
latura volutionala exagwerata, se refera la o persoana cu vointa exagerata (ex: paranoidul)(by 15W1S9e9r2g3i11o)*latura
(lat. "vartej") Miscare artistica de avangarda in Anglia, promovata de Wyndham Lewis intre 1912 si 1915. Vorticismul isi propunea organizarea formelor intr-un sistem de unghiuri si de curbe in jurul unui punct determinat (vortex). Vorticismul a influentat pictura abstracta.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*vorticism
Lauda exagerata. a ridica in slavi pe cineva; a lauda prea mult; a elogia. /<sl. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*osana
Lauda exagerata, ridicare in slavi, aparare servila si interesata. Scriere, cuvantare prin care se ia apararea cuiva sau a ceva (mai ales ca raspuns unor invinuiri). [Gen. / < fr. , it., lat., gr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*apologie
Lauda exagerata, ridicare in slavi, sustinere servila si interesata a cuiva sau a ceva. [G.-D. ] /<fr. , lat. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*apologie
Laudarosenie usuratica si mincinoasa. [< - personaj din comedia lui Gogol "Revizorul" + ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*hlestacovism
(laudaros, persoana care are mania de a reclama), s. m. (sil. ) art. pl. art. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*reclamagiu
(la vechii celti) arta a prezicerii dupa nechezatul si miscarile unor cai sacri. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*hipomantie
(la vechii greci) aparator in justitie. avocat public insarcinat sa apere legile impotriva reformelor propuse. (< fr. , gr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sinegor
(la vechii greci) exercitiu atletic compus din tranta si pugilat. (< fr. , gr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*pancratiu
(la vechii greci) instrument de suflat, din doua tuburi cu ancie, dintre care unul canta melodia, iar celalalt emitea o nota lunga de acompaniament. (< fr. )(by 12W5S5e5r14g14i7o)*diaulos
Lavoar. Chiuveta. Spalator comun cu chiuvete (in cazarmi, internate etc.). [< fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*lavabou
l) Care are o constitutie fizica nerezistenta; lipsit de vigoare; firav; plapand. 2) Care are putina rezistenta; lipsit de trainicie; slab. 3) Care poate fi usor combatut; lipsit de fundament stiintific; neintemeiat; neargumentat. /Orig. nec.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*subred
l) Care este caracteristic pentru serpi; de sarpe. 2) Care strabate in adancime; patrunzator; ager; sagetator. 3) Care nu este sincer; nesincer. 4) Care vadeste rautate. /suf. $...esc$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*serpesc
Leac, medicament. Mijloc de indreptare a unei situatii; solutie. [Pron. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*remediu
Leasing-ul este o forma simpla de finantare, prin care finantatorul se obliga sa cumpere obiectul de leasing pentru utilizator, si sa-l dea acestuia spre folosire. Utilizatorul se obliga sa plateasca finantatorului rate continue pentru folosirea obiectului de leasing.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*leasingul
Lectica. Strat de frunze moarte si de alte resturi vegetale si animale care acopera solul in padure. [Pron. / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*litiera
Lectie (facand parte dintr-un curs universitar); conferinta publica; prelectiune. [< lat. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*prelegere
[LEDI] doamna nobila in Anglia; sotie de lord. (p. ext.) doamna. (< engl. )(by 7W7S8e1r1g10i10o)*lady
Legal. = situatie in care se comite un act de violenta justificat legal ca un act de aparare impotriva unei agresiuni imediate si injuste. Just, drept; justificat, indreptatit. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*legitim
Legarea extremitatii faringelui la suprafata pielii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - faringe, - gura].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*faringostomie
legarea operatorie directa a vezicii biliare la colon^3. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*colecistocolostomie
Legare cu un fir de ata sau de catgut a unui vas sanguin sau a unui organ tubular; firul cu care se face aceasta legatura. Semn grafic care contine mai multe litere; logotip. [< fr. , cf. lat. - legatura].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*ligatura
Legat, unit de ceva, care are elemente comune cu altceva; alaturat. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*contiguu
legat, unit de ceva, care are elemente comune cu altceva. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*contiguu
legatura ~a = legatura ce apare in combinatiile complexe, realizata prin intermediul unei perechi de electroni provenind numai de la unul dintre atomii participanti la legatura. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*coordinativ
Legatura care se stabileste intre diverse obiecte sau fenomene; relatie. /(by 9W9S3e3r11g12i5o)*raport
Legatura chimica dintre mai multi atomi, care se realizeaza prin punerea in comun a unuia sau a mai multor electroni de catre fiecare dintre atomii participanti. [Cf. germ. , fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*covalenta
Legatura chimica intre ioni cu sarcini electrice contrare; valenta electrica. /<fr. (by 5W5S5e14r14g7i8o)*electrovalenta
legatura chimica prin punerea in comun a unuia sau a mai multor electroni de catre fiecare dintre atomii participanti la formarea unei molecule. (< germ. , fr. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*covalenta
Legatura chimica realizata de una sau de mai multe perechi de electroni. /<germ. fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*covalenta
Legatura chimica rezultata prin deplasarea unui electron de la un atom la altul. [Cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*electrovalenta
legatura chimica stabilita intre ioni cu sarcini electrice de semn contrar, datorita fortelor electrostatice de atractie dintre acestia. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g6i14o)*electrovalenta
Legatura; contact (intre partile unei lucrari, ale unei instalatii etc.). V. Tub flexibil, teava de legatura intre doua tevi. Portiune dintr-un circuit electric care leaga un aparat, o instalatie etc. cu reteaua electrica de distributie. Legatura intre doua secvente de film, intre doua benzi de sunet. [Pl. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*racord
Legatura de incins fruntea, capul, de legat ochii. Bolta ingusta prin care se termina capatul liber al unui portal de tunel. Mulura orizontala iesita usor in relief. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*bandou
Legatura de incins fruntea, capul, de legat ochii. Cadru decorativ exterior al portalului unui tunel. Mulura orizontala iesita usor in relief, care marcheaza nasterea unei bolti sau limita dintre etaje. (din fr. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*bandou
legatura de rudenie civila in opozitie cu inrudirea naturala (cognatiune). (< fr. , lat. )(by 3W3S11e11r5g5i5o)*agnatiune
Legatura de rudenie civila in raport cu inrudirea naturala. [Cf. fr. , lat. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*agnatiune
Legatura de rudenie civila in raport cu inrudirea naturala. /<fr. , lat. $agnatio, ...onis$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*agnatiune
Legatura de rudenie prin alianta intre parintii a doi soti. / + suf. $...ie$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*cuscrie
legatura dintre doua linii de cale ferata (legate intre ele cu eclise si suruburi si care prezinta spatii intre capetele lor, spatii necesare dilatarii la temperaturi inalte)(by 2W10S10e4r4g12i13o)*legatura
Legatura electrica cu rezistenta aproape nula stabilita intre doua puncte ale unui circuit electric intre care exista o diferenta de potential. [Pron. / < + , dupa fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*scurtcircuit
legatura electrica la pamant, pentru protectie echipament si utilizator(by 6W15S15e15r9g9i2o)*legatura
Legatura facuta dintr-o bucata de panza in care se duc diferite obiecte. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<turc. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*boccea
Legatura, inlantuire; raport, relatie; conditionare reciproca si interactiune a obiectelor si a fenomenelor; conexitate. = reactiune. Legatura intre doua sau mai multe elemente de circuit ori conducte electrice; conectare. [Var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*conexiune
Legatura intemeiata pe raporturile dintre ortaci; tovarasesc; prietenesc. [G.-D. ] /+ suf. $...ie$(by 11W12S5e5r13g14i7o)*ortacie
Legatura intemeiata pe raporturi tovarasesti; relatie intre tovarasi. a sedea langa cineva, tinandu-i de urat. a calatori impreuna cu cineva. [G.-D. ] /suf.$ ...ie$(by 14W14S7e8r8g1i2o)*tovarasie
legatura intre conducta de distribuire a apei, gazului, electricitatii si instalatia aferenta a unei constructii; ambransament. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*bransament
Legatura intre grinzile transversale ale unei constructii, care face mai rigid ansamblul constructiei. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*antretoaza
Legatura intre mai multe retele electrice cu ajutorul unor linii transportatoare de energie electrica. [Sil. ] /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*interconexiune
Legatura la distanta, prin ligamente sau membrane, a doua oase. [< fr. , cf. gr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*sindesmoza
legatura la distanta, prin ligamente sau membrane, a doua oase. (< fr. )(by 13W7S7e7r1g1i9o)*sindesmoza
legatura la prora si la pupa intre etrava si, respectiv, etambou si chila. (< engl. )(by 6W6S15e15r15g9i9o)*deadwood
Legatura, lipire. Lipire patologica a unor tesuturi care de obicei nu sunt lipite intre ele; brida. Frecare intre doua corpuri in contact, dintre care unul aluneca sau se rostogoleste peste celalalt. Fenomen de legatura intre diferite materiale. [< fr. , cf. lat. - a fi atasat].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*aderenta
Legatura, loc de unire, jonctiune; locul de unire a doua formatiuni anatomice. [< lat. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*junctura
Legatura permanenta nematrimoniala; concubinaj. Procedeu de executie a unor lucrari de pictura sau de ornamentatie prin lipirea sau alipirea a diferite materiale sau elemente. Spectacol de teatru alcatuit din diferite fragmente. Operatie de incorporare in anumite mase alimentare a unor substante. = completare a limpezirii enzimatice prin adaugare de gelatina alimentara. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*colaj
Legatura, raport (intre fenomene, marimi etc.) = complement circumstantial care arata obiectul la care se refera o actiune sau o calitate; = propozitie circumstantiala care corespunde complementului circumstantial de relatie; = totalitatea functiilor organice care asigura legatura cu mediul exterior; = judecata care reflecta raporturi intre obiecte diferite. Legaturi intre oameni, intre natiuni, intre state etc. = raporturi economice determinate care se stabilesc intre oameni in procesul productiei sociale a bunurilor materiale. Informatie; expunere, relatare. = a informa, a referi. Conditie care leaga valorile a doua sau mai multor marimi. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*relatie
Legatura realizata la prora si la pupa intre etrava si, respectiv, etambou si chila. [Pron. / < engl. ]. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*deadwood
Legatura, relatie intre fenomene, intre notiuni etc. Legaturi (de prietenie, de serviciu etc.). Catul a doua marimi de acelasi fel. Relatie (numerica) intre doua valori. = casa construita pentru a fi inchiriata si a aduce astfel beneficii. Comunicare scrisa sau orala, dare de seama, expozeu care se adreseaza catre o instanta judiciara, catre un sef ierarhic, catre o adunare generala etc.; momentul cand se face aceasta prezentare. Scurta prezentare orala asupra situatiei trupei, facuta de un militar in fata superiorului sau. [Pl. / < fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*raport
Legatura rigida dintre doua piese metalice sau de lemn alaturate. Legatura intre capetele sinelor de cale ferata. [Pron. / < fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*joanta
Legatura sexuala, oprita de lege, intre parinti si copii sau intre frati. [Pl. / cf. fr. , lat. - impur].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*incest
Legatura si conditionare reciproca intre fenomene, actiuni etc. [Cf. fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*interdependenta
legatura si conditionare reciproca intre sisteme, fenomene, procese etc.; interconditionare. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*interdependenta
legatura stransa, frateasca intre persoane, colectivitati, popoare etc. (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*fraternitate
Legatura stransa, frateasca intre persoane, intre colectivitati, intre popoare etc.; fratietate, fratie. [Cf. lat. , fr. ].(by 13W7S7e15r9g9i10o)*fraternitate
Legatura telefonica in care abonatul dispune singur de o linie. Tricot din urzeala cu aspect de fata pe ambele parti. [< fr. , it., lat. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*simplex
Legatura trainica intre oameni; coeziune interna durabila. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*comuniune
Legatura, unire. Locul unde se face o legatura; junctura. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*jonctiune
Legatura, unire stransa (intre mai multe elemente, idei, lucruri). Proprietate a unui sistem de axiome de a nu admite contradictie intre nici o pereche de propozitii care pot fi deduse din el. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*coerenta
Legatura, unire trainica, stransa. Momentul impartasaniei; primirea impartasaniei. [< lat.bis. , cf. fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*comuniune
Legea care postuleaza consolidarea la momente distantate in timp a diverselor functii, procese si structuri psihice Dictinoar psihiatrie. Constantin gorgos(by 15W15S8e8r9g2i2o)*legea
legea ~ = lege respectata in teritoriile ocupate de luptatorii franci din Galia, prin care femeile erau excluse de la succesiunea pamanturilor si de la tronul Frantei. (< fr. , lat. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*salica
lege la evrei si la alte popoare antice care obliga pe fratele unui defunct sa se casatoreasca cu vaduva fara copii a acestuia. practica juridica corespunzatoare. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*levirat
legenda este o nrtiune populra,in versuri sau in proza in care se da o explicatie imaginara despre un fapt real(by 1W1S10e10r3g4i12o)*legenda
Lege, ordonanta prin care un inalt magistrat roman (mai ales pretorul si, sub imperiu, imparatul) isi arata activitatea trecuta si anunta programul activitatii viitoare, adesea sub forma de norme juridice. Act, decret emis de un monarh prin care se stabileau norme imperative cu privire la o anumita problema. [Pl. / < lat. , cf. fr. ]. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*edict
= lege respectata in teritoriile ocupate de luptatorii franci din Galia (printr-o dispozitie a acestui cod femeile erau excluse de la succesiunea pamanturilor si de la tronul Frantei). [< fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*salic
legiuitor; (fig.) cel care stabileste regulile unei arte, ale unui curent artistic. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*legislator
Legiuitor; persoana care stabileste regulile unei arte sau ale unui curent artistic. [Cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*legislator
Leguma, putin cunoscuta in Romania, din aceeasi familie cu dovleacul, avand marimea unui mar si forma unei farfurii rasturnate, cu marginile dintate. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*patison
leguma, putin cunoscuta la noi, din aceeasi familie cu dovleacul, de marimea unui mar si forma unei farfurii rasturnate, cu marginile dintate. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*patison
[LEI-AUT] 1. dispunere a elementelor grafice ale unei tiparituri. 2. schema a instructiunilor de lucru. 3. reprezentare grafica si planimetrica a unor constructii industriale. (< engl. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*layout
lei, bani romanesti (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*albastreala
lemnarie care imbraca peretii interiori ai unei locuinte; lambriuri. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*boazerie
Lemnarie care imbraca peretii interiori ai unei locuinte; lambriuri. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*boazerie
lemn de Brazilia de culoare rosiatica, folosit la fabricarea arcusurilor. (< germ. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*fernambuc
Lemn de Brazilia de culoare rosiatica, folosit la fabricarea arcusurilor. [Var. s.n. [ < germ. , cf. - provincie din Brazilia].(by 7W7S1e1r9g10i10o)*fernambuc
Lemn de culoare neagra, obtinut din arbori exotici, folosit la confectionarea mobilei de lux si a unor instrumente muzicale; abanos /<fr. , lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*eben
Lemn fosilizat. Amestec de rumegus de lemn, oxid si clorura de magneziu, colorat cu pigmenti minerali si cu aspect de piatra, material pentru pardoseli termoizolante. (din germ. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*xilolit
lemn rotund despicat in doua, care sustine peretii unei mine. (< germ. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*vandrug
lemn, surcel,vreasc, spartura pentru foc,pusa la uscat pe vatra ,in soba pe langa foc,pentru a se aprinde mai usor focul. A ojiji- a usca (by 2W2S10e11r4g4i12o)*lemn
lemurian arboricol vegetarian, din muntii vulcanici din Madagascar. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*indri
[lemuri, nu lemur! tavi] suflete ale mortilor in credintele vechilor romani(by 13W6S7e15r15g9i9o)*lemuri
[LEND-] (in Anglia) mare proprietar funciar care isi da pamantul in arenda fermierilor. (< engl. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*landlord
[LENDLAR] dans popular german si austriac cu miscare vioaie, dar nu repede, asemanator cu menuetul; muzica corespunzatoare. (< germ. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*landler
Lenes, molatic, incet, greoi. Fara tendinta de vindecare sau agravare. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*torpid
Lenevie, trandavie. = atitudinea de a se complacea in trandavie, socotita ca placuta; placuta trandavie. [< it. ].(by 14W15S8e1r2g10i10o)*farniente
Lenjerie de corp si de pat (facuta mai ales pentru o fata care se marita); rufaria unui nou-nascut. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*trusou
lenjerie de corp si de pat (pentru o fata de maritat) rufaria unui nou-nascut. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*trusou
Lenjerie de dama care se poarta sub jupa sau rochie. [Pron. , scris si , pl. / < fr. ].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*dessous
lenjerie de pat argint; argintarie (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 8W8S1e2r10g10i3o)*albeata
lenjerie intima de dama, asemanatoare boxerilor barbatesti, dar mult mai larga si groasa, purtata de femeile in varsta; fam. gogosari(by 4W4S12e13r6g6i14o)*lenjerie
Lentila care se poarta sprijinita in orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. Pansament care acopera un singur ochi. [< fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*monoclu
lentila negativa (divergenta) gravata in dioptrii, care se aplica in acelasi mod ca un filtru colorat in fata obiectivului de fotografiat pentru a permite cuprinderea unei deschideri unghiulare mai mari. (< germ. )(by 14W14S7e7r8g1i1o)*distar
Lentila negativa (divergenta) gravata in dioptrii, care se aplica in acelasi mod ca un filtru colorat in fata obiectivului de fotografiat pentru a permite cuprinderea unei deschideri unghiulare mai mari. [< germ. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*distar
Lentila sau sistem optic care formeaza intr-o luneta, intr-un microscop, intr-un aparat fotografic etc. o imagine reala a obiectului observat. Loc, punct, localitate etc. care constituie tinta unei actiuni militare. Tinta asupra careia se trage cu o arma de foc. Intreprindere, uzina, constructie etc. care urmeaza sa fie realizata. Loc care prezinta interes pentru turisti. Scop, tel, tinta. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*obiectiv
Lent, in tempo rar. // Arie executata in tempo lent, rar. Dans clasic, lent, intr-un balet; combinatie alcatuita din diferite procedee tehnice executate legat intr-un tempo lent. [Pron. / < it. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*adagio
[LEPING] masina pentru fasonat suprafata unor piese lucrate. (< engl. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*lapping
-le s.f. Paine alba, franzela Var. (Trans.) , (Mold.) -Din germ. "", mag. , pol. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*jimbla
Lesin de scurta durata fara intreruperea respiratiei si a functionarii inimii. /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*lipotimie
Lesin fara oprirea respiratiei si a activitatii cardiace. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a lasa, - spirit].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*lipotimie
(Leucocita) care are afinitate pentru colorantii bazici. [< fr. , cf. gr. - baza, - atras].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*bazofil
(Leucocita) care contine granulatii sensibile la coloranti acizi, ca eozina; acidofil. [Pron. / < fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*eozinofil
Leucocita care se formeaza in organele limfatice. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat. - apa, - celula].(by 1W1S9e10r3g3i4o)*limfocita
leucocita in organele limfatice, avand un rol important in rezistenta organismului la infectii. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*limfocit
leucocita monocelulara de dimensiuni mari, cu o puternica actiune fagocitara. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*monocit
(Leucocit) cu afinitate pentru colorantii neutri; apt a trai in mediu nici acid, nici alcalin. Adaptat la o reactie neutra a solului. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*neutrofil
Leucocit monocelular de dimensiuni mari, cu o puternica actiune fagocitara. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - unic, - celula].(by 10W10S4e4r4g13i13o)*monocit
Leucoplazie. [Pron. , gen / < germ. , cf. gr. - alb, - suprafata plata].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*leucoplachie
levitatie, trandavie. o dolce ~ = atitudinea de a se complace in trandavie; placuta trandavie. (< it. )(by 13W7S7e7r1g1i9o)*farniente
leziune a pielii manifestata prin innegrirea tegumentelor; argiroza (2). (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*argirie
Leziune a unui tesut care ii da aspectul si consistenta ficatului. [Gen. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*hepatizatie
Leziune congestiva sau inflamatorie a sesamoidelor. [Pron. / < fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*sesamoidita
Leziune degenerativa a coloanei vertebrale, de natura reumatica. [< fr. , cf. gr. - vertebra].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*spondiloza
leziune degenerativa a coloanei vertebrale, de natura reumatismala, care se manifesta prin dureri si limitarea mobilitatii acesteia. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*spondiloza
leziune distrofica degenerativa a substantei nervoase albe. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*leucodistrofie
Leziune fara manifestare exterioara produsa de un soc. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. , $...onis$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*contuzie
Leziune inflamatorie profunda, care se localizeaza de obicei in barba si mustati. [< fr. , cf. gr. - smochina].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*sicozis
leziune inflamatorie profunda, care se localizeaza de obicei in barba si mustati. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sicoza
Leziune inflamatorie sau degenerativa a nervilor. [< fr. , cf. gr. - nerv].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*nevrita
leziune microscopica a tesutului conjunctiv subcutanat, cu aspect spongios. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*spongioza
Leziune microscopica a tesutului conjunctiv subcutanat, cu aspect spongios. [Pron. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*spongioza
Leziune organica care nu se cicatrizeaza si care are tendinta sa se intinda si sa supureze. Inflamatie a mucoasei stomacului si duodenului. [< fr. , cf. lat. - rana].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ulcer
leziune osoasa produsa de condensarea trabeculelor spongioase pana la disparitia spatiilor medulare. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*spongioscleroza
Leziune pe suprafata pielii sau a unor mucoase, care se cicatrizeaza greu. /<fr. , lat. , ...(by 7W7S15e1r9g9i3o)*ulcer
Leziune, rana pricinuita de un agent exterior (arsura, lovitura etc.); traumatism. Tulburare psihica, zguduire, rana sufleteasca. [Pron. / < fr., it. , germ. , cf. gr. - rana].(by 6W6S15e15r15g9i9o)*trauma
Leziune senila a urechii. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - batran, - a auzi].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*prezbiacuzie
leziune traumatica a unei articulatii cauzata de ruperea sau intinderea brusca a ligamentelor. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*entorsa
Leziune traumatica a unei articulatii cauzata de ruperea sau intinderea brusca a ligamentelor. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*entorsa
Leziuni cutanate parand a avea un raport foarte strans cu tuberculoza; scrofulide. [< fr. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*tuberculide
l) Forma de guvernamant in care puterea de stat se afla in mainile unui despot; tiranie. 2) Atitudine sau comportare de despot. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*despotism
l) Hotarare adoptata de organul suprem al puterii de stat; decret; ordin. 2) Hotarare care nu admite nici o contrazicere. /<rus. , fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*ucaz
Liana care creste in Brazilia. Pasta preparata din semintele acestei plante, intrebuintata ca antinevralgic si astringent in tratamentul dizenteriei. Un fel de chitara folosita in tarile Americii de Sud. [Pron. / < fr., braz. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*guarana
liana originara din Mexic, cultivata pentru florile sale mari, colorate in alb sau albastru-violet. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*cobea
[LIA-] sesuri intinse, cu vegetatie ierboasa, din America de Sud. (< sp. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*llanos
liberare a unui sclav potrivit uzantelor dreptului roman. emancipare. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e5r13g14i7o)*emancipatie
Liberare a unui sclav potrivit uzantelor dreptului roman. Emancipare; scoatere a unui minor, a unui interzis de sub tutela sau curatela. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*emancipatie
liberare chirurgicala a plamanului prin sectionarea aderentelor pleurale. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*pneumoliza
Liber din punct de vedere ritmic, potrivit intelesului cuvintelor din text. [< it. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*rubato
|Liber-schimbism|liberschimbism|. Schimb nereglementat de legi, facut dupa buna invoiala. [Dupa fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*liberschimb
Libertate absoluta de a actiona si de a lua hotarari conform propriei vointe. /+(by 11W12S5e5r14g14i7o)*liberarbitru
librarie mobila, instalata intr-un autovehicul. (< auto^2 + librarie)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*autolibrarie
Licenta care consta in folosirea unei silabe scurte cu valoare de silaba lunga. Dilatare a unui organ cavitar, a unui conduct sau a unui vas sanguin. [Gen. / < fr. , cf. gr. - extensiune].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*ectazie
Licentiat in teologie care urmeaza |magisteriul|magisteriu|. [Dupa ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*magistrand
Lichefiere a materiilor straine dintr-un metal in stare de fuziune. [Cf. fr. ].(by 9W2S3e11r4g5i13o)*scorificare
lichefiere a materiilor straine dintr-un metal in stare de fuziune. (dupa fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*scorificare
Lichefiere reversibila a unor geluri sub influenta unor actiuni mecanice. [Gen. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*tixotropie
lichefiere reversibila a unor geluri sub influenta unor actiuni mecanice (malaxare, vibrare etc.). (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*tixotropie
lichen din regiunile reci, care formeaza o lama galbena pe pietre si pe trunchiurile de arbori. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*parmelie
Lichid albicios si acrisor care ramane dupa alegerea untului din smantana. /Cuv. autoht.(by 3W3S11e12r5g5i6o)*zara
Lichid albicios vascos, rezultat din digestia intestinala si resorbit pe cale limfatica in circulatia generala. /<lat. , fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*chil
lichid albuminos din labirintul urechii interne; perilimfa. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*endolimfa
Lichid alburiu sau galbui care contine globule albe si circula prin vasele si ganglionii limfatici, precum si in spatiile intercelulare ale organismului vertebratelor. [< fr. , cf. lat. - apa].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*limfa
Lichid apos si putin vascos care umezeste gura, secretat de glandele salivare. [< fr. , lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*saliva
Lichid aproape incolor care contine globule albe si circula prin sistemul limfatic si prin spatiile intercelulare ale organismului vertebratelor, servind drept mediu hranitor pentru celule si tesuturi. [G.-D. ] /<fr. , lat. (by 9W10S3e3r12g12i12o)*limfa
lichid aromatic in uleiurile eterice, izolat din diferite plante (cimbru, chimion) din rasina coniferelor si din petrol, folosit in parfumerie si ca solvent pentru lacuri. (< fr. )(by 10W10S3e4r4g12i13o)*cimen
lichid care curge atunci cand se incheie actul sexual, lichid ce curge prin pula, pula = organul futacios al masculului feroce(by 9W2S3e11r11g5i5o)*lichid
Lichid care se gaseste in labirintul urechii interne. [< fr. , cf. gr. - inauntru, - apa].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*endolimfa
Lichid care se gaseste in tesuturile plantelor, mai ales in fructe. Orice lichid, in afara de sange, care se afla in corpul animalelor. Unele secretii digestive la om si la animale. [< fr. , it. , cf. lat. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*suc
Lichid care se gaseste intre labirintul osos si cel membranos al urechii. [< fr. , cf. gr. - imprejur, - apa].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*perilimfa
Lichid care se separa din lapte dupa coagulare, la prepararea branzei; jant. a se alege binele de rau. /Orig. nec.(by 13W14S7e7r1g1i1o)*zer
lichid dens, cu miros placut, volatil si insolubil in apa, anestezic si calmant. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*bromoform
Lichid dens, cu miros placut, volatil si insolubil in apa, intrebuintat in medicina ca anestezic si calmant. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*bromoform
lichid din aparatul circulator al multor nevertebrate, corespunzator sangelui. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*hemolimfa
Lichid din aparatul circulator al multor nevertebrate, corespunzator sangelui. [< fr. ].(by 9W10S3e3r4g12i12o)*hemolimfa
lichid din digestia alimentelor, absorbit de mucoasa intestinala pentru a fi transportat, pe cale limfatica, in tot corpul. (< fr. , lat. , gr. , suc)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*chil
lichid din reziduu dupa fermentarea si distilarea melasei de sfecla. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*vinasa
lichid extras din gudroanele de huila, amestec de izomeri, cu proprietati antiseptice. (< fr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*crezol
Lichid extras din gudronul de carbune, asemanator fenolului, cu proprietati antiseptice. [Var. s.m. / < fr. ]. (by 15W9S9e9r3g3i11o)*crezol
Lichid extras din gudronul de carbune si de lemn, folosit ca antiseptic, la fabricarea unor explozive. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i4o)*crezol
Lichid foarte acru obtinut prin fermentarea acetica, mai ales a vinului, sau prin diluarea cu apa a acidului acetic si intrebuintat in alimentatie (drept condiment si conservant). in orice situatie trebuie sa ai rabdare. /<sl. (by 10W11S4e4r4g13i13o)*otet
Lichid gras, vascos, insolubil in apa si mai usor decat aceasta, de provenienta vegetala, animala sau minerala, avand diferite intrebuintari (in alimentatie, in industrie, in tehnica, in pictura etc.). ( ) pictura sau tablou pictat in culori amestecate cu un ulei special (de in, de mac etc.). a alina durerile cuiva. /<sl. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*ulei
Lichid in care se scalda celulele organismului. = lichid transparent in care se afla camera anterioara a ochiului; = masa gelatinoasa care umple tot fundul ochiului; corp vitros. Dispozitie sufleteasca de moment. Dispozitie obisnuita, stabila a cuiva; fire, temperament. [Cf. lat. , fr. , it. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*umoare
Lichid incolor cu miros aromatic, folosit in industria farmaceutica si in parfumerie. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*acetofenona
lichid incolor cu miros aromatic, obtinut prin tratarea aldehidei acetice cu acid sulfuric sau acetic, in sinteze organice. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*paraacetaldehida
Lichid incolor, cu miros caracteristic, care se extrage prin |distilarea|distila| rasinii coniferelor, fiind intrebuintat in industrie si medicina. [Var. s.f., s.n. / cf. fr. , germ. ].(by 4W5S5e13r14g7i7o)*terebentina
lichid incolor, cu miros de cloroform, toxic, in stare de vapori, folosit ca solvent, ca agent frigorific, in diverse sinteze etc. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i14o)*tricloretilena
Lichid incolor, cu miros de cloroform, toxic in stare de vapori, intrebuintat ca solvent, ca agent frigorific, in diverse sinteze etc. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*tricloretilena
lichid incolor, cu miros intepator, folosit in industria farmaceutica. fermentatie care da nastere otetului. /<fr. (by 7W15S1e1r9g10i3o)*acetic
= lichid incolor cu miros neplacut, extras din valeriana , care se intrebuinteaza in diverse sinteze chimice. [Pron. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*valerianic
Lichid incolor, cu miros patrunzator, obtinut prin distilarea rasinii coniferelor si utilizat in industrie si in medicina. (din fr. )(by 15W9S9e2r3g3i11o)*terebentina
lichid incolor, din butadiena, care, prin polimerizare, trece in cauciuc sintetic. (< fr. , germ. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cloropren
= lichid incolor foarte toxic, cu miros de migdale amare. [< fr. , cf. gr. - albastru, - apa].(by 3W4S12e12r13g6i6o)*cianhidric
lichid incolor, insolubil in apa, solubil in alcool, eter etc., prin hidrogenarea catalitica a naftalinei, dizolvant in industria chimica. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*tetralina
Lichid incolor obtinut din naftalina si servind ca dizolvant in industria chimica. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*tetralina
Lichid incolor si uleios, antiseptic, intrebuintat, mai ales, in tratarea bolilor cailor respiratorii. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*gomenol
Lichid incolor, uleios, toxic, extras din gudroanele de huila, folosit la fabricarea colorantilor si a medicamentelor. /<fr. , germ. (by 1W9S10e3r3g3i12o)*anilina
lichid incolor, usor inflamabil, cu miros caracteristic, obtinut dintr-un amestec de benzine usoare. (n. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*petrosin
Lichid incolor, vascos, cu gust dulceag, miscibil cu apa si cu alcoolul, avand diferite intrebuintari. [< fr. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*glicol
Lichid incolor, volatil, folosit ca dizolvant in industria de lacuri si vopsele. /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*acetona
Lichid incolor volatil, usor inflamabil, obtinut prin distilarea unor substante zaharoase fermentate, folosit la prepararea bauturilor spirtoase, ca dezinfectant etc. [Sil. ] /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*alcool
lichid inflamabil cu miros de acetona, derivat din butan, folosit in industria chimica si farmaceutica. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*butanona
... Lichid inflamabil folosit ca dizolvant, provenind dintr-o hidrocarbura saturata. /<fr. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*hexan
lichid limpede si incolor, continand plasma si leucocite, prin aparatul limfatic, prin spatiile interstitiale si toate celulele organismului animal. (< fr. , lat. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*limfa
Lichid nutritiv bogat in saruri minerale, care circula prin vasele plantelor. Hrana, izvor de energie. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*seva
Lichid obtinut prin condensarea vaporilor unui corp. // = lapte conservat sub forma de pasta moale sau de praf. [Cf. germ. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*condensat
: lichid obtinut prin distilarea petrolului brut si folosit drept combustibil in lampi sau in unele motoare. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*lampant
lichid putin vascos, care umezeste gura, secretat de glandele salivare. (< fr. , lat. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*saliva
Lichid rezultat din partea nutritiva a alimentelor, care este absorbit de mucoasa intestinala pentru a fi raspandit apoi in tot corpul spre a-l hrani. [Pl. / < fr. , cf. gr. - suc].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*chil
Lichid secretat de glandele sudoripare si eliminat prin porii pielii; sudoare. [G.-D. ] /<lat. $transpiratio, ...onis, transpiration$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*transpiratie
Lichid secretat de membranele seroase. Lichid seros sau purulent care se formeaza in unele afectiuni. [Cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*serozitate
Lichid secretat de rinichi, acumulat in vezica urinara si eliminat din organism prin uretra. /<fr. , lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*urina
Lichid secretat de rinichi, acumulat in vezica urinara si eliminat din organism prin uretra; urina. /<lat. (by 6W7S7e15r1g9i9o)*ud
Lichid secretat din glandele salivare, necesar in masticatie si digestie. [G.-D. ] /<fr. lat. (by 9W2S2e11r11g11i4o)*saliva
Lichid seminal slobozit de preferat pe fata la o persoana sau absolut intamplator la mai multe(by 10W3S3e12r12g5i6o)*lichid
Lichid siropos ramas de la fabricarea zaharului, dupa concentrarea sucului de sfecla sau de trestie de zahar. [< fr. , cf. sp. ].(by 12W5S6e14r14g14i8o)*melasa
Lichid toxic cu miros de migdale amare, care se obtine din benzen sub actiunea acidului azotic. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*nitrobenzen
Lichid toxic incolor extras din gudroanele carbunilor de pamant si folosit in industria colorantilor; aminobenzen. [Cf. fr. , germ. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*anilina
Lichid transparent de culoare galbena, secretat de membranele seroase situate in cavitatea articulatiilor, care inlesneste alunecarea oaselor unele peste altele. [Gen. / < fr. , cf. lat.med. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*sinovie
lichid transparent si vascos, galben, secretat de membranele sinoviale, care asigura buna functionare a articulatiilor. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*sinovie
lichid uleios brun din distilarea gudroanelor de huila, cu miros puternic si persistent, dezinfectant. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*creolina
Lichid uleios, folosit ca medicament cu actiune rapida de dilatare a arterelor aflate in stare de spasm si de relaxare a musculaturii bronhiilor, intestinului si cailor biliare. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*trinitrina
Lichid uleios, galbui si caustic, cu miros tare, obtinut prin distilarea gudroanelor de lemn si folosit in industrie si in medicina. [Pron. , var. s.n. / < fr. , cf. gr. - carne, - a conserva].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*creozot
lichid uleios, galbui si caustic, cu miros tare, prin distilarea gudroanelor de lemn, folosit in industrie si in medicina. (< fr. )(by 10W10S4e4r4g13i13o)*creozot
Lichid uleios incolor, care se extrage din grasimi prin saponificare; glicerol. // (In forma ) Element prim de compunere savanta in terminologia chimica cu semnificatia "(de la) glicerina". [< fr. , cf. gr. - dulce].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*glicerina
lichid uleios, incolor, cu miros specific, din gudroanele carbunilor de pamant, folosit in sinteza colorantilor, a medicamentelor etc.; aminobenzen. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*anilina
Lichid uleios incolor sau de culoare galbuie, de origine vegetala, intrebuintat in medicina. [< fr. , cf. - localitate in Noua Caledonie].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*gomenol
lichid uleios, incolor sau galbui, de origine vegetala, folosit ca antiseptic (al cailor nazale). (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*gomenol
lichid uleios, incolor si cu gust dulce, obtinut prin actiunea acidului azotic asupra glicerinei, folosit la fabricarea dinamitei si, in medicina, ca vasodilatator si relaxant; trinitrina, trinitroglicerina. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*nitroglicerina
lichid uleios, negru sau brun, prin distilarea uleiurilor minerale, ale lemnului etc. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*gudron
Lichid uleios obtinut la distilarea carbunelui de pamant, folosit ca antiseptic. [Sil. ] /<fr. (by 12W13S6e6r7g15i15o)*creolina
lichid uleios, toxic, cu miros de migdale amare, din nitrarea benzenului, folosit in industrie. (< fr. )(by 6W6S7e15r15g8i9o)*nitrobenzen
Lichid vascos care se extrage prin distilare din titei sau din unele produse sintetice si este folosit drept combustibil la unele motoare. [Nume comercial].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*motorina
Lichid vascos cu gust amar, secretat de ficat; fiere. [< fr. , cf. lat. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*bila
Lichid vascos galben-verziu, care se formeaza in rani si in infectii. /<lat. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*puroi
Lichid vascos, incolor si inodor, dulceag, extras din grasimi sau obtinut pe cale sintetica, folosit in industrie si cosmetica. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*glicerina
Lichid vascos, negru sau brun, obtinut prin distilarea uleiurilor minerale, a lemnului etc. [Pl. / < fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*gudron
Lichid volatil care se obtine prin deshidratarea glicerinei. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*acroleina
: lichid volatil, foarte toxic, cu miros de migdale amare, folosit la combaterea daunatorilor agricoli; acid prusic. [Sil] /<fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*cianhidric
Lichid volatil incolor, care este un compus organic al clorului si se foloseste in medicina. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*cloroform
Lichid volatil, incolor, otravitor, obtinut prin deshidratarea glicerinei. /<fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*acroleina
Lichior facut din coji de portocale amare, zahar si alcool. [Pron. / < fr. , cf. - insula in Antile].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*curacao
Lichior italienesc, facut dintr-o varietate de cirese amarui. [< it. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*maraschino
lichior prin macerarea in alcool a unor plante aromate, preparat la inceput dupa reteta calugarilor benedictini. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*benedictina
(ligament) care uneste hipofiza coracoida a omoplatului cu clavicula. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*coracoclavicular
Ligament peritoneal care uneste viscerele. [Var. / < fr. , cf. gr. - plutitor].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*epiploon
Limba artificiala creata la sfarsitul sec. XIX din elemente de vocabular ale celor mai raspandite limbi europene pentru a servi drept limba internationala. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*esperanto
limba artificiala cu caracter international, din elemente de vocabular din limbile germanice si cu flexiune gramaticala arbitrara. (< germ. , fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*volapuk
Limba artificiala formata din elemente de vocabular din limbile germanice, mai ales din limba engleza, si cu flexiune gramaticala foarte arbitrara, creata in 1879 de pastorul german Johann Schleyer. [< fr. , germ. , cf. engl. - univers, - a vorbi].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*volapuk
limba artificiala formata din elementele de vocabular si de gramatica imprumutate din cele mai raspandite limbi europene. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*esperanto
Limba artificiala internationala creata prin simplificarea limbii esperanto. /<fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*ido
limba aspra la unele moluste, servind la roaderea hranei. (< fr., lat. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*radula
Limba comuna (mai ales limba greaca de circulatie). [Pron. , scris si / < gr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*coine
Limba de circulatie in bazinul mediteranean, compusa pe baza unui lexic italo-spaniol si cuvinte arabe. [< fr., it. , cf. sp. - a sti].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*sabir
limba de circulatie la bazinul mediteranean, compusa pe baza unui lexic italo-spaniol avand si cuvinte arabe. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*sabir
limba din familia de limbi hamito-semitice vorbita in Etiopia. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*cusitica
limba din familia limbilor iraniene, apartinand grupului oriental. (< fr. )(by 10W3S4e4r12g13i6o)*sogdiana
Limba. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) limba". [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*glosie
Limba germanica vorbita de unele populatii evreiesti. [Cf. fr. , germ. ].(by 6W6S15e15r8g8i9o)*idis
Limba indigena din America de Sud. // Locuitor apartinand unei populatii sud-americane din zona Amazonului, care are o cultura agraro-matriarhala. [< fr., it., sp., port. < cuv. indigen].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*tupi
limba indo-europeana care a pastrat in evolutia ei sunetul s inaintea vocalelor e si i. (< germ. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*satem
limba indo-europeana din centrul Italiei vorbita de falisci, triburi din Etruria. (< it. , lat. )(by 3W12S12e5r5g6i14o)*falisca
(limba indo-europeana) vorbita in India si in Pakistan, cu doua variante literare: hindi si urdu. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*hindustana
Limba internationala, formata din elemente de vocabular si de gramatica imprumutate din cele mai raspandite limbi europene, inventata la sfarsitul sec. XIX de catre dr. Zamenhof. [< fr. < - pseudonimul creatorului].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*esperanto
Limba internationala formata prin simplificarea limbii esperanto. [< fr. ].(by 9W9S2e3r3g11i12o)*ido
limba iraniana veche, pentru care se folosea un alfabet semitic. (< fr., engl. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*pahlavi
limbaj conventional folosit de un grup social restrans (vagabonzi, delicventi etc.) pentru a nu fi intelesi de restul societatii sau pentru a soca. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*argou
Limbaj conventional, folosit in mod constient de catre vorbitorii unui grup social sau profesional, pentru a nu fi intelesi de ceilalti. ... /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*argou
Limbaj conventional, folosit mai ales de vagabonzi, raufacatori etc. pentru a nu fi intelesi de restul societatii. [Pl. / < fr. ].(by 10W3S3e12r12g6i14o)*argou
Limbaj de programare conceput pentru calculele tehnico-stiintifice, utilizabil insa si in alte domenii. /<fr. , engl. [] [](by 14W14S7e7r1g1i9o)*fortran
Limbaj de programare la calculatoarele electronice. [< fr., engl. < - limbaj comun orientat spre calcule economice].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*cobol
limbaj de programare la calculatoarele electronice, pentru aplicatii cu caracter economic, prin separarea datelor si a instructiunilor in sectiuni distincte. (< engl., fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cobol
Limbaj figurat. Disciplina care studiaza tropii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - trop, - studiu].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*tropologie
limbaj folosit in programarea de probleme matematice in calculatoarele electronice. (< engl., fr. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*algol
limbaj formalizat pentru prelucrarea datelor din domeniul economic la calculatorul electronic. (< engl. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*dibol
Limbaj galant, subtil; amabilitate artificiala. [< fr. , cf. scriitor francez].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*marivodaj
limbaj lipsit total de structura gramaticala, constand dintr-o succesiune de cuvinte care isi pastreaza semnificatia. (< engl. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*asintaxie
Limbaj manierat, pretios, care era la moda in Anglia in epoca elisabetana. [Pron. / < fr. , engl. , cf. - roman al scriitorului englez Lyly].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*eufuism
limbaj manierat, pretios, rafinat si sofisticat, la moda in Anglia in epoca elisabetana. (< engl. , fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*eufuism
Limbaj neinteligibil, alcatuit din silabe si cuvinte fara sens, al unor bolnavi. /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*glosolalie
limbaj neinteligibil in unele boli mintale, alcatuit din silabe si cuvinte fara sens. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*glosolalie
Limbaj particular al unui grup social sau profesional, caracterizat printr-o gramatica proprie si prin cuvinte codificate, conventionale. /(by 5W13S13e7r7g15i1o)*jargon
Limbaj personal neinteligibil (al unor bolnavi) alcatuit din silabe si cuvinte fara sens. [Gen. / < fr. , cf. gr. - limba, - a vorbi].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*glosolalie
Limbaj simbolic folosit in programarea automata, orientat pe probleme de gestiune economica. /<engl., fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*cobol
Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesiuni etc., cu o sfera de circulatie ingusta, care are fond principal de cuvinte si o structura gramaticala proprie. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g5i14o)*jargon
limbaj specific anumitor categorii sociale sau profesionale, cu o sfera de circulatie restransa, care nu are fond principal de cuvinte si o structura gramaticala proprie. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*jargon
limba ~ = limba indo-europeana care a pastrat in evolutia ei sunetele g si k nealterate inaintea vocalelor e si i (greaca, latina, celtica, germanica). (< lat. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*centum
limba ~ = limba indo-europeana vorbita in Asia Centrala (Turkestanul chinez), care foloseste o scriere cu alfabet hindus. (< germ. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*toharica
Limba literara norvegiana moderna, avand structura gramaticala si fond principal danez. [Pron. / < fr., norv. ].(by 7W1S1e9r10g10i3o)*landsmal
Limba literara scrisa a slavilor de sud si de est din sec. XI-XVII, dezvoltata din slava veche si folosita in unele tari ca limba de cult si de cancelarie; limba slava bisericeasca. /<fr. (by 2W10S10e11r4g4i13o)*slavona
limba literara scrisa a slavilor (sec. IX-XI), formata pe baza traducerilor din cartile grecesti de cult. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*slava
Limba persana vorbita intre sec. III si IX, pentru care se folosea un alfabet semitic. [Var. s.f. / < fr., engl. < cuv. persan].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*pahlavi
Limba rezultata din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latina, din Africa sau din alta parte a lumii. [Sil. ] /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*creola
limba romana comuna vorbita intre sec. VI si XIII in nordul si sudul Dunarii. (< proto romana)(by 7W15S15e8r9g2i2o)*protoromana
limba romanica vorbita pana la inceputul sec. XIX in fosta provincie romana Dalmatia. /Dinn. pr.(by 9W3S3e11r12g12i5o)*dalmata
limba serpilor (in limba romana odata cu traducerea din engleza a romanului Harry Potter si Printul Semipur)(by 3W11S11e12r5g5i14o)*limba
limba ~ (si s. f.) = limba neogreaca. (s. f.) dans national grecesc cu figuri serpuitoare si aruncari de batiste. (< fr. , gr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*romaica
limba slava occidentala vorbita candva pe cursul inferior al Elbei. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*polaba
limba spaniola impanata cu multe elemente englezesti. (< span/iola/ + /en/glish)(by 7W7S15e15r9g9i2o)*spanglish
limba veche iraniana, din care deriva vechea persana si (zend-)avestica. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*zenda
Limba vechilor persi, in care sunt scrise textele sacre |mazdeene|mazdean| (Avesta), atribuite lui Zoroastru. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*zenda
Limba vorbita in India, derivand din sanscrita. [Var. s.f., scris si / < fr. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*hindustani
limbi austroneziene = una dintre cele trei mari familii de limbi din Oceania, alaturi de australiana si papua. (< austr/aliana/ + /mela/neziana)(by 14W7S7e1r1g9i10o)*austroneziana
limbi ce = familie de limbi altaice (turca, tatara) vorbite din sud-estul Europei pana in Siberia si China. (< turc + -ic)(by 9W3S11e11r5g5i13o)*turcic
limbi ce = familie de limbi fino-ugrice, altaice si samoede. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*uraloaltaic
limbi ce = grup de limbi din familia indo-europeana cuprinzand limbile italice (latina si limbile romanice, osco-umbriana) si limbile celtice. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*italoceltic
limbi e = familie de limbi vorbite in nordul si centrul Europei si in nordul Asiei: finlandeza, estona, lapona, maghiara etc. (dupa fr. , germ. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*finougric
limbi e = familie de limbi vorbite in nordul si estul Africii: berbera, egipteana, cusitica si limbile semitice. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*hamitosemitic
limbi e = grup de limbi altaice vorbite de popoarele de forestieri si vanatori din Europa si Asia septentrionala. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*tunguz
limbi ene = grup de limbi indo-europene din care fac parte sanscrita, limba literara clasica a Indiei, precum si grupul iranian. (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*indoiranian
limbi ene = grup de limbi indo-europene vorbite actualmente in India. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*indoarian
limbi ene = grup de limbi vorbite din Madagascar pana in Insula Pastelui si din sudul Vietnamului pana in Noua Zeelanda. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*malaiopolinezian
limbi ~ = una dintre cele trei mari familii de limbi din Oceania, alaturi de australiana si austroneziana, vorbita de papuasi. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*papua
limfadenita infectioasa benigna provocata de un virus. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*limforeticuloza
Limita a rapor-tului dintre cresterea unei functii si cresterea variabilei, cand aceasta tinde spre zero. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*derivata
Limita fixata in timp printr-o dispozitie sau printr-o invoiala la care urmeaza sa se execute ceva; soroc. la data fixata. in curs de satisfacere a serviciului militar. /<lat. $termen, ...inis, terme$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*termen
limita inferioara a temperaturii pana la care se poate intinde zona impadurita. (< fr. )(by 14W7S8e8r1g2i10o)*horoterma
Limita inferioara in ceea ce priveste cantitatea, calitatea etc. [Pl. , var. s.n. / < fr., lat. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*minim
Limita raportului dintre cresterea unei functii si cresterea variabilei cand aceasta tinde catre zero. [Cf. fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*derivata
Limitele extreme ale inaltimii sunetelor unei lucrari vocale sau instrumentale; intinderea unei voci sau a unui instrument. [Pl. / < germ. , cf. lat. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ambitus
Limpede, deslusit, curat. Transparent. Lamurit, usor perceptibil, de inteles. [< lat. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*clar
limpezi adj. 1) (despre lichide) care este lipsit de orice impurit?ti; curat; str?veziu. ap? limpede. 2) (despre cer, atmosfer?) care este f?r? nori; senin. 3) (despre ochi, privire) care reflect? cur?tenie sufleteasc?; curat; luminos. 4) (despre sunete, voce) care se aude bine; cu o sonoritate deosebit?; argintiu; cristalin. 5) (despre minte, judecat?) care ?ntelege bine lucrurile; lucid. 6) (despre idei, g?nduri) care este clar, usor de ?nteles; clar; inteligibil; accesibil. r?spuns limpede. limpede ca buna ziua care nu are nevoie de nici un fel de explicatii; clar. <lat. limpidus(by 3W11S11e5r5g13i14o)*limpezi
Lingau, om lingusitor si slugarnic. - vb a pupa + in + cur + suf. -ist.(by 4W4S5e13r13g7i7o)*lingau
(lingv.) analiza ~a = metoda de analiza semantica bazata pe descompunerea semnificatiilor. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*componential
(lingv.) ansamblu de forme verbale latine care indica o actiune terminata. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g8i1o)*perfectum
(lingv.) a transforma in topic unul dintre constituentii frazei. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*topicaliza
(lingv.) cea mai mica unitate semantica a unui cuvant, identificabila adesea cu radacina acestuia, care constituie suportul semnificatiei lexicale; lexem. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*semantem
(lingv.; despre o fraza) care se margineste a descrie evenimentul. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*constativ
(lingv.; despre sunete) considerat ca o limita a stadiului sau initial. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*ingresiv
(lingv.) element stilistic considerat ca unitate functionala. fraza, constructie, procedeu stilistic tipic pentru un autor, o scoala sau o epoca. (< it. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*stilem
(lingv.) fiecare dintre tesaturile semantice care intra in alcatuirea unui semem. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*sem
(lingv.) folosire a unor perechi de cuvinte formate din radicale diferite, cuvinte mostenite sau imprumutate. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i7o)*heteronimie
(lingv.) grup de doua caractere, de doua litere care reprezinta un singur sunet. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*digrama
(lingv.) inlocuire a unei expresii precise cu una mai putin precisa, de obicei un nume propriu de oras cu un nume comun care exprima atributul sau. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*heteroza
(lingv.) marca prin care subiectul isi exprima adeziunea fata de enuntul sau. (dupa fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*modalizare
(lingv.) repetitie excesiva a aceluiasi sunet (sau silaba), cu efect neplacut, inestetica. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*tautofonie
(lingv.) reunire a doua cuvinte in unul singur pentru a exprima o singura notiune. (< fr., lat. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*hifen
(lingv.) sistem de forme verbale derivate ale prezentului care, in opozitie cu perfectum, redau actiunea ca nerealizata. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*infectum
(lingv.) susceptibil de a exprima ideea de dorinta, de placere. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i6o)*deziderativ
(lingv.) termen general pentru indicarea numelor dubioase, superflue. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*hiponim
(lingv.) unitate semantica avand drept corespondent formal lexemul, dintr-un ansamblu de seme. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*semem
Linia de sosire la o proba de alergari, curse etc. Partea finala a unei probe; capacitatea unui sportiv de a sfarsi puternic o intrecere. [< engl., fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*finis
Liniat. Obtinut prin miscarea unei linii drepte. [< , dupa fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i1o)*riglat
@liniator, s.m. persoana angajata care se ocupa cu intretinerea stalpilor de medie si inalta tensiune(by 9W3S3e11r12g5i5o)*liniator
linie ~a (si s. f.) = curba care uneste punctele de pe suprafata marilor si oceanelor in care mareele se produc simultan. (< fr., engl. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*cotidal
Linie care arata pe o harta limitele teritoriale ale unei particularitati de limba. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - egal, - limba].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*isoglosa
linie care arata pe o harta lingvistica limitele teritoriale ale unei particularitati de limba. (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*izoglosa
linie care desparte doua suprafete de teren, doua zone ale unui teritoriu etc. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*demarcatie
(Linie) care este perpendicular(a) pe un plan orizontal in directia unui fir tinut intins cu ajutorul unei greutati atarnate la capat. = directie determinata de pozitia firului cu plumb aflat in stare de echilibru intr-un punct dat. // Cerc mare al sferei ceresti care trece prin zenit si nadir. [< fr. , cf. lat. - varf].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*vertical
linie care leaga punctele de pe suprafata terestra cu aceeasi variatie a temperaturii aerului. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*izaloterma
linie care marcheaza inceputul textului de colontitlu. (dupa germ. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*colonlinie
Linie care marcheaza inceputul textului de colontitlu. [Gen. / cf. germ. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*colonlinie
Linie care reprezinta distanta cea mai scurta dintre doua puncte. /<lat. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*dreapta
Linie care reprezinta grafic o relatie intre doua marimi variabile. Cotitura in forma de arc. = a vira. Linie care descrie grafic fazele succesive ale variatiilor unui fenomen. = linie care uneste punctele de egala altitudine ale pamantului. [< fr. ]. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*curba
Linie care reprezinta intersectia aparenta a suprafetei Pamantului cu bolta cereasca. = cercul mare rezultat din intersectarea sferei ceresti cu un plan perpendicular pe raza observatorului si care trece prin centrul Pamantului. Intindere a cunostintelor, perspectiva; putere de orientare; nivel intelectual. Strat sau ansamblu de strate de aceeasi origine si aproximativ de aceeasi varsta, alcatuit in general din aceeasi roca. Totalitatea lucrarilor miniere care se afla la acelasi nivel. Fundal (in teatru, in pictura etc.). [Var. s.n. / < lat., gr. , cf. fr. , it. ].(by 3W3S12e12r5g6i6o)*orizont
linie care reprezinta izotermele si izobarele coincidente pe o diagrama a unui sistem fizico-chimic dintr-un singur component cu doua faze coexistente. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*izofaza
linie care uneste, intr-un grafic reprezentand dinamica in timp a unui proces, punctele cu aceeasi valoare. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*cronoizopleta
Linie care uneste pe harta punctele cu aceeasi altitudine; curba de nivel. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - egal, - inaltime].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*izohipsa
Linie care uneste pe harta punctele unde inghetul apei se produce in aceeasi zi. [Var. s.f. / cf. fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*izopecta
linie care uneste pe o harta meteorologica punctele cu aceeasi variatie a presiunii atmosferice. (< fr. )(by 6W15S15e15r9g9i2o)*izalobara
Linie care uneste pe o harta meteorologica punctele in care presiunea atmosferica a variat de la aceeasi cantitate intre doua observatii consecutive. [Var. s.f. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*izalobara
Linie care uneste pe o harta meteorologica toate punctele terestre cu aceeasi temperatura medie a solului; geoizoterma. [Pron. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - egal, lat. - gen].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*izogeoterma
linie care uneste pe o harta punctele cu aceeasi adancime a nivelului apei freatice. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*izofreata
linie care uneste pe o harta punctele cu egala valoare ale unui element exprimat in functie de doua variabile independente. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*izopleta
Linie care uneste pe o harta punctele de egala valoare ale diverselor elemente meteorologice. [Var. s.f. / < fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*izopleta
linie care uneste pe o harta punctele in care tunetul produs intr-un anumit loc este auzit cu aceeasi intensitate. (< izo -bronta)(by 9W2S3e11r11g5i5o)*izobronta
linie care uneste, pe un plan, totalitatea punctelor cu aceeasi rezistenta a solului la penetrare, la arat etc. (< fr. )(by 13W7S15e15r1g9i9o)*izodina
Linie care uneste punctele cele mai adanci ale unui curs de apa (rau, fluviu) sau ale unei vai. [< germ. < - vale, - drum, cf. fr., engl. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*talveg
Linie care uneste punctele cele mai adanci ale unui curs de apa sau ale unei vai. /<germ. fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*talveg
linie care uneste punctele cu aceeasi abatere fata de valoarea normala a unui fenomen meteorologic. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*izanomala
linie care uneste punctele cu aceeasi amplitudine a temperaturii medii sau extreme a aerului dintr-o perioada de timp. (< germ. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*izoamplitudine
Linie care uneste punctele cu aceeasi amplitudine a temperaturii medii sau extreme a aerului dintr-o perioada de timp. [Var. s.f. / cf. germ. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*izoamplitudine
linie care uneste punctele cu aceeasi caldura medie in timpul verii. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*izotera
Linie care uneste punctele cu aceeasi caldura medie in timpul verii. [Var. s.f. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*izotera
linie care uneste punctele cu aceeasi frecventa de aparitie a cutremurelor de pamant.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*izofigma
Linie care uneste punctele cu aceeasi frecventa de aparitie a cutremurelor de pamant. [Var. s.f. / et. incerta].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*izofigma
linie care uneste punctele cu aceeasi inaltime a mareei. (< izo cotidala)(by 12W12S5e5r14g14i7o)*izocotidala
linie care uneste punctele cu aceeasi intensitate ale unui cutremur de pamant. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*izoseista
linie care uneste punctele cu aceeasi intensitate a miscarii de scufundare a scoartei terestre. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*izocatabaza
Linie care uneste punctele cu aceeasi intensitate a miscarii de scufundare a scoartei terestre. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - egal, - in jos].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*izocatabaza
Linie care uneste punctele cu aceeasi intensitate de manifestare a unui cutremur de pamant. [Pron. , var. s.f. / < fr. , germ. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*izoseista
linie care uneste punctele cu aceeasi presiune a unui zacamant petrolier la un moment dat. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*izopieza
linie care uneste punctele cu aceeasi temperatura a apei de mare in adancime. (< izoterm + -bata)(by 12W12S5e6r14g14i8o)*izotermobata
linie care uneste punctele cu aceeasi viteza ale unui curs de apa. (< germ. , fr. )(by 3W11S12e5r5g6i14o)*izotaha
Linie care uneste punctele cu acelasi nivel hidrostatic la stratele acvifere cu nivel ascendent. [Pron. / < fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*hidroizopieza
Linie care uneste punctele cu acelasi nivel hidrostatic subteran la stratele acvifere cu nivel liber. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*hidroizohipsa
linie care uneste punctele cu continut egal in metan ale unui zacamant de carbune. (< izo metan)(by 15W15S9e9r2g3i11o)*izometa
linie care uneste punctele cu valori egale ale frecventei aurorelor polare. (< germ. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*izohasma
linie care uneste punctele cu valori egale ale intensitatii luminii. (< germ. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*izofota
linie care uneste punctele de egala valoare ale acceleratiei gravitatiei. (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*izogama
Linie care uneste punctele de egala valoare ale acceleratiei gravitatiei. [Var. s.f. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*izogama
linie care uneste punctele de pe cursurile de apa cu aceeasi durata a podului de gheata. (cf. , pod)(by 9W3S3e11r11g5i5o)*izopaga
Linie care uneste punctele de pe cursurile de apa cu aceeasi durata a podului de gheata. [Var. s.f. / cf. fr. , germ. < gr. -egal, - stanca].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*izopaga
linie care uneste punctele de pe glob cu declinatie magnetica zero. (< fr. )(by 1W1S2e10r10g4i4o)*agona
Linie care uneste punctele de pe suprafata Pamantului unde cad cantitati egale de apa provenita din precipitatii. [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*izohieta
linie care uneste punctele de valoare constanta ale magnetismului terestru. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*izomagnetica
Linie care uneste punctele de valoare constanta ale magnetismului terestru. [Var. s.f. / < fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*izomagnetica
linie care uneste punctele in care scoarta terestra are aceeasi viteza de inaltare. (< engl. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*izoanabaza
Linie care uneste punctele in care scoarta terestra are aceeasi viteza de inaltare. [Pron. , var. s.f. / < engl. , cf. fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*izoanabaza
linie care uneste punctele in care un strat geologic apare la aceeasi altitudine. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*izobaza
linie care uneste punctele unde inghetul apei se produce in aceeasi zi. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*izopecta
Linie care uneste punctele unui curs de apa unde apa are aceeasi viteza. [Var. s.f. / cf. germ. , fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*izotaha
Linie ce uneste punctele in care o marime are aceeasi valoare. [Gen. , var. s.f. / < + ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*izolinie
linie ce uneste punctele in care o marime are aceeasi valoare. (< germ. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*izolinie
Linie curba care reprezinta locul geometric al punctelor egal departate de un punct fix (focar) si de o dreapta fixa (directoare). [< fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*parabola
Linie curba plana, descrisa de un punct al unui cerc, care se rostogoleste (fara alunecare) pe o dreapta fixa situata in planul cercului. [Sil] /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*cicloida
linie de-a lungul careia un sistem fizico-chimic are aceeasi densitate. (< germ. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*izopicna
Linie de-a lungul careia un sistem fizico-chimic are aceeasi densitate. [Var. s.f. / cf. germ. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*izopicna
Linie de demarcatie naturala sau conventionala care desparte diferite tari; granita; hotar. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*frontiera
linie de indoire executata prin presare pe suprafata unui carton. (< germ. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*big
Linie de indoire executata prin presare pe suprafata unui carton; indoitura. [Pl. / < germ. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*big
Linie de jonctiune a doua jumatati simetrice ale unei formatii anatomice sau ale unui organ. [< fr. , cf. gr. - sutura].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*rafeu
linie de jonctiune a doua jumatati simetrice ale unei formatii anatomice sau ale unui organ. (< fr. , gr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*rafeu
linie de perspectiva la cea mai mare departare de spectator; ultimul plan. o (fig.) in ~ = intr-o pozitie inferioara, in umbra. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*arierplan
Linie de pe suprafata Pamantului ale carei puncte nu prezinta declinatie magnetica. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*agona
Linie de plumb mai putin inalta decat literele, folosita la raritul randurilor de text; dursus. Linie la suprafata tegumentelor, corespunzand traiectului unei articulatii. [Gen. / cf. fr. < lat. - intre, - linie].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*interlinie
linie de rudenie ascendenta care urca de la fiu la parinti. (< fr. )(by 14W14S7e8r8g1i2o)*ascendenta
linie de transmisie a semnalului de inalta frecventa de la emitator la antena sau de la aceasta la receptor. (< engl., fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*fider
linie din prelungirea razei vizuale printr-un aparat topografic pana la un anumit punct de pe teren; (p. ext.) linie trasata pe o planseta si care uneste locul unde se afla aparatul de observare cu punctul vizat. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*viza
Linie dreapta care formeaza cu un plan sau cu o alta dreapta un unghi diferit de 00 sau de 900. [Sil. ] /<lat. fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*oblica
Linie dreapta paralela cu suprafata unui lichid in stare linistita; dreapta perpendiculara pe verticala locului. /<germ., fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*orizontala
Linie dreapta, reala sau inchipuita, care trece prin centrul unui corp si imprejurul careia acel corp se roteste sau se poate roti. Dreapta imaginara in jurul careia se executa miscarea de rotatie a unui corp ceresc. Linie dreapta care delimiteaza parti simetrice pe un corp, pe o suprafata etc. Ax. [< fr. , germ. , cf. lat. - osie].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*axa
Linie electrica care face legatura directa intre o centrala electrica si posturile de transformare. /<engl., fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*fider
Linie electrica care leaga o centrala de transformare cu cele secundare. [Scris si / < engl. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*fider
Linie ferata urbana (subterana) electrificata; vehicul care circula pe o astfel de linie; metro, metrou. [Pl. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*metropolitan
linie ferata urbana (subterana) electrificata; vehicul care circula pe o astfel de linie; metropolitan. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*metrou
Linie formata din prelungirea razei vizuale printr-un aparat topografic pana la un anumit punct de pe teren; linie trasata pe o planseta si care uneste locul unde se afla aparatul de observare cu punctul vizat. [< fr. , cf. - a ochi].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*viza
Linie franta (de forma unui sir de litere "z" puse cap la cap). in forma de zigzag; zigzagat. /<fr. , germ. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*zigzag
linie imaginara care uneste ochiul tragatorului cu punctul ochit. dintr-o privire. privire in trecut. (by 12W12S5e5r6g14i14o)*ochire
Linie inchisa care margineste o suprafata sau un obiect. harta geografica pe care sunt insemnate numai liniile care delimiteaza uscatul si bazinele de apa. /<fr. (by 12W5S5e13r14g14i7o)*contur
Linie in diagrama unui sistem fizico-chimic pentru care volumul specific al sistemului care se transforma ramane constant. [Var. s.f. / < fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*izostera
Linie ornamentala sinuoasa in forma de vierme, folosita in special in Renastere. [Cf. fr. ].(by 15W15S8e9r9g2i2o)*vermicul
Linie pe harta care uneste punctele campului magnetic pamantesc ce au aceeasi intensitate. /<fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*izodinamica
Linie pe harta globului pamantesc, care uneste punctele cu aceeasi adancime fata de o suprafata de reper. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*izobata
Linie pe o diagrama care reprezinta procesul de trecere a unei stari in alta in conditii izobare. /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*izobara
Linie pe o diagrama care reprezinta procesul de trecere dintr-o stare in alta in conditii izocore. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*izocora
Linie pe o harta lingvistica, care indica aria de raspandire a unui fenomen de limba. /<fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*isoglosa
Linie pe suprafata Pamantului care uneste punctele avand aceeasi nebulozitate. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - egal, - nor].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*izonefa
Linie. Prima schita a unei lucrari, primele contururi ale unei opere. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*liniament
Linie sau suprafata situata in toata intinderea ei la egala distanta de alta linie sau de alta suprafata cu care nu se intretaie oricat de mult s-ar prelungi. Fiecare dintre cercurile imaginare paralele cu ecuatorul care unesc punctele de egala latitudine de pe suprafata Pamantului. Aparat de gimnastica format din doua bare paralele sustinute de stalpi. Comparatie, apropiere facuta intre doua persoane, intre doua lucruri etc., in care se scot in relief asemanarile si deosebirile. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*paralela
Linie, sens, directie oblica, oblicitate. = oblic ; intr-un mod indirect, piezis, pe ocolite. {Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*bie
Linie simpla sau inflorata, ornament etc. asezat la sfarsitul unui articol, al unui capitol etc. Unealta formata dintr-o bara de otel ascutita, care serveste la prelucrarea pietrei de constructie, la spargerea betoanelor. Varf ascutit al unui obiect. Tigaret scurt. [Pl. / < germ. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*spit
linie spectrala unica, produsa prin tranzitia unui sistem cuantic intre doua nivele energetice. (dupa fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*singlet
Linie, suprafata care margineste un corp, un obiect; reprezentare grafica a unei astfel de linii sau suprafete. [Pl. / < fr. , cf. it. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*contur
linie telefonica in direct, folosita in crizele diplomatice. (< engl. )(by 4W12S13e6r6g7i15o)*hotline
linie trasata pe o harta care trece prin toate punctele in care vantul are aceeasi viteza medie. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*izanemona
Liniometru. Instrument cu care se poate masura diametrul si inaltimea arborilor sau se poate face marcarea prin vopsire si inregistrarea unor caracteristici ale acestora. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*lignometru
Liniste sufleteasca; odihna; tihna; pace. a) neastamparat; b) neincetat; necontenit. fii cuminte. /v.(by 7W15S15e8r9g9i2o)*astampar
Liniste, tihna, calm. [Pron. , scris si , var. s.f. / < fr. , cf. lat.bis. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*chietudine
Linistit, stapan pe sine, de netulburat. [< lat. , cf. fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*imperturbabil
linx cu urechile negre, in Africa si in stepele din sud-vestul Asiei; ras de pustiu. (< fr., sp. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*caracal
Lipida fosforata care se gaseste in galbenusul de ou, in tesutul nervos etc. [< fr. , cf. gr. - galbenus de ou].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*lecitina
lipida fosforata in galbenusul de ou, in tesutul nervos etc. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*lecitina
lipide complexe care contin in molecula fosfor si mai ales azot; fosfolipide. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*fosfatide
Lipidinoasa e descrierea oficiala in limba romana a persoanei Spita Madalina Simona. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*lipidinoasa
Lipirea afiselor. Punerea in evidenta a datelor si rezultatelor. [Cf. fr. ].(by 5W6S14e14r8g1i2o)*afisaj
Lipirea panzei unui tablou pe o alta panza, pe un panou de lemn sau pe un perete; maruflare; panza pictata si lipita astfel. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*maruflaj
lipire pe un carton a unei hartii de calitate superioara, a unei coli de celuloid etc. pentru a-i da un aspect mai frumos; caserare. (dupa fr. )(by 10W3S3e4r12g12i5o)*caserat
Lipsa aberatiei cromatice. Proprietate a unui sistem optic de a nu descompune raza de lumina in culorile ei componente. [Cf. fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*acromatism
Lipsa a clorului din organism, care apare dupa varsaturi repetate, diaree etc. [Gen. / < fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cloropenie
lipsa a dorintei, a interesului sexual, fara vreun suport organic. (< engl. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*asexualitate
Lipsa a durerii la excitanti termici; termoanestezie. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*termoanalgezie
lipsa a mijloacelor de existenta; saracie; lipsa a unor materii prime, mijloace energetice etc. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*penurie
Lipsa a mijloacelor de existenta; saracie, lipsa mare. [Gen. / cf. fr. , lat. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*penurie
Lipsa a oxigenului din anumite tesuturi, in medii de cultura sau in aer. [Gen. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*anoxie
Lipsa a unei bune oxigenari a sangelui. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - viu, - sange].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*anoxemie
Lipsa a unei fiinte sau a unui lucru (dintr-un loc unde ar fi trebuit sa fie). Pierdere brusca si de scurta durata a cunostintei. Neatentie, distractie; indiferenta. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*absenta
Lipsa a vederii; ablepsie; orbire. boala caracterizata prin incapacitatea bolnavului de a recunoaste obiectele cu ajutorul vazului. incapacitatea de a citi sau de a intelege cele scrise; alexie. /<fr. lat.$ caecitas, ...atis$(by 15W15S8e8r2g2i10o)*cecitate
Lipsa capului la unele animale inferioare. Monstruozitate congenitala constand in lipsa capului la fat. [Gen. / < fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*acefalie
Lipsa completa sau partiala a craniului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - craniu].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*acranie
Lipsa congenitala a globilor oculari. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - ochi].(by 11W4S4e13r13g13i7o)*anoftalmie
lipsa (congenitala) a globilor oculari. o ~ ciclopica = malformatie congenitala constand in unirea ochilor si a orbitelor rudimentar dezvoltate. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*anoftalmie
Lipsa congenitala a unuia sau a mai multor degete. [Gen. / < fr. , cf. gr. - avorton, - deget].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*ectrodactilie
Lipsa congenitala integrala sau partiala a unui picior. [< fr. ].(by 15W8S9e9r2g3i11o)*ectropodie
lipsa cuiva sau a ceva dintr-un loc; inexistenta. pierdere brusca si de scurta durata a cunostintei. neatentie, distractie. (< fr. , lat. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*absenta
lipsa de acord, de armonie; neintelegere, diferend, disensiune. (gram.) lipsa acordului intre cuvinte legate prin raporturi de determinare. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*dezacord
Lipsa de activitate a unui organ. Paralizie usoara incompleta, care permite miscari de amplitudine redusa; parezie. [Cf. fr. < gr. - slabire].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*pareza
Lipsa de activitate; inactivitate. a) fara intrerupere; continuu; b) fara sovaire; fara ezitare. /v. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*preget
lipsa de actualitate; insusirea, starea de a fi inactual. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*inactualitate
Lipsa de agresiune. = pact prin care doua sau mai multe state se obliga sa nu intreprinda nici o actiune dusmanoasa unul fata de celalalt. [< + , dupa fr. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*neagresiune
lipsa de armonie, de tonalitate; metoda de compozitie muzicala care neaga armonia. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*atonalitate
(.) Lipsa de armonie, de tonalitate, rezultand din faptul ca cele 12 tonuri ale gamei cromatice sunt considerate egale, fara vreo ierarhie sau functie armonica intre ele. [Cf. fr. , it. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*atonalitate
Lipsa de armonie. Nepotrivire, dezacord. Dispozitie neparalela a unor strate noi fata de altele mai vechi. [Cf. fr. , it. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*discordanta
Lipsa de artificialitate; comportare fireasca; caracter natural. /<it. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*naturalete
Lipsa de calciu in tesuturi sau umori. [< fr. , cf. gr. - var, - saracie].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*calcipenie
lipsa de capacitate, de pricepere, de competenta; (p. ext.) nepregatire; stangacie. (< fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*incapacitate
Lipsa de capacitate, neputinta de a face ceva; nepregatire, nepricepere. Situatia celui incapabil. [Cf. fr. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*incapacitate
Lipsa de cinste, de loialitate; viclenie, fatarnicie, ipocrizie. Fapta perfida. [Gen. / < fr. lat. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*perfidie
(lipsa de civilizatie, fapta) s. f., art. g.-d. art. (fapte) pl. art. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*barbarie
Lipsa de coerenta, de legatura logica (in gandire, in actiune). [Pron. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*incoerenta
Lipsa de competenta. Lipsa puterii legale de a indeplini o anumita atributie. [Var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*incompetenta
lipsa de concordanta intre timpul real al evenimentelor si cronologia ideala a nararii lor. (< acron/ic/ + -ie)(by 15W1S9e9r3g3i11o)*acronie
Lipsa de conduita morala, de fermitate si de principialitate, urmarind satisfacerea intereselor personale prin adoptarea si aplicarea, dupa imprejurari, a unor pareri si principii potrivite momentului. Curent ideologic si politic in randurile unor partide ale clasei muncitoare, care promoveaza ideea renuntarii la mijloacele luptei revolutionare, la transformarea revolutionara a societatii. [Cf. fr. , rus. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*oportunism
Lipsa de congruenta; nepotrivire; neconcordanta. [Sil. ] /<lat. it. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*incongruenta
Lipsa de consistenta, de soliditate. Proprietate a unor expresii de calcul logic de a fi false in orice interpretare. [Cf. fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*inconsistenta
lipsa de contact intre dintii arcadei inferioare si superioare. (< ab ocluzie)(by 2W11S11e4r5g5i13o)*abocluzie
Lipsa de continuitate; intrerupere. Proprietate a unei functii de a sari de la o valoare la alta, fara a trece prin valorile intermediare. [Pron. / cf. fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*discontinuitate
Lipsa de con-tradictie. principiu potrivit caruia nu se poate afirma si nega concomitent acelasi predicat care se raporteaza la un subiect. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*noncontradictie
lipsa de corectitudine; necinste, sarlatanie. (< in^1 corectitudine)(by 4W12S12e6r6g14i15o)*incorectitudine
Lipsa de corectitudine; necinste, sarlatanie, inselatorie. [Et. incerta].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*incorectitudine
lipsa de decenta; exprimare, purtare necuviincioasa; necuviinta, nerusinare. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r13g13i13o)*indecenta
Lipsa de decenta; purtare necuviincioasa; necuviinta, nerusinare. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*indecenta
Lipsa de delicatete; atitudine, gest nedelicat. [Var. s.f. / cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*indelicatete
lipsa de delicatete; fapta, vorba lipsita de delicatete, impolitete, grosolanie. (dupa fr. )(by 1W10S10e3r4g4i12o)*nedelicatete
Lipsa de determinare a valorii unei marimi. Incertitudine, imprecizie. [< + ].(by 15W9S9e2r3g3i11o)*nedeterminare
Lipsa de dreptate; de justete; nedreptate; injustete. [G.-D. ] /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*inechitate
Lipsa de echilibru. Tulburare mintala; pierdere a judecatii. [Pl. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*dezechilibru
Lipsa de echivalenta, de legatura intre elemente; nepotrivire. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*disparitate
Lipsa de egalitate, de proportie; nepotrivire, deosebire. diferenta de nivel tarifar la taxele vamale percepute de diferite tari pentru acelasi produs. [Cf. fr. , it. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*disparitate
lipsa de egalitate, de proportie; nepotrivire, deosebire. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*disparitate
Lipsa de egalitate, neegalitate; disproportie. Relatie intre doua valori care nu sunt egale. [Cf. fr. ].(by 10W10S4e4r4g13i13o)*inegalitate
Lipsa de eleganta in vorbire, in purtare etc.; vorba sau comportare lipsita de finete, de tact. [Cf. fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ineleganta
lipsa de eleganta in vorbire, in purtare; vorba, comportare lipsita de finete, de tact. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*ineleganta
Lipsa de fertilitate; neroditor. Sterilitate; infecunditate. [Cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*infertilitate
lipsa de gust, de preocupari intelectuale; vulgaritate, badaranie; caracter rudimentar in stil si in limba. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*beotism
Lipsa de incredere fata de calitatile morale ale femeilor; atitudine negativa fata de femei. / + suf. $...ism$(by 10W10S3e4r12g12i6o)*misoginism
Lipsa de incredere; neincredere; rezerva. cu siguranta; neaparat; numaidecat. a nu fi hotarat; a sovai. [G.-D. ] /suf.$ ...eala$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*indoiala
Lipsa de instruire si de cultura elementara; ignoranta. [G.-D. ] /<fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*incultura
Lipsa de masura in amplitudinea miscarilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - masura].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*dismetrie
Lipsa de masura; tot ce depaseste limitele normale; abuz. fara masura; exagerat. moderat. actiune care depaseste prevederile legii. /<fr. lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*exces
Lipsa de ordine, neoranduiala. Neorganizare, dezorganizare; debandada. Revolta, rascoala. [Dupa it. , fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*dezordine
Lipsa de originalitate. Lucru obisnuit, comun. Nume dat in evul mediu, in Europa apuseana, dreptului exclusiv al seniorului de a tine moara, cuptor, teasc si animale de reproductie, pentru folosirea carora taranii plateau o taxa. [Cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*banalitate
Lipsa de pietate fata de ceva considerat sfant; jignire adusa fata de cineva sau de ceva care merita veneratie; sacrilegiu. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 6W14S14e8r8g8i1o)*impietate
Lipsa de pietate fata de ceva considerat sfant sau fata de cineva demn de consideratie. [G.-D. ] /<fr. lat.$ impietas, ...atis$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*impietate
Lipsa de pofta de mancare. V. = repulsie fata de alimente, insotita de pierderea totala a poftei de mancare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - pofta de mancare].(by 3W3S11e12r5g5i6o)*anorexie
Lipsa de precizie, de exactitate; inexactitate. [G.-D.Sil. ] /<fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*imprecizie
Lipsa de primejdie. Lipsa de indoiala, convingere neclintita; certitudine. Dispozitiv la o arma de foc, care impiedica descarcarea intamplatoare a acesteia. Dispozitiv care intrerupe automat un circuit electric. [< + ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*siguranta
Lipsa de pro-portie intre doua sau mai multe lucruri, fenomene etc.; diferenta mare intre doua sau mai multe lucruri. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 5W14S14e7r8g8i1o)*disproportie
Lipsa de proportie; nepotrivire intre diferitele elemente ale unui tot. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*disproportie
lipsa de proportie; nepotrivire intre elementele unui ansamblu. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*disproportie
Lipsa de proprietate in folosirea unui termen, a unei constructii lexicale. /<fr. lat.$ improprietas, ...atis$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*improprietate
Lipsa de prudenta; neprevedere, nesocotinta. Fapta, vorba etc. nesocotita, riscanta. [Cf. it. , lat. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*imprudenta
Lipsa de reactie a organismului fata de agentii nocivi. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - actiune].(by 9W2S3e11r11g12i5o)*anergie
lipsa de respect fata de ceva considerat sfant; (p. ext.) jignire adusa fata de cineva sau de ceva care merita veneratie. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*impietate
Lipsa de sensibilitate; nepasare, indiferenta, raceala. [Cf. fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*insensibilitate
lipsa de sensiblitate; (fig.) nepasare, indiferenta. (< fr. , lat. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*insensibilitate
Lipsa de sinceritate, camuflata de o franchete falsa; fatarnicie; ipocrizie; falsitate. /<fr. lat. $duplicitas, ...atis$(by 9W9S10e3r3g12i12o)*duplicitate
Lipsa de sociabilitate; nesociabilitate. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*insociabilitate
Lipsa de succes; nerealizare a unei actiuni; nereusita; esec. [Sil. ] /<fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*insucces
Lipsa de suplete. Intepenire a cefei; rigiditate. = intepenire a unei articulatii. [Pl. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*redoare
Lipsa de temperanta, de moderatie; libertate excesiva; netemperanta; necumpatare. /<fr. lat.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*intemperanta
Lipsa de toleranta; neingaduire. Incapacitate organica de a suporta anumite medicamente. [Cf. fr. , it. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*intoleranta
Lipsa de trombocite in sange; trombocitopenie. [Gen. / cf. germ. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*trombopenie
Lipsa de vedere; orbire. = pierdere a capacitatii de a citi sau de a intelege sensul limbajului scris. [Cf. fr. , lat. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cecitate
Lipsa de vigoare fizica (si intelectuala), provocata de batranete inaintata; slabiciune extrema. [Art. G.-D.] /<fr.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*decrepitudine
Lipsa de vigoare; neputinta, moleseala. Imposibilitatea savarsirii actului sexual de catre un barbat. [< fr. , lat. ].(by 13W13S6e7r15g1i9o)*impotenta
Lipsa de voie buna, proasta dispozitie; suparare. Boala usoara. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*indispozitie
Lipsa de vointa manifestata in unele boli psihice; nehotarare. [G.-D. ] /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*abulie
Lipsa elementelor artistice intr-o opera literara; prozaicitate; vulgaritate, platitudine, banalitate. [Pron. / < fr. , it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*prozaism
lipsa erosului, a instinctului sexual; anerotism. (< an^1 eros + -ie)(by 7W1S1e9r10g3i3o)*anerosie
lipsa functiei glandelor suprarenale. (< an^1 adrenalina + -ism)(by 7W8S1e1r10g10i3o)*anadrenalism
Lipsa; lipsa de bani care se constata la incheierea unei socoteli. Pierdere la o marfa datorata transportului etc. [< it. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*manco
Lipsa; lipsa intr-un cont, intr-o socoteala; suma cu care cheltuielile intrec veniturile. = a fi in pierdere. [Pl. / < fr. , cf. lat. , pers. 3 sg. de la - a lipsi].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*deficit
Lipsa; neglijenta; deficienta. = conditie a contractelor de asigurare pe viata, potrivit careia asiguratul nu beneficiaza de nici o despagubire in caz ca moare intr-un anumit timp de la contractare. [Cf. it. , fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*carenta
Lipsa patologica a laptelui la femeia care a nascut. [G.-D. ] /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i9o)*agalactie
lipsa reprezentarii figurate a unei divinitati. (< anicon/ic/ + -ism)(by 10W10S3e4r12g12i6o)*aniconism
Lipsa sau atrofie totala a testiculelor. Absenta secretiei interne testiculare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - testicul].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*anorhidie
Lipsa sau pierdere a caracterelor sexuale masculine. [< fr. , cf. gr. - fara, - barbat].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*anandrie
Lipsa; scadere. Defect psihic sau (mai rar) fizic. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*deficienta
lipsa sensibilitatii dureroase pe o jumatate de corp. (< engl. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*hemianalgezie
Lipsa spermatozoizilor din lichidul seminal. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - animal, - samanta].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*azoospermie
Lipsa unei structuri sau functii, rezultata in urma unei maladii, accident in evolutia normala sau carente psiho-afective.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*lipsa
Lipsit de animale; lipsit de fosile. [Pron. / cf. fr. < gr. - fara, - animal].(by 9W9S2e3r3g11i12o)*azoic
Lipsit de armonie. Care distoneaza; nepotrivit; strident. = strate a caror inclinare se deosebeste de inclinarea stratului peste care sunt depuse. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*discordant
lipsit de bani, lefter (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 4W4S12e12r6g6i14o)*afif
Lipsit de coloana vertebrala si de schelet osos intern. // Diviziune mare a regnului animal, cuprinzand animalele care nu au coloana vertebrala; animal din aceasta diviziune. [< + ].(by 11W5S5e5r14g14i7o)*nevertebrat
Lipsit de continuitate; necontinuu, cu intreruperi. [Pron. / cf. fr. , lat.sc. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*discontinuu
Lipsit de culoare. Fara personalitate, searbad, sters. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*incolor
Lipsit de curaj, las, fricos; becisnic. [< fr., engl., it. , lat.t. < - mic, - suflet].(by 4W4S12e6r6g14i15o)*pusilanim
Lipsit de eficacitate; slab, fara efect; ineficient. [Pl. invar. / cf. fr., it. ].(by 12W6S6e15r15g8i9o)*ineficace
Lipsit de energie morala; abatut, istovit. Care sta culcata la pamant, fara a-si ridica in sus nici macar varful. V. [< lat. , cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*prostrat
Lipsit de gust; searbad, fad. Anost, fara spirit, nesarat. [< fr. , it. , cf. lat. , < - ne, - savuros].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*insipid
Lipsit de indrazneala; lipsit de incredere in sine; sfios, rusinos. Delicat, plapand. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 15W15S9e9r9g2i3o)*timid
lipsit de legatura cu alte lucruri de acelasi fel; razlet, izolat, desperecheat. (< fr. , lat. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*disparat
Lipsit de legatura, de simetrie, de armonie; razlet. [< fr. , cf. lat. - inegal].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*disparat
Lipsit de legatura logica (in gandire, in actiune); fara sir. [Pron. , var. adj. / cf. fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*incoerent
lipsit de legatura logica in gandire, in exprimare, in manifestari; fara sir. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*incoerent
lipsit de libertate; (si s.) prizonier. o balon ~ = balon legat prin cabluri de sol. (< fr. , lat. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*captiv
Lipsit de o forma precisa; grosolan, brut. Nedesavarsit; imperfect. [< fr., it. , cf. lat. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*inform
Lipsit de peri la suprafata. Imberb. [Cf. fr. , it. < lat. - chel].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*glabru
Lipsit de petale. // Clasa de plante dicotiledonate care au florile fara petale. [Pl. / cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*apetal
Lipsit de prudenta, nesocotit, neprevazator, nechibzuit. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*imprudent
Lipsit de respect, de buna-cuviinta; nerespectuos, necuviincios. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*irespectuos
Lipsit de sange; palid, cadaveric. [Pron. , var. adj. / < fr. , cf. lat. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*exsanguu
Lipsit de sensibilitate; nesimtitor; nepasator, rece (in fata nenorocirilor, a rugamintilor cuiva). [Cf. fr. , it. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*insensibil
Lipsit de spini, de tepi. Lipsit de ace; fara dinti ascutiti. [< fr. , cf. lat. - neinarmat].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*inerm
Lipsit de stabilitate; instabil. Care se descompune, se transforma usor. [< + ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*nestabil
lipsit de valabilitate; considerat ca fiind fara valoare. [Sil. ] /<fr. (by 8W1S2e10r10g10i4o)*neavenit
Lipsit de virulenta. [< germ. , cf. gr. - fara, lat. - otravitor].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*avirulent
Lira antica cu patru coarde. Grup de patru sunete limitate intr-un interval de cvarta. [Cf. fr. , lat., gr. < - cu patru, - coarda].(by 5W13S15e1r9g9i3o)*tetracord
Lira cu cinci coarde. Grup de cinci trepte succesive ale unei scari muzicale. [< fr. , cf. gr. - cinci, - coarda].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*pentacord
Lira cu noua coarde, folosita de vechii greci. [Pron. / < fr. , cf. gr. - noua, lat. - coarda].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*eneacord
Lira cu sapte coarde, la vechii greci. [< fr. , cf. gr. - sapte, lat. - coarda].(by 11W5S5e5r14g14i7o)*heptacord
Lira cu sase coarde la vechii greci. Sase trepte ale unei scari muzicale dispuse una dupa alta. [< fr. , cf. gr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*hexacord
Lirism realizat cu toate mijloacele de expresie lirica. [Et. incerta].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*panlirism
lista adaugata la sfarsitul unei carti, continand semnalarea si indreptarea greselilor de tipar; corrigenda. (< fr., lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*erata
Lista adaugata la sfarsitul unei carti, continand semnalarea si indreptarea greselilor de tipar (uneori si de fond) strecurate in cuprinsul lucrarii. [Var. s.f., s.n. / < fr., lat. , cf. lat. - a gresi].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*erata
lista afisata care cuprinde numele celor condamnati sau declarati in afara legii. /<lat. $proscriptio, ...onis proscription $(by 9W9S9e2r3g11i11o)*proscriptie
Lista (alfabetica) a numelor, a termenilor sau a materiilor cuprinse intr-o lucrare; indice. Lucrare de sine statatoare cuprinzand liste de publicatii, institutii, adrese etc. Lista a cartilor interzise de biserica catolica, intocmita de un organ special format din cardinali si numit Congregatia indexului. = a trece o lucrare in lista cartilor interzise; a exclude pe cineva de la cinstirea cuvenita, a socoti pe cineva nedemn, a-l nesocoti. Degetul aratator. [Pl. , (3, s.m.) / cf. fr. , lat. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*index
Lista (alfabetica) a numelor citate, termenilor sau materiilor cuprinse intr-o carte cu indicarea paginilor unde se afla; indice. /<lat., fr. (by 9W10S3e3r4g12i12o)*index
Lista anexata la sfarsitul unei carti care contine rectificarea greselilor observate. /<fr., lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*erata
Lista a preturilor curente pentru produsele alimentare, afisata zilnic in piata. [Sil. ] /<fr. (by 14W8S8e1r2g2i10o)*mercurial
Lista a proceselor care urmeaza sa fie judecate de catre o instanta. Registru in care sunt trecuti contribuabilii la perceptie. Lista oficiala a celor care se afla pe un vapor. Ceea ce trebuie sa recite un actor pe scena. Personajul reprezentat de un actor. Atributie; menire. [Var. s.f. / < fr. , germ. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*rol
Lista care contine nomenclatura unui domeniu al stiintei, al tehnicii etc. Lista de materiale, de utilaje etc. organizata dupa anumite criterii. [Cf. fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*nomenclator
Lista cu formule pentru prepararea unei mancari sau a unei bauturi. / + suf. $...ar$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*retetar
Lista cuprinzand preturile unor marfuri, taxele vamale, costul biletelor la trenuri etc. Sistem de norme pe baza caruia se stabileste |retribuirea|retribui| fiecarui fel de munca. [Pl. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*tarif
lista de cuvinte mai putin cunoscute, intalnite intr-un text sau culese dintr-o regiune, insotite de explicatii. (< lat. , fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*glosar
Lista de cuvinte putin cunoscute (regionale, invechite, rare etc.) insotite de explicatia lor. /<lat. , fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*glosar
Lista de cuvinte regionale ori invechite, insotite de explicatii. [< fr. , cf. lat. ].(by 12W12S13e6r6g15i15o)*glosar
Lista de greseli (de tipar) care trebuie corectate; v. [< it., lat. ]. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*corrigenda
Lista de intrebari intocmita cu scopul de a obtine informatii, lamuriri asupra unei persoane sau a unor lucruri. Metoda de examinare psihologica bazata pe intrebari si raspunsuri. [Pron. / cf. fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*chestionar
Lista de martiri sau de sfinti; martirologie. Lunga enumeratie de suferinte indurate. [Pron. / < lat. , cf. germ. , ngr. , fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*martirologiu
Lista de oameni de seama morti intr-o perioada de timp. [Gen. / < fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*necrologie
Lista de preturi afisata in piete sau tiparita in ziare. [Pron. / < fr. , cf. - zeu roman, protectorul negotului si al navigatiei].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*mercurial
Lista felurilor de mancare de la o masa, de la un banchet etc.; mancarurile servite la o masa. [Pron. , var. s.n. (pron. ). / < fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*meniu
lista in care se inscriu victoriile sportive, succesele literare etc. obtinute de cineva. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*palmares
Lista in care se inscriu victoriile sportive, succesele literare obtinute de cineva. [Pl. / < fr. , cf. lat. - frunza de palmier, simbol al victoriei].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*palmares
Lista in care sunt trecute numele persoanelor de vaza, decedate intr-o anumita perioada de timp. /<fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*necrologie
Lista pe care un filatelist o trimite unui partener de schimb, cuprinzand marcile postale de care are nevoie. [< it. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*mancolista
lista pe care un filatelist o trimite unui partener de schimb, indicand ce marci postale ii lipsesc pentru completarea colectiei. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*mancolista
Lista prin care se stabilesc, pe baza unor retete, componentele unor mancaruri, dulciuri etc. Normativ continand un ansamblu de alimente si ratiile alocate echipajului unei nave comerciale. Bloc cu formulare pentru retete (1). // Cel care executa retetele intr-o farmacie. [< + , cf. it. , germ. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*retetar
Lista, registru electoral. Urna de vot; numarul voturilor in alegeri; consultare publica pentru a afla parerea cetatenilor asupra unei chestiuni de interes general; sondaj de opinie. V. [Pron. / < engl. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*poll
Lista, registru etc. cuprinzand toate lucrurile care constituie averea unei gospodarii, a unei institutii etc.; totalitatea acestor bunuri. = a inventaria. Lista exacta, amanuntita; insirare, enumerare (a unor fapte etc.). [< fr. , cf. lat. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*inventar
Lista sau culegere care cuprinde nomenclatura unui domeniu de activitate, sistematizata dupa anumite criterii. /<fr. lat. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*nomenclator
lista, tablou care cuprinde sumele unui cont, hartiile unui dosar etc. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*borderou
Lista, tablou care cuprinde sumele unui cont, hartiile unui dosar etc. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*borderou
lista zilnica de preturi afisata in piete sau tiparita in ziare. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*mercurial
lit. "cel care iubeste" (< elina, v. Platon, Banchetul), respectiv adultul care ia initiativa unei relatii amoroase cu un adolescent (v. "eromen"); sursa: Zoe Petre, Practica nemuririi, 2004, 130.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*lit
lit. "cel care se lasa iubit" (< elina, v. Platon, Banchetul), respectiv adolescentul care accepta o relatie amoroasa cu un adult(v. "erast"); sursa: Zoe Petre, Practica nemuririi, 2004, 130.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*lit
(LIT) Cult pentru opera si personalitatea lui Dante Alighieri. [< it. dantismo ](by 14W8S8e1r2g10i10o)*lit
litera a alfabetului grecesc, care noteaza o oclusiva labiala surda si aspirata, transcriindu-se prin ph. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*phi
Litera a alfabetului grecesc care reprezinta o consoana interdentala aspirata surda (?). [< gr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*teta
litera a alfabetului grecesc (o), corespunzand sunetului o. (< fr. , gr. , "o" mic)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*omicron
Litera de tipar fara picioruse, formata din combinatii cu arce si segmente de dreapta. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*grotesc
(litera de tipar) jumatate din marimea unei unciale. (< semi unciala)(by 10W10S4e4r12g13i13o)*semiunciala
Litera de tipar majuscula, care este de aceeasi inaltime cu litera mica din acelasi corp. [< + ].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*capitaluta
litera de tipar majuscula, de aceeasi inaltime cu litera mica din acelasi corp. (< capitala^2 /2/ + -uta)(by 10W10S4e4r4g13i13o)*capitaluta
Litera de tipar reprezentand jumatate din marimea unei unciale. [Pron. / < + ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*semiunciala
Litera majuscula de tipar, avand aceleasi dimensiuni ca si litera mica din corpul respectiv. /(litera) + suf. ...(by 11W4S5e5r13g14i7o)*capitaluta
Litera majuscula intrebuintata in inscriptii, la titlurile cartilor etc., derivata din literele romane capitale, corespunzatoare literelor capitale moderne, dar cu forme mai rotunjite. [Pron. , pl. / cf. lat. , fr. , it. ].(by 7W1S9e9r2g3i11o)*unciala
Litera majuscula (ornamentata) de inaltimea catorva randuri, cu care incepe un capitol, un paragraf etc. /<fr.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*letrina
(Litera sau caracter) care difera de celelalte prin forma si marime si care se foloseste pentru a scrie initiala numelor proprii sau ale cuvintelor cu care incepe o fraza; litera mare. [G.-D. ] /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*majuscula
litera sau grup de litere, constituind abrevierea unor termeni utilizati frecvent. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g6i14o)*sigla
Litera sau grup de litere folosite ca semn de prescurtare in inscriptii, in manuscrise vechi, in bibliografii etc. [< fr. , cf. lat. - abreviere].(by 6W15S15e15r8g9i2o)*sigla
literatura considerata periferica creatiei literare propriu-zise (science-fiction, romanul politist etc.). (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*paraliteratura
Literatura, film etc. cu caracter stiintifico-fantastic. /Cuv. engl.(by 1W9S10e3r3g11i12o)*sciencefiction
literatura laica care povesteste despre viata uniu sfint , prima parte de obicei este despre viata sfintului in perioada cind era om, paminteam si a doua parte proclamarea ca sfint sau canonizarea lui.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*literatura
litere de tipar drepte, cu linii de grosime diferita, inspirate de inscriptiile de pe monumentele Romei antice. (< germ. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*anticva
Litere tipografice a caror floare corespunde unei litere de sase puncte. [Sg. / cf. fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*agate
Litiera, lectica (in Orient). Tesatura de matase asemanatoare cu casmirul. [Pl. / < fr. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*palanchin
Litiera purtata de opt (sclavi). Purtator de litiera. [< fr. , cf. gr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*octofor
Liturghie, la catolici. Compozitie polifonica religioasa, care se canta cu sau fara acompaniament instrumental in bisericile romano-catolice in cadrul liturghiei; misa. [< it. , cf. germ. , fr. < lat. bis. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*mesa
(Liv.) Consacrat lui Bachus; de bautura; anacreontic. // Cantec de petrecere. [Scris si / < fr. , cf. - zeul vinului la romani].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*bahic
(livr.) 1. tanar care invata o meserie sub indrumarea unui instructor, unui maistru. 2. (fig.) incepator. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*apprenti
(Livr.) Actiunea de ; intrerupere brusca (si violenta) care se repeta (regulat) la intervale mici. - V.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*sacadare
(livr.) a indrepta pe cineva moderandu-i excesele; a instrui, a educa bine, cu bune maniere. (< it. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*morigera
(livr.) cunoasterea si practicarea uzantelor in societate. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*savoirvivre
(Livr.) Formula prin care cineva isi recunoaste o greseala. - Expr. lat.(by 6W7S7e15r1g9i9o)*meaculpa
(LIVR.) I. referitor la sinucidere. II. adj., s. m. f. (cel) care are tendinte de sinucidere. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*suicidar
[LIZING] forma de inchiriere de masini si utilaje moderne, de mijloace de transport etc. de catre intreprinderi, de la producatori sau societati specializate, pe o perioada determinata. o contract ~ = contract financiar prin care este prevazut un import temporar, la expirarea caruia beneficiarul poate cumpara bunurile mobile si imobile ce i-au fost inchiriate de producator. (< engl. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*leasing
/loazir/ Timp liber (al cuiva). Folosire optima a timpului liber, potrivit dorintelor si inclinatiilor individului. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*loisir
[LOAZIR] timp liber (al cuiva). folosire optima a timpului liber, potrivit dorintelor si inclinatiilor individului. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*loisir
[LOBI] 1. sala de asteptare; (spec.) sala principala a cladirii unei banci, unde se fac operatiile bancare; tranzactiile facute in aceasta sala. hol, vestibul, culoar. 2. (fig.) grup de persoane care influenteaza, din afara, prin diferite discutii, hotararile unui parlament. (< engl. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*lobby
[-LOC] 1. masina de cusut pentru asamblatul si tivitul tricotajelor, care produce un tighel din doua fire. 2. cusatura efectuata cu aceasta masina. (< engl. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*overlock
Loc acoperit sau deschis care serveste pentru antrenament la calarie si pentru dresajul cailor. Arena unde sunt prezentate la circ numerele cu animale dresate. Dispozitiv rudimentar cu ajutorul caruia un cal antreneaza anumite masini agricole. Mijloace sirete, tertipuri, uneltiri. [< fr. , cf. it. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*manej
Loc (acoperit) unde se vand obiecte de tot felul; targ, piata. [Pl. / < fr. , cf. pers. - piata].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*bazar
Loc adapostit la tarmul unei ape, unde pot stationa navele si unde se afla instalatiile necesare pentru incarcarea si descarcarea lor. Oras cladit langa un port (1). [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*port
loc. adj. (Despre titlul stiintific de doctor) Onorific . - Loc. lat.(by 5W14S14e7r8g8i1o)*honoriscausa
loc. adj. (Despre titlul stiintific de doctor) |Onorific |Onorific|. - Loc. lat.(by 3W3S4e12r12g5i6o)*honoriscausa
loc. adj. si adv. Care se adreseaza mai curand sentimentelor sau prejudecatilor decat ratiunii. Caracterizat prin criticarea trasaturilor preopinentului in locul formularii unui raspuns la subiectul dezbatut in cadrul unei discutii. (neolat. = ) [ (recent intrate in limba), pp. 1046-1052; morf., def., et. ] (by 12W5S6e14r14g7i8o)*adhominem
loc. adj. (substantiv plurale tantum), pl. (sil. ) (substantive pluralia tantum)(by 12W5S5e13r14g7i7o)*pluraletantum
loc. adj. Termen folosit la semnarea unui tratat international de catre un reprezentant diplomatic imputernicit sa negocieze, dar nu sa angajeze statul in privinta semnarii tratatului. [< lat. - pentru a referi].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*adreferendum
loc.adv. De acord, in ordine. Cu siguranta, sigur. Binisor, satisfacator. [Pr. engl.: ] (engl. , din = tot si = corect) [ (recent intrate in limba), pp. 1046-1052; def., et. ](by 7W15S1e9r9g3i3o)*allright
loc. adv. - de neinteles, de neimaginat, imposibil - dex, editia aII-a, Bucuresti, 1998(by 13W7S7e15r15g9i9o)*loc
loc. adv. In caracteristicile cele mai generale, judecand in ansamblu. - Loc. lat.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*grossomodo
loc. adv. (Indica modul de executare a unei compozitii muzicale) Nu prea mult. - Loc. it.(by 8W9S2e2r10g11i11o)*nontroppo
loc. adv. (Indica repetarea unei lucrari muzicale sau, a unei actiuni, operatii din alte domenii) De la inceput, din nou, inca o data. indica repetarea unei lucrari muzicale, si a altor actiuni, de la inceput la sfarsit. - Din it. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*dacapo
loc. adv. (Muz.; indica modul de executie) Cu verva, cu insufletire. - Loc. it. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*conbrio
loc. adv. Silit de imprejurari, neavand alta posibilitate; in ultima instanta. Pe patul de moarte, in ultimul moment al vietii. - Loc. lat.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*inextremis
loc. adv. Termen care indica executarea intr-o miscare rapida in doi timpi a unei compozitii muzicale scrise in masura de patru timpi. - Loc. it.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*allabreve
Local a carui specialitate principala sunt fripturile la gratar. [Gen. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*rotiserie
Local, carciuma cu aspect urat unde se aduna oameni suspecti. Pestera, grota. [< germ. , cf. lat. - pestera].(by 5W5S14e14r14g7i8o)*spelunca
local cu autoservire, pentru cafea, bauturi calde etc. (< amer., sp. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cafeteria
~ Local cu camere special amenajate pentru trai care se inchiriaza pe termen scurt mai ales calatorilor. /<fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*hotel
local cu unul sau mai multe gratare, avand ca specific pregatirea fripturilor. (< engl., fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*grillroom
Local de alimentatie publica de categorie superioara. [Sil. ] /<fr. (by 7W8S8e1r1g10i10o)*restaurant
Local de alimentatie publica intr-o intreprindere, institutie etc. /<fr.(by 6W6S15e15r15g9i9o)*cantina
Local de alimentatie publica (mai modest decat cafeneaua). [G.-D. ] /+ suf. $...ie$(by 7W7S7e1r1g9i10o)*ospatarie
Local de alimentatie publica unde se prepara si se servesc fripturi. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*rotiserie
Local de alimentatie publica unde se serveste ceai. [Sil] /<rus. + suf. ...(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ceainarie
Local de deservire sociala pentru frizare, barbierit si coafare. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /+ suf. ...(by 15W15S8e8r2g2i10o)*frizerie
local de lux unde se petrece cu bauturi, muzica, dans, programe de varietati; bar^1 (2). (< fr. )(by 15W8S9e2r2g2i11o)*cabaret
local de noapte unde se bea, se asculta muzica si se dau spectacole. (< engl., fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*nightclub
local de petrecere in care cantareti si dansatori dau spectacole. (< fr. )(by 6W7S15e15r1g9i9o)*santan
Local destinat examinarii si ingrijirii bolnavilor (intr-o cazarma, internat etc.). [G.-D. ] /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*infirmerie
Local destinat proiectarii filmelor pentru public; cinema. Cinematografie. [< fr. , cf. gr. - miscare, a scrie].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*cinematograf
local (incapere) intr-o cazarma, intr-un internat etc. unde se ingrijesc sau se examineaza bolnavii. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*infirmerie
Local (incapere) unde se ingrijesc sau se examineaza bolnavii intr-o cazarma, intr-un internat etc. [Gen. / < fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*infirmerie
local in care se consuma cafea si bauturi alcoolice. (< cafe/nea/ + bar^1)(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cafebar
local in care se prepara si se vand diferite specialitati de friptura. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*rotiserie
local in care se servesc mai ales bauturi pe baza de lapte. (< lacto bar)(by 6W7S15e15r9g9i2o)*lactobar
Local in care se servesc preparate culinare, de cofetarie si de patiserie, si diferite bauturi. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*braserie
Local in care se servesc preparate culinare, specialitati de cofetarie si de patiserie, precum si bauturi. Berarie. [Gen. / < fr. ].(by 14W15S8e8r9g2i2o)*braserie
local in care se servesc preparate culinare, specialitati de cofetarie si patiserie, precum si bauturi. berarie. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*braserie
Local in care se serveste masa angajatilor dintr-o intreprindere, institutie etc. Incapere in interiorul unei unitati militare, de unde se pot cumpara diferite alimente si obiecte. [< fr. , it. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cantina
Local in care se vand si se consuma dulciuri. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /] + suf.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*cofetarie
Local inzestrat cu instalatii speciale (aparate, instrumente etc.) unde se fac experiente si lucrari de fizica, de chimie, de biologie etc. [Var. s.n. / cf. fr. , germ. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*laborator
Local inzestrat cu orchestra; cafe-concert, santan. Spectacol de fantezie pe fond muzical; muzical. [Pron. / < engl., fr. ].(by 9W10S3e3r4g12i12o)*musichall
localizare a unei excitatii percepute la suprafata tegumentelor. (< fr. )(by 14W8S8e1r10g10i3o)*topognozie
localizare a unor viroze pe sistemul nervos central. (< neuro viroza)(by 12W12S6e6r14g15i8o)*neuroviroza
Local (la sat sau la periferia orasului) unde se consuma bauturi alcoolice. [Sil; G.-D. ] /<sl. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*carciuma
Local mic, destinat consumului de aperitive si de bauturi alcoolice. /<germ. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*bodega
Local mic unde se consuma numai aperitive si bauturi alcoolice. [Pl. / < germ. , cf. sp. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*bodega
Local public de distractie unde se prezinta spectacole de varietati. [Pl. si ] /<fr. [cafe] (by 7W1S1e9r10g3i3o)*santan
Local public in care consumatorii sunt serviti stand in picioare sau pe scaune speciale, in fata unor mese inalte in forma de tejghea. Tejghea, masa (avand uneori o instalatie speciala) intr-un restaurant, intr-o bodega etc., la care se servesc si se prepara bauturile. Mobila, separata sau montata in interior, intr-o casa, in care se asaza bauturi, pahare, tutun si prajituri. Local de lux unde se petrece, cu muzica, dans etc.; cabaret. [Pl. / < engl., fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*bar
Local public in statiunile balneoclimaterice, cu sali de jocuri, de spectacole, de dans, restaurante etc. [Var. s.n. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cazinou
local public in statiunile turistice si balneoclimatice, cu sali de jocuri, spectacole, dans, restaurante. (< fr., it. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cazinou
Local public, prevazut cu restaurant, cu sali de dans, de spectacole, in care sunt autorizate jocurile de noroc. [Sil] /<fr.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*cazinou
Local public unde se consuma cafea, ceai, bauturi alcoolice si prajituri. lipsit de seriozitate. [Sil. ] /<turc. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*cafenea
local public unde se consuma, contra plata, mancaruri si bauturi. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*restaurant
Local special amenajat pentru observarea fenomenelor astronomice, meteorologice etc.; institutia aflata in acest local. Loc destinat instalarii efectivului insarcinat cu observarea miscarilor si a pozitiei inamicului. [Pl. / cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*observator
local specializat in spectacole de fantezie, de varietati pe fond muzical; spectacolul insusi. (< fr., engl. )(by 6W6S15e15r8g9i9o)*musichall
loc alt sens adica cum ar fi :par :fetele par suparate "sau:par adica parul par de la gard(by 11W4S5e13r13g7i7o)*loc
Local unde se consuma mancaruri si bauturi contra plata. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 13W13S7e7r7g1i1o)*restaurant
Local unde se prepara si se vindea braga. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] / + suf. $...arie$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*bragagerie
Local unde se servesc imediat gustari si bauturi. /Cuv. engl.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*snackbar
local unde se servesc mancaruri usoare, consumate adesea in picioare la un gheridon sau o tejghea; bufet expres. (< engl. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*snackbar
Local unde se vand cu de-amanuntul si se prezinta marfuri. [< fr. , cf. it. < ar. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*magazin
Local unde se vand si se consuma bauturi alcoolice (mai ales vin). [Pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*bistrou
Loc al unei persoane sau al unui obiect in raport cu ceva; loc unde se gaseste ceva. Felul, situatia in care sunt asezate, plasate o persoana, un lucru etc. Loc ocupat de un luptator sau de o unitate pe campul de bataie. Loc al unei note pe portativ. Situatie; situatie sociala, rang. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*pozitie
loc amenajat in port sau pe malul unei cai navigabile pentru debarcare (1). (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*debarcader
Loc amenajat (intr-o gradina zoologica) in care traiesc serpi ca in natura. /<lat.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*serpentariu
loc amenajat intr-un automobil de sport, in spatele scaunelor, pentru a plasa bagaje sau, eventual, pasageri. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*spider
Loc amenajat intr-un automobil de sport, in spatele scaunelor, pentru a plasa bagaje sau, eventual, pasageri. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*spider
Loc amenajat pentru debarcarea calatorilor si descarcarea marfurilor la chei. [< fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*debarcader
Loc amenajat special pentru cresterea in mediul lor natural a unor animale mici. [< fr., lat. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*vivariu
Locas de rugaciune mahomedan; geamie. [Pron. , pl. / cf. fr. , it. < ar. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*moschee
Locas sfant sau institutie laica, fondata de un ctitor. [Art. ; G.-D. ] / + suf. $...ie$(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ctitorie
locatie (indiferent de natura sa: geografica, arheologica, informatica(sit web), peisagistica).Din latinescul situs. In franceza: cite, in engleza: site.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*locatie
@LOCATIE, locatii, s.f. 1.Termen folosit in domeniul informatic cu sensul de loc, amplasament.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*locatie
... Locator pentru determinarea pozitiei obiectelor subacvatice si a distantei pana la ele. /<engl.(by 1W2S10e10r11g4i4o)*hidrolocator
Loc bulbucat de pe suprafata unui obiect; proeminenta rotunjita. / + suf. $...atura$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*bulbucatura
Loc, casa, apartament unde se face educatia sau cresterea copiilor. [< engl., fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*nurserie
Loc, casa unde locuieste in mod stabil cineva. [Pron. , pl. / cf. fr. , lat. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*domiciliu
Loc circular (amenajat in gradini, in localuri). Manevra de schimbare a directiei unei nave; semn care indica o data sau de mai multe ori. [Pl. / < fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*rondou
Loc, cladire unde functioneaza de obicei o institutie publica sau o organizatie de masa. Centru, focar. [Pron. / < it. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*sediu
loc comun intr-o creatie literara, intr-o literatura etc.; idee, tema, modalitate de tratare comuna mai multor creatii literare apartinand aceluiasi gen, aceleiasi sau mai multor literaturi. (< gr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*topos
Loc, constructie unde se depun anumite materiale. Subunitate a formatiilor de spate care aprovizioneaza trupa cu materiale, munitii etc. Ceea ce este depus spre pastrare (bani, valori, bijuterii etc.). Manipulare prin care se depune pe ascuns un obiect in servanta, trapa sau buzunarase. Rezultatul unei depuneri; sediment. [< lat. , cf. it. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*depozit
Loc cu iarba culcata la pamant, unde s-a tavalit cineva. /suf.$ ...tura$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*tavalitura
Loc de adapostire pentru autovehicule. = linie de legatura intre un depozit de incarcare si de descarcare a vagoanelor si liniile pe care circula trenurile. [< fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*garaj
Loc de ancorare (intr-un port). Manevra de aruncare a ancorei. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*muiaj
Loc de chinuri vesnice, unde se crede ca nimeresc, dupa moarte, sufletele celor pacatosi; iad; infern. /<sl. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*gheena
Loc de cotitura a unui drum sau a unui curs de apa; sinuozitate; curbura. [Sil. ] /suf. $...tura$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*serpuitura
loc de depozitare a sterilului rezultat din lucrarile miniere, din prelucrarea mecanica a carbunilor, minereurilor etc. (< germ. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*halda
loc de desfasurare a antrenamentelor si concursurilor de deltaplanism. (< delta/plan/ + -drom)(by 7W7S15e1r9g9i10o)*deltadrom
loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zacamant; operatia insasi. doborare a arborilor in exploatarile forestiere. sacrificare a animalelor, la abator. inclinare a unei nave spre a putea fi carenata; carenaj (1). (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*abataj
Loc de intalnire a doua suprafete, drumuri, linii; intretaiere; incrucisare. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat.$ intersectio, ...onis$(by 9W2S2e11r11g4i4o)*intersectie
loc de intalnire a prostituatelor bordel (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*agealac
Loc (de obicei in apa) unde se pun la topit plante textile (in, canepa). /<bulg., sb. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*topila
Loc de odihna pentru oi sau pentru vite in timpul amiezii sau al noptii. /<bulg. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*toriste
Loc de oprire a unei nave sau a unui avion pentru aprovizionare, pentru incarcare si descarcare de marfuri, pentru debarcare sau imbarcare de pasageri etc.; oprire. [< fr. ].(by 2W10S10e11r4g4i13o)*escala
Loc de pe pamant diametral opus ca asezare fata de alt loc. Persoana sau lucru cu totul opus altei persoane sau altui lucru. // Celule care se afla in sacul embrionar al angiospermelor in partea opusa ovulului. [< fr. , cf. lat., gr. < - opus, - picior].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*antipod
Loc de pe suprafata Pamantului diametral opus epicentrului unui cutremur. [< + ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*anticentru
loc de pe suprafata Pamantului diametral opus epicentrului unui cutremur. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*anticentru
Loc de popas pentru calatori si curieri oficiali de-a lungul unui drum in lumea romana. [Pron. / < lat. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*mansio
Loc de rugaciune in casele romane. Parte a unui templu unde se tineau obiectele sacre. [Pron. / < lat. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*sacrariu
Loc deschis de dimensiuni foarte mari, aflat in fata unui edificiu important. Spatiu neted in panta usoara, situat in fata unei lucrari de fortificatie. [< fr. , cf. it. ].(by 11W12S5e5r6g14i14o)*esplanada
Loc deschis in care avansau luptatori. Loc de exercitii gimnastice. [< fr. , cf. gr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*paradrom
Loc deschis prin care o cavitate sau un spatiu inchis comunica cu exteriorul ori cu o alta cavitate sau spatiu inchis. [Sil. ] /<fr. lat. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*orificiu
Loc despadurit pentru a putea fi cultivat sau folosit ca pasune; teren defrisat. /<lat. (by 6W6S7e15r15g9i9o)*runc
Loc de stationare scurta a navelor la intrarea intr-un port; avanport. /(by 13W14S7e7r15g1i9o)*anteport
Loc de trecere, lung si ingust, care leaga incaperile unei cladiri, ale unui apartament. Portiune ingusta care leaga doua puncte de teren. [< fr. , it. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*coridor
Loc de unde s-a scos sau se scoate lut; depozit de lut. /+ suf. $...arie$(by 5W14S14e7r7g1i1o)*lutarie
Loc de unde se da pornirea intr-o cursa sportiva. = a participa la o intrecere sportiva. Momentul in care incepe o intrecere sportiva. Pornire intr-o actiune. Locul pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. Reper care marcheaza inceputul benzilor cinematografice. [Pl. / < engl. , cf. germ. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*start
loc din interiorul scoartei terestre de unde se propaga spre suprafata undele unui cutremur. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*hipocentru
Loc geometric al punctelor conjugate cu un punct dat, in raport cu cele doua puncte in care o secanta mobila ce trece prin punctul dat intersecteaza o conica. [< germ. ].(by 6W6S15e15r9g9i2o)*polara
Loc iesit mai in afara (in raport cu suprafata inconjuratoare). /suf.$ ...itura$(by 7W15S15e9r9g2i3o)*iesitura
Loc imaginar situat in infern, unde se presupunea ca se aduna demonii; adunarea, sfatul demonilor. Adunare de banditi, de oameni rai, de scelerati. [Pron. / < fr. , cf. gr. - tot, - demon].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*pandemoniu
Loc in apropiere; imprejurime; vecinatate. ( ) ( ) a) de langa; din apropiere; b) din ajun sau dintr-un timp apropiat. in jurul; in apropierea. /cf. sl. (by 15W15S15e9r9g2i3o)*preajma
Loc, incapere, local inzestrat cu unelte sau masini unde se desfasoara o activitate mestesugareasca sau industriala organizata. Totalitatea lucratorilor care muncesc intr-un asemenea local. Incapere de lucru a unui pictor, a unui sculptor, a unui fotograf etc. [Pron. / < fr. ].(by 6W6S14e14r15g8i8o)*atelier
Loc in care erau despuiati gladiatorii omorati in arena. [Pron. / < lat. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*spoliariu
Loc in care este permisa o actiune locomotorie sau accesul cu ajutorul unui vehicul.(by 15W8S8e2r2g10i10o)*loc
Loc in care locuieste cineva in permanenta si in mod legal. [Sil. /<lat. fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*domiciliu
Loc inchis; intaritura. Lama de substanta nervoasa cenusie din interiorul creierului. [Pron. / < lat. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*claustru
Loc ingust si stancos de pe cursul unei ape, periculos pentru navigatie. /<turc. (by 15W8S8e9r2g2i11o)*gherdap
Loc in mijlocul unui desert, unde exista vegetatie bogata si apa. Regiune, loc care contrasteaza puternic cu ceea ce se afla in jur. Portiune neacoperita de gheata in interiorul Antarcticii in care vegeteaza o flora saracacioasa. [Pron. / < germ. , cf. fr., lat., gr. < cuv. egiptean].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*oaza
loc intr-o zidarie in care se monteaza pasarela unui ponton, o schela. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i15o)*ancastrament
loc intr-un muzeu, intr-o biblioteca unde se pastreaza gravuri, fotografii etc. (inform.) stocarea imaginilor. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*iconoteca
loc intr-un templu sau intr-o biserica consacrat ceremoniilor religioase; altar, loc sfant. (fig.) loc inviolabil. (< lat. , fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*sanctuar
Loc intunecat, subteran, unde era imparatia mortilor. [Cf. it. , lat. , gr. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*ereb
Loc izolat pentru persoane presupuse a fi contaminate de o boala contagioasa; loc de carantina. [Pl. / cf. fr. , it. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*lazaret
Loc, magazie in care se depoziteaza stocuri de marfuri sau de materiale. [Var. s.n. / < fr. , dupa ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*antrepozit
loc, magazie in care se depoziteaza stocuri de marfuri sau materiale. (dupa fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*antrepozit
Loc moale, inca neosificat, in partea superioara a craniului unui nou-nascut; moalele capului. /<fr. , lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*fontanela
Loc nasadit (de o lovitura).se spune, cand un necaz este insotit de altul. /+ suf. $...tura$(by 10W3S3e12r12g5i5o)*nasaditura
Loc necultivat, acoperit cu iarba si destinat pascutului vitelor; imas; pasune. /<bulg. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*izlaz
Loc necultivat, pe care creste iarba, si destinat pascutului vitelor; pasune; izlaz; toloaca; suhat. /<ung. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*imas
Loc neted si intins, situat la o altitudine mica, prezentand caractere de stepa. [Pl. si ] /Din n. pr.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*baragan
Loc ocupat de o persoana sau de o institutie intr-o ierarhie. Treapta, situatie sociala. Clasificare a navelor potrivit marimii sau armamentului lor. Locul pe care il ocupa un termen intr-un sir. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*rang
Locomotiva de mica putere, folosita pentru lucrari de transport local (in statii, uzine, fabrici etc.). /<fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*locotractor
Locomotiva de mica putere (folosita pentru manevre in statii etc.). [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*locotractor
Loc pe bordul unei nave unde se afla timona si aparatele de manevrare a navei. /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i13o)*timonerie
Loc pe bordul unei nave unde se gaseste carma, unde isi face serviciul timonierul si unde se pastreaza obiectele care ii sunt necesare acestuia (pavilioane, busola, semnale etc.). = ansamblul pieselor care servesc la franarea unei masini automobile, a unui vehicul de cale ferata. [Gen. / < fr. , it. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*timonerie
Loc pe care este asezata o constructie, o instalatie a unui dispozitiv. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*amplasament
Loc pe care il ocupa un individ oarecare intr-un sistem si la un moment dat. Comportament la care un individ poate sa se astepte din partea celorlalti. [< lat. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*status
Loc pe care se construieste o cladire etc. si unde sunt amplasate instalatiile necesare executarii acestei constructii. Perioada de efectuare a unei creatii literare, artistice etc. [Pron. / < fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*santier
Loc pe cursul unei ape, unde curentul de apa capata o miscare de rotatie, formand o adancitura si antrenand tot ce intalneste acolo; bulboana; vartej; sorb. /Orig. nec.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*dorna
Loc pe malul unei ape sau intr-un port special amenajat pentru imbarcarea si debarcarea calatorilor sau a marfurilor. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*debarcader
Loc pentru stationarea (mai) indelungata a autovehiculelor; parcaj; parcare. /Cuv. engl.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*parking
loc pe unde iesea lumea din circ dupa terminarea spectacolului, la romani. (< lat. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*vomitoriu
Loc pe unde iesea lumea din circ dupa terminarea spectacolului. [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*vomitoriu
Loc pe unde se face imbarcarea marfurilor si pasagerilor pe un vapor. /<fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*ambarcader
Loc pe unde trec animale salbatice si unde vanatorii stau de panda. /+ suf. $...toare $(by 2W11S11e4r4g13i13o)*tiitoare
Loc (plantat cu arbori, iarba si flori) care se afla, de obicei, in fata unei cladiri monumentale. [G.-D. ] /<fr. (by 14W15S8e10r4g4i12o)*esplanada
Loc public pentru exercitii atletice. Scoala secundara cu patru clase, alcatuind cursul inferior al liceului. [Pron. / cf. fr. , germ. < gr. < - dezbracat].(by 7W8S1e1r2g10i10o)*gimnaziu
Loc, punte sau chei unde se imbarca marfuri, calatori etc. pe un vapor. [< fr. , cf. sp. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*ambarcader
Loc sau punct de pe suprafata pamantului diametral opus altuia; fig. lucru, fapt, idee etc. in totala opozitie cu alt lucru, fapt, idee etc. - Din fr. antipode.(by 5W5S14e14r14g7i8o)*loc
Loc ses situat in regiunea inalta a dealurilor sau a muntilor; podis. Camp destinat pentru instructie si exercitii militare. Arie (neteda) situata pe o portiune mai inaltata a unei formatii anatomice. Suprafata utilata pentru turnarea filmelor. Piesa metalica plana pe care se fixeaza piese pentru prelucrare. Farfurie sau tava mare pentru servit mancaruri si prajituri. [Pl. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*platou
Loc solitar si desert ales de schimnici pentru retragere; schimnicie. Loc izolat si neospitalier. [Pron. / < it. , lat. - regiune a Tebei antice].(by 7W15S15e9r9g9i3o)*tebaida
Loc, spatiu intins, descoperit, unde se intalnesc si se intretaie mai multe strazi intr-un oras. Loc unde se vand si se cumpara marfuri cu amanuntul (mai ales alimente); targ. Categorie economica a productiei de marfuri in care isi gaseste expresie totalitatea actelor de vanzare-cumparare privita in unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara. [Pron. , pl. / < it. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*piata
loc special amenajat deasupra sau intr-un vehicul, unde se transporta bagajele. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*portbagaj
Loc special amenajat intr-un local public, intr-un teatru etc. unde se lasa paltoanele, palariile etc. Dulap sau mobilier construit pentru pastrarea hainelor sau a altor obiecte de imbracaminte. Totalitatea lucrurilor de imbracaminte ale unei persoane. Totalitatea costumelor din depozitul unui teatru, ale unui ansamblu de spectacole. [Var. s.n. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*garderoba
Loc special amenajat pentru baie, plaja sau pentru sporturi nautice. [< germ. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*strand
loc special amenajat pentru baie, plaja sau sporturi nautice. (< germ. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*strand
loc special amenajat pentru cresterea in mediul lor natural a unor animale mici. (< fr., lat. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*vivariu
Loc special amenajat pentru exercitii de gimnastica, lupte etc. Scoala ateniana de educatie fizica, urmata de baieti intre 13 si 15 ani dupa absolvirea scolii de gramatica si a celei de chitara. [Cf. lat. , gr. < - lupta].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*palestra
Loc special amenajat pe un vehicul unde se asaza bagajele. [Cf. fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*portbagaj
Loc special amenajat unde se cresc cainii; crescatorie de caini. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*canisa
Loc (special amenajat) unde se fixeaza diferite anunturi. [Pron. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*afisier
Loc special unde se ingroapa mortii; tintirim. loc rezervat pentru depozitarea vehiculelor iesite din uz. /<ngr. it. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*cimitir
loc.s. Reuniune amicala dupa orele de activitate cotidiana, folosita mai ales ca prilej de a canta muzica in ansamblu. V. [Pron. / < engl. - dupa program].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*afterhours
Loc subteran special amenajat, de unde se extrag minerale. Ansamblul lucrarilor subterane care permite exploatarea unor zacaminte. Mare bogatie (ascunsa). Cilindru subtire de grafit etc. din interiorul creioanelor. Arma alcatuita dintr-o incarcatura de exploziv si un dispozitiv de aprindere, care explodeaza prin lovire sau la comanda. [< fr. , it. , germ. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*mina
Loc, teritoriu, pe care se poarta luptele intr-un razboi. Grupare operativa constituita din forte militare numeroase sub o comanda unica. Formatie de militari, de sportivi etc. asezati in linie. Grupare unitara de forte stranse in vederea unei lupte comune. Plan vertical in care este situata fatada unei cladiri. Perete in care se executa taierea rocilor sau a minereurilor. Zona de tranzitie intre doua mase de aer diferite, caracterizata prin schimbari meteorologice bruste si cu consecinte directe asupra mersului vremii. = masa de aer rece care, impinsa de furtuna, provoaca deplasarea aerului mai cald din fata ei. [< fr. , cf. rus. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*front
loctiitor al unui cancelar, pe care il reprezinta in lipsa. (dupa fr. )(by 1W9S10e3r12g12i5o)*vicecancelar
Loctiitor al unui cancelar, pe care il reprezinta in lipsa. [Dupa fr. ].(by 3W3S3e12r12g5i5o)*vicecancelar
Loctiitor. Comandant ajutor al unei mari unitati din armata Romei antice. Grad militar imediat superior gradului de sublocotenent; ofiter care are acest grad. = grad de ofiter imediat superior locotenentului; = grad de ofiter imediat superior maiorului; = grad de ofiter din aviatie sau marina, echivalent cu acela de maior din armata de uscat; cel care purta acest grad. [Cf. it. , fr. , lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i5o)*locotenent
Loctiitor de presedinte, cel care tine oficial locul presedintelui cand acesta lipseste. [Dupa fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*vicepresedinte
Locuinta compusa de obicei dintr-o camera si o mica bucatarie. [Pron. / < fr. , cf. fr. - baiat].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*garsoniera
Locuinta construita de europeni in India, din lemn si din impletituri de trestie, cu un singur etaj si inconjurata de verande. [Pron. si , pl. , var. s.n. / < engl. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*bungalov
locuinta construita, fara aprobare, in zonele agricole de la periferia oraselor italiene. (< it. )(by 1W1S10e10r10g3i4o)*borgata
Locuinta demontabila, de forma conica sau semisferica, acoperita cu pasla, rogojini sau piei. /<rus. (by 14W8S8e8r2g2i10o)*iurta
locuinta din lemn si impletituri de trestie, cu un singur etaj si inconjurata de vegetatie. casa mica din materiale usoare, la tara sau pe malul marii, in timpul vacantelor. (< engl. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*bungalou
locuinta lacustra pe o platforma sprijinita pe stalpi de lemn; constructie pe un teren, intarit cu pari. (< fr. , it. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*palafita
Locuinta lacustra sustinuta pe pari; constructie facuta pe un teren nestabil, intarit cu pari. [< it. , fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*palafita
Locuinte civile grupate la marginea lagarelor militare romane. [< lat. - colibe].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*canabe
Locuitor al Beotiei antice. Ignorant, lipsit total de preocupari intelectuale (aluzie la reputatia locuitorilor Beotiei antice). [Pron. , < fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*beotian
(locuitor) al unei populatii de pe tarmul Marii Adriatice. (s. f.) limba indo-europeana vorbita in antichitate de iliri. (cf. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*ilir
(locuitor) al unei populatii indo-europene din Asia Mica (al II-lea mileniu a. Chr.). (s. f.) limba vorbita de hititi, cu scriere folosind caractere cuneiforme babiloniene. (< fr., engl. )(by 5W14S14e14r8g8i1o)*hitit
(locuitor) apartinand unui grup etnic din sudul Indiei si Ceylonului (Sri Lanka). (s.f.) limba dravidiana vorbita de tamili. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*tamil
(locuitor) care apartinea unei populatii indo-europene nomade, in stepele din nordul Marii Negre si ale Marii Caspice; scitic. (s. f.) limba iraniana veche vorbita de sciti; scitica. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*scit
(Locuitor) care apartine Levantului, din Levant, specific Levantului. Necinstit, ipocrit, intrigant. (Care apartine de) ultimul etaj al pliocenului din Romania. [Cf. it. , fr. , cf. - denumire data in trecut litoralului rasaritean al Marii Mediterane].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*levantin
(locuitor) care apartine populatiilor retoromane din Elvetia si nordul Italiei. (s. f.) limba romanica vorbita de ladini. (< fr. , it. , lat. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*ladin
(locuitor) care apartine principalei populatii din insulele Filipine. (s. f.) limba malaio-polineziana vorbita in Filipine; tagaloga. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*tagal
(locuitor) care apartine unei populatii bastinase din America; indian^2, piei rosii. (s. f.) ansamblu de limbi vorbite de amerindieni. (< fr. )(by 8W1S1e2r10g10i3o)*amerindian
(locuitor) care apartine unei populatii din sud-estul Elvetiei si nord-estul Italiei si din unele regiuni ale Alpilor Dolomitici. (s. f.) limba romanica vorbita de retoromani, prezentand mari deosebiri dialectale (romansa si friulana). (< fr. , germ. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*retoroman
(Locuitor) Care apartine unei populatii negroide din Africa australa, din grupul bantu. 2 Limba vorbita de zulusi. (din fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*zulus
(locuitor) care apartine unor triburi de pastori nomazi din sud-vestul Africii. (s. f.) limba africana vorbita de hotentoti. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*hotentot
Locuitor de coasta care, prin semnale false sau prin alte mijloace, provoaca naufragierea corabiilor pentru a le jefui. [Pron. / dupa fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*naufragiator
locuitor de coasta care provoaca naufragierea corabiilor pentru a le jefui. (dupa fr. )(by 9W9S10e3r3g11i12o)*naufragiator
(Locuitor) de dincolo de munti. (Adept) al ultramontanismului. [Pl. / cf. it. , fr. < lat. - de dincolo, - munte].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ultramontan
(locuitor) din Ahaia (Peloponez). (s. n.) vechi dialect vorbit de aheeni. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*aheean
(locuitor) din Akkad. (s.f.) limba semitica veche vorbita in Asiria. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*akkadian
(locuitor) din Albania. (s. f.) limba indo-europeana vorbita in Albania. (< fr. , it. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*albanez
(locuitor) din Algeria. (s. n.) dialect arab vorbit in Algeria. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*algerian
(locuitor) din Anglia. (s. f.) limba germanica vorbita de englezi. (< it. , fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*englez
(Locuitor) din Aragon. Dialect vorbit in Aragon. Dans popular spaniol, vioi, in masura ternara; melodia corespunzatoare. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*aragonez
(locuitor) din Asiria. (s. f.) limba semitica vorbita in Asiria. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*asirian
(locuitor) din Azerbaidjan; azer. (s. f.) limba turca din familia altaica, vorbita de azerbaidjeni. (dupa fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*azerbaidjan
(locuitor) din Babilon; babilonic. dialect akkadian vorbit in Mesopotamia. (<fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*babilonian
(locuitor) din Baskiria. (s. f.) limba din familia altaica, ramura turcica, vorbita de baschiri. (< rus. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*baschir
(locuitor) din Bielorusia (Belarus). (s. n.) unul dintre dialectele slavei orientale, vorbit de bielorusi. (< rus. )(by 3W11S12e5r5g6i14o)*bielorus
(locuitor) din Birmania. (s. f.) limba din familia sino-tibetana vorbita de birmani. (< fr. )(by 7W1S1e1r10g10i3o)*birman
(locuitor) din Brazilia. (s. f.) limba portugheza vorbita in Brazilia. (dupa fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*brazilian
(locuitor) din Bretagne (Franta). (s. f.) limba indo-europeana din familia celtica, vorbita de bretoni. (< fr. )(by 8W2S2e2r10g11i4o)*breton
(locuitor) din Calabria. (s. n.) dialect din Italia meridionala. (< it. , fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*calabrez
(locuitor) din Caldeea. (s. f.) limba semitica vorbita in Caldeea. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*caldeean
(locuitor) din Caraibe. (s. f.) limba indiana vorbita de caraibi. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*caraib
(locuitor) din Castilia. (s. f.) limba romanica vorbita in Spania. (< it. , fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*castilian
(locuitor) din Catalonia. (s. f.) limba romanica vorbita in Catalonia si in principatul Andorra. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*catalan
(locuitor) din Caucaz. (s. f.; pl.) limbi indo-europene si altaice vorbite de populatiile din muntii Caucaz. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*caucazian
(locuitor) din Cehia. (s. f.) limba din ramura apuseana a limbilor slave, vorbita de cehi. (< germ. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ceh
(locuitor) din Ceylon. (s.f.) limba indo-ariana inrudita cu pali, vorbita in Sri Lanka. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*singalez
(locuitor) din Coreea. (s. f.) limba din familia altaica vorbita de coreeni. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*coreean
(locuitor) din Creta. (s. f.) limba vorbita in Creta antica. (dupa fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*cretan
(locuitor) din Croatia. (s. f.) limba vorbita in Croatia. (< fr. , germ. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*croat
(locuitor) din Danemarca. (s. f.) limba germanica vorbita de danezi. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*danez
(locuitor) din Egipt. (s. f.) limba veche vorbita in Egipt. (s. n.) dialect arab vorbit in Egipt si Sudan. (dupa fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*egiptean
(locuitor) din Elvetia francofona. (s. n.) dialect franco-provensal. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i9o)*romand
(locuitor) din Estonia. (s.f.) limba fino-ugrica, baltica, vorbita de estonieni; estona. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*estonian
(locuitor) din Etiopia. o limbi ene = limbi semitice din Etiopia si Eritrea, cu exceptia arabei. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*etiopian
(locuitor) din Etruria. (s. f.) limba neindo-europeana vorbita de etrusci. (< fr. , lat. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*etrusc
(locuitor) din extremitatea nord-vestica a Rusiei europene si mai ales din Finlanda. (s. f.) limba fino-ugrica vorbita de finezi; limba finica. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*finez
(locuitor) din extremul nordic; arctic, boreal; hiperboren. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*hiperborean
(locuitor) din Fenicia. (s. f.) limba semitica veche vorbita de fenicieni. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*fenician
(locuitor) din Finlanda. (s. f.) limba fino-ugrica vorbita de finlandezi. (< fr. , it. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*finlandez
(locuitor) din Flandra. (s. f.) grai al limbii olandeze vorbit in nordul Belgiei. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i5o)*flamand
(locuitor) din Franta. (s.f.) limba romanica vorbita de francezi. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*francez
(locuitor) din Frigia. (s. f.) limba indo-europeana veche, inrudita cu traca, cunoscuta din inscriptiile cu caractere grecesti. o boneta ~a = boneta cu varful ascutit intors spre fata, purtata in antichitate de sclavii eliberati si adoptata in timpul Revolutiei Franceze din 178^9 ca simbol al libertatii. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*frigian
(locuitor) din Friuli-Venezia Giulia (nord-estul Italiei). (s. f.) ramura a limbii retoromane, vorbita in aceasta regiune. (< fr. , it. )(by 3W12S5e6r14g14i7o)*friulan
(locuitor) din Galicia. (s. f.) limba romanica, asemanatoare cu portugheza, vorbita in Galicia. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*galician
(Locuitor) din Gasconia. Fanfaron, palavragiu. (s.f.) Dialect vorbit de gasconi. (< fr. ) (by 12W5S5e13r14g7i7o)*gascon
(locuitor) din Georgia (din Caucaz sau din SUA). (s. f.) limba caucaziana vorbita in republica Georgia. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*georgian
(locuitor) din Germania, de pe cursul superior al raului Spree. (s. f.) limba slava occidentala vorbita de sorabi. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*sorab
(locuitor) din Grecia antica (Elada). s. f.; in forma elina) limba greaca veche. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*elen
(locuitor) din Indonezia. o limbi ene = familie de limbi din care fac parte indoneziana, limba oficiala a Indoneziei, javaneza si malaieza. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*indonezian
(locuitor) din Iran. o limbi ~ ene = grup de limbi indo-europene vorbite in Iran si in regiunile Marii Caspice. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*iranian
(locuitor) din Irlanda. (s.f.) limba celtica vorbita de irlandezi. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*irlandez
(locuitor) din Islanda. (s. f.) limba germanica vorbita de islandezi. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*islandez
(locuitor) din Laponia. (s. f.) limba fino-urgica vorbita in Laponia. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*lapon
(locuitor) din Letonia. (s. f.) limba baltica vorbita in Letonia. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*leton
(locuitor) din Lituania. (s. f.) limba baltica vorbita in Lituania. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*lituanian
(locuitor) din Macedonia. (s. n.) dialect vorbit in Macedonia. (< Macedonia + -ean)(by 13W7S7e15r1g9i9o)*macedonean
(locuitor) din Madagascar. (s. f.) grup de limbi malaio-polineziene vorbite in Madagascar. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*malgas
(locuitor) din Malaiezia. (s. f.) limba vorbita in peninsula malaieza si pe coastele insulelor Indoneziei. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*malaiez
(locuitor) din Manciuria. (s. f.) limba tunguza vorbita de manciurieni. (< Manciuria + -ian)(by 9W2S3e11r11g5i5o)*manciurian
(locuitor) din Melanezia. o limbi ene = limbi vorbite de melanezieni. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*melanezian
(locuitor) din Micene (Grecia). o arta ~a = arta dezvoltata in lumea aheeana, din mileniul II i.Chr. (s. n.) foarte vechi dialect grec. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*micenian
(locuitor) din Normandia. (s. n.) dialect dintr-un grup de dialecte din nordul Frantei, vorbit in Normandia. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*normand
(locuitor) din Norvegia. (s. f.) limba germanica vorbita de norvegieni. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*norvegian
(locuitor) din Nubia. (s. f.) limba africana vorbita de nubieni. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*nubian
(locuitor) din Occitania (sudul Frantei). (s. n.) ansamblu de dialecte vorbite de occitani. (s. f.) vechea limba provesala sau limba trubadurilor. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*occitan
(locuitor) din Olanda. (s.f.) limba germanica vorbita in Olanda si in jumatatea de nord a Belgiei. (< fr. , it. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*olandez
(locuitor) din Piemont. (s. n.) dialect italian vorbit in Piemont. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*piemontez
(locuitor) din Polinezia. (s. f.) limba apartinand grupului de limbi malaio-polineziene, vorbita de polinezieni. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*polinezian
(locuitor) din Portugalia. (s. f.) limba romanica vorbita in Portugalia si Brazilia. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*portughez
(locuitor) din Provence. (s. f.) limba romanica vorbita in sudul Frantei. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*provensal
(locuitor) din regiunea Frise (nord-vestul Europei). (s. n.) dialect germanic vorbit de frizoni. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*frizon
(Locuitor) din regiunea italiana Friuli. // Limba vorbita in aceasta regiune; furlana . [< it. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*friulan
(locuitor) din regiunea Moab (Palestina). (s. f.) limba semitica din ramura cananeeana. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*moabit
(locuitor) din Retia, (Alpii centrali). (s. f.) limba neindo-europeana atestata in trecut in nordul Italiei. (< it. , fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*retic
(locuitor) din Rusia meridionala si din Turkmenia; turanian. o limbi ce = grup de limbi: turca si mongola. (< germ. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*turanic
(locuitor) din Samoa; samoed. (s. f.) limba polineziana vorbita in Samoa. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*samoan
(locuitor) din Sardinia; sardinian. (s. f.) limba romanica vorbita in Sardinia. (< fr. )(by 7W15S8e9r9g2i3o)*sard
(locuitor) din Scandinavia. (s. f. pl.) limbi actuale din ramura nordica a limbilor germanice. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*scandinav
(locuitor) din Siberia. o frig ~ = (fig.) frig grozav, foarte mare. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*siberian
(locuitor) din Slovacia. (s. f.) limba slava vorbita de slovaci. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*slovac
(locuitor) din Slovenia. (s.f.) limba slava meridionala vorbita de sloveni. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*sloven
(locuitor) din S.U.A., din America. (s. f.) limba engleza vorbita in S.U.A. si in Canada. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*american
(locuitor) din Sudan. o limbi e = familie de limbi negro-africane vorbite in Africa Centrala (Sudan) si de nord-est. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*sudanez
(locuitor) din Suedia. o gimnastica ~a = metoda de educatie fizica bazata pe repetarea miscarilor simple destinate a activa muschii corpului. (s. f.) limba germanica vorbita de suedezi. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*suedez
(locuitor) din Sumer. (s.f.) limba vorbita la sud de Babilon, cu caractere cuneiforme. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*sumerian
(locuitor) din Tadjikistan. (s. f.) limba turcica vorbita de tadjici. (< rus. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tadjic
(locuitor) din Tahiti. (s. f.) limba polineziana vorbita in Tahiti. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*tahitian
(locuitor) din Tara Galilor (/Wales/ - Marea Britanie). (s. f.) limba celtica vorbita de galezi. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*galez
(locuitor) din Tibet. (s. f.) limba din grupul tibeto-birman, cu numeroase dialecte, vorbita in Tibet, Pakistan, Birmania si Nepal. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*tibetan
(locuitor) dintr-o populatie antica din zona centrala a Apeninilor. s. f. limba indo-europeana vorbita de osci. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*osc
(locuitor) dintr-o populatie straveche de pe coasta europeana a Marii Mediterane. (s. f.) limba indo-europeana vorbita de liguri. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*ligur
(locuitor) dintr-o uniune de triburi germane, care traiau in sec. III, pe cursul inferior al Rinului. (s. f.) limba germanica vorbita la inceput de franci, cuceritorii Galiei. (< fr. , franque)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*franc
(locuitor) din Turcia, Iran, Irak si alte tari invecinate. (s. f.) limba turca vorbita de kurzi. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*kurd
(locuitor) din Turkmenia. (s. f.) limba turcita vorbita intre Marea Caspica si Marea Aral. (< rus. , fr. )(by 3W4S12e12r13g6i6o)*turkmen
(locuitor) din Ucraina. (s. f.) limba slava, cu numeroase dialecte, vorbita de ucraineni. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*ucrainean
(locuitor) din Uzbekistan. (s. f.) limba turcica vorbita de uzbeci. (< rus. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*uzbec
(locuitor) din Valencia (Spania). (s. n.) dialect catalan occidental. (< fr. )(by 10W10S11e4r4g13i13o)*valencian
(locuitor) din Vietnam. (s. f.) limba monosilabica vorbita de vietnamezi. (< engl. )(by 12W6S6e14r15g15i8o)*vietnamez
(locuitor) din Walonia (sudul Belgiei). (s. n.) dialect galo-roman vorbit de valoni. (< fr. , germ. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*valon
Locuitorii de la orase; populatia oraselor, targoveti, orasenime. Clasa sociala care, in oranduirea capitalista, poseda mijloacele de productie si detine puterea de stat. [Gen. / cf. fr. , it. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*burghezie
(Locuitor, persoana) care apartine Cataloniei. // Limba romanica vorbita de catalani. [Cf. fr. ].(by 4W5S5e13r14g7i7o)*catalan
(locuitor) s. m., adj. m. (sil. ), pl. (sil. ); f. sg. g.-d. art. pl. (by 15W15S8e9r2g2i3o)*liberian
Loc unde apar la suprafata Pamantului unele roci mai vechi datorita eroziunii. /<fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*afloriment
Loc unde ceva (mai ales un drum sau un rau) se intortocheaza; invartecus. /suf.$ ...tura$(by 14W7S7e1r1g1i9o)*intortochetura
Loc unde, conform credintei vechilor greci, se duc dupa moarte sufletele oamenilor virtuosi. /<fr. , lat. (by 7W8S1e1r10g10i10o)*elizeu
Loc unde este asezata o instalatie, o constructie, un dispozitiv etc. [< fr. ].(by 9W9S9e3r3g11i12o)*amplasament
Loc unde o apa formeaza vartejuri; vartej de apa; volbura; valtoare. [G.-D. ; Sil. ] /+ suf. $...oana$(by 1W1S2e10r10g4i4o)*bulboana
Loc unde (potrivit credintei bisericii catolice) sufletele celor mai putin pacatosi se pot curata de pacate pentru a intra apoi in rai. Loc sau timp de suferinta. [Pron. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*purgatoriu
Loc unde s-a nascut si traieste (tot timpul) cineva; pamant natal; patrie.a) de loc; originar; b) autohton; mostenit din mosi-stramosi. bastinas; localnic. [G.-D. ] /<bulg., sb. (by 8W2S2e3r11g11i5o)*bastina
Loc unde s-a stabilit o comunitate umana; grup de locuinte; asezare. [G.-D. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*localitate
Loc unde se aduna gunoiul care va fi folosit ca ingrasamant; gramada de gunoi. /<sl. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*gunoiste
Loc unde se cresc fazani; crescatorie de fazani. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /+ suf. ...(by 6W6S14e15r8g8i1o)*fazanerie
Loc unde se cresc pastravi; crescatorie de pastravi. [G.-D. ] /suf. $...arie$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*pastravarie
... Loc unde se cultiva harbuji sau/si zamosi; bostanarie. / suf. ...(by 7W15S15e9r9g9i3o)*harbuzarie
Loc unde se cultiva in special bostani; pepenarie.se spune despre cineva care se abtine de la o fapta rea numai de frica. [Art. ; G.-D. ; Sil. / + suf. $...arie$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*bostanarie
Loc unde se gaseste si de unde se poate procura un lucru din belsug. = domeniu din care se inspira un scriitor. Loc unde se produce o forma de energie. Izvor, origine, obarsie. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*sursa
Loc unde se opresc trupele in mars. Distanta intre doua opriri; distanta parcursa in timp de 24 de ore de o unitate care se deplaseaza in mars. Interval de timp; moment, faza. Portiune a unei curse sportive. Parte dintr-o intrecere sportiva. Interval de timp in ciclul anual de antrenament. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*etapa
Loc unde se pastreaza casa de bani si se fac operatiile de casa intr-o intreprindere, intr-o institutie etc. [Gen. / < + ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*casierie
Loc unde se pastreaza si se repara aparate de luminat. Magazie la bordul unei nave unde se pastreaza felinarele si combustibilul necesar acestora. [< fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*lampisterie
Loc unde se pregatesc fripturile la gratar. [Pron. / < engl., fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*grillroom
loc unde se ramifica un drum, un curs de apa etc. parte ramificata: ramura, brat, subdiviziune. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ramificatie
Loc unde se reunesc doua parti ale unui organ sau ale corpului; legatura, incheietura. Fascicul de fibre nervoase care uneste doua regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*comisura
Loc unde se unesc doua cursuri de apa. Loc de intalnire; contact, intalnire. [< it. , cf. lat. ].(by 2W10S11e4r4g5i13o)*confluenta
Loc unde sunt adunate multe broaste. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] / + suf. $...arie$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*broscarie
Loc unde sunt adunate multe plosnite; cuib de plosnite. /+ suf. $...arie$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*plosnitarie
Loc unde sunt adunati multi purici; cuib de purici. /+ suf. $...arie$(by 14W14S8e8r1g1i10o)*puricarie
Loc unde sunt tinute animale salbatice (rare); totalitatea animalelor salbatice tinute intr-un asemenea loc. [Gen. / cf. fr. , germ. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*menajerie
Loc unde un drum sau o apa isi schimba directia; cot; cotitura. /+ suf. ...(by 3W12S12e5r5g14i14o)*carnitura
Locuri pustii si prapastioase. a umbla fara rost; a vagabonda. /Orig. nec.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*coclauri
Loc viran in interiorul sau la marginea unei localitati, unde se joaca copiii, folosit in trecut si ca loc de desfacere a marfurilor. /<turc. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*maidan
(log.) care evidentiaza existenta unui raport printr-o afirmatie sau negatie cu privire la ceva. (< fr. , gr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*apofantic
(log.) care se afla intr-un raport de disjunctie. (si ) = propozitie coordonata care se gaseste intr-un raport de excludere fata de coordonata ei; = conjunctie care leaga propozitii disjunctive. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*disjunctiv
(log.) cerc vicios intr-o demonstratie sau definitie; definire a unei notiuni prin ea insasi. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*dialela
(log.) conector interpropozitional care joaca rolul de operator logic; orice cuvant cu functie sintactica. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*functor
(log.) deducerea unei judecati noi prin inlocuirea termenilor cu contrariile lor. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*contrapozitie
(log.; despre cuvinte, simboluri) care are semnificatie independenta, prin el insusi. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*categorematic
(log.; despre o demonstratie) care procedeaza prin reductie (6). (< germ. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*reductiv
(log.; despre o relatie) care nu este nici adevarata, nici falsa. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*indecidabil
(log.; despre propozitii) formata din aceiasi termeni, dar una fiind afirmativa, iar celalata negativa. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*subcontrar
(log.) eroare de rationament datorata ambiguitatii termenului mediu, care face ca silogismul sa aiba patru termeni in loc de trei. (< lat. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*quaternioterminorum
[LO-GI-] 1. galerie la etajul unei cladiri, deschisa spre exterior prin intermediul unei coloane. balcon marginit de panouri pline sau traforate, care impiedica patrunderea directa a soarelui. 2. serie celebra de 52 de fresce pictate de Rafael intr-o galerie a Vaticanului. (< it. )(by 1W1S10e10r3g4i4o)*loggia
(log.) inductie ~a = inductie care se bazeaza pe un numar cat mai mare de cazuri. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*amplifiant
Logistica in cadrul intreprinderii, intre departamentele depozitare, productie si transport intern.(by 4W13S13e6r15g15i9o)*logistica
(log.; la Aristotel) notiune universala care serveste la stabilirea unor relatii intre lucruri. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*categorema
(log.) operatie logica prin care se transforma o judecata afirmativa intr-una negativa sau invers, sensul judecatii ramanand acelasi. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*obversiune
(log.) propozitie, serie de propozitii care servesc ca baza unei leme. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*prolema
(log.) proprietate a unui sistem ipotetic-deductiv in care orice propozitie supusa regulilor de deductie poate fi demonstrata. (dupa fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*completitudine
(log.) raport de ~ = raport intre o judecata particular-afirmativa si una particular-negativa, prin aceea ca nu pot fi ambele judecati false, dar pot fi ambele adevarate. (< sub contrarietate)(by 14W14S8e8r1g2i10o)*subcontrarietate
(log.) raport dupa care din adevarul judecatii universale reiese adevarul judecatii particulare corespondente, iar din inlaturarea judecatii particulare rezulta inlaturarea judecatii universale corespondente. (dupa germ. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*subalternare
(log.) sofism constand in a demonstra o alta teza decat cea propusa initial. (< lat. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ingnoratioelenchi
(log.) totalitatea notelor, atributelor unui concept sau termen; sens. (< engl. )(by 14W14S7e8r8g1i2o)*intensiune
Lombartroza. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. - sale, gr. - articulatie].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*lombartrie
Lopatica cu care se netezeste lutul, tencuiala pe pereti. / + suf. $...ica$(by 4W4S12e13r6g6i14o)*scandurica
l) Ordin de reptilie din era mezozoica. 2) Reptila din acest ordin. [Sil. ] /<fr. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*dinozaurian
Lot de pamant conferit temporar in evul mediu, in Imperiul Otoman, ostenilor obligati a se intoarce sub arme la prima chemare. [Pl. / < fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*timar
Loterie cu obiecte, organizata cu ocazia unor sarbatori sau festivitati. [G.-D. ] /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*tombola
lotiune usor alcoolizata, placut parfumata, dupa barbierit. (< engl. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*aftershave
Lovire a mingii la tenis din rever [in NODEX si DN], mana care tine racheta avand palma indreptata spre corp. [Pl. , pron. , var. s.n. / < engl. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*backhand
Lovire, ciocnire de tendinte, de forte, de interese contrare; conflict. Izbire puternica intre doua corpuri care se misca in sensuri opuse. Incaierare, lupta violenta. Abordaj. = fenomen prin care doua sau mai multe cuvinte diferite devin omonime. [Var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. - izbire].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*coliziune
( Lovire puternica a mingii sau a pucului cu scopul de a inscrie un punct. /<fr., engl. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*sut
Lovitura aplicata adversarului prin intinderea mainii drept inainte. /<fr. lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*directa
Lovitura, ciocnire brusca si violenta intre doua corpuri. = formatie specializata in operatii indraznete asupra anumitor obiective. V. Tulburare grava, brusca si violenta a functiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operatii chirurgicale, anestezii etc. = dezechilibru acut al unor functii psihice, provocat de o emotie puternica; = metoda terapeutica constand din crearea unei perturbatii bruste bolnavului. [< fr. , cf. engl. - a zgudui].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*soc
Lovitura data cu capul la fotbal; joc efectuat cu capul la fotbal. [Pron. / < engl. ].(by 13W13S7e7r15g1i1o)*heading
Lovitura data cu degetul (mai ales cu cel mijlociu) indoit si sprijinit de cel mare si apoi eliberat brusc; bobarnac. /cf. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*sfarla
Lovitura data cu degetul mijlociu, desprins brusc si cu putere de sub degetul mare. /Orig. nec.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*bobarnac
Lovitura data gruparii principale a inamicului cu ajutorul artileriei, al aviatiei si al rachetelor inainte de inceperea ofensivei acestuia si pentru zadarnicirea ei. [< + , dupa fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*contrapregatire
Lovitura de atac la tenis de masa, in urma careia mingea urmeaza o traiectorie neprevazuta. [Cf. engl. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*topspin
lovitura de colt la fotbal care se acorda echipei in atac daca mingea depaseste linia de poarta, atinsa ultima oara de un jucator din aparare. (< engl., fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*corner
Lovitura de colt la fotbal, care se acorda echipei in atac daca mingea depaseste linia de poarta, fiind atinsa ultima oara de un jucator din aparare. [< engl., fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*corner
Lovitura de pedeapsa executata de la 11 metri la fotbal si de la 7 metri la handbal in poarta echipei adverse. /<fr., engl. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*penalti
Lovitura de pedeapsa la fotbal de la 11 m, acordata in urma unei infractiuni comise in careul propriu de echipa aflata in aparare; penalizare. [Pl. / < engl. ].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*penalti
lovitura de pedeapsa la fotbal, polo, handbal etc., dictata impotriva unei echipe in urma unei infractiuni grave comise in zona de aparare a celeilalte echipe. (< fr., engl. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*penelti
Lovitura de pumn puternica la box. Acompaniament instrumental plin de vigoare si nunante dinamice remarcabile. [Pl. , scris si / < engl. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*punci
Lovitura de racheta prin care o minge inalta se intoarce in terenul adversarului. /<fr., engl. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*smeci
Lovitura de raspuns a unui sportiv, realizata fulgerator pentru a anihila initiativa adversarului. /<fr. (by 8W1S2e10r10g10i4o)*contra
Lovitura de raspuns in timpul apararii facuta cu forte mari, pentru a distruge fortele inamice patrunse in dispozitivul de aparare. [< + , dupa fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*contralovitura
Lovitura de raspuns, prompta, la box, scrima, lupte, judo, pe atacul adversarului sau imediat dupa acesta. Actiunea de a contra la bridge. [< fr. ]. (by 10W3S12e12r5g6i14o)*contra
lovitura de raspuns, prompta, pe atacul adversarului, la box, scrima, lupte, judo. actiunea de a contra la bridge. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*contra
lovitura de stat violenta, provocata de un grup de complotisti. (< germ. )(by 7W7S15e15r1g9i9o)*puci
Lovitura de stat violenta, provocata de un grup de complotisti nesustinuti de mase. [< germ. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*puci
Lovitura executata, mai ales sub barbie, prin miscarea mainii de jos in sus. /<engl., fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*upercut
lovitura foarte puternica data cu piciorul (cu mana, cu capul sau cu un instrument special) la diferite jocuri sportive. o ~ de penalitate = lovitura de pedeapsa la hochei pe gheata. (< fr., engl. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*sut
Lovitura foarte puternica data cu piciorul (sau cu mana) in minge la fotbal, la rugbi etc. = lovitura acordata in jocul de hochei pe gheata impotriva echipei care a savarsit o anumita infractiune. Lucrul executat de un miner intr-o zi in mina. Timpul cat lucreaza o echipa de mineri de cand intra si pana iese din mina; schimb. [< engl. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*sut
lovitura, in sus, la crichet si tenis, executata cat mai inalt (peste jucatorul care se afla intr-o pozitie mai avansata) si cat mai spre fundul terenului. (< engl., fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*lob
Lovitura la box care se aplica de jos in sus, plasandu-se sub barbie si la abdomen. [Pl. / < engl., fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*upercut
Lovitura la box data din apropierea corpului, cu bratul indoit. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i13o)*croseu
Lovitura la box data lateral prin |pendularea|pendula| bratului. Dans modern cu ritm si miscari repezi; melodia acestui dans. Stil de interpretare a muzicii de jaz, caracterizat prin sincope, accente imperceptibile, ritm leganat etc. [Pl. , scris si , var. s.n. / < engl., fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sving
Lovitura la box, intermediara intre directa si swing, care se da in stomac sau barbie. V. Lovitura de-a curmezisul terenului de tenis. [< engl., fr. ]. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*cros
Lovitura la crichet si tenis, executata orientand planul rachetei in sus spre a imprima mingii o traiectorie ascendenta, inalta. [Pl. / < engl., fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*lob
lovitura la jocul de carti, data de un jucator care nu face nici o levata. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*capot
Lovitura la jocul de carti, data de un jucator care nu face nici o levata. [Pl. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*capot
Lovitura la tenis cu traiectorie foarte intinsa, care trece rapid de adversarul venit la fileu. [Pron. / < engl. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*passingshot
Lovitura prin care mingea este expediata inainte ca ea sa atinga pamantul. /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*voleu
Lovitura (puternica) data cu piciorul, cu mana, cu capul sau cu un instrument special in minge, la anumite jocuri sportive. - Din fr., engl.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sut
Lovitura puternica data cu racheta la jocul de tenis, pentru a intoarce o minge inalta in terenul adversarului. [Pl. , scris si / < engl. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*smeci
Lovitura puternica la tenis, golf si base-ball, care imprima mingii o viteza mare pe o traiectorie razanta. Maniera de executie caracterizata prin elan stimulator, vigoare, forta impulsiva. [Scris si , pl. / < engl. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*draiv
Lovitura scurta, repetata la box cu varful manusii celei mai avansate; lovitura de ciocan. [Pron. , pl. / < engl. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*jab
Lovitura slaba data cu cotul sau cu pumnul (pentru a-i atrage atentia cuiva). [Pl. si ] /Orig. nec.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*ghiont
Lowrence (1997) extinde conceptul de asertivitate la "invatarea abilitatii de a adapta comportamentul solicitarilor situatiei interpersonale, astfel incit consecintele pozitive sa fie maxime, iar cele negative - minime".(by 10W3S3e12r12g5i6o)*actualmente
LSD-25 (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 10W3S4e12r12g6i6o)*acid
l) Smoc de par, lana etc. 2) Portiune lunga si ingusta de stofa, de teren etc.; fasie. 3) Dunga subtire de lichid, fum etc. /<bulg. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*suvita
l) Temperatura scazuta a mediului inconjurator; frig. 2) Senzatie de rece. 3) Atitudine lipsita de atentie si de bunavointa fata de cineva sau de ceva. 4) Boala cauzata de supunerea organismului la actiunea frigului. [G.-D. ] / + suf. ...(by 10W3S4e12r12g6i6o)*raceala
l) Tija de metal (mai rar de lemn) filetata si prevazuta cu floare la unul din capete, care serveste la asamblarea unor piese. a) a deveni mai exigent fata de cineva; b) a aplica mijloace de constrangere. 2) Piesa care se manevreaza prin invartire. 3) Vartej de apa. /<germ. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*surub
Luare de catre un stat a unor masuri de constrangere, asemanatoare celor pe care cel din urma le-a luat impotriva celui dintai. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*retorsiune
Luare in folosinta pentru un timp determinat si in anumite conditii; forma de contract de inchiriere. Taxa platita pentru un lucru luat in folosinta; chirie. = sanctiune baneasca in caz de depasire a termenului de incarcare sau de descarcare a vagoanelor de cale ferata sau a autovehiculelor. Determinare a pozitiei unei nave in larg. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*locatie
Luare in posesiune sau acceptare a unui beneficiu. [< fr. , cf. lat. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ademptiune
Luare in ras, in deradere, bataie de joc. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*deriziune
lubrifiant pentru angrenajele inchise ale masinilor, obtinut prin distilarea titeiului. (< germ. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*valvolina
Lubrifiant pentru angrenajele inchise ale masinilor, obtinut prin distilarea titeiului. [< germ. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*valvolina
Luciu caracteristic dat tesaturilor, hartiei, cartonului prin satinare. /<fr. (by 10W11S4e4r12g6i6o)*satinaj
Lucrare a retetelor; farmacografie. Loc intr-o farmacie unde se prepara medicamentele prescrise. [< germ. ].(by 8W1S2e10r10g11i4o)*receptura
Lucrare artistica din fier (care intra in constructia unui edificiu). Mestesugul prelucrarii fierului. [Gen. / < fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*feronerie
Lucrare care consta in saparea si transportarea pamantului, in umplerea anumitor denivelari de teren pentru a face terase, sosele, cai ferate. Totalitatea constructiilor care constituie infrastructura unei sosele, a unei cai ferate etc. [Pl. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g6i14o)*terasament
Lucrare care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale operei unui scriitor aranjate intr-o anumita ordine (de obicei alfabetica) si explicate in aceeasi limba sau traduse in alta limba. Lista alfabetica de termeni (cu explicatiile necesare) apartinand unei anumite stiinte, arte etc. [Pron. / < fr. , cf. lat.t. ].(by 2W10S11e11r4g5i13o)*dictionar
Lucrare care cuprinde informatii pentru orientare (intr-un muzeu, intr-un oras, intr-un domeniu de activitate etc.); indrumar; indreptar; calauza. /<fr. (by 3W12S12e12r6g6i14o)*ghid
Lucrare care prezinta credintele religioase despre demoni. [Gen. / < fr. , cf. gr. - demon, - a scrie]-(by 9W2S2e10r11g4i4o)*demonografie
Lucrare, carte care serveste drept ghid turistic sau care cuprinde notiunile de baza ale unei discipline. [Cf. fr. < lat. - mergi, - cu mine].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*vademecum
Lucrare compusa, cu multa osteneala si multa rabdare, lucrand ziua si noaptea. Combinatie, lucrare haotica si greoaie, cu idei incalcite, absurde; aberatie. [Gen. , var. s.f. / < lat. , cf. fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*elucubratie
Lucrare cu caracter istoric in care evenimentele sunt expuse in ordine cronologica; anale; cronica. /<sl. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*letopiset
Lucrare de arhitectura sau de sculptura ridicata in amintirea unui eveniment, a unui personaj ilustru etc. ; constructie mare cu felurite elemente arhitectonice sau ornamentale. Document istoric de mare valoare; lucrare valoroasa care reprezinta ceva deosebit sau care are o semnificatie deosebita pentru stiinta respectiva. = planta, animal, obiect sau fenomen din natura care are o importanta deosebita sau o semnificatie speciala. [Pl. / cf. fr. , lat. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*monument
Lucrare de arta care imita stilul, maniera unui scriitor sau artist ilustru; imitatie fara valoare. [< fr. , cf. it. < lat. - pasta].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*pastisa
Lucrare de cartografie care contine harti geografice (insotite uneori de explicatii si date in legatura cu regiunile respective). = lucrare care prezinta pe harti raspandirea teritoriala a diferitelor fapte de limba. Lucrare care contine o colectie de desene, stampe etc. [Pl. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*atlas
Lucrare de fortificatie care protejeaza capul unui pod, intrarea unei cetati etc. Deschidere inalta si ingusta in zidul unui turn, al unui coridor etc. Deschizatura mica, lasata din loc in loc in zidaria unei culee de pod, a unui zid de sprijin etc., pentru a permite scurgerea apelor colectate in spatele acestora. [< fr., it. , cf. ar. - galerie].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*barbacana
Lucrare de fortificatie cu doua flancuri si doua fete (construita de obicei la unghiurile unei fortarete). [Pron. , pl. / < fr. , it. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*bastion
Lucrare de fortificatie medievala care intarea o alta fortificatie. Nazal mobil la coifuri. [< fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*bretesa
Lucrare de sculptura al carei relief este puternic iesit in afara, fara a se desprinde insa de fondul pe care sta. [Dupa it. , fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*altorelief
lucrare de sculptura cu relief puternic iesit in afara. (dupa it. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*altorelief
lucrare de sculptura executata complet in relief, nemaifacand astfel corp comun cu fondul. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*rondebosse
Lucrare de sculptura executata complet in relief, nemaifacand astfel corp comun cu fondul. [Pron. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g9i2o)*rondebosse
Lucrare de sculptura, executata in relief pe un fond cu care face corp comun. [Sil. ] /<it. fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*basorelief
lucrare destinata sa previna afuirile, plasata in amonte fata de o constructie hidraulica. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*avanrada
Lucrare destinata sa previna afuirile, plasata in amonte fata de o constructie hidraulica. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*avanrada
lucrare de terasament sub nivelul solului unei cai de comunicatie sau al unui canal. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*debleu
Lucrare de zidarie in forma de bolta, construita din pietre puse unele peste altele. Portiune a unei bolti sau a unei arcade cuprinsa intre inceputul curbei si un punct oarecare de pe aceasta. Partea arcuita a unei porti, a unei ferestre. Creasta unui anticlinal; bolta. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*vuta
Lucrare executata de un dentist pentru a astupa o carie dentara; amalgam, portelan etc. care se pune intr-un dinte sau intr-o masea cariata. Constructie inserata intr-un grup de alte cladiri (asemanatoare) de care este lipita si incadrata. [< germ. , cf. fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*plomba
Lucrare executata pe cursul unui rau, pe un canal etc. pentru a permite trecerea navelor de la un nivel al apei la alt nivel; stavilar. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i1o)*ecluza
Lucrare in care se dau indrumari intr-un domeniu; indreptar; indrumar; ghid. [Sil. ] /<turc. ngr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*calauza
Lucrare in care se dau povete intr-un anumit domeniu; calauza; ghid. [Sil. ] /+ suf. $...tor$(by 7W15S1e9r9g2i3o)*povatuitor
lucrare in versuri sau in proza din fragmente de la diferiti autori. lucrare, opera fara originalitate; plagiat. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*centon
Lucrare lexicografica care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale unui domeniu de activitate, aranjate, de obicei, in ordine alfabetica si explicate in aceeasi limba sau traduse in alta limba. [Sil. ] /<fr. lat. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*dictionar
Lucrare literara, filozofica sau stiintifica in proza, care trateaza un subiect fara a-l epuiza. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*eseu
lucrare literara sau artistica lipsita de originalitate, in care se imita stilul, maniera de lucru a unui scriitor sau artist ilustru; imitatie fara valoare. (p. ext.) parodie. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*pastisa
Lucrare muzicala scrisa pe textul unui libret dramatic, cantata de solisti, cor si orchestra, in care replicile cantate alterneaza cu dialoguri vorbite. [Cf. germ. , it. , fr. ].(by 14W7S7e15r1g1i9o)*opereta
Lucrare muzicala scrisa pe textul unui libret dramatic si cantata de solisti, de cor si de orchestra. Teatru in care se reprezinta astfel de lucrari. [< it. , cf. fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i10o)*opera
lucrare muzical-dramatica pentru solisti, cor si orchestra, scrisa pe baza unui libret. teatrul in care se reprezinta. (< it. , fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*opera
Lucrare (opera) lipsita de originalitate, continand idei extrase din diverse surse. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. lat.$ compilatio, ...onis$(by 12W5S5e14r14g7i8o)*compilatie
lucrare, opera literara epica in proza, de mari proportii, care oglindeste evenimente, episoade ale vietii unei societati etc. (fig.) impletire de intamplari cu multe episoade care par neverosimile; serie de aventuri extraordinare. (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*roman
lucrare orchestrata asemanatoare cu sinfonia, dar de proportii mai mici. (< it. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*sinfonieta
Lucrare ornamentala, compusa din bucati mici de marmura, de sticla etc. colorate diferit si care alcatuiesc o figura, un tablou etc. Combinatie, amestecatura (frumos imbinata) de diferite elemente, culori etc. Opera literara care contine multe elemente eterogene, insa armonios ordonate. Compozitie de caractere tipografice deosebite. Boala a unor plante cauzata de un virus si care se prezinta ca un amestec de pete pe frunze. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*mozaic
Lucrare pe care un mestesugar trebuia s-o execute si s-o supuna unui juriu spre a obtine titlul de maistru. Opera artistica de o valoare deosebita. [Var. s.f. / < it. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*capodopera
Lucrare pentru identificarea organismelor vegetale sau animale din diferite categorii sistematice. [Cf. it. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*determinator
lucrare pentru identificarea organismelor vegetale sau animale din diferite categorii sistematice. (< it. )(by 2W2S11e11r4g5i5o)*determinator
lucrare, persoana etc. lipsita total de calitati. (< sub mediocritate)(by 13W13S7e7r15g1i9o)*submediocritate
Lucrare platita. Afacere cu caracter privat sau oficial. Slujba, serviciu. [Pron. / < engl., fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*job
Lucrare pregatitoare in cariere prin care se indeparteaza stratul de pamant aflat deasupra zacamantului. [Cf. it. , fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*descoperta
Lucrare ramasa in intarziere. Examen nepromovat la termen. (Ramasita de la o) plata neachitata la vreme. [< fr. , it. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*restanta
Lucrare scrisa neanuntata, data elevilor din lectia zilei, pentru verificarea cunostintelor. /<germ. , lat. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*extemporal
Lucrare scrisa neanuntata (data elevilor din lectia zilei) pentru verificarea cunostintelor. [Pl. / < germ. , cf. lat. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*extemporal
Lucrare subterana facuta cu scopul de a descoperi si a distruge minele. /<fr. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*contramina
Lucrare subterana facuta cu scopul de a descoperi si a distruge o mina pusa de inamic. [Cf. fr. ].(by 7W15S15e1r9g9i3o)*contramina
lucrare subterana facuta cu scopul de a descoperi si a distruge o mina pusa de inamic. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*contramina
Lucrare tiparita cu un numar redus de pagini, legate intr-o coperta subtire si moale. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*brosura
lucrare vocal-simfonica de mare intindere, pe o tema dramatica, pentru solisti, cor si orchestra. (< lat. , it. , fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*oratoriu
lucrarile cunoscute, date care stau la baza unui rationament, a unei cercetari etc. (< lat. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*data
Lucrari tipografice care folosesc o bogata varietate de litere si de ornamente. /<germ. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*accidente
lucrari tipografice marunte si variate (afise, invitatii, programe etc.). (< germ. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*accidente
Lucrari tipografice marunte si variate (afise, programe etc.). [< germ. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*accidente
Lucrat minutios, finisat (cu dalta). Lucrat cu ingrijire, migalit; infrumusetat; rafinat. (by 12W12S5e6r14g11i4o)*cizelat
Lucratoare care deserveste consumatorii intr-un local de alimentatie publica. [G.-D. ] /+ suf. $...ita$(by 14W14S8e8r1g10i10o)*chelnerita
lucratoare intr-un salon de coafura specializata in samponari. (< fr. )(by 15W8S8e1r10g10i4o)*samponeza
Lucratoare specializata in barbierit, in tunderea si ondularea parului. /+ suf. ...(by 12W12S12e6r6g15i8o)*frizerita
Lucratoare specializata in conducerea unui autovehicul. /suf. $...ita$(by 6W14S14e15r8g8i2o)*soferita
Lucratoare specializata in confectionarea obiectelor de lenjerie. [G.-D. ] /suf. $...easa$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*lenjereasa
Lucratoare specializata in efectuarea operatiilor de casa. / suf. $...ita$(by 13W6S15e15r15g9i9o)*casierita
Lucratoare specializata in executarea manichiurei. /+ suf. $...ista$(by 12W12S5e6r14g14i7o)*manichiurista
lucrator al Securitatii, al politiei politice comuniste (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 12W13S6e6r15g15i8o)*albastrui
Lucrator care confectioneaza modelele; modelator, modelier, modelor. [Cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*modelist
lucrator care confectioneaza modele; modelator, modelier, modelist. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*modelor
Lucrator care executa trasarea unor piese brute. // Trasor (1). [< + ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*trasator
Lucrator care graveaza inscriptii pe piatra. [< fr. , cf. lat. < - piatra, - a taia].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*lapicid
Lucrator care in secolele XVIII-XIX fabrica paine in forme-furme, in Moldova. Sinonim: brutar(by 5W6S14e14r8g8i1o)*lucrator
Lucrator care scoate gunoiul depozitat in curti si pe strazi. / + suf.$ ...er$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*gunoier
Lucrator care se ocupa cu montarea si repararea unor aparaturi tehnice. [Cf. fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*instalator
lucrator care se ocupa cu montarea si repararea unor aparaturi tehnice. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*instalator
Lucrator cu calificare superioara intr-o meserie etc. (care conduce o sectie a unui atelier sau care poseda un mic atelier propriu). Maestru [in DN]. [Pron. , var. s.m. / < germ. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*maistru
... Lucrator din serviciul de ecarisaj, care se ocupa cu prinderea cainilor vagabonzi. /<sas. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*hingher
Lucrator insarcinat cu deservirea clientilor intr-o baie publica. / + suf. $...as$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*baias
Lucrator insarcinat cu deservirea consumatorilor intr-un local de alimentatie publica; ospatar. /<germ. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*chelner
Lucrator insarcinat cu expedierea coletelor, scrisorilor etc. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*expeditor
Lucrator insarcinat cu supravegherea si intretinerea unui sector rutier sau feroviar. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*picher
lucrator intr-o intreprindere agricola avand in grija atelajele. (< atelaj + -ier)(by 6W6S14e14r8g8i1o)*atelajier
Lucrator intr-o rafinarie. // Masina folosita la macinarea semifabricatelor fibroase si a pastei de hartie; rafinator. [< fr. ].(by 8W8S8e2r2g10i11o)*rafinor
Lucrator intr-un garaj (care intretine si repara automobilele). /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*garajist
Lucrator intr-un local de alimentatie publica, care serveste consumatorii; ospatar; chelner. /<fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*garson
Lucrator la redactia unei gazete sau a unei reviste; persoana care colaboreaza la o gazeta sau la o revista; ziarist; jurnalist. / + suf. $...ar$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*gazetar
Lucrator la teatru care sopteste actorilor rolul in timpul repetitiilor sau a reprezentatiilor. [Sil. ] /<fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*sufleor
: lucrator la un oficiu postal care duce si distribuie corespondenta si publicatiile periodice destinatarilor; postas. /<fr. , lat. $factor, ...oris$(by 6W6S15e15r8g9i9o)*factor
Lucrator medical care acorda ajutor femeilor in timpul nasterii. [G.-D. ] /cf. alb. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*moasa
(, ) Lucrator medical cu studii medii de specialitate care asista medicul. /<germ. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*felcer
Lucrator minier care executa lucrari de rambleiere. [Pron. / < + , dupa fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*rambleiator
Lucrator, muncitor dintr-o brigada (1) [in DN] de munca. Tehnician care conduce o brigada in cadrul administratiei silvice. Comandant al unei brigazi; general de brigada. Caporal de artilerie. [Pron. , pl. / < fr. , rus. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*brigadier
Lucrator necalificat, platit cu ziua, care indeplineste munci grele, mai ales la constructii. /<turc.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*salahor
Lucrator platit prin remiza. Intermediar intre bursa si public. [Pron. / cf. fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*remizier
Lucrator specializat in confectionarea obiectelor de arta aplicata, din metal pretios. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*orfevru
Lucrator specializat in confectionarea obiectelor din marochin (sau din alt fel de piele). [Sil. ] /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*marochinier
Lucrator specializat in cresterea si ingrijirea albinelor; albinar; prisacar; apicultor. /+ suf. $...ar$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*stupar
Lucrator specializat in cultivarea legumelor; legumicultor. /+ suf. $...ar$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*legumar
Lucrator specializat in cultivarea vitei de vie; podgorean; viticultor. [Sil. ] / + suf.$ ...er$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*vier
Lucrator specializat in curatarea cosurilor de funingine. /+ suf.$ ...ar$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*cosar
Lucrator specializat in efectuarea unor lucrari sub apa, echipat cu un costum si cu aparate speciale; scafandru. /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*plonjor
Lucrator specializat in executarea placajelor de faianta. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*faiantar
... Lucrator specializat in lucrari de hidromecanizare. /<fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*hidromecanizator
Lucrator specializat in lucrari de instalatii electrice. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*electrician
lucrator specializat in lucrari de mozaic^1; mozaist. (< mozaic + -ar)(by 2W10S11e4r4g5i13o)*mozaicar
Lucrator specializat in operatiile de cantarire a produselor. /<turc.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cantaragiu
Lucrator specializat in repararea si intretinerea centralelor termice. [Cf. fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*termist
Lucrator specializat in repararea si intretinerea motoarelor; mecanic. [< rus. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*motorist
Lucrator specializat in repararea si intretinerea turbinelor. [< + ].(by 13W6S7e15r15g1i9o)*turbinist
Lucrator specializat in stabilirea si in calcularea normelor (de munca). /suf. $...tor$(by 11W11S5e5r13g14i14o)*normator
Lucrator, tehnician din industria petrolului. Proprietar de terenuri petrolifere; om de afaceri in industria petroliera. [< + ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*petrolist
Lucrat potrivit unei tehnici care permite incastrarea emailului in metal. // Tehnica de lucru a emailului care permite incastrarea sa in suporturi metalice. [Pron. , var. adj., s.n. / < fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*cloisonne
Lucrat prin forjare. = otel lucrat cu ciocanul in diferite forme si intrebuintat in ornamentatie. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*forjat
Lucratura artistica de aurarie sau argintarie, formata din fire subtiri intretesute si avand aspect de broderie fina. Desen de fond, transparent, imprimat pe hartie (mai ales pe monede de hartie, pe timbre etc.). Var. s.f. / < fr. , it. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*filigran
Lucratura de mana facuta din fire textile groase, care din impletitura formeaza diferite desene. [Var. - nod].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*macrameu
/(lucru abstract) (dar numai: ) s. f., art. /, g.-d. art. ; pl. , art. /(by 6W7S15e15r9g9i2o)*abstractie
Lucru botit si strans in forma de ghem; cocolos; ghemotoc.a mototoli. /v. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*mototol
Lucru care serveste la amenajarea unei locuinte. Mobilier. [Cf. it. , fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i5o)*mobila
Lucru de care se poate dispune; rezerva. = sume de bani nefolosite, de care dispune o institutie. Principiu de drept civil potrivit caruia partile din proces pot dispune de dreptul invocat in fata organului de jurisdictie. Situatie a unui militar care a fost lasat la vatra, dar care poate fi chemat in orice moment sub drapel. = a concedia dintr-o functie, dintr-un post, (mai ales) a scoate din armata. [Cf. fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*disponibilitate
Lucru de mana cusut pe o canava cu lana, cu matase etc. Parte a unei mobile acoperita cu tapiserie . [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 7W15S1e1r9g10i3o)*tapiserie
lucru, eveniment, stare care are au calitatea de a se raspandi in intregul unui sistem.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*lucru
Lucru, fenomen necunoscut sau greu de patruns cu mintea omeneasca; mister; taina. /<fr. , lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*enigma
lucru furat (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 7W1S1e9r9g10i3o)*achizitie
Lucru mecanic. Munca, lucru. Momentul nasterii. [Pron. / < it. , cf. fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*travaliu
Lucru neimportant; fleac, nimic. Obiect de mica valoare. Piesa muzicala scurta, compusa pe o tema usoara. [Var. s.n. / < fr. , it. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*bagatela
lucruri diverse / de tot felul (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 10W3S3e12r12g5i5o)*ace
lucruri facute rau; in stangism; care nu sunt facute bine sau care nu trebuie ; stangista/stangisti/stangist/.!?(by 15W15S9e9r2g3i3o)*lucruri
Lucruri intrebuintate la cusutul, la garnisirea sau la repararea imbracamintei etc.; maruntisuri. Negotul cu astfel de maruntisuri. [Gen. / < fr. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*mercerie
Lucrurile cunoscute, date, care stau la baza unui rationament, a unei cercetari etc. [< lat. - lucruri date < - a da]. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*data
lucruri : nu il gaseste ;trebuie dezv motorul de cautare pt ca cuv lucru il gaseste ; Asta am observat ca se intampla destul de des : pt plural sau forma diminutiva a cuvantului nu este gasita la cautare(by 12W5S5e6r14g14i8o)*lucruri
Lucru spart in bucati mici. 2) Fragment dintr-un astfel de lucru. [G.-D. ] / + suf. $...tura$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*sfaramatura
Lucru; tot ceea ce poate fi perceput prin simturi; tot ceea ce se infatiseaza vederii. Tot ceea ce preocupa gandirea, activitatea intelectuala a omului. Tot ceea ce formeaza materia unei stiinte, a unei discipline; disciplina de studiu. Tinta, scop, tel. Complement (direct sau indirect). [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*obiect
lugubru, trist. o (med.) respiratie oasa = respiratie in care expiratia este insotita de gemete. (< fr. , lat. )(by 3W3S4e12r12g6i6o)*luctuos
Lugubru, trist. = respiratie in care expiratia este insotita de gemete. [Pron. / < lat. , fr. ].(by 7W15S15e9r9g9i3o)*luctuos
lujer cu internodii lungi si cu crestere anuala puternica la plantele lemnoase. (< engl. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*macroblast
Lulea orientala, avand un tub lung, al carui capat de jos comunica cu un vas cu apa parfumata, prin care trece fumul inainte de a fi inspirat. /<turc. (by 7W15S15e15r9g9i2o)*narghilea
lulele, s.f. Obiect cu care se fumeaza, alcatuit dintr-o parte mai groasa si scobita, in care se pune tutunul, si dintr-o teava (indoita) prin care trece fumul; pipa; p.restr. gavanul pipei. 2 Expr. (Adverbial) Indragostit (sau amorezat) lulea = foarte indragostit. 2 Cantitate de tutun cat incape in gavanul unei pipe. [Var.: (reg.) liulea s.f.] - Din tc. lule.(by 2W3S11e11r13g7i7o)*lulele
Lumea inconjuratoare in intreaga diversitate a manifestarilor si a formelor ei de miscare; univers. Lumea organica si anorganica; mediu inconjurator. = grup de lucruri neinsufletite; pictura reprezentand un asemenea grup. Caracter, temperament; fire, trasatura (fizica sau spirituala a cuiva). Caracter specific al unui lucru sau al unui proces, calitate; fel de a fi. [< lat., it. , fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*natura
Lumea in totalitatea ei, nemarginita in timp si in spatiu, infinit de variata in ceea ce priveste formele pe care le ia materia in procesul dezvoltarii ei; cosmos. Globul terestru, Pamantul. Cerc ingust al vietii cuiva; mediu. Populatie in cadrul unei operatii statistice. [Pl. / < fr. , it. , engl. , cf. lat. ].(by 14W14S14e8r8g1i2o)*univers
Lumina care preceda rasaritul soarelui; zori de zi. ( sau ) = lumina difuza, rosie sau verde, care coloreaza cerul in timpul noptii, in anumite perioade, in regiunile polare. Inceput, zori (ale unei perioade etc.). [Pron. , pl. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*aurora
Lumina difuza care se raspandeste inainte de rasaritul si dupa apusul Soarelui; sfarsit de zi; inserare, amurg. Declin, sfarsit. [Cf. lat. , fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*crepuscul
lumina fotometrica, egala cu raportul dintre intensitatea unei surse luminoase si proiectia suprafetei acesteia pe un plan; stralucire. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*luminanta
luminare, iluminat. (pict.) iluminare artificiala puternica. iluminare speciala in timpul lucrarii unui film. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*ecleraj
Lumina slaba, pe jumatate intuneric; penumbra. [Pron. / < + ].(by 15W15S9e9r2g3i3o)*semiobscuritate
Luminat cu lumina artificiala. Inviorat; inveselit. Inspirat. // Faptul de a (se) ilumina. Tehnica producerii si a raspandirii luminii artificiale. [Cf. fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*iluminat
Luminescenta a unui material pe care cade un fascicul de raze catodice. [< + ].(by 7W15S1e1r9g9i3o)*catodoluminescenta
Luminescenta biologica proprie unor organisme vii (bacterii, pesti, insecte), datorita proceselor chimice din corpul lor. [Sil. ] /fr. (by 9W2S2e11r11g11i5o)*bioluminescenta
luminescenta care insoteste unele reactii chimice. (< engl. , fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*chemoluminescenta
luminescenta care se produce prin bombardarea unei substante cu electroni. (< catod + luminescenta)(by 5W5S14e14r7g8i1o)*catodoluminescenta
luminescenta care se produce prin iradierea unei substante cu radiatii X. (< rontgen luminescenta)(by 2W10S11e4r4g4i13o)*rontgenoluminescenta
luminescenta produsa de unele bacterii, insecte, pesti etc. datorita unor reactii biologice; biofotogeneza. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*bioluminiscenta
Luminescenta produsa sub actiunea unei descarcari electrice intr-un gaz rarefiat. [Cf. fr. , germ. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*electroluminescenta
luminescenta produsa sub actiunea unei descarcari electrice intr-un gaz rarefiat. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*electroluminescenta
luminescenta spontana a unor substante, produsa prin actiunea unei arderi lente; calitatea de a lumina si in intuneric; fotogeneza (2). (< fr. )(by 6W6S14e15r15g8i9o)*fosforescenta
Luminos, stralucitor. Incantat, cu fata stralucitoare de bucurie. [Pron. / < fr. , it. , cf. lat. - raza].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*radios
luna a sasea a calendarului republican francez (1^9 februarie - 2^0 martie). (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ventose
Luna a treia a calendarului republican francez (21 noiembrie - 20 decembrie). [< fr. , cf. = vant rece].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*frimar
luna a treia a calendarului republican francez (2^1 noiembrie - 2^0 decembrie). (< fr. )(by 2W2S2e11r11g4i4o)*frimar
Luna a unsprezecea (cuprinzand perioada dintre 20 iulie si 18 august). /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*termidor
"lunar", "ciclu menstrual". (< fr. , -, -menie, cf. , -nos, luna, meniaia, menstruatie)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*meno
Luntre lunga si usoara, cu prora si pupa incovoiate in sus, condusa cu o singura vasla si folosita pentru transportul de persoane (mai ales pe canalurile Venetiei). /<it. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*gondola
Luntre pescareasca facuta dintr-un trunchi de copac scobit. [Sil] /<ucr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*ciobaca
Luntre primitiva folosita in Oceanul Pacific, lunga, ingusta si plata (facuta dintr-un trunchi de arbore scobit sau din piei cusute). [Var. s.f. / < fr. , it. , cf. sp. < cuv. caraib].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*piroga
Lupta corp la corp (care se practica in special in Japonia) urmarind a imobiliza pe adversar prin agilitatea deosebita a miscarilor. [Pron. / < fr. , cf. jap. - gimnastica supla].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*jiujitsu
Lupta corp la corp; ingramadire organizata la rugbi. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*meleu
Lupta cu armele intre doua persoane, data in prezenta unor martori fixati dinainte, in vederea lamuririi unui diferend. Lupta intre doua persoane, intre doua grupuri. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. - razboi].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*duel
Lupta cu pumnii in antichitate. Bataie, incaierare cu pumnii. Box. [< fr. , cf. lat. ].(by 13W6S6e7r15g15i9o)*pugilat
Lupta cu pumnii; pugilistica. Arma alba, constand dintr-o bucata de metal cu gauri pentru degete, cu care se ataca tinand pumnul strans. [Pl. / < engl. , cf. fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*box
lupta cu tauri, ca spectacol sportiv, in Spania si tarile Americii Latine. (< sp., fr. )(by 15W15S8e9r2g2i2o)*corida
lupta de gladiatori inarmati cu arme grele, la vechii greci. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*hoplomahie
Lupta dintre centauri si lapiti (populatie din Tesalia). [Cf. fr. , lat. ].(by 2W3S11e11r5g5i5o)*centauromahie
Lupta impotriva unei miscari revolutionare, a unei revolutii. [Dupa fr. , rus. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*contrarevolutie
lupta intre doi oameni; duel prevazut de legile medievale ca proba judiciara. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i8o)*monomahie
Lupta intre doi oameni; duel prevazut de legile medievale ca proba judiciara. [Gen. / < fr. , cf. gr. - unic, - lupta].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*monomahie
Lupta japoneza care se desfasoara pe un ring special si in care este declarat invins adversarul care cade primul pe podea, atinge podeaua cu mana sau scoate in afara ringului unul sau ambele picioare. [< jap. ]. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*sumo
lupta japoneza pe un ring special, in care este declarat invins adversarul care cade primul pe podea, atinge podeaua cu mana sau scoate in afara ringului unul ori ambele picioare. (< jap. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*sumo
lupta martiala, de origine japoneza, constand dintr-o inlantuire de miscari de atac si de aparare, cu mai multi adversari. (< cuv. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*kumite
Lupta mitica a gigantilor contra zeilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - gigant, - lupta].(by 12W6S14e14r8g8i1o)*gigantomahie
Lupta sportiva in care concurentii pot prinde orice parte a corpului adversarului. Cantec liric englez pentru doua, trei sau mai multe voci, in stil polifonic, destinat a fi interpretat numai de barbati. [Pron. , scris si / < fr. , cf. engl. - prinde de unde poti].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*catch
lupta sportiva, raspandita in fosta URSS, care se aseamana cu jiu-jitsu. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sambo
Lupta sportiva raspandita in (fosta) U.R.S.S. care se aseamana cu lupta japoneza de |jiu-jitsu|jiujitsu|. [< fr. , cf. rus. - autoaparare fara arme].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*sambo
Luptator al Confederatiei Sudului din razboiul civil din S.U.A., din 1861-1865. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*sudist
(luptator) al Confederatiei Sudului in Razboiul de secesiune din SUA (186^1-186^5). (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*sudist
luptator calare care, intr-o corida, ataca taurul cu o lance. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*picador
Luptator calare intr-o corida, care intarata taurul cu impunsaturi de sulita sau care intervine in ajutorul toreadorului sau matadorului, cand viata acestora este in pericol. /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*picador
Luptator cu spada. Amator de dueluri; duelgiu; ucigas platit; persoana cu porniri razboinice. [< fr. , cf. it. < ].(by 11W4S5e5r13g14i7o)*spadasin
Luptator cu taurii in jocurile de arena care se desfasoara in Spania si in sudul Frantei; torero. [Pron. / < fr. , cf. sp. < - taur].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*toreador
Luptator din armata federala in razboiul civil din S.U.A. din 1861-1865. // Care apartine acestor luptatori. [< fr. ].(by 2W10S10e10r4g4i13o)*nordist
(luptator) din armata federala in razboiul civil din SUA din 186^1-186^5. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*nordist
Luptator intr-o intrecere cavalereasca, intr-un turnir. Cel care castiga primul loc intr-un campionat; tara a carei echipa sau concurent a cucerit locul intai intr-o intrecere sportiva internationala. Luptator, aparator principal al unei idei, al unei cauze etc. [Pron. / < it. , cf. fr. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*campion
Luptator intr-un duel; persoana careia ii place sa dueleze. [Cf. fr. , it. ].(by 1W2S2e10r11g4i4o)*duelist
Luptator (sclav) care lupta in arenele Romei antice cu alti luptatori sau cu fiare salbatice. [Pron. / < lat. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*gladiator
lustruire prin frecare, prin slefuire a oglinzilor, a metalelor. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*dusisaj
Lux, fast, stralucire; alai, suita sarbatoreasca. = serviciu care se ocupa cu efectuarea inmormantarilor. [Cf. fr. , lat. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*pompa
luxos, fastuos, magnific. (despre stil) bombastic, pretios, emfatic. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*pompos
Luxos, fastuos, magnific. Inflorit, bogat, pretios. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*pompos
Luxos, grandios, fastuos, maret; foarte elegant. [Pron. / < fr. < lat. - cheltuiala].(by 7W7S15e1r9g3i3o)*somptuos
m.. 1. cetaceu asemanator cu delfinul; porc-de-mare. 2. aparatoare de parama fixata la prova si la pupa unor nave pentru manevre. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*marsuin
ma 1) A deveni mai putin incordat; a se relaxa. 2) A reveni la starea normala; a pierde tensiunea. 3) A se intinde in toata lungimea in scopul relaxarii. /(by 3W4S12e12r6g6i14o)*destinde
ma A se pune la dispozitie in intregime; a se dedica; a se consacra. /<lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*devota
MACABRU-A adj. Care evoca moartea; funebru. \\ Care prevesteste o nenorocire; sinistru. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*macabrua
MACADAM s.n. Pavaj din piatra maruntita si gudron, asfalt, ciment, etc.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*macadam
Macara care foloseste ca sursa de actionare energia electrica. [< + , dupa fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*electromacara
Macara de constructie speciala, folosita pentru incarcari si descarcari, mai ales la bordul navelor. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*biga
macara de dimensiuni reduse pe care este montat aparatul de filmat si un scaun pentru operator, care permite deplasarea in decor, pe platourile de filmare. (< fr., engl. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*dolly
macara din doua mufle identice, servind la ridicarea unor greutati mari. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g8i1o)*palan
Macara folosita pentru deplasarea unor greutati pe verticala; troliu. [< germ. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*granic
Macara formata din mai multi scripeti, folosita la ridicarea unor greutati mari. [Var. s.n. / < fr. , cf. it. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*palan
Macara intrebuintata la incarcarea si descarcarea vapoarelor. [Pl. invar., var. s.n. / < fr., it. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*gruie
Macara montata pe un autocamion, folosita de obicei la lucrari de depanare. /(by 3W11S11e5r5g13i14o)*automacara
Macara montata pe un autocamion, folosita de obicei la lucrari de depanare. [< + , dupa rus. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*automacara
macara pentru deplasarea unor greutati pe verticala; troliu. (< germ. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*granic
macara pe un autocamion, folosita la lucrari de depanare. (dupa germ. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*automacara
Macara prevazuta la partea deschisa cu o balama care prinde parama, impiedicand-o sa mai iasa. [Pl. / < it. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*pastica
macara puternica, cu cel putin trei sau patru perechi de scripeti. (< fr. , it. )(by 9W10S3e3r12g12i14o)*caliorna
Macara puternica, cu cel putin trei sau patru perechi de scripeti. [Pron. / < fr. , it. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*caliorna
macara speciala la bordul navelor pentru incarcari si descarcari. (< fr. )(by 4W12S12e6r14g14i8o)*biga
- Macelar (care transeaza carnea). Tc. (Seineanu, II, 283), din "a rupe in bucati".(by 8W1S2e10r10g4i4o)*parlagiu
machea-zau, interj. In Oltenia interjectie exprimind o afirmatie sau o convingere puternica, echivalenta cu "chiar asa este", "jur ca e asa". De la machea (expresie de dubiu) si (Dumne)zau.(by 15W9S2e2r11g11i4o)*macheazau
[MACHI] 1. vegetatie de tufisuri si arbusti spinosi din unele regiuni mediteraneene. 2. formatii de luptatori pentru libertate, de partizani (din Franta, Spania si Italia). (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i8o)*maquis
Maduva spinarii. Ax principal la inflorescentele gramineelor, pe care sunt dispuse florile si spiculetele. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*rahis
maestru de dans si de balet; creator al unui dans sau al unui spectacol de balet. (< fr. )(by 3W11S5e5r14g7i7o)*coregraf
Maestru de dans si de balet. [Var. s.m.f. / fr. , cf. gr. - dans, - a scrie].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*coregraf
Maestru de gimnastica pentru copii in Grecia antica. [< fr. , cf. gr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pedotrib
Magar salbatic de marimea cararului, care traieste pe platourile Mongoliei. [Pron. / < fr. , cf. gr. - jumatate, - magar].(by 11W11S5e5r13g7i7o)*hemion
Magazie la bordul navelor in care se pastreaza proviziile de alimente. [< fr. , cf. ol. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*cambuza
Magazie subterana destinata pastrarii dinamitei. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*dinamitiera
Magazie unde se depoziteaza marfuri si materiale (mai ales pentru import-export). /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*antrepozit
Magazin care aproviziona salariatii unor intreprinderi. [Pl. / < fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*economat
(Magazin de) vechituri, lucruri fara valoare, uzate si demodate. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*bricabrac
magazin mic; chiosc (alimentar); micromagazin. (< mini^1 magazin)(by 15W9S9e2r13g14i7o)*minimagazin
(magazin, preparate) s. f., art. , g.-d. art. (magazine) pl. , art. (by 9W2S3e11r4g5i13o)*placintarie
magazin, raion intr-o librarie, unde se vand caiete, creioane, hartie etc.; articolele insesi. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*papetarie
Magazin (sau raion al unui magazin) unde se vand articole de scris (caiete, hartie, tocuri etc.). /<fr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*papetarie
Magazin sau raion intr-o librarie, unde se vand caiete, creioane, hartie etc. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S10e4r4g13i13o)*papetarie
magazin specializat in vanzarea de publicatii si materiale pornografice; sex-shop. (dupa engl. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*sexmagazin
magazin unde se vand articole de parfumerie (si preparate farmaceutice). (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*drogherie
Magazin unde se vand articole de parfumerie si uneori preparate farmaceutice. [Gen. / < fr. , cf. it. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*drogherie
Magazin unde se vand parfumuri, articole de toaleta etc. [Gen. / < fr. ].(by 12W13S6e15r10g11i4o)*parfumerie
Magazin unde se vand produse de parfumerie, chimice, farmaceutice si articole de toaleta de prima necesitate. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*drogherie
Magazin unde se vand seminte (de flori si de legume). / + suf. $...arie$(by 7W7S1e1r9g9i3o)*seminterie
Magistrala, bulevard. Alee care conduce la o locuinta. [Pron. / < fr., engl. ].(by 14W14S8e1r1g10i10o)*avenue
Magistrat care, in cetatile Greciei antice si in vechea Roma, dadea numele sau anului; (mai ales) primul dintre cei noua arhonti ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dadea numele sau anului. // Care da numele sau unui loc, unui oras etc. [< fr. , cf. gr. - pe, - nume].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*eponim
Magistrat grec insarcinat cu primirea oficiala a ambasadorilor, a oaspetilor cetatilor etc. [< gr. , cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*proxen
Magistrat insarcinat cu supravegherea modului cum erau executate legile. [< fr. , gr. < - lege, - paznic].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*nomofilac
Magistrat in statul spartan, care supraveghea educatia. [< fr. , cf. gr. - copil, - lege].(by 11W12S5e5r14g7i8o)*pedonom
Magistrat in vechea Roma care efectua recensamantul cetatenilor si al averilor acestora si supraveghea moravurile. Persoana care are sarcina de a cenzura tipariturile, publicatiile, corespondenta etc. Cel care verifica gestiunea unei intreprinderi comerciale, a unei societati etc. [< lat. , cf. it. , fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*cenzor
Magistrat investit cu autoritate de consul, care guverna o provincie. /<lat., fr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*proconsul
Magistrat, membru al parchetului [in DN]. Membru al procuraturii care supravegheaza justa aplicare a legilor si care sustine acuzarea intr-un proces ca reprezentant al statului. [< fr. ].(by 10W3S4e12r6g6i14o)*procuror
Magistrat municipal al unor republici italiene din evul mediu, care purta steagul sau insignele. [Cf. it. , fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*gonfalonier
magistrat municipal al unor republici italiene din evul mediu, care purta steagul sau insignele. (< it. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*gonfalonier
Magistrat roman, administrator al unei provincii imperiale, insarcinat cu strangerea darilor si cu repartizarea cheltuielilor. Inalt demnitar in vechile republici Genova si Venetia. Mandatar; procurant. [< lat. , cf. fr.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*procurator
Magistrat roman care detinea diferite functii financiare. Functie administrativa in parlamentele unor tari. Seful unei chesturi de politie. [< lat. , cf. fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*chestor
magistrat roman care, dupa incheierea consulatului, era insarcinat cu guvernarea unei provincii. (< lat., fr. )(by 3W4S12e12r6g14i14o)*proconsul
magistrat roman care exercita functii financiare in provincii, recrutat dintre fostii chestori. (< lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*prochestor
Magistrat roman care exercita functii financiare in provincii si era recrutat in general dintre fostii chestori. [< lat. ].(by 13W6S7e15r15g2i2o)*prochestor
magistrat roman care exercita o functie importanta impreuna cu un alt magistrat. (< lat. )(by 4W4S5e13r13g6i7o)*duumvir
Magistrat roman care exercita o functie importanta impreuna cu un alt magistrat. [Pron. / < lat. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*duumvir
Magistrat roman care guverna o provincie, fiind investit cu autoritatea de consul; loctiitor al consulului. [< lat. , cf. fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*proconsul
Magistrat roman care se ocupa cu ingrijirea edificiilor, cu aprovizionarea, organizarea jocurilor etc. Consilier comunal dintr-un oras mare care se ocupa cu probleme de edilitate. [< lat. , cf. fr. ].(by 13W13S7e7r7g1i1o)*edil
(magistrat roman, de obicei consul) care suplinea functia respectiva ca urmare a parasirii ei, din diferite motive, de catre titular. (< lat. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sufect
magistrat suprem in Cartagina, a carui functie dura un an. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*sufet
Magistrat suprem in Cartagina, a carui functie dura un an. [Pl. / cf. fr. , lat. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*sufet
Magistrat suprem in vechea Roma, ales de senat pe termen de sase luni si investit cu putere absoluta in vreme de razboi. Conducator de stat cu puteri discretionare. Om cu purtari autoritare. [Acc. si / < lat. , cf. fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*dictator
Magnetizare. Marime vectoriala care caracterizeaza starea de polarizare magnetica a corpurilor. [Gen. / cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*magnetizatie
magnetizare suplimentara constanta a unor circuite magnetice destinate a functiona in curent alternativ. (< pre magnetizare)(by 13W14S7e7r15g1i9o)*premagnetizare
Magnetofon cu ajutorul caruia se reproduc benzile de dialog, zgomot si muzica montate in sincron ale unui film. [< + ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*filmfonograf
magnetofon cu care se reproduc benzile de dialog, zgomot si muzica montate in sincron ale unui film. (< engl. )(by 5W5S14e14r7g7i8o)*filmfonograf
Magnetofon (portabil) de proportii reduse, cu benzile magnetice inchise in casete. /+ [](by 8W9S2e2r11g11i4o)*casetofon
(mai ales despre antera staminelor) fixat de un organ la mijloc. (< fr. )(by 7W7S7e1r1g9i10o)*medifix
Mai departe de focarul unei lentile. = distanta cea mai scurta la care trebuie plasat un obiect in fata aparatului fotografic pentru a avea o imagine clara. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*hiperfocal
(Mai) intai, in primul rand. // Primul, prima; notatie pentru partea acuta. [< lat. , it. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*primo
Mai lung intr-o parte decat in alta. = planul dreptunghiular al unei travee, in cadrul caruia o travee a navei principale corespunde unei travee a navelor laterale. [< fr. ].(by 9W2S3e3r11g12i5o)*barlong
Mai multe (feluri de) dantele. Lucru, contur etc. asemanator unei dantele. [Gen. / < ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*dantelarie
"mai mult", "numeros". (< fr. , pleio-, pleisto-, plio-, cf. , pleion, pleistos)(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pleo
Maimuta africana cu botul alungit si corpul acoperit cu par lung si rar. [Sil. ] /<germ. (by 1W1S1e9r10g3i3o)*pavian
Maimuta africana cu botul ascutit ca al unui caine. [< fr. , cf. gr. < - caine, - cap].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*cinocefal
maimuta africana cu capul mare, botul alungit si parul corpului lung si rar. (< germ. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*pavian
Maimuta africana de talie mica, cu blana viu si variat colorata si cu coada lunga. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*cercopitec
maimuta agatatoare din America de Sud, cu membre si coada foarte lungi. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*atel
Maimuta antropoida cu bratele foarte lungi si fara coada, care traieste prin padurile indo-malaieze. [< fr. , cf. it. < cuv. indian].(by 12W6S6e14r14g15i8o)*gibon
maimuta antropoida cu bratele foarte lungi si fara coada, din padurile indo-malaieze. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*gibon
Maimuta antropoida de talie mare, care traieste in padurile Africii ecuatoriale. /<fr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*gorila
Maimuta antropoida, de talie mare, cu membrele anterioare mult mai lungi decat cele posterioare. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*urangutan
Maimuta antropoida de talie mare, fara coada, cu membrele anterioare foarte lungi, care merge in doua picioare si traieste in sud-estul Asiei. /<fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*gibon
Maimuta antropoida, de talie medie, cu membrele anterioare lungi, cu blana si pielea de culoare neagra si cu coada scurta. /<fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*cimpanzeu
maimuta antropoida din grupul gibonilor, cu brate foarte lungi, arboricola, in padurile muntoase din Indochina si Sumatra. (< engl. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*siamang
maimuta antropoida fosila apartinand perioadei glaciare din Africa orientala. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*africantrop
Maimuta antropoida fosila, descoperita in 1959 in Tanganika (Tanzania). (din fr. )(by 11W11S4e4r13g13i13o)*zingiantrop
maimuta antropoida fosila din India, primul hominid, stramosul cel mai indepartat al omului, al liniei care a dus la aparitia urangutanului. (< fr. , lat. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ramapitec
Maimuta antropoida fosila din Tanganyika. [Pron. / < fr. , cf. - veche denumire a Africii Orientale, gr. - om].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*zingiantrop
maimuta antropoida fosila, foarte apropiata de omul primitiv. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pitecantrop
maimuta antropoida fosila foarte asemanatoare cu omul; omul de Piltdown. (< fr. )(by 9W3S11e12r5g5i14o)*eoantrop
maimuta antropoida mare, arboricola, sociabila, din Africa ecuatoriala. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*cimpanzeu
Maimuta antropoida mare, cu pielea neagra, care traieste in cete in Africa ecuatoriala. [< fr. < cuv. african].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cimpanzeu
maimuta antropomorfa fosila, cu caractere apropiate de cele ale gibonului actual. (< lat. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pliopitec
maimuta antropomorfa fosila desco-perita in depozitele din India. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*paleopitec
Maimuta arboricola de talie mica din America de Sud, al carei corp este prelungit printr-o coada lunga si stufoasa. [< fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*uistiti
maimuta arboricola de talie mica din America de Sud, cu corpul prelungit printr-o coada lunga si stufoasa. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*uistiti
maimuta cercopiteca cu biotopul reprezentat prin muntii inalti si stancosi din Etiopia. (< tero^2 -pitec)(by 15W9S9e2r3g11i11o)*teropitec
maimuta cinocefala din Africa, cu coada mica, cu fata de culoare albastra, nasul rosu si blana galbena. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*mandril
Maimuta cinocefala, facand parte din grupul catarinienilor. [Sil. ] /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*babuin
Maimuta de talie mare din familia pavianilor, cu coada scurta si cu blana bruna-maslinie. /<fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*mandril
maimuta din tinuturile Amazonului, inrudita cu uistiti, care poate emite sunete asemanatoare cu ale pasarilor. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*tamarin
maimuta fosila, de marimea unei pisici, primul stramos al omului. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*parapitec
Maimuta fosila din era tertiara, fiind cea mai apropiata de om. /<fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*australopitec
Maimuta fosila evoluata din era tertiara, cea mai apropiata de om. [Pron. , pl. / < fr. , cf. lat. - de sud, gr. - maimuta].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*australopitec
maimuta mare antropoida, fara coada, din padurile tropicale din Kalimantan si Sumatra. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*urangutan
Maimuta mare antropomorfa, fara coada, care traieste in padurile din Kalimantan si Sumatra. [Var. s.m. / < fr. , cf. malaiez - omul padurii].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*urangutan
Maimuta mare, cu botul alungit, care traieste in Africa. [Pron. / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i15o)*babuin
Maimuta mare fara coada, asemanatoare cu macacul, care traieste in Africa de Nord si in regiunea Gibraltar. /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*magot
maimuta mare, fara coada, din regiunile stancoase ale Gibraltarului si ale Africii de Nord. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*magot
Maimuta mare originara din Guineea, cu coada mica, cu fata de culoare albastra, nasul rosu si blana galbena. [< fr. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*mandril
maimuta mica din America de Sud, cu smocuri de par la urechi. (< fr. , port. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*saguin
maimuta mica din America tropicala, cu coada lunga, neprehensila; maimuta cu cap de mort. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*saimiri
maimuta mica din India, inrudita cu macacul, cu blana brun-verzuie si cu fata de un roz pal. (< fr. )(by 3W3S11e12r12g5i5o)*rezus
maimuta uriasa fosila din China si Indonezia, contemporana cu australopitecul. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*gigantopitec
Mai presus decat altii; mult superior ca merite, ca rang. [Cf. fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*preeminent
[MAI-SOR] aliaj de zinc, arama si nichel, care imita argintul, folosit la fabricarea tacamurilor. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*maillechort
[MAISTARGHEZANG] totalitatea creatiilor poetice cu caracter didactic ale meistersangerilor. (< germ. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*meistergesang
maladie congenitala constand din colorarea in rosu a dintilor. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*eritrodontie
Maladie cronica tardiva, de natura sifilitica, caracterizata prin pierderea progresiva a coordonarii miscarilor; ataxie locomotorie. /<fr. lat.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*tabes
Maladie epidemica de natura virotica, caracterizata prin eruptii de vezicule (sau pete rosii) pe suprafata pielii, care, uscandu-se, lasa cicatrice. [G.-D. ; Sil. ] /<lat. , fr. , germ. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*variola
maladie grava si contagioasa la cai, care se manifesta prin leziuni ale organelor genitale, adenite, paralizii, anemii etc. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*durina
Maladie grava si contagioasa la cai, care se manifesta prin leziuni ale organelor genitale, apoi prin leziuni ganglionare si nervoase. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*durina
maladie infantila care se manifesta prin durere la extremitati. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*acrodinie
maladie infectioasa grava, transmisibila pe cale sexuala sau prin transfuzii sangvine, datorata unui virus, cu un tablou complex de simptome: febra cronica, umflaturi persistente, limfadenopatii. (< fr. )(by 9W3S3e12r12g5i5o)*sida
maladie infectocontagioasa, benigna (la copii), care produce febra usoara, adenopatie si o eruptie de pete rosii pe piele. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*rubeola
maladie microbiana care se manifesta printr-un somn greu, prelungit; boala somnului. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*hipnopatie
Maladie microbiana care se manifesta printr-un somn greu, prelungit; boala somnului. Tendinta patologica la somn. [Gen. / < fr. , cf. gr. - somn, - boala].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*hipnopatie
Malformatie a craniului caracterizata prin forma sa rotunjita. [Gen. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*trohocefalie
Malformatie a craniului care devine triunghiular. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*trigonocefalie
malformatie a craniului, la care baza este plata si larga. (< fr. )(by 4W4S4e13r13g6i7o)*platibazie
malformatie caracterizata prin atrezia cavitatii uterine si vaginale. (< engl. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*atretometrie
malformatie caracterizata prin dezvoltarea exagerata a picioarelor. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*macropodie
malformatie caracterizata prin dezvoltarea incompleta a fetei. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i1o)*ateloprozopie
malformatie caracterizata prin prezenta unui singur ochi; monoftalmie. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*monopsie
malformatie cardiaca congenitala caracterizata prin asocierea unei comunicari interventriculare cu o ingustare a aortei pulmonare. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*bilogie
Malformatie cauzata de dezvoltarea incompleta a unor organe. [Gen. / < fr. , cf. gr. - avorton, - a naste].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ectrogenie
Malformatie congenitala a aparatului genital feminin, constand din existenta a doua vaginuri, doua coluri si doua utere. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*didelfie
malformatie congenitala a aparatului genital feminin, cu existenta a doua vagine si doua utere independente. (< fr. )(by 13W13S7e7r7g15i1o)*didelfie
malformatie congenitala a coloanei vertebrale, caracterizata prin absenta a jumatate din vertebre. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*hemispondilie
malformatie congenitala a mainii constand din reunirea printr-o pielita a degetelor. (< fr. )(by 5W5S6e14r14g8i8o)*palmatura
Malformatie congenitala a mainii sau a piciorului, constand in lipirea degetelor intre ele. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cu, - deget].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*sindactilie
malformatie congenitala a ochilor,in care acestia,rudimentar dezvoltati, sunt acoperiti cu pielea pleoapelor(by 10W4S4e12r12g6i6o)*malformatie
Malformatie congenitala a ochilor, in care acestia, rudimentar dezvoltati, sunt acoperiti de pielea pleoapelor. [Gen. / < fr. ]. (by 15W1S9e9r3g3i3o)*criptoftalmie
malformatie congenitala a piciorului, la care talpa este prea putin scobita; picior plat. (< germ. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*platfus
malformatie congenitala a rahisului (1), care prezinta o fenta a canalului vertebral. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*rahischizis
malformatie congenitala avand existenta unui craniu cu diametru lateral foarte mare. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*euricefalie
Malformatie congenitala caracterizata prin absenta encefalului, care este inlocuit de o tumoare vasculara. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fals, - creier].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pseudoencefalie
Malformatie congenitala caracterizata prin absenta extremitatii mainilor si picioarelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - jumatate, - extremitate].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*hemimelie
Malformatie congenitala caracterizata prin existenta a doua capete pe un acelasi trunchi. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*diplocefalie
Malformatie congenitala caracterizata prin scurtimea degetelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - scurt, - deget].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*brahidactilie
Malformatie (congenitala) caracterizata prin situarea meatului dedesubtul penisului. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*hipospadias
malformatie congenitala constand din deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*epispadias
Malformatie congenitala constand din deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului. [Pron. / < fr. , cf. gr. - deasupra, - ruptura].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*epispadias
malformatie congenitala constand in aceea ca mainile si picioarele, ca niste bonturi, sunt inserate direct pe trunchi. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*focomelie
malformatie congenitala constand in atrofierea unghiilor. (dupa engl. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*hipoonichie
Malformatie congenitala constand in devierea laterala a degetelor mainii. [Gen. / < fr. , cf. lat. - a inclina, gr. - deget].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*clinodactilie
Malformatie congenitala constand in dezvoltarea unui singur glob ocular. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i12o)*ciclopie
Malformatie congenitala constand in lipsa totala sau partiala a organelor olfactive si situarea ochilor, uniti, intr-o singura orbita. [ Dupa ultima paranteza dreapta ar trebui sa stea textul: (by 12W5S6e14r14g8i8o)*ciclocefalie
Malformatie congenitala constand in lipsa totala sau partiala a organelor olfactive si situarea ochilor, uniti, intr-o singura orbita. [(by 9W2S2e11r11g4i5o)*med
malformatie congenitala constand in lipsa unuia sau a mai multor membre. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*ectromelie
malformatie congenitala constand in prezenta unor degete suplimentare. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*polidactilie
Malformatie congenitala constand in prezenta unui numar mai mare de picioare. [Gen. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*polipodie
malformatie congenitala constand in tuguierea craniului; oxicefalie. (< fr. )(by 6W6S14e14r15g8i8o)*acrocefalie
malformatie congenitala cu aspect tumoral, asemanator hematomului. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*coristom
malformatie congenitala cu aspect tumoral datorata proliferarii unor elemente histologice. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*hamartom
malformatie congenitala cu buza superioara crestata ca la iepure. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i12o)*lagostom
Malformatie congenitala in care buza superioara este crestata ca la iepure; bot de iepure. [< fr. ]. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*lagostom
Malformatie congenitala in care nasul este turtit, iar ochii foarte apropiati. [Gen. / < fr. , cf. gr. - maimuta, - cap].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*cebocefalie
malformatie congenitala in dezvoltarea unui singur glob celular. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*ciclopie
malformatie congenitala in prezenta unui numar mai mare de picioare. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*polipodie
malformatie congenitala prin absenta partiala a unei extremitati distale a unui membru al corpului. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*hemimelie
malformatie congenitala prin dezvoltarea incompleta sau scurtimea membrelor; micromelie. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*brahimelie
malformatie congenitala prin dezvoltarea insuficienta a craniului si a creierului; nanocefalie. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*microcefalie
Malformatie constand din existenta unui craniu neobisnuit de larg. [Gen. / < fr. , cf. gr. - larg, - cap].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*euricefalie
malformatie constand din existenta unui creier foarte mic. (< micro^1 encefalie)(by 6W6S14e14r8g8i1o)*microencefalie
Malformatie constand din prezenta unui singur picior. [Gen. / < fr. , cf. gr. < - unic, - picior].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*monopodie
malformatie constand in atrezia cardiei si a orificiului piloric. (< engl. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*atretogastrie
malformatie constand in existenta unor maxilare anormal de late. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*eurignatism
Malformatie constand in existenta unor maxilare anormal de late. [Pron. / < fr. , cf. gr. - larg, - falca].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*eurignatism
Malformatie constand in existenta unui creier foarte mic. [Gen. / cf. gr. - mic, - creier].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*microencefalie
Malformatie constand in lipsa congenitala, partiala sau totala, a unuia sau a mai multor membre. [Gen. / < fr. , cf. gr. - avorton, - extremitate, membru].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ectromelie
Malformatie constand in prezenta unui singur ochi; monoftalmie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - unic, - ochi].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*monopsie
Malformatie constand in reunirea printr-o pielita a degetelor la om. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*palmatura
Malformatie, monstruozitate congenitala. [< fr. , cf. gr. - monstru].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*teratism
mal inalt si abrupt format prin actiunea de eroziune a valurilor de-a lungul tarmurilor marine. fasie ingusta de pamant, special amenajata pe malul marii pentru plimbare. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*faleza
Mama a bunicului sau a bunicii in raport cu stranepotii. [G.-D. ] /+ (by 15W15S8e9r2g2i11o)*strabunica
Mama a unuia dintre soti in raport cu celalalt sot.mama mirelui. mama miresei. [G.-D.; Sil.] /<lat. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*soacra
mama este cuvantul care exprima bucurieama este parintele mama la feminin(by 10W4S4e12r13g6i6o)*mama
Mamaliga din malai sau din faina de castane, obisnuita in Italia. [< it. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*polenta
MA?MBR//U I e n. 1) Parte articulata a corpului uman si al unor animale, care serveste la deplasare sau la simtire. ~ superior mana. ~ inferior picior. 2) Organ genital masculin; penis. /<lat. membrum, fr. membre MA?MBR//U II i m. 1) Persoana considerata ca fiind parte componenta a unei comunitati. 2) Unitate, organizatie sau stat, luat ca parte componenta (a unei organizatii, asociatii sau aliante). 3) Parte a unei ecuatii sau inegalitati matematice. /<lat. membrum, fr. membre (by 12W12S5e6r14g14i7o)*ma
Mamifer acvatic carnivor cu capul rotund, corp alungit si labe adaptate pentru inot, intalnit in regiunile polare si vanat pentru carne, grasime si piele. /<fr. , lat. (by 8W9S2e10r11g4i4o)*foca
Mamifer acvatic, de talie mare, cu corpul lung de pana la 30 m, care traieste in oceane. [G.-D. ] /<lat. fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*balena
Mamifer acvatic, de talie mare, din regiunile polare, cu membrele scurte, adaptate pentru inot, avand caninii superiori foarte dezvoltati. /<fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*morsa
Mamifer african erbivor, imparicopitat, inrudit cu calul, cu par galbui si vargat cu dungi negre sau brune. Mic peste de recif si de acvariu, foarte vioi, cu multa mobilitate, cu dungi de un albastru metalic stralucitor pe fond argintiu sau, la mascul, auriu, originar din India. Marcaj de traversare a strazii pentru pietoni prin dungi paralele vopsite. (din fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*zebra
Mamifer amfibiu din marile polare, cu corpul alungit si cu picioarele in forma de lopeti. [< fr. , it. , lat. , gr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*foca
mamifer amfibiu din ordinul pinipedelor, cu corpul alungit si cu picioarele inotatoare. (< fr. , lat. , gr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*foca
Mamifer apropiat de pitecantrop, ale carui fosile au fost descoperite pe teritoriul Chinei. [< fr. , cf. lat. - nume dat de romani Chinei, gr. - om].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*sinantrop
Mamifer arboricol de talie mica, cu capul acoperit cu o blana moale cenusie, care traieste in America de Sud si in sudul Madagascarului. [Pron. / < fr. < cuv. tupi].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*ai
mamifer artiodactil fosil, de talia unui rinocer, din care s-a dezvoltat porcul mistret. (< lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*antracoteriu
(mamifer, care calca pe varful degetelor imbracate in copita. (< engl. , fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*unguligrad
(Mamifer) care in timpul mersului se sprijina pe varful degetelor, acestea fiind protejate de o copita. [Cf. it. , fr. < lat. - unghie, - a merge].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*unguligrad
(mamifer) care merge sprijinindu-se numai pe varful degetelor. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*digitigrad
(Mamifer) care umbla calcand cu toata talpa piciorului pe pamant. [< fr. , cf. lat. - talpa, - a merge].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*plantigrad
Mamifer carnivor, asemanator cainelui, care are blana sura, cap mare cu bot ascutit, gat gros si coada stufoasa. om rau si nesincer. se zice cand vorbesti despre cineva si acesta tocmai atunci apare. a lasa pe cineva sau ceva la dispozitia rauvoitorilor. deprinderile rele nu se uita (usor). om hatru si cu experienta bogata. a scapa cu greu dintr-o mare primejdie. a manca mult si cu lacomie. foame mare. a disparea repede si fara urme. se spune cand se face dreptate ambelor parti aflate in conflict. iarna inca nu s-a sfarsit. 2): stiuca. a) peste marin cu dinti puternici; b) specie de foca; c) marinar experimentat. pasare rapitoare cu spinarea cenusie, cu aripile si coada neagra. mamifer carnivor, de talia unui caine, cu blana cenusie si cu dungi pe spate. 3) Constelatie din emisfera sudica. /<lat. (by 2W2S10e10r4g4i4o)*lup
Mamifer carnivor asemanator cu ursul, care traieste in Himalaia. [< fr. < cuv. tibeto-chinez].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*panda
Mamifer carnivor care traieste in Africa si in Asia si se hraneste in special cu cadavre. Om rau, feroce; om josnic. [Pron. / < fr. , cf. gr. < - porc].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*hiena
Mamifer carnivor cu coada lunga, considerat de vechii egipteni ca animal sfant. Insecta himenoptera care traieste ca parazit al altor insecte. [Pron. , var. s.m. / < fr. ]. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*ihneumon
Mamifer carnivor cu parul cenusiu, patat cu negru, care traieste in Africa. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*zibeta
Mamifer carnivor cu trupul greoi, cu picioare scurte si cu bot lunguiet; bursuc. [Sil. ] /Cuv. autoht.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*viezure
Mamifer carnivor de mari-mea unei pisici, cu corpul lung si subtire, cu picioarele scurte si blana de culoare cafenie. /<sl. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*dihor
Mamifer carnivor de prada din Africa si din Asia, cu blana galbuie presarata cu pete inelate rosietice; leopard. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*pantera
mamifer carnivor de prada din familia felinelor, in Africa si Asia, agil si feroce, cu blana galben-roscata presarata cu pete negre; leopard. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*pantera
Mamifer carnivor, de talie mare, cu blana galbena-roscata cu pete negre, care traieste in America de Sud. [Sil. ] /<fr(by 2W10S11e4r4g13i13o)*jaguar
Mamifer carnivor de talie medie, apreciat pentru blana lui pretioasa; samur; zibelina. 2) Blana acestui mamifer. /<rus. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*sobol
Mamifer carnivor, de talie medie, avand blana galbena-roscata cu pete cafenii, cu coada scurta si cu cate un smoc de par in varful urechilor; linx. /<sl. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*ras
Mamifer carnivor de talie medie, cu blana galbena-roscata si pete cafenii, cu coada scurta si cu cate un smoc de par in varful urechilor; ras. /<fr., lat. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*linx
Mamifer carnivor de talie mica, avand corp alungit si subtire, picioare scurte si blana fina, alba iarna si bruna vara; hermina; helge. /<turc. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*cacom
... Mamifer carnivor de talie mica avand corpul alungit si subtire, picioare scurte si blana bruna vara si alba iarna; hermina. /<ung. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*helge
mamifer carnivor din Africa, inrudit cu lupul si hiena, cu blana roscata vargata cu negru. (< fr., lat. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*licaon
Mamifer carnivor din Africa si India, care se hraneste cu soareci si serpi veninosi. [< fr. , cf. sp. < - cuv. indian].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*mangusta
mamifer carnivor din Africa si India, cu corpul alungit, acoperit cu o blana cenusie, aspra, care se hraneste cu soareci si serpi veninosi. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*mangusta
mamifer carnivor din America, asemanator cu lupul si cu sacalul; lupul preriilor. (< fr., sp. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*coiot
Mamifer carnivor din America, asemanator cu lupul si cu sacalul. [Pron. / < fr. < cuv. aztec].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*coiot
Mamifer carnivor din America de Sud, avand blana gri cu puncte roscate in cercuri negre, foarte cautata. [< fr. < cuv. aztec].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ocelot
mamifer carnivor din America de Sud, avand blana gri cu puncte roscate in cercuri negre. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*ocelot
Mamifer carnivor din Asia, asemanator jderului, cu blana foarte frumoasa; samur.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*zibelina
Mamifer carnivor din familia felidelor, de talie mare, cu blana de culoare galbena-roscata cu dungi negre, transversale, care traieste in Asia de sud-est. Om foarte crud, impulsiv, energic. [< fr. , lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*tigru
mamifer carnivor din familia mustelidelor, cu blana castanie-roscata, care se hraneste cu pesti; vidra. (< fr. , lat. )(by 15W1S9e9r3g3i3o)*lutra
Mamifer carnivor din familia |viveridelor|viveride|, cu parul cenusiu, patat cu negru, prezenta in savanele africane, care secreta un suc onctuos folosit in parfumerie. (din fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*zibeta
Mamifer carnivor din marile arctice si antarctice asemanator cu foca si al carui mascul are doi colti foarte mari, care ies afara din gura. Dispozitiv cu dinti care permite imbucarea a doua piese ale unui sistem tehnic. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*morsa
Mamifer carnivor din Oceanul Pacific, asemanator cu foca. [Gen. / < fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*otarie
mamifer carnivor din ordinul pinipedelor, asemanator cu foca, dar cu pavilioane la urechi si cu membre mai lungi care ii permit deplasarea cu usurinta pe uscat. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*otarie
mamifer carnivor domesticit din fam felidelor, cu corp suplu, acoperit cu par moale , de diferite culori. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*mamifer
mamifer carnivor felin, din America, feroce, cu blana galbena-roscata; cuguar. (< fr., sp. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*puma
mamifer carnivor felin din Asia si Africa, cu picioarele lungi si cu blana galbuie acoperita cu pete negricioase. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ghepard
mamifer carnivor fosil, inrudit cu leul si tigrul, cu caninii foarte dezvoltati. (< lat. )(by 13W6S7e15r15g15i9o)*macairodus
mamifer catarator din ordinul marsupialelor, ca un ursulet, care traieste in padurile umede din Australia, hranindu-se cu frunze de eucalipt. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*koala
mamifer cetaceu arctic, asemanator cu delfinul, avand un dinte imens, rasucit ca un burghiu. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*narval
Mamifer cetaceu arctic, asemanator cu delfinul, lung de 4-5 m, al carui mascul are la falca de sus un dinte imens. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i1o)*narval
Mamifer cetaceu asemanator cu delfinul; purcel de mare. [Pron. / < fr. , cf. germ. - porc de mare].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*marsuin
Mamifer cetaceu erbivor asemanator cu foca, care traieste in fluviile mari din America Centrala si din Africa. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*lamantin
mamifer cetaceu erbivor cu corpul masiv, asemanator cu foca, care traieste in fluviile mari din Africa si America tropicala. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*lamantin
Mamifer cetaceu foarte mare, care traieste in marile reci. Epitet pentru o persoana foarte grasa. Lamela flexibila, facuta de obicei din fanoane de balena, folosita pentru a tine intinse gulerele de camasi, corsetele etc. [< lat. , cf. it. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*balena
Mamifer cetaceu marin de talie mare (asemanator cu delfinul), al carui mascul are caninul superior stang foarte lung (servindu-i drept arma de aparare). /<fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*narval
mamifer cetaceu rar, cu inotatoare lungi, asemanatoare balenei. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g2i11o)*megapter
mamifer cu corpul alungit, terminat printr-un rat, din America de Sud. (< fr., port. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*coati
Mamifer de prada, de talie mica, asemanator cu hermina, avand corpul alungit si mladios, picioare scurte, blana moale, roscata vara si albicioasa iarna. /suf.$ ...uica$(by 10W10S4e4r12g12i6o)*nevastuica
Mamifer de talie mare, cu nasul modificat intr-o trompa lunga, mobila, si cu colti lungi de fildes. /<fr. , lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*elefant
Mamifer din America din ordinul marsupialelor, cu o blana cenusie foarte pretuita. Blana acestui animal. [< fr. , germ. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*oposum
mamifer din Asia si Africa, foarte mare, cu nasul modificat in forma de trompa si cu colti mari, de fildes. o a avea memorie de ~ = a fi ranchiunos, a nu uita un rau facut de cineva. (< fr. , lat. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*elefant
Mamifer din Australia, cu botul ca un cioc de rata si care se inmulteste prin oua. [< fr. , cf. gr. - pasare, - cioc].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*ornitorinc
mamifer din familia Hydrochoridae, cel mai mare rozator din lume, denumit si "porcul de apa". (Hydrochaeris hydrochaeris) (by 15W1S9e9r3g3i11o)*mamifer
Mamifer din grupul lemurienilor, cu botul alungit si coada lunga, care traieste in Madagascar. [< fr. < cuv. malgas].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*maki
Mamifer din jungla Asiei si Africii, foarte mare, cu nasul modificat in forma de trompa si cu colti mari de fildes. [Cf. fr. , it. , lat. , gr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*elefant
Mamifer din padurile tropicale ale Americii de Sud care se misca alene si care sta zile intregi agatat de aceeasi creanga. /suf. $...es$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*lenes
Mamifer din regiunile tropicale fara dinti, cu corpul acoperit de solzi tari si taiosi si cu o coada lunga. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*pangolin
Mamifer din specia prosimianelor. Cunoscut si sub denumirea de "primate inferioare". Specific zonei Madagascar, lemurul se aseamana ca aspect exterior cu o maimuta. [cuvantul este lemurian - oprocopiuc](by 4W4S12e12r6g6i14o)*mamifer
mamifere cetacee vechi, adaptate la viata marina, care au aparut in eocenul inferior. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*arheocete
mamifer edentat arboricol, cu miscari lenese, din America tropicala. (< fr., engl. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*unau
Mamifer edentat cu trupul acoperit cu placi osoase si cornoase, care traieste in America tropicala. [Pl. invar. / < fr. < - cuv. tupi].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*tatu
mamifer edentat fosil, de talie mare, cu o carapace dorsala, sudata coloanei vertebrale. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*gliptodon
mamifer edentat nocturn din America tropicala, cu corpul acoperit cu placi cornoase articulate printr-un tesut flexibil, care se poate incolaci ca un ghem. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*tatu
Mamifere erbivore fosile din grupa copitatelor mari. [Sg. / < fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*amblipode
Mamifer erbivor care traieste in zona tropicala a Asiei si a Americii, avand nasul prelungit cu o trompa mobila, pielea groasa si neteda si coada foarte scurta. [< fr. , cf. port. < cuv. tupi].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*tapir
Mamifer erbivor cu pielea foarte groasa, cu pantecele mare si cu picioarele terminate cu o copita. [Var. s.n. / < fr. , cf. gr. - gros, - piele].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pahiderm
Mamifer erbivor, de talie mare, care a trait in era cuaternara. /<lat. , germ. , fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*megateriu
Mamifer erbivor, de talie mare, din familia cerbilor, cu coarne ramificate si latite, care traieste in regiunile nordice. /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*elan
mamifer erbivor din familia cervidelor, cu coarne ramificate, raspandit in nordul Europei, al Americii si Asiei. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*elan
mamifer erbivor din zona tropicala a Asiei si a Americii, cu nasul prelungit cu o trompa scurta, avand pielea groasa si neteda. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*tapir
mamifer erbivor, domesticit, inrudit cu camila, cu lana lunga si matasoasa, din America de Sud. stofa fina din lana acestuia. (< fr., sp. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*alpaca
Mamifer erbivor exotic de talie mare, cu pielea neteda si cu botul de forma unei trompe scurte. /<fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*tapir
mamifer erbivor fosil de marimea rinocerului, avand caninii foarte dezvoltati si pe cap doua perechi de protuberante osoase. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*dinoceras
mamifer erbivor masiv cu pielea groasa, pantecele mare si picioarele terminate cu o copita. (< fr. , gr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*pahiderm
Mamifer erbivor rumegator, de talie mare, cu corpul zvelt, cu coarne lungi, ramificate, si cu coada scurta. /<lat. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*cerb
Mamifer erbivor rumegator, de talie mijlocie, cu picioarele subtiri, coada scurta si corpul zvelt. [G.-D. ; Sil] /<lat. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*caprioara
mamifer erbivor rumegator din Tibet, mai mic decat bivolul, cu par lung, domesticit, animal de povara. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*iac
mamifere rumegatoare cu degetele captusite cu pernite, lipite de copite: camila, lama etc. (< fr. )(by 5W5S13e13r14g7i7o)*tilopode
Mamifer exotic carnivor, de talie mare, ager si feroce, avand corp puternic si mladios, coada lunga si blana galben-roscata cu pete inchise; pantera. [Sil. ] /<fr. , lat. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*leopard
Mamifer exotic carnivor din familia felinelor cu blana de culoare gal-bena-roscata; puma. [Sil. ] /<fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*cuguar
Mamifer exotic carnivor, din familia felinelor, cu blana galbena-roscata; cuguar. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*puma
Mamifer exotic cu botul alungit si ingust, cu limba lunga si lipicioasa, care se hraneste cu furnici. /+ suf. (by 14W15S15e8r9g2i2o)*furnicar
... Mamifer exotic de talie medie, de culoare bruna, cu pete sau dungi intunecate, cu picioarele anterioare mai lungi decat cele posterioare, care se hraneste, mai ales, cu starvuri. [Sil. /<fr. lat. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*hiena
Mamifer exotic edentat, cu corpul protejat de un invelis cornos, format din placi mobile. /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*tatu
Mamifer exotic erbivor, de talie mare, cu piele foarte groasa si aproape lipsita de par, avand pe nas unul sau doua coarne. /<fr. , lat.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*rinocer
Mamifer exotic insectivor (edentat), avand corpul si coada acoperite cu solzi cornosi. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*pangolin
Mamifer exotic semiacvatic, cu botul ca ciocul de rata, cu membrane inotatoare la labe, care se inmulteste prin oua, dar isi alapteaza puii. /<fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*ornitorinc
Mamifer fosil asemanator cu elefantul, dar de dimensiuni mai mari si cu fildesii curbati in jos. [Sil. ] /<fr. (by 10W4S4e12r13g13i6o)*dinoteriu
Mamifer fosil avand caractere de trecere de la mastodont la elefant. [< fr. , cf. gr. - acoperis, - dinte].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*stegodon
Mamifer fosil de marimea rinocerului, avand caninii foarte dezvoltati si purtand pe cap trei perechi de protuberante osoase. [Pl. / < fr. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*dinoceras
mamifer fosil, de marimea unui caine, stramos al erbivorelor imparicopitate. (< lat. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*fenacod
mamifer fosil de talia unei zebre, mult mai zvelt decat calul. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g2i3o)*hiparion
Mamifer fosil din jurasic, presupus stramos al marsupialelor si al mamiferelor placentare. [< fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*amfiteriu
mamifer fosil erbivor peridosactil, asemanator cu tapirul. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*paleoteriu
Mamifer fosil inrudit cu elefantul, care a trait in cuaternarul inferior, fiind adaptat la un climat rece. Lucrare, edificiu, constructie, intreprindere, organizatie de proportii foarte mari; colos. [Cf. fr. , it. < rus. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*mamut
mamifer fosil, stramos al marsupialelor si al mamiferelor placentare. (< fr. )(by 12W12S12e6r6g14i15o)*amfiteriu
Mamifer fosil urias, asemanator elefantului, avand doi fildesi indoiti la falca de jos si mai multe masele. [Pron. / < fr. , cf. gr. - groaznic, - fiara].(by 4W12S12e6r6g6i15o)*dinoteriu
... Mamifer imparicopitat fosil, considerat stramos al calului. /<fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*hiparion
mamifer inrudit cu porcul salbatic, fara coada si bun inotator, din America Centrala si de Sud. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g13i7o)*pecari
Mamifer insectivor, asemanator cu soarecele, avand botul alungit, ochi mici si urechi ascunse in blana, care traieste in paduri. + suf. ...(by 6W6S14e15r15g8i9o)*chitcan
mamifer insectivor cu blana matasoasa, care traieste in vizuini, pe malul apelor, din sud-estul Europei pana in Siberia. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*desman
Mamifer insectivor cu blana matasoasa, care traieste in vizuini pe malurile apelor din fosta U.R.S.S. si din Pirinei. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*desman
Mamifer insectivor de talie mica, cu blana neagra pretioasa, cu ochii ascunsi sub o membrana si labele anterioare adaptate la sapat, care traieste in pamant; sobol. [G.-D. ] /<bulg. , sb.(by 11W4S4e4r13g13i6o)*cartita
Mamifer insectivor de talie mica, negru, cu bot alungit, ochi ascunsi sub piele si labe adaptate la sapat; cartita. /<bulg. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*sobol
Mamifer insectivor din Madagascar, cu corpul acoperit cu tepi. [< fr. < - cuv. malgas]. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*tanrec
mamifer insectivor, din ordinul primatelor, care traieste in Sumatra si Kalimantan. (< lat. )(by 9W9S2e3r3g11i12o)*tana
Mamifer insectivor din sud-estul Asiei, de marimea unei pisici, care poate plana datorita unei membrane laterale situate intre membre si coada. [< fr. , cf. gr. - nevastuica, - maimuta].(by 9W9S2e2r11g4i5o)*galeopitec
mamifer insectivor edentat din regiunile tropicale, cu corpul acoperit de solzi cornosi si coada lunga. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*pangolin
Mamifer insectivor, lung de circa 25 cm, cu tepi pe corp si botul cornos, foarte ascutit. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*echidna
Mamifer insectivor nocturn, asemanator cu soarecele, cu aripi formate dintr-o membrana ce leaga degetele membrelor anterioare cu cele posterioare si cu coada. /<bulg. (by 1W9S9e2r3g11i11o)*liliac
mamifer insectivor nocturn din Madagascar, asemanator cu ariciul, care isi face galerii in pamant. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*tanrec
mamifer insectivor nocturn din sud-estul Asiei, de marimea unor pisici, care poate plana datorita unei membrane laterale dintre membre si coada. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*galeopitec
mamifer lemurian, arboricol, cel mai primitiv din ordinul primatelor, asemanator cu veverita, din Asia de sud-est, Indonezia si Filipine. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*tupaia
mamifer lemurian, arboricol, din India si Ceylon, care se hraneste cu fructe si seminte. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*loris
Mamifer lemurian din India si Ceylon, nocturn, care se hraneste mai ales cu fructe si cu seminte. [Cf. fr. , it. < port. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*lori
mamifer lemurian din Malaysia, nocturn, de marimea unui sobolan, cu ochii foarte mari, care se hraneste cu soparle si insecte. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*tarsier
mamifer mare si greoi fosil, avand craniul cu doua protuberante osoase. (< engl. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*titanoteriu
Mamifer marin asemanator cu delfinul, dar mai mic decat acesta. /<fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*marsuin
Mamifer marin, avand cap masiv si dinti pe maxilarul inferior, a carui grasime se foloseste in industria parfumurilor. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*casalot
Mamifer marin din ordinul cetaceelor, care traieste in cete in toate marile. Stil de inot, caracterizat prin miscarea simultana si simetrica a bratelor, dinainte spre inapoi, coordonata cu miscarea picioarelor in plan vertical. Constelatie din emisfera boreala, situata in vecinatatea Caii lactee. [< lat. , it. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*delfin
mamifer marin din ordinul sirenienilor, cu corpul masiv, in apropierea coastelor Oc. Indian. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*dugong
mamifer marsupial din America de Nord, cu o blana cenusie: sariga. (< fr. , germ. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*oposum
Mamifer marsupial din Australia, a carui femela isi poarta puii intr-un fel de punga sub pantece. [< fr. , cf. engl. < cuv. australian].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*cangur
mamifer marsupial din Indonezia si Australia, care poate plana datorita unei membrane-parasuta laterale. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*falanger
mamifer marsupial erbivor mare, din Australia, cu picioarele posterioare lungi, care ii permit deplasarea prin salturi. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*cangur
Mamifer marsupial ramator din Australia, care isi sapa adapostul subteran. (din engl., fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*wombat
mamifer marsupial stravechi din Australia, asemanator cu veverita, avand partea anterioara a corpului cu o blana galben-rosiatica, care trece treptat in negru-inchis spre partea dinapoi; se hraneste cu termite; furnicar.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*numbat
Mamifer nordic, cu blana foarte pretioasa, de culoare bruna-deschisa. /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*gluton
mamifer ovipar semiacvatic din ordinul monotremelor, cu botul ca un cioc de rata, in Australia si Tasmania. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*ornitorinc
mamifer pahiderm erbivor din Asia si Africa, avand pe nas unul sau doua corane caracteristice. (< fr. , lat. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*rinocer
Mamifer pahiderm erbivor din regiunile tropicale ale Asiei si Africii, care are pe nas unul sau doua coarne caracteristice. [< fr. , cf. gr. - nas, - corn].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*rinocer
Mamifer pahiderm mare si greoi, cu picioarele scurte, care traieste in fluviile si lacurile Africii ecuatoriale. [< fr. , cf. lat. , gr. < - cal, - rau, fluviu].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*hipopotam
Mamifer patruped erbivor, cu gatul foarte lung, care traieste in savanele Africii. Suport de microfon care permite diferite deplasari ale acestuia. [< fr. ].(by 11W4S5e5r13g14i7o)*girafa
mamifer rar, asemanator cu ursul alb, cu pete negre pe urechi si in jurul ochilor, care traieste in padurile din Himalaia si in muntii din China, hranindu-se cu muguri de bambus. (< engl., fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*panda
mamifer rozator acvatic din Canada, asemanator cu sobolanul, in preajma apelor; ondatra. (< germ. )(by 9W2S3e3r11g12i5o)*bizam
mamifer rozator acvatic, originar din America de Sud, mic, cu blana bruna-cenusie, foarte apreciata. (< fr. , germ. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*nutria
Mamifer rozator amfibiu, de apa dulce, asemanator cu sobolanul, care traieste in preajma apelor; bizam. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ondatra
mamifer rozator asemanator cu harciogul, din regiunile (sub)arctice. (< fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*leming
Mamifer rozator asemanator cu harciogul, traind in regiunile nordice, de unde migreaza spre sud. [< fr. < cuv. norvegian].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*leming
Mamifer rozator asemanator cu soarecele, dar de talie mai mare, care traieste in preajma caselor aducand daune mari omului; guzgan. specie de sobolan cu blana rosiatica, care traieste pe malul apelor. /suf. $...an$(by 1W9S10e3r3g12i5o)*sobolan
Mamifer rozator asemanator cu soarecele, dar de talie mai mare, care traieste in preajma locuintelor, aducand daune mari omului; sobolan. /Din reg. + suf. $...an$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*guzgan
mamifer rozator, avand labele picioarelor lungi, cu trei degete, care sare si sapa galerii. (< lat. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*jerboa
Mamifer rozator care traieste in colonii acvatice si care isi face cu multa maiestrie cuiburi pe marginea raurilor; biber. // Blana prelucrata a acestui animal. Postav facut din par de castor. [< fr., lat. ].(by 8W8S1e2r10g10i10o)*castor
Mamifer rozator cu blana cafenie, originar din America, care traieste la marginea apelor. Blana acestui animal. [Pron. / < germ. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*nutria
mamifer rozator cu blana cenusie, care traieste in regiunile alpine, hibernand cateva luni. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*marmota
Mamifer rozator cu blana cenusie, frumoasa, care traieste in regiunile alpine si care hiberneaza. [< fr. , it. ].(by 3W4S12e12r13g6i6o)*marmota
... Mamifer rozator cu blana de culoarea ciocolatei, cu doua pungi de ambele parti ale gurii, care isi aduce hrana in locurile de hibernare. /<ung. (by 7W7S8e1r1g10i10o)*harciog
Mamifer rozator cu blana pufoasa de culoarea ciocolatei, cu doua pungi de ambele parti ale gurii, cu care isi duce hrana in locurile de hibernare; harciog. /cf. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*misun
Mamifer rozator cu blana pufoasa, de culoarea ciocolatei, cu doua pungi pe ambele parti ale gurii, cu care isi duce hrana in locurile de hibernare. /+ suf.$ ...an$(by 15W1S9e9r10g3i3o)*grivan
Mamifer rozator cu o blana cenusie foarte frumoasa, care traieste in regiunile muntoase din Peru si Chile. [Scris si / < fr., sp. , cf. sp. , - plosnita].(by 14W15S8e8r9g2i2o)*sinsila
mamifer rozator, cu o blana cenusie foarte frumoasa, in regiunile muntoase din Peru si Chile. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sinsila
Mamifer rozator daunator, de talie mica, cu blana cenusie, cu bot ascutit si cu coada lunga, subtire. specie de soarece care traieste in camp, cauzand mari daune semanaturilor. specie de soarece care traieste in padure. birocrat. ( a se amuza pe socoteala cuiva, tinandu-l intr-o permanenta incordare. ( (a nu se putea salva) nici in cea mai ferita as-cunzatoare. [Sil.] /<lat. $sorex, ...icis$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*soarece
Mamifer rozator de camp, de talie mica, cu ochi mari si coada stufoasa, avand blana galbena-cenusie. a sta drept si nemiscat (inaintea cuiva). /Orig. nec.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*popandau
Mamifer rozator de campie, de talie mica, cu corpul lung si ochi mari, cu coada stufoasa si blana de culoare galbena-cenusie, care aduce daune semanaturilor; popandau. /+ suf. $...ar$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*tistar
Mamifer rozator de talie medie, foarte sprinten, cu urechi lungi, coada scurta si cu picioarele de dinapoi mai lungi decat cele de dinainte (vanat pentru carne si blana). iepure domestic, crescut pentru carne si blana. (a fi) foarte fricos. a alerga ( a fugi) foarte repede; a fi iute de picior. cel care incearca sa faca concomitent doua lucruri nu reuseste sa faca nici unul. a nu sti de unde poate aparea o sansa (in realizarea unui lucru, in rezolvarea unei probleme etc.). ( a infaptui (cu succes) doua actiuni deodata. nimeni. planta erbacee cu tulpina inalta avand frunze inguste, lungi si flori galbene-verzui. /<lat. $lepus, ...oris$(by 15W1S9e9r2g3i11o)*iepure
Mamifer rozator de talie mica, cu ochi mari si cu coada lunga, stufoasa, avand blana deasa si moale. /<sl. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*pars
Mamifer rozator foarte prolific, folosit mai ales in experientele de biologie. Obiect al unei experiente, fiinta supusa unei experimentari. [< fr. , cf. sud-americ. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cobai
Mamifer rozator subteran asemanator cu cartita; tancul-pamantului. /+ suf. $...et$(by 10W10S3e4r4g12i13o)*orbete
Mamifer rumegator asemanator cu bivolul, dar de talie mai mica, cu par lung si cu o cocoasa pe ceafa. [Monosilabic] /<fr. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*iac
Mamifer rumegator cu una sau doua cocoase, folosit la carat poveri in zona pustiurilor. /<sl.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*camila
Mamifer rumegator, de talie mare (asemanator cu cerbul), care traieste in regiunile nordice si care este crescut pentru carne, lapte si blana sau este folosit la tractiune. /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i6o)*ren
Mamifer rumegator de talie mica, de culoare bruna-roscata, cu coarne groase si rasucite (la masculi). /<fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*muflon
mamifer rumegator din America de Nord, inrudit cu veverita, care ziua doarme foarte adanc.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*sapan
Mamifer rumegator din America de Sud, inrudit cu camila, dar fara cocoasa, care, fiind domesticit, este folosit la transportarea greutatilor. [G.-D. ] /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*lama
mamifer rumegator din familia antilopelor, cu corpul gratios, cu picioare lungi si coarne arcuite, foarte iute, din stepele din Africa si Asia. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*gazela
mamifer rumegator din familia camelidelor, care traieste pe platourile Americii de Sud. (< fr. , sp. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*lama
mamifer rumegator din regiunile polare, asemanator cu cerbul, care se poate domestici. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*ren
Mamifer rumegator din regiunile polare asemanator cu cerbul, care se poate domestici. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*ren
Mamifer rumegator din tarile tropicale, asemanator cu boul, caracterizat printr-o cocoasa de grasime pe greaban. [Pl. invar. / < fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*zebu
Mamifer rumegator din Tibet mai mic decat bivolul, cu corpul acoperit de par lung, domesticit si folosit ca animal de povara. [Scris si / < fr. < cuv. tibetan]. (by 6W14S15e8r8g8i2o)*iac
mamifer rumegator domesticit in Asia si Madagascar, asemanator cu boul, cu o cocoasa de grasime pe greaban. (< fr. )(by 9W9S10e3r3g12i12o)*zebu
Mamifer rumegator fosil din familia cerbului, care a trait in epocile glaciare din cuaternar. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*megaceros
mamifer rumegator fosil din familia cerbului, cu coarne late, din epocile glaciare din cuaternar. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*megaceros
Mamifer rumegator sprinten care traieste in tarile calde. Pielea tabacita a acestui animal; imitatie a acestei piei. [< fr., engl. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*antilopa
Mamifer salbatic inrudit cu calul, avand corpul acoperit cu par galbui si vargat cu dungi negre sau brune. Marcaj de traversare a strazii pentru pietoni, constand din linii albe continue paralele cu axa acesteia. [< fr. , cf. port. ].(by 11W11S5e13r14g7i7o)*zebra
mamifer ungulat erbivor, din Africa, cat un iepure, care traieste in arbori sau pe stanci. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*daman
Mamifer urias din era cuaternara, mai mare decat elefantul. [Pron. / < fr. , cf. gr. - mare, - fiara].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*megateriu
MANA?, man, vb. I. Tranz. 1. A dirija mersul unui animal sau, p. ext. al unui vehicul (cu tractiune animala); a imboldi, a stimula, a indemna la mers. a?? Expr. (Fam.) A mana porcii la jir = a sforai in somn. (Fam.) Mana magaru! = pleaca de aici! ia-o din loc! da-i drumul! a?? Fig. (Fam.) A determina pe cineva sa faca un anumit lucru, sa actioneze intr-un anumit fel; a indemna, a imboldi. a?? Intranz. (Pop.) A merge; a zori, a se grabi. Mana cat putea de repede. 2. (Pop.) A lua, a duce, a tari cu sine. 3. (Pop.) A trimite pe cineva sa se duca undeva sau sa faca ceva. 4. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*mana
"mana, palma", "membrana". (< fr. , chir/o/-, -chirie, cf. , -ros, mana)(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cheiro
Manastire catolica apartinand unuia din Ordinele calugaresti mendicante (cersetoare), intemeiate in Evul Mediu, ex: dominicanii, franciscanii...(by 7W8S1e1r10g10i3o)*manastire
Manastire catolica cu proprietati si venituri condusa de un abate. Staretie. [Gen. / < it. , cf. lat. ]. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*abatie
Manastire de mari proportii din unele tari ortodoxe (Grecia, Rusia), in care calugarii locuiesc in chilii separate, de tip rural. /<sl. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*lavra
Manastire in care calugarii au viata organizata in comun; cinovie. Colonie imobila de organisme unicelulare, inglobata intr-o masa mucilaginoasa comuna. [Pron. / < it. , cf. gr. - comun, - viata].(by 6W15S15e8r9g9i2o)*cenobiu
Mancare ciobaneasca facuta din cas dulce amestecat cu jintita. /Orig. nec.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cocartita
mancare cu carne (de pui sau de miel) si cu sos alb de lamaie. (< germ. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*angemaht
Mancare cu peste sau cu carne, pregatita sau conservata cu sos facut din untdelemn, bulion, otet si diferite condimente. Zeama condimentata in care se pune carnea (de vanat) la fragezit; bait. [< it. , cf. fr. , germ. ].(by 6W14S14e8r8g8i2o)*marinata
mancare din icre de chefal presate, sarate si uscate sau afumate. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*butarga
mancare din legume (cartofi etc.) sau din fructe fierte si zdrobite, formand o pasta. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*piure
mancare din orez, cu unt, cascaval si sos de rosii. (< fr., it. , germ. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*rizoto
Mancare facuta din legume fierte, peste care se toarna unt. [Var. s.n. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*sote
mancare italieneasca constand din coltunasi cu carne tocata, spanac, oua si branza, serviti cu sos. (< it. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*ravioli
Mancare pregatita din burta si din picioare de vita fierte cu legume, la care se adauga un sos condimentat. /<turc. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*tuslama
Mancare pregatita din carne de vita fripta inabusit cu multa ceapa. /<germ. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*rosbrat
Mancare pregatita din faina de porumb sau de secara, muiata cu apa calda si lasata sa dospeasca. /<sl. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*covasa
Mancare preparata, de obicei, din cas dulce, amestecat cu putina faina de porumb si fiert in lapte de oaie. /<ung. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*balmos
Mancare preparata din ardei si din alte ingrediente. [Pron. / < fr. < cuv. din Malabar]. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*curry
Mancare preparata din legume (de obicei din cartofi) sau din fructe fierte si zdrobite, formand o pasta. [Var. s.n. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*pireu
Mancare rece pregatita din carne, oase si cartilaje de pasare, de porc etc., fierte timp indelungat in zeama condimentata, care se incheaga dupa racire; piftie. / + suf. ...(by 1W1S9e10r3g3i12o)*racitura
Mancurt s.m. cel care a uitat ororile dictaturii, memoria, si-a uitat etnia. (p. ext.) persoana inrobita total si indobitocia. (<rus. mankurt)(by 9W9S3e3r11g12i5o)*mancurt
MANCURT s.m. cel care a uitat ororile dictaturii, memoria, si-a uitat etnia. (p.ext.) persoana inrobita total si indobitocita. (<rus. mankurt)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*mancurt
Mandat al arestatului de a comparea in fata unui magistrat, care urmeaza sa decida asupra legalitatii arestarii. [Pron. / < engl., fr., lat. - sa ai corpul (liber)].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*habeascorpus
Mandatar care are imputerniciri pentru indeplinirea unor acte juridice in numele cuiva. Mandatar (de orice fel). [< germ. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*procurist
Mandatar imputernicit sa indeplineasca unele acte cu caracter juridic. /<germ. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*procurist
Mandolina cu gatul lung si cu coardele de metal, obisnuita la popoarele |arabo|arab|-persane. [< fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*tambura
mandrie nemasurata, supraapreciere a fortelor si libertatii individului in confruntare cu destinul, in tragedia antica greceasca. (< gr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*hybris
Maner care, prin apasare, face sa actioneze mecanismul de inchidere/deschidere a usii; clanta. a fi intr-o stare inaintata de ebrietate. /v. (by 10W10S4e4r12g12i6o)*clampa
Maner de lemn sau de fier (incovoiat astfel incat sa formeze de doua ori cate un unghi drept) care serveste la manuirea unui mecanism, la transformarea unei miscari de rotatie intr-o miscare rectilinie etc. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*manivela
Manerul unui aparat electric cu ajutorul caruia se conecteaza si se deconecteaza un circuit electric.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*manerul
Manevra abila de a face ceva mascand realitatea; siretlic, stratagema; artificiu. Carucior format dintr-un cadru montat pe doua osii (care circula in special pe o linie ferata). [Pron. si / < fr. , it. , cf. prov. - lovitura].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*truc
Manevra care serveste pentru a trage in vant grandeele de cadere a panzelor patrate. [< fr. , cf. engl. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*bulina
Manevra curenta care serveste la aducerea de-a lungul vergei a grandeei de cadere. [< fr. ].(by 1W2S10e10r11g4i4o)*contrabulina
Manevra curenta folosita la orientarea unei vergi in plan orizontal pentru ca velele sa ocupe o anumita pozitie fata de directia vantului. [Var. s.n. / < engl. , fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*brat
Manevra curenta prin care coltul de jos al unei vele se intinde spre prora. Expresie folosita pentru a arata pozitia velierului in raport cu vantul. [< it. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*mura
Manevra de inducere in eroare a adversarului in vederea crearii unui avantaj tactic. [G.-D. ] /<fr. (by 10W3S4e4r12g13i6o)*fenta
Manevra de zbor a unui avion in jos pe o traiectorie aproape verticala. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*picaj
Manevra folosita in razboi pentru a insela pe inamic. Siretlic, siretenie, tertip, maniera ingenioasa. [Cf. fr. , it. , lat., gr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*stratagema
manevra in timpul decolarii unui hidroa-vion, prin care acesta este ridicat cu coca deasupra apei spre a micsora rezistenta la inaintare. (dupa fr. )(by 6W6S15e15r8g8i9o)*dejojare
Manevra in timpul decolarii unui hidroavion, prin care acesta este ridicat cu coca deasupra apei spre a micsora rezistenta la inaintare. [Dupa fr. ]. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*dejojare
Manevra iscusita prin care se mascheaza realitatea; siretlic; truc; stratagema; sotie. /<turc. (by 15W15S15e8r9g2i2o)*tertip
Manevrare. Pregatire tactica a trupelor terestre sau a flotei in conditii asemanatoare cu cele de pe campul de lupta; deplasare a unei armate sau a unei flote pe campul de lupta pentru a da inamicului o lovitura neasteptata. Totalitatea operatiilor de compunere si de descompunere a trenurilor, de conducere a unei nave etc. Franghie folosita la legarea si manuirea panzelor, la legarea catargelor etc. Uneltire, intriga, masinatie. [Cf. fr. , rus. , germ. < lat. - mana, - lucru].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*manevra
Mania de a administra sau de a lua medicamente. [< fr. , cf. gr. - remediu, - nebunie].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*farmacomanie
Mania de a face exhibitii. Impulsie morbida de a-si expune in public organele genitale. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*exhibitionism
mania de a folosi neologisme in mod exagerat. (< neologism + -manie^2)(by 5W6S6e14r15g8i8o)*neologismomanie
Mania de a imita obiceiurile si limba grecilor. [Gen. / < fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*grecomanie
Mania de a se crede foarte important, de a acorda o importanta deosebita propriei personalitati; infumurare, ingamfare. [Gen. / cf. lat. - mare, gr. - manie].(by 11W4S4e5r13g13i6o)*grandomanie
Mania de a se scarpina. [Gen. / < fr. , cf. lat. - a scarpina, gr. - manie].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*titilomanie
Mania de a-si roade unghiile. [Gen. / < fr. , cf. gr. - unghie, - a manca].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*onicofagie
Mania de a urmari cu orice pret si in orice conditii emisiunile de televiziune. [Gen. / < + ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*telemanie
Mania scrisului. [Gen. / < fr. , cf. lat. - a scrie, gr. - nebunie].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*scribomanie
Manie a animalelor; afectiune exagerata si morbida pentru animale. /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*zoomanie
manie a psihopatilor erotomani de a cere in casatorie toate femeile cunoscute. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*gamomanie
Manie a psihopatilor erotomani de a cere in casatorie toate femeile cunoscute. [Gen. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*gamomanie
Manie a unui bolnav care se crede transformat in caine. [Gen. / < fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cinantropie
Manie a unui om de a se crede mare, important; megalomanie. /<lat. +(by 8W8S1e2r10g10i4o)*grandomanie
Manie caracterizata prin tendinta maladiva de a denatura adevarul, de a minti; mania de a minti. [< fr. , cf. gr. - mit, - nebunie].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*mitomanie
Manie de a bea eter in loc de alcool. [Gen. / < fr. , cf. fr. - eter, gr. - patima].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*eteromanie
Manie de a cita in mod abuziv, mecanic, fara interpretare. [< + ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*citatomanie
Manie, delir furios, furie. Pasiune violenta; incantare. = a provoca admiratie (mai ales prin aspectul exterior). [Cf. fr. , lat. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*furoare
Manie morbida de a manca continuu. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - aliment, - nebunie].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*sitiomanie
Manie pentru decoruri sau pentru decoratii excesive. [Gen. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*decoromanie
Maniera a artistilor si a literatilor denumiti "pompieri"; stil afectat, pompos. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*pompierism
maniera a artistilor si literatilor denumiti "pompieri"; stil afectat, pompos. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g13i6o)*pompierism
Maniera de executie la contrabas caracterizata prin folosirea efectului slap. [Pron. / < engl. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*slapping
Maniera literara aparuta in Spania, care se caracterizeaza prin abuz de imagini si intorsaturi de fraze pompoase; cultism. [< fr. , cf. - poet spaniol].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*gongorism
maniera literara, constand in imitarea poeziei lui Petrarca, ce sublimeaza sentimentul erotic, cantand alternanta de bucurii si dureri ale dragostei. (< it. , fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*petrarchism
maniera literara formalista si ermetica, aparuta in Spania la sfarsitul sec. XVI, caracterizat prin abuz de imagini si intorsaturi de fraze pompoase, prin pretiozitate si afectare; cultism. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*gongorism
Maniera practicata in jazul vechi, in care efectele sonoritatii %hot% erau impinse la paroxism prin utilizarea abuziva a unor factori "de culoare" ai sunetului instrumental. [Pron. / < engl. - murdar].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*dirty
Maniera retinuta, interiorizata de interpretare in jazul modern, care, refuzand orice efuziune afectiva sau temperamentala, urmareste sa realizeze o expresie muzicala fara nici o participare afectiva. [Pron. / < engl. , cf. - rece].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cool
Manierism literar care acorda o importanta exagerata amanuntelor descriptive, nesugestive. Sistem de critica literara care, in loc de a se pronunta asupra semnificatiilor si valorii operelor, se margineste la o descriere a acestora. Scoala lingvistica care foloseste metode mecaniciste de descriere a limbilor din punct de vedere formal si fiziologic, fara cercetarea dezvoltarii lor istorice. [< + ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*descriptivism
Manie violenta, nestapanita; violenta. Dorinta, patima. Fiecare dintre cele trei divinitati ale infernului, care, in credintele celor antici, chinuiau sufletele pacatosilor. [Pron. , gen. / < lat. , cf. fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*furie
Manifestare artistica cu caracter festiv, organizata periodic, unde se demonstreaza realizarile intr-un domeniu artistic. /<fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*festival
manifestarea sentimentelor prin numeroase demonstratii exterioare,vioiciune(by 12W13S6e6r15g15i8o)*manifestarea
Manifestare care vexeaza; vorba sau fapta care lezeaza demnitatea sau reputatia cuiva; jignire; insulta; ofensa; injurie. /<lat. $vexatio, ...onisvexation$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*vexatiune
Manifestare de filantrop, atitudine filantropica. Filantropinism. [Cf. fr. , it. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*filantropism
manifestare de simpatie, de aprobare entuziasta, a unei multimi; ovatii. (< fr. , lat. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*aclamatie
manifestare diversionista; atitudine de diversionist. (< diversiune + -ism)(by 9W3S3e11r12g5i5o)*diversionism
manifestare fenotipica diferita a doua gene alelice situate in loci omologi. (< fr. )(by 10W10S11e4r4g13i13o)*codominanta
Manifestare isterica convulsiva, atribuita muscaturii de paianjen. [< it. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*tarantism
manifestare isterica convulsiva atribuita muscaturii tarantulei. (< fr. , it. )(by 5W5S13e14r14g7i7o)*tarantism
manifestare patologica in repetarea fara sens a unor cuvinte sau actiuni. (< engl. )(by 15W15S8e9r9g2i3o)*ecopatie
manifestare primara a balbaielii prin repetarea unui cuvant sau a unei silabe. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*palifemie
Manifestare publica entuziasta a admiratiei insotita de strigate de aprobare; ovatie. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. $acclamatio, ...onis$(by 13W13S6e7r15g15i15o)*aclamatie
manifestare publica prin aclamatii si aplauze entuziaste de admiratie sau aprobare fata de cineva sau fata de o actiune, o initiativa etc. (< fr. , lat. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*ovatie
Manifestare puternica a unor sentimente frumoase, nobile; caldura sufleteasca. Proces de trecere a unui gaz printr-o deschidere foarte mica. Eruptie vulcanica. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. , lat. - raspandire].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*efuziune
Manifestare puternica a unor sentimente nobile. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat. $effusio, ...onis$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*efuziune
manifestare, tinuta neobisnuita, bizara; excentricitate. (< fr. )(by 2W3S11e11r11g5i5o)*extravaganta
Manifestare violenta a contradictiilor; moment periculos si decisiv; tulburare. = stagnare si perturbare a vietii economice. Lipsa acuta de ceva. = interval de timp care se scurge intre demisia unui guvern si formarea unui nou guvern. Tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea incercare, de depresiune sufleteasca. Faza critica in dezvoltarea unei boli ca semn al unei schimbari in bine sau in rau. [< fr. , cf. lat. , gr. < - a judeca].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*criza
manifestari cutanate ale diverselor leucemii (prurigo, eczema, eritrodermie). (< fr. )(by 13W7S15e9r9g2i3o)*leucemide
Manifestatie artistica cu program variat, avand un caracter ocazional. [Pl. / < fr., it., engl. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*festival
manifestatie nonviolenta constand in aceea ca demonstrantii se asaza pe pamant, ocupand locuri publice. (< engl. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*sitin
Manifestatie publica entuziasta a admiratiei, insotita de strigate de aprobare; aclamatie. [G.-D. ] /<fr. lat. $ovatio, ...onis$(by 4W12S12e6r14g14i15o)*ovatie
Manifestatie toxica pulmonara, provocata prin |inhalarea|inhala| de vapori sau pulbere de staniu. [< fr. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*stanoza
Manipulant al unei combine; combainist. [Var. s.m.f. / < + , cf. rus. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*combiner
manipulare a celor cuprinse in dosarele securitatii sau ale altor institutii. (< dosar + -/i/ada)(by 6W15S15e8r9g2i2o)*dosariada
Manipulare. Vagon asezat imediat dupa locomotiva, destinat sefului de tren si materialelor necesare pentru drum. [Gen , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*manipulatie
manivela legata rigid cu un capat de butonul motor al rotilor motoare ale unei locomotive, iar cu celalalt de bara de comanda a culisei. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*contramanivela
manometru pentru masurarea depresiunii din lucrarile miniere subterane. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*depresiometru
Manometru pentru masurarea depresiunii din lucrarile miniere subterane. [Pron. / cf. fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i11o)*depresiometru
Manometru pentru masurarea presiunilor foarte mici. [Pron. / cf. germ. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*vacuumetru
Manometru prevazut si cu un termometru inregistrator. [Cf. fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*manotermograf
Mansete (detasabile) lungi pana la cot care se poarta peste maneci in scop protector. /+ suf. $...uta$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*manecuta
Manta care se poarta in America de Sud, facuta dintr-o patura cu o deschizatura la mijloc prin care se baga capul. [Pron. / < sp., fr. ].(by 1W9S10e10r3g4i12o)*poncho
Manta de lana cu gluga, purtata de arabi. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. ar. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*burnuz
Manta larga deschisa, pe care romanii o purtau peste toga si care se prindea cu o agrafa la gat. [< lat. , cf. fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*lacerna
manta larga deschisa, pe care romanii o purtau peste toga si care se prindea cu o agrafa la gat. (< lat. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*lacerna
Manta la vechii greci si la romani. Banda de lana alba cu cruci negre, pe care papa o poarta pe deasupra vesmintelor pontificale. Rasfrangere a tegumentului care captuseste cochilia gasteropodelor; manta . [Pron. , var. s.n. / < lat. , it. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*paliu
Manta lunga, confectionata din aba sau din siac, purtata la tara. /<turc. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*gheba
Manta lunga si mitoasa, tesuta din fire groase de lana si purtata, mai ales, de ciobani. 2 /<lat. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*sarica
Manta scurta cu care femeile isi acopereau umerii si bratele. Mantie. [Var. s.n. / < it. , rus. , germ. , cf. lat. ].(by 1W1S9e10r3g3i4o)*mantela
manta scurta romana si galica care se prindea pe umar cu o brosa. (< lat., fr. )(by 3W3S12e12r12g6i6o)*sagum
Manta scurta romana si galica, care se prindea pe umar cu o brosa. [Pl. / < lat., fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*sagum
Mantie alba, cu margini de purpura, purtata de imparatii romani. Mantie speciala a regilor Frantei. Vesmant liturgic catolic, cu maneci scurte, purtat de diaconi. [Gen. / < lat. , cf. fr. ]. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*dalmatica
mantie ampla, purtata de vechii greci si romani, fara maneci, dreptunghiulara, prinsa cu o agrafa pe piept sau pe umar. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i4o)*hlamida
Mantie cu gluga purtata de calugari. Tip de gluga (cu deschizaturi pentru ochi). Parte a unei masti de gaze alcatuita din foaia de cauciuc care acopera capul, trecand peste urechi. [< fr. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*cagula
Mantie de forma dreptunghiulara din stofa purtata pe umar de vechii greci si romani. [< lat., gr. , cf. fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*hlamida
Mantie greceasca ampla care se purta prinsa cu o agrafa pe piept sau pe umar. [Pron. / < fr., gr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*himation
Mantie mare folosita in tragedia greaca de cei care aveau roluri de zei. Haina lunga cu trena la vechii greci. [< fr., gr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*sirma
Mantie scurta, confectionata dintr-o tesatura usoara, pe care o purtau femeile, prinzand-o pe umeri cu o agrafa. [Sil. ] /<lat. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*peplu
Mantie scurta femeiasca fara maneci, prinsa pe umeri cu o agrafa, purtata de femei in antichitatea greco-romana si astazi in India. [Var. s.n. / < lat. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*peplu
mantrae in sanscrita respectiv devangarii, este vorba de o mantrae silaba sacra, care induce anumite stari de rezonanta specifice, ...(by 6W6S14e15r8g8i2o)*mantrae
Manual oficial care contine indicatiile pentru controlul produselor farmaceutice, precum si descrierea acestora. [Pron. / < fr. , cf. gr. - remediu, - a face].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*farmacopee
Manuitor al unui aparat sau al unei instalatii; conducator de tramvai. Manuitor de bani, de obiecte, de materiale; manipulator. [Cf. fr. , germ. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*manipulant
ma numesc Eckhardt Jozsef, am adresa: tata34[at]freemail.hu si am urmatoarea intrbare? in ultima vrena tot mai des se foloseste cuvantul "naschpa" atat in vorbirea curenta cat si de catre moderatorii televiziunii. deasemenea si cuvantul "locatii" in loc de localitate si/sau local se utilizeaza atat in presa scrisa cat si in televiziune. este corect? s-a schimbat ortografia si eu am raamas in urma (intrucat am 72 ani} si sunt de nationalitate maghiara.aca puteti va rog s-am raspundeti. va multumesc(by 14W8S8e1r2g10i10o)*ma
Manunchi de busuioc, cu care preotul stropeste cu agheasma; sfestoc. /Orig. nec.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*matauz
Manunchi de busuioc folosit pentru stropirea cu agheasma in timpul slujbei religioase. /cf. rus. bulg. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*sfestoc
Manunchi de fibre foarte fine care se observa uneori in citoplasma. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*tonofibrila
Manunchi de fire metalice lungi, lucioase (argintii sau aurii), cu care se impodobesc miresele. [G.-D. ; Sil. ] /<ngr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*beteala
Manunchi de lana, de in sau de canepa care se pune in furca pentru a fi tors. [Sil. ] /<lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*caier
Manunchi de nuiele legat cu o curea in jurul unei securi, purtat in Roma antica de lictorii care insoteau pe dictatori, consuli etc. Fasina. Strat de tesut conjunctiv situat sub piele sau intre muschi. Figura orizontala avand latimea ceva mai putin de 1/3 din latimea scutului. [Gen. / < lat. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*fascie
Manunchi de nuiele, ramuri, stuf etc., folosit la intarirea terasamentelor sau a drumurilor in regiunile mlastinoase. [G.-D. ] /<it. , fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*fascina
Manunchi de nuiele sau de ramuri folosit la intarirea terasamentului, la construirea drumurilor sau a digurilor, la fortificatii etc. [Pl. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*fascina
manunchi de nuiele sau de ramuri subtiri, legate intre ele, folosit la intarirea terasamentului, la construirea drumurilor sau a digurilor, la fortificatii etc. (< it. , fr. )(by 8W8S1e2r10g3i4o)*fascina
Manunchi de obiecte similare. flux de raze emise de o sursa de lumina. grup de raze care trec prin acelasi punct. /<fr. , lat. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*fascicul
manunchi de pene (colorate) care impodobea odinioara coiful sau chipiul militarilor; penaj. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g3i11o)*panas
Manunchi, legatura de flori. Grup de arbori de aceeasi specie in cadrul unui arboret; boschet. Aroma specifica a unor vinuri vechi, selectionate. Ansamblu format din doua-trei macarale, servind pentru manevrele curente ale velelor. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*buchet
Manunchi, reuniune de mai multe obiecte, lucruri etc. de acelasi fel. = manunchi de raze vizuale care strabat prin acelasi punct; = totalitatea razelor de lumina care trec printr-o anumita regiune din spatiu; = figura formata din mai multe drepte care trec prin acelasi punct. Grup de fibre musculare, nervoase sau conjunctive avand acelasi traiect si aceeasi distributie. Tesut vegetal conducator, format din fibre lemnoase si liberiene care strabat tulpina, ramurile si frunzele. V. [Pl. , (s.m.) , var. s.n. / < fr. , cf. lat. - mic manunchi].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*fascicul
Manusa care acopera numai in parte mana, lasand liber varful degetelor. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*mitena
Manusa care acopera numai palma si primele falange ale mainii, lasand descoperite varfurile degetelor. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*mitena
Manusa de piele armata cu plumb si cu fier, de care se serveau atletii in luptele pugilistice. Pugilat. [Pl. / < lat. , cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cest
Manusa de protectie de care se folosesc unele categorii de muncitori. /s + suf. $...ar$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*manusar
Manusa speciala folosita pentru protectia palmei in timpul unei activitati fizice. / + suf. $...ar$(by 2W2S11e11r4g4i13o)*palmar
Manuscris antic al carui capat era legat de un betisor in jurul caruia se infasura. Carte brosata sau legata; tom. Spatiul ocupat de un corp. Marimea spatiului unui corp, aflata cu ajutorul unei formule. Debitul (de apa al) unei fantani, al unui izvor, al unui fluviu etc. Cantitate de bunuri economice. Forta, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument. Nivelul de intensitate sonora al semnalelor audio. [Pl. / < fr., it. , cf. lat. - rulou, carte].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*volum
Mapa, album sau mobila in care se pastreaza documente, fotografii etc. clasate. Aparat intrebuintat pentru clasarea anumitor materiale. [Pl. / cf. fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*clasor
mapa de carton, clasor pentru pastrarea corespondentei, a actelor etc. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*biblioraft
Mapa de carton, clasor pentru pastrarea corespondentei, a actelor etc. [Pron. , pl. / cf. < gr. - carte, - a coase].(by 15W15S8e8r2g2i2o)*biblioraft
Mapa in care se pastreaza corespondenta, actele clasate; clasor. [Sil. ] / + (by 6W15S15e8r8g2i2o)*biblioraft
(mar.) 1. a desprinde o vela de pe verga sau de pe strai. 2. a cobori vergile. (< dez verga)(by 7W1S1e9r10g3i3o)*dezverga
(mar.) 1. bara metalica sau de lemn care sprijina partea de mijloc a tendei. 2. grinda pentru sustinerea capotelor barcilor de salvare de pe o nava. (< tenda + -ar)(by 4W5S5e13r14g7i7o)*tendar
(mar.) 1. drug de lemn orizontal, sprijinit cu un capat de bordajul navei si sustinut de o balansina, la ancorarea barcilor si pe care marinarii pot cobori in barci. 2. bara rotunda, cu un carlig la capat, destinata sa intinda coltul velei din prora, cand barca are vant din pupa. (< fr., sp. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*tangon
(mar.) 1. parama care fixeaza coltul de vant al unei vele (la velierele mari). 2. parama care intinde spre pupa coltul de jos al velei. o ~ la tribord (sau la babord) = pozitie a unui velier care primeste vantul din tribord (babord). (< it. )(by 9W2S3e11r11g12i5o)*mura
(mar.) 1. punte superioara pe unele nave fara inchidere etansa. nava insasi. 2. falsa punte intre puntea principala si cea superioara. (< engl. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*selterdec
(mar.) 1. spatiu neacoperit pe punte, cu banchete pentru calatori sau echipaj. 2. (pe vechile veliere) locuinta pentru ofiterii inferiori. 3. loc rezervat pilotului unui avion. (< engl. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*cockpit
(mar.) 1. unealta de calafatuit, de forma unui topor. 2. pataratina mobila pe iahturi. (< it. , fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*patarata
(mar.) a desface cheia de afurcare si a vara una din cele doua ancore afurcate. (dupa fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*dezafurca
(mar.) aparat care emite semnale de ceata prin vibratia unei membrane metalice, actionate de un electromagnet. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*nautofon
(mar.) aparat de producere a semnalelor acustice pentru ceata cu ajutorul aerului comprimat. (< engl., fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*diafon
(mar.) aparatoare de mana dintr-o bratara din piele, la cusutul velelor, avand intre degetul mare si podul palmei un mic disc metalic cu care se impinge acul. (< it. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*guardaman
(mar.) a reduce, prin infasurare, suprafata unei vele pe timp de furtuna sau cand vantul se intensifica prea tare. (< it. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*tertarola
(mar.) a tari pe fundul apei un cablu metalic, cu capetele fixate pe doua corpuri plutitoare, pentru a agata corpuri scufundate sau pentru a cauta obstacole submarine si a le determina pozitia. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*traina
(mar.) bara fixata perpendicular pe catarg pentru sustinerea velelor. (< fr. , it. )(by 14W8S8e8r1g2i10o)*verga
marca metalica aplicata in urechea animalelor, pentru recunoastere. (< germ. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*crotalie
Marca metalica aplicata la ureche unui animal pentru a fi recunoscut. /<ngr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*crotalie
[MAR-CAR] 1. gena mutanta cu efecte fenotipice detectabile, cu localizare cunoscuta, care permite localizarea altor gene. 2. particularitate morfologica ce permite identificarea corecta a unui cromozom. cromozom diferit de omologul sau printr-o asemenea particularitate. 3. factor de mare frecventa la suferinzii de o anumita afectiune, servind pentru identificarea unei populatii bolnave in cadrul populatiei generale. (< engl. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*marker
(mar.) carlinga laterala, pe ambele parti ale carlingei centrale, ca piesa de consolidare. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*contracarlinga
Marcat cu un diez. Care are o nota mai inalta decat sunetul fundamental de care se leaga. [Cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*diezat
marcat cu un diez. (fon.; despre sunete) caracterizat acustic printr-o nota mai inalta decat sunetul fundamental de care se leaga. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*diezat
marcofilie care se ocupa cu stampilele aplicate pe trimiterile postale pe calea aerului. (< aero cartofilie)(by 9W10S3e3r12g12i5o)*aerocartofilie
Mardare Ionel, Targu Frumos, jud. Iasi, telefon-----, e si prost pe deasupra, dar nu avem ce face(by 3W11S11e5r5g13i14o)*mardare
(mar.) de coasta. o nava ~a = nava care face curse de-a lungul coastelor. (dupa fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*costier
(mar.) deviere a directiei vantului dupa ce intalneste un obstacol. (< fr. )(by 12W5S5e6r14g14i7o)*revolin
(mar.) document de lichidare a unei avarii, intocmit de dispasor. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*dispasa
(mar.) durata de timp convenita pentru incarcarea-descarcarea unei nave comerciale. (< it. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*stalie
Mare cochilie concava. Excavatie profunda a pavilionului urechii. Acoperamant in forma unei jumatati de cupola. [< lat., it. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*conca
mare colectie de tablouri; muzeu de pictura. (< fr. , lat. , germ. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*pinacoteca
Mare colectie de tablouri si de obiecte de arta; cladire unde se pastreaza si se expune o astfel de colectie. [Pl. / cf. fr. , lat. , gr. < - tablou, - depozit].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*pinacoteca
Mare concentrare a populatiei intr-un oras, intr-o regiune etc. Existenta unei densitati excesive de organisme pe o anumita arie. = Excedent al populatiei muncitoresti in raport cu necesitatile de forta de munca ale capitalului; masa de someri. [Gen. / < + , dupa fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*suprapopulatie
Mare cursa de cai care are loc anual la Epsom in Anglia; cursa de cai speciala, care are loc o data pe an. Intrecere sportiva de mare importanta ai carei participanti sunt de valori foarte apropiate. [Pl. / < engl., fr. , cf. - lord englez].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*derbi
Mare demnitar (de obicei, la curtea unui rege sau a unui mare senior). /<fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*palatin
Mare demnitar la curtea domneasca, avand atributii administrative, militare si judecatoresti. / suf. $...ator$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*dregator
... Mare demnitar la curtea unui suveran care organiza sarbatorile, facea diferite anunturi si transmitea declaratiile de razboi. /<lat. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*herald
Mare demnitar la palatul regilor in evul mediu. Guvernator al unei provincii. V. [< lat. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*palatin
maree care urca in directia opusa directiei obisnuite a unei maree. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*contramaree
Mare intindere de pamant; tinut, zona. Portiune, parte a corpului. Unitate administrativa si teritoriala in Romania, intre 1950 si 1968, cuprinzand mai multe raioane. [Pron. / < fr. , it. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*regiune
Mare intreprindere economica, care reuneste mai multe fabrici si uzine si in care produsele uneia dintre ele servesc celorlalte ca materie prima, semifabricata etc. = ansamblu de mai multe terenuri, sali de gimnastica etc., unde se practica diferite sporturi. [< rus. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*combinat
Mare magazin universal (cu autoservire); supermarket. [< + , dupa fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*supermagazin
Mare proprietar de pamant, care exploata munca taranilor iobagi. [Sil. ] /<lat. , fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*feudal
Mare proprietar funciar care isi da pamantul in arenda fermierilor. [< engl. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*landlord
Mare proprietate funciara privata; mosie de proportii; domeniu. /<lat. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*latifundiu
Maresal de curte in Franta medievala, care impartea dreptatea in numele regelui. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*senesal
maresal de curte in Franta medievala, care impartea dreptate in numele regelui. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*senesal
mare sarbatoare a persilor, instituita in anul 522 a. Chr., in amintirea masacrarii magilor de la Persepolis. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*magofonie
Mare sarbatoare a persilor, instituita in anul 522 i.e.n. in amintirea masacrarii magilor de la Persepolis. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mag, - ucidere].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*magofonie
Mare sarbatoare religioasa mozaica simbolizand reconcilierea dintre om si divinitate. (din ebr., fr., engl. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*yomkippur
Mare sarbatoare religioasa mozaica simbolizand |reconcilierea|reconcilia| dintre om si divinitate. [Pron. / < ebr., fr., engl. - ziua ispasirii].(by 6W6S7e15r15g9i9o)*yomkippur
Mare senior feudal care poseda o feuda de care depindeau alte feude, socotite ca vasale. // Care nu depinde de nimeni, care exercita o autoritate asupra altui stat (vasal), amestecandu-se in treburile lui interne. [Cf. fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*suzeran
Maretie, stralucire a unui astru. Marime a unui cutremur de pamant. [Cf. lat. , fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*magnitudine
Maret, solemn, impunator. Cu maretie, in mod grandios. // Categorie estetica prin care este desemnat stilul solemn, grav, grandios si impunator. [Pron. , var. adj. / cf. fr. , it. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*maiestuos
Mare unitate militara care are mai multe regimente de arme diferite sau mai multe nave de razboi. Comandamentul unei asemenea unitati militare. Categorie de calificare a echipelor sportive. [Gen. / < rus. , cf. fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*divizie
Mare unitate navala de razboi, care este comandata de un viceamiral. Mare unitate militara de aviatie, comandata de un general. [< fr. , cf. it, - grup de patru corabii].(by 10W3S3e4r12g12i6o)*escadra
Marfa care putea fi imbarcata de oamenii echipajului sau de pasagerii unei nave, fara plata taxelor de transport. Marfa de calitate inferioara. [< fr. cf. sp. ].(by 3W3S11e12r12g5i14o)*pacotila
Marfa, obiecte furnizate. Obiecte marunte de birou, rechizite. Material accesoriu folosit in croitorie (ata, captuseala, nasturi etc.) [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*furnitura
(mar.) fenomen de rezonanta intre oscilatia navei si cea a valurilor, care se manifesta printr-un impact puternic intre fundul acesteia si apa. (< engl. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*sleming
(mar.) franghie care sustine o verga, un ghiu sau un tangon. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*balansina
Marghiol,-oala, marghioli,-oale, adj. (Reg.) Destept, istet; p.ext. smecher, siret - Ngr. mar(g)iolos.(by 13W6S6e7r15g15i9o)*marghiol
Margine a epidermei care inconjura unghia. [< fr. cf. gr. - in jur, - unghie].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*perionychium
Margine (a unei paduri). Fasie ingusta de stofa aplicata ca garnitura la cusaturile unui vesmant. [Pron. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*liziera
Margine a unui vechi crater, de forma circulara, care inconjura noul con. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*soma
Margine; bord. Spatiu alb la marginea unei pagini. Spatiu sau timp liber, care poate fi folosit ca rezerva; rezerva. Diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare al unei marfi, evaluata in procente; valoarea maxima sau minima pe care o atinge un pret inainte de incheierea unei tranzactii comerciale. [< fr. ].(by 5W13S13e13r7g7i15o)*marja
Margine de forma unei suprafete plane inguste, construita in afara la o soba sau la o fereastra. /<ucr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*prichici
Margine, muchie, dunga. Parte a copertei care depaseste dimensiunile filelor unei carti legate, ale unui registru etc. [Pl. / < germ. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*cant
Margine taiata oblic (la oglinzi, pietre pretioase etc.). [Pl. / < fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*bizou
margini abrupte ale unor strare sedimentare usor inclinate (ex: Coasta Iasilor)(by 3W3S11e11r5g5i13o)*margini
2 marginit, natang, natarau, nauc, neghiob, netot, obtuz, prost, redus, tamp, tont(by 8W2S2e10r10g4i4o)*inteligent
(mar.) grinda longitudinala alipita de chila, pe care o dubleaza la partea superioara. (< it. )(by 13W13S7e7r15g15i9o)*contrachila
[MARIACI] (in Mexic) muzician ambulant care se produce la festivitati, la nunti etc. (< sp. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*mariachi
(marime) ale carei valori sunt determinate numai prin unitatea de masura si printr-un numar real care nu depinde de vreun sistem de referinta. (< germ. , fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*scalar
marime a unui sistem optic centrat, inversul distantei focale. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*vergenta
Marime, cantitate (neprecizata) la care se ridica o cheltuiala, un credit etc. [Sil. ] /<fr., lat. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*cuantum
marime caracteristica a unui trunchi de con drept, diferenta dintre diametrul mare si cel mic, raportata la lungimea acestuia; (p. ext.) forma conica. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*conicitate
Marime caracteristica a unui trunchi de con drept, egala cu diferenta dintre diametrul mare si diametrul mic raportata la lungimea acestuia; forma conica. [Cf. fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*conicitate
marime caracteristica circuitelor electrice de curent alternativ care contine elemente reactive. (< engl. , fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*reactanta
marime caracteristica dielectricilor, raportul dintre inductia electrica si intensitatea campului electric; constanta dielectrica. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*permitivitate
Marime caracteristica unui corp, exprimata prin catul dintre forta care se exercita asupra lui si acceleratia pe care o are acest corp. Corp solid, compact; bloc. Mare multime de oameni. = totalitatea claselor si paturilor sociale dintr-o anumita etapa istorica ale caror interese concorda cu cerintele dezvoltarii societatii. Cantitate mare. [Cf. fr. , it., lat. ].(by 10W11S4e4r13g13i13o)*masa
marime care caracterizeaza calitatea reproducerii contururilor intr-o imagine de televiziune. (< contura + -anta)(by 10W11S4e4r12g13i6o)*conturanta
marime care caracterizeaza un material din punctul de vedere al conductiei caldurii. (< engl. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*difuzivitate
Marime care caracterizeaza un material din punctul de vedere al conductiei caldurii.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*marime
Marime care defineste capacitatea de conductibilitate electrica a unui corp sau a unui circuit. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*conductanta
Marime care indica gradul de elasticitate al unui sistem mecanic. = variatie a volumului pulmonar, datorita schimbarii de presiune. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*complianta
Marime care intra de un numar exact de ori intr-o marime mai mare. Fiecare dintre subdiviziunile unitatilor in sistemul de masuri si greutati. [Dupa fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*submultiplu
Marime care poate capata diferite valori numerice. variabila a carei valoare se poate schimba indiferent de valorile altei marimi. /<lat. fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*variabila
Marime care se cuprinde de un numar intreg de ori in alta marime de aceeasi natura. [Sil. ] /(by 2W10S10e3r4g12i12o)*submultiplu
Marime cu valoare invariabila, neschimbata. Marime care caracterizeaza un fenomen, un material, un aparat etc. Element al limbajului formalizat, reprezentand un nume socotit fix pentru acelasi denotat. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*constanta
Marime de calcul, egala cu raportul dintre valoarea efectiva a tensiunii electrice alternative aplicate la bornele unui circuit electric fara rezistenta electrica si valoarea efectiva a intensitatii curentului electric pe care il stabileste in circuit. Bobina electrica a carei reactanta (1) este sensibila. [< fr. , engl. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*reactanta
marime de calcul pentru operatii matematice avand ca baza spinul. (< engl., fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*spinor
Marime de calcul pentru operatii matematice avand ca baza spinul. [< engl., fr. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*spinor
Marime definita prin capacitatea de conductibilitate electrica a unui corp sau circuit, egala cu inversul rezistentei electrice. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*conductanta
marime definita prin capacitatea de conductibilitate electrica a unui corp sau circuit, inversul rezistentei. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*conductanta
Marime de stare pe care o capata corpurile dupa ce au fost frecate unul de altul si apoi separate; sarcina electrica. Totalitatea fenomenelor produse de repausul si de miscarea unei particule numite electron. Ramura a fizicii care studiaza fenomenele electrice. [Cf. fr. < lat. , gr. - ambra galbena, la care s-a observat prima data fenomenul de catre Thales].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*electricitate
Marime egala cu inversul distantei focale a unui sistem optic central. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*vergenta
marime egala cu raportul dintre fluxul de lumina emis de un izvor luminos si aria emitatoare a acestuia; emitanta. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*radianta
Marime egala cu raportul dintre fluxul de lumina emis de un izvor luminos si suprafata emitatoare a acelui izvor. [Pron. / cf. fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*radianta
marime egala cu raportul dintre fluxul magnetic care strabate un circuit si intensitatea curentului care il produce; inductivitate. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*inductanta
Marime egala cu raportul dintre fluxul magnetic stabilit printr-un circuit de curentul care trece prin el sau printr-un alt circuit si intensitatea curentului respectiv. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*inductanta
Marime egala cu raportul dintre inductia electrica si intensitatea campului electric dintr-un mediu izotrop. [Cf. fr. it. ]. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*permitivitate
marime egala cu raportul dintre tensiunea magnetica de-a lungul unui circuit si fluxul magnetic care il strabate; inversul permeantei. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*reluctanta
Marime egala cu suma algebrica a curentilor electrici de conductie din conductoarele care imbratiseaza o curba inchisa. [Gen. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*solenatie
marime egala cu volumul moleculelor unui gaz, mult mai mica decat volumul real al acestuia. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*covolum
marime fizica ce caracterizeaza sticlele optice din punctul de vedere al dispersiei luminii. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*constringenta
Marime fizica ce caracterizeaza sticlele optice din punctul de vedere al dispersiei luminii. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*constringenta
marime fizica, suma algebrica a curentilor electrici de conductie din conductoarele care imbratiseaza o curba inchisa. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*solenatie
Marime fotometrica egala cu raportul dintre fluxul luminos emis de suprafata unui corp si aria acestei suprafete; emananta. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g2i3o)*radianta
Marime fotometrica egala cu raportul dintre intensitatea luminii radiate difuz de un corp si intensitatea luminii care cade pe acel corp. [< fr. , cf. lat. - albeata].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*albedo
marime fotometrica, raportul dintre energia luminoasa radiata de un corp si cea primita. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*albedo
Marime fundamentala in teoria informatiei, raportata la un element al mesajului transmis. [G.-D. ] /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i11o)*entropie
marime inversa impedantei unui circuit electric de curent alternativ. (< fr., engl. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*admitanta
Marime magnetica egala cu raportul dintre fluxul magnetic ce strabate un circuit si tensiunea magnetica din lungul acestui circuit. [sil. ] /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*permeanta
marime magnetica, raportul dintre fluxul magnetic si tensiunea magnetica din lungul circuitului. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*permeanta
Marime matematica sau fizica definita printr-o valoare numerica, o directie si un sens, reprezentata grafic printr-un segment de dreapta. // = segment de dreapta care porneste dintr-un sistem de coordonate polare catre un punct. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "linie de forta", "(referitor la) vector". [Acc. si / < fr. , cf. lat. ].(by 1W10S10e3r4g4i12o)*vector
Marime menita sa restabileasca un echilibru sau sa neutralizeze o forta. /(by 14W14S7e8r1g1i10o)*contrapondere
Marime prin care se caracterizeaza starea de magnetizare a unui corp. /<fr. (by 4W5S5e13r14g7i7o)*magnetizatie
Marime (sau relatie, proportie etc.) care nu se schimba in urma aplicarii unei transformari. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*invariant
Marime termodinamica de stare care reflecta ireversibilitatea proceselor fizice macroscopice. Cantitatea de informatie raportata la un element al mesajului transmis. Stare prin care toate simbolurile unei secvente comunicate au o probabilitate egala de a fi transmise potrivit teoriei informatiei. = stare de dezordine, de repartizare intamplatoare a elementelor din care ia nastere opera de arta prin interventia creatoare a artistului. [Gen. / < fr. , gr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*entropie
marime termodinamica exprimata prin energia interna a unei substante si produsul dintre presiune si volum. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*entalpie
Marime termodinamica, exprimata prin energia interna a unei substante si produsul dintre presiune si volum. [Gen. / < fr. , gr. - inauntru, - incalzire].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*entalpie
marime vectoriala care caracte-rizeaza starea de polarizare magnetica a corpurilor; intensitate de magnetizare. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*magnetizatie
Marinar care are in primire cambuza. Chelner de vapor. [Pron. / < fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*cambuzier
Marinar care face serviciul in gabia unei nave. // Vela patrata, a doua de jos, la o nava cu panze. [Pron. / < it. , cf. fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*gabier
Marinar care face serviciul la manevra si pe puntea unei nave. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*matelot
Marinar insarcinat cu supravegherea si tinerea carmei unei nave si cu transmiterea semnalelor de pe bord. [Pron. / < fr. , it. ].(by 4W4S5e13r13g7i7o)*timonier
(mar.) inel despicat de metal, de lemn sau de franghie, pentru a prinde, a dirija un obiect sau o manevra in directia carmei. (< it. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*canistrela
(mar.) inel metalic pe care se infasoara capatul unei parame, care apoi se matiseaza. (< it. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*rodanta
Marinimie; darnicie; dezinteresare. Noblete sufleteasca. [Cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*generozitate
Marinimos, darnic; dezinteresat. Cu idei si sentimente alese. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*generos
marinimos, darnic; rodnic, fertil; dezinteresat. insufletit de idei sau de sentimente alese, nobile. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g4i13o)*generos
Marioneta, papusa trasa de sfori. Om de paie. [< fr. , cf. it. - papusa].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*fantosa
Marire a dimensiunilor unui corp (sub actiunea caldurii); dilatare. = crestere a unitatii de lungime, de suprafata sau de volum a unui corp, raportata la 1(by 1W9S9e2r3g11i11o)*dilatatie
marire a ficatului cauzata de o boala, de un efort deosebit al inimii etc. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*megalhepatie
Marire a ficatului, cauzata de o boala, de un efort deosebit al inimii etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - ficat].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*megalhepatie
Marire aparenta a dimensiunilor unui obiect cu ajutorul unor instrumente optice. /<fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*grosisment
Marirea plasticitatii unui material (cu ajutorul plastifiantilor sau prin incalzire). (by 8W9S2e2r11g11i4o)*plastifiere
marirea potentialului voltajului unui curent electric. (dupa fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*supravoltaj
Marire a potentialului voltajului unui curent electric. [< + , dupa fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*supravoltaj
marire a sensibilitatii unor sisteme deformabile fata de actiunile deformante, micsorandu-le stabilitatea. (dupa fr. )(by 14W7S8e1r1g2i10o)*astatizare
Marire a splinei in anumite boli; splenomegalie. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i4o)*megalosplenie
Marire a virulentei unui microorganism latent sub influenta unor agenti chimici, fizici sau de origine bacteriana. Proprietate a unor microbi sau virusi de a nu se putea dezvolta decat in organisme vii. [< fr. , cf. gr. - viata, - a intoarce].(by 13W14S14e7r8g1i1o)*biotropism
marire a virulentei unui microorganism latent sub influenta unor agenti chimici, fizici sau de origine bacteriana. proprietate a unor microbi sau virusuri de a nu se putea dezvolta decat in organisme vii. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*biotropism
Marire a vitezei de catre un concurent la o competitie sportiva de fond, de inot etc. (in ultima faza a parcursului). Categorie de probe sportive pe distanta scurta, caracterizata prin viteza foarte mare. [< engl., fr. ].(by 10W10S10e4r4g12i13o)*sprint
marire a vitezei de catre un concurent la o competitie sportiva de fond, de inot etc. (in ultima faza a parcursului). categorie de probe sportive pe distanta scurta, prin viteza foarte mare. (< fr., engl. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sprint
Marire a volumului inimii. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - inima, - mare].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*cardiomegalie
Marire, crestere anormala a unui organ sau a unui tesut. [Gen. / < fr. , cf. gr. - peste, - hrana].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*hipertrofie
Marire de volum a encefalului; megacefalie; macroencefalie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - creier].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*megalencefalie
Marire de volum a limbii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - limba]. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*macroglosie
Marire exagerata a orificiului bucal. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - gura].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*macrostomie
(mar.) lemn de forma cilindrica sau teava metalica lunga cu care se mentine o nava la o anumita distanta de tarm. (dupa it. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*scondru
(mar.) macara avand una din fete rabatabile sau prevazute cu o deschizatura prin care se introduce parama pe scripete. (< it. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*pastica
(mar.) manevra curenta care serveste la aducerea de-a lungul vergei a grandeei de cadere. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*contrabulina
(mar.) manevra curenta pentru tras "in vant" (catre prora) grandeele de cadere a velelor patrate. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*bulina
(mar.) mecanism folosit la filarea si virarea paramelor de sarma. (< germ. , engl. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*niper
marmelada cu o consistenta mai slaba, in care fructele raman aproape intregi. (< engl. )(by 9W10S10e3r4g12i12o)*gem
Marmelada cu o consistenta mai slaba in care fructele raman aproape intregi. [< engl. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*gem
(mar.) metoda de navigatie costiera cu ajutorul aparatelor electrice de navigatie. (< fr. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*electronavigatie
(mar.) mod de legare a unei nave la tarm sau de o geamandura, astfel incat deslegarea sa se poata face fara a cobori de pe punte. (< engl. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*dublin
Marmura alba continand straturi de mica alba sau de alte minerale. Motiv decorativ compus din flori, frunze si fructe, imprumutat de la portelanurile japoneze. [< it. , cf. gr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*cipolin
(mar.) panza groasa, impermeabila, servind la protejarea puntii, a marfii etc. sau la acoperirea pe dinafara a sparturilor mici produse in bordajul navei. (< fr. , it. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*paiet
(mar.) parama care serveste la fixarea si intarirea catargelor de bordurile navei. (< it. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*sart
(mar.) parama care sustine catargul in borduri si spre pupa. (dupa it. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*pataratina
(mar.) parama cu ajutorul careia se manevreaza sau se fizeaza o biga in planul orizontal. (< engl. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*gai
(mar.) parama cu care se leaga partea superioara a catargului de prora. (< it. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*strai
(mar.) parama dispusa intr-un anume mod, servind a manevra butoaiele pe punte, prin rostogolire. (< engl. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*parabucla
(mar.) parama, lant, care, prin intermediul echei, transmite miscarea timonei la carma. (< it. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*trota
(mar.) parama sau lant cu care se ridica ori se coboara de la bord baloturi, barci etc. (< engl. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*sapan
(mar.) pavilion (2) asemanator unui ghidon, al unui comandant de escadra. (< fr. )(by 7W8S8e1r1g10i10o)*corneta
(mar.) pavilion national de dimensiuni mici, care se arboreaza de navele de lupta si de unele nave comerciale la prora in timpul cat sunt acostate. (< engl. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*geac
(mar.) platforma orizontala mica fixata deasupra arborelui gabier, servind la fixarea sarturilor arboretilor. (dupa it. )(by 12W13S13e6r6g15i15o)*cruceta
(mar.) portiune a puntii principale in pupa arborelui mare. (< semi punte)(by 9W10S10e3r3g12i12o)*semipunte
(mar.) prelata de panza care se intinde deasupra puntii pentru a o apara de ploaie sau de soare. (< it. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*tenda
(mar.) punte continua (fara tambuchiuri) inapoia centrului navei, deasupra puntii principale. (< fr., engl. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*spardec
(mar.) punte deasupra puntii principale, la prora, care se intinde dintr-un bord in altul si in interiorul careia sunt amenajate magazii si, uneori, locuinte pentru echipaj. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*teuga
(mar.) punte situata sub puntea superioara; (p. ext.) spatiul dintre punti. (dupa fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*intrepunte
(mar.) referitor la vele. o centru (sau punct) ~ = centrul teoretic al suprafetelor totale ale velelor; centrul de presiune al vantului pe suprafata velaturii. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*velic
(mar.) rostogolire violenta a valurilor spre tarm cand acestea se lovesc de un obstacol. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*resac
Mars al unei armate facut in sens contrar celui in care s-a mers la inceput. [Cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*contramars
(mar.) sistem de navigatie in care pozitia navei este determinata cu ajutorul undelor hidroacustice. (< engl. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*sofar
Mars sau manevra executata de o unitate militara, cand isi schimba directia sau frontul. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*contramars
marsupial arboricol nocturn din Australia si Noua Guinee, cu miscari lente, care se hraneste cu frunze, lastari tineri si fructe.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*vangal
Marsupial catarator din Australia, care isi face cuibul in scorburile copacilor. [Pron. , / scris si / < fr. ]. (by 1W1S9e10r3g3i3o)*dasiur
Martor carstic sub forma de bloc izolat, ramas din masa calcarului. [Cf. germ. , fr., engl. ]. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*hum
martor carstic sub forma de bloc izolat, ramas din masa calcarului. (< germ. )(by 3W4S12e12r6g6i6o)*hum
Marturie, dovada. Act, document care certifica ceva. [< lat. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*testimoniu
Marturie verbala de participare la durerea unei persoane careia i-a murit cineva apropiat. [Sil. ] /<fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*condoleante
Marturisire, destainuire a unor ganduri, a unor fapte sau a unor sentimente intime. Scriere literara care cuprinde marturisirea unor ganduri si sentimente legate de viata intima a autorului. Religie, credinta religioasa, cult. [Var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*confesiune
(mar.) unitate de masura pentru lungimi, la masurarea adancimilor, a paramelor si a lanturilor de ancora, egala cu 1,85^2 m. (< engl. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*fathom
(mar.) vela latina invergata pe un strai al arborelui mare sau al artimonului. (dupa it. )(by 5W14S14e7r8g8i1o)*velastrai
(mar.) vela mica de marimea a treia; portiunea dintr-o vela care poate fi stransa prin infasurare. (< it. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*tertarola
-, marxisti, -ste, s.m. si f., adj. S.m. si f. |Adept|Adept| al marxismului. Adj. Care apartine marxismului, privitor la marxism.- Din fr. , rus.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*marxist
Masa bogata oferita cu ocazia unei zile festive; masa de sarba-toare. /<fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*regal
masa calcaroasa din schelete de polipi^1 (1). scheletul calcaros al madreporilor. (< fr. )(by 3W3S11e12r12g5i6o)*polipier
Masa care se serveste seara tarziu (mai ales dupa o reprezentatie); cina tarzie. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*supeu
Masa carnoasa si spongioasa care inveleste fatul si prin care acesta primeste hrana in perioada de gestatie. Parte a ovarului pe care sunt dispuse ovulele. [< lat., fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*placenta
Masa |cazeoasa|cazeos| compacta, cu aspect tumoral, care se formeaza intr-un parenchim pulmonar. [Pl. / < fr. ].(by 1W2S2e10r11g4i4o)*tuberculom
Masa centrala a citoplasmei. [< fr. , cf. gr. - inauntru, - formatie].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*endoplasma
masa cititorilor de science-fiction activi, care pastreaza contactul prin intermediul fanzinelor si al intalnirilor.(by 12W5S5e14r14g7i7o)*fandem
Masa citoplasmatica din jurul nucleului. [Pron. / < fr. cf. gr. - imprejurul, - nucleu]. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*pericarion
Masa compacta si continua de roci eruptive sau de substante minerale, existenta in crapaturile scoartei terestre; vana. /<fr. (by 12W13S6e6r6g15i15o)*filon
Masa comuna la primii crestini. Masa prieteneasca. [Cf. fr., lat., gr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*agapa
Masa constand dintr-un amestec de must, ciorchine si resturi de boabe, obtinuta prin zdrobire sau presare. /+ suf. $...eala$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*mustuiala
masacru impotriva unui grup minoritar, national sau rasial, organizat de elemente ultranationaliste, sovine. (< rus. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*pogrom
Masacru indreptat impotriva unui grup national minoritar. [< rus. , cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*pogrom
masa cu aparenta tumorala, formata prin retentia sangelui menstrual in cavitatea uterina. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*hematometru
Masa cu suprafata inclinata, pe care se poate scrie, citi etc. Cutie cu capac inclinat, care se asaza pe o catedra, pe o masa etc. spre a fi folosita la scris si citit. Suport pentru note de care se servesc muzicantii. [< fr. , cf. lat. - estrada].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pupitru
Masa de minerale (inutilizabile) ce constituie un amestec impreuna cu minereul util dintr-un zacamant. /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*ganga
masa de pranz; pranz; timpul cand se ia aceasta masa. o micul ~ = gustare de dimineata. (< dejuna)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*dejun
Masa de pranz, pranzul; timpul cand se ia aceasta masa. = gustarea de dimineata. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*dejun
Masa de roca eruptiva avand forma unei ciuperci, care a strapuns stratele de deasupra intre care s-a intercalat, obligand orizonturile superioare sa se inalte. [< fr. , cf. gr. - cavitate, - piatra].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*lacolit
Masa de substanta activa din unitatea de volum de solutie, masurata in grame pe milimetru. Titlu (6). Numar care indica finetea firului de matase si a fibrelor sintetice. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*titru
Masa de substanta (in grame) dizolvata intr-un mililitru de solutie. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*titru
Masa de zapada care se rostogoleste de pe un munte ducand cu sine tot ce intalneste in cale; avalansa. /<germ. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*lavina
Masa de zapada persistenta de pe muntii inalti pe cale de a se transforma in gheata, dand nastere unui ghetar; firn. [< fr. , cf. lat. - zapada]. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*neveu
masa de zapada persistenta de pe muntii inalti, pe cale de a se transforma in gheata, dand nastere unui ghetar; firn. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*neveu
Masa din mijlocul altarului pe care se tin obiectele necesare slujbei. /<sl. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*pristol
masa festiva in cinstea unei persoane, a unui eveniment. (< fr. , it. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*banchet
masa fibrocazeoasa tuberculoasa compacta, cu aspect tumoral, care se formeaza intr-un parenchim pulmonar. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*tuberculom
Masa formata din graunte de polen aglomerate, ca la orhidee. [Gen. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*polinie
Masa gelatinoasa care se afla intre ectoderm si endoderm. [Pron. / < fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*mezoglee
masa gelatinoasa intre peretele extern si cel intern al corpului celenteratelor (meduze, hidre etc.). (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*mezoglee
Masa, greutate a unui corp exprimata in tone. Capacitatea unei nave, exprimata in tone-registru. Greutatea maxima a incarcaturii pe care o poate transporta un vehicul (vagon, autocamion). [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*tonaj
masaj cu aplicare concomitenta a unei proceduri termice. (< engl. )(by 10W10S4e4r12g13i13o)*termomasaj
Masa lichida din interiorul Pamantului prin intarirea careia se formeaza rocile eruptive. Masa gelatinoasa rezultata din necrozarea sau topirea unor tesuturi. [< fr. , cf. gr. - pasta].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*magma
Masa mare, banchet. Mare placere, dar placut. Placere deosebita, incantare. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*regal
Masa mare de scris, cu sertare (in care se tin hartii, documente etc.). Camera, sala, incapere in care se afla una sau mai multe mese de scris, la care lucreaza persoanele respective; mobilier pentru o astfel de camera. Institutie, serviciu public unde lucreaza functionari, specialisti etc.; functionarii unei astfel de institutii. Organul executiv si conducator al muncii unei organizatii politice, de masa, obstesti, stiintifice, internationale, al unui organ administrativ. Grup de membri ai unei adunari insarcinat sa conduca adunarea respectiva. Reunirea presedintelui, a vicepresedintilor si a secretarilor unei adunari legiuitoare. [Var. s.n. / < fr. , cf. rus. ]. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*birou
Masa minerala constand din ramasite provenite din dezagregarea rocilor, caracterizata prin lipsa stratificatiei si prin nesortarea componentilor. /<fr. (by 6W14S15e8r8g9i2o)*eluviu
Masa minerala incandescenta, fluida sau vascoasa, aflata in interiorul scoartei terestre, care, iesind la suprafata si solidificandu-se, formeaza rocile eruptive. /<fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*magma
Masa minerala lichida, incandescenta, aruncata la suprafata de un vulcan. /<fr. , it. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*lava
Masa minerala lichida incandescenta, azvarlita pe pamant din craterul unui vulcan in timpul unei eruptii. [Cf. fr. , it. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*lava
Masa, petrecere (in aer liber) cu contributia tuturor participantilor. [< engl. , cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*picnic
Masa plasmatica cu mai multe nuclee care nu are ca invelis decat o membrana albuminoida. Hematozoar al paludismului. [Pron. , var. s.f. / < fr., lat. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*plasmodiu
Masa plastica asemanatoare ivoriului, obtinuta prin tratarea cazeinei cu formol, care se intrebuinteaza ca izolant in electrotehnica, la fabricarea de nasturi, de piepteni etc. [< fr. , cf. gr. - lapte, - piatra].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*galalit
Masa plastica avand proprietatea de a se inmuia prin incalzire. [Cf. fr. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*termoplast
masa plastica avand proprietatea de a se inmuia prin incalzire. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*termoplast
Masa plastica cu mare rezistenta mecanica, avand multiple intrebuintari in industrie si la fabricarea obiectelor de larg consum. [Nume comercial].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*vinilin
masa plastica cu mare rezistenta mecanica, sub forma de foi, din policlorura de vinil. (< vinil + -in)(by 13W13S7e7r15g1i9o)*vinilin
Masa plastica dura, cornoasa, obtinuta din cazeina si folosita la fabricarea unor obiecte uzuale (nasturi, piepteni, stilouri etc.), cat si a unor piese tehnice (in special a izolantilor electrici). /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*galalit
masa plastica foarte rezistenta, obtinuta prin polimerizarea vinilului. (< fr. )(by 14W14S14e8r8g1i2o)*polivinil
Masa plastica folosita la fabricarea nasturilor, cataramelor si a altor obiecte de galanterie. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*carbolit
Masa plastica intrebuintata ca fibra textila, in placi, ca imitatie de piele etc. [Pron. , scris si / < engl. , cf. fr. - nume comercial].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*nailon
Masa plastica obtinuta din rasina sintetica, utilizata la confectionarea obiectelor electrotehnice sau de uz casnic. [G.-D. ] /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*bachelita
Masa plastica obtinuta prin chimizarea produselor petroliere si a gazelor de sonda si de cracare, utilizata in industria de ambalaje si a obiectelor de uz casnic. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*polietilena
masa plastica obtinuta prin policondensarea unor (amino) acizi, prin polimerizarea lactamelor etc., la fabricarea unor fibre sintetice. (< fr. )(by 7W8S1e1r2g10i10o)*poliamida
masa plastica solida, rezistenta, obtinuta prin polimerizarea stirenului. (< fr. , engl. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*polistiren
masa plastica usoara si rezistenta, prin polimerizarea catalitica a propilenei; polipropena. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*polipropilena
Masa protoplasmatica care formeaza nucleul celulei infuzorilor. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*endoplasta
masa protoplasmatica vie din nucleul celular; nucleoplasma. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*carioplasma
Masa pulverulenta reziduala, rezultata din arderea completa a unui corp (organic). pulbere fina aruncata de un vulcan in eruptie. a distruge complet (prin ardere). a fi foarte sarac. a-i lua tot ce are. a-si recunoaste vina. [G.-D. ] /<lat. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*cenusa
masa rece in aer liber (la iarba verde) cu contributia tuturor participantilor. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*picnic
Masa (sau platforma) special amenajata intr-un atelier pentru efectuarea unor lucrari ce tin de exercitarea profesiilor manuale. /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*banc
Masa solemna fastuoasa, care reuneste mai multe persoane, invitate cu ocazia unui eveniment. /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*banchet
Masa speciala, ridicata de obicei pe o estrada, de unde profesorul explica lectia. = a vorbi savant, afectat. Tron arhieresc, din piatra sau din lemn, instalat in biserica principala a unei eparhii. post in invatamant, functie de profesor. Unitate de baza in invatamantul superior, in cadrul careia se desfasoara activitatea didactica, metodica si de cercetare stiintifica la o disciplina. Profesorat, invatamant. [< lat. - jet, fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*catedra
Masca a lui Saturn sau a lui Bachus, care era suspendata in case pentru a indeparta relele. [< lat. , fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*oscila
Masca folosita la filmarea combinata pentru a acoperi o parte din cadru. Caseta. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*caseu
Mascare, deghizare; ceata de oameni mascati. Inscenare, prefacatorie. [< fr. , cf. it. ].(by 10W4S13e13r6g7i15o)*mascarada
Mascul al pisicii; motan; pisoi; cotosman. a avea privirea vicleana. a nu se ocupa cu nimic serios; a hoinari. [Sil. ] / + suf.$ ...oi$(by 15W8S8e1r2g10i10o)*cotoi
Masele sarace ale cetatenilor liberi lipsiti de mijloace de productie din Roma antica. Clasa muncitorilor salariati, a proletarilor, una dintre clasele fundamentale ale societatii capitaliste. [Pron. / cf. fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*proletariat
Mase plastice obtinute prin policondensarea aminoacizilor. [Sg. / < fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*poliamide
Mase plastice pe baza de fenol. [Sg. (in DEX ?98 s.f.). / < fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*fenoplaste
Masina agri-cola care curata semintele cerealelor de impuritati cu ajutorul ventilatoarelor sau prin cernere; trior. /a + suf. $...oare$(by 14W8S8e1r1g10i10o)*vanturatoare
Masina agricola care curata semintele de cereale de impuritati cu ajutorul ventilatoarelor sau prin cernere; vanturatoare. [Sil. ] /<fr. germ. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*trior
Masina agricola cu discuri metalice ascutite, folosita pentru afanarea solului. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*discuitor
masina agricola cu discuri metalice, pentru afanarea solului. (< disc/ui/ + -tor)(by 4W12S12e5r6g14i14o)*discuitor
masina agricola cu mai multe discuri metalice ascutite. (< poli disc)(by 2W3S11e11r5g5i13o)*polidisc
Masina agricola cu motor care pregateste pamantul pentru cultura. [< + ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*motofreza
Masina agricola folosita la intinderea gunoiului, a ingrasamintelor etc. Aspersor. [Cf. it. ].(by 8W8S1e2r10g10i11o)*dispersor
Masina agricola folosita pentru distrugerea buruienilor, precum si pentru afanarea si nivelarea solului. /<fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*cultivator
Masina agricola folosita pentru distrugerea buruienilor si afanarea solului. /<fr. lat. ...(by 4W13S13e6r6g15i15o)*extirpator
Masina agricola pentru cositul plantelor erbacee. [G.-D. ] /+ suf. $...toare$(by 13W13S6e6r7g15i15o)*cositoare
Masina agricola pentru cultivat; cultivator. [G.-D. ] /+ suf. $...toare$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*prasitoare
masina agricola pentru desfacerea boabelor din spice, pastai, porumbi etc. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*batoza
Masina agricola pentru faramitarea si afanarea pamantului arat. // Persoana care se ocupa cu cultura pamantului, a plantelor etc. [Cf. fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cultivator
Masina agricola pentru plantarea rasadurilor sau a puietilor. /+ suf. $...toare$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*plantatoare
Masina agricola pentru secerat. masina care secera si leaga in snopi. / + suf. $...atoare$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*seceratoare
Masina agricola pentru treieratul cerealelor; batoza. /suf.$ ...toare$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*treieratoare
Masina agricola pentru treieratul cerealelor; treieratoare. [G.-D. ] /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*batoza
Masina agricola prevazuta cu un cilindru care, prin rotire, separa semintele de anumite impuritati. Aparat folosit pentru separarea, dupa dimensiuni, a materialelor granulare. [Pron. / < fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*trior
Masina autopropulsata folosita la saparea si incarcarea solului, a zacamintelor minerale etc. /<fr. (by 1W10S10e10r3g12i12o)*excavator
Masina care executa desfacerea boabelor din spice, din pastai sau capsule etc. [< fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*batoza
Masina care incarca/descarca automat si transporta la distante scurte diferite materiale. /(by 2W10S10e4r4g4i13o)*autoincarcator
Masina care indeparteaza cojile de pe lemnele rotunde. / + suf. $...toare$(by 3W3S11e12r5g5i13o)*cojitoare
= masina care intensifica efectul |mercerizarii|merceriza| firelor, marind luciul. [< germ. , cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sevilat
Masina care serveste la raspandirea si la asternerea materialelor necesare constructiilor rutiere. / + suf. ...(by 9W3S3e11r12g5i5o)*raspanditor
Masina care transforma o forma oarecare de energie in energie mecanica pentru actionarea altei masini, a unui vehicul etc. Motocicleta. Ceea ce misca ceva, ceea ce porneste o actiune; imbold, stimulent. [< fr. , cf. germ. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*motor
Masina complexa care indeplineste intr-un proces tehnologic mai multe operatii. masina care executa simultan mai multe lucrari agricole (secerat, treierat etc.). agregat care executa simultan taierea, spargerea si incarcarea minereurilor si rocilor. [G.-D. ] /<engl. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*combina
Masina compusa din cel putin doi cilindri care se rotesc in sens contrar, cu ajutorul careia metalele si aliajele sunt transformate in lame, in fire etc. Masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile. Masina cu care se faramiteaza anumite materiale pentru pregatirea pastei de argila, a nisipului de concasor etc. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*laminor
Masina cu capota demontabila, rigida, din metal sau plastic. [Pron. / < engl. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*hardtop
Masina cu care se ridica presiunea unui gaz. Masina rutiera, formata dintr-un cilindru masiv si greu, care serveste la nivelarea drumurilor. Instrument chirurgical cu care se face o compresiune (mai ales la un vas sanguin). // Care comprima. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*compresor
Masina cu mai multi cilindri metalici rotitori, prin care trece si este presat un material. Presa cu cilindru folosita in tipografie pentru imprimarea in relief, pe carton special, a matritelor de stereotipie. [< fr. ].(by 7W7S1e1r1g9i10o)*calandru
Masina cu motor cu aburi sau cu motor cu explozie, care se poate deplasa dintr-un loc in altul prin remorcare. /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*locomobila
Masina cu o cupa fixata la capatul unui brat lung si usor, folosita mai ales la sapatul pamantului sub nivelul terenului pe care se deplaseaza. V. [< engl., fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*draglina
masina de birou care permite reproducerea rapida a unui document intr-un mare numar de exemplare. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*duplicator
masina de cules, asemanatoare linotipului, la care pe matrite se afla floarea literei in relief, iar aparatul de turnat este inlocuit cu un dispozitiv de tiparire. (< germ. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*orotip
Masina de cules asemanatoare linotipului, la care pe matrite se afla floarea literei in relief, iar aparatul de turnat este inlocuit cu un dispozitiv de tiparire. [< germ. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*orotip
Masina de cules cu claviatura electrica, la care se executa, in acelasi timp cu culegerea de litere, si o proba dactilografiata. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*lumitip
masina de cules fotografic care permite culegerea de texte in caractere tipografice pe film. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*lumitip
masina de cules si de turnare in randuri a literelor de tipar. (< germ. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*tipograf
Masina de cules si de turnat, la care literele se culeg de la distanta (prin transmitere telegrafica). /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*intertip
Masina de cusut pentru asamblatul si tivitul tricotajelor, care produce un tighel din doua fire. Cusatura efectuata cu aceasta masina. [< engl., fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*overlock
Masina de destramat si curatit deseurile de bumbac de impuritati. [Pron. / < engl. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*wilow
masina de forta dintr-un stator si un rotor constituit din unul sau mai multe discuri cu palete ori cupe, montate pe un arbore, care transforma energia potentiala a unui fluid in energie mecanica, transmisa apoi arborelui rotorului. (< fr. )(by 11W11S12e5r5g14i14o)*turbina
Masina de forta montata pe roti, actionata cu aburi sau cu motor de benzina, care se poate deplasa prin remorcare si se foloseste la punerea in miscare a altor masini. [< fr. , cf. lat. - loc, - mobil].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*locomobila
Masina de gaurit (materiale dure), prevazuta cu un burghiu rotitor (actionat de un motor electric). [G.-D. ] /<germ. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*bormasina
Masina de gravat a formelor cilindrice pentru heliografie, bazata pe principiul gravarii fotoelectrice prin descompunere in elemente. [Cf. fr., engl. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*rotatron
masina de gravat a formelor cilindrice pentru heliografie, pe principiul gravarii fotoelectrice prin descompunerea in elemente. (< fr., engl. )(by 14W7S8e8r1g2i10o)*rotatron
Masina de imprimare a rezultatelor obtinute la un calculator electronic. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*imprimanta
Masina de imprimat folosita la multiplicarea publicatiilor de tiraj mic. /<engl. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*rotaprint
Masina de imprimat publi-catiile de mare tiraj, care functioneaza prin mare rotatie. /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*rotativ
Masina de lucru care indeplineste simultan mai multe operatii. Masina agricola care executa simultan atat lucrarile de secerat, cat si pe cele de treierat. Masina care executa in acelasi timp taierea si incarcarea carbunilor. [Pl. , var. s.f. / < engl. , rus. ].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*combina
masina de lucru complexa care efectueaza simultan mai multe operatii. = set de aparate (tuner, pick-up, casetofon, amplificator de putere) montate intr-un corp comun.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*combina
masina de lucru de mare capacitate pentru sapat si incarcat pamantul. (< fr. , rus. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*excavator
masina de modelat masa de caramel pentru dropsuri. (< drops + -iera)(by 7W7S1e1r9g10i3o)*dropsiera
Masina de modelat masa de caramel pentru obtinerea dropsurilor. [Pron. / < + ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*dropsiera
masina de nivelat pamantul si de scormonit piatra de pe sosele, cu o lama si o serie de scarificatoare. (< engl. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*greder
Masina de nivelat pamantul si de scormonit piatra de pe sosele, prevazuta cu o lama si o serie de scarificatoare. [< engl. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*greder
Masina de perforat, prin aschiere, metale etc. cu ajutorul unui burghiu. [< germ. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*bormasina
Masina de prelucrare a materialelor prin presare. Teasc. Masina de tiparit cu care se imprima texte, figuri etc. si care lucreaza prin apasarea hartiei de imprimat pe un zat acoperit cu cerneala tipografica. Totalitatea ziarelor, a revistelor, a publicatiilor periodice, considerate ca mijloc de informare a publicului. Profesiunea de gazetar; ziaristii. [< fr. , it. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*presa
Masina de prelucrare, prin aschiere, a suprafetelor metalice cu profil complex. /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*morteza
Masina de prelucrat deseurile de fire de lana cardata si de lana pieptanata. /<engl. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*garneta
Masina de razboi antica, folosita de romani pentru lansarea de sulite sau de bolovani.[< lat., it. ].(by 4W13S13e13r7g7i15o)*balista
masina de razboi antica, la romani, pentru lansarea de sulite sau de bolovani; balestra (1); (< lat. , fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*balista
Masina de razboi antica pentru aruncarea la distanta a pietrelor. Dispozitiv pentru lansarea avioanelor sau a planoarelor. Dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului in vederea parasutarii in caz de avarie. [< lat. , cf. fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i9o)*catapulta
Masina de razboi asemanatoare cu balista, folosita mai ales in evul mediu. [< fr. , it. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*bricola
masina de razboi care facilita apropierea de ziduri, protejand totodata de sageti, de pietre etc. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*muscula
Masina de razboi care facilita apropierea de ziduri, protejand totodata de sageti, de pietre etc. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*muscula
Masina de razboi in forma de paravan semicircular, folosita pentru a proteja pe asediatori in timpul atacului zidurilor unei cetati asediate. Panou de marmura sau de lemn care protejeaza altarul, corul sau prezbiteriul bisericilor catolice. Lada sau scrin pentru pastrarea lucrurilor pretioase. [Pron. / Cf. it. , lat. - perete de aparare].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*pluteu
Masina de razboi medievala cu care se aruncau bolovani. Tun de mare calibru cu care se aruncau bombe. [< fr. , cf. it. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*bombarda
Masina de razboi pentru aruncarea de bolovani, sulite, proiectile etc. asupra dusmanului; catapulta. /<lat. , fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*balista
masina de reprodus teste dactilografiate cu ajutorul unor matrite de hartie parafinata. (< fr. , n. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*roneo
Masina de scris cu doua feluri de caractere, care pot fl folosite simultan. /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*diplograf
Masina de scris cu doua mecanisme, care, functionand simultan, da scrieri diferite (cu doua feluri de caractere). [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*diplograf
masina de scris cu doua mecanisme, la care se efectueaza simultan doua scrieri cu caractere diferite. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*diplograf
Masina de sfaramat materiale dure, folosita in industriile extractive sau de prelucrare. [Cf. fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*concasor
Masina de tocat carne, folosita la fabricarea mezelurilor. /<engl., fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*cuter
Masina de tricotat, avand doua sisteme de ace cu limba. = tricot din urzeala cu legaturi caracteristice obtinut la aceasta masina. [< germ. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*rasel
Masina de tricotat cu doua randuri de ace pe un singur cilindru. Sistem de legatura sincrona intre aparatul de cinematografiat si dispozitivul de inregistrat sunetele pe film. [< fr., engl. , cf. germ. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*interlock
Masina de tricotat. Femeie care tricoteaza (manual sau mecanic). [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*tricoteza
Masina de turism cu o capacitate sporita de a transporta bagaje, cu 3 sau 5 usi (obligatoriu una in spate), bancheta din spate fiind rabatabila si putandu-se transforma intr-o platforma; station. [< germ. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*combi
masina de turnat randuri, asemanatoare cu linotipul, dar fara claviatura si magazie de matrite, la care se culeg titluri, lucrari de ornament etc. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ludlow
Masina de turnat randuri, asemanatoare cu linotipul, dar fara claviatura si magazie de matrite, la care se culeg titluri, lucrari de ornament etc. [< germ. - nume comercial].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ludlow
masina electrica amplificatoare de curent continuu, cu flux magnetic transversal. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*amplidina
Masina electrica care transforma curentul alternativ in continuu si invers. / + suf. $...toare$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*comutatoare
Masina electrica, de constructie speciala, care transforma curentul continuu in curent alternativ sau invers. [< , dupa fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*comutatoare
masina electrica de curent continuu, cu mai multe perechi de perii pe colector, servind ca generator, motor sau transformator. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*metadina
masina electrica de putere mica, pentru traducerea si transmiterea la distanta a deplasarilor sau a vitezelor unghiulare. (< fr., engl. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*selsin
Masina electrica de putere mica pentru traducerea si transmiterea la distanta a deplasarilor sau a vitezelor unghiulare. [< fr., engl. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*selsin
Masina electrica legata in serie cu o alta sursa de energie electrica, astfel incat tensiunile lor electrice sa se adune; survoltor. [Dupa fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*supravoltor
Masina electrica rotativa care genereaza curent continuu. [Pl. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*dinam
Masina electrica sincrona care converteste un curent continuu in curent alternativ sau invers; masina electrica care schimba frecventa unui curent alternativ. [< fr. , cf. engl. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*transvertor
masina electrica sincrona care converteste un curent continuu in curent alternativ si invers sau care schimba frecventa unui curent alternativ. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*tranvertor
Masina folosita in filatura de lana, la care filarea semitortului alterneaza cu infasurarea firului pe tevi. [< germ. , engl., fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i15o)*selfactor
Masina folosita in procesul de macinare a graului pentru sfaramarea solzisorilor de faina formati la trecerea prin macinatoare. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g15i8o)*detasor
Masina folosita la constructiile rutiere pentru executarea diferitelor operatii (distribuirea, batatorirea si nivelarea materialelor pe suprafata soselei). /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*finisor
Masina folosita la finisarea tesaturilor, pentru fierberea si vopsirea panzei etc. Depanatoare, masina de depanat. [Pron. , pl. / < germ. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*haspel
... Masina folosita la taiatul straturilor de carbune sau de minereu intr-o mina. /<fr. (by 11W11S5e5r5g14i14o)*haveza
Masina folosita pentru amestecarea si omogenizarea unor materiale. [Cf. fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*malaxor
Masina folosita pentru decorticarea boabelor unor plante (cerealiere, leguminoase sau oleaginoase). [Pl. / < + , cf. engl. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*decorticator
Masina folosita pentru distribuirea, batatorirea si nivelarea stratului de beton la executarea soselelor. [Dupa fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*finisor
Masina folosita pentru executarea lucrarilor de afanare. / + suf.$ ...tor $(by 11W4S5e13r13g6i7o)*afanator
Masina folosita pentru impregnarea tesaturilor cu solutii de apretare, de coloranti etc. [Pron. / < fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*foulard
Masina folosita pentru transformarea in granule a unui material dur. [Cf. fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*granulator
Masina hidraulica, folosita mai ales la irigatii, cu cupe montate pe un lant fara sfarsit care se umplu prin scufundare. [Pron. / < fr., sp. < ar. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*noria
masina in filatura de lana, la care filarea semitortului alterneaza cu infasurarea firului pe tevi. (< germ. , engl. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*selfactor
masina in industria moraritului pentru curatirea cerealelor de impuritati. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*tarar
masina in procesul de macinare a graului pentru sfaramarea solzisorilor de faina la trecerea prin macinatoare. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*detasor
masina la care se adapteaza freza^1 (1) si care o pune in miscare. (< germ. )(by 3W4S12e12r13g6i6o)*frezmasina
Masina la care se adapteaza freza^1 si care o pune in miscare. [< germ. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*frezmasina
Masina mare care sapa si incarca pamantul scos din sapatura. [Pron. , var. s.n. / cf. fr. , rus. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*excavator
Masina mica de campanie adaptata pentru misiuni de recunoastere si legatura pe orice teren, folosita intai de armata americana. [Pron. / < americ. < G. P. - prescurtare de la - de uz general].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*jeep
Masina mica de imprimare, la care cerneala se transmite mai intai pe o suprafata de cauciuc intermediara si apoi pe hartie. Sistem de imprimare monocroma cu ajutorul unei astfel de masini. [< engl. , cf. germ. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*rotaprint
Masina pentru combaterea daunatorilor si bolilor plantelor agricole prin fumegare. / + suf. ...(by 13W6S6e15r15g8i9o)*fumigator
masina pentru confectionarea obiectelor de tricotaj; tricoteza. /v. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*tricotat
Masina pentru culegerea si turnarea literelor in randuri intregi; linotip. [Sil. ] /<ngr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*tipograf
Masina pentru destramarea, curatarea si uniformizarea unui material textil. /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*carda
Masina pentru |fasonarea|fasona| garniturilor pe suprafata prajiturilor. Tasnitura, cantitate de lichid aruncata cu presiune. [< germ. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*sprit
Masina pentru fasonat suprafata unor piese lucrate. [< engl., fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*leping
Masina pentru filarea si infasurarea firului pe tevi. /<germ. engl. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*selfactor
Masina pentru indoit pachete de tabla in scopul laminarii acesteia in foi subtiri. Dispozitiv, circuit etc. care dubleaza o anumita marime. [Cf. fr. , engl. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*dublor
Masina pentru intinderea tortului, pentru rasucirea firului si infasurarea lui pe tevi. Inel de metal fixat de peretele unui chei si servind la |amararea|amara| navelor. Sosea sau strada circulara in jurul unui oras sau al unei parti a lui. [< germ. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*ring
Masina pentru macinarea materialelor semidure (ghips, sare etc.) sau fibroase (azbest, coji etc.). [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*dezintegrator
masina pentru numaratoarea automata a buletinelor de vot. (< engl. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*votometru
Masina pentru prelucrarea prin aschiere a metalelor, la care cutitul se deplaseaza in lungul piesei de prelucrat. [Cf. fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*morteza
Masina pentru prelucrarea prin aschiere a metalului sau a unor piese de lemn; masina de rabotat. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*raboteza
Masina pentru prelucrarea prin strecurare a fructelor crude. [Cf. it. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*pasatrice
masina pentru prelucrarea prin strecurare a fructelor crude. (< it. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*pasatrice
Masina pentru scoaterea stancilor din albia unui rau, de pe un teren. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*deroseza
masina pentru sfaramarea materialelor friabile. (< dezmembra -tor)(by 6W14S14e8r8g1i1o)*dezmembrator
Masina pentru spalat si netezit panglici de lana dupa laminare. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*liseza
Masina pentru taiatul straturilor de carbune sau de minereu; masina de havat. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*haveza
Masina pentru toarcerea fibrelor textile; masina de tors. /suf.$ ...toare$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*torcatoare
Masina pentru vopsit panza. Transformator pentru cuplarea circuitelor radioelectrice. [Scris si / < engl. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*jigher
Masina rutiera folosita pentru scarificarea soselelor. Masina echipata cu cutite-gheare care se foloseste pentru afanarea adanca a pamantului, in special a pasunilor si a fanetelor. Instrument chirurgical folosit pentru incizii superficiale in piele. [< fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*scarificator
Masina rutiera grea, de tipul excavatorului, folosita la saparea si la nivelarea pamantului sau la unele operatii de finisare. /<engl. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*greder
Masina rutiera pentru sapat, transportat si nivelat pamantul. /<engl. rus. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*screper
Masina rutiera pe senile, avand in fata o lama curbata de otel, folosita la nivelarea pamantului si la deszapezirea drumurilor. /<engl., fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*buldozer
Masina rutiera pe senile, folosita la saparea si nivelarea pamantului si la deszapezit. Presa orizontala de matritat si indoit (la cald). [Pl. / < engl., fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*buldozer
Masina rutiera remorcata de un tractor pe senile, folosita pentru sapat si transportat pamantul. Dispozitiv de transport, alcatuit dintr-o cutie de otel fara fund cu o lama cu gheare la partea inferioara, trasa printr-un cablu fara sfarsit peste o gramada de material. [Cf. rus. , engl. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*screper
Masina sau instalatie pentru inlaturarea corpurilor stra-ine dintr-un material (granular, pulverulent etc.). /+ suf. $...toare$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*curatitoare
Masina tipografica cu care se culeg si se toarna literele in randuri intregi. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*linotip
masina tipografica de cules si turnat literele in randuri intregi. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*linotip
masina tipografica de cules si turnat randuri, asemanatoare cu linotipul. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*linograf
Masina tipografica de cules si turnat randuri, asemanatoare cu linotipul. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*linograf
Masina tipografica de cules si turnat randuri intregi. [< fr. , cf. lat. - linie, gr. - caracter].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*linotip
masina tipografica de cules si turnat randuri, mai perfectionata decat linotipul. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*intertip
Masina tipografica de cules si turnat randuri, mai perfectionata decat linotipul. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*intertip
Masina-unealta cu ajutorul careia se prelucreaza, prin aschiere, suprafata pieselor de metal. /<fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*raboteza
masina-unealta, cu o piatra abraziva, pentru curatit, ascutit, lustruit etc. piese (metalice) prin frecare. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*polizor
Masina-unealta pentru prelucrarea prin aschiere a unor piese (de metal, de lemn etc.) in procesul unei miscari de rotatie. /<sl. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*strung
Masina-unealta prevazuta cu o piatra speciala, folosita pentru curatit, ascutit, lustruit etc. piese metalice prin frecare. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*polizor
Masina-unealta prevazuta cu piatra abraziva, folosita la prelucrarea pieselor metalice prin slefuire. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*polizor
Masina usoara de divertisment, cu roti mari, si carosata divers, buna pentru orice teren. [Pron. / < engl. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*buggy
masina usoara de divertisment, cu roti mari si carosat divers, buna pentru teren. (< engl. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*buggy
Masinute motociclete si alte jucarii improvizate, confectionate de copilul din mediul rural, realizate din bucati de lemn cu roti din capace de bere in scopul de a se juca impreuna cu ceilalti copii din comunitate(by 13W6S7e15r15g9i9o)*masinute
Masiv de zidarie care formeaza soclul unei constructii clasice. V. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*stereobat
Masiv de zidarie care prin masa sa rezista la impingerea unui arc, a unei bolti sau a unei arcade. Fiecare dintre cele doua picioare ale unui pod, situate pe maluri. Canal prin care metalul topit se scurge din tiparul piesei. [Pron. / < fr. ]. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*culee
Maslina. Obiect avand forma unei masline. Piesa folosita in fonetica experimentala, care se introduce in nas pentru a se inregistra suflul nazal. Ornament de forma alungita asemanator unei masline. Formatie anatomica proeminenta si rotunjita. Proeminenta rotunjita situata in partea superioara si laterala a bulbului rahidian. [< fr. , germ. , lat. - maslina].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*oliva
(masura, capacitate pentru cereale, parte a navei) s. f., g.-d. art. pl. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*chila
Masura de constrangere asupra unei persoane pentru a o sili sa-si faca datoria sau sa indeplineasca prescriptiile autoritatilor. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*coercitie
Masura de lungime in valoare de doua stadii. Cursa dubla de doua stadii. [< fr. , lat. , gr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*diaula
Masura de protectie impotriva maladiilor animalelor. [Gen. / < fr. ].(by 9W2S3e3r11g11i5o)*zooprofilaxie
Masura de restrangere a unui drept sau a unei libertati; ingradire. ... fara rezerve; pe deplin. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. , $...onis$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*restrictie
Masura de restrangere, de limitare a unui drept, a unei libertati etc. = fara rezerve, pe deplin. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*restrictie
Masura de unghi egala cu 1/32 parte a orizontului, adica cu 11 1/4 grade; cart^1. [Pl. , (s.n.) / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*rumb
Masura exceptionala, aplicata, mai ales, in timp de razboi, prin care statul obliga cetatenii sa cedeze temporar diferite bunuri materiale (mijloace de transport, furaj, animale, localuri etc.) in folosul armatei. [G.-D. ] /<fr. , germ. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*rechizitie
Masura exceptionala prin care statul obliga pe cetateni la anumite servicii sau la cedarea unor bunuri necesare in anumite perioade. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*rechizitie
masura exceptionala prin care statul obliga pe cetateni la cedarea temporara a unor bunuri necesare armatei sau statului in timp de razboi. (< fr. , lat. , germ. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*rechizitie
"masura, masuratoare". "(picior de) vers". (< fr. , -metrie, -metre, cf. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*metr
Masura oficiala destinata sa previna instrainarea de catre debitor a bunurilor sale materiale pana la achitarea unei datorii. [Sil. ] /<lat. fr.(by 6W6S15e15r8g8i2o)*sechestru
Masura (prevazuta de lege) prin care se interzice (a savarsi) ceva; prohibitie. [G.-D. ] /<fr. lat. $interdictio, ...onis$(by 13W6S6e15r15g8i8o)*interdictie
Masurare a amplitudinii modificarilor de volum ale arterelor, corespunzatoare pulsului. [Gen. / < fr. , cf. lat. - oscilatie, gr. - masura].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*oscilometrie
Masurarea cantitatii de ploaie cazuta intr-un interval de timp determinat pe un anumit loc. [Gen. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pluviometrie
masurare a cantitatii de roua cazuta in cursul unei nopti. (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*drosometrie
Masurarea cantitatii de roua cazuta in cursul unei nopti. [Gen. / < fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*drosometrie
masurare a capacitatii de respiratie a plamanilor cu ajutorul spirometrului. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*spirometrie
Masurarea curentului continuu cu ajutorul galvanometrului. [Gen. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*galvanometrie
Masurare a diametrelor si a perimetrului toracelui. [Gen. / < fr. , cf. gr. - torace, - masura].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*toracometrie
Masurare a diametrului nucleelor celulare cu ajutorul microscopului. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - nucleu, - masura].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*cariometrie
Masurare a diametrului nucleelor celulare cu ajutorul microscopului. [Sil] /<fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*cariometrie
masurare a diametrului nucleelor celulare cu microscopul. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g3i11o)*cariometrie
masurare a dimensiunilor inimii sau a fortei sale de contractie. (< fr. )(by 9W9S2e3r3g11i11o)*cardiometrie
Masurarea dimensiunilor pupilei. [Gen. / < fr. , cf. lat. - pupila, gr. - masura].(by 2W2S3e11r11g5i5o)*pupilometrie
Masurare a duritatii unei ape. [Gen. / < fr. , cf. gr. - apa, - valoare, - masura].(by 4W13S13e6r7g7i15o)*hidrotimetrie
Masurare a elasticitatii unor corpuri. [Gen. , / < fr. , cf. gr. - care se intinde, - masura].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*elastometrie
Masurare a formei (geometriei) oricarui corp natural: planta, animal sau trasatura de relief. [Gen. / < fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*morfometrie
Masurare a intensitatii frecarii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a freca, - masura].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*tribometrie
Masurarea intensitatii radiatiilor termice si solare. Capitol al fizicii care studiaza radiatiile luminoase si termice din interiorul atmosferei. [Gen. / < fr. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*actinometrie
Masurarea intensitatii sunetelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sunet, - masura].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*fonometrie
Masurarea lucrului mecanic efectuat in timpul unui efort fizic. [Gen. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ergometrie
Masurarea marimilor magnetice. Ramura a geofizicii care se ocupa cu studiul magnetismului terestru. [Gen. / < fr. ].(by 1W1S1e9r10g3i3o)*magnetometrie
masurarea micsorarii volumului celulelor in timpul plasmolizei. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*plasmometrie
Masurarea micsorarii volumului celulelor in timpul plasmolizei. [Gen. / < fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*plasmometrie
Masurare a perimetrului toracic. [Gen. / < fr. , cf. gr. - colivie, - masura].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*cirtometrie
Masurarea presiunii de vapori a unei solutii. Capitol al fizicii care se ocupa cu masuratorile presiunilor de vapori ai solutiilor unor substante nevolatile. Operatie de masurare a tensiunii. [Gen. / < fr. , germ. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*tonometrie
masurare a presiunii intraveziculare in functie de continutul si de puterea de contractie a muschiului vezical. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*cistometrie
Masurarea presiunilor (ridicate). Ramura a fizicii care studiaza compresibilitatea lichidelor. [Gen. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i11o)*piezometrie
masurare a proportiei de ozon din atmosfera cu ozonometrul. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ozonometrie
masurare a pungilor gingivale, a retractiei si a mobilitatii dintilor. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*parodontometrie
Masurarea refractiei ochiului prin interpretarea optica a unei umbre care apare in campul pupilar; cheratoscopie, pupiloscopie, retinoscopie. [Scris si , gen / < fr. , cf. - umbra, - a privi].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*schiascopie
Masurarea sugarilor; determinarea inaltimii si a greutatii copiilor mici. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pediometrie
masurare a tensiunii gazelor din sange si a altor lichide din organism. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*aerotonometrie
Masurare a unghiurilor cu ajutorul unui aparat specializat (goniometru)(by 5W13S13e6r7g15i15o)*masurare
masurare a variatiilor periodice a nivelului apelor din lacuri si rauri. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*limnimetrie
masurare a variatiilor presiunii arteriale, corespunzatoare pulsului, cu ajutorul oscilometrului. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*oscilometrie
Masurare a volumelor. Capitol al chimiei analitice care se ocupa cu analizele volumetrice. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i9o)*volumetrie
Masurare a volumelor gazoase, a densitatii gazelor etc. [Gen. / < fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*gazometrie
masurare indirecta a distantelor cu ajutorul tahimetrului si al stadiei, pentru intocmirea planurilor si a hartilor; taheometrie. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*stadimetrie
Masurare indirecta a distantelor cu ajutorul tahimetrului si al stadiei; tahimetrie. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*stadimetrie
masurare si inregistrare a pozitiei unei gauri de sonda sau a unghiului de inclinare. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*inclinometrie
masurare si inregistrare grafica a pulsului cu ajutorul sfigmografului. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sfigmografie
masura subdivizionara de capacitate, a suta parte dintr-un litru. (< fr. )(by 9W9S3e3r3g12i12o)*centilitru
Masura subdivizionara de capacitate, reprezentand a suta parte dintr-un litru. [Cf. fr. , it. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*centilitru
Masura subdivizionara de greutate, reprezentand a suta parte dintr-un gram. [Cf. fr. , it. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*centigram
Masura subdivizionara de lungime, reprezentand a suta parte dintr-un metru. // Panglica cu diviziuni zecimale, folosita la masurat de croitori, de vanzatori, in magazine etc. [Pl. , (s.n.) / cf. fr. , it. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*centimetru
masura subdivizionara pentru terenuri, a suta parte dintr-un ar. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*centiar
Masura subdivizionara pentru terenuri, care reprezinta a suta parte dintr-un ar; metru patrat. [Pron. / < fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*centiar
Masurat in hectolitri. = greutatea unui hectolitru de cereale. [Cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*hectolitric
Masuri drastice luate de o autoritate de stat pentru a reprima o miscare sau o actiune colectiva indreptata impotriva abuzurilor savarsite de acea autoritate. Masuri luate fata de organele si de cetatenii unui stat ca raspuns la masuri similare luate de acel stat. [< fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*represalii
(mat.) 1. cu patru unghiuri. 2. a carui baza are patru unghiuri. (dupa fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*patrunghiular
(mat., agr., muz.) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. art. (sil. ); (mat.) simb. (by 3W3S11e12r12g5i6o)*arie
(mat.) ansamblu de puncte ale caror coordonate scalare, intr-un spatiu vectorial de n dimensiuni, raportat la o origine fixa, verifica o relatie de gradul intai. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*hiperplan
matase naturala produsa de viermi de matase salbatici, foarte rezistenta, din care se confectioneaza umbrele, parasute etc. (< fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*tusor
Matase naturala produsa de viermi de matase salbatici. [< fr. , hind. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*tusor
(mat.) a unei ecuatii = a doua ecuatie a carei rezolvare faciliteaza pe a celei dintai. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*rezolvanta
(mat.) care contine o fractie; de forma unei fractii. o numar ~ = numar format dintr-un intreg si o fractie. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*fractionar
(mat.) corespondenta univoca intre doua multimi cu aceeasi structura algebrica. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*homomorfism
(mat.) cuplu dintr-un ansamblu de varfuri care nu sunt unite intre ele prin mai multe laturi. (< fr. , engl. )(by 8W1S1e2r10g10i3o)*multigraf
(mat.) curba a carei podara in raport cu un punct este o curba data. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*antipodara
(mat.) curba care reprezinta solutia unei probleme a calculului variational. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*extremala
(mat.) curba plana a carei curbura este proportionala in fiecare punct cu lungimea arcului cuprins intre centru si punctul considerat. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*clotoida
(mat.) curba plana avand proprietatea ca, in fiecare punct al ei, segmentul de tangenta cuprins intre punctul de tangenta si intersectia tangentei cu o dreapta fixa sa aiba lungimea constanta. (< germ. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*tractrice
(mat.; despre cercuri) tangent unei laturi a unui triunghi si prelungirilor celorlalte doua. (dupa fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*exinscris
(mat.; despre forma unui polinom liniar si omogen) cu doua grupe diferite de variabile. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*biliniar
(mat.; despre functii) care are calitatea de a fi egala cu produsul unei functii armonice. (< pseudo armonic)(by 8W8S2e2r10g11i4o)*pseudoarmonic
(mat.; despre functii) in acelasi timp surjectiva si injectiva. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*bijectiv
(mat.; despre functii) in care un element al celei de-a doua multimi are in plus un antecedent. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*injectiv
(mat.; despre functii) la care un element al celei de-a doua multimi are un antecedent mai putin. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*surjectiv
(mat.; despre linii, suprafete, portiuni de spatiu) care este locul geometric al punctelor in care un scalar de camp are aceeasi valoare. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*echiscalar
(mat.; despre numere) care exprima cantitatea elementelor unui ansamblu infinit. (< fr. , germ. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*transfinit
(mat.; despre numere-fractii) care are o valoare mai mica decat unitatea. (< sub unitar)(by 8W8S1e2r10g10i3o)*subunitar
(mat.; despre numere intregi, puteri etc.) divizibil cu 2. (despre functii) care nu-si schimba valoarea atunci cand argumentul isi schimba semnul. (< lat. )(by 11W4S4e13r13g13i7o)*par
(mat.; despre o functie) integrabila; (despre o serie) convergenta. (dupa fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*sumabil
(mat.; despre un fascicul de directii sau de plane concurente) care formeaza unghiuri egale intre oricare doua directii sau plane vecine. (< engl. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*echiunghiular
(Mat.) Determinantul de ordin asociat unei multimi de functii, in care primul rand consta din cele functii, al doilea rand din derivatele de ordinul intai ale celor functii, al treilea rand din derivatele de ordinul al doilea ale celor functii s.a.m.d. (Sil. ) (dupa Jozef Maria Hoene- 1778-1853, filozof si matematician polonez + suf. ) [def. ](by 1W1S9e10r3g3i12o)*wronskian
(mat.) diminuare a valorii unei cantitati variabile. o (fiz.) ~ logaritmic = caracteristica cantitativa a vitezei de amortizare a unui fenomen oscilatoriu. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*decrement
(mat.) dreapta care trece printr-un punct al unei curbe, perpendiculara pe planul oscilator al acesteia in punctul dat. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*binormala
(mat.) dreapta care uneste un varf al unui triunghi cu un punct al laturii opuse. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*ceviana
(mat.) dreptunghiular, octogonal, perpendicular. o coordonate e = coordonate perpendiculare una pe alta, formand unghiuri drepte. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*rectangular
(mat.) ecuatii e = ecuatii cu mai multe necunoscute si cifre intregi drept coeficienti, al caror rezultat este tot o cifra intreaga. (< germ. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*diofantic
(mat.) element al unei multimi care corespunde unui element dat dintr-o alta multime. (< fr. )(by 7W8S8e1r2g10i10o)*contraimagine
(mat.) element egal, sau mai mic decat oricare dintre elementele unei multimi. (< germ. )(by 6W6S6e15r15g8i9o)*minorant
(mat.) element, numar mai mare ori egal cu oricare dintre elementele sau numerele unei multimi. (< fr. )(by 7W15S8e9r2g2i11o)*majorant
material a carui conductie variaza in functie de iluminare. (< engl. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*fotorezistor
Material alcatuit din calti sau carpe destramate si imbibate cu smoala, cu care se etanseaza barcile si puntile navelor. /<turc. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*calafat
Material alcatuit din fibre vegetale obtinute din fructele unui arbore exotic si folosit ca umplutura pentru saltele, perne etc. /<fr., engl. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*capoc
material artificial din acetat de celuloza, similar celofanului, folosit in poligrafie. (< germ. )(by 5W5S13e14r7g7i8o)*ultrafan
material bogat in hidrocarburi, din transformarea naturala a rasinilor de plante si a cerii. (< lat. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*bitumen
Material bogat in hidrocarburi, provenit din transformarea naturala in pamant a resturilor organice. /<lat. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*bitumen
Material care, adaugat unei materii prime in industria ceramica, ii micsoreaza plasticitatea; degresant; deplastificator. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*deplastifiant
material care, adaugat unei materii prime in industria ceramica, ii micsoreaza plasticitatea; degresant. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g11i4o)*deplastifiant
(material) care arde in prezenta unui comburant, izvorand energie calorica. (< fr. ).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*combustibil
(Material) care are calitatea de a izola din punct de vedere electric. [Pron. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*electroizolant
(material) care are proprietatea de a-si reveni dupa intindere, a lua forma pe care este intins. (< it. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*supraelastic
(Material) care are proprietatea de a-si reveni dupa intindere, a lua forma pe care este intins. [Pron. / cf. it. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*supraelastic
(Material) care este folosit pentru a asigura structura de baza a |maselor|masa| amorfe sticloase. [Cf. fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*vitrifiant
material care prezinta la temperatura obisnuita polarizatie electrica, permanenta, fara sa fie deformat. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*electret
Material ceramic, vitrifiant si translucid, de culoare alba, obtinut prin arderea unei paste de caolin, cuart si feldspat. Obiect, vas fabricat din acest material. [Var. s.n. / < germ. , cf. fr. , it. ].(by 1W9S10e3r3g4i12o)*portelan
Material compus dintr-un amestec de hidrocarburi, provenit din transformarea naturala a rasinilor de plante si a cerii. [Pl. / < lat. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*bitumen
Material constituit din foi de placaj impregnate cu rasina de bachelita si presate, folosit pentru confectionarea carcaselor de aparate electrotehnice; lignofolie /<engl. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*fanerit
Material cu aspect sticlos, sub forma de granule rotunjite, transparente, de obicei de culoare albastra-inchisa sau verde. [< fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i15o)*tectita
Material cu care este acoperita pista pe care se desfasoara alergarile; pista; hipodrom; sport practicat cu caii de curse. [< engl., fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*turf
(material) cu conductibilitate selectiva intre cea a metalelor si cea a izolatorilor. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*semiconductor
Material cu o conductibilitate electrica intermediara intre cea a conductoarelor (metalelor) si cea a izolatorilor (dielectricilor). /<fr. (by 6W6S6e15r15g8i9o)*semiconductor
(material) cu punctul de vitrificare cuprins intre 85^0s si 158^0sC. (< semi refractar)(by 6W15S15e8r9g2i2o)*semirefractar
(Material) cu structura asemanatoare cu a buretelui artificial. [Cf. engl. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*microporos
Material de constructie alcatuit din lut framantat cu paie (sau pleava) si folosit ca element de legatura la tencuitul peretilor. /<turc. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*ceamur
Material de constructie (caramida, mortar, tencuiala), provenit din demolarea unei cladiri. /<turc. (by 9W2S2e10r11g11i4o)*moloz
Material de constructie confectionat in placi din deseuri de lemn impregnate si din ciment. [Et. incerta].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*fibrobeton
Material de constructie de forma unui paralelipiped, obtinut prin arderea argilei. [G.-D. ] /<ngr.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*caramida
Material de constructie dur, constituind componentul de baza la fabricarea cimentului si folosit la pavaje, pardoseli etc. /<germ. , fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*clincher
Material de constructie in forma de caramida, facut din lut si paie, uscat la soare si nears. /<turc. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*chirpici
Material de constructie in forma de placa, fabricat din argila arsa,metalciment sau material termoplast folosit pentru acoperit.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*material
Material de constructie in forma de placi ceramice, obtinute prin arderea si emailarea argilei, folosite pentru construirea sobelor, captusirea peretilor etc. /<it. germ.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*teracota
Material de constructie in forma de placi, fabricat din argila arsa sau din ciment, folosit pentru acoperit; oala. [G.-D. ] /<sb. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*tigla
Material de constructie in forma de placi, obtinut din deseuri lemnoase impregnate si ciment. / + (by 15W8S8e2r2g10i11o)*fibrobeton
Material de constructie obtinut dintr-un amestec de azbest si ciment, intrebuintat la acoperirea cladirilor, ca pereti despartitori etc. /<rus.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*azbociment
Material de constructie obtinut dintr-un amestec de pietris, nisip, ciment si apa care, intarindu-se, devine rezistent. amestec de astfel de material turnat peste o armatura. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*beton
Material de constructie obtinut prin arderea calcarului. produs obtinut prin tratarea varului cu apa. solutie de apa si var stins folosita in special pentru varuitul peretilor caselor. se spune pentru a sublinia culoarea alba, mai ales a fetei. /<sl. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*var
Material de constructie preparat din componenti de natura poroasa (rumegus de lemn, azbest etc.), cu lianti magneziali, si colorat cu pigmenti minerali, folosit mai ales la fabricarea cabinelor de nave. [Pl. si ] /<germ. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*xilolit
material de constructii pentru acoperisuri, usor, rezistent si ignifug, fabricat din fibre de azbest. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*azbestolit
Material de culoare alba, moale, obtinut din fibre de bumbac, avand diferite intrebuintari (in medicina, in tehnica). material obtinut din fibre de sticla, de zgura, de cuart, folosit ca izolant termic si acustic. ( ) produs de cofetarie (de diferite culori), asemanator cu vata, obtinut prin centrifugare din solutie de zahar. masa de fibre scurte de sticla impaslite, intrebuintata ca izolant termic si acustic sau ca filtru pentru lichidele corosive. se spune despre o persoana care aude rau. /<germ. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*vata
material de matase impermeabil. haina de ploaie confectionata dintr-un astfel de material; balon^2. (< germ. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*balonzaid
Material de matase (naturala) impermeabil. Haina de ploaie confectionata dintr-un astfel de material. [Pron. , pl. , scris si / < germ. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*balonzaid
Material de protectie pentru captusirea cisternelor de otel. [Nume comercial].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*duplen
Material detritic constituit din fragmente mai mari, alcatuind pietrisuri, brecii etc. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*psefit
Material detritic constituit din fragmente mici, alcatuind nisipuri, gresii etc. [< fr. ].(by 5W14S14e7r8g8i1o)*psamit
material detritic din dezagregarea rocilor sub actiunea agentilor fizici si transportat la distanta mica de la locul de formare. ((by 1W9S9e3r3g11i12o)*coluviu
Material detritic (mal, nisip, pietris) transportat si depus prin actiunea apelor curgatoare. [Cf. fr. , lat. < - a spala].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*aluviune
material detritic neconsolidat, din fragmente foarte fine, alcatuind rocile sedimentare. (< fr. )(by 14W8S8e8r2g2i10o)*pelit
material detritic provenit din alterarea si degradarea rocilor, transportat de apele de siroire. (< lat. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*deluviu
Material detritic rezultat din dezagregarea rocilor sub actiunea agentilor fizici si transportat la distanta mica de la locul de formare. [Pron. / < engl. , cf. fr. < lat. - apa murdara].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*coluviu
material detritic transportat si depus de apele curgatoare. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*aluviune
Material dielectric care prezinta la temperatura obisnuita polarizatie electrica permanenta, fara sa fie deformat. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i14o)*electret
material dielectric format din pulberi feromagnetice presate cu lianti izolanti. (< magneto izolant)(by 8W8S1e2r10g10i3o)*magnetoizolant
material dur, flexibil si usor, cu mare rezistenta la uzura, folosit ca talpa de incaltaminte. (< dur/abil/ + flex/ibil/)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*duroflex
Material electroizolant constand din straturi de tesaturi imbibate cu rasini sintetice. /<fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*textolit
Material electroizolant constituit din foite de mica, lipite cu lianti organici. /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*micanita
Material electroizolant constituit din straturi de tesaturi impregnate cu rasini sintetice. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*textolit
material electroizolant din straturi de tesaturi impregnate cu rasini sintetice. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*textolit
material electroizolant obtinut din foi de mica lipite pe o banda de hartie. (dupa mica en feuille)(by 5W5S13e13r7g7i7o)*micafoliu
Material electroizolant obtinut din foi de mica lipite pe o banda de hartie. [Pron. / et. incerta].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*micafoliu
material electroizolant obtinut prin presare din tesaturi de azbest impregnate cu rasini fenolice. (< azb/est/ + textolit)(by 6W15S15e8r9g2i2o)*azbotextolit
material electroizolant si anticorosiv solid, obtinut prin vulcanizarea cauciucului cu sulf. (< fr. )(by 1W1S1e10r10g3i4o)*ebonita
materiale pentru scris necesare unui scolar, intr-un birou etc. (< germ. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*rechizite
Materiale pentru scris necesare unui scolar, intr-un birou etc. [< germ. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*rechizite
Materiale plastice in compozitia carora intra polimeri continand vinil. [Sg. / dupa germ. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*viniplaste
Materiale plastice obtinute prin condensarea unor acizi, servind de obicei ca fibre textile. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*superpoliamide
Materiale plastice poroase, folosite in constructie ca materiale izolante etc. [Sg. / et. incerta].(by 3W3S3e12r12g5i6o)*poroplaste
material fibros din lintersul extras de pe semintele de bumbac, materie prima la fabricarea hartiei fine si a matasii artificiale. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*delint
Material fibros preparat din lintersul extras de pe semintele de bumbac, care se intrebuinteaza ca materie prima la fabricarea hartiei fine si a matasii artificiale. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*delint
material flexibil si transparent inlocuitor al sticlei. (< poli germ. , sticla)(by 6W14S14e7r8g1i1o)*poliglas
Material fluid folosit pentru a lega prin intarire bulgarii, granulele etc. unui material organic sau mineral. Lichid vascos continand colorantul cu care formeaza cerneala de tipar. Substanta folosita la fixarea pigmentilor coloranti, fara afinitate pentru fibre. [Pron. , pl. , (s.n.) / < fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*liant
Material fluid folosit pentru a lega, prin intarire, particulele unui aglomerat. [Sil. ] /<fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*liant
material fluid pentru a lega prin intarire bulgarii, granulele etc. unui material organic sau mineral. lichid vascos continand colorantul cu care formeaza cerneala de tipar. substanta la fixarea pigmentilor coloranti pe fibrele textile. constituent nevolatil al lacurilor, care se intareste sub forma de pelicula, in pictura etc. (fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*liant
material foarte rezistent, din straturi de furnir de carpen incleiate si presate la presiuni si temperaturi inalte. (< ligno met/al/)(by 13W14S7e7r1g1i9o)*lignomet
Material foarte rezistent, obtinut din straturi de furnir de carpen incleiate si presate la presiuni si temperaturi inalte. [< + , nume comercial].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*lignomet
(material) folosit in constructii pentru a asigura structura de baza a maselor sticloase, amorfe. (< fr. )(by 13W13S7e7r7g15i1o)*vitrifiant
material granular obtinut prin prepararea minereului, pe cale umeda, slam(by 1W9S9e3r3g11i12o)*material
Material granulat rezultat din sfaramarea rocilor. Ramasita a unei substante supuse actiunii de distrugere. Tartru dentar. [< fr. , lat. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*detritus
Material greu, incarcatura (de obicei nisip, pietris) care asigura stabilitatea navelor, a baloanelor etc. [< fr. ].(by 12W5S6e6r14g14i8o)*lest
Material (hartie, carton, masa plastica etc.) in care se ambaleaza ceva pentru a fi pastrat sau transportat.. /<fr. (by 13W13S6e7r7g15i15o)*ambalaj
Material in forma de pasta, pregatit dintr-un amestec de ciment, nisip, var si apa, folosit ca element de legatura intre caramizile unei constructii sau pentru tencuit. /<lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*mortar
Material in forma de placi confectionate prin presare, care se foloseste pentru izolari termice si fonice sau pentru construirea de pereti despartitori. [Nume comercial].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*stabilit
Material izolant aplicat pentru a asigura o izolare. [Pl. / cf. fr. , it. ].(by 11W5S5e13r14g14i7o)*izolament
Material izolant confectionat din straturi suprapuse de hartie sintetica si intrebuintat pe larg in electrotehnica. /<fr. germ. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*pertinax
material izolant fabricat dintr-un amestec de azbest si de cauciuc. (< germ. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*clingherit
Material izolant, fabricat dintr-un amestec de azbest si de cauciuc. [Scris si / < germ. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*clingherit
Material izolant obtinut din amestec de azbest si cauciuc, rezistent la temperaturi si presiuni inalte. /<germ. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*clingherit
material izolant, rezistent la temperaturi inalte. (< silumin + -it)(by 12W6S6e14r15g8i8o)*siluminit
Material izolator compus dintr-o rasina sintetica, folosit mai ales in electrotehnica. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*bachelita
material lemnos, placa, prin presarea rumegusului de lemn cu diferiti lianti. (< p/laca/ + a/glomerata din/ + l/emn/)(by 3W3S11e12r5g5i13o)*pal
Material lemnos sau orice alte materiale de la bord avand rolul de a separa si proteja incarcatura navei. Camuflare a marfurilor avariate indaratul celor bune. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*fardaj
material lemnos sub forma de placi aglo-merate. (< p/laca/ + f/ibro/ l/emnoasa/)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*pefele
Material liant, obtinut prin deshidratarea ghipsului, avand diverse intrebuintari (in constructii, sculptura, medicina etc.). /<ngr. (by 5W5S14e14r14g8i8o)*ipsos
(material, mediu) rau conducator de electricitate; izolator. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*dielectric
Material microporos de acoperire a serelor pentru protectia termica a culturilor de legume.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*material
Material (nisip, pietris, mal, bolovani etc.) adus de apele curgatoare si depus pe fundul albiei. [G.-D. Sil. ]/<fr. lat. $alluvio, ...onis$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*aluviune
Material obtinut din carapacea broastelor-testoase si folosit la confectionarea pieptenilor, bratarilor, manerelor, tabacherelor. [Art. ; G.-D. ] /<turc. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*baga
material obtinut din deseuri rezultate de la fabricile de incaltaminte. (< engl. )(by 6W6S14e14r8g8i8o)*fibrotext
Material obtinut dintr-un amestec de azbest si ciment, folosit sub forma de placi, de tuburi etc. [< rus. - nume comercial].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*azbociment
Material obtinut dintr-un amestec de ulei de in fiert cu substante sicative. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*linoxina
Material obtinut in procesul de fabricatie al altui material: produs secundar. [Pl. / < + , dupa fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*subprodus
Material obtinut pe cale sintetica, folosit ca inlocuitor de talpa pentru incaltaminte. /suf. ...(by 6W14S15e8r8g2i2o)*talpina
Material obtinut prin aglomerarea cu selac a fragmentelor de mica, folosit ca izolant electric. [< fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*micanita
Material obtinut prin macinarea fina a unei varietati de tuf vulcanic. [Pl. , scris si / < engl. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*tras
Material obtinut prin macinarea unei argile refractare arse, folosit la fabricarea produselor refractare. [Var. s.n. / < germ. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*samota
Material pietros granulat, rezultat din concasarea rocilor, care se intrebuinteaza la macadamuri si la prepararea asfaltului. Lest. [< ngr. , cf. it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*savura
material plastic, copolimer al clorurii si acetatului de vinil, folosit in industria discurilor microsioane. (< fr. , n. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*vinilit
Material plastic, de diferite culori, preparat dintr-un amestec de argila cu grasimi si pigmenti, intrebuintat pentru modelare. [G.-D. ] /<germ. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*plastilina
material plastic din policlorura de vinil cu plastifianti si stabilizatori de temperatura. (< fr. , germ. )(by 7W7S1e1r9g10i10o)*viniplast
material plastic dur, cu proprietati electroizolante, obtinut prin tratarea cazeinei cu formol, folosit in electrotehnica, la fabricarea de nasturi etc. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*galalit
material plastic macromolecular care, sub influenta caldurii sau a unor catalizatori, se transforma dintr-o stare plastica deformabila intr-o stare insolubila ce nu se topeste. (< germ. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*duroplast
Material plastic macromolecular, care, sub influenta caldurii sau a unor catalizatori, se transforma dintr-o stare plastica deformabila (la rece sau la cald) intr-o stare insolubila ce nu se topeste. [< germ. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*duroplast
material plastic obtinut din lesiile care raman de la prepararea celulozei. (n. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*ebenit
Material plastic obtinut din lesiile care raman de la prepararea celulozei. [Nume comercial].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*ebenit
material plastic obtinut prin polimerizarea acidului acrilic. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*acrilat
material plastic poros, izolant, folosit in constructie. (dupa engl. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*poroplast
Material plastic rezistent la actiunea agentilor corosivi, folosit la fabricarea tesaturilor neinflamabile, a izolatoarelor electrice si a garniturilor supuse coroziunii. [Sil. ] /<fr. (by 10W11S11e4r5g13i13o)*teflon
material plastic rezistent, pe baza de rasina sintetica, folosit pentru furniruirea mobilei de bucatarie, a unor panouri decorative etc. (< fr. )(by 3W3S11e12r12g5i5o)*melamina
Material plastic sintetic, folosit in stomatologie pentru confectionarea protezelor, a diferitelor aparate si suporturi dentare etc. /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*acrilat
Material plastic solid, usor inflamabil, care se obtine din camfor si azotat de celuloza. [Pron. / < fr. , cf. lat. - celula, gr. - aspect].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*celuloid
material plastic solid, usor inflamabil, din camfor si azotat de celuloza. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*celuloid
material plastic stratificat pe baza de furnir de lemn impregnat cu rasina de bachelita, utilizat la confectionarea carcaselor de aparate electrotehnice, de radio si de televiziune; lignofoliu. (< engl. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*fanerit
Material plastic transparent, intrebuintat in calitate de sticla de mare rezistenta (la avioane, automobile, in medicina etc.); sticla organica. /<germ. fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*plexiglas
Material plastic, transparent si incasabil, folosit ca inlocuitor al sticlei. [< germ. , cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*plexiglas
material plastic, transparent si incasabil, inlocuitor al sticlei; polimetacrilat, stiplex. (< germ. , fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*plexiglas
material plastic, usor de modelat, constituit dintr-un amestec de caolin, substante grase si rasini, colorat cu diferiti pigmenti. (< germ. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*plastilina
Material poros obtinut prin arderea unor argile speciale si folosit la fabricarea betonurilor usoare.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*cheramzit
material poros sau spongios,format din celule umplute cu aer sau alt gaz(by 4W12S12e6r6g14i15o)*material
material prin macinarea fina a unei varietati de tuf vulcanic, in mortaruri. (< engl. , germ. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*trass
material rezistent dintr-un amestec de azbest si ciment, folosit la fabricarea de placi, tuburi etc.; eternit. (< rus. , n. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*azbociment
Material rezultat din faramitarea rocilor sub actiunea factorilor externi si sedimentat la baza coastelor abrupte. [Sil. ] /<fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*coluviu
material rezultat in urma unui proces tehnologic sau biologic, care nu mai poate fi utilizat ca atare. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*deseu
Material sau piesa care mai are nevoie de o serie de operatii de prelucrare pentru a reprezenta un produs finit; semiprodus. [Dupa fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*semifabricat
Material sedimentar detritic provenit din alterarea si degradarea rocilor, transportat de apele de siroire. [Pron. / cf. lat. , it. ].(by 7W8S8e1r1g10i10o)*deluviu
Material sedimentar, provenit din dezagregarea unor roci si transportat de ape pe pantele unor versanti. [Sil. ] /<lat.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*deluviu
Material sintetic cu care se acopera pistele si diferite sectoare ale terenurilor sportive pentru a le face rezistente la actiunea factorilor meteorologici. /<fr. (by 7W7S8e1r1g10i10o)*tartan
material sintetic inlocuitor de talpa, rezistent, usor si flexibil. (< micro/poros/ + dur/abil/)(by 14W8S8e1r1g10i10o)*microdur
Material solid care are o rezistenta electrica relativ mare in raport cu aceea a metalelor si mai mica in raport cu aceea a substantelor izolante. [Pl. , (s.m.) / cf. fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*semiconductor
Material solid obtinut prin vulcanizarea cauciucului cu sulf. [Var. s.n. / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ebonita
Material solid transformat in particule foarte mici; praf; pulbere; pudra. scuturatura de faina. a trage cuiva o bataie zdravana. a face galagie. /Orig. nec.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*colb
Material steril (vata, tifon) cu care se panseaza o rana sau un organ vatamat pentru a proteja de infectii si pentru a fixa medicamentele. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*pansament
material sticlos bogat in siliciu si alumina, de origine cosmica. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*tectita
Material termoizolator, confectionat din tulpini uscate de stuf. [Et. incerta].(by 12W13S13e6r6g15i15o)*stufit
Material textil confectionat din lana, cu care se captuseste o haina (de iarna) pentru a o face mai calduroasa. [< germ. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*vatelina
material textil din lana, cu care se captuseste o haina (de iarna) pentru a o face mai calduroasa. (< germ. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*vatelina
material usor, foarte rezistent la socuri, in placi. (< poli carbonat)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*policarbonat
Material vascos sau praf care se introduce intre suprafetele de contact a doua piese, pentru a micsora frecarea intre ele. [Sil. ] /<fr. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*lubrifiant
Materie albuminoida cu aspect de piftie, care se prepara din oase, din cartilaje etc. Piele cruda, pregatita pentru tabacire. Preparat dulce facut din sirop de fructe sau dintr-o crema inchegata cu gelatina (1). [< fr. , it. ].(by 2W2S2e11r11g4i5o)*gelatina
materie amorfa, bogata in grasimi si proteine, care rezulta din necroza tuberculoasa. (< lat. , branza)(by 13W6S7e15r15g9i9o)*cazeum
materie ceroasa, ca un praf, care acopera unele frunze sau fructe, elitrele unor coleoptere etc. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*pruina
Materie ceroasa, incolora sau violacee, care acopera pielita fructelor, a ciupercilor etc. ca o bruma. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*pruina
Materie, chestiune de care se ocupa cineva, despre care se vorbeste. Pricina, motiv. Totalitatea evenimentelor, a intamplarilor ce se petrec in desfasurarea unei naratiuni epice sau dramatice. Partea principala a unei propozitii care indica cine indeplineste sau cine sufera actiunea verbului. Parte, termen al unei judecati despre care se afirma sau se neaga insusirea exprimata de predicat. // Omul ca fiinta inzestrata cu constiinta si vointa. [Pron. / < lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*subiect
Materie cleioasa care se formeaza in urechi. [Pl. / < fr. , cf. lat. - ceara].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*cerumen
materie cleioasa produsa de viermele de matase, care acopera firul. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i3o)*sericina
Materie cleioasa produsa de viermele de matase, care acopera firul propriu-zis. [< fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*sericina
materie coloranta albastra, bazica, folosita ca sensibilizator fotografic pentru radiatiile infrarosii. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cianina
Materie coloranta albastra, cu caracter bazic, folosita ca sensibilizator fotografic pentru radiatiile infrarosii. [Pron. / < fr. , cf. gr. - albastru].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*cianina
Materie coloranta care intra in compozitia hemoglobinei. [< fr. , cf. gr. - sange].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*hem
= materie coloranta care vopseste direct fibrele textile, in special cele vegetale, fara ajutorul mordantilor. // Parte de vorbire flexibila care denumeste fiinte, lucruri, notiuni abstracte etc. [Cf. lat. , fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*substantiv
Materie coloranta, de origine vegetala, folosita in alimentatie si in industria textila. [Sil] /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*carotenoida
Materie coloranta derivata din anilina, cu proprietati antibacteriene. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g13i6o)*pioctanina
Materie coloranta de un rosu-inchis, pe care cei vechi o extrageau din cosenila. (Culoare) rosu-inchis. = substanta fotosensibila de culoare rosie, care se gaseste in celulele cu bastonas de pe retina. Stofa plusata vopsita cu purpura. Haina regeasca, imperiala facuta dintr-o astfel de stofa; hlamida. Demnitatea de imparat sau de consul in vechea Roma; demnitatea suveranilor si a cardinalilor. Eruptie de pete rosii pe piele si mucoase datorita unor mici hemoragii. [Pl. / < lat. , cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*purpura
Materie coloranta de un rosu intens, extrasa din femela cosenilei. [Pl. / < fr. ].(by 15W8S8e9r2g2i11o)*carmin
materie coloranta din anilina, cu proprietati antibacteriene. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pioctanina
materie coloranta din unele specii de licheni, pentru determinarea caracterului acid ori bazic al unei solutii sau substante. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*turnesol
Materie coloranta extrasa din unele specii de licheni, folosita pentru determinarea caracterului acid sau bazic al unei solutii. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*turnesol
Materie coloranta folosita in industria textila, la fabricarea cernelurilor rosii etc. [Pron. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g1i2o)*eozina
materie coloranta galbena, care la fluorescenta devine verde, extrasa din rezorcina, folosita in hidrografie si in farmacie. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*fluoresceina
Materie coloranta galbena, care se gaseste in galbenusul de ou, in sange, in morcovi etc.; progesteron. Xantofila. [Pron. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i9o)*luteina
Materie coloranta galbena, folosita la vopsirea hartiei, a bumbacului etc. (< fr. , germ. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*auramina
Materie coloranta galbena, folosita la vopsirea hartiei, a bumbacului etc. [Pron. / < fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*auramina
Materie coloranta, incolora in mediu acid sau neutru si rosie purpurie in mediu bazic. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ftaleina
Materie coloranta neagra, care serveste la fabricarea cremei de ghete, la imbibarea panglicilor pentru masini de scris etc. [Cf. germ. , fr. ].(by 12W6S6e14r14g15i8o)*nigrozina
materie coloranta neagra, la fabricarea cremei de ghete, a panglicilor pentru masini de scris etc. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*nigrozina
Materie coloranta rosie care se extrage din radacina de garanta. [< fr. , it. ].(by 3W3S11e11r5g5i5o)*garantina
Materie coloranta rosie, extrasa odinioara din radacina unei plante numite roiba, astazi fabricata sintetic. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*alizarina
materie coloranta rosie, folosita in industria textila si in pielarie. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*fucsina
Materie coloranta, rosie, folosita in industria textila si in pielarie. [Scris si / < fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*fucsina
materie coloranta rosie-purpurie, extrasa din radacina unor plante sau obtinuta sintetic. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*purpurina
materie coloranta rosie sau galben-verzuie, obtinuta prin actiunea bromului asupra fluoresceinei, servind in industria textila, la fabricarea cernelurilor etc. (< fr. )(by 9W9S10e3r3g12i12o)*eozina
materie coloranta rosie, sub forma de glicozida, din rizomii unor plante, sau obtinuta sintetic. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*alizarina
materie coloranta rosu-inchis, rezultata din degradarea hemoglobinei. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*hematoporfirina
Materie coloranta solubila in apa, folosita la vopsitul bumbacului. Varietate de silice de culoare verde-inchisa, din care se fac obiecte ornamentale. [Pl. , (s.n., rar) / < fr. ].(by 3W3S12e12r12g6i6o)*heliotrop
Materie de culoare neagra-cenusie provenita din arderea completa a unui corp (pastrand partial forma obiectului ars). a arde complet. a fi nimicit cu totul. /cf. alb. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*scrum
Materie evacuata pe cale naturala din corpul animalelor prin defecatie; materii fecale. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*excrement
Materie fecala pe care o elimina pruncul imediat dupa nastere. [Pron. / < fr. , cf. lat. , gr. - suc de mac, opiu].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*meconiu
Materie folosita pentru a fertiliza solul. [Pl. / < + , dupa fr. , cf. it. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*ingrasamant
materie gazoasa pulverulenta, interstelara, de la care se formeasa o galaxie. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*protogalaxie
Materie organica cu aspect de tarate, constand din particele de epiderma uscata. [Sil. ] /<fr. (by 14W8S8e8r2g2i10o)*pitiriazis
materie organica vie care intra in constitutia tuturor vietuitoarelor. (< fr. )(by 14W14S15e8r8g2i2o)*bioplasma
Materie organica vie care intra in constitutia tuturor vietuitoarelor. Substanta vie a celulei. [< fr. , cf. gr. - viata, - formatie].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*bioplasma
Materie plastica dura, transparenta, rezultata din condensarea bachelitei. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*resit
Materie prima sau semifabricata din care se fac diverse bunuri. Totalitatea lucrarilor, a informatiilor si a datelor folositoare pentru intocmirea unei lucrari stiintifice, literare etc. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*material
Materie proteica foarte raspandita in organismele animale si in unele vegetale. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*globulina
Materie proteica obtinuta prin fierberea cartilajului. [ < fr. , cf. gr. - cartilaj].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*condrina
Materie ramasa in urma unei operatii de prelucrare chimica a unui material. Materie care se depune pe peretii recipientelor unde se pastreaza diferite substante lichide. [Pron. , pl. / < fr. , it. , cf. lat. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*reziduu
Materie termoplastica incombustibila, pe baza de acetat de celuloza. [Pron. / < fr. - nume comercial].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*rodoid
materie vascoasa obtinuta prin fierberea rasinii de brad, care se folosea in vechea pictura la prepararea vernisului. (< it. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*pegula
Materie vascoasa obtinuta prin fierberea rasinii de brad, care se folosea in vechea pictura la prepararea vernisului. [< it. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*pegula
Materii colorante naturale, galbene, portocalii sau rosii, raspandite in regnul animal si vegetal; poliene. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - morcov, - forma].(by 2W11S11e4r5g5i13o)*carotenoide
Materii din scoarta Pamantului constituite din hidrocarburi si din diferite alte substante organice. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*bitumine
materii din scoarta pamantului din hidrocarburi si din diferite alte substante organice. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*bitumine
(mat.) expresie complexa servind la rezolvarea unor probleme de geometrie in spatiu. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*cuaternion
(mat.) fiecare dintre cele doua parti ale spatiului euclidian cu trei dimensiuni, impartit de un plan al sau. (dupa fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*semispatiu
(mat.) figura generata prin transformarea unei alte figuri. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*transformata
(mat.) formare a unui sistem de radacini dintr-o singura radacina de baza. (< germ. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*omorizie
(mat.) functie ~a = functie a unei variabile complexe care admite mai multe derivate pentru o valoare data a variabilei. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*poligen
(mat.) functie ~a = functie de o variabila, reala sau complexa, care e integrala ecuatiei diferentiale de ordinul al doilea. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*hipergeometric
(mat.) functie trigonometrica, raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului respectiv dintr-un triunghi dreptunghi. (< fr. )(by 5W13S13e14r7g7i1o)*sinus
(mat.) inegalitate continand elemente cunoscute si necunoscute, adevarata numai pentru anumite valori ale elementelor necunoscute. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*inecuatie
(mat., "marime variabila", "rol, ocupatie") s. f., (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. art. (sil. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*functie
(mat.) multime in care fiecarei perechi de elemente i se asociaza un element din aceeasi multime (produsul lor); monoid. (dupa fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*semigrup
(mat.) multiplu al mai multor numere intregi date. (<co multiplu)(by 12W5S5e14r14g7i7o)*comultiplu
(mat.) numaratorul primului raport si numitorul celui de-al doilea raport al unei proportii. (< media)(by 11W4S5e13r13g6i7o)*mezi
(mat.; pentru un fascicul de patru drepte) raport anarmonic al celor patru puncte in care o secanta intersecteaza dreptele din fascicul. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*biraport
(mat.) polara, in raport cu o conica, a simetricului unui punct in raport cu centrul acelei conice. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*antipolara
(mat.) proprietate a mai multor functii de a varia in mod similar. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*covariant
(mat.) punct in care se intersecteaza perpendicularele coborate pe laturile unui triunghi din proiectiile ortogonale ale varfurilor acestuia pe o dreapta din planul triunghiului. (< fr. , engl. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ortopol
(mat.) putere la care trebuie ridicat un anumit numar (baza) pentru a obtine un numar dat. o ~ zecimal = logaritm avand ca baza numarul 10. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*logaritm
Matraguna. Medicament preparat din frunzele acestei plante. V. [< fr. , cf. it. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*beladona
matrita preparata prin galvanoplastie de pe un cliseu sau de pe un obiect, in vederea reproducerii si multiplicarii cliseului sau a obiectului. (< contra^1 partiu)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*contrapartiu
(mat.) segment determinat de proiectia ortogonala pe axa absciselor a unui punct de pe o curba plana si de intersectia tangentei la curba in acel punct cu axa absciselor. (dupa fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*subtangenta
(mat.) simetricul, in raport cu centrul unei conice, al polului unei drepte in raport cu acea dreapta. (< anti pol)(by 11W4S4e13r13g6i7o)*antipol
(mat.) suprafata de rotatie generata de o traiectorie care se roteste in jurul asimptotei ei. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*pseudosfera
(mat.) transformare geometrica in care punctele corespondente sunt coliniare cu un punct fix (centru), distanta fata de el crescand sau reducandu-se in raport constant. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*omotetie
(mat.) triunghi ~ = triunghi ale carui varfuri sunt punctele de intersectie ale inaltimilor cu laturile opuse varfurilor triunghiului din care sunt coborate. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*ortic
Matura facuta din ramuri flexibile, fixate de o coada, folosita pentru maturatul curtilor si al strazilor. / + suf. $...oi$(by 1W9S9e3r3g3i11o)*maturoi
Matura mare facuta din maracini sau nuiele flexibile (fixate pe o coada), folosita pentru maturatul curtilor sau strazilor. /<sl. (by 14W14S15e8r8g2i2o)*tarn
maturizare simultana a florilor mascule si femele pe aceeasi planta. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*sincronogamie
Maximum. // Valoarea cea mai mare intr-un interval a unei variabile sau a unei functii. Centru de inalta presiune atmosferica. [< lat., fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*maxim
[MAX-UEL] unitate de masura a fluxului magnetic, egal cu fluxul produs de o inductie magnetica de 1 gauss care strabate o suprafata de 1 cm^2. (< fr. , germ. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*maxwell
m.. depresiune de forma unui crater, care nu este insotita de manifestari vulcanice recente. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pseudovulcan
mecanism al unui regulator care actioneaza asupra marimii sau a parametrului de reglat. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*servomecanism
Mecanism, aparat, dispozitiv etc. care impiedica o marime fizica sa depaseasca anumite valori; limitator. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*limitor
mecanism, aparat sau dispozitiv care impiedica in mod automat ca o marime fizica sa depaseasca anumite limite; limitor. (< limita + -tor)(by 13W7S7e15r1g9i9o)*limitator
mecanism auxiliar pentru a inlocui prin amplificare forta musculara a omului, necesara functionarii unui ansamblu. (< fr. )(by 14W8S8e8r1g2i10o)*servocomanda
Mecanism auxiliar servind pentru a inlocui prin amplificare forta musculara a omului necesara functionarii unui ansamblu. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*servocomanda
mecanism avand rolul de a amplifica forta de franare a unui sistem tehnic. (dupa fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*servofrana
Mecanism care combina circuitele si realizeaza combinatii de asociatie tehnica. /<rus. fr.(by 11W11S5e5r13g14i14o)*combinator
Mecanism care declanseaza sunetele unui tub de orga sau coardele unor instrumente cu claviatura. Placa speciala din lemn tare, fixata, la instrumentele cu coarde, deasupra partii superioare a cutiei de rezonanta. [Pron. / cf. it. - claviatura].(by 11W4S4e12r13g13i6o)*tastiera
Mecanism care impiedica automat miscarea intr-un anumit sens a uneia dintre piesele sale. [< fr. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*inclichetaj
mecanism care impiedica miscarea intr-un anumit sens a uneia dintre piesele sale. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*inclichetaj
mecanism care permite angrenarea pini-onului electromotorului de pornire cu coroana dintata de pe volantul motorului. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*bendix
mecanism care permite manipularea la distanta, din spatele unui ecran de protectie, a unor substante radioactive. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*telemanipulator
Mecanism care poate desface, la un moment dat, legatura mecanica dintre doua piese; declansator. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*declic
= mecanism care scamoseaza tesaturile pe o fata sau pe ambele, pentru barhet, finet etc. [Var. s.n. / < ].(by 13W13S7e7r15g1i1o)*barhetat
Mecanism constituit dintr-un sistem de scripeti, folosit la ridicarea greutatilor. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*palan
Mecanism cu ajutorul caruia se intoarce arcul unui ceasornic. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*remontoar
Mecanism de incuiere (care se poate monta la o broasca de usa si) care prezinta un mare grad de siguranta. / De-numire comerciala(by 9W2S2e11r11g4i5o)*yala
Mecanism de ridicat cu ax orizontal, montat la bordul navelor si autospecialelor.(by 9W10S3e3r11g12i5o)*mecanism
mecanism destinat punerii in miscare automat a obturatorului aparatului fotografic. (< auto^1 declansator)(by 14W7S8e1r1g1i10o)*autodeclansator
Mecanism destinat punerii in miscare in mod automat a obturatorului aparatului fotografic dupa un anumit interval de timp. [< + ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*autodeclansator
mecanism de sustinere si actionare a platinelor de buclare la masinile de tricotat. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*maieza
Mecanism de sustinere si actionare a platinelor de buclare la masinile de tricotat. [Pron. / < fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*maieza
Mecanism de tragere, de intoarcere a arcului unui ceas. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*remontoar
mecanism, dispozitiv de transmisie compus dintr-o serie de roti dintate, care permite o schimbare mai rapida a vitezelor. o (cinem.) ~ de lumina = dispozitiv pentru varierea intensitatii luminii la copierea filmelor. (< fr. , germ. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*variator
Mecanism folosit la destramarea deseurilor de lana cardata. [< engl., it. , cf. - numele inventatorului].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*garneta
Mecanism folosit la ridicarea si adunarea plantelor cazute sau a celor taiate in timpul recoltarii. / + suf. $...ator$(by 12W5S5e14r14g7i7o)*ridicator
Mecanism la razboiul de tesut care formeaza rostul la tesaturile cu desene complicate. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*jacard
mecanism prin care se efectueaza transferul de fragmente cromozomiale prin intermediul unui factor de fertilitate. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*sexductie
Mecanism psihologic prin care individul imita constient unele comportamente ale altcuiva, integrandu-le propriei sale personalitati. [Pron. , gen. , var. s.f. / cf. it. , fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*introiectie
mecanism psihologic prin care individul imita inconstient unele comportamente ale altcuiva, integrandu-le propriei sale personalitati. (< fr. , it. )(by 13W13S7e7r7g1i1o)*introiectie
Mecanism sau dispozitiv de transmisie, compus dintr-o serie de roti dintate, care permite o schimbare mai rapida a vitezelor. = dispozitiv pentru varierea intensitatii luminii la copierea filmelor. [Pron. / cf. fr. , germ. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*variator
Mecanizare care se face cu ajutorul motoarelor. [< + , cf. fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*motomecanizare
(mec.; despre legaturi) care are o expresie ce nu contine componentele vitezelor sau ale acceleratiilor. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i6o)*olonom
Mecena. Ocrotire acordata artelor si stiintelor, in calitate de mecena. [< fr. , cf. it. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*mecenat
Meci de selectie, de triere; meci de verificare. [Pron. , pl. / < engl. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*trial
Meci terminat la scor egal; rezultat de egalitate in incheierea partidei. [Pron. , pl. / < engl. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*draw
(med.) 1. cavitate interna de forma unui ventricul. 2. portiune mai dilatata a tubului digestiv abdominal, intre cardie si pilor. (< gr. , stomac)(by 3W3S11e12r12g5i6o)*gaster
(med.) 1. dimensiunea exagerata a miscarilor unei articulatii. 2. stare a unui individ de statura si greutate mare. 3. deficienta a coordonarii cinetice, ca urmare a unei aprecieri gresite a miscarii. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*hipermetrie
(med.) 1. scadere brusca a activitatii (tonusului, tensiunii etc.) unui organ, insotita de pierderea cunostintei. 2. turtire a unui organ, in special a unui plaman in timpul pneumotoraxului. (< fr., lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*colaps
(med.) activitate exagerata a unui organ, aparat sau tesut. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*hiperfunctie
(med.) aderenta patologica intre formatiile anatomice vecine. lipire a irisului de cornee sau de cristalin. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i5o)*sinechie
(med.) a elibera un vas, un canal clampat, dupa operatie. (< fr de^1 clampa)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*declampa
(med.) aer cald care iese din plamani in timpul expiratiei. respiratie urat mirositoare. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*halena
(med.) a introduce (medicamente, mancare etc.) cu ajutorul unui tub. (< fr. , it. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*intuba
Medalie de aur care se dadea soldatilor romani ca premiu si care era purtata la gat. Ornament care se prinde la gat. [Var. s.n. / < it. , lat. , gr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*falera
(Medalie, moneda veche) care are o fata in relief, iar cealalta scobita. [< fr. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*incusa
(medalie, moneda veche) care are o fata in relief, iar cealalta scobita. (< fr. , lat. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*incusa
(med.) alterare, slabire a vocii; dificultate de a articula cuvintele, bolnavul miscand buzele si limba ca si cand ar vorbi. (< fr. , lat. , mormait)(by 13W14S7e7r15g1i9o)*musitatie
(med.) ansamblu de tulburari tisulare produse prin lipsa de oxigen. (< engl. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*hipoxidoza
(med.) aparat pentru masurarea locului si configuratiei unui organ. (< engl. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*oncometru
(med.) a suprima bridele care comprima un organ. a largi o plaga accidentala. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*debrida
med. basina, part, vant, gaze; meteorism [cuvantul este flatulenta - oprocopiuc](by 1W1S9e9r3g3i11o)*med
(med., biol.) a redobandi mineralele pana la compozitia normala. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*remineraliza
(med.) boala rara a muschilor, caracterizata prin prezenta unor noduli inflamatorii durerosi. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*polimiozita
(med.) cadere generala a viscerelor, datorita unei slabiri bruste etc. (< fr. )(by 3W4S12e12r12g6i6o)*pantoptoza
(med.) comprimare a unei artere cu ajutorul unui fir de sarma. (dupa lat. , a incercui)(by 1W1S9e10r3g3i12o)*circumcluzie
(med.) coordonare normala a miscarilor in vederea executarii unor acte motorii adecvate scopului propus. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*praxie
(med.; despre anumite manifestari, fenomene) care se produce in timpul somnului. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*morfeic
(med.) diminuare a activitatii unui organ, aparat sau tesut. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*hipofunctie
(med.) diminuare, incetinire a miscarilor unor organe. (< engl. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*hipomotilitate
(med.) disciplina care studiaza diformitatile aparatului locomotor. (< fr. )(by 2W2S2e11r11g4i4o)*ortomorfie
(med.) dominanta functionala a unuia dintre organele analoage perechi (maini, picioare, ochi etc.). (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*lateralitate
(med.) embrion anormal cu evaginarea intestinului primitiv. (< engl. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*exogastrula
(med.) examen optic al unui organ sau tesut prin transparenta sau difuziune. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*actinoscopie
(med.) flexiune a corpului spre inainte provocata de contractia muschilor abdominali. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*antetractiune
(med.) formatie corpusculara mica, in general de natura nervoasa sau ganglionara. (< fr. , lat. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*glom
(med.) functionare anormala, lenta, a unui organ; (p. ext.) paralizie partiala. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*parezie
(Med.) Hemoragie provenind de la rinichi. [Gen. / < fr. , cf. gr. - rinichi, - a curge].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*nefroragie
Media cantitatii de ploaie cazuta pe un anumit loc intr-un interval de timp determinat. (Stare de) ploaie. [Cf. fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*pluviozitate
median. (despre vocale) care se articuleaza in partea de mijloc a cavitatii bucale. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*medial
Media produsilor termenilor omologi a doua variabile corelate. [Pron. / < fr. ]. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*covarianta
Mediator de legaturi amoroase; codos, intermediar. Decazut, desfranat. [Pron. , pl. / < it. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*rufian
mediator de legaturi amoroase; proxenet, codos. decazut, desfranat. (< it. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*rufian
medicament amarui, antipiretic si analgezic; fenazona, analgezina. (< fr. , germ. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*antipirina
Medicament amarui, folosit ca antipiretic si analgezic. [< fr. , cf. gr. - contra, - foc, febra].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*antipirina
(Medicament) astringent pentru uz extern. [< fr. , cf. gr. - astringent].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*stiptic
medicament calmant sub forma de solutie, din pasiflora. (< pasiflora + -al)(by 2W2S11e11r4g4i13o)*pasifloral
Medicament calmant sub forma de solutie, preparat din extractul de pasiflora. [< + ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*pasifloral
(medicament) capabil sa protejeze pielea fata de efectele nedorite provocate de lumina solara, de razele ultraviolete. (< foto^1 protector)(by 7W7S15e15r9g9i2o)*fotoprotector
(medicament) capabil sa provoace disparitia unui trombus. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*trombolitic
(medicament) capabil sa reduca frecventa, intensitatea crizelor anginoase. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*antianginos
(medicament) care actioneaza asupra secretiei mucoase, producand mucoliza. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*mucolitic
(Medicament) care amelioreaza o boala sau ii inlatura temporar simptoamele, fara a-i suprima cauza. (Solutie) care aduce o rezolvare de moment, care rezolva provizoriu o situatie sau efectele ei. [Pron. , var. adj., s.n. / < fr. , cf. lat.med. < - manta].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*paliativ
(Medicament) care are actiune calmanta asupra sistemului nervos central; calmant, linistitor; distractiv. [< fr. ]. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*deconectant
(Medicament) care are actiune stimulatoare asupra psihicului. [< fr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*psihotonic
(Medicament) care are efect sedativ, fara actiune narcotica; neuroplegic. [< fr. , cf. gr. - nerv, - fixare].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*neuroleptic
Medicament care are proprietatea de a calma durerea sau excitatiile nervoase; analgezic; sedativ; calmant. /<fr.lat. (by 8W8S2e2r10g11i11o)*temperant
Medicament care are proprietatea de a calma durerea sau excitatiile nervoase; analgezic; sedativ. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*calmant
Medicament care are proprietatea de a calma durerea sau excitatiile psihice; calmant; analgezic. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*sedativ
(Medicament) care are proprietatea de a curata tubul digestiv prin defecare. [Cf. fr. , lat. ].(by 11W11S4e5r5g13i13o)*purgativ
(Medicament) care are proprietatea de a evacua gazele din intestin. [< fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*carminativ
(medicament) care atenueaza efectele produse de histamina. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*antihistaminic
(Medicament) care atenueaza sau opreste starea sau senzatia de voma; antiemetic. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*antivomitiv
(medicament) care calmeaza durerea prin inmuierea tesuturilor. (substanta) folosita la finisarea produselor textile pentru a le imprima moliciune si luciu. (< fr. , lat. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*emolient
(Medicament) care calmeaza durerile; calmant. [< fr. , cf. lat. - a calma].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sedativ
(Medicament) care combate dezvoltarea microbilor patogeni. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*antiseptic
(medicament) care combate spasmele; antispasmatic, antispastic. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*antispasmodic
(Medicament) care combate spasmele; antispasmatic, antispastic. [< fr. , cf. lat. - contra, gr. - convulsie].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*antispasmodic
(medicament) care combate starea, senzatia de voma; antiemetic. (< fr. )(by 15W8S8e9r2g2i10o)*antivomitiv
(Medicament) care contine mercur; de mercur, cu mercur. [Pron. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*mercurial
(medicament) care contine mercur, pe baza de mercur. (< fr. , lat. )(by 13W13S6e7r15g9i9o)*mercurial
(medicament) care curata sangele, favorizand eliminarea toxinelor si a produselor de dezasimilatie; depurator. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*depurativ
(medicament) care determina cresterea tensiunii arteriale. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*hipertensor
(medicament) care diminueaza rigiditatea si trembolenta in boala lui Parkinson. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*antiparkinsonian
(medicament) care distruge viermii intestinali; antihelmintic. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*vermifug
(medicament) care excita sistemul nervos simpatic; simpaticomimetic. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*simpatomimetic
(Medicament) care excita sistemul nervos simpatic; simpatomimetic. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i4o)*simpaticomimetic
(medicament) care favo-rizeaza evacuarea gazelor din intestin. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*carminativ
(medicament) care impiedica dezvoltarea ciupercilor, a micozelor cutanate. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*antifungic
(medicament) care impiedica, diminueaza secretia sudorala. (< engl. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*antisudorific
(medicament) care impiedica formarea cheagului in sange. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*trombostatic
(medicament) care impiedica inmultirea bacilului tuberculozei. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*tuberculostatic
(Medicament) care impiedica inmultirea bacilului tuberculozei. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*tuberculostatic
(medicament) care impiedica temporar transmiterea influxului nervos prin ganglionii vegetativi; neuroplegic. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*ganglioplegic
(Medicament) care impiedica temporar transmiterea influxului nervos prin ganglionii vegetativi; neuroplegic. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*ganglioplegic
(medicament) care influenteaza desfasurarea ciclului menstrual. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*ciclotrop
(medicament) care inhiba agregarea trombocitelor. (< anti agregant)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*antiagregant
Medicament care inhiba inmultirea celulelor, folosit in tratamentul cancerului. /<fr.(by 7W7S8e1r1g9i10o)*citostatic
(Medicament) care micsoreaza inflamatia, care readuce la starea normala o regiune inflamata a corpului. [Cf. fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*rezolutiv
(medicament) care neutralizeaza actiunea hemolizinei. (< engl. )(by 12W6S6e14r15g15i8o)*antihemolitic
(medicament) care para-lizeaza sistemul nervos simpatic; simpaticolitic. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*simpatolitic
(Medicament) care paralizeaza sistemul nervos simpatic; simpatolitic. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*simpaticolitic
(medicament) care permite controlul halucinatiilor, ideilor delirante, confuziei mintale. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*antipsihotic
Medicament care poate fi substituit altui medicament, avand aceeasi actiune. Substituent; surogat. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*succedaneu
(Medicament) care produce sudoare, transpiratie. [< fr. , cf. lat. - sudoare, - a face].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*sudorific
(Medicament) care provoaca menstruatia. [< fr. , cf. gr. - menstruatie, - care provoaca].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*emenagog
(medicament) care provoaca purgatie prin stimularea peristaltismului; laxativ. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*purgativ
(medicament) care provoaca relaxarea uterina si impiedica contractiile miometrului. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*tocolitic
(Medicament) care provoaca salivatie. [< fr. , cf. gr. - saliva, - aducator].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*sialagog
(medicament) care provoaca scaderea febrei; antitermic, febrifug. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*antipiretic
(medicament) care provoaca somnul; hipnotic, narcotic, soporific. (< fr. , lat. )(by 10W10S3e3r12g12i12o)*somnifer
(Medicament) care reduce tonusul si spasmul muschilor; antispastic. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*spasmolitic
(Medicament) care scade, opreste sau previne febra; antipiretic. [< fr. , cf. lat. - febra, - a pune pe fuga].(by 3W3S3e12r12g5i6o)*febrifug
(Medicament) care stimuleaza actiunea inimii; tonicardiac. [< fr. , cf. gr. - inima, - intaritor].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*cardiotonic
(medicament) care stimuleaza activitatea inimii; tonicardiac. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*cardiotonic
(Medicament) care stimuleaza secretia biliara a ficatului. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*coleretic
(medicament) contra depresiunii nervoase; antidepresant. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*antidepresiv
(Medicament) contra durerilor de rinichi. [Cf. fr. , it. < lat. - contra, gr. - boala de rinichi].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*antinefretic
Medicament contra raului in timpul zborului cu avionul sau impotriva raului de mare.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*aeron
(Medicament) contra reumatismului; antireumatic. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W14S8e8r8g2i2o)*antireumatismal
(Medicament) cu actiune deconectanta, reducand starea de tensiune psihica, anxietatea, fara a produce somn; calmant. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*tranchilizant
(Medicament) cu actiune tonica generala; tonifiant. [Var. (dupa alte surse) / < fr. , cf. it., lat. - a intari < - stejar, forta].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*roburant
(medicament) cu actiune vasodilatatoare capabil sa amelioreze irigatia deficitara la nivelul membrelor si creierului. (< anti ischemic)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*antiischemic
medicament cu actiune vermifuga, extras din rizomul ferigii. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*filicina
medicament cu efecte diuretice, folosit in insuficienta cardiaca, in ciroza etc. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*acetazolamida
(medicament) cu o puternica actiune calmanta asupra sistemului nervos central. (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*ataraxic
(Medicament) cu o puternica actiune calmanta asupra sistemului nervos central; tranchilizant. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g8i2o)*ataraxic
(medicament) cu putere antidepresiva prin actiunea sa stimulatoare a umorii. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*timoanaleptic
Medicament cu puternica actiune calmanta a sistemului nervos central. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*ataraxic
(medicament) cu un puternic sedativ asupra sistemului nervos; neuroplegic. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g8i1o)*neuroleptic
Medicament de forma sferica, care se ia pe cale bucala; hap. V. , [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*pilula
Medicament derivat al antipirinei, folosit contra febrei, durerilor reumatice etc. [< fr. , cf. gr. - foc, - nume comercial].(by 9W10S10e3r4g12i12o)*piramidon
Medicament de sinteza de tipul morfinei, intrebuintat ca analgezic. [< fr. - nume comercial].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*dolantina
medicament despre care se credea ca ar putea sa vindece orice boala; leac, remediu universal. (< fr. , lat. , gr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*panaceu
medicament din antipirina, cu actiune febrifuga si analgezica; piramidon; aminofenazona. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*amidopirina
Medicament din clasa antibioticelor, folosit in tratamentul unor infectii provocate de bacterii si virusuri. [G.-D. Sil] /<fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*tetraciclina
Medicament din clasa antibioticelor glicopeptidice cu care se trateaza infectiile provocate de MRSA(stafilococ rezistent la meticilina).(by 5W5S13e14r7g7i1o)*medicament
Medicament din clasa sulfamidelor, putin solubil in apa, cu actiune directa asupra streptococilor. [< germ. - nume comercial].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*prontozil
Medicament din grupul sulfamidelor, folosit in tratamentul anghinei, meningitei epidemice, abceselor purulente si altor boli infectioase.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*streptocid
Medicament din grupul sulfamidelor folosit pentru combaterea pneumoniei, holerei, dizenteriei si altor boli infectioase.(by 9W10S3e3r11g12i12o)*sulfadimezina
medicament dintr-o serie de substante organice cu baza de sulf, cu actiune antiinfectioasa, antidiabetica si diuretica. (< fr. , germ. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*sulfamida
= medicament febrifug si analgezic, folosit in starile gripale, care constituie substanta de baza a aspirinei. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*acetilsalicilic
Medicament folosit in tratamentul unor boli infectioase (tuberculoza, difterie, tularemie etc.). [G.-D. ] /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*streptomicina
Medicament in forma de praf alb cristalizat, care are proprietati hipnotice si sedative. /<germ. , fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*veronal
Medicament in stare solida si de forma lunguiata, care se administreaza pe cale anala. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*supozitor
Medicament lichid care se administreaza in doze mici, pe cale bucala. [Sil. ] /<fr. lat. $potio, ...onis$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*potiune
medicament lichid care se ia in doze mici pe cale bucala. (< fr. , lat. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*potiune
Medicament lichid care se ia in doze mici pe cale bucala. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*potiune
Medicament lichid obtinut prin dezvoltarea unor substante (extrase din plante) in alcool sau in eter. Nuanta, culoare, coloratura. [< lat. , cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*tinctura
medicament lichid ori semisolid pentru frictiuni sau aplicatii locale; alifie. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*liniment
Medicament lichid preparat pentru gargarizare. Vocaliza rau executata. Vorbarie goala, mincinoasa. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*gargarism
Medicament lichid sau semisolid pentru frictiuni sau aplicatii locale; alifie; oblojeala. [< fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*liniment
Medicament obtinut din antipirina, cu actiune febrifuga si analgezica; piramidon. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*amidopirina
medicament obtinut prin actiunea formolului asupra amoniacului, antiseptic al cailor urinare. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*urotropina
Medicament obtinut prin actiunea formolului asupra amoniacului, intrebuintat mai ales ca antiseptic al cailor urinare. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*urotropina
medicament pe baza de morfina, analgezic si calmant al tusei. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*dionina
Medicament pe baza de morfina, intrebuintat ca analgezic al tusei. [< fr. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*dionina
Medicament pe baza de procaina pentru intarzierea proceselor de imbatranire la oameni. / (ntologie) + (by 11W4S5e13r13g7i7o)*gerovital
(medicament) predominant asupra secretiilor bronsitice, pe care le fluidizeaza. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*secretolitic
Medicament preparat dintr-o serie de substante organice cu baza de sulf, folosit in combaterea diferitelor infectii. [< fr. ].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*sulfamida
(medicament, procedeu) care suprima durerile; sedativ; tranchilizant. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*calmant
medicament, produs care poate substitui un altul, cu aceleasi efecte sau proprietati. (< fr. , lat. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*succedaneu
(Medicament psihotrop) care are actiune hipnotica, sedativa si neuroleptica. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*psiholeptic
(medicament psihotrop) cu actiune hipnotica, sedativa si neuroleptica. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*psiholeptic
medicament, pulbere alba, cristalina, inodora, cu gust amar, cu actiune hipnotica; fenobarbital. (< germ. , fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*luminal
medicament romanesc pe baza de procaina utilizat in preintampinarea procesului de imbatranire a celulelor. (< gero vital)(by 11W12S5e5r14g14i7o)*gerovital
medicament solid, obtinut prin comprimarea unor pulberi; pastila, tableta. (dupa fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*comprimat
Medicament sub forma de pulbere alba, cristalina, inodora, cu gust amar, cu actiune hipnotica. [Cf. germ. , fr. , nume comercial].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*luminal
medicament tocolitic : medicament care provoaca relaxarea uterina si impiedica contractiile muschilor netezi din peretii uterini(by 14W7S7e15r1g9i9o)*medicament
(medicament, tratament) care suprima reactiile imunologice ale organismului fata de un antigen; imunodepresor; imunosupresiv. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*imunodepresiv
Medicament unguent compus din ceara si untdelemn, folosit odinioara pentru acoperirea ranilor. [< fr. , cf. lat. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*cerat
Medic care facea tratamente prin frictiuni si onctiuni. [Pron. / < fr. , cf. gr. < medic, - a unge].(by 15W8S8e9r2g2i11o)*iatralipt
Medic care practica ingrijirea bolnavilor in general, fara o stricta specialitate. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*generalist
(medic) care practica medicina generala, fara o stricta specializare; (medic) internist. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*generalist
medic care studiaza bolile prin observatie directa asupra bolnavilor. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*clinician
Medic care studiaza bolile prin observatie directa asupra bolnavilor. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*clinician
Medic sau asistent medical specializat in autopsii. [Pron. [Et. incerta].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*autopsier
Medic specialist in boli externe. Bolnav aflat in tratament ambulatoriu. [< germ. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*externist
= medic specialist in medicina legala. Jurist. // Adepti ai unei scoli filozofice chineze din sec. IV-III i.e.n., care preconiza, in opozitie cu confucianismul, un stat centralizat, guvernat pe baza de legi si nu de traditii. [< fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*legist
Medic specialist in ortopedie. Lucrator care face aparate ortopedice; ortopedist. [< germ. ].(by 5W5S13e14r7g7i7o)*ortoped
medic specialist in otorinolaringologie; orelist. (< otorinolaringologie)(by 10W3S4e12r12g6i6o)*otorinolaringolog
Medic specialist in pediatrie, medic de copii. [< fr. , cf. gr. - copil, - medic].(by 8W1S10e10r3g4i12o)*pediatru
Medic specialist in psihiatrie. V. [Pron. / < fr. , cf. gr. - suflet, - medic].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*psihiatru
Medic specializat in stabilirea diagnosticului. [Sil. ] / suf. $...ian$(by 10W10S11e4r4g12i13o)*diagnostician
Medic specializat in tratarea bolilor la animale. /<lat. , $...aveterinaireveterinar$(by 15W9S9e2r3g11i11o)*veterinar
(med.) iesire spre exterior a unui organ sau a unei parti dintr-un organ. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*procidenta
(med.) incizie a planurilor de invelis la o distanta oarecare de o plaga operatorie, pentru introducerea tuburilor sau meselor de drenaj. (< contra^1 incizie)(by 3W11S11e5r5g13i14o)*contraincizie
(med.) indoire, intoarcere sau deplasare anterioara a unui organ. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*anteversie
(med.) instrument, inel, din cauciuc, metal sau material plastic, care sustine unele organe interne. tampon. (< germ. , fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*pesar
(med.) instrument pentru sectionarea capsulei cristalinului. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*chistitom
(med.) intindere sau umflare excesiva. capacitate a unor organe vegetale sau structuri de a se lungi sub actiunea unei forte. (< fr. , lat. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*distensie
(med.) intoarcere rapida la mai putin decat talia normala a unui organ care a avut temporar dimensiuni mari. (< engl. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*hiperinvolutie
meditatie, cugetare. (fil.) cunoastere a proceselor care se petrec inauntrul constiintei; intoarcere a constiintei asupra ei insesi. (< fr. , lat. , germ. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*reflectie
Meditator, pedagog care ajuta pe elevi la prepararea lectiilor. // Sala de meditatii (intr-un internat etc.). [Cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*repetitor
Mediu geografic in care traieste un grup de plante si de animale in conditii omogene. /<fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*biotop
Mediu in care traiesc boemii, lumea boemilor; viata de boem. [Pron. / < fr. , cf. it. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*boema
Mediu limitat, cu conditii de viata particulare si cu infatisare proprie, cuprinzand totalitatea organismelor care formeaza o biocenoza. [Pl. / < fr. , cf. gr. - viata, - loc].(by 10W3S3e4r12g12i5o)*biotop
= mediul psihosocial capabil sa contribuie la formarea omului si la integrarea lui sociala. [Cf. fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*educogen
mediu (natural sau cultural), anturaj, societate in care traieste cineva. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*ambianta
Mediu, societate in mijlocul careia se afla cineva sau ceva. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*ambianta
Mediu solid pentru cultura bacteriilor, obtinut prin dizolvarea in apa a agar-agarului. [< fr. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*geloza
(med.) mentinere in contact a doua suprafete, a doua fragmente de oase fracturate. (dupa fr. )(by 13W14S7e7r1g1i1o)*impactare
(med.) metoda ~a = metoda de observatie constand in a recunoaste pe viu modificarile patologice ale organelor profunde. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*anatomoclinic
(med.) metoda de inregistrare grafica a zgomotelor vaselor. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i6o)*fonoangeiografie
(med.) miscare usoara, involuntara, rapida, repetata a corpului sau a unei parti a acestuia; tremur, tremurare (de frisoane, de frica). (< lat. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*tremor
(med.) mod asimetric de angajare si coborare a fatului in bazin. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*asinclitism
(med.) mod de investigare clinica prin palparea volumului a doua regiuni simetrice ale corpului. (dupa fr. )(by 1W2S2e10r11g4i4o)*amplexare
medota de tratament al unor actiuni vertebrale prin elongatii de coloana. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*vertebroterapie
(med.) pervertire a gustului, constand in a prefera substantele necomestibile (carbune, pamant, argila etc.). (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*pica
(med.) pozitie a corpului culcat pe burta; decubit ventral. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*procubitus
(med.) referitor la vezica biliara sau urinara. o canal ~ = canal care leaga vezica biliar de canalul coledoc. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cistic
(med.) reprezentare grafica a frecventei si intensitatii contractiilor uterine. (< parto -grama)(by 9W2S3e11r11g5i5o)*partograma
(med.) reprezentare grafica a volumului si configuratiei unui organ cu oncograful. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*oncografie
(Med.) Scleroza a rinichiului. [< fr. , cf. gr. - rinichi, - intarire].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*nefroscleroza
(med.) senzatie palpatorie cu caracter vibrator; agitatie, tremuratura. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g11i11o)*fremisment
(med.) stare in care subiectul are o deosebita incredere in fortele proprii si manifesta o buna dispozitie. (< lat. )(by 3W12S12e5r5g6i14o)*elatie
(med.) stimulator al refacerii sau dezvoltarii tesuturilor prin emisie de radiatii. (< radio^1 stimulator)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*radiostimulator
(med.) tehnica inregistrarii si reproducerii imaginilor din interiorul corpului. (< engl. , fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*endocinematografie
(med.) tendinta de asimilare a ultimei vertebre la prima vertebra din regiunea sacrala. (dupa fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*sacralizare
(med.)Tulburare a vorbirii de natura nervoasa.-Din fr. logonevrose.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*medtulburare
(med.) tulburare de ritm; ansamblul modificarilor anormale ale ritmului inregistrarilor electrice. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*disritmie
(med.) tumoare maligna, dar cu evolutie foarte lenta, formata la nivelul unui cordon medular. (< fr. )(by 7W15S15e1r9g9i3o)*cordom
meduza de un alb smantanos, cu bratele portocalii si festonate, din marile Europei occidentale. (< fr. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*rizostom
Mefistofel. Cascheta de lana tricotata folosita de alpinisti si vanatori, care acopera fruntea cu un varf triunghiular. [< it. ].(by 11W4S4e13r13g7i7o)*mefisto
[MEG-OM] unitate de masura a rezistentei electrice, de un milion de ohmi. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*megohm
mejdini, (Reg. din Gorj) butuc de salcie, anual tunsa de lastarii nou rasariti, care delimiteaza curelele de pamant.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*mejdini
Melc . Cochilia melcului. (din , forma diminutivala rezultand prin interm. suf. dublu si )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*gausel
Melisa, roinita (Melissa officinalis). - Var. (Mold.) Bg. , din sl. "regina albinelor" (Cihac, 182; Tiktin; Conev 44).(by 6W14S15e8r1g2i10o)*matacina
melodic care apare concomitent cu subiectul unei fugi sau al altor lucrari polifonice. (dupa fr. )(by 4W12S13e6r6g9i9o)*contrasubiect
Melodie, cantec; partea melodica a unei compozitii muzicale. [< gr. - cantec].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*melos
Melodie care apare concomitent cu subiectul unei fugi sau al altor lucrari polifonice. [Pron. , pl. / dupa fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i15o)*contrasubiect
Melodie care se aude concomitent cu subiectul in timpul expunerii lui intr-o lucrare polifonica; contrapunct . [Pl. / cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*contratema
melodie corala liturgica la unison, melismatica, care se opune recitarii solo. (<fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*concentus
Melodie (de muzica usoara) care se bucura de succes la momentul dat; slagar. /<engl. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*hit
Melodie (de muzica usoara) care se bucura de succes la un moment dat; cantec la moda. /<germ. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*slagar
melodie liniara, simpla, pentru voce sau instrument, predominanta in expresia unei compozitii muzicale. (< lat. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*cantus
Melodie sau fragment dintr-o bucata muzicala interpretata in forma de declamatie, care comenteaza actiunea dintr-o opera si face legatura dintre arii. /<fr. , germ. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*recitativ
Melodie scurta pentru voce, cu continut vesel (uneori frivol). [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sansoneta
Membrana alba opaca, alcatuita din fibre tari si elastice, care formeaza invelisul exterior al globului ocular. [Gen. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*sclerotica
membrana alba, opaca, alcatuita din fibre tari si elastice, care formeaza inveliul exterior al globului ocular; albul ochiului. (< fr. )(by 8W8S2e10r10g4i4o)*sclerotica
Membrana a peritoneului care acopera intestinul subtire si il fixeaza de peretele abdominal. /<lat. , fr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*mezenter
Membrana a tesutului conjunctiv care acopera un cartilaj. [< fr. , cf. gr. < - imprejur, - cartilaj].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*pericondru
... Membrana care acopera capatul extern al vaginului. [Acc. si ] /<fr. lat. $hymen, ...intis$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*himen
Membrana care acopera derma si formeaza impreuna cu aceasta pielea. Tesut protector al plantelor, format dintr-un strat de celule asezate la exterior. [Var. s.n. / < fr. , cf. gr. - deasupra, - piele].(by 4W4S12e13r6g6i7o)*epiderma
Membrana, care acopera orificiul extern al vaginului. Himeniu. Casatorie. [Pl. , var. s.n. / < fr. , lat., gr. - membrana].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*himen
Membrana care captuseste sau inveleste cavitatea unui organ secretor. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g9i3o)*mucoasa
membrana care captuseste unele cavitati ale corpului si a carei suprafata este umectata de mucus. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*mucoasa
Membrana care constituie unul dintre cele trei invelisuri ale encefalului si maduvei spinarii. [Pron. , pl. / < fr. , cf. gr. - paianjen, - asemanare].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*arahnoida
membrana care inveleste creierul. periost la suprafata exterioara a craniului. (< fr. , engl. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*pericraniu
Membrana care leaga intestinul subtire de peretele posterior al abdomenului. [< lat. , fr. , cf. gr. - mijlociu, - intestin].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*mezenter
membrana cartilaginoasa elastica, la partea superioara a laringelui, care acopera glota, impiedicand patrunderea alimentelor in caile respiratorii. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*epiglota
membrana cea mai dinauntru a placentei, de forma unui sac plin cu lichid, care inveleste fetusul la mamifere, pasari si reptile. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*amnios
Membrana colorata a ochiului situata intre cornee si cristalin (in mijlocul careia se gaseste pupila). /<lat., fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*iris
membrana conjunctiv-fibroasa care acopera osul. o ~ alveolar = tesut fibros dintre alveola dentara si radacina dintelui. (< fr. , gr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*periost
Membrana elastica care desparte urechea externa de cea mijlocie. Instrument de percutie cu sunetul acordabil, constand dintr-un corp de arama in forma de cazan, avand gura acoperita cu o membrana de piele care vibreaza atunci cand este lovita cu niste betisoare. Spatiu cuprins intre cele trei cornise ale unui fronton, de obicei decorat cu sculpturi; suprafata cuprinsa intre orizontala si arcele unei bolti. Pinion dintat. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "toba", "membrana intinsa", "timpan ". [Pl. / < fr. , it. , cf. lat. , gr. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*timpan
Membrana embrionara a animalelor vivipare si ovipare cu respiratie pulmonara. Animale vertebrate care au aceasta membrana. [Pron. / < fr. , cf. gr. < - carnat, - aspect].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*alantoida
membrana embrionara a animalelor vivipare si ovipare cu respiratie pulmonara. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*alantoida
Membrana exterioara de culoare alba a ochiului; albul ochiului; albus. /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*sclerotica
Membrana falsa care se formeaza in fundul gurii, in gat si in nas in cazuri de anghina difterica. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*pseudomembrana
membrana falsa, la suprafata unor organe in cazul unor afectiuni microbiene. (< fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*pseudomembrana
membrana fibroasa, alba, care inveleste ovarul si testiculul. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*albuginee
Membrana fibroasa alba, rezistenta, care inveleste si sustine muschii. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i6o)*aponevroza
membrana fibroasa, foarte rezistenta, care acopera si sustine muschii. (< fr. )(by 2W10S10e11r4g4i13o)*aponevroza
Membrana fina si pigmentata, situata in partea posterioara a ochiului, intre sclerotica si retina. [Pron. / < fr. , cf. gr. - piele, - aspect].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*coroida
Membrana (foarte) subtire. Strat subtire dintr-o substanta, depus pe suprafata unei alte substante; pielita. Film. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pelicula
membrana groasa care infasoara ca o teaca palaria si piciorul unor ciuperci tinere, rupandu-se apoi neregulat, in timpul cresterii. (< fr., lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*volva
Membrana interioara a ochiului, sensibila la lumina, pe care se formeaza imaginea vizuala. [Pl. / < fr. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*retina
membrana interna, nervoasa, a ochiului, sensibila la lumina, pe care se formeaza imaginea vizuala. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g5i13o)*retina
Membrana mijlocie (din cele trei) care inveleste creierul si maduva spinarii. /<fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*arahnoida
Membrana mucoasa care acopera suprafata interna a pleoapelor si suprafata anterioara a globului ocular (cu exceptia corneei). /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i11o)*conjunctiva
Membrana mucoasa care uneste pleoapele cu globul ocular. [Cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*conjunctiva
Membrana osoasa care acopera si protejeaza branhiile la pesti. Organ care inchide scoica anumitor moluste. Strat subtire care inchide celulele in care se afla larvele albinelor. Capacel cu care se termina capsula la muschi. [Pl. , (s.m.) / < fr. , cf. lat. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*opercul
Membrana periferica a fibrelor musculare striate. [< fr. , cf. gr. - muschi, - teaca].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*sarcolema
Membrana pigmentata, situata intre sclerotica si retina globului ocular, care determina culoarea ochilor. [Sil. ] /<fr.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*coroida
membrana pigmentata si vascularizata a ochiului, intre sclerotica si retina. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*coroida
membrana protectoare externa a grauntelui de polen, a sporilor. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*exina
Membrana protectoare interna a grauntelui de polen si a sporilor ferigii. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*intina
Membrana seroasa care acopera peretii cavitatii toracice si plamanii. [Sil. ] /<lat., ngr., it. fr. (by 8W2S2e10r11g11i4o)*pleura
Membrana seroasa care captuseste cavitatea abdominala. [< lat. , cf. gr. < - imprejur, - a intinde].(by 11W11S11e5r5g13i14o)*peritoneu
Membrana situata in partea superioara a laringelui, care acopera glota, impiedicand astfel patrunderea alimentelor in caile respiratorii. [< fr. , cf. gr. - deasupra, - limba].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*epiglota
Membrana subtire care captuseste cavitatile inimii. [< fr. , cf. gr. - inauntru, - inima].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*endocard
Membrana subtire si transparenta a globului ocular pe care se formeaza imaginea vizuala. [G.-D. ] /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*retina
Membrana subtire si transparenta, obtinuta din basica sau intestinele unor animale, care avea diferite intrebuintari (inlocuia geamul la ferestre, servea la inchiderea ermetica a borcanelor etc.). a se tine foarte slab. /<ngr. bulg. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*tipla
Membrana transparenta care se gaseste in partea de dinainte a ochiului. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 4W12S12e13r6g6i15o)*cornee
Membrana vitelina care da nastere corpului embrionului. [< fr. , cf. gr. - germen, - piele].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*blastoderm
membri ai mai multor secte religioase apartinand sabeismului. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*sabeeni
Membri ai unei grupari democratice care au jucat un important rol politic in timpul revolutiei engleze din 1648-1650. [Pron. / cf. engl. ].(by 6W14S14e8r8g8i2o)*levelleri
membri ai unei grupari democratice mic-burgheze care a jucat un important rol politic in timpul revolutiei engleze din 164^8-165^0. (< engl. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*levelleri
Membri ai unei grupari politice din timpul revolutiei franceze din 1789, care reprezentau in principal interesele burgheziei industriale si comerciale. [Sg. / < fr. , cf. - departament in Franta].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*girondini
Membri ai unei miscari protestante din Anglia, aparuta in 1642, care preconiza autonomia bisericilor locale si nega ierarhia ecleziastica. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*congregationalisti
Membri ai unei secte religioase la vechii evrei, caracterizata prin ascetism, disciplina severa si prin comunitatea bunurilor. [Pron. , sg. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*esenieni
membru al Asociatiei Generale a Actionarilor (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 10W4S4e12r12g6i6o)*agaman
Membru al clasei dominante din vechea Roma, care detinea pamanturile obstesti si monopolul functiilor sacerdotale si politice, bucurandu-se de toate privilegiile. Nobil, senior. // Care apartine patricienilor. De origine nobila; rafinat. Mandru, ingamfat. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*patrician
Membru al clerului la Constantinopol care avea misiunea de a acoperi mortii cu un giulgiu. [Pron. / < fr. , gr. ]. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*copiat
Membru al colegiului sacerdotal suprem din vechea Roma, care supraveghea cultul; prelat, episcop. = papa. Om care isi da aere de superioritate. [< fr. , cf. lat. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*pontif
Membru al Congresului Statelor Unite ale Americii. [Pron. / < engl. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*congresman
membru al consiliului la unele triburi indiene din America de Nord. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*sachem
membru al echipajului insarcinat a asigura la bordul (aero)navelor legaturile prin radio. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*radionavigant
Membru al echipajului unui avion militar, avand functia de a dirija bombardamentul. [Sil. ] /<fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*bombardier
Membru al fortelor armate contrarevolutionare ruse care au luptat impotriva puterii sovietice in perioada razboiului civil. [Dupa rus. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*albgardist
membru al fortelor armate contrarevolutionare ruse, impotriva puterii sovietice din razboiul civil (191^8-192^0). (dupa rus. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*albgardist
Membru al mafiei japoneze. 2 Film cu gangsteri japonezi. (din fr., jap. )(by 13W6S7e15r15g1i9o)*yakuza
Membru al micii nobilimi din Spania de odinioara, care avea obligatia sa serveasca in armata cu calul sau; cavaler. Domn. [Pron. / < sp. - cavaler].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*caballero
Membru al militiei (1). Ostas din militie (2). [Pron. / < , cf. fr. ].(by 9W2S2e3r11g11i5o)*militian
Membru al ordinului ecvestru din vechea Roma, format din cetateni bogati. Nobil feudal admis intr-un ordin militar in cadrul unei ceremonii speciale; membru al unui ordin militar religios. Membru al unui ordin onorific; posesor al unor decoratii. = imbogatit in urma speculatiilor, sarlatan, escroc. Om generos, nobil, plin de abnegatie; om cu purtari alese. Barbat care insoteste o femeie in societate. Barbat necasatorit; holtei, burlac. [< it. , fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*cavaler
Membru al organizatiei revolutionare a tineretului sovietic. // Care apartine Comsomolului. [Pl. / < rus. + ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*comsomolist
Membru al organizatiei revolutionare "Carbonia" care lupta pentru eliberarea si unificarea tarii. /<it. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*carbonar
Membru al populatiei Basotho, vorbitoare a limbii bantu din Lesotho. [](by 11W5S5e13r14g7i7o)*basuto
membru al societatilor mistice care se formau in sec. XIII in scopul atingerii perfectiunii evanghelice. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*begard
membru al unei academii sau institutii stiintifice cu drept de vot consultativ. 2): unghiuri formate de doua drepte paralele taiate de o secanta si situate de aceeasi parte a secantei, unul fiind intern, iar altul extern. /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*corespondent
Membru al uneia dintre comisiile insarcinate cu revizuirea constitutiei si cu modificarea legilor in vechea Atena. [< fr. , gr. < - lege, - a aseza].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*nomotet
Membru al unei asociatii de muncitori cu aceeasi meserie; breslas. /<turc. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*isnaf
membru al unei biserici crestine orientale care dupa marea schisma s-a reunit cu biserca catolica. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*uniat
Membru al unei biserici crestine orientale care dupa marea schisma s-a reunit cu biserica catolica, pastrandu-si o oarecare autonomie fata de papa; unit. [Pron. / cf. it., fr. < rus. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*uniat
Membru al unei |caste|casta| feudale-militariste din Japonia de dinainte de revolutia din 1868. Persoana facand parte din clica militaristilor japonezi, care duc o politica agresiva. [Pl. invar. / < fr. < cuv. japonez].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*samurai
membru al unei caste feudalo-militariste din Japonia inainte de revolutia din 186^7. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*samurai
Membru al unei congregatii clericale catolice instituite in sec. XVII. [Pron. / < fr. , cf. - intemeietorul congregatiei].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*eudist
Membru al unei congregatii religioase de misionari, fundata la Neapole in sec. XVIII de Alfonso de'Liguori. [Cf. fr. , it. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*redemptorist
membru al unei congregatii religioase de misionari, fundata la Neapole in sec. XVIII. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*redemptorist
membru al unei echipe, al unei formatii etc., in raport cu ceilalti membri ai echipei. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*coechipier
Membru al unei echipe, al unei formatii etc. in raport cu ceilalti membri ai echipei. [Pron. / cf. fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*coechipier
Membru al unei formatii de partizani din Franta in timpul razboiului si al ocupatiei germane dintre 1940 si 1944. [< fr. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*machisard
membru al unei grupari politice din timpul Revolutiei franceze din 178^9, care reprezenta interesele burgheziei industriale, comerciale si financiare. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*girondin
Membru al unei organizatii de cercetasi recunoscuta de Organizatia Mondiala a Miscarii Scout(by 15W8S9e2r2g11i11o)*membru
Membru al unei organizatii fasciste-militariste, care a activat in Franta intre 1935 si 1940. [Pl. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*cagulard
Membru al unei organizatii reformiste si oportuniste din Anglia de la sfarsitul sec. XIX, care respingea lupta de clasa, propovaduind posibilitatea trecerii de la capitalism la socialism pe calea reformelor marunte. [Pron. , pl. / < engl. , cf. - general roman].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*fabian
Membru al unei organizatii represive oficiale; opresor, agent al opresiunii. [< fr. , it. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*zbir
Membru al unei organizatii revolutionare secrete de la inceputul sec. XIX din Italia, care lupta pentru izbanda ideilor liberale, pentru independenta si unificarea Italiei. [< it. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*carbonar
membru al unei organizatii revolutionare secrete din Italia, care lupta pentru izbanda ideilor liberale, pentru eliberarea si unificarea Italiei. (< it. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*carbonar
Membru al unei organizatii romanesti teroriste fasciste dintre razboaie numita Garda de fier. // Referitor la legionarism. [< - denumire purtata de aceasta organizatie la un moment dat].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*legionar
(membru) al unei populatii amerindiene din Amazonia (Brazilia si Paraguay). (s.n.) limba vorbita de tupi. (< fr., sp., port. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*tupi
membru al unei secte, al unui partid politic; partizan al unei teorii, doctrine, idei etc. (< fr. , lat. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*adept
membru al unei secte anabaptiste, raspandita azi in Olanda, SUA si Germania. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*menonit
membru al unei secte baptiste din Hanovra si Renania, din sec. XVII. (< germ. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*haban
membru al unei secte de fanatici care se flagelau in public. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*flagelant
membru al unei secte de musulmani siiti, de un fanatism extrem. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ismailit
membru al unei secte fondate in sec. IV care sarbatorea Pastele in aceeasi zi cu evreii. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sabbatian
membru al unei secte fondate la sfarsitul sec. XII de Pierre Valdais, care propovaduia o lume bazata pe preceptul saraciei si refuza sa accepte misa, credinta in transsubstantiere, ideea purgatoriului, cultul sfintilor etc. (< it. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*valdez
membru al unei secte gnostice din sec. II-III, care considera sarpele ca mesager ce aduce oamenilor cunoasterea salvatoare. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*ofit
membru al unei secte maniheene crestine din sec. VII-X, bazata exclusiv pe Noul Testament, care pretindea a readuce crestinismul la simplitatea evanghelica. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*paulician
Membru al unei secte religioase care nega natura divina a lui Cristos. [Pron. , pl. / < fr. , cf. - patriarh al Constantinopolului].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*nestorian
membru al unei secte religioase mozaice, ostila fariseismului si favorabila elenismului, care nega nemurirea sufletului si viata viitoare si dispretuia practicile religioase. (< it. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*saducheu
Membru al unei secte religioase mozaice, ostila fariseismului si favorabila elenismului, care nega nemurirea sufletului si viata viitoare si dispretuia practicile religioase. [Var. / < it. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*saducheu
Membru al unei secte religioase protestante intemeiate in sec. XVII si raspandita in Anglia si in S.U.A. [Pron. / < engl., fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*quaker
membru al unei secte religioase protestante pacifiste si austere, intemeiata in sec. XVII si raspandita in Anglia si in SUA. (< engl., fr. )(by 10W10S3e4r4g12i13o)*quaker
Membru al unei societati de ajutor reciproc. // Referitor la mutualism. [Pron. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*mutualist
Membru al unei societati literare, muzicale, teatrale. [Pron. / < fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*societar
Membru al unei teocratii. Cel care exercita o putere teocratica. [Pron. / < fr. , cf. gr. - zeu, - putere].(by 8W9S2e2r11g11i11o)*teocrat
membru al unuia din ordinele religioase catolice infiintate de Franceso dAssisi. (< fr. , lat. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*tertiar
Membru al unui celebru tribunal atenian, care isi tinea sedintele in aer liber la rasaritul Soarelui. [Pron. / < fr. , cf. gr. < - soare].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*heliast
Membru al unui club , persoana care frecventeaza cluburile. [Var. s.m. / < engl. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*clubman
Membru al unui colegiu de judecatori, format dintr-o suta de magistrati, care judecau afacerile civile in vechea Roma. Decurion, magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie. [< lat. , cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*centumvir
Membru al unui guvern care este insarcinat cu conducerea unui minister. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W7S7e1r1g1i10o)*ministru
Membru al unui ordin calugaresc catolic, constituit in Palestina in sec. XII. [Cf. fr. , it. Carmel - munte in Palestina].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*carmelit
membru al unui ordin catolic, care se dedica invatamantului gratuit. (< germ. , fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*piarist
Membru al unui ordin catolic, fundat in 1621, care se dedica invatamantului gratuit. [Pron. / < germ. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*piarist
Membru al unui ordin de calugari catolici, creat in 1534 de Ignatiu de Loyola pentru a lupta impotriva miscarilor populare si gandirii progresiste. Ipocrit, viclean, perfid. // De iezuit, al iezuitilor, specific iezuitilor; perfid. [Cf. fr. , germ. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*iezuit
membru al unui ordin de calugari, intemeiat in 1202 la Riga, avand ca semn distinctiv doua spade rosii pe mantia alba, ordin care mai tarziu s-a unificat cu cel teuton. (< lat. , purtator de spada)(by 12W6S6e14r15g8i8o)*gladifer
membru al unui ordin de calugari militari din evul mediu, care au participat la cruciade. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*templier
Membru al unui ordin de calugari militari din evul mediu, care au participat la cruciade. [Pron. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*templier
Membru al unui partid care se abate de la linia politica a partidului sau. [Cf. fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*deviator
Membru barbatesc in erectiune. [Pron. / < fr. , gr. , cf. - zeul gradinilor, al viilor si al fecunditatii].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*priap
(Membru) care apartine ordinului teutonic. German, germanic. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*teuton
(membru) care apartine unei secte religioase, la vechii evrei, care condamna sacrificiile, preamarind comunitatea bunurilor materiale, hrana in comun, tinerea departe de casatorie etc. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i10o)*esenian
Membru militant al unui partid sau al unei organizatii de masa, care se ocupa cu munca politica in cadrul organizatiei. [< rus. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*activist
memorie de elefant: a tine mine pe cel ce ti-a facut rau. anu se interpreta ca memorie de lunga durata.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*memorie
Memorie falsa, constand in imposibilitatea de a recunoaste imprejurarile in care s-au format anumite idei si impresii venite din subconstient in lumina constiintei, acestea fiind socotite ca noi. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*pseudomnezie
memorii cu caracter evocator, care nu respecta procedeele consacrate ale memorialisticii. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*antimemorii
Menajare. Tact, grija fata de sensibilitatea si susceptibilitatea cuiva. [Cf. fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*menajament
[MENE-] 1. cel care conduce o antrepriza, care gereaza interesele unui sportiv sau ale unei echipe, care se ocupa cu organizarea si cu chestiunile financiare ale competitiilor; impresar. 2. exponent. (< engl. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*manager
[ME-NIGI-MENT] 1. activitatea, arta de a conduce. 2. stiinta organizarii si conducerii intreprinderilor, a valorificarii eficiente a resurselor umane, financiare si materiale ale unei organizatii. (< engl. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*management
Meninge extern de natura fibroasa si foarte rezistent; pahimeninge. [< fr. < lat. - tare, - mama].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*duramater
meninge extern de natura fibroasa si foarte rezistent; pahimeninge. (< lat. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*duramater
Meningele intern, constand dintr-un plex de vase sanguine. [Pron. / cf. fr. it. lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*piamater
meningele intern, constand dintr-un plex de vase sangvine. (< lat. , mama pioasa)(by 14W8S8e1r2g10i10o)*piamater
Meningita localizata la ventriculii centrali. Inflamatie a stomacului la pasari. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*ventriculita
Menit sa determine, sa delimiteze o epoca. Rasunator, memorabil. [Cf. it. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*epocal
Menstruatie. [Pron. , pl. invar. / < fr. , cf. gr. - luna, - a curge].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*menoree
mentinere a deplasarii unei ape in circuitul inchis de vaporizare al unor caldari acvatubulare. (< fr. )(by 2W2S10e11r11g4i5o)*autocirculatie
Mentinerea echilibrului corpului in pozitii dificile; arta, indemanarea de a face acest lucru. Arta de a se descurca usor in situatii dificile; totalitatea actiunilor, a sfortarilor si a mijloacelor intrebuintate pentru a iesi dintr-o situatie grea. [Cf. germ. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*echilibristica
mentinere neschimbata a unei marimi, a unui sistem de numere intr-o transformare anumita; stabilitate, fixitate. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*invarianta
Mentinere neschimbata a unei marimi sau a unui sistem de numere intr-o transformare anumita. [Pron. / < fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*invarianta
Mentionare, semnalare; indicatie speciala, specificare. Distinctie care consta in citarea cu elogii a cuiva in urma unui concurs. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*mentiune
merceologie f. disciplin? care studiaz? propriet?tile fizice si chimice ale m?rfurilor, pentru a stabili calit?tile si conditiile de p?strare a acestora. [sil. -ce-o-] <it. merceologia(by 9W10S3e3r12g12i5o)*merceologie
merchandiser, merchandiseri. s.m. - persoana care are drept activitate comertul, ori se ocupa cu vanzarea sau cumpararea produselor pentru a obtine profit - din fr. marchandise "bunuri" din vechea fr. marchant (by 4W4S12e13r6g6i15o)*merchandiser
merchandiza - a face comert, a cumpara sau a vinde produse pentru a obtine profit (by 11W11S4e5r13g13i7o)*merchandiza
merchandiza v.- a face comert, a cumpara sau a vinde produse pentru a obtine profit - din fr. marchandise "bunuri" din vechea fr. marchant; a promova un produs prin dezvoltarea de strategii pentru ambalare, prezentare si publicitate(reclama) (by 12W12S5e5r14g14i7o)*merchandiza
Merengue, subst. propriu, dans latino foart leganat, din America de Sud(by 4W13S13e6r7g15i15o)*merengue
[MERLO] soi de vita de vie de origine franceza, cu ciorchinii cilindrici si boabe mici, negre si rotunde. vin din acesti struguri. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*merlot
Mers al unor animale, in special al calului, cand calca deodata cu ambele picioare de pe aceeasi parte. [Sil. ] /Orig. nec.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*buiestru
Mers, evolutie, dezvoltare, desfasurare (a unui fenomen, a unui eveniment etc.). Prefacere, transformare succesiva, progresiva. Activitatea pe care o desfasoara o instanta judecatoreasca in legatura cu solutionarea unei cauze de natura penala, civila etc. = a da in judecata (pe cineva). = act oficial prin care se constata un fapt; redarea in scris a discutiilor si a hotararilor dintr-o sedinta. [Pl. / < fr. , germ. < lat. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*proces
mers inapoi al unui autovehicul; dispozitiv care permite acest mers. pozitie a schimbatorului de viteza pentru mersul inapoi. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*marsarier
Mers inapoi al unui autovehicul. Dispozitiv care permite mersul inapoi al unui autovehicul. Pozitie a schimbatorului de viteza care face un autovehicul sa mearga inapoi. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*marsarier
Mers incetinit al unui motor cu ardere interna. Trucaj prin care, in timpul proiectiei, miscarile se efectueaza cu o viteza mai redusa decat cea normala. [Pl. / < fr. ].(by 2W10S11e11r4g5i13o)*ralanti
mers in fuga al calului, cu viteza medie (intre pas si galop). zgomot facut de un cal care merge in acest fel. (< germ. )(by 11W11S4e5r5g13i14o)*trap
mers in manej circular, cand calul galopeaza pe piciorul stang, in loc de cel drept, sau invers. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*contragalop
Mers, miscare a unei trupe (intr-o anumita formatie). Actiune militara puternica de mare amploare, indreptata contra unui obiectiv. Proba atletica pedestra, in timpul careia concurentii sunt obligati sa mearga repede fara a alerga. Piesa muzicala cu ritm puternic, dupa care se potriveste cadenta pasului unei trupe, a unui cortegiu etc. Poezie lirica patriotica scrisa pentru a putea fi cantata dupa melodia unui mars (2). [Cf. fr. , germ. , rus. , it. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*mars
Mers rapid al calului, in salturi mari. Ritm anormal al batailor inimii in trei timpi. Dans vioi cu miscari repezi in doi timpi; melodia acestui dans. [< fr. , it. ].(by 4W5S5e13r14g7i7o)*galop
Mers special, amintind de buiestrul calului, datorita paraliziei nervului sciatic exterior. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*stepaj
Mesaj adresat credinciosilor de un arhiereu cu ocazia sarbatorilor religioase mari. /<fr. lat. it. (by 5W14S7e8r1g1i9o)*pastorala
mesaj postal cu greutate mica, dus la destinatie cu ajutorul porumbeilor calatori. (<columbo /aero/grama)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*columbograma
(meseria blanarului, atelier, multime de blanuri) s. f., art. g.-d. art. (ateliere, multime de blanuri) pl. art. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*blanarie
Meseria celui care face obiecte din marochin; atelier, magazin de obiecte din marochin. Obiecte de marochin sau din orice fel de piele. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*marochinarie
Meseria de a executa lucrari marinaresti. Serviciul de bord; totalitatea cunostintelor privind munca gabierului; marinarie. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i3o)*matelotaj
Meseria legatorului de carti. 2) Atelier sau intreprindere unde se leaga, se cartoneaza o carte, o revista etc. [G.-D. ] /+ suf. ...(by 6W6S7e15r15g9i9o)*legatorie
Meserias care fabrica cravate, vanzator de cravate. [Pron. / < fr. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*cravatier
Meserias specializat in prelucrarea pietrelor scumpe (cu exceptia diamantelor). /<fr. , lat. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*lapidar
Meseria tapiterului. Atelier, pravalie in care se lucreaza sau se vand obiecte facute de tapiter. V. [Gen. / cf. it. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*tapiterie
(meserie, atelier, multime de pantofi) s. f., art. , g.-d. art. (ateliere) pl. , art. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*pantofarie
(meserie, atelier, multime de sepci) s. f., art. g.-d. art. (ateliere) pl. art. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*sepcarie
(meserie, atelier, ocupatia ciobanului) s. f., art. g.-d. art. (ateliere) pl.art. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*strungarie
(meserie, atelier) s. f., art. g.-d. art. (ateliere, obiecte) pl. art. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*rotarie
(meserie, atelier) s. f. (sil. ), art. g.-d. art. (ateliere) pl. art. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*croitorie
Meserie, indeletnicire, ocupatie. = declaratie publica facuta de cineva asupra convingerilor pe care le are. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*profesiune
(meserie, loc, atelier) s. f., art. g.-d. art. (locuri, ateliere) pl. art. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*caramidarie
(meserie, magazin) s. f. (sil. ), art. g.-d. art. (magazine) pl. art. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*ceaprazarie
Mestecarea alimentelor in gura; masticare. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. - a mesteca].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*masticatie
mesterasi, s.m. (Rar) Diminutiv al lui (Rar; depr.) Om abil, smecher. Artist lipsit de talent, de valoare, neinsemnat. suf. (by 13W13S7e7r15g1i1o)*mesteras
Mester care confectioneaza obiecte din fier sau alte metale. muncitor specializat in fasonarea si montarea scheletului metalic pentru beton armat. [Sil. ] /<lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*fierar
Mester care confectioneaza obiecte din lemn; lemnar; dulgher; tamplar. /suf. $...ar$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*teslar
Mester care confectioneaza sau repara incaltamintea; cizmar; pantofar. /+ suf. ...(by 5W13S14e7r7g15i1o)*ciubotar
Mester care face albii, linguri, fuse si alte obiecte de lemn. /< bulg. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*rudar
Mester care face obiecte din piele (curele, hamuri etc.). / + suf. $...ar$(by 5W13S13e6r7g15i15o)*curelar
Mester care face sau repara incaltaminte; ciubotar; pantofar. /+ suf. ...(by 2W10S11e4r4g13i13o)*cizmar
Mester care face (sau repara) vase din doage (butoaie, cazi, putini etc.); dogar. /<germ. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*butnar
Mester care face vase cu doage (butoaie, putini, ciubere etc.). / suf. $...ar$(by 15W15S8e8r2g2i10o)*dogar
Mester care lucreaza obiecte de aur sau de alte metale pretioase; aurar. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*orfevru
Mester specializat in lucrari de arta care reprezinta figuri de oameni sau de animale. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*figurist
Mestesugar, meserias (mai ales din evul mediu). Mestesugar care lucreaza obiecte de mica serie. [< fr. , cf. it. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*artizan
mestesugar specialist in construirea si repararea instrumentelor muzicale cu coarde. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*lutier
(mestesug, atelier, colectivitate) s. f. (sil. ), art. g.-d. art. (ateliere, magazine) pl. art. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*fierarie
(mestesug, atelier, magazin, colectivitate) s. f., art. g.-d. art. (ateliere, magazine) pl. art.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*lemnarie
Mestesugul |cizelarii|cizela| lemnului, a aurului si a fildesului sau a metalelor; arta sculpturii in bronz. Totalitatea obiectelor de podoaba specifice unui popor. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 3W12S5e6r14g14i8o)*toreutica
mestesugul confectionarii obiectelor fine de ornament din metale pretioase, din piele etc. obiectele lucrate prin acest mestesug. comert cu obiecte fine de aur si argint. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*orfevrarie
metafora atenuata prin introducerea in enunt a unei constructii incidente de tipul "oarecum", "ca sa zic asa", ori prin transformarea ei in comparatie cu unele constructii jonctionale. (< gr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*maligmata
Metal acoperit cu un strat subtire de aur sau de argint, folosit la confectionarea bijuteriilor. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*duble
Metal alb-albastrui care se intrebuinteaza sub forma de tabla in aliaje, pentru protectia superficiala a otelurilor etc. [< fr. , cf. germ. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*zinc
Metal alb-albastrui, moale, maleabil si ductil, usor fuzibil, folosit la elaborarea unor aliaje, la zincarea otelurilor etc. [Simb. ] (din fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*zinc
Metal, alb-argintiu, ai carui compusi au diferite intrebuintari (la fabricarea fotoelementelor, rachetelor de semnalizare, a sticlei etc.). /<fr. germ. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*strontiu
Metal alb-argintiu asemanator calciului, care se gaseste in natura sub forma de celestina si strontianit. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*strontiu
metal alb-argintiu, asemanator calciului, in natura sub forma de celestina si strontianit. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*strontiu
Metal alb-argintiu din familia platinei, care se intrebuinteaza aliat cu aceasta la confectionarea instrumentelor de laborator. [< fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*rodiu
Metal alb-argintiu din familia platinei. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*paladiu
metal alb-argintiu, ductil si dur, din familia platinei. (< fr., lat. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*paladiu
Metal alb-argintiu, foarte dur, avand diferite intrebuintari (la fabricarea instrumentelor chirurgicale, etaloanelor de masurat etc.). [Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*iridiu
metal alb-argintiu, foarte dur, casabil, greu fuzibil, in natura impreuna cu platina. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*osmiu
metal alb-argintiu, foarte dur, inalterabil la temperatura obisnuita, folosit la elaborarea unor oteluri speciale, in radioterapie etc. (< fr. , germ. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*cobalt
metal alb-argintiu, foarte dur si casant, greu fuzibil, la elaborarea unor aliaje si oteluri speciale. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i4o)*titan
Metal alb-argintiu, foarte dur si casant, raspandit in natura sub forma de compusi. [< fr. ].(by 9W3S3e3r12g12i5o)*titan
Metal alb-argintiu, maleabil, care se gaseste in blenda. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*indiu
Metal alb-argintiu, maleabil si ductil, intrebuintat drept catalizator in industria chimica si sub forma de aliaje. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*paladiu
metal alb-argintiu, moale, maleabil, asemanator cu aluminiul, care se gaseste in blenda. (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i1o)*indiu
Metal alb-argintiu, moale, maleabil si ductil; cositor. [Pron. / < lat. , cf. it. , germ. ].(by 11W4S5e13r13g14i7o)*staniu
metal alb-argintiu, moale, maleabil si ductil, la elaborarea unor aliaje, a staniolului; cositor. (< it. , lat. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*staniu
Metal alb-argintiu, radioactiv, folosit, mai ales, la obtinerea energiei nucleare. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*uraniu
Metal alb-argintiu radioactiv, intrebuintat, mai ales, ca sursa de neutroni. /<fr. (by 2W10S11e11r4g5i13o)*poloniu
Metal alb-argintiu, radioactiv, intrebuintat, mai ales, ca sursa pentru obtine-rea neutronilor (in medicina). [Var. ] /<fr. , germ. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*radiu
Metal alb-cenusiu cu reflexe rosietice si sfaramicios; este intrebuintat in industrie si in medicina. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*bismut
metal alb-cenusiu, ductil, maleabil, foarte dur si usor, in unele aliaje usoare. (< fr. )(by 15W15S9e9r9g3i3o)*beriliu
Metal alb-cenusiu, dur, asemanator cu fierul, care se foloseste la fabricarea otelului inoxidabil si la cromare. = cromat de plumb, folosit in vopsitorie. [< fr. , cf. gr. - culoare]. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*crom
Metal alb-cenusiu, dur, asemanator cu fierul, foarte rezistent la agentii chimici, folosit la fabricarea otelului inoxidabil, in arta vopsitului si in tabacarie. /<fr. (by 2W10S10e10r4g4i12o)*crom
metal alb-cenusiu, dur, casant, inoxidabil, folosit la fabricarea otelului inoxidabil si la cromare. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*crom
Metal alb-cenusiu foarte dur si foarte sfaramicios, care exista in natura in stare de oxid si este folosit in metalurgie la fabricarea unor aliaje. /<germ. (by 10W3S4e12r12g12i6o)*mangan
Metal alb-cenusiu, greu fuzibil, cu rezistenta mecanica ridicata, folosit la elaborarea unor oteluri speciale, dure, la construirea reactoarelor nucleare. [, pron. ; simb. ] (din fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*zirconiu
metal alb-cenusiu, lucios, cu reflexe rosietice, sfaramicios, folosit in aliaje usor fuzibile in industrie si in medicina. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*bismut
Metal alb-cenusiu, maleabil, ductil, avand diverse intrebuintari in industrie. /<fr. (by 9W2S2e11r11g5i13o)*indiu
Metal alb-cenusiu radioactiv, foarte toxic, intrebuintat la obtinerea energiei nucleare. /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*plutoniu
Metal alb de culoare alba-argintie, folosit la fabricarea otelurilor de calitate superioara. /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*vanadiu
Metal alb, ductil, maleabil, foarte dur si usor, intrebuintat in unele aliaje usoare si la fabricarea anumitor oteluri speciale. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*beriliu
Metal alb si foarte dur, care se gaseste in natura impreuna cu platina. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*osmiu
metal alcalin alb-argintiu, cu puternice proprietati radioactive; kaliu. (< fr. )(by 13W7S7e7r1g1i9o)*potasiu
Metal alcalin, alb-argintiu, foarte activ, intrebuintat la confectionarea fotoelementelor, tuburilor luminoase si in medicina. /<fr. , germ. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*rubidiu
Metal alcalin alb-argintiu, moale si foarte usor, care se gaseste numai in sarurile unor ape minerale, in tutun sau in sfecla. [Pron. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*litiu
metal alcalin, alb-argintiu, moale si foarte usor, sub forma de alumosilicati. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*litiu
Metal alcalin alb, foarte reactiv, asemanator cu sodiul. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*rubidiu
metal alcalin alb, usor fuzibil, foarte activ chimic, care se pastreaza in petrol. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*rubidiu
Metal alcalin de culoare alba-argintie, cu puternice proprietati radioactive; kaliu. [Pron. / < fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*potasiu
Metal alcalin, de culoare alba-argintie, foarte usor, folosit in unele aliaje de aluminiu sau, sub forma de saruri, in medicina. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*litiu
Metal alcalin moale, alb-argintiu, aflat in natura sub forma de saruri, avand proprietati chimice pronuntate si fiind intrebuintat, mai ales, la fabricarea ingrasamintelor agricole si a sticlei; kaliu. /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*potasiu
Metal alcalin, moale, alb-ar-gintiu, foarte activ din punct de vedere chimic, cu diferite intrebuintari in instalatiile nucleare, in metalurgie, ca reducator; sodiu. /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*natriu
Metal alcalin, moale, alb-argintiu, foarte activ din punct de vedere chimic, fiind intrebuintat in instalatiile nucleare, in metalurgie, ca reducator; natriu. /<lat., fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*sodiu
Metal alcalin moale, de culoare alba-argintie, foarte reactiv, care in natura se gaseste sub forma de saruri si se intrebuinteaza ca ingrasamant agricol sau la fabricarea sticlei; potasiu. [Sil. i /< germ. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*kaliu
Metal alcalin moale, de culoare alba, folosit la fabricarea elementelor fotoelectrice. [Sil] /<fr. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*cesiu
Metal alcalin monovalent, asemanator cu sodiul. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cesiu
metal alcalin monovalent, moale, asemanator cu potasiul. (< fr. , cf. , verzui)(by 15W8S8e2r2g10i10o)*cesiu
Metal alcalino-pamantos, alb-argintiu, raspandit foarte mult in natura sub forma de saruri. Medicament compus din saruri de calciu (1), folosit mai ales contra manifestarilor de decalcifiere a organismului. [Pron. / < fr. , cf. lat. - var].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*calciu
Metal argintiu, foarte dens si mobil, care se prezinta in stare lichida la temperatura normala; hidrargir; argint-viu. [< fr. , germ. ].(by 15W8S8e9r2g2i11o)*mercur
metal argintiu, foarte dens si mobil, care se prezinta in stare lichida la temperatura obisnuita; hidrargir; argint-viu. (< fr. , germ. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*mercur
Metal argintiu, maleabil, radioacriv, sintetizat pe baza de reactii nucleare. /<fr. (by 8W9S2e2r3g11i11o)*neptuniu
Metal cenusiu-albastrui, cu du-ritate mare, dar casant, intrebuintat, mai ales, in aliaje si in calitate de catalizator. /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*osmiu
metal cenusiu, asemanator cu platina, foarte refractar, casabil si greu fuzibil, folosit la elaborarea unor aliaje, pentru contacte electrice etc. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*ruteniu
Metal cenusiu asemanator cu platina, foarte refractar, casabil si greu fuzibil, intrebuintat la fabricarea filamentului pentru becurile electrice. [Pron. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*ruteniu
Metal de culoare alba-albastruie, intrebuintat in industrie, mai ales, sub forma de aliaje. /<fr. (by 13W13S6e7r7g15i1o)*zinc
Metal de culoare alba-argintie, raspandit in natura sub forma de compusi, avand diferite intrebuintari in constructii, in industrie, in medicina etc. [Sil. ] /<fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*calciu
Metal de culoare alb-argintie, lichid (la temperatura obisnuita), foarte dens si mobil, cu diverse intrebuintari in tehnica si in medicina; hidrargir. /<fr. , germ. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*mercur
Metal de culoare argintie, ai carui compusi sunt intrebuintati in industria sticlei. [Sil. ] /<fr. (by 9W2S2e10r11g4i4o)*neodim
Metal de culoare argintie, maleabil si ductil, din care se face sarma subtire si foi fine. /<fr. (by 9W9S2e3r11g4i5o)*lantan
Metal de culoare cenusie, intalnit rar in natura, intermediar intre aluminiu si siliciu. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S10e3r3g12i12o)*zirconiu
Metal de culoare rosiatica, foarte maleabil, ductil si bun conducator de electricitate; arama. [< lat. ].(by 14W8S8e8r2g2i10o)*cupru
metal de culoare rosiatica, maleabil, ductil, rezistent, foarte bun conducator de caldura si electricitate; arama. (< lat. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*cupru
Metal dur, alb-argintiu, intrebuintat la fabricarea otelurilor speciale, iar, sub forma de oxid, ca pigment alb in pictura. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*titan
metal dur, alb, lucios, folosit la fabricarea filamentelor pentru becuri electrice, a otelurilor speciale etc.; tungsten. (< germ. , fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*wolfram
metal dur, casant, cenusiu, folosit la elaborarea unor oteluri speciale. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*vanadiu
Metal dur, cenusiu, lucios, maleabil si foarte rezistent la coroziune, intrebuintat in medicina, in energetica nucleara si la obtinerea aliajelor. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*tantal
Metal dur, de culoare alba-argintie, casant, intrebuintat, in forma de aliaje, in electronica si in giuvaiergie. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*ruteniu
Metal dur, de culoare alba-cenusie lucioasa, rezistent la coroziune, folosit la fabricarea otelurilor speciale. /<fr. (by 4W4S13e13r6g7i7o)*molibden
Metal dur de culoare alba, intrebuintat in aliajele de aluminiu, de fier si de cupru, pentru a le mari duritatea. /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i11o)*beriliu
Metal dur, de culoare alb-argintie, intrebuintat in tehnica, la fabricarea unor aliaje, la colorarea sticlei, portelanurilor etc. [Acc. si ] /<fr. , germ. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*cobalt
Metal dur, ductil, maleabil, de culoare argintie-albastrie, asemanator cu platina, intrebuintat in aliaje, la confectionarea instrumentelor de laborator si in medicina. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*rodiu
Metal dur, greu, cenusiu- deschis, intrebuintat la obtinerea otelurilor speciale si la fabricarea filamentelor pentru becuri electrice; wolfram. [Sil. ] /<fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*tungsten
Metal dur, greu, de culoare alba, folosit la fabricarea filamentelor pentru becuri electrice si a otelurilor speciale. /<germ. , fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*wolfram
Metal dur, greu, de culoare cenusie, intrebuintat la fabricarea filamentelor pentru becuri electrice si a otelurilor speciale. V. [< fr. , cf. sued. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*tungsten
metal dur, maleabil si ductil, din familia platinei, la elaborarea unor aliaje. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*rodiu
Metal dur obtinut din carburi metalice (de wolfram si titan), folosit la acoperirea pieselor supuse uzurii. /< germ. , fr. (by 13W13S14e7r7g15i1o)*widia
metal dur si sfaramicios, alb-cenusiu, foarte raspandit in natura, folosit la elaborarea unor aliaje. (< germ. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*mangan
Metal dur si sfaramicios, alb-cenusiu, foarte raspandit in natura. [< germ. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*mangan
Metal feromagnetic alb-argintiu, inoxidabil, asemanator fierului, intrebuintat la fabricarea aliajelor de otel speciale, a instrumentelor medicale etc. [< fr. , germ. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*nichel
Metal feromagnetic alb-argin-tiu, maleabil si ductil, aproape inoxidabil, rezistent la coroziune, intrebuintat la con-fectionarea instrumentelor medicale, a obie-ctelor de uz casnic, la obtinerea unor aliaje cu proprietati anticorosive etc. /<fr. germ. (by 12W13S6e6r6g15i15o)*nichel
metal feromagnetic alb-cenusiu, inoxidabil, asemanator fierului, folosit la fabricarea aliajelor de otel speciale, a instrumentelor medicale etc. (< fr. , germ. )(by 5W13S14e14r7g8i1o)*nichel
Metal foarte dur alb-argintiu, asemanator cu fierul, folosit la fabricarea unor oteluri speciale. [< fr. , cf. gr. - plumb].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*molibden
metal foarte dur, alb-argintiu, asemanator cu fierul, la elaborarea otelurilor speciale si a altor aliaje. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*molibden
Metal foarte dur; otel. a fi neinduplecat. ametit complet de bautura. /<ucr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*crita
Metal foarte rar, asemanator cu platina, care se gaseste in natura in cantitati foarte mici. [Pron. , var. s.n. / < fr. , cf. germ. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*reniu
metal foarte usor, maleabil si ductil, bun conducator de caldura si electricitate. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*aluminiu
Metal greu si moale, cenusiu-albastrui, foarte maleabil si ductil, avand diferite intrebuintari (in industria chimica, la confectionarea acumulatoarelor etc.). foarte greu. solutie de acetat de plumb, intrebuintata, mai ales, in medicina. ceruza. /<lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*plumb
Metalizare prin depunere electrochimica. Traumatism produs de trecerea curentului electric prin organismul omului, constand in acoperirea pielii cu particule de metal topit. [Cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*electrometalizare
Metal lichid, foarte dens si foarte mobil, alb-argintiu, cu luciu puternic, intrebuintat la extragerea aurului si argintului, in medicina si mai ales la umplerea termometrelor; mercur. /<fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*hidrargir
Metal lucitor, din familia pamanturilor rare, ai carui compusi sunt intrebuintati la obtinerea aliajelor. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*terbiu
Metal moale, alb-albastriu, cu diferite intrebuintari (la confectionarea sticlei optice, a semiconductoarelor). /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*taliu
metal moale, alb-albastrui, asemanator cu plumbul, folosit la elaborarea unor aliaje. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*taliu
Metal moale, alb-argintiu, folosit sub forma de compusi in industria vopselelor, a sticlei, in medicina etc. [Sil. ] /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*bariu
Metal moale, alb-argintiu, maleabil si ductil, intrebuintat la acoperirea altor metale, pentru a le feri de coroziune, si la fabricarea tinichelei; staniu. /<sl. (by 8W8S1e1r10g3i4o)*cositor
Metal moale, alb-argintiu, maleabil si ductil, intrebuintat la spoirea altor metale pentru a le proteja de coroziune si la fabricarea tinichelei; cositor. /<lat. it. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*staniu
Metal moale alb-cenusiu, intrebuintat la fabricarea termometrelor pentru temperaturi mari, in dentistica etc. [Pron. / < fr. , cf. germ. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*galiu
Metal moale, alcalino-pamantos, de culoare alba-argintie, ai carui compusi se intrebuinteaza la fabricarea vopselelor, a sticlei etc. [Pron. , var. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*bariu
metal moale, alcalino-pamantos, de culoare alba-argintie, la fabricarea vopselelor, a sticlei etc. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*bariu
Metal moale, de culoare alba-argintie, care se aseamana cu zincul. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*cadmiu
Metal moale de culoare alb-argintie, folosit, mai ales, pentru obtinerea unor aliaje. [Sil. ] /<fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*cadmiu
Metal moale, de culoare argintie, folosit la fabricarea termometrelor pentru temperaturi inalte, a oglinzilor optice si la confectionarea plombelor dentare. /<fr. (by 2W3S3e11r12g5i5o)*galiu
Metal moale, lucios, intrebuintat in aliaje, la fabricarea pietrelor de bricheta, a gloantelor si proiectilelor trasoare etc. [Sil] /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*ceriu
Metal nobil lucios, de culoare alb-argintie, maleabil si ductil, rezistent la actiunea acizilor si la temperaturi inalte, avand diferite intrebuintari. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*platina
Metaloid alb-albastrui care are proprietati asemanatoare cu cele ale sulfului. [< fr. , cf. lat. - pamant].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*telur
metaloid alb-albastrui cu proprietati asema-natoare celor ale sulfului. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*telur
Metaloid alb-argintiu, fragil, intrebuintat la fabricarea semiconductoarelor si ca material colorant pentru sticla si ceramica. /<fr. germ.(by 6W14S14e7r8g1i1o)*telur
Metaloid alb-argintiu, intrebuintat pentru realizarea unor aliaje in poligrafie, in industria cauciucului si in tehnica; antimoniu. /<lat. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*stibiu
Metaloid alb-cenusiu, casant, folosit in industrie, in componenta unor aliaje, in poligrafie, in industria cauciucului; stibiu. [Sil. ] /<lat. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*antimoniu
metaloid alb-cenusiu cu aspect metalic, folosit in aliaje; stibiu. (< germ. , lat. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*antimoniu
Metaloid alb-cenusiu cu aspect metalic folosit la diferite aliaje; stibiu. [Pron. / < it. , cf. fr. , germ. < ar. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*antimoniu
Metaloid cristalizat, cenusiu, ai carui compusi sunt foarte otravitori; arsenic. [< germ. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*arsen
Metaloid cristalizat, de culoare cenusie, ai carui compusi, foarte otravitori, sunt folositi in medicina si ca raticid. /<germ. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*arsen
Metaloid de culoare galbena, cu miros specific neplacut, foarte activ din punct de vedere chimic, intrebuintat, mai ales, in tehnica si in medicina; sulf. apa sulfuroasa. /+ suf. $...oasa$(by 15W8S9e2r2g10i11o)*pucioasa
Metaloid de culoare galbena, cu miros specific neplacut, foarte activ din punct de vedere chimic, intrebuintat, mai ales in tehnica si medicina; pucioasa. /<fr. lat. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*sulf
Metaloid de culoare galbena-deschisa, cu miros neplacut, foarte raspandit in natura; pucioasa. [Cf. lat. , fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*sulf
Metaloid de culoare neagra-cenusie, raspandit in natura numai sub forma de combinatii cu oxigenul. /<fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*bor
Metaloid, de culoare neagra-violeta, extras din apa de mare si intrebuintat in medicina, sub forma de solutie, ca dezinfectant. [Monosilabic] /<fr. (by 12W5S6e14r14g15i8o)*iod
Metaloid din familia carbonului, de culoare negricioasa in stare amorfa si cenusiu ca plumbul cand este cristalizat. [Pron. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*siliciu
metaloid din grupa carbonului, negricios in stare amorfa si cenusiu cand este cristalizat, raspandit in natura. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*siliciu
Metaloid, foarte raspandit in natura (sub forma de grafit), in zacaminte fosile (carbune de pamant si bitumuri) si in bioxidul de carbon, component de baza al tuturor substantelor organice vegetale si animale. /<fr. lat....(by 11W11S4e5r13g13i7o)*carbon
metaloid gazos din grupa halogenilor, galben-verzui, cu miros inabusitor, toxic, foarte activ. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*fluor
Metaloid gazos, galben-verzui, foarte activ, care face parte din grupa halogenilor. [Pron. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*fluor
Metaloid lichid, rosu-brun, toxic, cu miros neplacut, intrebuintat in industria chimica, farmaceutica etc. [< fr. , cf. gr. - miros urat].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*brom
Metaloid lichid toxic, de culoare rosie-inchisa, cu miros patrunzator neplacut, folosit in industria chimica, in farmaceutica si in fotografie. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*brom
metaloid negru-cenusiu, cu proprietati chimice asemanatoare cu ale sulfului. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*seleniu
Metaloid negru-cenusiu, cu proprietati chimice asemanatoare cu ale sulfului. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*seleniu
Metaloid raspandit in natura sub forma de saruri ale acidului boric. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*bor
Metaloid solid negru-cenusiu, asemanator cu sulful, intrebuintat in industria sticlei, la vulcanizarea cauciucului etc. /<fr.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*seleniu
Metaloid sub forma de cristale de culoare cafenie-inchisa, intrebuintat, mai ales, in metalurgie si la fabricarea semiconductoarelor. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*siliciu
Metaloid tetravalent care se gaseste in natura sub forma de grafit, in carbunii de pamant etc. = hartie avand pe una dintre fete un strat subtire de substanta colorata, care permite copierea unui text, a unui desen etc. pe mai multe foi. [< fr. , cf. lat. - carbune].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*carbon
metaloid tetravalent in natura sub forma de grafit, in carbunii de pamant etc. o hartie-~ = hartie avand pe una dintre fete un strat subtire de substanta colorata, pentru copierea unui text, desen etc. pe mai multe foi; indigo. (< fr. )(by 7W7S1e1r1g10i10o)*carbon
Metal pretios, alb-argintiu, dur, foarte greu, ductil si inoxidabil. Nume dat unor piese de forma plana care intra in constructia anumitor aparate. [< fr. , cf. sp. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*platina
metal pretios (bronz) la greci si romani, pentru confectionarea de bijuterii si de statui. (< fr. , gr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*oricalc
Metal pretios de culoare alba stralucitoare, meleabil si ductil, cu mare conductibilitate electrica si calorica, avand diferite intrebuintari (la baterea monedelor, in giuvaiergie, in fotografie etc.). aniversare a douazeci si cinci de ani de la casatorie. a) mercur; b) om iute, plin de energie. /<lat. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*argint
metal radioactiv alb-cenusiu, dur, din grupa actinidelor, combustibil in centralele nucleare. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*uraniu
Metal radioactiv, alb-cenusiu, folosit in tehnica si energetica nucleara. /<fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*toriu
Metal radioactiv de culoare cenusie-inchisa, intrebuintat la fabricarea sitelor pentru lampile care lumineaza cu gaz aerian, pentru activarea filamentelor tuburilor electronice etc. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*toriu
metal radioactiv nefisionabil, din grupa actinidelor, cenusiu, greu fuzibil, ductil. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*toriu
metal rar, asemanator platinei, dur si rezistent la actiuni chimice. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*iridiu
metal rar, cenusiu, lucios, dur, ductil si maleabil, foarte rezistent. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*tantal
Metal rar, dur, cenusiu-deschis, lucios, foarte rezistent la coroziune, intre-buintat la fabricarea otelurilor inoxidabile in electro-tehnica, in radioelectronica etc.; columbiu. [Sil. ] /<fr. germ. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*niobiu
metal rar, dur, greu fuzibil, in natura alaturi de zirconiu, folosit in tehnica nucleara, in turboreactoare, rachete etc.; celtiu. (< fr. , germ. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*hafniu
Metal rar, dur si cu temperatura de topire foarte inalta. /<fr., germ. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*hafniu
Metal rar, dur si cu temperatura de topire foarte ridicata, care se gaseste in natura alaturi de zirconiu. [Pron. / cf. fr. , germ. < - numele latin al orasului Copenhaga].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*hafniu
metal rar, dur si maleabil, alb-cenusiu, lucios, foarte rezistent; columbiu. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*niobiu
Metal rar, dur si maleabil, de culoare cenusie; columbiu. [Pron. / < fr. , germ. , cf. - personaj legendar].(by 12W12S12e6r6g14i15o)*niobiu
Metal rar, moale, argintiu cu nuanta galbuie, intrebuintat, mai ales, ca indicator radioactiv. [ Sil.] /< germ. fr. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*scandiu
Metal rosiatic, maleabil si ductil, bun conducator de caldura si de electricitate, cu numeroase intrebuintari in industria electrotehnica si in alte domenii; arama. /<lat. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*cupru
metal sau aliaj fara valoare bijuterie fara valoare, tinichea cutit (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 8W8S1e2r2g10i11o)*acioaie
Metal sfaramicios, de culoare alba-cenusie cu reflexe rosietice, intrebuintat, sub forma de combinatii, in medicina si in industrie. [Acc. si ] /<fr. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*bismut
Metal solid, de culoare alba-argintie, usor maleabil, ductil si fuzibil, care arde in aer producand lumina puternica si este folosit, mai ales, la fabricarea aliajelor usoare, in fotografie si in metalurgia nichelului. /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*magneziu
Metal stralucitor, moale si ductil din familia pamanturilor rare. [Pron. / < fr. < Ceres - zeita agriculturii la romani].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*ceriu
Metal usor alb-argintiu, care arde cu o flacara foarte luminoasa. [Pron. / < fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*magneziu
metal usor, alb-argintiu, maleabil si ductil, care arde cu o flacara alba orbitoare. (< fr. )(by 10W10S11e4r4g13i13o)*magneziu
Metal usor, ductil si maleabil, folosit sub forma de aliaje la fabricarea pieselor de metal usoare, in aeronautica si electrotehnica. [Sil. ] /<fr., lat. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*aluminiu
(met.) ansamblu de procese care determina formarea ciclonilor. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*ciclogeneza
(met.) deplasare a unei mase de aer in sens orizontal. (< fr. , lat. )(by 7W15S15e1r9g9i3o)*advectie
meteor apos produs prin condensarea sau inghetarea vaporilor de apa din atmosfera. (< fr. , germ. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*hidrometeor
Meteorit care se aprinde cand trece prin atmosfera. Obiect, proiectil, vehicul etc. care se deplaseaza cu mare viteza. [< fr. , cf. gr. - obiect azvarlit].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*bolid
Meteorit format aproape numai din fier. [< fr. , cf. gr. - fier, - piatra].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*siderolit
Meteorit sticlos in componenta caruia predomina bioxidul de siliciu. /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*tectita
(met.) fenomen in evaporarea ploii inainte de a ajunge la pamant, in zonele montane. (< lat., fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*virga
(met.) furtuna locala, brusca si de scurta durata, insotita de ploaie, grindina sau ninsoare. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*gren
metoda ~a = forma a metodei conversatiei, constand din intrebari pentru ca elevii sa reproduca cunostintele insusite inainte. (< fr. )(by 6W6S15e15r15g8i9o)*catehetic
metoda ~a = metoda de determinare a umiditatii si densitatii solului cu ajutorul radiatiilor gama trecute printr-o proba de sol. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*gamascopic
metoda ~a = metoda de insusire a literelor de catre copii, constand in fixarea sunetului vizual prin gestica si mimica; fonomimie. (< it. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*fonomimic
metoda care permite a evalua in plasma sangvina factorii coagularii. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*trombotest
metoda care permite determinarea pozitiei unui obstacol prin reflectarea de catre acesta a undelor electromagnetice; radioreperaj. (< rus. , engl. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*radiolocatie
Metoda chirurgicala bazata pe coagularea celulelor unui neoplasm cu ajutorul unui curent electric de inalta frecventa. [Pron. / < ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*electrocoagulare
Metoda chirurgicala constand in coagularea sangelui cu ajutorul unui termocauter. [< + ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*termocoagulare
Metoda chirurgicala constand in patrunderea cu ajutorul unui ac tubular intr-o cavitate, intr-un organ sau intr-un tesut pentru a extrage un lichid sau pentru a introduce un medicament. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*punctie
metoda chirurgicala in coagularea sangelui cu ajutorul unui termocauter. (dupa engl. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*termocoagulare
metoda chirurgicala pentru revascularea miocardului in insuficienta coronariana organica. (< fr. )(by 3W4S4e12r13g6i6o)*cardiopexie
metoda chirurgicala prin care se inlocuieste o parte distrusa sau bolnava dintr-un tesut prin transplantarea unei grefe luate de la acelasi individ; autogrefa. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*autoplastie
metoda chirurgicala prin coagularea celulelor unui neoplasm cu ajutorul unui curent electric de inalta frecventa. (dupa fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*electrocoagulare
metoda de a afla adevarul prin intrebari. (< fr. , germ. , /II/ Erotematik)(by 14W15S8e8r2g2i2o)*erotematic
metoda de administrare in organism a anumitor medicamente cu ajutorul unui curent galvanic, prin migrarea particulelor catre anod sau catod. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ionoforeza
metoda de analgezie generala prin care bolnavul isi diminueaza singur durerea, prin inhalatia analgezicului. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*autoanalgezie
Metoda de analiza bazata pe extragerea cantitativa prin electroliza a unui metal la catod sau a oxidului metalic la anod si cantarirea substantei depuse. [Gen. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*electrogravimetrie
Metoda de analiza bazata pe migrarea cu viteza diferita a produsilor chimici in solutii prin care circula un curent electric. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*electroforeza
metoda de analiza cantitativa a substantelor bazata pe masurarea unghiului cu care o substanta optic activa roteste planul de polarizare a luminii. (< fr. )(by 13W6S7e7r15g1i9o)*polarimetrie
Metoda de analiza cantitativa a substantelor cu activitate optica, bazata pe masurarea unghiului cu care o anumita cantitate de solutie a substantei roteste planul luminii polarizate. [Gen. / < fr. ].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*polarimetrie
Metoda de analiza cantitativa a substantelor optice active. /<fr. (by 3W3S3e11r12g5i5o)*polarimetrie
metoda de analiza cantitativa bazata pe depunerea prin electroliza a unui metal la catod si prin cantarirea substantei depuse. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*electrogravimetrie
Metoda de analiza chimica cantitativa a substantelor bazata pe fenomenul de oxidare. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*oxidimetrie
metoda de analiza chimica cantitativa a substantelor, bazata pe oxidare. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*oxidimetrie
metoda de analiza chimica cantitativa volumetrica, in care sfarsitul unei reactii este pus in evidenta prin variatia potentialului unui electrod cufundat in solutia de analizat; potentiometrie. (< fr. )(by 11W5S5e13r7g7i15o)*electrometrie
Metoda de analiza electrochimica a unor substante intr-o solutie prin inregistrarea grafica a variatiei intensitatii curentului electric care se realizeaza in solutie. [Gen. / < fr. , cf. lat. - pol, gr. - a scrie].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*polarografie
metoda de analiza electrochimica a unor substante prin inregistrarea grafica a variatiei intensitatii curentului electric. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*polarografie
metoda de analiza electrochimica bazata pe masurarea conductivitatii unei solutii. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*conductometrie
Metoda de analiza electrochimica, bazata pe modificarea prin titrare a conductivitatii solutiei titrate. [Gen. / < fr. , germ. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*conductometrie
Metoda de analiza folosita mai ales pentru determinarea metalelor dintr-un mineral, constand in incalzirea acestuia intr-o flacara de suflator. [< fr. , cf. gr. - foc, - cunoastere].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*pirognostie
Metoda de analiza pentru determinarea concentratiei unui component dintr-o solutie, folosind intensitatea tulburelii obtinute prin adaugarea unui reactiv. [Gen. / < fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*turbidimetrie
metoda de analiza pentru determinarea concentratiei unui component dintr-o solutie pe baza turbiditatii (1), prin adaugarea unui reactiv. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*turbidimetrie
metoda de analiza pentru determinarea metalelor dintr-un mineral, prin incalzirea acestuia intr-o flacara de suflator. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*pirognostie
Metoda de analiza volumetrica bazata pe actiunea oxidanta a permanganatului de potasiu, care permite dozarea substantelor cu caracter reductor fata de permanganat. [Gen. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*manganometrie
Metoda de apreciere a densitatii tesuturilor cu ajutorul ecoului reflectat de vibratiile ultrasonore. [Gen. / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ecografie
Metoda de a trata anumite boli cu apa (prin bai, dusuri etc.). [Gen. / < fr. , cf. gr. - apa, - tratament].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*hidroterapie
Metoda de a trata bolnavii mintali cu ajutorul luminii colorate. [Cf. gr. - culoare, - lumina, - ingrijire]. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*cromofototerapie
metoda de a trata bolnavii mintali cu ajutorul luminii colorate. (< cromo^1 fototerapie)(by 3W4S12e12r6g6i14o)*cromofototerapie
Metoda de cercetare a capilarelor sangvine din tesuturile vii. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*capilaroscopie
Metoda de cercetare a fenomenelor biologice prin masuratori efectuate asupra fiintelor vii. [< fr. , cf. gr. - viata, - masura].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*biometrie
Metoda de cercetare a miscarilor periodice, constand in observarea lor la intervale de timp regulate. [Gen. / < fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*stroboscopie
Metoda de cercetare a obiectelor de dimensiuni foarte mici cu ajutorul ultramicroscopului. /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*ultramicroscopie
metoda de cercetare a organismelor si organelor vii prin masuratori. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*biometrie
metoda de cercetare a proceselor, a miscarilor periodice rapide in observarea lor la intervale de timp regulate. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*stroboscopie
Metoda de cercetare fotografica a fenomenelor care au loc in masa unui fluid intr-o suflerie aerodinamica. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*strioscopie
metoda de cercetare fotografica a fenomenelor care au loc in masa unui fluid intr-un tunel aerodinamic. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*strioscopie
Metoda de coborare a temperaturii intr-o regiune a organismului in scop anestezic sau terapeutic. [G.-D. ] /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*refrigeratie
metoda de combatere a microbilor patogeni si a focarelor de infectie din organism. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g6i15o)*antisepsie
metoda de compozitie care neaga principiul clasic al constructiei tematice. (< a tematism)(by 10W10S3e3r12g12i5o)*atematism
Metoda de conservare a laptelui printr-un proces termic de scurta durata; pasteurizare momentana. /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*uperizare
metoda de control, cu ajutorul piliturii de fier, a metalelor si aliajelor feromagnetice. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*magnetoscopie
metoda de crestere a vitelor prin mentinerea lor, temporara sau permanenta, in grajduri. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*stabulatie
Metoda de cultura a plantelor (mai ales industriale) in solutii nutritive, renuntandu-se la pamant; cultivare a plantelor prin mentinerea radacinilor in apa; cultura de apa; hidroponica. [Cf. fr. , it. , germ. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*hidrocultura
metoda de cunoastere constand in interpretarea unui fenomen relativ complex, cu un anume specific, prin alte fenomene, mai simple si nespecifice. simplificare excesiva. (< engl. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*reductionism
Metoda de curatare a tractului intestinal cu ajutorul unui purgativ. /<fr. lat. $purgatio, ...onis$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*purgatie
Metoda de determinare a caracteristicilor unei culori. [Gen. / < fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*colorimetrie
metoda de determinare a concentratiei solutiilor de zahar cu ajutorul zaharimetrului. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*zaharimetrie
Metoda de determinare a concentratiei solutiilor de zahar cu ajutorul zaharimetrului. [Gen. / < fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*zaharimetrie
metoda de determinare a concentratiilor anumitor solutii pe baza numarului de picaturi formate de acestea la trecerea printr-un tub capilar. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*stalagmometrie
metoda de determinare a diametrului mediu al eritrocitelor cu ajutorul halometrului (2). (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*halometrie
metoda de determinare a dimensiunilor particulelor dintr-un amestec, bazata pe masurarea vitezei de sedimentare. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*sedimentometrie
Metoda de determinare a dimensiunilor particulelor dintr-un amestec, bazata pe masurarea vitezei de sedimentare. [Gen. / < fr. , cf. lat. - sediment, gr. - masura].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sedimentometrie
metoda de determinare a directiei unui radioemitator cu ajutorul undelor electromagnetice. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*radiogoniometrie
Metoda de determinare a elementelor caracteristice ale arboretelor prin observare directa sau cu ajutorul fotogramelor aeriene. [Cf. germ. ].(by 14W14S7e8r1g1i2o)*aerotaxatie
metoda de determinare a elementelor caracteristice ale arboreturilor prin observare directa sau cu ajutorul fotogramelor aeriene. (dupa germ. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*aerotaxatie
Metoda de determinare a greutatii moleculare a unei substante. /<fr. (by 13W13S7e7r7g1i1o)*crioscopie
Metoda de determinare a greutatii moleculare a unei substante prin masurarea coborarii temperaturii de solidificare a acelei substante intr-un solvent; criometrie. [< fr. , cf. gr. - frig, - examinare]. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*crioscopie
Metoda de determinare a prafului din atmosfera prin examen microscopic. [< fr. , cf. gr. - praf, - masura].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*conimetrie
metoda de determinare a procentului de grizu in aerul dintr-o mina; grizuscopie. (< fr. )(by 15W8S8e9r2g2i11o)*grizumetrie
metoda de determinare a punctelor de triangulatie prin aerofotograme. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*aerotriangulatie
metoda de determinare a temperaturilor de fierbere; ebuliometrie. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ebulioscopie
metoda de determinare a timpului in care doua probe de sange pot provoca aglutinarea hematiilor. (dupa fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*hemaglutinare
Metoda de determinare a unui radioemitator cu ajutorul undelor electromagnetice. [Gen. / cf. fr. ].(by 3W11S11e4r5g5i13o)*radiogoniometrie
metoda de determinare a va-lorilor campului magnetic terestru din trecutul geologic. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*paleomagnetism
metoda de diagnostic (al cancerului) bazata pe intocmirea unor zone de temperatura a suprafetei corpului, pe care unele tumori pot aparea ca niste pete. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*termografie
Metoda de diagnostic al tulburarilor functionale prin inregistrarea circuitului unei substante colorate introduse in organism. [< fr. ]. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*cromodiagnostic
Metoda de diagnosticare a proceselor patologice intracraniene cu ajutorul ultrasunetelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sunet, - creier, - a scrie].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*ecoencefalografie
metoda de diagnosticare a tulburarilor functionale prin inregistrarea circuitului unei substante colorate introduse in organism. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*cromodiagnostic
Metoda de diagnosticare a unor boli, de obicei infectioase, cu ajutorul unor reactii ale serului sangvin. /<fr. (by 10W4S4e12r13g13i6o)*serodiagnostic
Metoda de diagnosticare a unor boli dupa sunetul rezultat prin lovirea inceata si repetata a regiunii examinate. Lovire, ciocnire, izbire. = instrument la care se canta prin lovirea unei membrane, a unei lame, a unei coarde etc. Lovire, izbire a capsei unui cartus, a unui focos. [Gen. , var. s.f. / < fr. , lat. - a lovi].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*percutie
Metoda de diagnosticare bazata pe studiul microscopic al celulelor prelevate din organism (prin punctii, raclari etc.); citoscopie. [Pron. / < fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*citodiagnostic
metoda de diagnosticare prin cercetarea irisului si a pupilei. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*iridologie
metoda de diagnostic bazata pe inregistrarea biocurentilor musculari. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*electromiografie
Metoda de diagnostic bazata pe inregistrarea curentilor electrici care insotesc activitatea celulelor nervoase. [Gen. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*electroencefalografie
metoda de diagnostic bazata pe inregistrarea curentilor electrici care se produc la nivelul scoartei cerebrale. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i12o)*electroencefalografie
metoda de diagnostic bazata pe inregistrarea electrica a biocurentilor produsi de contractiile inimii. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*electrocardiografie
Metoda de diagnostic constand in aplicarea radiologiei pentru masurarea presiunii din interiorul organelor sau vaselor. [Gen. / cf. fr. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*radiomanometrie
metoda de diagnostic constand in aplicarea radiologiei pentru masurarea presiunii din interiorul organelor sau veselor. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*radiomanometrie
metoda de diagnostic constand in expuneri radiologice succesive, pe acelasi film, a vezicii urinare umplute si golite. (< poli cistografie)(by 2W2S10e11r11g4i5o)*policistografie
Metoda de diagnostic constand in inregistrarea pe film cinematografic a imaginii radiografice a unui organ in functiune. [Gen. / cf. fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*radiocinematografie
Metoda de diagnostic folosita pentru depistarea gonococului in sperma individului bolnav de blenoragie. [< fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*spermocultura
metoda de diagnostic in bolile infectioase, constand din cultivarea germenilor din maduva osoasa. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*medulocultura
Metoda de diagnostic in bolile infectioase, constand din cultivarea germenilor din maduva osoasa. [< fr. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*medulocultura
metoda de diagnostic in care imaginea termografica apare pe ecranul de televiziune. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*teletermografie
metoda de diagnostic in inregistrarea pe film cinematografic a imaginii radiografice a unui organ intern in activitate. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*radiocinematografie
Metoda de diagnostic in parazitologie bazata pe cautarea parazitilor in gazdele lor intermediare. (din fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*xenodiagnostic
Metoda de diagnostic in parazitologie bazata pe cautarea parazitilor in gazdele lor intermediare. [Pron. / cf. fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*xenodiagnostic
Metoda de diagnostic, in special al cancerului, care se bazeaza pe intocmirea unor zone de temperatura a suprafetei corpului, pe care unele tumori pot aparea ca niste pete. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*termografie
metoda de diagnostic prin care, cu ajutorul unui computer, se obtin din fotografii bidimensionale ale corpului diagrame continand liniile de contur ale acestuia. (< bio stereometrie)(by 13W6S7e15r15g1i9o)*biostereometrie
Metoda de dirijare a comportamentului uman, direct sau prin sugestie, de manipulare a opiniei publice prin mijloace mass-media, care transforma omul intr-un robot usor de condus. (din + suf. )(by 14W15S8e8r2g2i2o)*zombianism
Metoda de dirijare a proceselor tehnice de la distanta prin intermediul undelor radio. [Sil. ] /(by 3W12S12e5r5g14i14o)*radiotelemecanica
Metoda de distrugere a larvelor de anofel cu ajutorul petrolului, raspandit pe suprafata apelor contaminate. (by 10W10S11e4r4g13i13o)*petrolizare
metoda de dozare a substantelor chimice reductoare folosind permanganatul de potasiu. (< fr. , germ. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*manganometrie
Metoda de educare, constand in privirea critica a propriei activitati, in dezvaluirea si recunoasterea deschisa a propriilor lipsuri si greseli, in descoperirea cauzelor care le-au provocat si a mijloacelor de lichidare a lor. [Pron. / < fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*autocritica
Metoda de examen clinic constand in introducerea in stomac, pe cale bucala, a unui tub de cauciuc pentru extragerea de suc gastric. = introducerea unui tub metalic in laringe in caz de asfixie. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*tubaj
Metoda de exa-minare a canalului auditiv extern si a tim-panului cu ajutorul otoscopului. [G.-D. /<fr. (by 8W2S2e2r11g11i4o)*otoscopie
Metoda de exami-nare a canalului uretral cu ajutorul uretro-scopului. /<fr. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*uretroscopie
Metoda de examinare a cavitatii abdominale cu ajutorul laparoscopului. /<fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*laparoscopie
Metoda de examinare a contururilor unor organe interne proiectate pe un ecran fluorescent. [Sil.] /<fr. (by 14W14S8e8r1g1i10o)*ortodiascopie
Metoda de examinare a faringelui cu ajutorul faringoscopului. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*faringoscopie
Metoda de examinare a functiei inimii prin inregistrarea electrica a activitatii muschiului acesteia. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*electrocardiografie
Metoda de examinare a membranelor oculare interne cu ajutorul oftalmoscopului. /<fr. (by 2W3S3e11r12g5i5o)*oftalmoscopie
metoda de examinare a mucoasei cavitatii bucale cu ajutorul stomatoscopului. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*stomatoscopie
Metoda de examinare a mucoasei cavitatii bucale cu ajutorul stomatoscopului. [Gen. / cf. fr. , germ. < gr. - gura, - a privi].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*stomatoscopie
metoda de examinare microscopica a traseului marginilor unei creste papilare in scopul descoperirii formelor particulare identificatoare, in criminalistica. (< creasta + -scopie)(by 12W13S6e6r15g15i8o)*crestoscopie
metoda de examinare radiologica a inimii si vaselor mari cu o substanta de contrast. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*angiocardiografie
metoda de exploatare a unui tesut sau organ intern cu ajutorul unei substante radioactive; scintilografie; imaginea obtinuta. (< fr. , engl. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*scintigrafie
metoda de exploatare functionala a canalelor semicirculare ale urechii supunand bolnavul unor probe rotatorii. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*cupulometrie
metoda de exploatare medicala, pe principiul reflexiei ecoului produs de un ultrasunet care intalneste un obstacol, putand diferentia astfel structurile de consistenta dintr-un organ. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*ecotomografie
metoda de explorare a arterelor periferice bazata pe inregistrarea variatiilor conductibilitatii electrice. (< reo angiografie)(by 10W10S3e4r12g12i6o)*reoangiografie
Metoda de explorare a circulatiei periferice bazata pe inregistrarea variatiilor pulsului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - crestere, - a scrie].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*pletismografie
metoda de explorare a circulatiei periferice prin inregistrarea variatiilor pulsului. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*pletismografie
metoda de explorare a functiei pulmonare prin prelevarea de aer din bronhii. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*bronhospirometrie
Metoda de explorare a sondelor prin eruptie artificiala, titeiul fiind impins la suprafata cu ajutorul aerului comprimat. [Var. s.n. / < engl. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*aerlift
metoda de explorare a unui corp fizic cu ajutorul curentului electric. (< engl. )(by 11W11S4e13r13g7i7o)*electrografie
Metoda de explorare cu radioizotopi a encefalului. Radiografie a encefalului. = encefalografie dupa introducerea de aer in canalul rahidian sau in ventriculele cerebrale. [Gen. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*encefalografie
Metoda de explorare functionala a canalelor semicirculare ale urechii supunand bolnavul unor probe rotatorii. [< fr. ]. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*cupulometrie
metoda de explorare radiologica a vezicii urinare dupa distensia cu aer a acesteia. (< engl. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*aerocistografie
Metoda de explorare vizuala a cavitatii abdominale cu ajutorul unui dispozitiv optic. [Pron. / < fr. , cf. gr. - pantece, - a privi].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*celioscopie
metoda de extractie a titeiului din sonda la suprafata cu ajutorul energiei de expansiune a unui agent motor. (< engl. )(by 2W2S11e11r4g5i5o)*gazlift
metoda de fotografiere a unei grafii ilizibile cu razele alfa. (< alfa^1 + -grafie^2)(by 5W5S13e14r14g7i8o)*alfagrafie
Metoda de identificare a persoanelor pe baza examinarii amprentelor digitale, aplicata, mai ales, in criminalistica. /<fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*dactiloscopie
Metoda de identificare a persoanelor prin examinarea amprentelor digitale. [Gen. / < fr. , cf. gr. - deget, - a examina].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*dactiloscopie
metoda de identificare radiologica a unor structuri nervoase, a unei tumori, in neurochirurgie. (< fr. , engl. )(by 13W13S6e7r7g15i1o)*stereotaxie
Metoda de identificare radiologica a unor structuri nervoase. [Gen. / < fr. ].(by 1W1S9e10r10g3i4o)*stereotaxie
Metoda de iluminare, constand din luminarea obiectelor sau a personajelor din partea opusa celui care le priveste; contralumina. Fotografie facuta cu aceasta metoda de pozare. [Pron. / < fr. ]. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*contrejour
Metoda de impodobire a unui obiect (de marmura, de fildes sau de lemn) prin aplicarea de ornamente care se infig in crestaturi anume facute; intarsiatura. [Gen. / cf. germ. , it. ]. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*intarsie
metoda de incercare a unor materiale plastice, bazata pe proprietatea acestora de a se colora diferit in momentul aparitiei deformatiilor plastice, pe acelasi material si in acelasi timp. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*cromoplasticitate
Metoda de inregistrare a biocurentilor electrici, care insotesc activitatea celulelor nervoase ale creierului. [G.-D. ] /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*electroencefalografie
metoda de inregistrare electrica a miscarii oculare cu ajutorul unor electrozi de contact. (< electro oculo -grafie^2)(by 15W8S8e1r2g10i10o)*electrooculografie
metoda de inregistrare fotoelectrica a pulsatiilor inimii si a variatiilor densitatii pulmonare, cu razele X. (< engl. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*electrochimografie
metoda de inregistrare fotografica a preparatelor microscopice. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*fotomicroscopie
metoda de inregistrare grafica a suflurilor arteriale in tulburarile circulatiei periferice. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*fonoarteriografie
Metoda de inregistrare grafica a suprafetei unui organ cu ajutorul unei substante radioactive; scintilografie. [Gen. / < fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*scintigrafie
Metoda de inregistrare grafica a zgomotelor inimii. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*fonocardiografie
= metoda de insusire a literelor de catre copii, care consta in fixarea sunetului in mod vizual prin gestica si mimica; fonomimie. [Cf. it. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*fonomimic
metoda de intocmire a hartilor cu ajutorul stereoautografului. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*stereoautografie
Metoda de intocmire a hartilor cu ajutorul |stereoautografului|stereoautograf|. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*stereoautografie
Metoda de intocmire a hartilor cu ajutorul stereogramelor. [Gen. / < fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*stereocartografie
Metoda de intocmire a hartilor si a planurilor topografice pe baza fotogramelor aeriene; aerofotogrammetrie. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*aerocartografie
Metoda de invatamant care consta in a invata mai mult cuvinte decat a forma rationamentul elevilor. Tendinta de a da mai multa importanta cuvintelor decat ideilor; abuz de cuvinte in detrimentul ideilor. [< fr. ].(by 15W15S9e9r9g3i3o)*verbalism
metoda de investigatie a inimii, a vaselor pulmonare si a plamanilor, bazata pe fenomenul impresionarii variate, a unor celule fotoelectrice in functie de densitatea unui fascicul de raze roentgen. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*cinedensigrafie
metoda de investigatie radiologica a cailor lacrimale cu ajutorul unei substante radioopace(by 3W3S12e12r5g5i14o)*metoda
= metoda de laborator care consta in colorarea preparatelor bacteriene si care permite clasificarea microbilor in grampozitivi si gramnegativi. [< fr., engl. , cf. - bacteriolog danez].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*gram
Metoda de laborator pentru determinarea concentratiei prafului din atmosfera. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*conimetrie
metoda de leasing in inchirierea de utilaje de valoare ridicata (ordinatoare etc.) la mai multi abonati in acelasi timp. (< engl. )(by 7W7S1e1r9g10i10o)*timesharing
Metoda de lucru a meteorologiei constand din analiza sinoptica a vremii. [Gen. / < fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sinoptica
Metoda de lupta de origine japoneza, care face apel in atac sau aparare doar la mijloace naturale. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*karate
Metoda de lupta, de origine japoneza, care face apel in atac sau aparare doar la mijloace naturale. /< fr.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*karate
metoda de lupta japoneza care urmareste a imobiliza pe adversar prin agilitatea deosebita a miscarilor. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*jiujitsu
Metoda de lupta politica sau economica, constand in sistarea organizata a relatiilor cu o persoana (fizica sau juridica) in semn de represalii. /v. (by 10W10S10e4r4g12i13o)*boicot
Metoda de manipulare si de transportare a marfurilor prin folosirea paletelor . [Dupa fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*paletizare
metoda de manipulare si stivuire a marfurilor cu palete (4). (< paletiza)(by 8W9S2e2r10g11i4o)*paletizare
Metoda de masurare a acuitatii auditive ; acumetrie. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*audiometrie
Metoda de masurare a acuitatii auditive a unei persoane cu ajutorul audiometrului. /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*audiometrie
Metoda de masurare a capacitatii de respiratie a plamanilor cu ajutorul spirometrului. /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*spirometrie
metoda de masurare a fortelor cu ajutorul dinamometrului. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*dinamometrie
Metoda de masurare a fortelor cu ajutorul dinamometrului. [Gen. / < fr. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*dinamometrie
metoda de masurare a sensibilitatii tactile cu ajutorul esteziometrului. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*esteziometrie
Metoda de masurare a sensibilitatii tactile cu ajutorul esteziometrului. [Gen. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*esteziometrie
metoda de masurare din avion a prospectiunilor magnetice terestre. (< aero magnetometrie)(by 6W6S15e15r8g9i2o)*aeromagnetometrie
metoda de masurare hidrometrica prin procedee electrice sau electronice. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*electrohidrometrie
Metoda de masurare indirecta a distantelor, a unghiurilor si a diferentelor de nivel cu ajutorul stadimetrului; tahimetrie. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*stadimetrie
Metoda de masurare indirecta a unghiurilor, a distantelor si a diferentelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren cu ajutorul tahimetrului; stadimetrie. /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*tahimetrie
Metoda de masurare indirecta a unghiurilor, a distantelor si a diferentelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren, cu ajutorul tahimetrului; stadimetrie; taheometrie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - rapid, - masura].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*tahimetrie
metoda de masurare indirecta si rapida a unghiurilor, a distantelor si a diferentelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren cu ajutorul taheometrului; celerimetrie, stadimetrie. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*taheometrie
metoda de masurare optica a tensiunilor din masa unui corp. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*fotoelasticimetrie
Metoda de masurare optica a tensiunilor din masa unui corp. [Pron. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*fotoelasticimetrie
Metoda de navigatie costiera cu ajutorul aparatelor electrice de navigatie. [Gen. / cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*electronavigatie
metoda de numarare a hematiilor dintr-un volum de sange. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*hematimetrie
metoda de observare partiala bazata pe un esantion fix, stabil, format dintr-un numar de persoane de la care se obtin date prin chestionare la diferite momente de timp(by 15W1S9e9r3g3i11o)*metoda
Metoda de observare si de examinare a obiectelor cu ajutorul microscopului. /<fr. , germ. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*microscopie
Metoda de observatie a circulatiei capilare cu ajutorul unui microscop special. / < fr. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*capilaroscopie
metoda de observatie partiala bazata pe un esantion fix, stabil, format dintr-un numar de persoane de la care se obtin date prin chestionare la diferite momente de timp(by 8W8S1e2r2g10i11o)*metoda
Metoda de obtinere a proiectiei obiectelor din spatiu pe un plan. Disciplina care studiaza reprezentarile axonometrice. [< fr. , cf. gr. - axa, - masura].(by 8W8S8e2r2g10i11o)*axonometrie
Metoda de oprire a sangelui prin aplicarea unui tampon pe rana sau prin introducerea lui intr-o cavitate naturala. /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*tamponament
Metoda de oprire a unei hemoragii cu ajutorul termocauterului. /(by 5W13S13e7r7g7i15o)*termocoagulare
Metoda de organizare a muncii, in cadrul careia normele de munca se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament si care duce astfel la cresterea substantiala a intensitatii muncii. [Scris si / < fr. , cf. - inginer si economist american].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*tailorism
Metoda de pescuit industrial practicat in largul marilor cu ajutorul plaselor; trauling. [Pron. / < ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*traulare
Metoda de prognoza in activitatea de afaceri, in tranzactiile de bursa. (< engl. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*bam
metoda de prospectiune radiometrica pentru masurarea ionizarii aerului de catre radiatiile radioactive. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ionometrie
Metoda de punere in evidenta a lichidului amestecat cu un gaz dintr-un organ cavitar prin clatinarea bolnavului. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*sucusiune
metoda de punere in evidenta a lichidului amestecat cu un gaz dintr-un organ cavitar prin clatirea bolnavului. (< fr. , lat. )(by 5W6S14e15r8g8i2o)*sucusiune
Metoda de radiografie care permite obtinerea de imagini de la diferite adancimi ale plamanului omenesc, ale unui organ. Imagine astfel obtinuta. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sectiune, - a scrie].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*tomografie
Metoda de reglare a tensiunii generatoare sau a turatiei la motoarele de curent continuu, bazata pe excitarea suplimentara a masinii. Adaugare de grasimi sau de derivati ai acizilor grasi unui ulei mineral pentru a-i imbunatati calitatile. [Var. s.f. / < ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*compoundare
metoda de reproducere a obiectelor si spectrelor in lumina infrarosie cu ajutorul unui ecran fosforescent. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*fosforografie
Metoda de reproducere a textelor, a desenelor etc. prin folosirea unor negative imprimate pe o piatra de calcar; atelier unde se executa astfel de lucrari. Desen sau tablou reprodus prin acest procedeu. [Gen. / < fr. , cf. gr. - piatra, - a scrie].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*litografie
metoda de restaurare folosind elemente cazute la fata locului, monument refacut din piesele originale(by 7W15S1e9r9g3i3o)*metoda
Metoda de ridicare topografica bazata pe o retea de poligoane. [Gen. / cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*poligonatie
metoda de separare a componentilor unui amestec bazata pe filtrarea printr-un absorbant. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cromatografie
Metoda de separare a minereurilor, constand in sortarea elementelor componente pe baza diferentei de greutate specifica a acestora. /<fr.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*zetaj
Metoda de separare a unor substante dintr-un amestec, bazata pe trecerea acestuia printr-un absorbant. /<fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*cromatografie
metoda de separare a unui amestec de substante sub actiunea unui camp electric. (< electro cromatografie)(by 8W8S1e2r10g10i3o)*electrocromatografie
metoda de separare sau concentrare a minereurilor ori carbunilor sfaramati cu ajutorul unui curent de apa. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*zetaj
metoda de sondare a opiniei publice, prin intrebari, cu ajutorul datelor statistice. (< fr. )(by 15W1S1e9r10g3i3o)*demoscopie
Metoda de sondare a opiniei publice prin intrebari cu ajutorul datelor statistice. [Gen. / cf. germ. , fr. < gr. - popor, - a privi].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*demoscopie
Metoda de stabilire a concentratiei de zaharoza intr-o solutie cu ajutorul zaharimetrului. /<fr. (by 2W10S10e4r4g4i12o)*zaharimetrie
metoda de stabilire a diagnosticului unor tulburari sau leziuni prin examenul irisului (I, 2). (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*iridodiagnostic
Metoda de stabilire a directiei unui emitator cu ajutorul radiogoniometrului. [Sil. ] /<fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*radiogoniometrie
Metoda de sterilizare printr-o serie de incalziri si de raciri succesive; tindalizatie. (by 7W15S15e1r9g9i3o)*tindalizare
metoda de stimulare a cresterii plantelor prin tratarea semintelor cu radiatii. (dupa fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*radiostimulare
metoda de stimulare a diferitelor etape ale creatiei intelectuale. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*sinectica
Metoda de studiere a climatelor din trecut, cercetand schimbarile anuale ale grosimii inelelor de crestere ale arborilor. [Cf. fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*dendroclimatologie
metoda de studiere a paleoclimatelor prin cercetarea grosimii inelelor anuale de crestere ale arborilor. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*dendroclimatologie
metoda de studiere a solutiilor coloidale pe baza depunerilor produse pe o lamela de sticla, dupa evaporarea acestor solutii. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*pectografie
Metoda de studiu si de cercetare bazata pe descoperirea unor fapte noi; arta de a duce o disputa cu scopul de a descoperi adevarul. [Gen. / < fr. , cf. gr. - a afla].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*euristica
metoda de testare a alergiei prin provocarea de diverse reactii. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*alergografie
Metoda de tiparire cu forme de tipar la care imaginea este formata din scobituri gravate; tipar adanc; calcografie. Masina de tipar cu care se imprima dupa aceasta metoda. [< germ. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*tifdruc
metoda de tratament a afectiunilor legate de tulburarile sistemului neurovegetativ, constand in a actiona asupra ganglionilor nervosi din fosele nazale. (< fr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*simpaticoterapie
Metoda de tratament a anomaliilor dentomaxilare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - drept, - dinte].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ortodontie
Metoda de tratament al bolilor psihice prin interventie asupra creierului. [Gen. / < fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i12o)*psihochirurgie
metoda de tratament al bolilor psihice prin interventii chirurgicale asupra creierului. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*psihochirurgie
Metoda de tratament al tuberculozei (care consta in introducerea artificiala a aerului in cavitatea pleurala, comprimand si imobilizand astfel plamanul pana la vindecarea completa). Acumulare de gaze sau de aer in cavitatea pleurala. [< fr. , cf. gr. - plaman, - piept].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*pneumotorax
metoda de tratament (al tumorilor maligne) cu radiu; curieterapie, gamaterapie. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*radiumterapie
Metoda de tratament (al tumorilor maligne) cu radiu; curieterapie. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S14e14r8g1i2o)*radiumterapie
Metoda de tratament al unor boli mintale prin provocarea unei (foarte scurte) descarcari electrice in creier. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*electrosoc
Metoda de tratament al unor boli prin actiunea fiziologica a razelor X. [Var. ] /<fr. , germ. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*roentgenterapie
metoda de tratament al unor boli prin trecerea curentului electric prin creier; electroconvulsie. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i8o)*electrosoc
metoda de tratament aplicata in bolile pulmonare constand in inspirarea de aer comprimat sau rarefiat. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*pneumoterapie
Metoda de tratament a unor boli (tumori, dermatoze etc.) prin actiunea fiziologica a radiatiei ionizante. [Sil. ] /<fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*radioterapie
metoda de tratament care aplica resursele electricitatii la mecanoterapie. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*electromecanoterapie
Metoda de tratament care consta in iritarea locala a pielii cu scopul de a deplasa sangele stagnat intr-un organ infla-mat. [G.-D. ] /<fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*revulsie
Metoda de tratament care foloseste ca medicamente microbi capabili sa distruga germeni patogeni. [< fr. ].(by 2W2S3e11r11g5i5o)*bacterioterapie
Metoda de tratament care intrebuinteaza doze foarte mici de medicamente care ar putea produce o boala analoaga bolii care se combate. [Pron. , gen. [< fr. , cf. gr. - asemanatoe, - suferinta].(by 2W10S11e11r4g5i13o)*homeopatie
Metoda de tratament constand din injectarea unei cantitati mici de sange provenit de la acelasi individ. [Gen. / < fr. , cf. gr. - insusi, - sange, - tratament].(by 13W13S7e7r15g15i1o)*autohemoterapie
Metoda de tratament constand din injectarea unei substante uleioase in cavitatea pleurala in cursul pneumotoraxului. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*oleotorax
Metoda de tratament constand in administrarea de seruri si vaccinuri care contin antigeni sau anticorpi specifici bolii respective. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*imunoterapie
metoda de tratament constand in a provoca leucocitoza prin actiunea unei substante chimice. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*leucoterapie
Metoda de tratament constand in a provoca leucocitoza prin actiunea unei substante chimice. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - alb, - tratament].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*leucoterapie
metoda de tratament constand in inocularea parazitului malariei, pentru a produce la bolnav o temperatura ridicata; paludoterapie. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*malarioterapie
Metoda de tratament constand in introducerea in organism de ioni medicamentosi; ionizare . [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*ionoterapie
Metoda de tratament constand in introducerea lenta si dozata, de obicei in vena, a unei cantitati de sange sau de substanta medicamentoasa. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*perfuzie
Metoda de tratament constand in trecerea unui curent electric prin tesuturi cu ajutorul unor ace; galvanopunctura. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*electropunctura
Metoda de tratament cu ajutorul extractelor din carnea animalelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - carne, - tratament].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*sarcoterapie
metoda de tratament cu microbi capabili sa distruga germeni patogeni. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*bacterioterapie
Metoda de tratament cu ser scos din sangele bolnavului. [< fr. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*autoseroterapie
metoda de tratament din injectarea unei substante uleioase in cavitatea pleurala, pentru a completa actiunea unui pneumotorax artificial. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*oleotorax
Metoda de tratament in care se intrebuinteaza sucuri extrase din glandele sau din tesuturile animale sanatoase pentru combaterea bolilor organelor sau ale tesuturilor corespunzatoare la om; organoterapie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - suc, - tratament, ingrijire].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*opoterapie
Metoda de tratament medical, constand in administrarea, pe cale intravenoasa, a unei cantitati de sange, de ser fiziologic sau de plasma sangvina. [G.-D. Sil.] /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*transfuzie
Metoda de tratament medical constand in introducerea (subcutanata, intravenoasa sau intramusculara) in organism a unor proteine. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e11r5g5i13o)*proteinoterapie
Metoda de tratament medical cu ajutorul curentului galvanic. /<fr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*galvanoterapie
Metoda de tratament medical facut cu ajutorul agentilor fizici naturali. [Gen. / < fr. , cf. gr. - natura, - tratament].(by 8W8S2e2r2g10i11o)*fizioterapie
Metoda de tra-tament medical prin administrare de oxigen. /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*oxigenoterapie
Metoda de tratament medical prin influenta programata (discutii, sugestii, hipnoze etc.) asupra psihicului pacientului. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*psihoterapie
Metoda de tratament medical prin somn prelungit provocat artificial. /(by 14W8S8e1r2g10i10o)*somnoterapie
Metoda de tratament medical sau de diagnosticare constand in introducerea sub presiune a unei substante sub forma de vapori sau a unui gaz intr-o cavitate a organismului. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat.$ insufflatio, ...onis$(by 6W14S14e8r1g2i10o)*insuflatie
Metoda de tratament prin actiunea factorului mecanic sau termic asupra organismului in vederea stimularii activitatii muschilor si a circulatiei sangelui; frictiune. /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*masaj
Metoda de tratament prin cauterizare electrica. [Pron. , gen. / < fr. , germ. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*electrocaustica
metoda de tratament prin crearea artificiala a unei stari febrile. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*piretoterapie
Metoda de tratament prin crearea artificiala de febra. [Gen. / < fr. , cf. gr. - febra, - tratament].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*piretoterapie
Metoda de tratament prin hipnoza. [Gen. / cf. gr. - somn, - tratament].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*hipnoterapie
metoda de tratament prin introducerea in organism de ioni medicamentosi; ionizare (2)(by 3W3S12e12r5g6i6o)*ionoterapie
Metoda de tratament prin muzica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cantec, - tratament].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*meloterapie
Metoda de tratare a bolilor prin folosirea in doze mici a unor medicamente, care in doze mari ar provoca la omul sanatos simptomele bolii respective.G.-D. Sil. /<fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*homeopatie
Metoda de tratare a cancerului prin introducerea unor ace radioactive in tesutul canceros. [Sil. ] /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*curiepunctura
Metoda de tratare a diferitelor boli, constand in administrarea de sucuri, extracte sau pulberi de tesuturi, de organe etc. /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*opoterapie
Metoda de tratare a unor boli constand din expunerea corpului la aer. [Gen. / < fr. , cf. gr. - aer, - ingrijire].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*aeroterapie
Metoda electrochimica de analiza cantitativa a conducti-vitatii electrice a solutiei cu ajutorul conductometrului. / + (by 8W1S1e10r10g3i4o)*conductometrie
metoda experimentala de determinare a deformarilor din corpurile solide supuse unor tensiuni mecanice prin masurarea deformatiilor liniare. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*tensometrie
metoda fizico-chimica de analiza bazata pe masurarea intensitatii fluorescentei substantelor; fluorometrie. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*fluorimetrie
Metoda fizico-chimica de determinare a concentratiei de alcool din unele lichide prin stabilirea punctului de fierbere al acestora. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*ebuliometrie
Metoda fizico-chimica de determinare a greutatii moleculare prin masurarea temperaturilor de fierbere; ebulioscopie. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*ebuliometrie
Metoda folosita pentru vindecarea unei boli; terapeutica. Ingrijire medicala; tratament. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "tratament", "ingrijire medicala", "medicatie". [< fr. , cf. gr. ].(by 9W9S2e3r11g11i12o)*terapie
Metoda fotogrammetrica de masurare si de reprezentare grafica a unor mari portiuni din suprafata terestra sau din a celorlalte planete, intocmind harti pe baza fotografiilor luate din sateliti artificiali. [Gen. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i15o)*cosmofotogrammetrie
metoda fotogrammetrica de masurare si de reprezentare grafica a unor mari portiuni din suprafata terestra sau din suprafata celorlalte planete, intocmind harti pe baza fotografiilor luate din sateliti artificiali. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*cosmofotogrammetrie
Metoda geodezica bazata pe masurarea |laturilor|latura| triunghiurilor unei retele. [Cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*trilateratie
metoda geodezica bazata pe masurarea laturilor unui ansamblu de triunghiuri. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*trilateratie
metoda geofizica de prospectiune bazata pe determinarea variatiei temperaturii solului. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*geotermometrie
Metoda in cinematografie care isi propune sa surprinda o realitate cat mai nealterata, mai putin artificiala; cine-adevar. [< fr. - cinematograf-adevar].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cineverite
Metoda intrebuintata de Socrate in discutiile filozofice, constand in a scoate la iveala, prin intrebari si raspunsuri dibace, cunostintele juste pe care le aveau in minte interlocutorii sai. [Pron. / cf. fr. , cf. gr. - priceperea de a mosi].(by 6W6S6e15r15g8i9o)*maieutica
Metoda invechita de castrare la taur si berbec, prin torsionarea manuala a fiecarui testicul in interiorul pungii testiculare. [< fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*bisturnaj
Metoda lingvistica bazata pe statistica lexicala, care isi propune sa dateze limbile primitive. (< fr. ) (by 12W5S5e14r14g7i8o)*glotocronologie
metoda medicala alternativa ce are scop diminuarea senzatiilor dureroase sau de indispozitie psihica prin tehnici de relaxare pana in starea de hipnoza(by 9W10S3e3r12g12i5o)*metoda
metoda medicala de stabilire, cu ajutorul curentului electric, a prezentei sau absentei vietii. (electro bioscopie)(by 7W7S1e1r9g10i3o)*electrobioscopie
metoda medicala prin care se urmareste fortarea maculei ochiului sa functioneze normal. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*eutiscopie
metoda moderna de cercetare bazata pe studiul imaginii obtinute pe o pelicula fotografica sau radiografica a unui organ continand un produs radioactiv. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*autoradiografie
metoda moderna de evaluare a efectelor medicatiei psihotrope prin studierea comportamentelor animalelor. (< eto farmacologie)(by 8W1S2e10r10g4i4o)*etofarmacologie
metoda moderna de inlocuire a stenografiei cu aparate electronice. (< fono dactilografie)(by 9W2S2e11r11g4i5o)*fonodactilografie
metoda moderna de studiere a preparatelor histologice cu ajutorul microscopului electronic. (dupa fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*electronomicroscopie
Metoda moderna de studiere a preparatelor histologice cu ajutorul microscopului electronic. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*electronomicroscopie
metoda obstetricala de masurare a diametrelor pelvisului. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*pelvimetrie
Metoda obstetricala de masurare a pelvisului; pelvigrafie. [Gen. / < fr. , cf. lat. - bazin, gr. - masura].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pelvimetrie
metoda pentru studiul activitatii cardiace cu substante radioactive. (< fr. )(by 6W6S15e15r15g8i9o)*radiocardiografie
metoda prin care se cerceteaza rezistenta electrica a pielii. (< electro dermatografie)(by 11W4S5e13r13g6i7o)*electrodermatografie
metoda prin care se injecteaza pestii cu extract de hipofiza. (< hipofiza)(by 3W12S12e5r5g14i14o)*hipofizare
Metoda prin care se injecteaza pestii cu extract de hipofiza. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*hipofizare
metoda psihanalitica prin care se provoaca constientizarea relatiilor din copilarie ale bolnavului, obtinandu-se astfel descarcarea unor tensiuni. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g11i5o)*neocatharsis
Metoda psihologica bazata pe observarea propriilor trairi psihice; autoobservare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. < lat. - inauntru, - privire].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*introspectie
metoda psihoterapeutica in care se asociaza hipnoza cu tehnica psihanalizei. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*hipnoanaliza
metoda psihoterapica avand drept scop corectarea limbajului oral sau scris. (< logo -terapie^2)(by 8W9S2e2r11g11i4o)*logoterapie
metoda radiografica de punere in evidenta a sistemului venos azigos cu ajutorul unei substante de contrast. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*azigografie
Metoda radiologica de masurare a diametrelor bazinului obstetrical. [Gen. / cf. fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*radiopelvimetrie
metoda radiologica de punere in evidenta a circulatiei lichidului cefalorahidian prin trecerea unei cantitati de aer prin cisterne (3). (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cisternografie
metoda radiologica de punere in evidenta a organelor pelviene cu o substanta de contrast. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*pelvigrafie
metoda radiologica pentru diagnosticarea, cat si pentru terapeutica focarului patologic. (< dia/gnostic/ + /tera/peutica)(by 8W1S2e10r10g3i4o)*diapeutica
metoda radiologica prin care imaginea radiografica apare tridimensionala. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i11o)*radiostereografie
Metoda radioscopica de obtinere a contururilor unui obiect la dimensiunile sale reale. [Gen. / < fr. ].(by 6W6S14e14r15g8i8o)*ortoradioscopie
Metoda sau procedura de micsorare a dimensiunii unui volum de date numerice. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*metoda
metoda si atitudine politica de inselare a maselor prin promisiuni mincinoase, discursuri bombastice etc. pentru a obtine popularitate; atitudine de demagog. (< fr. , gr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*demagogie
Metoda sociologica de reprezentare grafica, pe baza de teste sociometrice, a relatiilor existente intre membrii unui microgrup. Reprezentare grafica a evolutiei unui fenomen social. [Cf. fr. , it. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sociograma
metoda sociologica de reprezentare grafica, pe baza de teste sociometrice, a relatiilor existente intre membrii unui microgrup. reprezentare grafica a evolutiei unui fenomen social. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sociograma
Metoda speciala prin care orbii sunt invatati sa scrie. [Gen. / < fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*cecografie
metoda terapeutica bazata pe administrarea de substante chimice in concentratii extrem de mici, prin dilutii succesive, care produc afectiuni analoage bolii ce se combate. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*homeopatie
metoda terapeutica bazata pe efectul produsilor chimici mirositori din uleiurile volatile din plante. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*aromoterapie
Metoda terapeutica bazata pe imunizarea unui organism prin administrarea unor vaccinuri. [Gen. / < fr. , cf. lat. - de la vaca, gr. - ingrijire].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*vaccinoterapie
metoda terapeutica bazata pe inocularea de vaccinuri in doze repetate. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*vaccinoterapie
metoda terapeutica bazata pe intrebuintarea aerului comprimat sau rarefiat. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*aeropiezoterapie
Metoda terapeutica care consta in folosirea unor preparate imunizatoare (seruri, vaccinuri) in tratamentul bolilor infectioase. [G.-D. ] /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*imunoterapie
metoda terapeutica ce foloseste temperaturile foarte joase. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*crimoterapie
metoda terapeutica constand din injectii intravenoase de solutii supraconcentrate, destinate a mari presiunea osmotica in sistemul de vase sangvine, in scopul drenarii tesuturilor. (< fr. )(by 14W14S7e8r8g1i2o)*osmoterapie
metoda terapeutica constand in a-i pune pe bolnavi sa insceneze improvizatii teatrale. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*teatroterapie
Metoda terapeutica de dizolvare a unui trombus. [< fr. , cf. gr. - cheag, - desfacere].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*tromboliza
Metoda terapeutica de folosire a caldurii in scop curativ. [G.-D. ] /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*termoterapie
Metoda terapeutica de folosire a factorilor climaterici maritimi in scop profilactic sau curativ. [G.-D. ] /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i3o)*talasoterapie
Metoda terapeutica de inlaturare (totala sau par-tiala) a sensibilitatii unei persoane fata de anumite medicamente, vaccinuri sau seruri. /v. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*desensibilizare
metoda terapeutica de remediere a dezechilibrului fortelor musculare prin gimnastica. (< mio^1 -terapie^2)(by 6W14S15e8r8g2i2o)*mioterapie
Metoda terapeutica de soc constand in a provoca intentionat aparitia de convulsii. [Et. incerta].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*convulsioterapie
metoda terapeutica de soc in a provoca intentionat aparitia de convulsii. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*convulsioterapie
metoda terapeutica de stimulare a punctelor active ale corpului prin atingere cu un electrod care primeste impulsii electrice. (< electron/ica/ + /acu/- punctura)(by 5W5S6e14r14g8i8o)*electronopunctura
Metoda terapeutica, in bolile pulmonare, constand in inspirarea de aer comprimat sau rarefiat. [Gen. / < fr. , cf. gr. - plaman, - tratament].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*pneumoterapie
metoda terapeutica in masarea si apasarea unor puncte din talpa piciorului. (< podo /acu/punctura)(by 2W2S11e11r4g4i13o)*podopunctura
metoda terapeutica in psihiatrie, care utilizeaza jocurile in scopul resocializarii bolnavilor mintali; ludoterapie. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*jocoterapie
metoda terapeutica inrudita cu acupunctura traditionala, dar mai simpla. (< engl. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*dermopunctura
metoda terapeutica prin care se reduce activitatea sistemului nervos prin substante ganglioplegice si se raceste corpul; hibernatie artificiala. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*hibernoterapie
Metoda terapeutica prin care se urmareste vindecarea unor boli prin folosirea anumitor reflexe. [Gen. / < fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*reflexoterapie
metoda terapeutica prin introducerea unor ace fine sub piele, in anumite puncte. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*acupunctura
Metoda termoterapeutica bazata pe folosirea curentilor alternativi de inalta frecventa; transtermie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - prin, - caldura].(by 11W12S5e5r13g14i14o)*diatermie
metodologia de interpretare a fotogramelor in scopul determinarii elementelor de baza ale unei harti. (dupa fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*fotointerpretare
(metr.; despre picioare) compus din patru silabe scurte. (< fr. , gr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*proceleusmatic
metrosexual=barbati care au infatishari, trasaturi femeiesti, care isi ingrijesc prea mult look-ul(by 10W10S4e4r12g12i13o)*metrosexual
Metrosexual, metrosexuali, s.m. - este un termen aparut in engleza pentru prima data in 1994 intr-un articol al jurnalistului englez Mark Simpson in ziarul The Independent. Acest termen desemneaza un barbat cu un simt dezvoltat al esteticului, care investeste foarte mult timp si bani in felul in care arata si in stilul lui de viata. Termenul nu are legatura cu orientarea sexuala a persoanei respective. Sursa Wikipedia(by 9W9S2e3r11g11i5o)*metrosexual
METROSEXUAL - Neologism aparut in Anglia dupa ani '90, se defineste a fi persoana de sex masculin ce are un comportament feminin in ingrijirea estetica (epilare, pensare, manichiura, pedichiura e.t.c. )dar uneori si in gesturi. Este cu totul altceva decat homosexual sau bisexual !(by 5W6S14e14r8g8i1o)*metrosexual
metru ritmic in prozodia greaca constand din doua dipodii de acelasi fel. (< fr. , gr. )(by 15W15S15e9r9g2i2o)*tetrapodie
Metru ritmic in prozodia greaca, constand din doua dipodii de acelasi fel. [Gen. / < fr. , cf. gr. < - cu patru, - picior].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*tetrapodie
(met.) totalitatea fenomenelor care insotesc slabirea si disparitia depresiunilor atmosferice. (< fr. )(by 13W6S7e7r15g1i9o)*cicloliza
Mica adancitura pe suprafata unei structuri anatomice. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*incizura
mica adunare clandestina care conspira impotriva statului. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*conventicul
mica ambarcatie de pescuit, cu fundul plat, din dotarea unei nave mari. (< amer. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*dori
mica ambarcatie, scurta si larga, pentru legatura intre vase si chei. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*youyou
Mica ambarcatie, scurta si larga, pentru legatura intre vase si chei. [Pr. ] (din fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*youyou
Mica bila la capatul manerului unei spade, al unei sabii. Capat de levier, de maneta etc. adaptat pentru a fi tinut in pumn. Maner al unui pistolet. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pomou
mica bucata de paine rumenita in cuptor sau prajita in grasime, care se serveste in supa. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*cruton
Mica bucata muzicala asezata intre doua parti mai mari ale unei opere muzicale; piesa de legatura intre doua momente ale unei opere dramatice. [Pron. / < it. ].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*interludiu
mica chitara cu patru coarde, originara din insulele Hawaii, folosita in formatiile de jaz. (< engl. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*ukulele
Mica ciuperca comestibila, cu palaria galbena-roscata, cu gust si miros de usturoi. /Orig. nec.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*cocarla
Mica comedie intr-un act, cu personaje putine. [Pron. / < it. , cf. fr. , dupa ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*sceneta
Mica compozitie poetica medievala, alcatuita din dictoane, proverbe etc. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*fatrasie
mica compozitie poetica medievala constand dintr-un ansamblu de piese satirice. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*fatrasie
Mica deschidere in epiderma frunzelor, servind la respiratie si la transpiratie. [< fr. , cf. gr. - gura].(by 11W11S11e5r5g13i14o)*stomata
mica deschidere, por in epiderma frunzelor, la respiratie si la transpiratie. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*stomata
Mica deschizatura a pielii, prin care se elimina sudoarea. Orificiu la unele animale si plante inferioare (rime, pesti, ciuperci etc.). Mic gol, gaura mica in masa unui corp solid. [< fr. , cf. gr. - trecere].(by 14W14S7e7r8g1i1o)*por
Mica deschizatura circulara in peretele unei (aero)nave pentru aerisire si iluminat. [Var. s.n. / < fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*hublou
mica fereastra orizontala in puntea navei, pentru luminat si aerisire. (< it. )(by 1W1S10e10r3g3i4o)*spirai
Mica fereastra orizontala in puntea navei pentru luminat si aerisire. [Pl. / < it. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*spirai
mica formatie anatomica in forma de fund de sac, intr-un canal glandular excretor. (< fr., lat. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*acin
mica formatie anatomica in forma de sac. o ~ ovarian = folicul in partea externa a ovarului, care contine ovulul si secreta foliculina. invelis conjunctiv al radacinii parului. (< fr. , lat. )(by 10W3S3e12r12g12i6o)*folicul
Mica formatie anatomica, proeminenta, colorata de obicei in rosu; nodul. [< fr. , engl. , cf. lat. - bucatica de carne].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*caruncula
Mica formatie de substante sebacee cu extremitate neagra care apare de obicei pe fata. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*comedon
mica gradina in mijlocul unei piete publice sau la o raspantie de strazi. (p. ext.) zona verde care separa cele doua sensuri de circulatie ale unei autostrazi. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*scuar
Mica gradina publica in zona orasului (de obicei, la raspantie); spatiu verde. /<fr. (by 7W7S8e1r1g10i10o)*scuar
Mica gradina situata in mijlocul unei piete publice sau la o raspantie de strazi. Zona verde care separa cele doua sensuri de circulatie ale unei autostrazi. [Pron. , pl. / < fr., engl. - piata patrata].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*scuar
mica incinta acustica de forma sferica, folosita in special in autoturisme. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*sonosfera
mica increngatura de animale marine, asemanatoare cu anelidele si cu echinodermele, dar avand unele trasaturi care amintesc de cele ale protocordatelor. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*stomocordate
mica insecta coleoptera cu elitrele rosii patate cu puncte negre; buburuza. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*coccinella
mica lama elastica care, asezata la gura unor instrumente de suflat din lemn, produce sunete. (< it. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ancie
mica lanterna (3) pe acoperisul unei hale, pe cupola unui dom. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*lanternou
Mica lucrare provizorie, construita pentru a ataca o fortificatie. Oras fortificat pentru apararea unui stat senioral sau a unui domeniu. [< fr. , cf. prov. - a construi].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*bastida
Mica moneda care a circulat la vechii greci si care constituia a sasea parte dintr-o drahma. Bani marunti. Suma mica; contributie modesta (in bani); contributie. [< fr. , cf. gr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*obol
mica nava cu vele in Extremul Orient pentru traversarea fluviilor si comunicatia intre insule. (< engl., fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*sampan
Mica nava de razboi, folosita pentru patrulare, escortare etc. [Pron. / < fr. , it. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*canoniera
Mica nava de transport si de pescuit, cu o singura panza triunghiulara, folosita mai ales in Marea Mediterana. [< fr. , it. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*tartana
Mic animal amfibiu fosil, asemanator cu o salamandra, care traia in mlastini. [Pron. / < fr. , cf. gr. - branhie, - reptila].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*branhiozaur
mic animal amfibiu fosil, asemanator cu salamandra, care traia in mlastini. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*branhiozaur
mic animal carnivor din America, ale carui glande produc un miros neplacut. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*mufeta
Mic animal carnivor originar din Mexic, inrudit cu dihorul, a carui blana este foarte pretuita. // Blana acestui animal. [Pl. , var. s.m. / < fr. , cf. engl. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*sconcs
mic animal marin, cu carapace calcaroasa si acoperit cu ghimpi mobili, ale carui glande reproducatoare sunt comestibile. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*ursin
Mic animal miriapod veninos care traieste prin locuri umede si intunecoase. [< fr. , lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*scolopendra
Mica nobilime din Anglia. Mosierii si bogatasii agrari. [< engl., fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*gentry
mica ondulatie a suprafetei unui material granular (nisip, pietris) sau pe zapada, produsa de vant, curenti acvatici sau valuri. (< engl. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*ripplemark
mica orchestra de jaz si muzica de dans, din 3-8 membri, care canta intr-un cabaret. ((by 11W12S5e5r14g14i7o)*combo
mica orga portativa actionata prin invartirea unei manivele. (< germ. )(by 5W13S7e7r15g1i9o)*flasneta
mic aparat pentru declansarea functionarii unui tv., alarma unei agentii diplomatice etc. (< mini^1 telecomanda)(by 2W10S11e4r4g12i13o)*minitelecomanda
Mic aparat sonor portativ pus la dispozitia vizitatorilor unei expozitii, care contine (inregistrat pe banda de magnetofon) o descriere a salilor acesteia. [Cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*fonoghid
mic aparat sonor portativ pus la dispozitia vizitatorilor unei expozitii, care contine o descriere a salilor acesteia. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*fonoghid
mic apendice membranos sau foliaceu, in perechi, la baza frunzelor; stipul. (< fr. )(by 6W14S14e15r8g8i2o)*stipela
mica piesa comica, cu muzica si dans, in teatrul spaniol. (< fr. , sp. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*saineta
mica piesa de teatru cu un comic facil, cu intriga complicata, neverosimila, si o actiune bogata, dar artificiala, in al carei text sunt intercalate cantece vesele satirice. (< fr. )(by 2W10S11e11r4g5i13o)*vodevil
Mica piesa de teatru de un comic facil, cu intriga complicata, neverosimila si o actiune bogata, dar artificiala, in al carei text sunt intercalate cuplete satirice cantate. [Pl. / < fr. , cf. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*vodevil
Mica piesa metalica montata pe un corp format din material izolant si legata la un circuit electric pentru a se putea face legatura intre acest circuit si o maneta legata de un alt circuit. Placa turnanta la incrucisarea unei cai ferate de mina. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*plot
Mica piesa mobila care aluneca pe o rigla sau pe o tija gradata, indicand gradatiile. /<fr. , lat. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*cursor
Mica piesa muzicala compusa pentru exercitii; exercitiu vocal fara cuvinte. [Pron. / < it. , cf. fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*solfegiu
mica piesa muzicala in care predomina expresia lirica sau epica. (< it. )(by 11W11S4e4r13g13i13o)*noveleta
mica piesa muzical-poetica, in Franta in sec. XIII-XV, din patru strofe, dintre care prima (refren) se relua, integral sau partial, dupa fiecare din celelalte trei. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*virelai
Mica placa de metal, de lemn etc. ascutita la un capat, cu care se ciupesc coardele la unele instrumente; pana. [< fr. , cf. lat. , gr. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*plectru
Mica planeta din sistemul solar, putin stralucitoare, cu orbita cuprinsa intre orbitele lui Marte si Jupiter. /<fr. (by 15W15S1e9r9g3i3o)*asteroid
Mica planta erbacee cu tulpina taratoare si paroasa, cu frunze alungite, cu flori mici albe si cu fructul o capsula. [G.-D. ] /Orig. nec.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*racovina
Mica plita portativa incalzita electric sau cu gaze, folosita la bucatarie si in laborator. [< fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*resou
mica plita portativa incalzita electric sau cu gaze, la bucatarie si in laborator. (< fr. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*resou
Mica punte ridicata deasupra puntii principale la pupa unei nave. [< fr. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*duneta
mic arbust cu tulpina articulata, cu frunze alterne si flori galbene, dispuse in racem. (dupa germ. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*grozama
mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate si flori galbene. (< it. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*ginestra
Mic arbust din regiunile muntoase, cu frunze persistente, cu flori albe sau roz si cu fructe comestibile in forma de boabe rosii. /+ suf. $...isor$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*merisor
Mic arbust placut mirositor, cu frunze totdeauna verzi si cu flori albastre, rosii sau albe, dispuse la subsoara frunzelor. [< it. , germ. , cf. lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*rozmarin
mic arbust placut mirositor, cu frunze totdeauna verzi si cu flori albastre, rosii sau albe, dispuse la subsuoara frunzelor. (< germ. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*rozmarin
Mic arbust tropical, din familia piperaceelor, cu tulpini |grimpante|grimpant| cultivat pentru frunzele sale, cu gust intepator. (din fr. , port. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*betel
mica revista editata de tineri pe teme care ii pasioneaza (science-fiction etc.). (< it. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*fanzin
Mica rigola amenajata in radierul unui canal cu sectiune mare pentru a usura scurgerea apelor la debite mici. [< fr. , it. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*cuneta
mica sala in casele romane, situata intre atrium si peristil. (< lat. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*tabliniu
Mica sala in casele romane, situata intre atrium si peristil. [Pron. / < lat. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*tabliniu
Mica secure folosita de indienii din America la aruncat, ca arma de lupta si vanatoare. [Pron. / < engl. < cuv. indian].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*tomahawk
Mica sfera de celuloid servind ca greutate si pluta pentru pescuit. [< fr. < $bulle d\'eau$ - nume comercial].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*buldo
mica sfera de celuloid servind ca greutate si pluta pentru pescuit. (< fr. , n. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*boldo
mica "societate" de plante, care prezinta specii particulare dominante, datorita unor modificari locale de mediu. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*sociatie
mica subincrengatura de protozoare ciliate al caror adult nu mai are cili, dar poseda tentacule aspiratoare. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*tentaculifere
mica tija de metal pe care se infig bucati de carne, pesti, vanat pentru a le frige. bucata de carne etc. fripta la frigare; frigaruie. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*broseta
mica tija metalica pe care se rasuceste parul pentru a-l ondula. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*bigudiu
Mica tija metalica sau din plastic pe care se rasuceste o suvita de par pentru a-l ondula. [Pron. / < fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*bigudiu
(mica tumoare a pielii) care seamana cu sarcomul, dar de natura benigna. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*sarcoid
(Mica tumoare a pielii) care seamana cu sarcomul, dar de natura benigna. [Pron. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*sarcoid
mica tumoare benigna pediculara, de natura infectioasa, asemanatoare cu zmeura. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*botriomicom
mica unitate de productie cu profil agricol, in care lucreaza elevi sau studenti. (< micro^1 ferma^1)(by 12W13S6e6r15g15i8o)*microferma
mic automobil cu caroserie simplificata, folosit in intreceri sportive sau jocuri pentru copii. (< engl., fr., it. , germ. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cart
Mic balcon in biserica de unde se citeste evanghelia si se predica. /<sl. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*amvon
Mic bastiment de razboi, pe mare sau pe fluviu, cu mica raza de actiune, folosit mai ales pentru observatii. Mica ambarcatie care se foloseste pentru comunicatiile din rada porturilor. Mic torpilor cu viteza foarte mare. Rand tiparit cu caractere mai groase pentru a fi pus in evidenta. Cuvant sau grup de cuvinte notat pe primul rand al datelor privitoare la o carte, servind la determinarea locului acesteia in catalogul de biblioteca. Artist(a) care detine rolul principal intr-o piesa; persoana care vrea sa iasa in evidenta. [< fr. , it. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*vedeta
mic batracian, asemanator soparlei, prin locuri umede si intunecoase. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*salamandra
mic bazin de jeturi de apa sub presiune, care creeaza vartejuri relaxante. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*jacuzzi
mic cantec comic, in Spania, care se intercala intre actele unei piese de teatru. (< sp. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*tonadilla
Mic colectiv de jaz si muzica de dans, alcatuit din 3-8 persoane, care canta intr-un cabaret; orchestra. [< engl. , cf. - termen indicand diverse posibilitati de combinare a instrumentelor in formatiile reduse ca numar].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*combo
Mic colectiv de oameni subordonati unor forme organizatorice mai largi. Cea mai mica subunitate de instructie si de lupta. Unitate administrativa dintr-o intreprindere sau institutie, bazata pe specializare, pe diviziunea muncii. Subdiviziune in stiintele naturii alcatuita din elemente care prezinta caractere comune. Fiecare dintre cele noua subimpartiri ale sistemului periodic, cuprinzand elemente cu proprietati asemanatoare. = fiecare dintre cele patru categorii in care se poate clasifica sangele. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*grupa
Mic corp oblong situat in lungul marginii dinapoi si de sus a testiculului. [Pl. / < fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*epididim
mic corp plastic care se introduce in ureche pentru a o apara de zgomote intense. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*antifon
Mic corpuscul caracteristic pentru anumite celule. Mica tumoare rotunda care se formeaza pe suprafata membranelor seroase si mucoase in anumite afectiuni. Structura unui material granulos, exprimata in procente de greutate. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i7o)*granulatie
Mic crustaceu care traieste prin apele dulci statatoare sau prin paraie; creveta de apa dulce. [< fr. , cf. gr. - rac].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*gamar
Mic crustaceu de apa dulce, frecvent in zooplancton; purice-de-apa. [Gen. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*dafnie
mic crustaceu de apa dulce, in zooplancton; purice-de-apa. (< fr. , lat. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*dafnie
mic crustaceu din apele dulci statatoare sau din paraie; creveta de apa dulce. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*gamar
Mic desen colorat, gumat pe o parte, care se aplica pe o suprafata neteda, desprinzandu-se de pe hartia pe care a fost lipit. Nimicuri, maruntisuri; mici smecherii. [< germ. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*abtibild
mic desen colorat gumat pe o parte, care se aplica pe o suprafata neteda. nimicuri, maruntisuri; mici smecherii. (< germ. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*abtibild
Mic detasament militar insarcinat cu recunoasterea terenului, a pozitiilor, a miscarilor ianmicului etc. sau cu supravegherea ordinii. Formatie de zbor compusa din trei-patru avioane de lupta. [Cf. germ. , rus. , fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*patrula
mic dispozitiv actionat manual, conectat la un computer, a carui deplasare pe o suprafata antreneaza deplasarea cursorului pe ecran. (< engl. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*maus
mic edificiu compus din doi pereti delimitand un scurt culoar, intrerupt la mijloc cu un al treilea perete strapuns de o trecere. (< engl., gr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*propilon
Miceliu paslos la ciupercile xilofage, dezvoltat in interiorul tesutului lemnos. (din fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*xilostroma
Mic flacon de sticla inchis ermetic, in care se pastreaza mai ales medicamente (injectabile). Sticla mica. [Pron. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*fiola
mic flacon de sticla inchis ermetic, in care se pastreaza medicamente (injectabile). sticla mica. (< fr. )(by 11W11S4e5r5g13i14o)*fiola
mic flaut, drept, cu trei orificii, raspandit in Provence si Languedoc, actionat cu mana stanga in timp ce dreapta bate o tamburina. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*galoubet
Mic furuncul situat la marginea pleoapei, ordeolum; urcior. [< fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*orgelet
Mic generator electric cu inductoarele formate din magneti permanenti, folosit mai ales pentru aprinderea amestecului combustibil la motoarele cu electroaprindere. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*magnetou
Mici bucati de pasta fainoasa, in forma de spirala sau de ineluse. / + suf. $...ior$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*melcisor
Micime, cantitate mica (a unei sume, a unui pret). [Cf. fr. lat. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*modicitate
Mic instrument de metal compus din doua brate unite la unul dintre capete, care serveste pentru a prinde obiecte de dimensiuni mici, marginile unei rani etc. Cuta interioara la o haina, facuta pentru a o fasona intr-un anumit fel. Extremitatea clestilor racilor, homarilor sau ale scorpionilor. [< fr. < - a prinde, a strange].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*pensa
Mic instrument din metal, din celuloid sau din carton, care serveste la masurarea dantelurii marcilor postale. [< fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*odontometru
mic instrument pentru masurarea dantelurii marcilor postale. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*odontometru
mici proiectile cu pene si varf ascutit, care, lansate cu mana, trebuie infipte intr-o tinta. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*fleseta
mic local in care se servesc aperitive, bauturi (racoritoare). (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*bistrou
mic mamifer arboricol, cu capul acoperit cu o blana moale, cenusie, din America de Sud si Madagascar. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ai
mic mamifer carnivor nocturn din Africa, cu coada scurta, pentru blana sa roscata impestritata sau reiata. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*serval
mic miriapod veninos, insectivor, care traieste prin locuri umede si intunecoase. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*scolopendra
mic nobil din Spania care servea in armata cu calul sau; cavaler, domn. (< sp. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*caballero
mic nodul cauzat de o inflamatie cronica specifica (sifilis, tuberculoza etc.). (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*granulom
Mic nodul cauzat de o inflamatie cronica specifica (sifilis, tuberculoza etc.). [Pl. / < fr. , cf. lat. - graunte mic].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*granulom
Mic obiect considerat de superstitiosi ca avand o forta magica, supranaturala de a-i ajuta pe cei care il poarta; amuleta. [Pl. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*talisman
Mic om artificial pe care alchimistii pretindeau ca au reusit sa-l fabrice; om foarte mic ca statura. Fetus uman. [< fr. , lat. ]. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*homunculus
Mic organ erectil al vulvei, situat in fata meatului urinar. [< fr. , cf. gr. - care inchide].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*clitoris
Mic os in forma de unghie, situat pe partea interna a |orbitei|orbita|. [Var. s.n. / < fr. - unghie](by 6W15S15e8r9g2i2o)*ungvis
micoza care afecteaza stratul superficial al pielii si fanerele. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*epidermomicoza
Micoza care afecteaza stratul superficial al pielii si fanerele. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*epidermomicoza
micoza grava, provocata de histoplasma, prin leziuni de tip granulomatos, cu zona centrala de necroza. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*histoplasmoza
micoza provocata de dezvoltarea aspergilului in organism. (< fr. )(by 6W6S7e15r15g8i9o)*aspergiloza
Mic paragraf al cartilor (religioase) care cuprinde cateva randuri si are un inteles complet. [Pl. / < fr. , it. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*verset
mic paragraf numerotat, cu inteles complet, dintr-un text religios sau literar. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*verset
Mic personaj din povesti, slut si deformat, care ar locui in interiorul pamantului, pazind comorile ascunse. /<lat. , fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*gnom
mic poem clasic japonez, din trei versuri, primul si al treilea heptasilabice, iar al doilea pentasilabic, de o deosebita delicatete a expresiei; haiku. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*haikai
Mic poem sau cantec de nunta in cinstea tinerilor casatoriti. [Pl. / cf. fr. , lat. , gr. < gr. - la, - casatorie].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*epitalam
Mic poem vechi francez, cu 14 versuri si forma fixa. Gen de poezie cu forma fixa, compusa din doua catrene si o cvinarie, cu doua rime, primele doua versuri repetandu-se dupa al saselea, versul intai revenind si in incheiere. [Pl. / < it. , fr. ].(by 11W11S4e5r5g13i14o)*rondel
Mic punct negru alcatuit din sebum, care apare pe pielea fetei si a spatelui. [Pl. / < fr. , cf. lat. - a manca].(by 3W11S12e5r5g6i14o)*comedon
Mic ra-dioemitator in care este incorporat un mi-crofon. [Sil. ] /(by 4W4S13e13r6g7i7o)*radiomicrofon
microbalanta pentru cantariri cu o precizie sub 0,01 mg. (< ultra microbalanta)(by 6W14S15e8r8g1i2o)*ultramicrobalanta
Microb care produce pneumonia. [< fr. , cf. gr. - plaman, - graunte].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*pneumococ
Microb foarte mic, care nu-si poate realiza de sine statator procesele metabolice si care traieste ca parazit. [Sil. ] /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*inframicrob
Microb specific blenoragiei. [< fr. , cf. gr. - samanta, - corp mic, rotund].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*gonococ
Microfon care se aplica pe gat in dreptul laringelui, folosit de obicei in telefonia prin radio din tanc sau din avion. [< fr. , cf. gr. - laringe, - sunet].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*laringofon
microfon care se aplica pe gat in dreptul laringelui, in telefonia prin radio din tanc, avion etc. (< fr. )(by 2W10S4e4r12g13i6o)*laringofon
Microforma de relief cu aspect de movila; munte mic. Mica proeminenta rotunjita. [Cf. lat. , fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*monticul
Microgenerator electric utilizat in instalatiile automate pentru a masura viteza unghiulara sau tensiunea electrica; tahometru electric. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*tahogenerator
Microorganism care are proprietatea de a distruge bacteriile. [Sil. ] /<fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*bacteriofag
(microorganism) care traieste in medii calde, complet lipsit de oxigen, convertind bioxidul de carbon si oxigenul in metan. (< metan + -gen^2)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*metanogen
Microorganism care vietuieste in medii cu temperaturi ridicate. Multe fac parte din grupul Archea.(by 10W4S4e4r13g13i6o)*microorganism
Microorganism din categoria termofilelor, a carui temperatura optima de mediu este in jur la 80?C.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*microorganism
Microorganisme animale si vegetale care plutesc la suprafata (sau in apropierea suprafetei) apei, formand planctonul. !< germ. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*planctonte
microorganisme vegetale care alcatuiesc crioplanctonul. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*crioplanctofite
Microorganism putin evoluat si organizat incomplet, neputandu-si realiza singur metabolismul; virus. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*inframicrob
Microorganism unicelular microscopic, de natura vegetala, care provoaca unele boli infectioase. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*bacterie
Microorganism vegetal sau animal, care adesea este transmitator al unei boli. /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*microb
Microparticula din care par a fi constituite particulele elementare, sarcina elementara reprezentand 1/3 din sarcina electronului. [Pron. , pl. / < engl. - farmec].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*quark
microrelief cu aspect de santulete sinuoase, vermiforme, create prin actiunea apei sau a vantului asupra unor roci. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*vermiculatie
Microrelief de coroziune format din creste separate de jgheaburi intortocheate, caracteristic pentru pustiurile argiloase din Asia Centrala. (din fr., engl. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*yardang
Microrelief de coroziune format din creste separate de jgheaburi intortochiate, caracteristic pentru pustiurile argiloase din Asia Centrala. [< fr., engl. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*yardang
microscop binocular la care preparatele pot fi observate stereoscopic. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*stereomicroscop
Microscop binocular la care preparatele pot fi observate stereoscopic. [< fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*stereomicroscop
microscop de buzunar, care mareste de cateva sute de ori. (< mini^1 microscop)(by 13W6S6e15r15g8i9o)*minimicroscop
Microscop de mare precizie, cu ajutorul caruia pot fi examinate corpurile care nu sunt vizibile la microscopul obisnuit; supermicroscop. [< fr. , germ. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*ultramicroscop
microscop de mare precizie, in ultramicroscopie; supermicroscop. (< fr. , germ. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ultramicroscop
Microscop puternic utilizat la examinarea particulelor foarte mici. /< fr. , germ. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*ultramicroscop
Mic sac cu polen, situat la partea superioara a staminelor unei flori. [< fr. , cf. gr. - inflorit].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*antera
Mic sac de mana, folosit pentru cumparaturi. [< fr. , cf. it. < - sac].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*sacosa
mic saculet plat de piele care se purta odinioara la centiron, langa sabie, la unele uniforme de cavalerie. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*sabretas
Mic saculet plat de piele care se purta odinioara la centiron langa sabie la unele uniforme de cavalerie. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*sabretas
mic scut rotund, cu o dubla decupare concava la partea superioara, caracteristic amazoanelor, in Tracia si in Asia Mica. (< fr., lat. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*pelta
Micsorare a deschiderii fantei palpebrale. [< fr. , cf. gr. - pleoapa, - inchidere].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*blefarofimoza
micsorare a dimensiunilor unui obiect; contractie. constrictie. (< fr. , lat. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*strictiune
Micsorare a dimensiunilor unui obiect; gatuire; strictura. Constrictiune. [Pron. / < fr. , cf. lat. - a strange].(by 15W8S9e9r2g3i11o)*strictiune
micsorare a lumenului unui vas sangvin, provocata de constrictia musculaturii vasculare. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*vasoconstrictie
Micsorare a lumenului vaselor sanguine provocata de constrictia musculaturii vasculare, care are ca rezultat reducerea afluxului de sange. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*vasoconstrictie
Micsorare a tensiunii arteriale; hipotonie [in DN]. [Pron. / < fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*hipotensiune
Micsorare a volumului si a puterii unei celule, a unui tesut, a unui organ etc., cauzata de inactivitate sau de tulburari de nutritie. [Gen. / < fr. , cf. lat. < gr. - fara, - hrana].(by 14W14S7e8r1g1i2o)*atrofie
Micsorare a volumului unei celule prin pierderea apei din tesutul vegetal viu pus intr-o solutie concentrata. [< fr. , cf. gr. - formatie, - distrugere].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*plasmoliza
micsorare treptata a unei leziuni inflamatorii, a unui organ erectil. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*detumescenta
Micsorat, scazut. Simplificat. Lipsit de inteligenta; marginit, prost. Slab perceptibil. Din care s-a eliminat oxigenul. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*redus
Mic spatiu gol pe o medalie, destinat a fi acoperit cu o inscriptie. Inscriptie, data etc. gravata pe o medalie. [< fr. , cf. gr. - afara, - lucru].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*exerga
mic spatiu gol pe o medalie, destinat a fi acoperit cu o inscriptie. inscriptie, data etc., gravata pe o medalie. o a pune in ~ (o idee, o fraza etc.) = a pune in evidenta. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*exerga
mic sul de pergament purtand versete din Biblie, pus intr-o cutiuta fixata pe stalpul usii, la evrei. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*mezuza
mic sul din hartie umplut cu tutun, care se fumeaza; tigareta (1). (< germ. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*tigara
Mic, tare, semitransparent, care nu este niciodata verde. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*scarios
Mictiune dureroasa; durere la urinat. [< fr. , cf. gr. - urina, - durere].(by 4W4S12e13r6g6i7o)*urodinie
mic tub care emite sunetul la, pentru acordarea instrumentelor muzicale si la darea tonului. (< germ. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*camerton
mic tub in care se pastreaza un creion si il poate prelungi. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*portcreion
Mic tub terminat cu o ventuza, servind ca organ de locomotie la echinoderme. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ambulacru
mic vehicul militar blindat pe senile, pentru transport de materiale si de oameni pe campul de lupta. vehicul usor care ruleaza pe senile. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*senileta
Mic vehicul militar blindat pe senile, servind pentru transport de material si oameni pe campul de lupta. Vehicul usor care ruleaza pe senile. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*senileta
mic vierme anelid, oligochet, subtire, lung, din namolul raurilor, folosit ca momeala si ca hrana pentru pesti. (< fr., engl. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*tubifex
Miel (de Astrahan) cu blana incretita si foarte fina; blana acestui miel. Haina de iarna lucrata dintr-o astfel de blana. [Pl. / < fr. , cf. - oras in fosta U.R.S.S.].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*astrahan
Miez uscat de nuca de cocos, care contine ulei; uleiul continut de acest miez. [< it., sp. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*copra
Migalos, cu scrupule exagerate, scrupulos in munca; tipicar. Facut cu atentie deosebita; minutios, scrupulos. [Cf. fr. , lat. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*meticulos
Migalos, meticulos; amanuntit. // Cu grija, cu multa bagare de seama. [Pron. / cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*minutios
Migdala amara. Prajitura facuta cu albus de ou, zahar si migdale sau nuci. [Var. s.f. / cf. ngr. < - amar].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*picromigdala
Migrare; deplasare in masa a unor triburi sau popoare de pe un teritoriu pe altul. Deplasare in masa a unor animale dintr-o regiune intr-alta in vederea reproducerii, a cautarii de hrana etc. = trecerea titeiului (si a gazelor care-l insotesc) din roca in care s-a format in alta roca; = deplasarea capitalului dintr-o tara in alta sau dintr-o ramura de productie in alta. [Pron. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*migratiune
migratie a solutiilor coloidale spre anod sub actiunea curentului electric. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*anaforeza
Migratie periodica a pastorilor cu turmele de oi, vara la munte si iarna la ses, in vederea asigurarii pasunatului. [G.-D. ] /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*transhumanta
Migratiune a ionilor unui electrolit catre electrodul la care s-a aplicat o diferenta de potential potrivita. [< fr. , cf. fr. , gr. - desfacere].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*electroliza
Migratiune a particulelor coloidale de argila in sol. [Cf. germ. , rus. ].(by 7W7S1e1r1g10i10o)*ilimerizare
migratiune lenta a unor roci din zonele profunde spre suprafata sub actiunea presiunii din scoarta terestra. (< it. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*diapirism
[-MI-ION] sulfura rosie de mercur sau de antimoniu, pulverizata, in pictura de ulei, culoare rosie-vie. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*vermillon
mijloace de plata utilizate in decontarile internationale, prin documente de plata (trate, cecuri etc.) si hartii de valoare emise in valuta straina. (< fr. )(by 7W7S1e9r9g2i3o)*devize
Mijloacele tehnice (ziarele, radioul, televiziunea, cinematograful etc.) care servesc la comunicarea in masa a informatiilor. [Sil. ] /<engl., fr., it. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*massmedia
mijloace si procedee de inregistrare, prelucrare si redare a unor succesiuni de imagini. (< germ. )(by 10W10S10e4r4g12i12o)*cinetehnica
mijloc abil de a iesi dintr-o incurcatura; viclenie. (< fr. , lat. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*subterfugiu
Mijloc abil, indemanatic de a iesi dintr-o incurcatura. [Pron. , var. s.n. / cf. fr. , lat. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*subterfugiu
Mijloc abil si ocolit de a iesi dintr-o situatie complicata si neplacuta. [Sil. ] /<fr. lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*subterfugiu
mijloc care permite vorbitorului sa-si manifeste felul in care priveste propriul sau enunt. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*modalizator
(mijloc) care poate fi folosit fara pericol in spatii unde exista posibilitatea de explozie. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*antideflagrant
Mijloc de a evita o lovitura facand diferite aplecari ale capului sau ale trunchiului. [Pl. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*eschiva
Mijloc de agitatie vizuala constand dintr-o serie de fotografii pe un panou si ilustrand un subiect, o problema etc. Asamblarea mai multor fotografii sau fragmente de fotografii pentru a obtine un cliseu fotografic. [< rus. , fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*fotomontaj
Mijloc de comunicare intre surdomuti, constand din semne conventionale facute cu ajutorul degetelor. /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*dactilologie
mijloc de comunicare (intre surdomuti) prin semne conventionale cu degetele; dactilofazie. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*dactilologie
Mijloc de comunicare lingvistica cu o structura si individualitati proprii; denumire generica pentru limba, dialect, grai. [Pron. , pl. / cf. fr. , lat., gr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*idiom
(mijloc de comunicatie si informatie) care solicita in special auzul si vazul; audioviziv. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*audiovizual
mijloc de constrangere constand in intreruperea organizata a relatiilor economice, politice etc. cu o tara, cu o intreprindere etc., in semn de protest. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*boicot
mijloc de distractie constand dintr-un avion care, cu ajutorul unui scripete, este catapultat in lupinguri acrobatice. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*aviocar
Mijloc de intelegere (intre surdomuti) prin semne conventionale facute cu degetele; dactilofazie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - deget, - vorbire].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*dactilologie
Mijloc de legatura intre doua puncte; legatura, contact (rutier, telefonic etc.). Figura retorica prin care un orator sau un autor se adreseaza auditoriului, respectiv cititorului, simuland a-l consulta cu privire la aprecierea unor fapte sau in legatura cu justetea unor afirmatii ori argumente. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*comunicatie
mijloc de navigatie (nava, ponton, slep) destinat transportului de autovehicule. (< engl. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*fericar
Mijloc de stavilire a atacului advers la hochei. [Pron. / < engl. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*forechecking
Mijloc de transport (caruta, vagon de tren, automobil, bicicleta etc.) Mijloc de transmitere a unei boli etc. Mediu de dispersie a substantelor active care intra in componenta medicamentelor. Sistem optic care da imaginea dreapta in lunetele terestre. [Cf. fr. , lat. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*vehicul
mijloc de transport cu caroserie usoara, antrenat prin resursele energetice de care dispun muschii omului, care imbina economicitatea bicicletei cu confortul automobilului. (< velo/ciped/ + /auto/mobil)(by 13W6S7e15r15g9i9o)*velomobil
mijloc de transport in comun de tip taxi, mare, cu 1^6 locuri. (< fr., engl. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*maxitaxi
Mijloc dur de deposedare a adversarului de minge. /Cuv. engl.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*tackling
Mijloc dur de deposedare a adversarului de minge, la fotbal. Blocare a mingii cu talpa sau cu partea interioara a bocancului. [Pron. / < engl. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*tackling
Mijloc folosit pentru a insela buna-credinta a cuiva; escrocherie. a umbla cu inselaciuni; a avea obisnuinta de a amagi. [G.-D. ] /suf. ...(by 8W8S2e2r10g10i4o)*amageala
mijloc fr vompletare a diagnosticului unei boli prin consultarea irisului (I, 2) bolnavului. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*iridograma
mijloc indirect pentru depasirea unui obstacol in vederea atingerii scopului propus. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*detur
mijloc ingenios de a invinge o dificultate; (p. ext.) mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procura bani. (< fr. , lat. )(by 8W9S2e2r11g4i4o)*expedient
Mijlocire, ceea ce este la mijloc. (sau ) = prin mijlocirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva). Sceneta, de obicei comica, prezentata intre doua acte ale unei opere dramatice. V. [in DN]. [Pron. / < it. , cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*intermediu
Mijlocire, interventie (pe langa cineva) in vederea obtinerii unui anumit rezultat. [Dupa fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*demers
Mijlocitor care se ocupa cu negocierea operatiilor de bursa. = brocar. [Pron. / < fr. ]. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*curtier
mijlocitor. persoana care apare intr-un act juridic in locul adevaratului interesat. (< interpune)(by 15W15S8e9r2g2i11o)*interpus
Mijlocitor. Persoana care apare intr-un act juridic in locul adevaratului interesat. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*interpus
Mijloc prin care se urmareste sa se schimbe realitatea in mod nefiresc; mestesug, abilitate, procedeu mestesugit. = procedeu prin care se ajunge la rezultatul unui calcul pe o cale mai scurta. Compozitie de materii usor inflamabile, care prin aprindere produc efecte luminescente variate. [Pron. / < it. , lat. < - arta, - a face, cf. fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*artificiu
[MILEDI] titlu care se da in Anglia femeilor din familiile nobile. (< engl. )(by 8W8S1e2r2g10i10o)*milady
Militar angajat cu plata intr-o armata straina; lefegiu. Persoana care pentru bani, se pune in serviciul oricui, luptand pentru interese de orice natura. // Care apartine mercenarilor; format din mercenari. Care actioneaza platit. [Cf. fr. , lat. < - salariu].(by 8W8S8e2r2g10i11o)*mercenar
Militar care are misiunea de a pazi si a apara hotarele unui stat. /+ suf. $...ar$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*granicer
Militar care deserveste un tun, o arma automata. Om de serviciu cu atributii speciale in anumite institutii. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*servant
Militar care dezerteaza, care trece la inamic; persoana care-si paraseste tara, partidul etc. in mod ilegal. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*transfug
militar care dezerteaza, care trece la inamic; (p. ext.) cel care-si paraseste tara, partidul etc. in mod ilegal. (< fr. , lat. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*transfug
Militar care dezerteaza. Cel care paraseste in mod las o misiune, un loc etc. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*dezertor
Militar care face parte din cadrele de rezerva ale armatei. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g12i6o)*rezervist
Militar care face parte dintr-o unitate de rachete^1 (1). // Sportiv specializat in manuirea rachetelor^2. [Et. incerta].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*rachetist
Militar care face parte dintr-o unitate de tancuri. [< fr. , germ. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*tanchist
Militar care locuia impreuna cu altii in acelasi cort (contuberniu). [Cf. it. , lat. ]. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*contubernal
Militar care lucreaza la construirea pontoanelor pentru o armata. Functionar care face serviciul la ponton. [Pron. / < fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*pontonier
Militar care serveste in armata fara a fi gradat; ostas de rand, ostean. Militar de profesie. Luptator, militant activ pentru o cauza. [Cf. fr. , it. , germ. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*soldat
Militar cu grad superior celui de sergent si inferior celui de ofiter. [Sil. ] /(by 3W12S12e5r6g14i14o)*subofiter
Militar din echipajul unui avion de bombardament care dirijeaza bombardamentul. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*bombardier
Militar din efectivul de comanda al fortelor armate sau al politiei. /<pol. rus. fr. (by 12W13S6e6r15g15i8o)*ofiter
Militar dintr-o unitate de geniu care lucreaza la terasamente, la minari etc. Persoana care desteleneste si cultiva un tinut virgin, punand bazele unei vieti civilizate in acea regiune. Militant pentru o cauza, pentru o idee noua, exponent al unei conceptii noi; deschizator de drumuri noi in stiinta, in tehnica etc. Membru al organizatiei de masa a tineretului scolar care ingloba elevi intre 9 si 14 ani si ii educa in spiritul conceptiei marxist-leniniste. [Pron. / fr. , rus. ].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*pionier
Militar din trupele de artilerie; ostas la tun; artilerist. /suf. $...ar$(by 10W3S4e12r12g5i6o)*tunar
militar din trupele de transmisiuni. (< transmisi/une/ + -onist)(by 9W3S3e11r11g5i5o)*transmisionist
Militar francez dintr-un corp de infanterie coloniala. [Pron. / < fr. , cf. ar. < cuv. berber].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*zuav
militar francez dintr-un corp de infanterie, pe vremuri in Algeria. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*zuav
militar inarmat care face serviciul de paza a unui obiectiv militar. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*sentinela
militar in termen care indeplineste functia de secretar in cancelaria unei (sub)unitati. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*furier
Militar sau grup de militari care asigura paza unui obiect; garda; straja. 2 /<fr. (by 4W12S13e13r6g7i15o)*santinela
(Militar) scutit de instructie si front fara motive serioase; invartit. [< fr. ]. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*ambuscat
Militar (subofiter sau soldat gradat) care indeplineste functia de secretar in cancelaria unei unitati sau a unei subunitati militare. [Pron. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*furier
Militar turc improprietarit, care avea sarcina de a se intoarce sub arme la prima chemare, impreuna cu mai multi mercenari intretinuti de el. [Pron. / < fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*timariot
(mil.) masura de aparare antiaeriana prin camuflaj total; intuneric complet. o (fig.) a face ~ = a pastra tacere completa. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*blackout
Mina constituita dintr-o incarcatura exploziva si o umplutura de materiale diferite, care se arunca contra atacatorului. Recipient incarcat cu substante toxice, amestec incendiar etc., care se foloseste contra barajelor sau pentru incendierea diferitelor obiective. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i9o)*fugasa
(mine) bucata de lemn tare, ascutita la un capat, la saparea galeriilor. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*picot
Mineral alcatuit din carbonat de calciu cristalizat, folosit la confectionarea obiectelor ornamentale. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*aragonit
Mineral alcatuit din carbonat de calciu si de magneziu, care intra in constitutia unor mari masive muntoase; roca calcaroasa care contine magneziu. [Var. s.n. / < fr. , cf. - mineralog francez].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*dolomita
mineral amorf continand silicat de calciu si de aluminiu, in unele roci vulcanice. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*scapolit
Mineral avand compozitie asemanatoare celei a feldspatilor. [Pron. / < fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*feldspatoid
Mineral care contine silicati de magneziu, fier, calciu, sodiu si aluminiu. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*amfibol
Mineral care formeaza cristale pe rocile metamorfice, constituent al unor sisturi cristaline. [< fr. , germ. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*penin
Mineral care se gaseste in stare naturala sub forma de magnetit. Constituent structural al otelului. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*ferita
Mineral compact de culoare alba, cenusie sau galbuie, intrebuintat la confectionarea unor obiecte decorative si ca materie prima la fabricarea izolatoarelor etc. /<fr. germ. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*steatit
Mineral compus din clorura de sodiu, care formeaza depozite sedimentare groase impreuna cu sisturile argiloase; sare gema. [< germ. , cf. gr. - sare].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*halit
Mineral compus din sulfat de magneziu si clorura de potasiu. [Pron. / < fr. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*kainit
Mineral constituit din pamanturi rare (ceriu, toriu etc.), de culoare bruna-rosiatica sau galbuie. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*monazit
mineral continand elemente din familia pamanturilor rare (ceriu, erbiu, lantan, europiu). (< rus. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*gagarinit
mineral continand magneziu, calciu, fier si aluminiu, din care, prin hidratare, se obtine azbestul. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*tremolit
Mineral continand pamanturi rare, intalnit in unele pegmatite granitice. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*gadolinit
Mineral cristalin, lucios, de culoare alba-cenusie sau albastra, avand diferite intrebuintari (in industria ceramicii, ca piatra semipretioasa etc.). [Sil. ] /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*plagioclaz
Mineral cristalizat, aflat in rocile eruptive si in unele roci sedimentare sau metamorfice, folosit ca piatra de slefuit sau ca piatra pretioasa. [Pl. , (s.m.) / cf. germ. , it. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*granat
Mineral cristalizat care intra in componenta unor roci eruptive si metamorfice. /<fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*amfibol
Mineral cristalizat, de culoare alba, cu luciu sidefiu. [Pron. / < fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*anauxit
Mineral cristalizat de culoare galbena, avand luciu metalic si fiind intrebuintat ca materie prima (la fabricarea acidului sulfuric, sulfatului de fier etc.). /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*pirita
... Mineral cristalizat de culoare verde-inchisa cu luciu sticlos. /<germ. fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*hornblenda
mineral cristalizat de fier si mangan, de culoare neagra sau rosie inchisa, din care se extrage tantalul^1. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*tantalit
Mineral cristalizat din clasa silicatilor, de diferite culori, cu luciu sticlos si cu duritate mare, folosit in optica si in radiotehnica. [Var. ] /<fr. germ.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*turmalina
Mineral cristalizat, divers colorat sau incolor, intrebuintat in tehnica si ca materie prima. [Sil. ] /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*fluorina
Mineral cristalizat, format din silicatii unor metale si continand bor, piatra semipretioasa de culoare rosie, verde sau violeta, folosit si in optica, in radiotehnica etc. [Var. s.n. / < fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*turmalina
Mineral cristalizat, negru sau rosu-inchis, intrebuintat ca materie prima la obtinerea tantalului. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*tantalit
Mineral cristalizat, transparent, de diferite culori, cu proprietatea de a se desface usor in placi subtiri si elastice, intrebuintate, in special, ca izolant electric si termic. [G.-D. ] /<fr. (by 4W4S4e13r13g6i7o)*mica
Mineral cu aspect laptos, verzui, rosiatic sau incolor, intrebuintat ca fondant in ceramica. [< fr. , cf. germ. ].(by 2W10S10e4r12g12i6o)*albit
Mineral cu structura lamelara, care face parte din compozitia mai multor roci, mai ales a celor eruptive. [< germ. , cf. fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*feldspat
Mineral de cobalt, de culoare alba-argintie, intrebuintat ca sticla colorata pentru mozaicuri. /<fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*smaltina
Mineral de culoare alba, care contine magneziu, calciu, fier si aluminiu si din care, prin hidratare, se obtine azbestul. [< engl. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*tremolit
Mineral de culoare albastruie sau verzuie folosit ca piatra semipretioasa. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*labrador
Mineral de culoare cenusie inchisa, intrebuintat ca materie prima (la obtinerea manganului, in industria sticlei, portelanului etc.). /<fr. (by 12W6S6e14r15g15i8o)*piroluzit
Mineral de culoare verde, folosit ca piatra semipretioasa. /<fr. germ. (by 15W15S8e9r2g11i11o)*nefrit
Mineral de culoare verde, folosit la confectionarea obiectelor decorative si in industria vopselelor. /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*malahit
Mineral, descoperit de geologii rusi, care contine elemente din familia pamanturilor rare (ceriu, erbiu, lantan, europiu) in cantitati infime. [< rus. , cf. Iuri Gagarin - primul cosmonaut].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*gagarinit
Mineral de uraniu si vanadiu, puternic radioactiv. [Cf. fr. , cf. - mineralog francez].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*carnotit
Mineral din care se extrage niobiul; columbit. [Pron. / < fr. , germ. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*niobit
Mineral din familia plagioclazilor, alcatuit din silicat de sodiu si de calciu. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*andezin
mineral din familia plagioclazilor, din silicat de sodiu si calciu. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*andezin
mineral din grupa feldspatilor potasici, de culoare roz, galbena, rosiatica sau verde, constituent de baza al unor roci eruptive sau metamorfice. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*microclin
mineral din grupa piroxenilor, constituent al rocilor magmatice efuzive. (< fr. )(by 3W4S4e12r12g6i6o)*augit
Mineral din grupa silicatilor, continand aluminiu si potasiu, care se gaseste in unele roci eruptive. Corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. [< fr. , cf. gr. - alb].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*leucit
Mineral din grupul feldspatilor plagioclazi, folosit ca piatra semipretioasa. [< fr. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*labrador
mineral din rocile eruptive ori metamorfice, din silicati de magneziu, fier, calciu, sodiu si aluminiu. (< fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*amfibol
mineral din rocile metamorfice cu cristale mai mari decat celelalte minerale asociate. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*porfiroblast
mineral din silicat de aluminiu si potasiu cristalizat, clivabil, care abunda in rocile eruptive si metamorfice. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*mica
mineral din silicati de aluminiu, potasiu, sodiu sau calciu, in rocile eruptive. (< germ. , fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*feldspat
mineral din silicati naturali de sodiu, calciu, magneziu si aluminiu cu bor, cristalizati si frumos colorati, folosit ca piatra semipretioasa, in industria optica, in radiotehnica etc. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*turmalina
mineral din silicat natural de magneziu si fier, verde-masliniu; peridot. (< fr. )(by 12W12S12e6r6g14i15o)*olivina
mineral din sulfat de magneziu si clorura de potasiu, hidratate natural. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*kainit
Mineral divers colorat sub forma de cristale, folosit in industria optica si in radiotehnica. /<germ. fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*cuart
Mineral dur, de diferite culori, utilizat ca piatra semipretioasa si in tehnica. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*agat
Mineralele, in general neutilizabile, cu care este amestecat minereul util dintr-un zacamant. [Cf. fr. , germ. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ganga
Mineral fibros, rezistent la caldura, intrebuintat in industrie, in special ca izolant. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*azbest
Mineral foarte dur, transparent sau colorat, folosit ca abraziv, unele din varietatile caruia sunt folosite ca pietre pretioase. /<fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*corindon
Mineral foarte raspandit in natura, care se gaseste in stare amorfa in nisip sau cristalizat in cristale de diferite culori. [Var. s.n. / < germ. , cf. fr. ]. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*cuart
Mineral format din silicati de magneziu, fier, calciu etc., foarte raspandit in natura. [Cf. fr. , germ. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*hornblenda
mineral galben-brun sau auriu, moale, din familia micelor, care se deshidrateaza sub actiunea caldurii, desfacandu-se in foi cu aspect vermiform. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g5i13o)*vermiculit
Mineral in rocile metamorfice cu cristale mai mari decat celelalte minerale asociate. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*porfiroblast
Mineralizare. Fosilizare. Descompunerea treptata a humusului in apa, bioxid de carbon si saruri minerale simple. [Gen. / cf. fr. , rus. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*mineralizatie
Mineral lucios, de cu-loare neagra, foarte radioactiv, intrebuintat ca minereu (pentru extragerea uraniului, toriului, radiului etc.); pehblenda. /<fr. (by 15W1S1e9r9g3i3o)*uraninit
Mineral moale, de culoare rosiatica sau alba, intrebuintat de zugravi si tabacari. /<sb. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*siga
mineral natural de fier si mangan, din care se extrage oxid de niobiu; columbit. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*niobit
Mineral natural semitransparent sau usor colorat, intrebuintat ca materie prima la prepararea sarurilor de strontiu si in industria farmaceutica. /<fr. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*celestina
mineral negru, sub forma de mase granulare sau cristale cu multe fete, bogat in fier. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pleonast
Mineral organic amorf, care este unul din componentii principali ai carbunelui. /<fr.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*durit
Mineral organic amorf, unul din componentii principali ai carbunelui. Teava de cauciuc folosita la racordari. [< fr. - nume comercial].(by 15W15S9e9r3g11i11o)*durit
Mineral radioactiv de culoare neagra, lucios, intrebuintat ca minereu (pentru extragerea uraniului, radiului etc.); uraninit. /<fr. germ. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*pehblenda
mineral rar, de culoare verde-maslinie, din cupru si vanadiu. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i4o)*turanit
Mineral rar, de culoare verde-maslinie, format din cupru si vanadiu. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*turanit
mineral rar, din familia silicatilor, cu o compozitie apropiata de cea a beriliului. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*euclaz
Mineral rar din familia silicatilor, cu o compozitie foarte apropiata de cea a berilului. [Pron. / < fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*euclaz
mineral raspandit in natura in stare amorf in nisip sau sub forma de cristale transparente ori divers colorate. (< germ. , fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*cuart
Mineral reprezentand un silicat natural de beriliu si aluminiu, divers colorat, folosit, in functie de culoare, ca piatra scumpa (smarald, acvamarin, heliodor etc.). /<fr. lat. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*beril
Mineral (silicat natural de aluminiu) transparent, cu luciu de sidef, folosit in industria ceramicii. /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*disten
mineral, telerura naturala de aur si de plumb, din care se extrage aurul. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*saussurit
mineral transparent de culoare galbena, piatra pretioasa; alexandrit. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*crisoberil
Mineral transparent de culoare verde, piatra pretioasa rara; alexandrit. [< fr. , cf. gr. - aur, fr. ]. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*crisoberil
Mineral unsuros si moale, alb-verzui, intrebuintat in medicina, cosmetica si in industrie. /<fr. (by 9W2S3e3r11g12i5o)*talc
minereu bazic de cupru, albastru-inchis, folosit ca piatra de ornament sau ca pigment pentru pictura. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*azurit
Minereu constand din sulfura naturala de argint care cristalizeaza in sistemul cubic in cristale cenusii; argirit. [Cf. fr. , germ. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*argentit
minereu de argint de culoare rosie inchisa si cu luciu adamantin. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*pirargirit
Minereu de culoare bruna-inchisa, din care se extrage wolframul. /<germ. , fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*wolframit
Minereu de cupru de culoare albastra, intrebuintat ca piatra de ornament. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*azurit
Minereu de fier compus din oxid de fier hidratat, argila si fosfor. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*limonit
Minereu de fier de culoare galbena-bruna sau roscata, compus din oxid de fier, argila si fosfor. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*limonit
Minereu de fier foarte dur, de culoare bruna-rosie sau cenusie. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*hematit
minereu de magneziu, cristalizat, de culoare rosie, galbena, albastra sau verde, piatra pretioasa. (< fr. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*spinel
minereu din care se obtine arsen prin incalzire in absenta aerului; mispichel. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i15o)*arsenopirita
[MINEZANG] poezie lirica de curte, creata de cavalerii si cantaretii germani din evul mediu, dupa model folcloric si sub influenta trubadurilor provensali. (< germ. )(by 11W4S5e13r13g6i7o)*minnesang
(Min.) Gadolinit; mineral de siliciu din care se extrag metale din grupa pamanturilor rare, precum gadoliniu, holmiu si reniu. (dupa [denumirea unei cariere din apropiere de Stockholm, Suedia, unde a fost gasit yterbiu] + suf. ) [def. ](by 8W8S1e1r10g10i3o)*yterbit
Minge in forma de para suspendata de o franghie, care serveste pentru antrenament la box; punching-ball. [Pl. / dupa engl. ].(by 7W7S15e1r1g9i9o)*punctbal
Minge la jocul de volei, de tenis etc. servita la sfarsitul setului, care castigata, asigura victoria. /<engl. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*setbol
minge la tenis, volei etc. servita catre sfarsitul setului si prin care unul din jucatori poate castiga setul respectiv. (< engl. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*setbol
Minge servita catre sfarsitul setului si prin care in mod virtual unul din jucatori poate castiga setul. [Scris si / < engl. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*setbol
Minge servita in finalul unei partide de tenis, de care poate depinde victoria unuia dintre parteneri. [< engl. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*mecibol
minge servita in finalul unei partide de tenis sau de volei, care poate decide pe castigator. (< engl. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*mecibol
minge speciala de cauciuc, plata si tare, la jocul de hochei pe gheata. (< engl. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*puc
Minge speciala de cauciuc, rotunda, plata si tare, folosita la jocul de hochei pe gheata. [< engl. ].(by 7W15S15e15r9g9i2o)*puc
(Min.) Grup de tranzitie in carboniferul britanic, intre cel de mijloc si cel superior. (dupa , regiune din centrul Angliei) [](by 6W6S15e15r8g8i2o)*staffordian
miniaturistica (1); preocupare pentru aspectele miniaturale, delicate ale realitatii. (< it. )(by 13W14S7e7r1g1i1o)*miniaturism
Miniaturistica ; preocupare pentru aspectele miniaturale ale realitatii. [Pron. / cf. it. ].(by 15W1S9e2r3g11i11o)*miniaturism
minicalculator cu mare putere de calcul. (< super^1 minicalculator)(by 12W5S5e13r14g7i7o)*superminicalculator
Minicasetofon la care auditia se realizeaza cu ajutorul castilor. /Cuv. engl.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*walkman
Minim intre valorile maxime ale unei functii. [Var. s.f. / cf. it. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*minimaxima
minim (I). o program (sau plan) ~ = program (sau plan) care cuprinde un ansamblu de sarcini minime, ce trebuie indeplinite in prima urgenta; pret ~ = pretul cel mai mic cu care se poate vinde o marfa; arta ~a = curent artistic care imbina pictura cu sculptura, reducand totul la elementele esentiale (formele geometrice). (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*minimal
Minim. (sau ) = program (sau plan) care cuprinde un ansamblu de sarcini minime, care trebuie indeplinite in prima urgenta; = pretul cel mai mic cu care se poate vinde o marfa. [< fr. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*minimal
(min.) proprietate a substantelor cristalizate de a face ca axele de simetrie sa treaca prin doua elemente neidentice ale cristalului. (< engl. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*hemimorfism
(Min.) Subdiviziune a straturilor din carbonifer compuse, in principal, din fosile vegetale si prezente indeosebi in sudul Scotiei. [MW](by 12W5S5e13r14g7i7o)*lanarkian
Minte, pricepere; perspicacitate. = cu judecata, cu chibzuinta. [< gr. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*schepsis
(min.) totalitatea modificarilor care intervin in forma si dimensiunile unei retele cristaline, ca urmare a inlocuirii chimice a unei parti din particulele componente. (< morfo -tropie^2)(by 4W5S5e13r14g7i7o)*morfotropie
Miopie. Atitudine lipsita de clarviziune; lipsa de perspectiva in judecata. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*miopism
Mira stadimetrica orizontala pentru masurarea indirecta a distantelor. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*eutimetru
mira stadimetrica pentru masurarea indirecta a distantelor. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*eutimetru
miriapod carnivor, brun, care traieste pe pietre sau pe frunze moarte. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*litobie
Miriapod cu corp cilindric care se hraneste cu vegetale si care, in caz de pericol, se rasuceste in spirala. [< fr. , cf. gr. - scolopendra].(by 7W7S15e1r1g9i10o)*iulus
miriapod cu corp cilindric care se hraneste cu vegetale si care, in caz de pericol, se rasuceste in spirala. (< lat. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*iulus
Miriapod insectivor veninos, de talie medie, care traieste in locuri umede si intunecoase. [Sil] /<turc. (by 5W5S14e14r14g7i8o)*carcaiac
Miriapod veninos, de talie medie, care traieste la umezeala si intuneric si se hraneste cu insecte; carcaiac. /<fr. lat. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*scolopendra
Miros dezagreabil (de alcool) care se raspandeste de la cineva sau ceva. /<germ. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*damf
Miros neplacut; emanatie rau mirositoare; duhoare; putoare. [Sil. ] /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*miasma
Miros placut; mireasma (de flori, de substante etc.); aroma. Preparat industrial cu miros placut, obtinut prin amestecarea unor substante extrase din flori sau pe cale sintetica. [Pl. / cf. fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*parfum
Miros placut si imbietor; parfum; aroma; mireasma. /Probabil contaminare intre si (by 5W14S14e7r8g1i1o)*mirozna
Miros urat, fetid, datorit unei secretii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - greu, - a mirosi].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*disodie
MISANDRU, -A s.m., f, adj. (Livr.) (Persoana) care manifesta repulsie patologica fata de barbati. [Var. misandrin, -a, prin contaminare cu misogin, -a] - Din misandrie, prin derivare regresiva.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*misandru
Miscarea aparenta a astrilor, care are loc de la rasarit la apus. [Gen. / cf. lat. , fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*retrogradatie
Miscare a calului, care consta in ridicarea la orizontala a unui picior posterior, calul stand pe loc. [< fr. - piciorus].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*jambeta
miscare a calului constand in ridicarea la orizontala a unui picior posterior, calul stand pe loc. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*jambeta
Miscarea dadaista a aparut in timpul primului razboi mondial la Ziirich si la New York. Dadais-mul a fost o moda de arta fantezista bazata pe conceptul absurdului si al nonsensului. A pregatit terenul pentru miscarea suprarealista(by 2W2S11e11r4g5i13o)*miscarea
Miscare alternativa de aplecare la dreapta si la stanga a unui avion, a unei nave. [Pron. / < fr. ].(by 7W15S1e1r9g10i3o)*ruliu
Miscare alternativa periodica a unui corp fata de o pozitie de echilibru. Variatie periodica in timp a valorilor unei marimi fizice. Sovaiala, nehotarare; fluctuatie. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*oscilatie
Miscare a Lunii pe sfera cereasca in sens direct (de la vest la est), precum si a planetelor, in anumite situatii, avand ca efect intarzierea in fiecare zi a trecerii astrului la meridianul locului. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*retardatie
miscare ~a = miscare continua a particulelor microscopice, in suspensie intr-un lichid, datorita agitatiei moleculare. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i14o)*browniana
Miscarea ondulatorie a apei de la suprafata marii sau oceanuluice continua si dupa incetarea vintului care a provocat-o.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*miscarea
Miscare a organelor plantelor provocata de variatia intensitatii luminii, temperaturii etc. Miscare de crestere si de variatie a turgescentei celulelor. [Gen. / < germ. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*nastie
Miscare a organelor unor plante superioare provocata de loviri sau de scuturare. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*seismonastie
Miscare aparenta a corpurilor ceresti in directie opusa miscarii Soarelui. [G.-D. ] /<fr. (by 11W4S5e13r13g14i7o)*retrogradatie
Miscare a particulelor microscopice sub actiunea unei iluminari puternice. [< fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*fotoforeza
Miscare a petalelor sau a frunzelor provocata de variatia intensitatii luminii. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*fotonastie
miscare a plantelor provocata de variatia intensitatii luminii. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*fotonastie
Miscare artistica de avangarda, aparuta in Anglia in al doilea deceniu al sec. XX, care isi propunea organizarea formelor intr-un sistem de unghiuri si de curbe in jurul unui punct determinat. [Cf. engl. , it. < lat. - vartej].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*vorticism
miscare artistica de avangarda aparuta in Anglia in al doilea deceniu al sec. XX, care lega arta si poezia de mecanicism si de civilizatia industriala moderna, propunand organizarea formelor intr-un sistem de unghiuri si de curbe in jurul unui punct determinat. (< engl. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*vorticism
Miscare artistica moderna aparuta la inceputul sec. XX, care procedeaza la o analiza si recompunere a formelor in volume si planuri geometrice, incercand sa exprime simultan existenta obiectului ca o totalitate, cu toate fetele, liniile si punctele sale. [Cf. fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*cubism
miscare artistica moderna de la inceputul sec. XX, care analizeaza si recompune formele in volume si planuri geometrice, incercand sa exprime simultan existenta obiectului ca o totalitate, cu toate fetele, liniile si punctele sale. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*cubism
Miscarea simultana a diferitelor voci in tonalitati diferite; politonalism. [Cf. fr. , germ. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*politonalitate
Miscare a unei mase de fluid catre exterior. [Pl. / < fr. , cf. lat. - a se raspandi].(by 8W9S2e2r10g11i4o)*eflux
Miscare a unui corp in jurul unui punct fix sau al unei axe. Miscarea corpurilor ceresti in jurul axei proprii. Fenomenul pe care il prezinta unele procese din natura si din societate de a se repeta; revenirea periodica a unui fapt reiesit din desfasurarea unui astfel de proces. = procesul de repetare periodica a circuitului capitalului, a miscarii sale in sfera productiei si a circulatiei. Alternarea metodica pe acelasi teren a plantelor care se cultiva intr-un asolament. Schimb de persoane sau de echipe efectuat in cursul unei activitati. [Gen , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 10W3S4e12r12g13i6o)*rotatie
Miscare a unui corp in timpul careia axa de rotatie a corpului descrie un con in jurul unei axe fixe. = miscare foarte lenta de la rasarit spre apus a punctelor de echinoctiu ale Pamantului, care face ca anotimpurile sa revina inaintea indeplinirii revolutiei aparente a Soarelui. [Pron. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*precesiune
Miscare automata, involuntara a unui membru paralizat al corpului cu ocazia unei miscari voluntare a unui membru sanatos. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cu, - miscare].(by 5W14S14e14r8g8i1o)*sincinezie
miscare brusca ce agita un corp; zguduitura; oscilatie. o ~ musculara = contractie musculara provocata de aplicarea unui stimul electric. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*secusa
Miscare brusca, neregulata, sacadata. [< fr. , cf. v.fr. - a trage].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sacada
Miscare care isi are izvorul, cauza in insusi obiectul ce se misca; starea de continua miscare si transformare a naturii si a societatii, determinata de contradictiile interne proprii tuturor obiectelor si fenomenelor. [< + , dupa rus. ]. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*automiscare
"miscare"; "cinemato- graf". (< fr. , cinema-, cinemat/o/-, cinemo-, cinet/o/-, cf. , -atos, kinetos, mobil)(by 13W7S7e15r1g9i9o)*cine
Miscare circulara a piciorului, executata liber pe sol sau in aer. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*rond
Miscare circulara a unei piese in jurul unui ax. Portiune din miscarea circulara continua a unui corp; rotatie unica, completa; tur (1). [Gen. / < ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*turatie
Miscare circulara facuta pe un drum inchis. Traseu inchis (format din fire sau din dispozitive bune conducatoare de electricitate) prin care poate circula curentul. Sistem de conducte prin care circula lichide, vapori etc. Trecere a capitalului de la forma baneasca la cea productiva, apoi la forma marfa si din nou la forma baneasca. Transformarea si prelucrarea materiei prime in produse finite. Traseu inchis, stabilit pentru a fi strabatut intr-o competitie. [Pron. , pl. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*circuit
Miscare circulara, inconjur, rotire. Loc unde coteste un drum, o pista sportiva; cotitura. Mica biblioteca care se invarteste in jurul unui ax central. // = scena rotativa care permite schimbarea rapida a decorului; = usa formata din mai multe aripi, care se rotesc in jurul unui ax vertical central. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*turnanta
Miscare circulara sau liniara pe un traseu oarecare, cu revenire la punctul de plecare, turatie (2); ; tura^1 (2). = dus si intors, plecare si sosire; = observare succesiva a diferitelor puncte caracteristice din jurul unui punct; privire de ansamblu asupra unei probleme; = zbor pe un traseu dreptunghiular, executat in jurul aerodromului. = a incepe turnarea unui film. Plimbare scurta, raita. Actiune care cere indemanare, agilitate, putere. = efort, intreprindere indrazneata. Parte dintr-un campionat cuprinzand jumatate din totalul etapelor. Intrecere sportiva, mai ales de ciclism, in care se parcurge un circuit pe ditanta lunga. Miscare circulara in jurul unui ax. Ciclu de jocuri in care fiecare partener distribuie cartile, pe rand. [Pl. / < fr. , cf. lat. - instrument pentru intors].(by 6W14S14e8r8g8i2o)*tur
Miscare combinata intre rege si tura, admisa numai o singura data intr-o partida; inversare de pozitii. cale de comunicatie care ocoleste o localitate, fiind destinata circulatiei de tranzit. /<fr. , germ. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*rocada
miscare complexa a unui corp, constand din rotatia sa in jurul unei axe si din translatia in jurul acelei axe. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g12i5o)*rototranslatie
Miscare complexa a unui corp, constand din rotatia sa in jurul unei axe si din translatia in jurul acelei axe. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g2i11o)*rototranslatie
miscare contestatara a tineretului din Vest, manifestata prin imbracaminte si machiaj extravagante. (< punk + -ism)(by 4W12S13e6r6g15i15o)*punkism
miscare contestatara indreptata impotriva structurilor actuale ale societatii. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*situationism
miscare continua si zgomotoasa (de fiinte, de vehicule); insufletire, agitatie. o film de ~ = film constand dintr-o suita de desene animate. (< fr. , lat. )(by 6W6S7e15r15g9i9o)*animatie
Miscare convulsiva a unei parti oarecare a corpului; zvacnire, bataie puternica si neregulata a inimii. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*palpitatie
Miscare convulsiva si repetata rezultata din contractarea involuntara a unor muschi; deprindere, mai mult sau mai putin ridicola, pe care o capata cineva in mod inconstient. [< fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*tic
Miscare culturala, literara si politica din a doua jumatate a sec. XIX, initiata de societatea "Junimea". /suf.$ ...ism$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*junimism
Miscare culturala, literara si politica promovata de gruparea "Junimea" din Iasi in a doua jumatate a sec. XIX. [< - numele societatii literare din Iasi + ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*junimism
miscare culturala si politica din Romania din prima jumatate a sec. XIX, care urmarea sa dovedeasca, lingvistic, originea latina a poporului roman. (< neo latinism)(by 14W14S7e8r1g1i10o)*neolatinism
Miscare culturala si politica din Romania din prima jumatate a sec. XIX, care urmarea sa dovedeasca, mai ales pe plan lingvistic, originea latina a poporului roman. [< + ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*neolatinism
miscare de ansamblu a particulelor unui fluid datorita unei diferente de temperatura dintre regiunile acestuia. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*termoconvectie
Miscare de ansamblu a particulelor unui fluid datorita unei diferente de temperatura dintre regiunile acestuia. [Gen. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*termoconvectie
miscare de apropiere sau de indepartare a unor organisme intr-un mediu strabatut de curentul electric. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*oscilotaxie
miscare de balans in sens longitudinal al unei (aero)nave, provocata de valuri sau de vant. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*tangaj
Miscare de coborare a unor mase de aer atmosferic, insotita de incalzirea aerului. Coborare repetata, discontinua a fundului unei mari, unde se acumuleaza depozite sedimentare de grosime mare. [Cf. fr. , lat. - sediment].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*subsidenta
miscare de coborare a valurilor, o pusul lui "flux" ce inseamna miscare de ridicare(by 15W8S8e2r2g10i10o)*miscare
miscare de coborare a valurilor, opusul lui "flux" ce inseamna miscare de ridicare(by 1W9S9e3r3g11i11o)*miscare
miscare de curbare a organelor plantelor ca raspuns la variatiile umiditatii aerului sau solului. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*hidronastie
miscare de curbare a unor organe ale plantelor sub influenta substantelor chimice. (< germ. )(by 8W8S2e2r10g11i11o)*chemonastie
Miscare de dresaj inalt in care calul executa cu toate picioarele deodata o saritura in sus si inapoi. (< germ. )(by 11W12S5e5r13g14i14o)*balotada
Miscare de inchidere a frunzelor la intuneric. [< fr. , cf. gr. - noapte, - a se intoarce].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*nictitropism
Miscare de inchidere sau deschidere la unele flori, provocata de variatii ale temperaturii. [Gen. / cf. fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*termonastie
miscare de inchidere sau deschidere la unele flori, provocata de variatii de temperatura. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*termonastie
Miscare de inchidere si deschidere a florilor ca urmare a alternantei intre zi si noapte. [GEN: / < fr. , cf. gr. - noapte, - abatere].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*nictinastie
miscare de inchidere si deschidere a florilor sau frunzelor ca urmare a alternantei intre zi si noapte; nictitropism. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*nictinastie
miscare de indepartare a unui membru de planul de simetrie a corpului. (< fr. , lat. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*abductie
Miscare de jos in sus a unui mobil. Urcare, suire (pe un munte); inaltare (cu balonul). Crestere, dezvoltare. V. Ridicare, promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ascensiune
Miscare de masa a muncitorilor englezi din sec. XVIII-XIX care a luat forma distrugerii uneltelor. [< fr. , cf. - muncitor care ar fi distrus prima masina].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*luddism
miscare de masa a proletariatului englez din sec. XVIII-XIX impotriva capitalismului, care a luat forma distrugerii uneltelor. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*luddism
miscare de mase care isi propune apararea intereselor consumatorului fata de abuzurile specifice societatii de consum, precum si imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor. (cf. , consumator)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*consumerism
miscare de opresiune sangeroasa intreprinsa in sec. XVI de biserica catolica impotriva Reformei. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*contrareforma
Miscare de opresiune sangeroasa intreprinsa in sec. XVI de biserica catolica impotriva Reformei si partizanilor acesteia. [Cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*contrareforma
miscare de orientare a microorganismelor din apa in functie de repartizarea oxigenului. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*aerotaxie
miscare de orientare a plantelor in functie de izvorul de excitatie; topotropism. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*topotaxie
Miscare, deplasare (de oameni, de vehicule pe o cale de comunicatie etc.). Miscare a unui corp intr-un circuit. Miscare a sangelui in aparatul circulator. Transmitere, schimb de bunuri, de marfuri. = circulatia banilor in procesul schimbului. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 9W2S2e11r11g11i5o)*circulatie
Miscare, deplasare dintr-un loc intr-altul. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , cf. lat. - loc, - miscare].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*locomotie
Miscare de rasucire sau de curbare la plante pentru evitarea uscarii. (din fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*xerotropism
miscare de reactie a organelor vegetale provocata de loviri sau de un contact. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*seismonastie
Miscare de revolta a nobilimii franceze din sec. XVII impotriva puterii regale despotice. Razvratire, opunere neprincipiala persiflanta, cauzata mai ales de interese personale. Organ vegetal de forma unei frunze. Frunza aeriana a ferigilor, care poarta sporangele. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*fronda
Miscare de rostogolire a corpului peste cap. peste cap; de-a rostogolul. /<ngr. (by 12W13S6e6r6g15i15o)*tumba
Miscare de rotatie a antebratului si a mainii, astfel incat degetul mare se apropie de corp. Pozitie aplecata. [Gen. / < fr. , cf. lat. < - a se inchina la zeii pamantului].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*pronatie
Miscare de rotatie a unei suprafete portante sau a unui avion cand aceasta miscare se intretine de la sine. [Cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*autorotatie
miscare de rotatie a unei suprafete portante sau a unui avion, care se intretine de la sine. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*autorotatie
Miscare de rotatie in jurul unei axe sau al unui punct central. Miscare circulara a membrelor sau a globilor oculari. [Gen. / < fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*circumductie
Miscare de rotatie rapida, facuta cu spada, cu floreta. = a da unui baston, unei sabii o miscare de rotatie rapida. [Var. s.f., s.n. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*muline
miscare, dezvoltare, devenire neintrerupta a naturii, societatii si gandirii, determinata de cauze, de contradictii interne proprii tuturor obiectelor si fenomenelor. (dupa rus. )(by 12W6S6e6r15g15i8o)*automiscare
miscare elicoidala de crestere a extremitatilor unui ax vegetal (tulpina, radacina etc.). (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*circumnutatie
Miscare exterioara a corpului prin care se exprima o idee, un sentiment etc. sau se da mai multa expresivitate vorbelor. Purtare, fapta (care are o anumita semnificatie). [< fr. , it. , cf. lat. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*gest
Miscare facuta de un muschi abductor. /<fr. , lat. $abductio, ...onis$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*abductie
Miscare, grad de rapiditate cu care trebuie cantata o piesa muzicala. Ritm, cadenta. Viteza de succesiune a silabelor cuvintelor in cursul vorbirii; ritm al vorbirii. // = revenind la miscarea de la inceput. [Art. / < it., fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*tempo
Miscare ideologica si culturala antifeudala care considera ca societatea poate regenera prin raspandirea culturii in popor. /<it. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*iluminism
Miscare inapoi a unui corp, ca reactie fata de o forta exercitata asupra lui de un alt corp, care are o miscare intr-un anumit sens considerat ca sens inainte. Miscare indarat; retragere. Distanta parcursa de un corp in timpul miscarii sale inapoi, provocata prin reactie. [Pl. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*recul
Miscare in artele plastice din Rusia de la inceputul sec. XX, care isi propunea sa sugereze in pictura a patra dimensiune, sa dea impresia ca opera ar fi atemporala si aspatiala. [Scris si , pron. / cf. fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*reionism
miscare in artele plastice din Rusia, de la inceputul sec. XX, sinteza intre cubism, futurism si orfism, care isi propunea sa sugereze, in pictura, a patra dimensiune, cultivand o compozitie structurata din raze colorate. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g1i10o)*reionism
Miscare indreptata impotriva privilegiilor bisericii si ale clerului. [Cf. fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*anticlericalism
Miscare in forma de cerc (facuta mai ales de un calaret cu calul intr-un manej). Miscare facuta pentru a para o lovitura a adversarului la scrima. Schimbare de directie a unei nave, astfel ca vantul sa treaca dintr-un bord in celalalt. Volta. Diviziune a cantonei. [< it. , cf. fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*volta
Miscare in jurul unui punct sau al unui loc; ocol. direct; pe fata; pe de-a dreptul. /v. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*inconjur
Miscare inselatoare executata pentru derutarea adversarului. Fandare. [< fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*fenta
Miscare in sens invers celui normal sau general. [Pron. / < fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*retrogresiune
Miscare internationala de masa indreptata impotriva politicii militariste si razboaielor. [Cf. fr. ].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*antimilitarism
"miscare, intoarcere, schimbare", "afinitate". (< fr. , -trope, -tropie, -tropisme, cf. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*trop
miscare inversa a cabrarii calului, in ridicarea trenului posterior de la sol, animalul executand o azvarlire, sprijinindu-se pe trenul anterior. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i8o)*ruada
miscare involuntara dintr-o deplasare ritmica si lenta a unor segmente ale corpului. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*mioritmie
Miscare la jocul de sah intre rege si tura, pe care fiecare jucator o poate efectua numai o singura data in cursul unei partide, prin care una dintre ture se aduce langa rege, iar acesta trece peste ea. Fel anumit de schimb de locuinta. Comunicatie paralela cu linia frontului pe care se misca rezervele unei armate. = artera destinata circulatiei de tranzit, amenajata in exteriorul unei localitati. [< fr. , cf. germ. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*rocada
Miscare lenta, asemanatoare cu aceea a valurilor; ondulare. Bucla, cuta. Totalitatea undelor si a cutelor rezultate in urma ondularii parului. [Gen. / var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ondulatie
Miscare literara din Franta de la inceputul sec. XX, care isi propunea sa exprime in mod global diversitatea de sentimente si de impresii a unor largi grupuri umane. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*unanimism
miscare literara formalista din Franta, care considera ca poezia s-ar defini exclusiv prin expresivitatea literelor, imbinate eufonic, arbitrar. (< fr. )(by 15W9S9e9r3g3i11o)*letrism
Miscare literara formalista din Franta, care considera ca poezia s-ar defini exclusiv prin expresivitatea literelor, imbinate eufonic, arbitrar. [< fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*letrism
Miscare literara in sec. XVI-XVII care parodia si satiriza intr-un stil comic, plin de cuvinte straine, pedantismul moravurilor cavaleresti. /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*macaronism
Miscare literara si artistica, aparuta in Europa la sfarsitul sec. XVIII si inceputul sec. XIX ca o reactie impotriva clasicismului, caracterizata prin suprimarea regulilor formale, prin introducerea notelor de lirism, de sensibilitate si de imaginatie si prin zugravirea figurilor exceptionale. Ansamblu de aspecte proprii curentului romantic; inclinare spre visare, spre melancolie; romantiozitate. = denumire data teoriilor care pun accent pe intuitie ca metoda de cunoastere, pe libertatea si spontaneitatea de gandire si de fapta, precum si pe pasiuni si interese in morala, ca o reactie contra filozofiei clasice, rationale. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*romantism
Miscare literara si artistica moderna aparuta la inceputul sec. XX caracterizata prin tendinta exagerata de a pune in lumina viata interioara (stari de spaima, de durere, de uimire, de exacerbare a sentimentelor) in dauna lumii din afara si a impresiilor lasate de aceasta. [Pron. / < fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*expresionism
miscare literar-culturala si politica din a doua jumatate a sec. XIX, care a pledat impotriva "formelor fara fond" si a oricaror excese. (< "Junimea" + -ism)(by 7W15S15e8r9g2i2o)*junimism
Miscare nationalista extremista printre evrei, in antichitate, ai carei adepti se entuziasmau pentru legea lui Moise si evitau contactul cu cei de alt neam. Exces de zel, fanatism religios. (din fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*zelotism
miscare nationalista, politica si religioasa, in randurile burgheziei evreiesti din tarile europene, la sfarsitul sec. XIX, care urmarea intemeierea unui stat evreiesc autonom in Palestina. (p. ext.) conceptie a acelora care sunt pentru mentinerea si apararea statului Israel. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*sionism
= miscare neincetata a particulelor microscopice, aflate in suspensie intr-un lichid, datorita agitatiei moleculare. [Pron. / < fr. , cf. - botanist scotian].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*brownian
Miscare neintre-rupta si haotica; viermat; foiala; forfoteala. [G.-D. ] / + suf. $...eala$(by 9W10S3e3r12g12i5o)*viermuiala
Miscare ondulatorie a suprafetei marii dupa furtuna; furtuna pe mare. [< fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*hula
miscare ondulatorie a suprafetei marii, dupa, sau inaintea furtunii. (< fr. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*hula
Miscare ondulatorie. Miscare tectonica verticala a scoartei Pamantului; undulatie. [Cf. germ. , it. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*undatie
... Miscare ondulatorie succesiva care agita suprafata marii dupa furtuna. /<fr(by 10W3S4e12r12g6i6o)*hula
miscare organizata, reactionara, a claselor inlaturate de la putere impotriva noii oranduiri sociale instaurate prin revolutie, in scopul restaurarii vechii puteri de stat. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i1o)*contrarevolutie
Miscare oscilatorie ritmica si involuntara a bulbului ocular. [< fr. , cf. gr. - oscilatie].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*nistagmus
miscare oscilatorie ritmica si involuntara a globilor oculari. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*nistagmus
miscare oscilatorie verticala a apei unui lac sau a unei mari aproape de tarm, datorita schimbarilor bruste ale presiunii atmosferice, vantului sau unei ploi puternice. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*seisa
Miscare pedagogica (bazata pe conceptiile lui J. J. Rousseau) care pleda pentru o educatie umana si fireasca a copiilor. /<germ. (by 9W3S3e11r12g12i5o)*filantropinism
miscare pedagogica de la inceputul sec. XX din Anglia avand ca principiu de educare a tineretului autoafirmarea activa si dorinta de a se instrui. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*scoutism
Miscare pedagogica din sec. XVIII, care, urmand teoriile lui J. J. Rousseau, voia sa faureasca o educatie fireasca si umana a copiilor; filantropism. [< germ. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*filantropinism
Miscare periodica alternativa, de o amplitudine mica si de o frecventa relativ inalta. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*vibratie
miscare periodica de ridicare (flux) sau coborare (reflux) a nivelului apelor marii sau oceanului (de doua ori pe zi), datorita atractiei gravitationale a Lunii si a Soarelui. o ~ atmosferica = variatie periodica a presiunii atmosferice, provocata de variatia temperaturii ori de atractia Lunii sau a Soarelui; ~ neagra = panza de petrol din accidente ale petrolierelor, care pluteste pe mare, poluand-o. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*maree
Miscare politica ai carei participanti se pronunta impotriva oricarui razboi, inclusiv a celor drepte, de eliberare. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*pacifism
miscare politica aparuta la sfarsitul sec. XVIII in S.U.A., care sustinea desfiintarea sclavajului. curent de opinie care sustine necesitatea abolirii unor relatii sociale, a unui regim politic, unei pedepse. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*abolitionism
Miscare politica a proletariatului cu scopul de a obtine satisfacerea unor revendicari economice si politice. /<engl. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*cartism
miscare politica ce-si propune sa reinvie ideologia si practicile comuniste. (< neo comunism)(by 12W5S5e14r14g7i8o)*neocomunism
Miscare politica indreptata impotriva fascismului. [Cf. it. , germ. ].(by 7W7S15e1r1g9i9o)*antifascism
Miscare politica in plina dezvoltare in prima jumatate a sec. XIX in S.U.A., prin care se propaga desfiintarea sclaviei negrilor cu scopul de a obtine forta de munca libera pentru industria si agricultura capitalista. [Pron. / < fr. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*abolitionism
Miscare politica in S.U.A. care urmarea abolirea sclavagismului. [Sil. ] /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*abolitionism
Miscare politica nationalist-sovina ai carei partizani urmaresc anexarea unor teritorii in care conationalii lor sunt in minoritate. [Cf. fr. , it. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*iredentism
Miscare politica si ideologica care reia doctrina si metodele fascismului. [Cf. fr. , it. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*neofascism
miscare politica si ideologica reactionara de extrema dreapta din lumea contemporana, care reia doctrina si metodele fascismului. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*neofascism
Miscare politico-religioasa musulmana din Arabia Saudita, avand ca scop restaurarea islamismului in puritatea sa originala. (din fr. , ar. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*wahabism
miscare populara cu caracter egalitarist, indreptata impotriva nobililor funciari, initiata in 52^9 de Mazdak, sub influenta ideilor maniheiste. (< germ. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*mazdakism
Miscare prelungita (in sensuri diferite); clatinare, fluturare. Stare de neliniste, de tulburare, de enervare. Mijloc de mobilizare a maselor si de atragere a lor la realizarea unor scopuri revolutionare, progresiste sau reactionare, retrograde, si obiective imediate, exprimate si difuzate cu ajutorul unor variate forme de influentare politica. = centru in care un grup de agitatori duc munca de lamurire cu cetatenii in unele probleme de actualitate. [Var. s.f. / cf. lat. , rus. , fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*agitatie
miscare protestanta din Anglia, care revendica autonomia bisericilor locale fata de stat si nega ierarhia ecleziastica. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*congregationalism
Miscare religioasa a lui Francesco d\'Assisi, care imbina predica pocaintei si a ascetismului sever cu aceea a simplitatii evanghelice, a blandetii si a dragostei pentru toate vietuitoarele firii. [< it. , cf. $Francesco d\'Assisi$ - teolog si poet catolic italian din evul mediu].(by 15W15S9e9r9g3i3o)*franciscanism
Miscare religioasa aparuta in Franta in sec. XVII ca o expresie a nemultumirii paturilor intelectuale ale burgheziei si nobilimii fata de regimul absolutist si fata de dominatia iezuitilor si care propovaduia rigorismul moral. [< fr. , cf. - teolog olandez}.(by 1W2S10e10r3g4i12o)*jansenism
Miscare religioasa ce urmareste scopul de a unifica toate bisericile crestine. /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*ecumenism
miscare religioasa de origine protestanta care dezvolta credinta intr-un singur sens al cartii fundamentale a unei biserici, propovaduind intoleranta fata de alte credinte. (< fr. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*fundamentalism
miscare religioasa si social-politica initiata de Jan Hus la inceputul sec. XV, indreptata impotriva papalitatii si a feudalilor germani. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*husitism
Miscare religioasa social-politica initiata de Jan Hus si indreptata contra feudalilor germani si abuzurilor bisericii catolice. /<fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*husitism
miscare revolutionara care se inspira din ideile lui Fidel Castro. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*castrism
Miscare secreta, initiata in sec. IV de episcopul Donatus la Cartagina, care cerea supunerea la canoane grele a crestinilor care isi renegasera credinta in timpul persecutiilor religioase. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*donatism
Miscare simultana a vocilor in doua tonalitati diferite; bitonalism. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*bitonalitate
Miscare sociala care urmareste dobandirea egalitatii in drepturi a femeilor cu barbatii. Doctrina care propaga emanciparea femeii si extinderea drepturilor ei. Stare patologica caracterizata prin dezvoltarea la barbat a caracterelor sexuale feminine. [Cf. fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*feminism
miscare sociala care urmareste dobandirea egalitatii in drepturi a femeilor cu barbatii. (< fr. , rus. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*feminism
Miscare sociala impotriva imperialismului, potrivnic ideilor imperialiste. [Cf. fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*antiimperialism
miscare sociala impotriva politicii imperialiste de forta si dictat, a tuturor formelor de exploatare si dominatie a popoarelor. (< fr. )(by 2W2S2e11r11g4i5o)*antiimperialism
Miscare sociala, politica si religioasa din sec. VIII-IX, indreptata impotriva aristocratiei laice si ecleziastice, sub forma luptei contra cultului icoanelor. [Sil. ] /<fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*iconoclasm
miscare sociala si politica care combate si demasca ideile si practicile fascismului. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*antifascism
miscare socialista moderata, in Franta in sec. XIX, care cauta sa abata proletariatul de la metodele revolutionare de lupta, propunand limitarea activitatii acestuia la cadrul politicii "posibilului". (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*posibilism
Miscare social-politica a intelectualilor raznocinti, care sustinea ca principala forta revolutionara este taranimea si intelectualitatea. / + suf. ...(by 14W14S7e8r1g1i10o)*narodnicism
miscare social-politica a popoarelor impotriva colonialismului. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*anticolonialism
miscare social-politica in Rusia din a doua jumatate a sec. XIX, care, subapreciind dezvoltarea si rolul clasei muncitoare, vedea in taranime si in intelectualitate singurele forte revolutionare. (dupa rus. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*narodnicism
Miscare social-politica in Rusia, din a doua jumatate a sec. XIX, care vedea in taranime si in intelectualitate singurele forte revolutionare. [< + , cf. rus. < - popor].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*narodnicism
Miscare social-politica orientata impotriva imperialismului. /(by 6W6S6e15r15g8i9o)*antiimperialism
miscare social-politica si religioasa a nobilimii militare si a maselor populare din Imperiul Bizantin, care a luat forma luptei impotriva cultului icoanelor. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*iconoclasm
Miscare social-politica si religioasa a nobilimii militare si a maselor populare din Imperiul bizantin impotriva aristocratiei laice si ecleziastice, care a luat forma luptei impotriva cultului icoanelor. [< fr. ](by 2W3S11e11r4g5i13o)*iconoclasm
Miscare sovinista aparuta in Franta la sfarsitul sec. XIX, care urmarea restaurarea monarhiei si un razboi revansard impotriva Germaniei. [Pron. / < fr. , cf. - general aventurier francez].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*boulangism
miscare sovinista, in Franta la sfarsitul sec. XIX, care urmarea restaurarea monarhiei si un razboi revansard impotriva Germaniei. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*boulangism
miscare teologica protestanta care reinvie doctrinele traditionale. (< engl. )(by 2W3S3e11r12g5i5o)*neoortodoxie
Miscare vibratorie care are loc de jos in sus, produsa in functionarea unor sisteme tehnice. Agitatie, neastampar. [Gen. / cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*trepidatie
Miscare vie si galagioasa intr-un loc public; insufletire; vioiciune. [G.-D.; Sil. ] /<fr. , lat. , ...(by 2W2S10e11r4g4i12o)*animatie
Miscare zilnica oscilatorie a apelor marilor si oceanelor, al caror nivel creste si descreste alternativ, ca urmare a atractiei Lunii sau a Soarelui. 2 /<fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*maree
miscari ce = miscari care contracta esofagul, stomacul si intestinele de jos in sus. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*antiperistaltic
miscari de curbare ale florilor sub influenta factorilor externi. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*antotropism
miscari de orientare paralela a organelor vegetale cu directia sursei de excitatie luminoasa. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*paralelotropism
miscari lente de inal are sau de coborare a unor par i din scoar a terestra, fara a deranja structura stratelor; cand acestea sunt pozitive, are loc retragerea apelor si extinderea suprafe elor continentale; cand epirogenezele sunt negative, are loc inaintarea apelor peste uscatul in coborare. a?? [Sursa: M. Ielenicz si colaboratorii, 1999, Dic ionar de geografie fizica, Editura Corint, Bucuresti](by 5W5S5e14r14g7i7o)*miscari
= miscari prin care esofagul, stomacul si intestinele se contracta, favorizand deglutitia si apoi digestia. [< fr. cf. gr. - imprejur, - a comprima].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*peristaltic
- miscari repetitive ritmice si involuntare, care de obicei afecteaza ambii ochi(by 1W9S9e3r3g11i12o)*miscari
Misiune sau insarcinare data cuiva de a actiona intr-un anumit fel in numele celui care i-a incredintat-o. Act prin care cineva este desemnat ca delegat. Grup de persoane care au de indeplinit (sau sunt insarcinate cu) o misiune speciala. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*delegatie
MISTO adj. invar. (Arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. Din germ. "mit Stock" (domn bine "cu baston")(by 2W10S10e4r4g12i13o)*misto
) Mistrie mica, ascutita, folosita la netezirea formelor de turnatorie. / suf.$ ...oara$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*inimioara
(mit.) erou nascut dintr-un zeu si o muritoare sau dintr-o zeita si un muritor. (dupa fr. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*semizeu
(mit.) geniu al padurilor, asemanator cu satirii si faunii. (< lat. , fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*silvan
(mit. germanica) demon familiar, spiridus, pazitor al metalelor pretioase din pamant. (< germ. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*kobold
(mit.) gigant despre care se spune ca ar fi avut cincizeci de capete si o suta de maini. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g4i12o)*hecatonchir
(mit. hindi) duh cu bust uman si corp de sarpe (a carui femeie era imaginata de o rara frumusete). (< fr. )(by 4W4S4e13r13g6i6o)*naga
(mit.) loc intunecat, subteran, unde era imparatia mortilor. (< lat. , gr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ereb
(mit.) mentorul lui Dionysos, simbol al betivilor. satir batran. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*silen
(mit.) monstru imaginat cu corp de om si cap de taur. (< fr. , it. , germ. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*minotaur
(mit.) nimfa a izvoarelor si a raurilor. (fig.) femeie foarte frumoasa, gratioasa. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*naiada
(Mit privitor la) imperecherea unei divinitati cu un muritor, mai ales a unui zeu cu o muritoare (de obicei cu o regina, prin care se acredita ideea ereditatii divine a copilului regal). [Gen. / < it. , fr. , cf. gr. - zeu, - casatorie].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*teogamie
(mit.) proprietate a elementelor unei multimi avand o operatie binara astfel ca prin compunere cu ele insele sa ramana neschimbate. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*idempotenta
mitraliera instalata pe o motocicleta. (< moto^1 mitraliera)(by 13W14S7e7r8g1i1o)*motomitraliera
(mit. scand.) divinitate a vantului, a apei si a focului. (< fr. , elf, germ. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*elf
(mit. scand.) gnom zburdalnic, care traieste in munti sau in paduri, intruchipand fortele rele ale naturii. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*trol
(mit. scand.) zeita razboinica si foarte frumoasa, care hotara soarta bataliilor, cauzand moartea unora sau a altora dintre combatanti. (< germ. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*walkirie
(mit.) spirit despre care se credea ca locuieste in fundul pamantului, pazind comorile; spiridus. (< fr. , lat. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*gnom
(mit.) sufletele mortilor la romani; fantome ale mortilor, strigoi. (< lat. , fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*lemuri
(mit.) supranumele a doua divinitati stravechi (Castor si Polux), frati gemeni, patroni ai tineretului si ai exercitiilor fizice. (< fr. )(by 11W5S13e13r7g7i15o)*dioscuri
mixom malignizat, in care celulele tumorale prezinta frecvente monstruozitati; mixoblastom. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*mixosarcom
Mladios, elastic, suplu. Care isi schimba forma pentru a exprima diferite raporturi gramaticale. [Cf. fr. , lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*flexibil
Mladiu, subtire (in talie); suplu, gratios. Care se inalta gratios, cu linii suple. Vioi, sprinten, elegant. [Cf. it. , fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i10o)*zvelt
mlastina,loc acoperit cu pamant si apa in care se poate scufunda un om sau animal cu greutatea mai mare de 2.8kg(by 7W15S1e9r9g10i3o)*mlastina
m.. membru al echipajului unei nave; matelot. o guler ~ = guler mare, dreptunghiular, lasat pe spate. (marinia + -ar)(by 1W1S9e10r3g3i12o)*marinar
"moale", "molusca", "melc". (< fr. , -malacie, cf. , moale, malakia, moliciune)(by 12W6S6e14r14g8i8o)*malaco
moara cu tavalugi verticali, folosita la macinare in industria pigmentilor si a colorantilor. (< germ. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*colergang
Moara cu tavalugi verticali, folosita la macinare in industria pigmentilor si a colorantilor. [Var. s.n. / < germ. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*colergang
moartea, cositor macabru inspirat din legendele cu spiriodusi care venea noaptea si futea babele care erau pe duca si le ducea in imparatia infernului pentru a le pune la murat sa le futa pe eternitate(prospaturi-succubus)(by 8W9S2e2r11g11i4o)*moartea
Moarte dificila, cu coma grea si dureri prelungite. [< fr. , cf. gr. < - dificil, - moarte].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*distanasie
Moarte usoara, fara suferinta. Provocare de catre medic a mortii unui bolnav incurabil. Sacrificare prin procedee rapide, nedureroase, a animalelor bolnave care nu mai pot fi vindecate. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. < - bine, - moarte].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*eutanasie
Moaste. Amintire scumpa, obiect ramas ca amintire. [< lat. , cf. it. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*relicva
Mobila (ca o masuta, ca un dulapior) care se tine la capatul patului. [Pron. / < + ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*noptiera
mobila compusa din mai multe rafturi care se suprapune si pe care se tin mai ales carti. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*etajera
Mobila compusa din mai multe rafturi care se suprapun si pe care se tin mai ales carti. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*etajera
Mobila constand din rafturi etajate pe care se asaza in special carti. /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*etajera
mobila de forma unei lazi, cu sculpturi in lemn sau picturi, pentru pastrarea vesmintelor. (< it. )(by 9W2S2e11r11g11i5o)*casone
Mobila de forma unei lazi, impodobita cu sculpturi in lemn sau picturi, folosita pentru pastrarea vesmintelor. [< it. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*casone
mobila de toaleta unde se tin ligheanul, cana si alte obiecte pentru spalat; lavabou (1). (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*lavoar
Mobila de toaleta unde se tin ligheanul, cana si alte obiecte pentru spalat. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*lavoar
Mobila din evul mediu, formata dintr-un corp asezat deasupra bufetului propriu-zis sau pe montanti sculptati. Masuta, policioara pentru vase; bufet pentru servirea gustarii inainte de masa. [Cf. it. , fr. , germ. ]. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*credenta
mobila din evul mediu formata dintr-un corp asezat deasupra bufetului propriu-zis sau pe montanti sculptati. masuta, policioara pentru vase; bufet pentru servirea gustarii inainte de masa. (< it. , germ. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*credenta
Mobila din lemn in care se pastreaza diferite obiecte (haine, rufe, carti, vase etc.). /<turc. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*dulap
Mobila in care se pastreaza vesela si tacamurile. Local in care se vand in general mancaruri reci si bauturi care se servesc repede (fiind consumate uneori in picioare); loc unde se vand prajituri, mancaruri reci, sandvisuri etc. intr-o institutie, intr-un teatru etc. Mancaruri servite la un bufet (2). [Pl. / < fr. , it. ](by 4W4S12e13r6g6i15o)*bufet
Mobila in care se tin scrisori, hartii etc. [Var. s.n., scris si / cf. fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*secretar
Mobila in forma de pat lung, cu spatar si cu brate, de obicei capitonate, pe care se poate sedea sau dormi. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. germ.ngr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*canapea
Mobila in forma de policioara sau de masuta cu picioarele incovoiate, sprijinita de perete, pe care se asaza vase, statuete etc. Element arhitectural care sprijina un balcon, o cornisa etc. Element de constructie, liber la unul dintre capete, care iese in afara punctului sau de reazem sau de incastrare intr-o constructie. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*consola
Mobila italiana din timpul Renasterii, constand dintr-un caseton cu rezematoare si spatar. [Pl. / < it. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*cassapanca
mobila italiana din timpul Renasterii, dintr-un caseton cu rezematoare si spatar. (< it. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*cassapanca
Mobila italiana (florentina) din epoca Renasterii avand mai multe sertare ornate cu sculptura marunta. Caseta mare . [< it. ].(by 2W11S11e4r4g13i13o)*caseton
Mobila scunda, cu sertare pentru rufe sau pentru diferite obiecte; scrin. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*comoda
mobila tip paravan care mascheaza radiatorul, intr-un apartament. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i11o)*cacheradiator
Mobilitate anormala a unei articulatii. [< fr. , cf. gr. - greu, - articulatie].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*disartroza
mobilitate deosebita, ca amploare si rapiditate a extremitatilor. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*acrochinezie
Modalitatea de a scrie, de a realiza actul scrisului; arta scriitoriceasca. V. [< , dupa fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*scriitura
modalitate de plata a importului de marfuri, utilizata in cazul in care debitorului ii lipsesc mijloacele de plata. (< engl. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*switch
modalitate de plata in practica comerciala prin care banca cumparatorului, se obliga a plati vanzatorului, direct sau prin intermediul unei banci corespondente, o anumita suma de bani. suma de bani depusa de cineva la o casa de economii si consemnatiuni; inscris care certifica o asemenea depunere. (< fr. , germ. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*acreditiv
modalitate de tortura atestata de prizonieri romani din perioada comunista(anii 1950, 1960), care consta in obligarea prizonierului de a se roti in cerc in celula sa pana la epuizare(by 2W10S10e3r4g12i12o)*modalitate
modalitate de vanzare-cumparare publica a unui bun, a unei marfi etc., care se adjudeca celui ce ofera pretul cel mai ridicat; alegere, din mai multe oferte prezentate de unitati specializate, pentru o anumita lucrare, pe aceea care are pretul cel mai scazut. (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*licitatie
Modalitate, mijloc ingenios de a invinge o dificultate, de a o scoate la capat; mijloc improvizat, adesea ilicit, prin care se procura bani. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*expedient
Modalitate specifica de externalizare care reda situatia de realizare in exterior a unei parti a activitatii intreprinderii. In loc de a fabrica ea insasi anumite componente, produse sau subansamble de care are nevoie, intreprinderea denumita , incredinteaza realizarea lor altei intreprinderi, denumita .(by 12W12S5e5r14g14i7o)*modalitate
Mod caricatural de prezentare a unei persoane, a unei situatii etc. [< + ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*caricaturism
mod caricatural de prezentare a unei persoane, situatii etc. (< caricatura + -ism)(by 3W11S12e5r5g14i14o)*caricaturism
Mod de a canta, de a recita psalmii; fel monoton de a citi, de a declama. [Gen. / < fr. ].(by 9W2S3e11r11g11i5o)*psalmodie
mod de a canta, de a recita psalmi; (p. ext.) fel monoton de a citi, de a declama. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*psalmodie
Mod de a canta dintr-un instrument cu coarde numai ciupindu-le, fara a folosi arcusul; bucata muzicala executata in acest fel. [Pron. / < it., fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*pizzicato
Mod de a da umbre unui desen cu tus diluat sau cu o culoare de apa. Desen executat in acest mod. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*laviu
Mod de a duce o viata inteleapta, potrivita. [Pron. / < fr. , cf. gr. - drept, - viata].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*ortobioza
(mod de a exprima gandirea prin cuvinte) s. f. (sil. ), g.-d. art. pl. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*elocutiune
mod de a gandi al celor care considera instruirea ca daunatoare. (< fr. )(by 14W8S8e8r2g2i10o)*ignorantism
Mod de a incepe partida, constand in sacrificarea unui pion sau a altei piese de mica valoare, pentru a obtine o pozitie favorabila de atac. /<fr. (by 12W5S5e14r14g14i8o)*gambit
Mod de alegere, realizat prin aruncarea zarurilor, prin tragerea unor bilete etc. astfel, incat rolul decisiv revine intamplarii. a hotari ceva prin sorti. (a avea) posibilitati de reusita. /Din pl. de la (by 14W7S8e1r1g10i10o)*sort
Mod de altoire cu ajutorul unui mugure, desprins de planta-mama cu o portiune de lemn si coaja, ce se introduce sub coaja plantei altoite. 2 /<germ. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*oculatie
Mod de aplicare a culorilor pe panza, caracteristic, mai ales, unui pictor. /<fr. (by 5W13S13e14r7g7i1o)*tusa
mod de a privi totul prin prisma intereselor si sentimentelor personale, acordand o importanta exagerata propriei individualitati; egotism. (p. ext.) conceptie etico-filozofica care considera individul ca centru al universului. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*egocentrism
Mod de aranjare a unor grupuri de instrumente intr-o orchestra pentru executarea unei piese muzicale; orchestratie. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*instrumentatie
Mod de a (se) intitula. Totalitatea titlurilor pe care are dreptul sa le poarte cineva; titlu (1). [< germ. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*titulatura
mod de a (se) intitula; totalitatea titlurilor pe care le are o persoana, o lucrare etc. (< fr. , germ. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*titulatura
Mod de asezare a frunzelor, a ramurilor sau a florilor in jurul unui singur punct al tulpinii. Cerc de tentacule, peri sau organe dispuse radiar fata de un ax. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*verticil
Mod de asezare a frunzelor in mugure. Proprietate a unor roci de a se desface usor de pe anumite suprafete paralele. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 2W10S10e3r12g12i6o)*foliatie
Mod de asezare in mugurul floral a partilor componente ale unei flori. [Gen. / cf. fr. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*prefloratie
(mod de a sugera ca cele spuse trebuie luate oarecum in gluma) cu un graunte de sare, cu umor. (< lat. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*cumgranosalis
Mod de a tine instrumentul de lucru caracteristic pentru un specialist (muzicant, sportiv, medic etc.). totalitate a manevrelor executate de un pilot pentru a lua contact cu pamantul. [G.-D. ] /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*priza
mod de coasere a panzei de imbracaminte a aripii unui avion. (dupa fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*lardare
Mod de concepere si de dispunere a motivelor ornamentale (in arhitectura si artele decorative) specifice unui popor sau unui stil; arta ornamentatiei. Totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil. Totalitatea sunetelor care impodobesc linia melodica initiala. [Gen. / < germ. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*ornamentica
Mod de convietuire (reciproc avantajos) intre doua sau mai multe organisme de specii diferite. [G.-D. ; Sil. ] /<fr.(by 8W1S2e10r10g3i4o)*simbioza
mod de crestere si de intretinere a vitelor prin mentinerea lor aproape tot timpul in grajd. (< semi stabulatie)(by 11W12S5e5r14g14i7o)*semistabulatie
mod de decontare in relatiile economice internationale, livrarea marfurilor de catre exportator nu pe adresa importatorului, ci pe a unei banci. (< germ. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*vinculatie
Mod de depozitare si de transport al unui material granular (cereale, carbuni etc.) fara ambalaj. Asezate gramada, fara ambalaj. [< fr. , cf. ol. - rau].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*vrac
mod de depozitare si de transport al unui material granular (cereale, carbuni etc.) fara ambalaj. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*vrac
Mod de dispunere a florilor unei plante pe un ax. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*inflorescenta
mod de dispunere a pietrelor, caramizilor unei zidarii aparente. desen ornamental care imita elementele unei astfel de zidarii. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*apareiaj
Mod de dispunere a rocilor sedimentare in straturi suprapuse. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*stratificatie
mod de dispunere a sepalelor si a petalelor in mugurul floral; estivatie (2). (dupa fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*prefloratie
Mod de distributie a venelor in corp sau intr-un organ al corpului. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*venozitate
Mod de dobandire a proprietatii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite. [Pron. , var. s.f. / < lat. < - uz, - a lua].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*uzucapiune
Mod de dobandire a unei proprietati, rezultand din alipirea naturala sau prin actiunea cuiva a unui bun la un alt bun mai important. [Pron. / < fr. , lat. ].(by 15W8S8e8r2g2i10o)*accesiune
Mod de executie constand in trecerea prin lunecare de la un sunet la altul. [Pl. / < it. ].(by 13W13S6e7r7g15i1o)*portament
Mod de explicare stiintifica a comportamentului orientat al sistemelor organice. Mecanism de reglare celulara determinat in mod obiectiv de anumite legitati. [< fr. , cf. gr. - scop, - lege].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*teleonomie
mod de exploatare a unui sistem de calcul care permite executarea mai multor programe cu aceeasi masina, fie simultan, fie alternativ. (< engl. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*multiprogramare
mod de exploatare a unui sistem de calcul constand in a nu rezolva un nou program pana ce programul in curs nu este terminat. (dupa fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*monoprogramare
Mod de exprimare a raporturilor de coordonare sau de subordonare in propozitie sau in fraza prin simpla alaturare, fara ajutorul vreunui cuvant de legatura; juxtapunere; coordonare sintactica. [< fr. , cf. gr. < - langa, - asezare].(by 9W9S9e3r3g11i11o)*parataxa
Mod de exprimare prin care o locutiune, o fraza etc. se intrebuinteaza cu un inteles contrar celui obisnuit. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*antifraza
Mod de gandire care opereaza cu dogme, cu teze socotite valabile in orice conditii. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*dogmatism
Mod de gandire rigid care opereaza cu teze socotite imuabile. [< fr. ].(by 1W9S10e10r3g3i12o)*dogmatism
mod de gandire rigid, necritic, cu idei, teze considerate ca avand o valoare de necontestat in orice conditii. (< fr. , rus. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*dogmatism
mod de garantare cu bunuri imobiliare (cladiri, terenuri etc.) a unui credit. (< fr. , lat. , gr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ipoteca
Mod de grupare a doua mecanisme, masini etc. pentru a asigura functionarea lor asociata. Material electroizolant obtinut dintr-un amestec de bitumuri, rasine si ceruri. [Pron. , var. s.n. / < engl. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*compound
mod de hranire a microorga-nismelor chemoautotrofe. (< germ. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*chemoautotrofie
mod de hranire a microorganismelor chemotrofe. (< germ Chemotrophie)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*chemotrofie
Mod de hranire a unor organisme vii care se hranesc cu substante organice di organisme moarte.(by 6W15S15e8r9g9i2o)*mod
Mod de ingropare a celor excomunicati, prin acoperirea lor cu pamant si cu pietre in mijlocul unui camp. [Gen. / < fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*imblocatie
mod de ingropare a celor excomunicati, prin acoperire cu pamant si cu pietre in mijlocul unui camp. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*imblocatie
Mod de inmultire a celulelor, caracterizat prin aparitia cromozomilor. [Sil] /<germ. (by 8W9S2e2r11g11i5o)*cariochineza
Mod de inmultire a celulelor vii caracterizat prin transformari in structura nucleului, care se divide indirect; mitoza. [Pron. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - nucleu, - miscare].(by 8W9S2e2r11g11i11o)*cariochineza
mod de inmultire a celulelor vii, prin transformari in structura nucleului, care se divide indirect; cariochineza. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*mitoza
Mod de inmultire asexuata, frecvent la bacterii si la protozoare, constand din despartirea organismului in doua parti; fisiune. [< fr. < lat. - impartit, - a naste].(by 6W14S15e15r8g9i2o)*sciziparitate
mod de inmultire asexuata, la bacterii si protozoare, prin scindarea organismului in doua fragmente; fisiune (2). (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*sciziparitate
Mod de interpretare a unei lucrari muzicale cu schimbari neasteptate de ritm, de nuante etc. /Cuv. it.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*capriccioso
Mod de legare a unei nave la tarm sau de o geamandura, astfel incat dezlegarea sa se poata face fara a cobori de pe punte. [< engl. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*dublin
Mod de legatura a doua corpuri solide, care impiedica orice miscare de rotire sau de translatie. [Var. s.f. / < ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*incastrare
Mod de nutritie a organismelor heterotrofe. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*heterotrofie
Mod de polenizare in care florile se polenizeaza cu propriul lor polen, fara sa se mai deschida. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - inchis, - casatorie].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cleistogamie
Mod de prindere a scandurilor astfel incat fiecare scandura sa acopere scandura precedenta pe o latime de 2 cm. /<turc. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*caplama
mod de ramificatie a tulpinii cu crestere neincetata si cu ramuri laterale. (< fr., lat. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*monopodiu
Mod de ramificatie a tulpinii in care axul principal creste neincetat. [Pron. / < germ. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*monopodiu
Mod de ramificatie a tulpinii prin cresterea mugurilor auxiliari. [Pron. / < lat. , fr. , cf. gr. - cu picioarele unite].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*simpodiu
mod de ramificatie a tulpinii prin cresterea mugurilor axiali. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*simpodiu
Mod de raspandire a semintelor specific plantelor hidrocore. /<fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*hidrocorie
Mod de repartitie a fenomenelor naturale geografice pe suprafata Pamantului. [Cf. fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*zonalitate
Mod de repartitie a fenomenelor naturale geografice pe suprafata pamantului. (din fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*zonalitate
Mod de reproducere a conturului exterior si a marimii unor organe interne cu ajutorul razelor Roentgen. [Sil. ] /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*ortodiagrafie
mod de reproducere in care gametul mascul declanseaza doar dezvoltarea oului, fara a se uni cu gametul femel. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*merospermie
Mod de reproducere la crustacee prin inmultire in stare larvara. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*pedogeneza
Mod de rulare a unui film in mai multe sali, actele filmului fiind proiectate pe rand in salile respective. [< germ. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pendel
mod de rulare a unui film in mai multe sali, partile acestuia fiind proiectate pe rand. (< germ. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*pendel
mod de saluatre amical, provenit din cuvsntul latin seruv care sugera faptul ca o persoana se pune in folosul adresantului, ca sluga a sa(by 5W6S14e14r7g8i1o)*mod
Mod de scriere secreta cu ajutorul unui cod de semne conventionale. Joc distractiv constand din legarea unei fraze reprezentate prin diferite semne, litere sau cifre, aranjate intr-un anumit fel. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ascuns, - a scrie].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*criptografie
mod de servire in magazine, localuri de alimentatie publica, prin care clientii se servesc singuri. (dupa rus. , engl. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*autoservire
Mod de sinucidere prin spintecarea pantecelui cu pumnalul, practicat mai ales, de samuraii japonezi. [Sil. /<fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*harachiri
Mod de stingere a unor obligatii prin reunirea in aceeasi persoana a calitatilor de debitor si de creditor. V. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*confuziune
Mod de viata al organismelor vegetale si al unor microorganisme saprofite. [< fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*saprofitism
mod de viata al unei persoane, al unui organism care traieste ca parazit. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*parazitism
Mod de viata al unui organism viu care traieste ca parazit pe un alt organism. Trandavie, trai pe seama muncii altora. [Cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*parazitism
mod de viata propriu organismelor din apele poluate cu resturi organice in stare de putrefactie. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*saprobioza
mod de vizualizare a unor date pe un terminal de televiziune. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*teleafisaj
model (al unei masini etc.) de dimensiuni reduse. (< mini^1 model)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*minimodel
modelare a oricarui proces sau fenomen conform unui program riguros de procedee si prescriptii succesive. (< algoritmiza)(by 9W9S2e11r11g4i5o)*algoritmizare
Modelare a reliefului sub actiunea succesiva a ingheturilor in zonele inalte ale muntilor. /<fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*nivatie
modelare a rocilor de catre ghetari in deplasarea lor. (< fr. , lat. , germ. )(by 14W8S8e8r2g2i10o)*exaratie
Modelare. Reproducere plastica a unor obiecte. Confectionarea de modele pentru turnatorie. [< fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*modelaj
Model de avion cu dimensiuni reduse, care poate zbura fara pilot la oarecare distanta. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*aeromodel
model de avion sau de planor redus, care poate zbura (plana) fara pilot. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*aeromodel
Model de nava care reprezinta in miniatura constructia acesteia. /+ (by 12W12S6e6r14g14i8o)*navomodel
Model de racheta cu dimensiuni reduse care zboara fara pilot. [< + , dupa ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*rachetomodel
Model de rochie alcatuita din trei piese: o bluza alba, un fel de sarafan imprimat si un sortulet (alb). [< it. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*tiroleza
model matematic figural care permite vizualizarea si stabilirea ordinii logice a legaturilor dintre elementele componente ale unui sistem sau dintre operatiile si fazele unui proces. o teoria urilor = disciplina care studiaza proprietatile topologice ale structurii grafurilor. (< fr. , engl. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*graf
Modelor de figurine in pamant ars din Grecia antica. [Cf. fr. < gr. - fata, - formator].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*coroplast
model redus de avion, propulsat de un mic motor cu explozie. (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*motomodel
Model spatial al unui obiect obtinut prin |proiectarea|proiecta| simultana a doua perspective ale aceluiasi obiect. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*stereomodel
model specific, tipar reprezentand simplificat structura unui fenomen sociologic, lingvistic, psihologic. (< fr., engl. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pattarn
Model, tipar dupa care se poate face o piesa etc. Instrument cu care se controleaza sau se masoara dimensiunile ori unghiurile unei piese in curs de fabricatie. Piesa avand insemnate anumite dimensiuni, dupa care se regleaza razboiul de tesut. Tip de subiect, actiune, personaj, procedeu etc. mult utilizat si a carui reluare dovedeste incapacitatea de inventie a autorului; cliseu, formula repetata invariabil. [< germ. , cf. rus. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*sablon
"model, tip", "caracter", "imprimare", "tiparire", "tipografie". (< fr. , -type, -typie, cf. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*top
Model, tip cu care trebuie sa se potriveasca, cu care trebuie sa fie conforme unitatile de masura. Greutate dintr-un metal pretios care serveste drept baza unui sistem monetar. (sau ) = unitate-tip (de aur sau de argint), a valorilor monetare. [< fr. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*etalon
model, tip cu care trebuie sa se potriveasca, sa fie conforme unitatile de masura. (fig.) ceea ce poate servi ca model. cantitate determinata dintr-un metal pretios baza a unui sistem monetar. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*etalon
Moderat, echilibrat, cumpanit. Care a suferit operatia de ponderare. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*ponderat
moderator e labagiul care n-o sa bage pe site ( adica sait) explicatziile mele.. lua-i-ash "muia" in pula.. :)(by 5W6S14e14r8g8i1o)*moderator
moderatorule...am vrut sa vad cum functioneaza si daca functioneaza... o zi buna(by 2W2S11e11r4g5i13o)*moderatoruleam
Moderat, potolit. = clima caracterizata prin veri potrivit de calduroase si ierni nu prea reci; = fiecare dintre cele doua zone de pe suprafata globului, cuprinse intre tropice si cercurile polare. la care intervalele de tonuri sunt impartite in cate doua semitonuri egale. [< , cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*temperat
Moderat, potrivit (intre andante si allegro). // Compozitie sau parte dintr-o compozitie muzicala executata in acest tempo. [< it. ].(by 7W7S15e1r9g9i10o)*moderato
: mod/fel de a fi (cuvantul provine din terminologia filosofica a lui Dimitrie Cantemir)(by 10W10S10e4r4g12i13o)*feldeinta
mod/fel de a fi (cuvintul provine din terminologia filosofica a lui Dimitrie Cantemir)(by 15W15S9e9r2g2i11o)*mod
Mod, fel de a proceda, de a lucra, propriu pentru un anumit lucru sau pentru o anumita activitate. Obicei, datina, uz, cutuma. [Cf. fr. , it. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*uzanta
Modificare a calitatii unei vocale sub influenta altei vocale dintr-o silaba invecinata de care este despartita printr-o consoana. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - sunet].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*metafonie
Modificarea caracteristicii de frecventa a unui canal de transmisiune fonetica. [< + ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*detimbrare
modificare a dimensiunilor unui dielectric sub influenta campului electric. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*electrostrictiune
Modificare a formei si structurii celulelor in timpul dezvoltarii lor. Totalitatea acestor modificari. [Cf. gr. - celula, - forma].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*citomorfoza
Modificare a industriei unei tari ca urmare a trecerii de la productia de razboi la productia de pace. /<fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*reconversiune
modificare a ovarului sau a receptaculului plantei materne sub influenta gametilor plantei paterne. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*metaxenie
Modificare a ovarului sau a receptaculului plantei materne sub influenta gametilor plantei paterne. [Gen. / < fr. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*metaxenie
Modificare a proprietatilor unui metal sau a unui aliaj prin deformari plastice. /<fr. (by 11W4S13e13r6g7i15o)*ecruisaj
modificare a raportului dintre diferitele fractiuni proteice din plasma sangvina. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*disproteinemie
Modificare a raportului normal dintre diferitele fractiuni proteice din plasma sanguina. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*disproteinemie
modificare a spectrului de frecventa, a timbrului unei transmisiuni fonice. (< de^1 timbru)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*detimbrare
modificare a structurii rocilor subterane sub influenta factorilor endogeni. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*metamorfism
Modificarea structurii si a compozitiei rocilor, provocata de o temperatura inalta. [< fr. , cf. gr. - foc, - forma].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*piromorfism
modificarea structurii si a compozitiei rocilor, provocata de o temperatura inalta. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*piromorfism
modificare a timbrului unei vocale din tema unui cuvant, sub influenta altei vocale dintr-o silaba invecinata. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*metafonie
Modificare a timbrului unei vocale sub influenta sunetului din vocala invecinata. /fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*metafonie
modificare a undei arteriale care face sa se perceapa doua pulsatii intr-o singura sistola. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g3i11o)*dicrotism
modificare a unor caractere morfologice ale plantelor sub influenta factorilor mediului natural. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*ecomorfoza
modificare fenotipica determinata de mediul inconjurator. (< eco^2 fenotip)(by 11W11S4e5r13g13i6o)*ecofenotip
modificare fonetica constand in introducerea unei vocale intre doua consoane intr-un cuvant. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*anaptixa
modificare genotipica datorata influentei mediului inconjurator. (< alo^1 -geneza^2)(by 12W12S6e6r14g15i8o)*alogeneza
modificare, in exces sau in deficit, a concentratiei lipidelor sangvine. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i11o)*dislipidemie
modificare in plus sau in minus a numarului de cromozomi caracteristic unei specii. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*heteroploidie
modificare in sens depresiv a tonusului afectiv; anxietate, angoasa, neliniste. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*distimie
Modificare locala care apare in urma unei injectii intradermice. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*intradermoreactie
modificare morfologica a plantelor cauzata de factori externi. (< etio morfoza)(by 14W15S8e8r2g2i10o)*etimorfoza
modificare morfologica a vegetalelor datorata conditiilor de nutritie. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*trofomorfoza
modificare morfologica realizata prin exercitarea produsului fecundatiei in cursul dezvoltarii sale. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*gamomorfoza
modificare morfologica rezultand in urma excitatiilor produse de tubul polinic in curs de dezvoltare. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*andromorfoza
modificare morfologica si fizi-ologica a unui organ determinata de cauze fizice externe. (< fr. )(by 7W7S1e1r1g10i10o)*mecanomorfoza
modificare ori disparitie a unui sunet dintr-un cuvant sub influenta unui alt sunet identic sau asemanator din acelasi cuvant. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*disimilatie
Modificare patologica a apofizelor transverse ale vertebrelor. V. [< fr. , cf. gr. - os, - vegetatie].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*osteofit
Modificare patologica a tesuturilor; rana, plaga. Prejudiciu material care afecteaza o parte dintr-un contract oneros. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*leziune
Modificare sau disparitie a unui sunet dintr-un cuvant sub influenta unui alt sunet identic sau asemanator din acelasi cuvant. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*disimilatie
modificare (temporara) a timbrului si a intensitatii vocii; raguseala. (< fr. , gr. )(by 4W4S13e13r6g7i7o)*disfonie
Modificare, transformare a structurii rocilor subterane sub influenta caldurii, a presiunii inalte si a reactiilor chimice. [< fr. , cf. gr. - altul, - forma].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*metamorfism
Modificari ale mamelelor, avand la baza o stare de hiperfoliculinie. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*mastoza
Modificari degenerative ale tegumentelor batranilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - batran, - piele].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*gerodermie
modificari distrofice ale unghiilor, care apar in cursul unor boli nervoase. (< neuro onichie)(by 15W15S8e9r2g2i11o)*neuroonichie
Modificarile fiziologice rezultate din pozitia culcata a corpului. [< fr. , cf. gr. - a culca, - sedere].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*clinostatism
Modificarile produse intr-un organism viu datorite curentului electric care trece prin el. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*electrotonus
Modificari provocate de actiunea factorilor atmosferici asupra organismelor. [Cf. fr. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*meteorotropism
modificari provocate de actiunea factorilor atmosferici asupra organismelor. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*meteorotropism
Mod in care sunt imbinate elementele unui tot; inlantuire; legatura. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*contextura
mod ~ = mod melodic a carui scara muzicala corespunde cu aceea a modului minor natural. (< fr. , it. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*eolic
Mod nepersonal al verbului, avand aceeasi forma ca participiul trecut, dar nevariabila si precedata de anumite prepozitii. /<lat. (by 3W11S12e5r5g5i14o)*supin
mod nepersonal al verbului, care exprima actiunea in chip general. (< fr. , lat. )(by 9W9S10e3r3g11i12o)*infinitiv
Mod nepredicativ care denumeste actiunea verbala, avand aceeasi forma cu participiul, dar precedat de prepozitie. [Pl. / cf. lat. , fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*supin
Mod per-sonal al verbului care exprima o actiune dorita, posibila, realizabila; conjunctiv. [Sil. ] /<lat. fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*subjonctiv
Mod sau metoda de functionare a transformatoarelor sau a surselor de alimentare din aparatura electronica ce confera un randament crescut prin folosirea frecventelor (mai) inalte.Sursa in comutatie.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*mod
Mod special de a reactiona al unui organism fata de un agent microbian, chimic sau o actiune mecanica. [Pl. , gen. / < fr. , cf. gr. - altul, - lucru].(by 14W14S15e8r8g2i2o)*alergie
mod special de dispunere a versurilor, cu combinatii de cuvinte, de litere, urmarind reprezentarea grafica a simbolurilor sau sugestiilor intr-o poezie. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*caligrama
Modulatia vocii in timpul vorbirii. Maniera de a intona un sunet cu vocea sau cu un instrument. Faptul de a incepe cantarea unei bucati vocale. [Gen. , var. s.f. / cf. it. , fr. ].(by 3W4S12e12r13g6i6o)*intonatie
Modulatie a unui semnal purtator cu un semnal modulator de amplitudine mai mare. [Gen. / dupa fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*supramodulatie
modulatie parazitara a unui semnal electric alternativ, caracterizata prin aparitia unor frecvente rezultate din combinarea diverselor componente ale semnalului. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*intermodulatie
Modulatie parazitara a unui semnal electric alternativ. [Gen. / cf. fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*intermodulatie
Modul de distributie a venelor in corp sau intr-un organ. [< fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*venozitate
Modul de organizare a vietii economice, politice si sociale a unui stat. Sistem de norme, proprii activitatii unei institutii, unei intreprinderi etc. Totalitatea regulilor impuse modului de viata si de alimentare al cuiva. Totalitatea conditiilor de functionare la un moment dat a unui sistem tehnic. Raport gramatical dintre doua cuvinte, astfel legate incat ele sunt dependente unul de altul. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*regim
Modul de rasucire sau de impletire a firelor pentru a forma un cablu. Totalitatea cablurilor unei instalatii sau ale unui aparat de telecomunicatii. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*cablaj
Modul in care mediul inconjurator se opune destinderii produsilor unei reactii explozive. Astfel un exploziv brizant detoneaza la aprinderea sa intr-un invelis rezistent de otel si arde linistit in aer liber, daca nu este o masa prea importanta de substanta, care sa produca autoconfinarea.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*modul
Modul in care mediul inconjurator se opune destinderii produsilor unei reactii explozive. Astfel un exploziv brizant detoneaza la aprinderea sa intr-un invelis rezistent de otel si arde linistit in aer liber, daca nu este o masa prea importanta de substanta, care sa produca autoconfinarea. (Pirotehnie)(by 14W14S7e8r1g1i9o)*modul
Modul in care sunt asezate frunzele pe tulpina si pe ramuri. [< fr. , cf. gr. - frunza, - asezare].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*filotaxie
Modul nepersonal care denumeste actiunea exprimata de verb. [Cf. lat. , fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*infinitiv
Mod unilateral si superficial de a privi lucrurile; nivel intelectual scazut. [Cf. fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*simplism
mod unilateral si superficial de a privi lucrurile; nivel intelectual scazut. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*simplism
Mod verbal impersonal si nepredicativ, cu forme deosebite dupa gen si numar si avand valoare de verb sau de adjectiv. [Pron. / < lat. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*participiu
mod verbal nepersonal care exprima actiunea in desfasurare, fara referire la autorul ei sau la momentul desfasurarii. (< lat. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*gerunziu
mod verbal nepersonal precedat de prepozitia de sau la, care exprima actiunea intr-un chip general, abstract, insa ca un deziderat. (< lat. , fr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*supin
mod verbal nepersonal si nepredicativ, cu forme deosebite dupa gen si numar, care exprima actiunea suferita de un obiect. (< lat. , fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*participiu
(Moklosich, 14; 12; Seineanu, 218), format de la "lege" cu prefix privativ, de la gr. ??????. Rom. a luat din sl. nu numai cuvintul, ci si modelul compunerii, reprodus in si in Der. adj. (inv., criminal); vb. inv. (a savirsi nedreptati). Probabil apartine aceluiasi grup , s.f., cu var. (farmece, magie) si der. , s.f. (vrajitoare) si , vb. (a face farmece; a bombani, a bodogani). pare a fi simplu dublet al lui , cu reducerea atonelor si posibil cu influenta lui si Totusi, Diez, I, 128; Cihac, II, 623 si Koerting 1259 relationeaza acest cuvint cu gr. ???????? "a face farmece". Derivarea nu este posibila fonetic (cf. Densusianu, XXXIII, 275) cu toate acestea este repetata de DAR si de Diculescu, 474.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*bazaconie
[MOL] complex mare cuprinzand magazine, restaurante, servicii utilitare etc., inchis circulatiei autovehiculelor; complex de diferite magazine. (< engl. )(by 4W5S5e13r14g7i7o)*mall
Molecula alcatuita dintr-un numar foarte mare de atomi. /<fr. , rus. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*macromolecula
molecula de dimensiuni mari, cu un foarte mare numar de atomi. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*macromolecula
Molecula simpla care intra in constitutia polimerilor. [< fr. , cf. - unic, - parte].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*monomer
Moleseala, slabiciune, flescaiala determinata de scaderea tonusului muscular. [Cf. fr. , lat. ].(by 12W12S6e6r6g15i15o)*flaciditate
moleseala, slabiciune, flescaiala determinata de scaderea tonusului muscular. (< fr. , lat. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*flaciditate
Moliciune a carnii; rafinament bolnavicios; gratie molatica excesiva in atitudini, in gesturi etc. [Gen. , var. s.f. / cf. it. , fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*morbidete
Moliciune, incetineala, lipsa de energie; apatie. V. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*lentitudine
Moliciune, lipsa de rezistenta. Mobilitate crescuta a unei articulatii. [Cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*laxitate
Molipsire, contaminare, contagiu. [Cf. fr. , it. , lat. - contact].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*contagiune
Molipsitor; (; si ) Bolnav de o boala molipsitoare. [Pron. / cf. fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*contagios
Molusca asemanatoare cu sepia, cu inotatoarele scurte si triunghiulare, si avand in jurul gurii zece tentacule. [< fr. ].(by 10W10S3e4r4g12i12o)*calmar
Molusca bivalva care traieste pe fundurile pietroase ale apelor. [< fr. , cf. lat. - piatra, - a locui].(by 12W12S5e6r14g14i14o)*petricol
Molusca bivalva cu cochilie alungit-tubulara, care traieste in nisip. [< fr. , cf. gr. - tub].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*solen
molusca bivalva cu cochilie alungit-tubulara, care traieste in nisip. (< fr. )(by 9W3S3e11r11g5i5o)*solen
Molusca cefalopoda fosila, cu cochilia in spirala, impartita in compartimente. /<fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*amonit
molusca cefalopoda marina, cu corpul oval si cu brate tentaculare, care, cand este atacata, emana un lichid negricios ce tulbura apa. (< fr. , lat. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*sepie
Molusca cefalopoda marina, cu corpul oval si cu brate tentaculare, care, cand este in pericol de a fi prinsa, emana un lichid negricios care tulbura apa. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr., lat. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*sepie
Molusca cu corpul moale, vascos, avand pe spinare o cochilie in forma de spirala, iar pe cap patru tentacule sensibile; melc. /Orig. nec.(by 15W8S8e2r2g2i11o)*codobelc
Molusca cu corpul moale, vascos, avand pe spinare o scoica in spirala, iar pe cap patru tentacule sensibile; melc. /Orig. nec.(by 1W1S2e10r10g3i4o)*culbec
Molusca din marile calde, al carei corp este inchis intr-o cochilie spiralata, impartita in mai multe compartimente. [Sil. ] /<fr. lat. (by 9W2S2e3r11g11i4o)*nautil
molusca din marile primare, cu cochilie conica dreapta, compartimentata. (< fr. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*ortoceras
Molusca din marile primare, cu cochilie conica dreapta si impartita in camarute. [Pl. / < fr. , cf. gr. - drept, - corn].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ortoceras
molusca gasteropoda (comestibila), din abundenta pe coastele europene cu maree joasa. (< fr. )(by 5W13S14e14r7g8i1o)*litorina
Molusca gasteropoda cu cochilia alungita, in spirala, cu striatii. [< lat. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*cerithium
molusca gasteropoda cu cochilia rasucita ca a melcului, in Oc. Atlantic si Marea Mediterana. (< lat. )(by 14W14S7e8r1g1i2o)*natica
Molusca gasteropoda cu cochilie spiralata, acoperita de spini si cu o prelungire in forma de tub, din care in antichitate se extragea purpura. [< fr., lat. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*murex
Molusca gasteropoda cu cochilie spiralata intr-un singur plan, care traieste in apele dulci. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*planorbis
molusca gasteropoda de apa dulce, cu cochilia spiralata si ascutita. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*limnee
Molusca gasteropoda de apa dulce, cu cochilia spiralata si ascutita. [Pron. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*limnea
molusca gasteropoda de apa dulce cu cochilie spiralata intr-un singur plan. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*planorbis
molusca gasteropoda din Marea Mediterana, cu cochilie spiralata, acoperita de spini si cu o prelungire in forma de tub. (< fr., lat. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*murex
molusca gasteropoda din marile calde cu cochilia mica, alungita, in spirala, cu striatii. (< lat. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*cerithium
Molusca |gasteropoda|gasteropod| cu cochilia foarte spiralata. [< fr. , lat.t. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*turritella
molusca gasteropoda marina, avand cochilia plata, cu interiorul sidefiu. (< fr. )(by 6W7S15e15r1g9i9o)*haliotis
Molusca gasteropoda vivipara, care traieste in apele curgatoare si in iazuri. [< fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*paludina
molusca gasteropoda vivipara, in apele curgatoare si in iazuri. (< fr. )(by 6W14S14e8r1g2i10o)*paludina
molusca lamelibranhiata uriasa, ale carei valve au deschizaturile ondulate, formand lamele imbricate. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*tridacna
Molusca marina cu capul acoperit de o cochilie deschisa la ambele capete in forma de corn. [Var. s.m. / < fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*dental
Molusca marina rapitoare, comestibila, de talie mare, cu corpul oval, inzestrat cu tentacule si cu o glanda speciala, care, atunci cand este atacata, emana un lichid de culoare inchisa, tulburand apa. [G.-D. Sil. /<fr. lat. it. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*sepie
Moluste cefalopode fosile din era mezozoica. [Sg. / < fr. , cf. gr. - corn].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*ceratiti
moluste marine inferioare, ale caror cochilii sunt acoperite cu placi calcaroase. (< fr. )(by 6W15S8e2r10g10i4o)*placofore
Momeala artificiala folosita la pescuitul in apele repezi. (a umbla) cu smecherii, cu inselaciuni, cu siretlicuri. /cf. sas. (by 12W6S14e14r8g8i1o)*soalda
(momeala, innaditura) s. f., g.-d. art. (momeala) , (innaditura) pl. (momeli) (innadituri) (by 6W15S15e8r9g2i2o)*nada
Momeala pentru a ademeni pestii, in locul unde este aruncata undita. /Orig. nec.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*smead
Moment cand un astru trece deasupra meridianului unui loc. a) punctul cel mai inalt pe care il atinge un astru in miscarea sa pe bolta cereasca; b) moment de maxima incordare a conflictului dintr-o opera literara. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 10W3S4e12r6g6i14o)*culminatie
moment distinct al istoriei literare, marcat de Mihai Eminescu, expresie a geniului poporului roman, spirit enciclopedic, universal, care, prin originalitate, prin simtul absolut al limbii si al muzicalitatii poetice, a dat o maxima stralucire romantismului romanesc. tendinta de a prelua si cultiva teme si motive eminesciene. (< eminescian + -ism)(by 7W7S15e15r9g9i2o)*eminescianism
Moment in care un astru trece deasupra meridianului unui loc. = punctul cel mai inalt atins de un astru. Moment de maxima incordare a relatiilor dintre personajele unei opere literare; punct culminant. [Gen. , var. s.f. / < fr. , it. ]. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*culminatie
Moment in liturghia catolica. Carte de cantece pentru liturghie la catolici. [Pron. / < it. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*gradual
Moment in liturghia crestina in care se face glorificarea lui Cristos. [Gen. / < fr. , cf. gr. - glorie, - vorbire].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*doxologie
Moment in tragedia antica in care se accentueaza punctul culminant inaintea catastrofei. Impostatie. [< fr. , cf. gr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*catastaza
Moment intr-un film sau intr-o opera literara cand actiunea se intrerupe pentru scurt timp, creand o stare de tensiune, de emotie amestecata cu teama, incertitudine si curiozitate, de asteptare incordata. Stil de interpretare marcat prin dese discontinuitati ale liniei melodice, propriu unor saxofonisti. [Scris si / < fr., engl. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*suspans
Momentul in care organele articulatorii parasesc pozitia de articulare, revenind la normal; destindere. [Gen. , var. s.f. / < lat. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*recursie
Monarhie condusa de un imparat. Teritoriu care cuprinde un stat dominant si regiunile controlate de acesta. Conducere, comanda. = sub stapanirea..., sub dominatia... [Pron. / < lat. ].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*imperiu
Monarhie universala (preconizata de antici). [Gen. / < fr. , cf. gr. - univers, - putere].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*cosmocratie
- Monarh. Lat. (sec. XIX). Este dubletul lui s.m. (rege), inv., din mgr. ?????, cf. mr. alb. , v. sb. - Der. adj., din lat. (sec. XIX); s.f. (cana de bere; tigara populara in trecut); s.m. (partizan al regelui), format dupa fr. ; s.f. (monarhie); s.n. (stat guvernat de rege), var. inv. de la ; adj. (din Romania inainte de unirea din 1918); s.m., din fr. ; s.f., din fr. ; adj. (de rege, regal); adv. (ca regii); s.f., din lat. (sec. XIX).(by 2W2S11e11r4g5i13o)*rege
moneda a unei tari din Europa occidentala plasata pe termen lung intr-o alta tara. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*eurodeviz
Moneda austriaca de argint cu circulatie si in tarile romane. om fatarnic; ipocrit; prefacut. /<germ. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*taler
Moneda bastinasilor din America de Nord, alcatuita din scoici legate in forma de matanii. [Pron. / < engl., fr. < cuv. indian].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*wampum
= moneda constituind principala unitate monetara a Angliei si a altor tari din fostul Imperiu britanic. [< engl., fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*sterlina
Moneda de argint de diferite valori, intrebuintata odinioara in unele tari (Turcia, Tarile Romane, Ungaria). Moneda divizionara in diverse tari din Orientul Apropiat (Siria, Sudan etc.), valorand a suta parte dintr-o lira. [Pron. , pl. / < it. , cf. fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*piastru
Moneda de argint in vechiul Imperiu austro-ungar; nume dat diferitelor monede cu circulatie in unele tari; florin. [Pron. / < it. ].(by 4W4S12e13r13g6i7o)*fiorin
Moneda de argint la romani, avand valoarea de aproximativ un sfert de dinar. [Var. s.m. / cf. lat. , fr. ].(by 9W9S9e3r3g11i12o)*sestert
moneda (de argint) la romani, de aproximativ un sfert de dinar. (< lat. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*sestert
Moneda de aur bizantina care a circulat (cu stema proprie) in sec. XIV-XV si in tarile romane. /<ngr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*perper
Moneda de aur cu circulatie in unele tari europene (Spania, Franta, Anglia, Italia etc.). /<fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*pistol
Moneda de aur sau de argint cu circulatie in unele tari vest-europene. /<it. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*ducat
Moneda de aur turceasca cu circulatie si in tarile romanesti. /<turc. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*mahmudea
Moneda de bronz din vechea Roma. Carte de joc pe care este insemnat un singur punct, socotita de obicei ca avand valoarea cea mai mare. Persoana care stapaneste foarte bine cunostintele dintr-un domeniu oarecare sau care se distinge in mod special intr-o meserie. [< fr. , it. , lat. - moneda].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*as
Moneda de diferite valori, care a circulat in Turcia. Unitate a sistemului monetar in India, Nepal, Pakistan si Sri Lanka. Denumire pentru rupiah. [Gen. / < engl. , cf. hind. ].(by 1W9S3e3r11g12i5o)*rupie
moneda de o suta de lei (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 3W3S11e12r5g5i14o)*albet
moneda divizionara a Israelului, a suta parte dintr-un shekel. (< fr. )(by 2W11S11e11r5g5i13o)*agorot
Moneda divizionara, cu valoare intrinseca inferioara valorii sale nominale. Ridicatura de pamant de-a lungul unui rand de plante cultivate. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*bilon
Moneda divizionara din Chile, Panama, Uruguay etc., valorand a suta parte din unitatea monetara respectiva. [Pl. / < sp. = a suta parte].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*centesimo
moneda divizionara din Panama, Uruguay, Italia etc., a suta parte din unitatea monetara. (< sp., it. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*centesimo
Moneda divizionara egala cu a suta parte dintr-un dolar, dintr-un florin, dintr-o coroana etc. /<engl., fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*cent
Moneda divizionara engleza, egala cu a suta parte dintr-o lira sterlina. /<engl. (by 9W9S2e3r11g11i12o)*peni
Moneda divizionara engleza, valorand a 20-a parte dintr-o lira sterlina. Unitate monetara a unor tari africane (Kenya, Uganda, Somalia). [Scris si / < engl. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*siling
Moneda divizionara engleza valorand pana in 1971 a douasprezecea parte dintr-un siling; astazi a suta parte dintr-o lira. [Scris si , pl. / < engl. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*penny
Moneda divizionara finlandeza, valorand a suta parte dintr-o marca. [< germ. < cuv. finlandez].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*pennia
Moneda divizionara germana egala cu a suta parte dintr-o marca. /<germ. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*pfenig
Moneda divizionara germana, valorand a suta parte dintr-o marca. [< germ. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*pfenig
Moneda divizionara in Afganistan, valorand a suta parte dintr-un afgan. [< fr. < cuv. iranian].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*pul
moneda divizionara in Arabia Saudita, a douazecea parte dintr-un riyal. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*quiash
moneda divizionara in Bangladesh, India, Pakistan, Nepal, a suta parte dintr-o rupie. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g9i3o)*paisha
Moneda divizionara in Birmania, valorand a suta parte dintr-un kyat. [Pl. / < fr. < cuv. birman].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*pya
moneda divizionara in Danemarca, Norvegia si Suedia, a suta parte dintr-o coroana. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ore
Moneda divizionara in Danemarca, Norvegia si Suedia, valorand a suta parte dintr-o coroana. [< fr. < cuv. scandinav].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*ore
moneda divizionara in diverse tari (S.U.A., Canada, Australia, Olanda etc.), o sutime din unitatea monetara. (< engl., fr. )(by 9W2S2e11r11g11i4o)*cent
Moneda divizionara in India, Pakistan etc., valorand a suta parte dintr-o rupie. [< fr. < cuv. hindustan].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*paisa
Moneda divizionara in Japonia si Kampuchia, valorand a suta parte dintr-un yen, respectiv dintr-un riel. [< fr. < cuv. japonez].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*sen
moneda divizionara in Mongolia, a suta parte dintr-un tugrik. (< germ. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*mongo
Moneda divizionara in Mongolia, valorand a suta parte dintr-un tugrik. [Pl. / < germ. < cuv. mongol].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*mongo
Moneda divizionara in Republica Populara Chineza, valorand a zecea parte dintr-un yuan. [Cf. germ. < cuv. chinez].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*tsyao
Moneda divizionara in Spania, Costa Rica, Venezuela etc. valorand a suta parte din unitatea monetara. [Pl. / < sp. = a suta parte].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*centimo
Moneda divizionara in Statele Unite si Canada, egala cu o sutime de dolar. Moneda in Tarile de Jos, valorand o sutime de florin. [< engl. ]. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*cent
Moneda divizionara in Tailanda, valorand a suta parte dintr-un baht. [< fr. < cuv. taichinez].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*satang
Moneda divizionara in unele tari din America Latina (Brazilia, Nicaragua, Ecuador, Peru, Guatemala etc.) si Portugalia. [Pl. / < sp. = a suta parte].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*centavo
moneda divizionara in unele tari din America Latina si Portugalia, a suta parte din unitatea monetara. (< sp. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*centavo
Moneda divizionara in Vietnam, valorand a suta parte dintr-un dong. [< fr. < cuv. vietnamez].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*xu
Moneda divizionara reprezentand a suta parte dintr-o lira italiana. [Pl. / < it. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*centesimo
Moneda divizionara valorand a douazecea parte dintr-un rial. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*quruch
Moneda greaca de aur in greutate de circa 9 g, echivaland cu 20 de drahme de argint. [< fr. , cf. lat., gr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*stater
Moneda greceasca de argint. Unitate monetara din Grecia moderna. Veche unitate de masura pentru greutati egala cu 4,38 g. [< gr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*drahma
Moneda greceasca de aur sau de argint in valoare de patru drahme. [< gr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*tetradrahma
) Moneda marunta de arama (avand o valoare egala cu a patra parte dintr-un ban). /cf. pol. (by 1W1S10e10r3g3i4o)*salau
Moneda marunta egala cu un sfert de leu vechi cu circulatie si in Tara Moldovei. taxa speciala stabilita de staroste pentru vanzarea vinului. la fel de neinsemnat. a muri; a deceda. /<pol. germ. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*ort
Moneda romana, de obicei de argint, in greutate de circa 4 g. Unitate monetara in unele tari europene in evul mediu. [Var. s.m. / < lat. , cf. it. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*denar
moneda subdivizionara in Spania si Costa Rica, a suta parte din unitatea monetara. (< sp. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*centimo
Moneda turceasca care a circulat si in tarile romane in sec. XV-XIX. [Sil. ] /<ngr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*aspru
Moneda turceasca de argint cu valoare variabila, care a circulat si in tarile romane. [Sil. ] /<germ. fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*piastru
Moneda veche de argint sau de aur, care avea circulatie in apusul Europei. [Pl. / < it. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*scud
Moneda veche greceasca, egala cu a sasea parte dintr-o drahma, cu circulatie si in Moldova medievala /<fr. , lat. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*obol
mongol (II). o limbi ce = familie de limbi aglutinante vorbite de mongoli, in Asia Centrala si septentrionala. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*mongolic
Monocristal de dimensiuni mici care intra in structura unui corp policristalin. [< germ. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*cristalit
Monofazat. Care prezinta la un moment dat o singura stare de agregare. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g15i9o)*monofazic
monograma pentru determinarea pe cale gafica a viscozitatii unui ulei la o anumita temperatura. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g5i14o)*viscograma
Monolog liric in tragediile antice grecesti. Stil muzical bazat pe simpla succesiune a sunetelor melodiei; cantec executat pe o singura voce. [Gen. / < fr. , cf. gr. < - unic, - cantec].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*monodie
monomanie in care bolnavul se crede transformat in caine. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cinantropie
Monomanie in care bolnavul se crede transformat in cal. [Gen. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*hipantropie
Monomanie religioasa contemplativa; delir teologic. [Gen. / < fr. , cf. gr. - zeu, - nebunie].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*teomanie
Monomer din care se fabrica materiale plastice de tipul perlon sau capron. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*caprolactama
monotonie a vorbirii, in timpul bolii lui Parkinson, in schizofrenie sau epilepsie. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*aprozodie
Monozaharida care se gaseste in molecula acizilor ribonucleici. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*riboza
Monozaharida cu sase atomi de carbon (glucoza, galactoza, fructoza). [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*hexoza
Monozaharida de culoare alba, cristalizata, dulce, care se gaseste in miere, in fructe, in compozitia glucidelor. (< fr. ) (by 13W7S7e15r15g9i9o)*glucoza
monozaharida din molecula acizilor ribonucleici, component esential al celulelor vii. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*riboza
monozaharida dulce, in miere si in fructele dulci, care, impreuna cu glucoza, formeaza zaharoza; levulova. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*fructoza
monstru acefal lipsit de membrele toracice si terminat in regiunea umerilor. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*omacefal
Monstru avand un singur corp, cu doua capete si cu doua gaturi. [< fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*derodim
Monstru biblic distructiv. Capcaun. Organizatie statala si politica absolutista. Masina industriala de spalare a lanii. [Pron. / cf. it. , germ. < ebr. - intortocheat].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*leviatan
monstru caracterizat prin absenta boltii craniene, prin care encefalul, acoperit numai cu meninge, iese in afara. (< fr. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*exencefal
monstru caracterizat prin atrofia regiunii inferioare a craniului, prin fuziunea urechilor si absenta gurii si a nasului. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*opocefal
monstru caracterizat prin unirea urechilor, absenta maxilarului inferior si gura defectuos dezvoltata. (< fr. )(by 9W2S2e3r11g11i5o)*otocefal
monstru care prezinta in loc de creier o tumoare vasculara. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*nosencefal
monstru care prezinta un membru supranumerar atasat de gat sau de maxilar. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*deromel
monstru cu o cutie craniana unica, dar cu doua fete distincte. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*opodidim
monstru cu un cap incomplet atasat de maxilarul superior al capului principal. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*epignat
monstru din doi indivizi reuniti prin extremitatile cefalice. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*cefalopag
monstru dublu, caracterizat printr-un singur cap si trunchi, cu opt membre. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*sinadelf
monstru dublu, constituit prin unirea a doi gemeni egal dezvoltati, cu unul sau mai multe organe vitale. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*diplopag
Monstru fantastic care intruchipeaza raul, imaginat ca un sarpe urias cu mai multe capete. [Sil. ] /Cuv. autoht.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*balaur
Monstru imaginat ca o femeie cu parul din serpi impletiti. Motiv decorativ reprezentand capul unui astfel de monstru. Animal celenterat din marile calde, in colonii arborescente de polipi. (< fr. , lat. ) (by 10W10S3e4r12g12i6o)*gorgona
Monstru imaginat ca o femeie cu parul format din serpi impletiti. Motiv decorativ care reprezinta capul unui astfel de monstru. [Cf. fr., it. , lat. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*gorgona
Monstru inaripat cu chip de femeie si cu corp de pasare de prada. Femeie rea, artagoasa si hrapareata. Specie de vultur din America de Sud. [Gen. / cf. fr. , lat., gr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*harpie
Monstru inchipuit cu cap de leu, trup de capra si coada de balaur. Motiv decorativ reprezentand un asemenea monstru. Forma bizara care apare la plante, intrunind insusirile a doua varietati deosebite, fara sa fie rezultatul unei incrucisari naturale. Inchipuire, fantezie irealizabila; iluzie. [Var. s.f. / cf. it. , fr. , lat. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*himera
Monstru inchipuit cu trup de leu inaripat si cu cap si gheare de vultur. Motiv decorativ care reprezinta un astfel de monstru. Specie de caine de vanatoare cu parul latos. Gura de izvor (de apa minerala). [< fr. , it. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*grifon
monstru la care encefalul este situat in parte in afara cutiei craniene, legat de aceasta printr-un pedicul. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*podencefal
Monstruozitate caracterizata prin dezvoltarea exagerata a picioarelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mare, - picior].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*macropodie
monstruozitate caracterizata prin existenta a doua corpuri complete, alipite in unul sau mai multe puncte. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*disomie
Monstruozitate caracterizata prin lipsa membrelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - extremitate].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*melomelie
monstruozitate caracterizata prin lipsa partiala a maxilarelor. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*atelognatie
monstruozitate caracterizata prin lipsa sau reducerea encefalului. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*anencefalie
monstruozitate caracterizata prin prezenta membrelor atasate de abdomen. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*gastromelie
Monstruozitate caracterizata prin prezenta membrelor atasate de abdomen. [Gen. / < fr. , cf. gr. - stomac, - extremitate].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*gastromelie
Monstruozitate caracterizata prin reunirea a doi fetusi intr-un singur corp. [< fr. , cf. gr. - dublu, - generatie].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*diplogeneza
monstruozitate congenitala caracterizata prin existenta a doua capete implantate pe un acelasi trunchi. (< fr. )(by 11W12S5e5r6g14i14o)*diplocefalie
monstruozitate congenitala constand in absenta nasului si situarea ochilor, uniti, intr-o singura orbita. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*ciclocefalie
monstruozitate congenitala, lipsa capului si a bratelor. (< engl. )(by 11W12S5e5r14g7i7o)*acefalobrahie
Monstruozitate constand din dezvoltarea rudimentara a craniului, portiunea posterioara a occipitalului lipsind complet. [Gen. / < fr. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*derencefalie
monstruozitate constand in dezvoltarea rudimentara a craniului, fara partea posterioara a occipitalului. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*derencefalie
monstruozitate constand in existenta de organe suplimentare. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*polimerism
monstruozitate constand in retroflexia capului, cu fata orientala in sus, iniomul lipsind. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*iniencefalie
monstruozitate in fuziunea sau lipsa emisferelor cerebrale. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*ciclencefalie
Montaj amplificator in care doua elemente cu caracteristici simetrice functioneaza in opozitie. [Pron. / < engl., fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pushpull
Montaj de radioreceptie care foloseste acelasi tub electronic ca detector si oscilator. [Pron. , pl. / fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*autodina
montaj de radioreceptie care foloseste tub electronic ca detector si oscilator. (< fr. )(by 13W6S6e14r15g8i8o)*autodina
Montaj folosit in radiotehnica pentru producerea de batai prin interferenta a doua oscilatii de frecvente foarte apropiate. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - altul, - forta].(by 12W13S6e6r15g15i9o)*heterodina
Montaj fotografic sonorizat, in cadrul caruia sunt proiectate cu acompaniament muzical o suita de diapozitive. [Et. incerta].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*diaporama
Montaj pentru divizarea tensiunii electrice. Reostat care intra in compunerea unui asemenea montaj. Aparat pentru masurarea potentialelor electrice prin compensare. [Pron. / < fr. ].(by 4W13S6e6r15g15i8o)*potentiometru
montant inferior, in arhitectura gotica si a Renasterii, care compartimenteaza o deschidere a unei ferestre. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*menou
Montant interior, folosit mai ales in arhitectura gotica, care imparte o deschidere in mai multe compartimente. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*menou
montarea de bobine in serie intr-un circuit de telecomunicatii pentru imbunatatirea transmisiei. (dupa fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*pupinizare
Montare. Combinare a unor scene de film intr-o succesiune naturala pentru a forma un tot artistic. = combinarea intr-o ordine logica, succesiva a scenelor si a episoadelor caracteristice dintr-o piesa sau dintr-o opera literara etc. in vederea unei transmisiuni radiofonice; = combinare de diverse poezii. Reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compozitie cu scopul de a obtine un nou ansamblu; ansamblu astfel realizat. Sistem, formatie care rezulta din montarea unor piese, a unor mecanisme etc. Sistem de montare. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*montaj
monticul format din blocuri de gheata provenind din spargerea banchizelor. (< engl., fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*hummock
Monument comemorativ, in forma de mica coloana sau pilastru, construit dintr-un bloc monolit de piatra, de obicei cu sculpturi in relief. /<lat. fr. (by 14W7S7e3r3g12i12o)*stela
monument comemorativ in forma de trunchi de piramida cu baza patrata, monolit. (< fr. , lat. , gr. )(by 4W13S13e13r7g7i15o)*obelisc
Monument comemorativ sau decorativ constand dintr-un singur bloc de piatra, lucrat, de regula, in fatete si ascutit la varf. /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*obelisc
Monument comemorativ sau decorativ, in forma de trunchi de piramida cu baza patrata, format in general dintr-un singur bloc de piatra. [< fr. , cf. gr. - frigare].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*obelisc
Monument comemorativ sau decorativ, in forma de trunchi de piramida cu baza patrata, format in general dintr-un singur bloc de piatra. [> fr. , cf. gr. - frigare].(by 5W5S5e14r14g7i8o)*obelisc
monument de forma unei coloane impodobite cu basoreliefuri, in amintirea unui personaj sau eveniment istoric. ((by 4W4S12e6r6g14i15o)*columna
Monument de forma unei coloane impodobite cu basoreliefuri, ridicat de obicei in amintirea unui personaj sau a unui eveniment istoric. [< lat. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*columna
Monument funerar antic construit din blocuri mari de piatra, care avea patru fete triunghiulare si in care erau inmormantati faraonii Egiptului. Poliedru care are ca baza un poligon si fetele laterale in forma de triunghi cu acelasi varf. Figura de gimnastica in care mai multe persoane se asaza in randuri suprapuse in forma unei piramide . Forma de coroana de pom cu ax principal. Sistem de sustinere a vitei de vie portaltoi, alcatuit dintr-un stalp inalt din varful caruia pornesc mai multe sarme legate de butuci. Formatie anatomica asemanatoare unei piramide . Proeminenta osoasa din interiorul cavitatii timpanice. = elemente conice care formeaza substanta medulara a rinichiului. [Pl. / < fr. , it. , cf. lat., gr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*piramida
Monument funerar comemorativ in care sunt depuse osemintele ostasilor cazuti intr-o batalie. [Sil. ] /<fr. lat. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*osuar
Monument funerar construit in memoria unui personaj al carui corp a disparut sau se gaseste in alta parte. [Pl. / < fr. , cf. gr. - gol, - mormant].(by 11W11S5e13r14g7i7o)*cenotaf
monument funerar cu nise in care se pastreaza cenusa mortilor incinerati. (<lat., fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*columbar
Monument funerar cu nise in care se pastreaza cenusa mortilor. [Var. s.n. / < lat., fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*columbar
Monument funerar hindus in care se pastreaza cenusa sau relicvele unei capetenii budiste. [< fr. , sanscr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*stupa
monument funerar hindus in care se pastreaza cenusa sau relicvele unei capetenii budiste. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*stupa
Monument funerar inaltat in memoria unei persoane disparute sau decedate in alta parte; mormant gol. /<fr. , lat. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*cenotaf
monument funerar in memoria unui personaj al carui corp a disparut sau se gaseste in alta parte. (< fr. , lat. , gr. )(by 11W11S11e5r5g13i14o)*cenotaf
Monument funerar megalitic, alcatuit dintr-o piatra plata asezata orizontal pe doua pietre verticale. [< fr. , cf. celt. - masa de piatra].(by 3W4S12e5r6g14i14o)*dolmen
monument (funerar) megalitic, din blocuri de piatra neprelucrata dispuse vertical, in aliniamente, sau izolate. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i10o)*menhir
Monument (funerar) megalitic, format dintr-un bloc de piatra neprelucrata inaltat vertical. [< fr. , cf. celt. - piatra, - lung].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*menhir
Monument funerar ridicat in memoria unei persoane ilustre. [Pron. , pl. / < fr. , cf. lat. , gr. < - rege din Caria].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*mausoleu
monument funerar ridicat in memoria unui om ilustru, a unui erou. (< fr. , lat. , germ. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*mausoleu
Monument funerar somptuos, de proportii foarte mari, ridicat in memoria unei personalitati marcante sau a unor eroi. /<lat. , germ. , fr. (by 15W8S1e10r10g4i4o)*mausoleu
Monument inconjurat de un singur rand de coloane. [< fr. , cf. gr. < - in jur, - aripa].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*peripter
Monument in forma de coloana izolata, ridicata in cinstea unui eveniment istoric important. /<lat. (by 1W9S9e3r3g11i11o)*columna
Monument in forma de coloana sau de obelisc, alcatuit dintr-un singur bloc de piatra, care poarta de obicei o inscriptie. Coloneta avand deasupra un obiect decorativ, o statueta etc. [< fr. , cf. gr. - coloana].(by 9W2S3e11r5g5i13o)*stela
monument megalitic constituit dintr-o piatra plata orizontala sprijinita pe pietre verticale. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*dolmen
Monument megalitic cu caracter sacru din epoca bronzului, constand dintr-un cerc de pietre brute infipte vertical in pamant la intervale regulate. [< fr. , cf. celt. - pietre in cerc].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*cromleh
monument megalitic cu caracter sacru din epoca bronzului, dintr-un cerc de pietre brute infipte, vertical, in pamant la intervale regulate. (< fr. )(by 11W11S11e5r5g13i7o)*cromleh
monument megalitic din trei pietre, dintre care doua verticale si una transversala; triliton. (< engl. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*trilit
Monument megalitic format din trei pietre, dintre care doua verticale si una transversala. [Pl. / < fr. , engl. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*trilit
Monument megalitic funerar sau de cult, construit dintr-un bloc inalt de piatra necioplita. /<fr. (by 3W11S12e5r5g13i14o)*menhir
Monument preistoric funerar sau religios, alcatuit dintr-un bloc de piatra bruta. /<fr. (by 3W4S4e12r13g6i6o)*megalit
monument ridicat in memoria unui personaj venerat, in Africa de Nord. (< fr. )(by 12W12S13e6r6g15i15o)*kuba
Morcov. Varietate de morcovi timpurii, cu radacini scurte, de culoare galbena-rosiatica. Proba cilindrica de material, luata din fundul gaurii unei sonde pentru a determina structura stratului strabatut. Proba cilindrica luata din betonul de fundatie al unei sosele dupa 28 de zile de la turnare. Inselatorie, sarlatanie. Joc rautacios la biliard, potrivit caruia i se lasa adversarului o lovitura grea. [< fr. , cf. lat. - morcov].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*carota
morga^1. incapere unde se pregatesc piesele anatomice pentru disectie. (< germ. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*prosectura
Morisca de lemn folosita pentru a speria pasarile din lanuri si din vii prin zgomotul ritmic, produs la rotire. /suf.$ ...alie$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*tocalie
Mormant constand dintr-o incapere funerara, de obicei facuta sub pamant, in care se depun mortii. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*cavou
Mormant egiptean in forma de trunchi de piramida. [Pl. / < fr. , cf. ar. - banca].(by 7W7S1e12r12g5i5o)*mastaba
Mortar de ipsos amestecat cu praf de marmura, clei si diverse substante colorante, care prin uscare si lustruire devine asemanator marmurii. [Var. s.n. / cf. it. , fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*stuc
mortar de ipsos cu praf de marmura, clei si diverse substante colorante, care prin uscare si lustruire imita marmura. (< it. , germ. , fr. )(by 12W6S14e14r8g8i1o)*stuc
Mort, distrus; cangrenat. Chinuit, torturat; batjocorit, umilit. [< , cf. fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i14o)*mortificat
Mort prin strangulare; gatuit. = hernie cauzata de gatuirea intestinului. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*strangulat
mort prin strangulare; gatuit. o hernie ~a = hernie cauzata de gatuirea intestinului. (< strangula)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*strangulat
Mosor vertical de metal care impiedica lantul ancorei sa se frece de punte. Masa rotativa pe care se asaza, manual sau automat, sticlele spre a fi umplute cu lichide, in industria alimentara. Bare in cruce care se rotesc, permitand trecerea cate unei singure persoane. Lansare. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*turnichet
(Mostenitor) care are dreptul la rezerva succesorala. // Stat care formuleaza o rezerva la incheierea unui tratat. [Cf. fr. ].(by 15W15S1e9r9g3i11o)*rezervatar
Motiv aparent de care se foloseste cineva pentru a ascunde adevaratul motiv al unui plan, al unei actiuni. [Pl. / < fr. , cf. lat. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*pretext
Motivare. Totalitatea motivelor, a consideratiilor sau a mobilurilor (constiente sau nu) care determina pe cineva sa efectueze o anumita actiune sau sa tinda spre anumite scopuri. [Gen. / cf. fr. ].(by 9W2S1e15r15g8i9o)*motivatie
Motiv arhitectonic ornamental care imita o franghie rasucita. [< fr. ].(by 2W11S11e4r4g13i6o)*torsada
Motiv decorativ alcatuit din imbinarea a patru lobi; tetralob. [< fr. ]. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cvadrilob
motiv decorativ alcatuit dintr-o proeminenta in forma de ou, la cornise si capiteluri, la mobilier sculptat si giuvaiere. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*ova
motiv decorativ asemanator trifoiului cu patru foi; tetralob. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*cvadrilob
motiv decorativ cu trei brate egale si extremitatile frante la 9^0s. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*triskelion
motiv decorativ in forma de cruce cu bratele egale si extremitatile frante la 9^0s. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*tetraskelion
motiv decorativ pictat sau sculptat, de forma curbata (ramuri, frunze sau fructe). (< fr. )(by 7W15S8e9r2g2i11o)*rinsou
Motiv decorativ pictat sau sculptat, de forma curbata, reprezentand ramuri, frunze sau fructe. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i2o)*rinsou
Motiv decorativ vegetal constand din prezentarea frunzei de palmier din profil. [< + ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*semipalmeta
Motiv ornamental care consta dintr-o impletitura de linii curbe sau frante. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*entrelacs
motiv ornamental constituit dintr-un cap de bou impodobit cu ghirlande de flori, panglici etc., in arhitectura antichitatii si a Renasterii. (< lat. , fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*bucraniu
Motiv ornamental de la inceputul sau de le sfarsitul unei carti sau al unui capitol. [Sil. ] /<fr. (by 7W1S1e10r10g3i3o)*vinieta
motiv ornamental din suprafete patrate, alternate fie cromatic, fie ca aranjament. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*damier
motiv ornamental inspirat de la grecii antici, ca bordura in tesuturi de mobila, la fete de masa etc. (< fr. , it. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*greco
motiv ornamental la marginea inferioara a acoperisului de olane al unui edificiu. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*antefix
Motiv ornamental stilizat, sculptat sau pictat, in forma de frunze de palmier. Forma artistica data unor pomi fructiferi, indreptandu-le ramurile cu ajutorul spalierelor pentru ca sa creasca intr-o anumita directie. [< fr. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*palmeta
Motiv, tema muzicala care caracterizeaza un personaj, o situatie si care se reia ori de cate ori apar in scena sau este vorba de persoanele sau situatiile respective; fragment, motiv muzical care se repeta. Idee de baza a unei opere literare etc., care se repeta de mai multe ori. [Pron. , pl. , var. s.n. / < germ. , fr. ].(by 1W9S9e9r3g3i11o)*laitmotiv
motocicleta usoara, cu roti mici, pe care conducatorul sta ca pe un scaun. (< engl., fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*scuter
Motocicleta usoara, de mic litraj, prevazuta cu pedale, care nu poate dezvolta o viteza mare. /<fr. (by 12W12S6e14r14g8i8o)*motoreta
Motor auxiliar al unei instalatii cu ajutorul caruia se realizeaza o comanda sau o anumita reglare. [Cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*servomotor
motor auxiliar al unui sistem de comanda sau reglare automata care actioneaza un element de executie al sistemului. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*servomotor
= motor care poate functiona cu intreaga gama de combustibili. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*policarburant
Motor cu abur auxiliar care antreneaza rotile libere purtatoare ale unor locomotive cu abur pentru marirea fortei de tractiune. Generator auxiliar pentru sporirea tensiunii; survoltor. [Pron. / < engl. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*booster
= motor cu ardere interna la care combustibilul, injectat in cilindru, se aprinde din cauza temperaturii realizate prin comprimare; = locomotiva electrica a carei sursa de energie este furnizata de un generator de curent pus in functiune de un motor diesel. [Pron. , pl. / < - inventator german].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*diesel
motor cu ardere interna la care combustibilul se aprinde datorita temperaturii inalte a aerului comprimat de piston. /<fr. germ. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*diesel
Motor cu reactie, format dintr-un motor cu ardere interna si dintr-un compresor, folosit la propulsarea aparatelor de zbor. [Sil. ] /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*motoreactor
Motor cu rotor care transforma energia potentiala a unui flux de apa sau a aburilor in energie mecanica. [G.-D. ] /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*turbina
Motor cu rotor pus in miscare de un lichid sau de un gaz, utilizat ca forta motoare. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*turbina
motor de avion asemanator cu turboreactorul, la care propulsia se realizeaza prin elice. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*turbopropulsor
motor ~ = motor care poate functiona cu intreaga gama de combustibil. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*policarburant
Motor pus in miscare de vant. [< fr. , cf. gr. - vant, - invartire].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*anemotrop
motor-racheta a carui forta de propulsie este dirijata in sens invers fata de directia de plasare, in scopul franarii. (< engl. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*retroracheta
motor-racheta al unui vehicul spatial destinat franarii miscarii acestuia. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*retrofuzee
Motor-racheta al unui vehicul spatial destinat franarii miscarii acestuia; fuzee de franare. [Pl. invar. / < fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*retrofuzee
Movila conica sau piramidala, facuta din pamant sau din piatra, inaltata de unele popoare din vechime deasupra unui mormant. [Var. s.n. / < fr., lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*tumul
movila de pamant inaltata de unele popoare, incepand din neolitic, in scop funerar, ca observator astronomic sau semn geodezic. (< fr., lat. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*tumul
Movila mare de pamant care se crede ca este un mormant stravechi. /<rus. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*gorgan
Movila (mica) de nisip formata de vant in regiunile nisipoase. [< fr. , it. , cf. ol. - colina].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*duna
movilite emisferice de pe suprafetele orizontale superioare din regiunile muntoase. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*marghila
-mozoluri, s.n. 1. Tip de sarut, in care se foloseste de obicei limba (element de argou). 2.Bataie cu zapada, in care se freaca cu zapada fata; sapuneala(by 4W5S5e13r14g7i7o)*mozoluri
m s. n. (din) ansamblul de formatii calcaroase cu pante abrupte, din cretaciul inferior. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*urgonian
mSubstanta folosita la prepararea unor medicamente sau ca stupefiant. /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*drog
2 muabil, instabil, labil, schimbator, neconstant, nestabil, nestatornic, variabil(by 1W10S3e3r12g12i5o)*imuabil
muc de tigara, chistoc (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 6W6S14e15r8g8i2o)*aboneu
Mucozitate expectorata, scuipat vascos. Nepasare, indiferenta totala fata de emotii; caracter rece, impasibil. [< fr. , cf. gr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*flegma
[MUGHE] boala a mucoaselor datorita unei ciuperci, care apare in gura la sugari; margaritarel. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*muguet
muguras al embrionului vegetal din care se dezvolta tulpinita. (< lat. , fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*plumula
Mugure din care se va regenera un organ oarecare. Talul unui lichen. [< fr. , cf. gr. - mugure].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*blastema
Mugure metamorfozat si caduc, care constituie organul de rezistenta (de iernare) al unor plante acvatice. [< germ. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*hibernacul
Muguri aromatici ai unui arbore exotic, pastrati prin uscare si folositi drept condiment. [Sil. ] /+ suf. $...isor$(by 6W7S15e15r8g9i2o)*cuisor
Muie, a da sloboz, a da muie a merge la tarfe si a a muie, a umple gura cu muie muie, i-a dat sloboz, ma doare-n pula(by 14W8S8e1r1g10i10o)*muie
muie = fata, figura, mutra. Din fr. muie = mutra Nu spun nimic nou in legatura cu semnificatia cuvantului, dar am ceva de spus in legatura cu originea, etimologia acestui cuvant. Prin anul 1976 am citit un roman politist in limba franceza intitulat "Le muie et les morts". Nu stiam si nici acum nu stiu bine franceza dar din context rezuta clar ca "muie" avea exact aceeasi semnificatie in franceza ca si cea care i se da in limba romana. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*muie
Muie la toti muncitorii de la dexonline.ro si sa va trag la muie si sa va fut in gura cu saitu vostru de cacat :)))(by 10W10S3e3r12g12i5o)*muie
MUIE s.f. (Arg.; folosit adesea art. si mai ales in expresii) Gura, fleanca. (din ig. mui),este folosit in limba romana cu sensul de felatie.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*muie
Mulaj al palatului folosit pentru a se obtine palatograma; palat artificial. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*palatograf
MUL//T1 ~ta (~ti, ~te) 1) Care este in cantitate mare. 2) Care este de lunga durata. ~ timp. /<lat. multus(by 2W3S11e11r5g5i13o)*mul
: multime de stele, avand forma unui brau luminos, care se vede pe bolta cereasca in timpul noptilor senine; Calea Laptelui; Calea (sau Drumul) Robilor. [Sil. ] /<fr. , lat. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*lactee
Multime in care fiecarei perechi de elemente i se asociaza un element din aceeasi multime, numit produsul lor. [ < + , dupa fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*semigrup
Multime mare, compacta de fiinte sau lucruri. in numar mare; cu gramada. [Sil. ] /<turc. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*duium
Multime mare si compacta de oameni.pentru toata lumea; care cuprinde pe toti. totalitate a claselor si categoriilor sociale. [G.-D. ] /<fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*masa
Multime ordonata care are proprietatea ca orice parte finita a sa are un majorant si un minorant. [< engl. - retea, structura].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*latice
Mult; indelungat; indelung. a privi insistent la cineva (ceva); a privi nedumerit. /<lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*lung
Multiplet alcatuit din trei linii spectrale. Obiectiv fotografic compus din trei lentile. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*triplet
multiplicare a numarului de baza al cromozomilor, fara cresterea corespunzatoare a materialelor genetice. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*pseudopoliploidie
Mult ramificat, cu multe trunchiuri. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*multicaul
Multumesc.a) care este cerut de pomana; b) care este capatat pe degeaba. se spune despre cineva care are o infatisare nenorocita. [Sil. ] /<bulg. (by 5W13S13e14r7g7i1o)*bogdaproste
multumesc pt. ca ati introdus in ghidul de exprimare corecta si exprimarile corecte pt. "doua" dar pe mine tot nu m-ati multumit pt. ca tot nu stiu cum se spune corect doua august douasprezece sau douazecisidoua august de ex. astazi este doua septembrie sau doi septembrie? daca se poate adaugati si aceste corecturi. cu respect teodor-mihai din aiud jud alba(by 9W9S2e3r11g11i4o)*multumesc
Multumire de sine insusi in urma unor succese, care duce la suficienta, la stagnare, la regres si la lipsa de vigilenta; autoincantare. [< + ].(by 6W7S15e15r9g9i9o)*automultumire
multumire de sine, in urma unor succese, care duce la suficienta, stagnare; autoincantare. (< auto^1 multumire)(by 2W2S11e11r4g4i13o)*automultumire
Mulura care incadreaza o alta mulura (mai mare). Suprafata plana care separa canelurile unei coloane. Cercul proeminent de la circumferinta monedelor. [< fr., engl. , cf. it. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*listel
Mulura concava avand ca profil un sfert de cerc. [Var. s.n. / < fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*caveta
mulura concava cu profil in sfert de cerc, folosita ca legatura intre doua listele. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*cavet
Mulura concava situata intre doua toruri sau intre doua muluri proeminente. [< fr. , cf. lat. ].(by 13W13S6e15r15g9i9o)*scotie
Mulura cu dubla curbura, concava la partea de sus si convexa la baza. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*dusina
mulura cu dubla curbura, concava la partea de sus si convexa la baza, la cornise si socluri. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*dusina
Mulura la partea de sus a unei cornise. Panou intr-o galerie de tablouri. [< fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*simeza
Mumificare. Proces de uscare a fructelor datorita unor ciuperci. V. [Pron. / < ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*mumifiere
Munca grea si istovitoare; corvoada. care nu prezinta valoare si poate fi folosit pentru orice. a face pe cineva de doua parale; a batjocori. /Orig. nec.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*darvala
Munca la distanta bazata, in esenta, pe utilizarea TIC (tehnologii ale informatiei si comunicarii).(by 1W1S10e10r3g4i12o)*munca
Munca manuala necesara pentru efectuarea unei lucrari, pentru producerea unui lucru. Uneltire, intriga, manevra. [Dupa fr. , it. , cf. lat. med. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*manopera
Munca neplatita, pe care taranii erau obligati s-o presteze pe mosiile boierilor in folosul acestora; claca. [Sil. ] / + suf. $...esc$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*boieresc
... Munca pe care taranii erau obligati sa o presteze in folosul domniei sau al mosierilor. /<turc. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*havalea
munca prestata de lucratori pentru munca necesara, prin care se creeaza plusprodusul. (dupa fr. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*supramunca
Munca suplimentara care creeaza plusvaloarea insusita de capitalist si pe care muncitorul o efectueaza peste ceea ce este necesar pentru intretinerea lui si a familiei lui. [< + , dupa fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*supramunca
Muncele de nisip alungite si inguste, formate de morene in campiile glaciare. [Pron. , var. s.n. / < fr. < cuv. finlandez].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*oesar
muncele de nisip alungite si inguste, formate din morene, in campiile glaciare. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*oesar
Muncitoare care calca hainele intr-un atelier de confectii, intr-o spalatorie etc. /+ suf. ...(by 12W12S6e6r14g14i8o)*calcatoreasa
Muncitoare specializata in operatii de spalare (mai ales a rufelor). /+ suf. $...easa$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*spalatoreasa
muncitoare textilista specializata la infasurarea firelor pe caneta. (dupa fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*canetatoare
Muncitor agricol care, fara sa fie sclav, era legat de pamantul pe care il lucra, fiind obligat sa plateasca dijma proprietarului si sa presteze corvezi. [< lat. ].(by 4W4S12e13r6g6i7o)*colon
Muncitor agricol din unele tari arabe din nordul Africii si Orientul Apropiat. [Cf. fr. , ar. - lucrator].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*felah
Muncitor agricol sarac, cazut in semirobie din cauza datoriilor; clacas; semiiobag. [Pron. / < fr. , sp. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*peon
Muncitor asiatic care lucreaza cu ziua sau care trage ricsa. [< fr., engl. , cf. hind. ]. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*culi
Muncitor calificat care, dupa o perioada de ucenicie, era obligat sa mai lucreze un timp in atelierul patronului. /<turc. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*calfa
Muncitor calificat care lucreaza la instalatii frigorifere. [< + ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*frigoriferist
Muncitor calificat care lucreaza la un ferastrau mecanic. [Et. incerta].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*pendularist
muncitor calificat in operatii de laminare; laminorist. (< lamina + -tor)(by 10W4S4e12r13g6i6o)*laminator
Muncitor calificat pentru a executa coborari si lucrari sub apa cu ajutorul scafandrului; scafandrier. [< it. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*scafandru
Muncitor care confectioneaza forme de turnatorie. // Aparat de laborator folosit pentru formarea foilor de pasta de hartie sau de semifabricate fibroase pe baza cercetarii carora se determina caracteristicile fizico-chimice. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*formator
muncitor care deserveste elevatorul (II, 1) intr-o intreprindere de vinificatie. (< elevator + -ist)(by 13W7S7e15r1g9i9o)*elevatorist
Muncitor care efectueaza lucrari de incarcare (a unui vehicul, cuptor, agregat etc.). /suf.$ ...ator$(by 7W15S1e9r9g10i3o)*incarcator
muncitor care executa lucrari de tansare. lucrator din echipa de preparare a pestelui de pe un vas de pescuit cu atributia de a despica pestele. (dupa fr. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*transator
Muncitor care executa lucrari de transare. Lucrator din echipa de preparare a pestelui de pe un vas de pescuit care are atributia de a despica pestele vanat. [Dupa fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*transator
Muncitor care lucreaza intr-o fabrica de ciocolata. [Pron. / cf. fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ciocolatier
Muncitor care lucreaza la o pompa sau la o statie de pompare. /+ suf. $...giu$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*pompagiu
Muncitor care lucreaza la sortarea materialelor, a produselor etc. // Masina pentru sortat diferite materiale si produse. [< + ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*sortator
Muncitor care lucreaza la transportul materialelor cu vagonete in minele de carbuni, de sare etc. [< + , dupa fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*vagonetar
muncitor care monteaza,ancoreaza,repara si intretine antene de radiorelee si televiziune implicit fidere, sisteme de balizaj si impamantari.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*muncitor
Muncitor care se ocupa cu arderea caramizilor refractare si cu captusirea cuptoarelor cu samota; samotar, samotor. [Pron. / < + ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*samotier
muncitor care se ocupa cu prepararea samotei si cu captusirea cuptoarelor cu samota; samotar, samotor. (< samota + -ier)(by 13W13S7e7r15g1i9o)*samotier
muncitor de abator specializat in pregatirea pentru valorificare a tuturor deseurilor animale. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*tripier
muncitor indian sau chinez care lucreaza cu ziua sau trage ricsa. (< fr., engl. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*culi
muncitor, inginer specializat in lucrari de beton; betonier. (< beton + -ist)(by 4W4S5e13r13g6i7o)*betonist
muncitor insarcinat cu pontajul lucratorilor pe santier sau cu inregistrarea cantitatii produselor realizate intr-un anumit timp. (dupa fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*pontator
Muncitor insarcinat cu supravegherea si intretinerea unui sector rutier. / + suf. $...ar $(by 13W13S7e7r15g1i9o)*drumar
Muncitor intr-o fabrica textila specializat in rasucirea firelor. /+ suf. ...(by 2W2S11e11r4g5i13o)*rasucitor
Muncitor la calea ferata, care cupleaza vagoanele. / + suf. $...ator$(by 7W7S15e1r1g9i10o)*cuplator
Muncitor la calea ferata care manipuleaza acele de macaz; acar. /+ suf.$ ...giu$(by 8W1S1e9r10g3i3o)*macagiu
Muncitor la calea ferata care manipuleaza acele; macagiu. /+ suf. $...ar$(by 6W6S14e15r8g8i9o)*acar
(Muncitor, lucrator, functionar etc.) care primeste un salariu. // Recompensata, platita cu un salariu. [Pron. / cf. fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i6o)*salariat
Muncitor manual sau intelectual care in conditiile economiei capitaliste nu are de lucru, care nu se poate angaja nicaieri, care someaza. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*somer
Muncitor necalificat asiatic sau african care lucreaza cu ziua. /<fr., engl. (by 5W6S14e14r8g8i8o)*culi
muncitor (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 4W12S13e6r6g15i15o)*albinar
muncitor petrolist specializat in primirea si distribuirea de materiale la rampa de scule. (< engl. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*tulmen
Muncitor portuar sau marinar specializat in manuirea vinciului. [< + , dupa engl. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*vincier
Muncitor sau marinar specializat in confectionarea si repararea velelor si a |tenzilor|tenda| navei. Marinar care executa manevra navelor sau a ambarcatiilor cu vele. [Cf. it. , fr. ].(by 7W7S7e1r1g9i10o)*velar
muncitor specialist care construieste caroserii. (< auto^2 + carosier)(by 9W2S3e3r11g12i5o)*autocarosier
muncitor specialist in legarea cablurilor electrice. (< jonct/iune + -tor)(by 3W11S12e5r5g14i14o)*jonctor
muncitor specializat in ancorarea si repararea antenelor de televiziune. (< antena + -ist)(by 9W9S2e3r11g11i5o)*antenist
Muncitor specializat in aranjarea colilor de hartie la presa de imprimat. nava militara amenajata pentru transportul si punerea minelor marine. [Sil. ] /+ suf. $...tor$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*puitor
Muncitor specializat in conducerea buldozerului; conducator de buldozer. / + suf. $...ist$(by 9W3S3e11r12g5i14o)*buldozerist
Muncitor specializat in conducerea unui excavator; conducator de excavator. /+ suf. $...ist$(by 4W4S13e13r6g6i15o)*excavatorist
Muncitor specializat in confectionarea formelor de turnatorie. / + suf. ...(by 8W1S2e10r10g4i4o)*formator
Muncitor specializat in confectionarea, montarea sau curatarea parchetului. /suf. $...ar$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*parchetar
Muncitor specializat in confectionarea obiectelor din lemn; dulgher; tamplar. /+ suf. $...ar$(by 9W2S3e11r11g4i5o)*lemnar
Muncitor specializat in confectionarea obiectelor din lemn; lemnar; dulgher. [Sil. ] /suf.$ ...ar$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*tamplar
Muncitor specializat in confectionarea obiectelor din lemn; lemnar; tamplar. /<turc. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*dulgher
Muncitor specializat in culegerea caracterelor tipografice dupa manuscris; culegator. /<germ. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*zetar
muncitor specializat in defibrarea lemnului pentru confectionarea placilor fibrolemnoase. (< defibrator + -ist)(by 6W15S15e8r8g2i2o)*defibratorist
Muncitor specializat in executarea lucrarilor la cheson. [Sil] /+ suf. ...(by 8W8S1e2r10g10i4o)*chesonier
Muncitor specializat in instalarea si ingrijirea sistemului de canalizatie. /suf...(by 13W7S7e15r15g9i9o)*canalagiu
muncitor specializat in izolarea tevilor cu vata de sticla sau in turnarea smoalei pe acoperisurile blocurilor si acoperirea ei cu carton panzat. (< izola + -tor)(by 15W15S8e9r2g2i11o)*izolator
Muncitor specializat in legarea cablurilor electrice. /[iune] suf. $...tor$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*jonctor
Muncitor specializat in lucrari de cioplire (in piatra, in lemn etc.). /suf. ...(by 15W15S9e9r2g2i11o)*cioplitor
muncitor specializat in lucrari de intarsie; intarsiator. (< intarsie + -ier)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*intarsier
Muncitor specializat in lucrarile de descarcare a vehiculelor. / suf. $...tor $(by 10W3S3e12r12g5i6o)*descarcator
Muncitor specializat in operatii de dubire; tabacar; argasitor. / suf. $...ar$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*dubalar
Muncitor specializat in operatii de fierbere (in procesele industriale). / + suf. ...(by 12W12S5e6r14g14i8o)*fierbator
Muncitor specializat in operatii de manevrare a bustenilor (cu tapina). /+ suf. $...ar$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*tapinar
Muncitor specializat in operatii de poleire. [Sil. ] /+ suf. $...tor$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*poleitor
Muncitor specializat in operatii de prelucrare a otelului. /+ suf. $...ar$(by 15W8S8e1r2g10i10o)*otelar
Muncitor specializat in operatii de rihtuire. [Sil. ] / + suf. $...tor$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*rihtuitor
Muncitor specializat in operatii de spalare a unor materiale. /+ suf. $...tor$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*spalator
Muncitor specializat in operatii de strujire (cu ajutorul strungului). / + suf. $...tor$(by 3W3S12e12r5g5i14o)*strujitor
Muncitor specializat in operatii de talpuire a incaltamintei. /suf.$ ...tor$(by 12W12S5e6r14g14i7o)*talpuitor
Muncitor specializat in operatii de trasare pe piese brute. /+ suf. $...tor$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*trasator
Muncitor specializat in operatii de trefilare a metalelor. /suf.$ ...tor$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*trefilator
Muncitor specializat in operatiile de gresare a pieselor unui sistem tehnic; ungator. /<fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*gresor
Muncitor specializat in operatiile de presare a obiectelor (cu ajutorul unei prese). /<fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*presor
Muncitor specializat in operatiile de ungere a pieselor unui mecanism; gresor. / + suf. ...(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ungator
Muncitor specializat in prajirea minereurilor in cuptoare speciale. /+ suf. $...tor$(by 4W4S12e12r6g6i14o)*prajitor
Muncitor specializat in reglarea arderii combustibilului (intr-un cuptor, la un cazan cu abur sau la o instalatie de incalzit). /<it. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*fochist
Muncitor specializat in repararea tehnicii aflate in pana. / suf. $...tor$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*depanator
Muncitor specializat in tabacirea pieilor; argasitor; dubalar; tabacar. /<turc. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*tabac
Muncitor specializat in topirea metalelor sau a altor materiale. /suf. $...tor$(by 7W7S8e1r1g10i10o)*topitor
Munte de inaltime mica, care face parte din treapta cea mai de jos a unui lant muntos. /<lat. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*muncel
Munte din regiunile tropicale sau de desert, ramas izolat dintr-un masiv muntos care a fost demolat. [< germ. , cf. fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*inselberg
munte din regiunile tropicale sau de desert, ramas izolat dintr-un masiv muntos demolat. (< germ. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*inselberg
Munte izolat in cadrul unui relief coborat, alcatuit din roci dure. [< fr. , cf. - munte din sudul S.U.A. < cuv. indian].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*monadnock
Muntenesc. // Membru al partidului cu vederi radicale, care ocupa partea cea mai inalta a salii in care se tineau sedintele Conventiunii in timpul revolutiei burgheze din Franta de la 1789. Muntean. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*montaniard
musca a carei larva este un parazit al pielii rumegatoarelor. (< fr. )(by 5W5S13e14r14g7i8o)*hipoderma
Musca a carei larva este un parazit al pielii rumegatoarelor. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*hipoderma
= musca africana care provoaca boala somnului. [Scris si / < fr. < cuv. bantu].(by 4W5S5e13r14g7i7o)*tete
: musca diptera a carei intepatura veninoasa este mortala pentru vite. /<sb. n. pr.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*columbaca
Muschi al obrajilor, cu rol in masticatie si in expulzarea fortata a aerului din plamani. Nerv din regiunea obrajilor. [< fr. ].(by 8W2S2e10r11g11i4o)*buccinator
(muschi) al regiunii superioare si laterale a gatului, o parte carnoasa la fiecare terminatie si o portiune tendinoasa intermediara. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*digastric
= muschi care ajuta la intinderea unor parti sau organe ale corpului. // Aparat pentru gimnastica muschilor, constand dintr-un arc de otel sau din doua resorturi care trebuie intinse cu mainile. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*extensor
Muschi care are doua ligamente la extremitatea superioara; muschiul bratului care face sa se indoaie antebratul. [Pl. , (s.n.) / < fr. , cf. lat. - cu doua capete].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*biceps
(muschi) care are la extremitatea superioara patru ligamente. (< fr., lat. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*cvadriceps
Muschi care are la extremitatea superioara patru ligamente. [Var. - cu patru capete]. (by 8W8S9e2r2g13i13o)*cvadriceps
Muschi care are la extremitatea superioara trei ligamente. [Pl. / < fr. , cf. lat. - cu trei, - cap].(by 14W8S1e2r10g10i4o)*triceps
(Muschi) care are o parte carnoasa la fiecare terminatie si o portiune tendinoasa intermediara. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*digastric
(muschi) care are rolul de a intinde un membru sau o parte a corpului spre inainte. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*protractor
(muschi) care are rolul de a trage un membru sau o parte a corpului spre inapoi. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*retractor
Muschi care desparte toracele de abdomen. Membrana care reproduce sunetele prin vibratiile sale. Placa opaca cu un orificiu reglabil, care lasa sa treaca numai o anumita cantitate de lumina in camera obscura a unui aparat fotografic; blenda. Dispozitiv de inchidere a unui recipient. [Var. s.n. / < fr. - inchidere].(by 13W7S7e15r15g1i9o)*diafragma
= muschi care face posibila macinarea alimentelor. // Masina servind la masticarea cauciucului. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*masticator
(muschi) care leaga apofiza stiloida cu cartilajul tiroidian si peretii faringelui si ale carui contractii ridica faringele in timpul deglutitiei. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*stilofaringian
(Muschi) care permite efectuarea supinatiei. // Sustinator plantar. [< fr. , cf. lat. - culcat pe spate]. (by 14W15S8e8r8g2i2o)*supinator
(Muschi) care produce o intindere. // Entitate geometrica generalizand notiunea de vector. [< fr. , germ. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*tensor
(muschi) care se intinde intre stern si cartilajul tiroid. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*sternotiroidian
Muschi care se prinde prin trei ligamente de una dintre extremitati. /<fr., lat. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*triceps
Muschici,muschiciuri sf.n. Sanie mica facuta din doi talpeti,peste care s-au prins transversalcateva scanduri fiind foarte joasa.(by 3W4S12e12r12g6i6o)*muschici
Muschi circular care inchide sau strange un orificiu. [< fr., lat. , cf. gr. - a strange].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*sfincter
(muschi digastric) care se intinde oblic pe gat, omoplat si osul hioid. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*omohioidian
= muschi elevator al maxilarului inferior. [> fr. , cf. gr. - mestecator].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*maseter
Muschi inelar care regleaza deschiderea sau inchiderea unui orificiu. [Sil.] /<fr., lat. (by 3W11S11e5r5g13i13o)*sfincter
(muschi) in forma de triunghi, in partea laterala a regiunii scapulare. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*deltoid
(muschi) intins de hipofiza coracoida pe fata interna a humerusului. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*coracobrahial
muschi la partea posterioara a gatului si superioara a spatelui. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*splenius
(Muschi motor al ochiului) care controleaza irisul. [< fr. , cf. lat. - ochi, - care misca].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*oculomotor
(muschi, nerv) care pune in actiune unele organe anexe ale globului ocular. (< fr. )(by 6W6S6e15r15g8i9o)*oculomotor
= muschi pereche care se fixeaza de stern, de clavicula si de apofiza mastoida. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*sternocleidomastoidian
(Muschi) situat in partea posterioara a gambei. [Pron. / < fr. , cf. lat. - talpa].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*solear
(muschi subtire) care se intinde intre apofiza stiloida a osului temporal si osul hioid. (< fr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*stilohioidian
Muschi triunghiular din regiunea umarului, care asigura rotirea bratului. [Sil. ] /<fr.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*deltoid
Muschiul striat al inimii. [Pron. / < fr. , cf. gr. - muschi, - inima].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*miocard
(mus.) efect sonor prin suprapunerea mai multor tonuri si semitonuri sau numai semitonuri. (< engl. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*cluster
music-hall in care publicul asculta muzica, priveste spectacolul de revista etc., stand la mese. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*cafeconcert
Mustrare umilitoare; dojana jignitoare; batjocura. a se face de ras. Din (by 13W6S6e15r15g8i9o)*ocara
musulman care foloseste dansul, muzica si cantul pentru a ajunge la Allah.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*musulman
Mutarea dintr-un loc intr-altul a unei plante; |aclimatizarea|aclimatiza|, intr-o regiune, a unor plante sau a unor animale: transplantare. Aducerea dinafara si impamantenirea unor institutii sau obiceiuri. Inlocuirea pe cale chirurgicala a unui tesut sau a unui organ bolnav. [Gen. / < fr. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*transplantatie
mutare dintr-o localitate in alta , dintr-un loc in altul, a se stabili in alt loc (parte)(by 9W9S2e3r11g11i5o)*mutare
Mutate cateva elemente ale discursului sau ale realitatii, esenta, substanta ramane neschimbata. [< lat. - fiind schimbate cele care trebuie schimbate].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*mutatismutandis
mutator care transforma curentul electric continuu in curent alternativ. (< engl. , rus. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*invertor
Mutator care transforma curentul electric continuu in curent electric alternativ. [< engl. ](by 15W8S8e2r2g10i11o)*invertor
(muz.) 1. a doua treapta a gamei diatonice; sunetul si nota corespunzatoare. 2. a treia coarda a unei viori. (< it. )(by 10W3S12e12r12g6i6o)*re
(muz.) 1. care admite existenta simultana a doua tonuri. 2. (despre o voce alterata) care rezulta prin formarea simultana a doua sunete in laringe. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*bitonal
(muz.) 1. cel mai mic instrument dintr-o familie. 2. registru de orga. (< it. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*piccolo
(muz.) 1. coda^1 de mici dimensiuni. 2. intermezzo la o singura voce care leaga uneori in fuga prima si a doua expozitie a subiectului. (< it. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*codetta
(muz.) 1. (despre sunete) deschis. 2. (despre instrumente de suflat) fara surdina. (< it. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*aperto
(muz.) 1. interval care cuprinde 1^1 trepte (o cvarta peste octava); treapta a 1^1-a de la o treapta data. 2. acord realizat pe aceasta treapta. (< lat. )(by 10W10S4e4r12g13i13o)*undecima
(muz.) 1. interval greu perceptibil, intre doua note enarmonice. 2. semn care indica (in muzica instrumentala) frazele si (in muzica vocala) locurile unde se respira. ((by 8W2S2e10r10g4i4o)*coma
(muz.) 1. mica piesa vocala fara cuvinte, creata pentru exercitii. 2. exercitiu in intonarea notelor cu pronuntarea denumirilor lor silabice, sa dezvolte auzul, simtul melodic si ritmic. (< it. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*solfegiu
(muz.) 1. prima treapta a gamei diatonice; sunetul si nota corespunzatoare. 2. denumire a uneia dintre gamele muzicale. 3. coarda a unui instrument muzical, care emite sunetul do. (< it. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*do
(muz.) 1. sistem medieval de intonare silabica a sunetelor. 2. (astazi) citire ritmica a notelor fara intonarea lor. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*solmizatie
(muz.) 1. treapta a cincea a gamei diatonice; sunetul si nota corespunzatoare. 2. coarda, clapa unui instrument care da acest sunet. 3. denumirea uneia dintre chei. (< it., fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*sol
(muz.) 1. treapta a patra a gamei diatonice; sunetul si nota corespunzatoare. 2. denumire a uneia dintre cheile muzicale. (< it. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*fa
(muz.) 1. treapta a sasea a gamei diatonice; sunetul si nota corespunzatoare. 2. coarda sau clapa unui instrument care reda acest sunet. (< it. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*la
(muz.) 1. treapta a treia a gamei diatonice; sunetul si nota corespunzatoare. 2. coarda, clapa unui instrument care da sunetul acestei note. (< it. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*mi
(muz.) abatere, revenire la o succesiune metrica ori de tempo riguroasa; masura, tact. (< it. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*battuta
(muz.) acordaj neobisnuit al unui instrument cu coarde, pentru a obtine unele efecte de culoare. (< it. )(by 12W13S6e6r14g15i15o)*scordatura
(muz.) a doua voce (si urmatoarele) dintr-un canon, care raspunde preluand tema propusa de prima voce (proposta). (< it. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*risposta
(muz.) a folosi degetele pentru a canta la un instrument. a bajbai cu degetele. (< it., lat. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*digita
(muz.) a indica diversi timpi ai masurii prin gesturi ale mainii, conform unei scheme speciale. (dupa germ. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*tacta
(muz.) alunecare lina de la un sunet la altul, abia atingand sunetele intermediare. (< it. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*portament
(muz.) aproape vorbind, expresiv din punct de vedere ritmic. (< it. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*parlando
(muz.) combinatie moderna intre vechile sonoritati cubaneze si portoricane, cu o insistenta tenta ritmica. (< it., sp. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*salsa
(muz.) compozitie instrumentala polifonica cu forma libera in stil de contrapunct, care se canta fara intrerupere; capriciu, fantezie. (< it. )(by 12W5S5e14r14g14i8o)*ricercar
(muz.) cu ton scazut, incet. o ~ pianissimo = cat se poate de incet, extrem de slab; pian-~ = mai incet. (< it. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*piano
(muz.) de la inceput; (p. ext.) din nou, inca o data. ~ al fine = de la inceput pana la sfarsit. (< it. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*dacapo
(muz.) denumire data de sistemul de notatie muzicala germana modului minor. (< germ. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*moll
(muz.; despre intervale, acorduri) format din consonante; armonios. (despre cuvinte) care au o terminatie asemanatoare. (< fr. , lat. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*consonant
(muz.; despre o parte dintr-o compozitie, un instrument, o voce dintr-un ansamblu) indispensabil. (< it. )(by 14W14S7e8r1g10i10o)*obligato
(muz.) discordanta provenita din abaterile ritmice si de intonatie a vocilor mai multor cantareti care interpreteaza aceeasi melodie. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*heterofonie
(muz.) diviziune ritmica speciala alcatuita din cinci note de durata egala cu aceea a patru note obisnuite. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cvintolet
(muz.) diviziune ritmica speciala alcatuita din patru note de durata egala cu aceea a trei note obisnuite. (< it. , fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*cvartolet
(muz.) diviziune ritmica speciala din noua note de durata egala cu aceea a opt note obisnuite. (< germ. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*nonolet
(muz.) diviziune ritmica speciala din sapte note de durata egala cu aceea a patru note obisnuite. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*septolet
(muz.) diviziune ritmica speciala din sase note de durata egala cu aceea a patru note obisnuite. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*sextolet
(muz.) diviziune ritmica speciala din zece note de durata egala cu aceea a opt note obisnuite. (< it. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*decimolet
(muz.) diviziune ritmica speciala formata din doua note de durata egala cu aceea a trei note obisnuite. (< it. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*duolet
(muz.) dubla lovitura de limba la unele instrumente de suflat. (< it. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*staccatura
Muzeu al carui interior poate fi cuprins dintr-o singura privire. Expozitie de figuri de ceara. [Var. s.n. / < fr. , cf. germ. ].(by 8W8S6e6r14g15i8o)*panoptic
Muzeu de metale, de obiecte metalice. Colectie de obiecte metalice. [Gen. / cf. it. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*metaloteca
muzeu de zacaminte minerale. colectie de obiecte metalice. (< it. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*metaloteca
(muz.) executarea rapida a unei succesiuni de sunete, trecand alternativ de la o coarda la alta. (<fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*bariolaj
(muz.) extras, dintr-o partitura generala, a notelor scrise pentru partida fiecarui interpret. (< germ. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*stima
(muz.) fantezie, improvizatie cu caracter polifonic; piesa instrumentala, cuprinzand doua sau trei linii melodice, in care se folosesc procedeele polifonice. (< it. , fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*inventiune
(muz.) gama ~a = gama din cinci sunete, tonuri intregi si terte mici in cuprinsul unei octave, la baza muzicii populare chineze, tatare etc.; sistem ~ = sistem muzical care se bazeaza pe game de acest tip. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*pentatonic
(muz.) gama ~a = gama din sase sunete distantate la un ton intreg unul fata de altul. (< germ. )(by 3W3S3e12r12g5i6o)*hexatonic
(muz.) gama ~a = gama dintr-o serie succesiva de tonuri si semitonuri naturale; interval ~ = interval perfect, de aceeasi calitate ca si intervalele scarii muzicale diatonice. II. s. f. dispunere naturala a tonurilor si semitonuriol intr-o structura muzicala. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*diaton
(muz.) gama dubla executata pe instrumente la care se canta cu arcus. (< it. )(by 5W5S14e14r14g8i8o)*bicordatura
muzica din repertoriul varietatilor, destinata marelui public. (< engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*popmusic
Muzica din repertoriul varietatilor destinata marelui public. [< engl. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*popmusic
[MU-ZI-CAL] gen de spectacol realizat prin prelucrarea unor traditii ale operetei si ale teatrului muzical, de varietati, de revista. (< engl. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*musical
Muzica moderna de dans, cu ritm viu, sincopat. Orchestra formata de obicei din instrumente de suflat si de percutie, care executa acest gen de muzica; jazband. [Pron. , pl. , scris si / < fr., engl., americ. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*jaz
Muzicant care asigura acompaniamentul la un instrument de percutie. [Sil. ] /<fr. (by 1W10S10e10r4g4i12o)*percutionist
muzicant care canta la contrabas sau alt instrument cu timbru grav. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*basist
Muzicant care canta la un instrument intr-o orchestra; instrumentist. / + suf. $...ant$(by 9W2S2e11r11g11i4o)*orchestrant
Muzicant care concerteaza, care da concerte sau recitaluri. [Cf. fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*concertist
(muzica usoara) de origine anglo-americana, cu larga audienta la public, din rock si din folk. (< amer. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*pop
Muzica vocala; cant, cantare. Studiul tehnicii si artei vocale. [< it. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*canto
Muzician, cantaret care stapaneste perfect tehnica unui instrument muzical, dand dovada de o aptitudine deosebita si de talent. Cel care are talente deosebite intr-o arta oarecare. [Pron. / < fr., it. , cf. it. - abil].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*virtuoz
Muzician care canta la un instrument de percutie. [Pron. / cf. fr. ].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*percutionist
Muzician care canta punci^2 [in DN]. [Pron. , var. (dupa alte surse) / < engl. ].(by 2W11S4e4r12g13i6o)*puncher
muzician liber-profesionist, neincadrat prin contract in vreo formatie. (< engl. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*freelance
(muz.) incheiere a unei miscari armonice pe acordul dominantei sau, uneori, al subdominantei. (< it. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*semicadenta
(muz.) incheiere ritmica, plina de dinamism, a unei arii, a unui duet. (< it. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*cabaleta
(muz.; indicatie in partidele pentru instrumente cu coarde din orchestra si in muzica corala) uniti; intreaga partida canta aceeasi linie melodica. (< it. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*uniti
(muz.; indicatie pentru divizarea unui grup de interpreti) impartit pe mai multe grupe, in cadrul aceleiasi partide. (< it. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*divisi
(muz.) indicatie potrivit careia o piesa scrisa in masura de patru timpi se executa in doi timpi. (< it. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*allabreve
(muz.) interval care cuprinde 1^3 trepte (o sexta peste octava); treapta a 1^3-a de la o treapta data. (< lat. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*tertiadecima
(muz.) interval de 1^4 trepte (o septima peste octava). (< lat. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*cvartadecima
(muz.) interval de patru trepte intr-o gama diatonica. (< fr. , it. , lat. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*cvarta
(muz.) interval de sapte trepte; treapta a saptea de la o treapta data. (< germ. , it. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*septima
(muz.) interval de trei tonuri; cvarta marita; cvinta micsorata. (< it. , fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*triton
(muz.) interval intr-o gama diatonica de sase trepte; treapta a sasea de la o treapta data; supradominanta. (< fr. , germ. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*sexta
(muz.) interval mai mic decat un semiton. (< micro^1 interval)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*microinterval
(muz.) introducere instrumentala a unei arii; uvertura a unei opere. (< it. )(by 11W4S4e13r13g6i6o)*sinfonia
(muz.; la instrumentele cu arcus) sacadat, energic, cu arcusul smucit. (< it. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*martellato
(muz.; la instrumentele cu coarde) sacadat, saltand arcusul dupa fiecare nota. (< it. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*spiccato
(muz.; la instrumentele cu coarde) saltand cu arcusul desprins usor de coarda. (< it. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*saltando
(muz.) maniera de executie la contrabas, prin folosirea efectului slap. (< engl. )(by 8W8S1e2r2g10i11o)*slapping
(muz.) maniera in jazul vechi, in care efectele sonoritatii hot erau impinse la paroxism prin utilizarea abuziva a unor factori "de culoare" ai sunetului instrumental. (< engl. , murdar)(by 14W8S8e1r1g10i10o)*dirty
(muz., med., mil.) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. , art. (sil. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*percutie
(muz.) micsorand treptat intensitatea, din ce in ce mai slab. (< it. )(by 2W11S11e4r4g13i13o)*morendo
(muz.) miscare simultana a vocilor in doua tonalitati diferite; bitonalism. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*bitonalitate
(muz.) mod de interpretare riguros, exact, ritmic, egal si prelung din punctul de vedere al dinamicii. (< it. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*portato
(muz.) modificare a inaltimii unui sunet cu ajutorul accidentilor muzicali. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*alteratie
(muz.) mod ~ = mod melodic a carui scara muzicala se deosebeste de cea a modului major prin faptul ca treapta a IV-a urcata, in loc sa formeze cu tonica o cvarta perfecta, formeaza o cvarta marita; lidian (II). (< germ. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*lidic
(muz.) mod ~ = mod melodic a carui scara muzicala se deosebeste de cea a modului major prin faptul ca treapta a VII-a coborata, in loc sa formeze cu tonica o septima mare, formeaza o septima mica; mixolidian. (< germ. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*mixolidic
(muz.) mod ~ = mod melodic a carui scara muzicala se deosebeste de cea a modului minor natural prin faptul ca treapta a II-a, coborata, in loc sa formeze cu tonica o secunda mare, formeaza o secunda mica. (< germ. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*frigic
(muz.) mod ~ = mod melodic a carui scara muzicala se deosebeste de cea a modului minor natural prin faptul ca treptele II si V coborate formeaza o cvinta micsorata intre tonica si treapta V. (dupa fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*locric
(muz.) mult, foarte. o ~ allegro = foarte repede; ~ adagio = foarte rar. (< it. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*molto
(muz.) nota in valoare de o optime, cu coada terminata printr-un semn in forma de carlig. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*crosa
(muz.) ornament (~~) care indica necesitatea de a se executa, intr-o succesiune rapida, trei note. (< it. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*mordent
(muz.) ornament melodic din unul sau mai multe sunete, executate prin scurtarea duratei normale a notei precedente. (< it. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*apogiatura
(muz.) ornament melodic (notat prin semnul ~ plasat deasupra unei note) din executia a patru sunete intr-o singura masura (impreuna cu sunetul principal). (< it. )(by 6W6S7e15r15g9i9o)*grupet
(muz.) ornament vocal constand dintr-o nota sau grup de note care servesc sa impodobeasca melodia, executandu-se dupa fantezia interpretului. (< it. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*fioritura
(muz.) ornament vocal sau instrumental din alternarea rapida a doua note consecutive despartite de un (semi)ton; (p. ext.) cantecul unor pasari in care se produce acelasi efect sonor. (< it. , fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*tril
(muz.) parte componenta a recviemurilor catolice. (< lat. , inlacrimata)(by 5W5S14e14r14g7i8o)*lacrimosa
(muz.) prescurtare a unei lucrari, efectuata de obicei de executanti dupa aprecierea lor. (< it. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*salto
(muz.) principiu de compozitie care presupune existenta a doua sau a mai multor teme, supuse unui proces de dezvoltare. (< it. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*politematism
(muz.) principiu de compozitie in care o tema revine in mai multe parti sau temele tuturor partilor sunt sintetizate intr-una singura. (< it. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*monotematism
(muz.) procedeu tehnic de suprapunere prin inregistrari consecutive, pe aceeasi fonograma, a mai multor parti instrumentale sau vocale; reinregistrare. (< re^1 recording)(by 6W14S15e8r8g2i2o)*rerecording
(muz.) repetare a expozitiei in forma de sonata clasica; (impr.) repriza (4). (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*reexpozitie
(muz.) scara diatonica din trei trepte, cu un interval de terta sau de cvarta. (< fr. )(by 14W7S8e8r1g1i10o)*tricord
(muz.) sectiune facultativa a fugii, dupa expozitie (3), repetare a subiectului in tonalitatea principala, de catre toate vocile, dar in alta ordine. (< contra^1 expozitie)(by 11W4S5e13r13g7i7o)*contraexpozitie
(muz.) semn (.) deasupra unei note sau a unei pauze pentru a-i prelungi durata; coroana. (< it. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*fermata
(muz.) sistem ~ = sistem muzical din cele sapte sunete naturale. (< germ. )(by 1W9S9e10r3g3i12o)*heptatonic
(muz.) stabilirea unei marimi conventionale a intervalelor dintre sunete. (< lat. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*temperatie
(muz.) stil prin imbinarea elementelor de jaz traditional si rock incipient cu maniera country. (< engl. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*skiffle
(muz.) subdiviziune pentru masurarea intervalelor, o sutime dintr-un semiton. (< germ. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cent
(muz.) sunetul corespunzator dreptei a saptea a modurilor majore melodice si minore naturale, la intervalul de un ton, fata de tonica. (< sub tonica)(by 9W2S3e11r11g5i5o)*subtonica
(muz.) suprapunere a doua sau a mai multor tonalitati; politonalism. (< fr. , germ. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*politonalitate
(muz.) suspendare a participarii unei voci sau unui instrument pe parcursul unei parti, unui fragment, intr-o partitura corala sau orchestrala. (< lat. , tace)(by 4W12S13e6r6g7i15o)*tacet
(muz.) tehnica de compozitie care consta in utilizarea gamei de 1^2 semitonuri intr-un sistem avand drept element ordonator seria (8). (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*serialism
(muz.) tehnica de modificare melodica, ritmica, armonica etc. a unui motiv, a unei teme etc. dans solistic clasic, variat si de virtuozitate. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*variatiune
(muz.) tip de opera din arii, recitative, coruri extrase din operele altor compozitori. lucrare ale carei parti sunt scrise de compozitori diferiti. (< it. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pasticcio
(muz.) tip de tril dintr-o formula ritmica punctata, accelerata progresiv pana la egalizarea valorilor. (< it. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*ribattuta
(muz.) treapta a patra a modurilor major si minor; acord construit pe aceasta treapta. (dupa fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*subdominanta
(muz.) treapta a saptea a gamei diatonice; sunetul si nota corespunzatoare. (< it. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*si
(muz.) treapta a saptea a unei game, la distanta de un ton intreg fata de tonica. (< engl. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*subton
(muz.) treapta a sasea a modurilor major si minor; acord pe aceasta treapta; contradominanta. (dupa it. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*supradominanta
(muz.) veche denumire desemnand o piesa pentru clavecin, o suita de dansuri, o serie de variatiuni etc. (< it. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*partita
(muz.) vioi, repede. o allegro ~ = mai repede decat allegro; piu ~ = mai vioi, mai repede. (< it. )(by 13W13S7e7r7g15i1o)*mosso
(muz.) viola da ~ = viola tinuta pe picior, din care s-au dezvoltat ulterior violoncelul si contrabasul. (< it. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*gamba
(muz.) vocea superioara a unei piese polifonice in trei voci, in sec. XII - XIII. (< lat. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*triplum
My dear i am very sorry for my late reply is just that i am not felling fine but i thank God today that i am getting my self, how are you doing today i believe with God you and your family are doing well and fine over there in your country(by 5W5S13e14r7g7i1o)*my
n.. 1. (ant.) loc de popas pentru calatori si curieri oficiali de-a lungul unui drum in lumea romana. 2. (in evul mediu) parte a decorului unui teatru unde se desfasura succesiv actiunea fiecarei scene. (< fr. , lat. )(by 11W11S4e4r13g13i7o)*mansion
n.. 1. carnet de note, de facturi etc. cu cotor. 2. (tehn.) colector; conducta de aductie. claviatura. (< engl. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*manifold
n. 1) Cultivare a padurilor. 2) Ocupatie a padurarului. 3) Dare pentru paduri. /+ suf. $...arit$(by 7W7S1e1r9g10i3o)*padurarit
n. 1) Pensula mica cu care se picteaza. 2) Maiestrie artistica a unui pictor; stil propriu unui pictor. /<it. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*penel
Nacela sferica care permite omului sa coboare la cateva sute de metri adancime pentru cercetari submarine. [< fr. , cf. gr. - adanc, - sfera].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*batisfera
nacela sferica suspendata cu un cablu, pentru cercetari submarine la mari adancimi. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*batisfera
Nadejde. Persoana capabila, de la care se asteapta mult in viitor. [< it. ].(by 15W8S9e9r2g2i11o)*speranta
Namol cu miros rau, care se gaseste pe fundul lacurilor si al mlastinilor. /Orig. nec.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*muciornita
Namol format in ape statatoare din substante organice aflate in putrefactie si folosit in scopuri medicinale sau ca ingrasamant.[Sil.] /<fr. germ. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*sapropel
Namol format in lagune si in mari din planctonul care a trait in apele acestora. [Pl. / < germ. , cf. gr. - putred, - mal].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*sapropel
Namol mineral de origine vulcanica sau vegetala-minerala. [Cf. it. , germ. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*fango
namol mineral de origine vulcanica sau vegetal-minerala. (< it. , germ. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*fango
nanosecunde, s.f. (Inform.) A miliarda parte dintr-o secunda. - Din fr.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*nanosecunda
Naratiune epica in proza de mari proportii, care oglindeste evenimente, episoade ale vietii unei societati etc. Impletire de intamplari cu multe episoade care par neverosimile. [Pl. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*roman
Narcoza obtinuta prin hipnoza. [Cf. germ. < gr. - somn, - amortire].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*hipnonarcoza
Narcoza prin inhalarea unui amestec de gaze la o presiune mai mare decat cea atmosferica. (din fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*baronarcoza
[-NAR] soi de vita de vie, din Germania, cu ciorchini cilindrici, cu boabe mici, roz. vinul obtinut. (< germ. )(by 4W5S5e13r13g7i7o)*traminer
Nascocire, creatie a imaginatiei; reprezentare falsa produsa de imaginatia cuiva. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*fictiune
Nascut, aparut din pamant. Format din materiale aduse de pe uscat. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*terigen
Nascut dintr-un barbat alb si o femeie neagra sau dintr-un barbat negru si o femeie alba. [< fr. , cf. sp. < - catar].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*mulatru
nasol=urit,nu e bun,nu e de calitate.din tiganeste rau.a o duce rau a se simti rau.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*nasol
NASPA, -ETA, naspeti, -ete, adj., s.m. si f. (Arg.) 1. Adj., s.m. si f. (Om) urat sau ridicol. 2. Adj. (Despre obiecte) De proasta calitate; urat, uzat; caraghios. Vezi(by 10W11S4e4r12g13i6o)*naspa
Nastere a formelor de relief ale suprafetei terestre. [< fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*geomorfogeneza
Nastere grea, dificila la animale. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - nastere].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*distocie
natang,zapacit,prost sa sepera la oamenii care nu au nici un viitor la haimanale(by 10W11S4e4r13g13i6o)*natang
Nationalism agresiv si extremist, care propaga exclusivismul national si intoleranta. /<fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*sovinism
Nationalism extremist care are drept scop atatarea vrajbei nationale si a urii intre popoare sau intre nationalitati conlocuitoare, propagarea rasismului si exclusivismului national. [Cf. fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*sovinism
Natura divina si umana a lui Cristos in conceptia crestina. [Pron. / < it. , cf. gr. - zeu, - barbat].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*teandrie
"natura", "expansiune", "fizic, fiziologic". (< fr. , -physie, -physisme, cf. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*fizio
natura interna, profunda, permanenta a lucrurilor. caracter esential. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*esentialitate
natura sau forma animala atribuita divinitatii sau figurilor divine. (< it. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*teriomorfism
Natura sau forma animala atribuita divinitatii sau figurilor divine. [Pron. / cf. it. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*teriomorfism
Natura, spatiul inconjurator in care se afla o fiinta, un lucru etc. = totalitatea conditiilor naturale exterioare ale vietii sociale, care constituie una dintre conditiile necesare si permanente ale vietii materiale a societatii si unul dintre factorii care influenteaza dezvoltarea ei. Orice substanta in care se produce sau se propaga un fenomen. = solutie nutritiva sterilizata, folosita pentru inmultirea microbilor in laborator in diverse scopuri. Societatea, lumea in mijlocul careia traieste cineva. (In forma ) (Cel) care pretinde ca poate inlesni comunicarea cu spiritele in practicile oculte. [Pron. , var. s.n. / cf. lat. , fr. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*mediu
nava (3); spatiu intre doua randuri de coloane, intr-o biserica. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i9o)*nefa
Nava actionata cu vapori. Nava de mare care poate naviga pe Dunare. [Var. s.f. / < engl. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*probela
Nava adaptata pentru transportul si asezarea cablurilor submarine. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*cablier
Nava autopropulsata, folosita la remorcarea ambarcatiilor fara propulsie proprie. /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*remorcher
Nava comerciala de mare tonaj care executa transporturi peste ocean. /<fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*transoceanic
nava comerciala pentru transportul de marfuri, care navigheaza din port in port pentru a fi inchiriata. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*tramp
nava comerciala rapida, care transporta calatori si coletarie, executand curse regulate pe un intinerar fix. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g10i3o)*pachebot
Nava cu panze folosita pentru transport si pentru actiuni militare. a fi foarte intristat, amarat. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<sl. (by 10W11S4e4r5g13i13o)*corabie
nava, cu sau fara propulsie, pentru transporturi de marfuri pe ape interioare. (< germ. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*slep
nava cu sine de cale ferata, destinata a transborda vagoane, locomotive etc. peste un fluviu, un canal sau o stramtoare, fara ca pasagerii sa-si paraseasca locurile. (< fr., engl. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*feribot
nava cu vele, cu catargul principal foarte inalt, la portughezi, spanioli si italieni. (< fr. , it. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*caraca
Nava cu vele cu patru catarge, folosita in trecut mai ales de spanioli si de portughezi. Bastiment turcesc. [< fr. , it. , cf. port. , sp. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*caravela
nava de cabotaj in Levant, curbata si ridicata in partea dinapoi. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*sacoleva
Nava de comert care navigheaza din port in port pentru a fi inchiriata. [Pl. / < engl. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*tramp
Nava de comert cu vele, cu viteza mare, pentru curse lungi, folosita mai ales in ultima jumatate a sec. XIX. Barca de sport cu o forma speciala care ii da suplete la manevre. Avion de cursa lunga, folosit la transportul rapid de oameni si de materiale. [Pl. / < engl., fr. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*cliper
nava de comert sau de razboi, lunga si cu puntea joasa, cu vele si rame manuite de sclavi sau de condamnati la munca silnica. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*galera
nava de lupta de mic tonaj, cu trei arbori, cu greement patrat, inarmata usor si avand mobilitate mare in actiune, folosita pentru escorta. (< fr. )(by 8W9S9e2r3g11i11o)*corveta
nava de lupta echipata cu platforme si hangare pentru elicoptere militare. (< fr. )(by 10W10S10e4r4g12i12o)*portelicopter
Nava de mic tonaj, care facea transporturi de ordine, corespondenta etc. ; nava militara usoara care transmite comenzile, ordinele, face recunoasteri in cadrul unei escadre etc. [Pl. , scris si / Cf. fr. , it. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*avizo
Nava de mic tonaj cu viteza mare, dotata cu armamentul necesar si folosita pentru paza coastelor. /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*avizo
nava de mic tonaj pentru transport de pasageri. (< hidro /auto/buz)(by 6W15S15e15r9g9i2o)*hidrobuz
Nava, de obicei remorcata, folosita pentru transportarea marfurilor, mai ales pe apele interne. slep folosit la transportarea lichidelor. /<germ. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*slep
Nava de pasageri care traverseaza Oceanul Atlantic, facand legatura intre Europa si America. [Sil. ] /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*transatlantic
Nava de pescuit, dotata cu instalatii pentru manevrarea traulelor prin unul din borduri sau prin pupa, folosita si pentru dragarea epavelor. [< engl. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*trauler
Nava de razboi de mare tonaj, care are o cuirasa puternica si este inarmata cu artilerie de mare calibru; nava de linie. [Pl. , var. s.n. / cf. fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cuirasat
Nava de razboi de mic tonaj, cu trei arbori, cu greement patrat, inarmata usor si avand mobilitate mare in actiune, folosita pentru escorta. [Cf. fr. , it. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*corveta
Nava de razboi greceasca cu trei randuri de vasle suprapuse; trirema. [Pron. / < fr. , gr. ].(by 14W14S14e7r8g1i1o)*triera
nava de razboi la romani, cartaginezi etc., rapida si usoara, cu trei randuri de rame pe o singura parte, dispuse in grupuri de cate trei. (< fr. , lat. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*trirema
Nava (de razboi) lunga si cu bordul inalt, cu panze si vasle, folosita in trecut. /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*galera
Nava de razboi mai rapida decat cuirasatul, dar mai usoara si mai putin puternica decat acesta, servind pentru interceptarea liniilor de comunicatie ale inamicului. [Var. s.n. / dupa fr. , germ. ]. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*crucisator
Nava de razboi rapida destinata urmaririi torpiloarelor. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*contratorpilor
Nava destinata zborurilor interastrale; nava cosmica. [Pl. / dupa fr. , cf. gr. - astru, lat. - nava].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*astronava
Nava de tonaj mic sau mijlociu, destinata cabotajului. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*cabotier
Nava de transport cu vasle si panze, folosita mai mult la transportul cailor. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*uxer
Nava de transport folosita in lucrarile de asezare a cablurilor submarine. [Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*cablier
Nava de transport. Nava medievala de razboi cu vasle. [< fr., gr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*dromon
nava fara punte si ascutita la ambele extremitati, folosita de vikingi in expeditiile lor. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*drakkar
Nava fluviala asemanatoare cu un slep, folosita la transportul marfurilor. [< fr. , cf. engl. ].(by 12W12S6e6r14g15i15o)*penisa
nava fluviala de tonaj mic, cuirasata, cu artilerie grea, destinata luptei impotriva obiectivelor de pe mal. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*monitor
Nava fluviala remorcata, fara punte, destinata pentru transportul incarcaturilor (mai ales piatra, nisip etc.). /<turc. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*ceam
Nava folosita de vechii normanzi in expeditiile lor. [< fr., scand. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*drakkar
Navalire, invadare a unei armate asupra unei tari cu scopul de a o cuceri, de a o subjuga. Perioada de inceput in bolile contagioase. Napadire, navalire, navala; revarsare puternica, extindere naprasnica, rapida. [Pron. , gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*invazie
Nava mare cu panze si vasle, manuite de sclavi sau de condamnati (folosita pana in sec. XVIII). [Cf. fr. , it. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*galera
Nava mare, rapida, care transporta calatori, colete postale si mici cantitati de marfuri. [< fr. engl. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*pachebot
nava maritima cu doua punti, avand la partea superioara si in bordurile interpuntii deschideri ce pot fi inchise etans, la incarcarea si descarcarea navei. puntea superioara. (< engl. )(by 15W8S8e2r2g2i11o)*shelterdeck
nava maritima de mare viteza, de 6^0 de noduri pe ora, cu patru motoare si patru coci paralele unite printr-o punte. (< engl. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*cvadrimaran
Nava maritima de pescuit in larg, inzestrata cu traule, cu instalatii de prelucrare primara si de refrigerare a pestelui. [Sil. ] /<engl. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*trauler
Nava maritima destinata pescuitului, inzestrata cu instalatii de prelucrare primara si de refrigerare a pestelui. /<engl.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*seiner
Nava maritima inzestrata cu instalatii speciale pentru pescuitul in larg. /<engl. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*drifter
Nava maritima inzestrata cu o draga pentru deminarea cailor navigabile. /<fr. (by 12W5S5e6r14g14i7o)*dragor
Nava maritima lunga si ingusta, folosita pe marile sudice la transportul incarcaturilor marunte de-a lungul litoralului sau pentru pescuit. /<fr. , it. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*feluca
Nava maritima mica, folosita pentru pescuitul in larg. / Var. (dupa alte surse) / < fr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*salutier
Nava maritima militara de mari dimensiuni, prevazuta cu o platforma speciala care permite aterizarea si decolarea avioanelor. [Sil. ] /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*portavion
Nava maritima militara, usoara si rapida, inzestrata cu torpile. /<fr. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*torpilor
Nava maritima pentru transportarea incarcaturilor la distante mari; cargou. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*cargobot
Nava (maritima sau aeriana) de dimensiuni mari, rapida, cu circulatie regulata, destinata transportului de pasageri. /<engl. (by 10W3S4e12r12g6i14o)*lainer
... Nava maritima usoara, folosita la transportul pasagerilor de-a lungul coastei. /[](by 11W11S4e5r13g13i7o)*hidrobuz
Nava mica avand la bord unul sau mai multi piloti care conduc navele la intrarea sau la iesirea din port. [Cf. fr. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*pilotina
nava mica ce transporta pilotii^1 (2) care conduc navele la intrarea sau la iesirea din port. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pilotina
Nava mica cu doua catarge inclinate si vele |aurice|auric|, folosita pentru pescuit si cabotaj; goeleta. [Var. s.n. / < engl., fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*sunar
Nava mica cu o singura panza triunghiulara, folosita pentru pescuit si cabotaj. /<fr. it.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*tartana
Nava mica de lemn cu un singur catarg, cu panze sau cu motor, folosita la pescuit sau la sport. /<engl., fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*cuter
Nava mica de lupta folosita la deminare. Avion sau hidroavion special amenajat pentru dragarea minelor marine magnetice. [Pl. / cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*dragor
nava mica de lupta, rapida, care transporta ordine de lupta, corespondenta etc. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*avizo
nava mica (de razboi) cu vele, cu fundul plat si doua catarge. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*galiota
Nava mica utilizata de pescari, in special in marile nordice. [Pron. , var. (dupa alte surse) / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*salutier
Nava militara astfel construita incat sa permita gararea, decolarea si aterizarea avioanelor. [Cf. fr. ].(by 6W6S14e15r15g8i8o)*portavion
nava militara cuirasata, rapida, armata cu tunuri de calibru mijlociu, pentru misiuni de lupta, de escorta, de recunoastere etc. (dupa fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*crucisator
nava militara de mare tonaj destinata transportului si lansarii avioanelor de lupta. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*portavion
Nava militara de tonaj mic, care patruleaza fluviile sau litoralul. /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*vedeta
Nava militara foarte rapida, de tonaj redus, echipata cu armament de artilerie, rachete si torpile, si folosita la urmarirea si distrugerea torpiloarelor. / suf. $...ator$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*distrugator
Nava militara, maritima sau fluviala, de tonaj mic, echipata cu armament de artilerie. /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*monitor
Nava militara mica inzestrata cu mijloace necesare pentru escortare, patrulare si pentru serviciul de paza. [Sil] /<fr. (by 4W5S5e13r13g7i7o)*canoniera
Nava militara rapida, cuirasata, inzestrata cu tunuri si rachete, folosita drept avangarda a unei escadre in misiunile de recunoastere. / + suf. ...(by 1W2S10e10r4g4i12o)*crucisator
nava particulara inarmata, care, cu invoirea guvernului sau, ataca navele inamice; comandant al unei astfel de nave; (p. ext.) pirat. (< it. , fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*corsar
Nava particulara inarmata, care, cu invoirea guvernului sau, ataca navele inamice; comandant al unei astfel de nave. Pirat. [Cf. it. , fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*corsar
Nava pe care sunt instalate sine de cale ferata, folosita la transbordarea vagoanelor sau a trenurilor de la un mal la altul al unei ape. [< fr., engl. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*feribot
Nava pentru dragare in care se arunca pamantul scos din draga. Nava cu fundul plat pentru transportul marfurilor. [Pl. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*saland
nava pentru pescuitul marin in larg, cu instalatii de depozitare, congelare (si preparare) a pestelui. (< sp. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*pescador
Nava pescareasca inzestrata cu instalatii de prelucrare (si conservare) a pestelui, folosita pentru pescuitul in largul marii. /<sp., fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*pescador
Nava propulsata de un motor, care efectueaza transportul maritim. /<it. , lat. , fr, (by 15W8S8e2r2g10i11o)*vapor
Nava puntata destinata pescuitului cu plase aproape de suprafata apei, in larg sau de-a lungul coastelor. [< engl. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*seiner
Nava puternica folosita pentru |remorcarea|remorca| altor nave. // = avion care tracteaza unul sau mai multe planoare la zbor. [Cf. fr. ].(by 7W15S1e9r9g10i3o)*remorcher
nava rapida, cu trei catarge si raza mare de actiune, din sec. XV-XVI. (< fr. , port. )(by 2W11S11e4r5g5i13o)*caravela
Nava (remorcata) cu pescajul mic, folosita in lucrarile hidrotehnice pentru transportarea unor incarcaturi marunte. /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*saland
Nava remorcata pentru transportat marfuri pe ape interioare cu adancimi mici. [Cf. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*pletina
nava romana usoara de lupta sau de transport, cu un singur rand de rame. (< lat. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*liburna
Nava sau avion care escorteaza (nave comerciale, de transport etc.) /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i10o)*escortor
Nava sau pod plutitor cu linii de cale ferata, servind la trecerea de pe un mal pe altul a unor vagoane, locomotive etc. /<fr., engl. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*feribot
Nava spaniola cu vele, care transporta in Spania, la sfarsitul evului mediu, produsele minelor de aur si de argint din America (Mexic si Peru). Prelungire a etravei navelor cu panze, care sustine bompresul. Ornamentatie care se monteaza uneori la prora navelor cu panze. [Pron. / < fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*galion
Nava speciala inzestrata cu instalatii de pescuit, de depozitare, de congelare si uneori de preparare a pestelui, folosita pentru pescuitul pe mare. [Pl. / < sp. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*pescador
Nava speciala, posedand calitatile batiscafelor si ale submarinelor, folosita pentru cercetari subacvatice la adancimi de cateva mii de metri. [Et. incerta].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*mezoscaf
Nava submarina care permite explorarea la mari adancimi. [< fr. , cf. gr. - adanc, - luntre].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*batiscaf
Nava usoara care insoteste vapoarele mari la intrarea si la iesirea din port sau care serveste la transportul pilotilor spre bordul navei. /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*pilotina
Nava (usoara) de lupta, cu viteza mare, care ataca alte nave mai ales cu torpile. // Marinar specializat in manevrarea si lansarea torpilelor. // = nava usoara de lupta, cu tonaj mic si viteza foarte mare, inzestrata cu tuburi de lansare a torpilelor, cu grenade |antisubmarine|antisubmarin| si cu armament antiaerian. [Cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i4o)*torpilor
Nava usoara de sport sau pentru calatorii de agrement. [Pron. si / pl. , scris si / < engl., fr. , cf. ol. ]. (by 4W13S13e6r7g7i15o)*iaht
Nava usoara, propulsata de un motor, folosita in diferite scopuri (pentru transport, remorcare, pescuit, intreceri spor-tive etc.). /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*salupa
Nava voluminoasa, cu catargul principal foarte inalt, folosita de portughezi pana la sfarsitul sec. XVI. [< fr. , cf. ar. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*caraca
Navigatie care foloseste mijloace radioelectrice pentru stabilirea orientarii si a pozitiei geografice. [Gen. / cf. rus. , fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*radionavigatie
navigatie care foloseste procedee radioelectrice pentru conducerea (aero)navelor; navigatie radio. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*radionavigatie
Navigatie comerciala de-a lungul coastei marilor, intre porturi apropiate. /<fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*cabotaj
Navigatie fara itinerar, din port in port, a navelor de comert in cautare de navlu. [< engl. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*tramping
navigatie maritima de-a lungul coastei intre localitati apropiate. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*cabotaj
navigator care exploreaza strafundurile oceanelor. (dupa engl. , fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*oceanonaut
navigator printre ghetari; specialist in glacionautica. (< glacio -naut)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*glacionaut
Navod mare, de forma conica, folosit la pescuitul industrial in larg, unde sunt aglomerari de peste. [Monosilabic] /<engl. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*traul
Navod marin mare, destinat pescuirii in aglomerari de pesti. [Pron. / < engl. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*traul
Nazuinta, dorinta, ravna. Deplasare a unui fluid de-a lungul unei conducte, care se produce prin micsorarea presiunii aerului din ea. Sorbire de aer; aspirare; zgomot produs prin frecarea aerului in trecerea lui prin laringe. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*aspiratie
n. Conceptie in bio-logie, care incearca sa completeze unele idei ale darwinismului, negand posibilitatea mostenirii caracterelor dobandite si acordand primul loc selectiei naturale. [Sil. ] /<fr. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*neodarwinism
n.) (din) primul etaj al triasicului mediu alpin; virglorian. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*anisian
Neadevar, contrafacere. Schimbare a adevarului intr-un act scris prin adaosuri sau stersaturi, prin imitarea semnaturii; substituire de persoane etc. [< lat. , cf. it. , germ. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*fals
Neadevar, netemeinicie. Fatarnicie, ipocrizie, prefacatorie. [Var. s.f. / cf. lat. , it. , fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*falsitate
Neafectat, prietenos; nepretentios. Intim, de-al familiei. Cunoscut, stiut, obisnuit. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*familiar
Neajuns al unui lucru; lipsa; deficienta; cusur; imperfectiune. /<fr. , lat.(by 4W12S12e5r6g14i14o)*carenta
Neajuns, dezavantaj; piedica, dificultate. [Pron. / < fr. , it. ].(by 14W14S7e8r8g1i2o)*inconvenient
Neam prost. Se recunoaste, de obicei, dupa freza cu o tona de gel, lanturi groase la gat, tricou mulat, roz sau bleu sau inscriptionat cu "De puta madre" (pt tipi) si buzele conturate strident, decolteu generos, sclipici pe sanii pe jumatate descoperiti ( pt. tipe);(by 6W7S7e15r1g9i9o)*neam
Neamul omenesc, omenire. Colectivitate de oameni. Umanitarism; omenie, bunatate, mila. [Cf. lat. , fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*umanitate
Neaplicare a vio-lentei in relatiile dintre oameni si dintre state. [G.-D. Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*nonviolenta
Neapt, nepotrivit sa faca ceva, sa indeplineasca un serviciu, o sarcina etc. [< fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i5o)*inapt
): neatentie. din neatentie. neatent. trecere cu vederea; desconside-rare. /(by 15W9S9e2r2g11i11o)*nebagare
neatent; rupt de realitate (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 3W3S11e11r5g5i13o)*aerian
Nebulizare=stadiu in care substanta meicamentoasa este transformata in aerosoli.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*nebulizare
Nebulizarile sunt indicate in cursul unor boli respiratorii cronice: astm, mucoviscidioza, bronsiectazie (dilatare a bronhiilor). Medicamentele (antibioticele, de exemplu) sunt atunci administrate cu ajutorul unui aparat, numit nebulizator, fie pneumatic, fie cu ultrasunete. Nebulizatoarele pulverizeaza produsul (nebulizatul) prin intermediul unei masti pe care subiectul si-o aplica pe fata. In timpul nebulizarii, respiratia pacientului trebuie sa fie ampla, cu scopul ca cea mai mare cantitate posibila de produs sa poata fi depusa in caile sale respiratorii.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*administrarea
nebunie, dementa. (fam.) lucru extraordinar, grozavie, teribilitate. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*folie
Nebunie produsa de credinta de a fi stapanit de demoni. [Gen. / < fr. , cf. gr. - demon, - nebunie].(by 1W1S1e10r10g3i4o)*demonomanie
necajit, sarac (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 3W3S11e12r5g5i14o)*amarastean
necaz, belea, bucluc (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 9W9S3e3r11g12i5o)*aliman
necenzurat-fara cuvinte urate...ele sunt ascunse dupa un sunet sau un semn(by 4W12S12e6r6g14i14o)*necenzuratfara
Neceremonios, neoficial, simplu. Caracterizat prin lipsa oricarei organizari a materiei picturale. Care practica astfel de pictura. [Cf. engl. , fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*informal
Necesitate categorica si neconditionata; problema de stringenta actualitate. /<fr. lat.(by 7W15S15e9r9g2i2o)*imperativ
Necinstire, profanare a unui lucru considerat sfant, a unui lucru deosebit de scump. [Pron. , var. s.n. / cf. lat. , it. , fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*sacrilegiu
necinstire, profanare a unui lucru considerat sfant sau deosebit de scump. (< lat. , fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*sacrilegiu
Neclar, neprecis, nelamurit, nedeslusit. Incurcat, tulburat. [< fr. , cf. it. , lat. - amestecat].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*confuz
Neclintit, hotarat, nesovaitor; sigur, tare. Incheiat in termeni precisi, definitiv. Fix, stabil. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ferm
2 necontagios, neinfectios, nemolipsitor, necontaminabil, necontaminat(by 7W7S15e1r9g9i3o)*molipsitor
Necredincios, nestatornic, inconstant (in dragoste, in prietenie); care nu respecta credinta conjugala. Pe care nu se poate conta, bizui; slab, defectuos. = traducere incorecta, inexacta. [Cf. fr. , lat. ].(by 8W8S1e2r2g10i11o)*infidel
Necropsie. Indepartare chirurgicala a unui tesut osos necrozat. [Gen. / < fr. , cf. gr. - mort, - taiere].(by 10W11S11e4r4g13i13o)*necrotomie
Necroza a tesutului gras. [< fr. , cf. gr. - grasime, - mortificare].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*steatonecroza
Necroza a unui tesut produsa de radiatii ionizate. [Cf. fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*radionecroza
Necroza care apare ca urmare a unor leziuni distrofice. [Pron. / < fr. , cf. gr. - mort, - viata].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*necrobioza
necroza locala a unei zone dintr-un tesut sau organ, inclusa in tesuturile vii. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*necrobioza
Necrozare, necroza a unui os. [< fr. , cf. gr. - os, - moarte].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*osteonecroza
Necunoastere a scrierii si a vorbirii corecte; incultura. /<germ. , fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*agramatism
Necunoastere a vorbirii si a scrierii corecte; incultura, ignoranta. [Cf. germ. , fr. < gr. - fara, - litera].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*agramatism
Necuviincios, indecent, nerusinat, trivial, pornografic. [< fr. , lat. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*obscen
Necuviinta, trivialitate, indecenta, pornografie; vorba sau fapta obscena. [Cf. fr. , lat. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*obscenitate
Nedelicat, dur, violent in purtari; grosolan, necioplit. [Cf. it. , fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*brutal
nedeterminat, nelegat de conditii istorice date; acronic. (< fr. , engl. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*atemporal
nedezvoltare sau disparitie completa a unui organ. masuri de evitare a contaminarii plagii cu celule tumorale. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*ablastie
Neexistent in realitate; nereal, imaginar. Care pare ca nu este real. Care prezinta actiunea ca o ipoteza nerealizata sau nerealizabila. [Pron. / cf. fr. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*ireal
Neexplodare, neaprindere a unui proiectil, a unei arme de foc, a unui exploziv. Defect de functionare a unui motor cu explozie, care consta in arderea incompleta a combustibilului. [Pron. / < fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*rateu
Nefertil, neroditor, sarac, arid. Sterp, steril; infecund. [Cf. fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*infertil
Neflexibil, teapan. Care rezista, nu se frange. Care nu se deformeaza sub actiunea fortelor exterioare. Care este fix, imobil; fixat, intarit, legat strans. Care nu ingaduie abateri; sever, aspru, neinduplecat. [< fr. , cf. lat. ].(by 11W4S4e12r13g13i6o)*rigid
Nefolosirea , in forme si grade diferite , a unei parti a fortei de munca active;(by 12W5S5e14r14g7i7o)*nefolosirea
Nefolositor, netrebuincios. De prisos, zadarnic. [Cf. lat. , it. , fr. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*inutil
Nefrita caracterizata prin sclerozarea glomerulelor. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*glomeruloscleroza
nefrit s.n. roca metaforica compacta,de vculoare verzuie,folosita ca piatra semipretioasa.-Din fr. nephrite,germ Nephrit(by 9W9S2e2r11g11i4o)*nefrit
nefropatie caracterizata prin leziuni degenerative ale epiteliului tubular. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*tubulonefroza
Negarea oricarei morale si implicit a constiintei morale; renuntare la morala; dispret fata de constiinta si cinste. [< fr. ].(by 12W5S6e6r14g15i8o)*amoralism
negare a realitatii obiective, a existentei si a legilor sale. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*antirealism
Negare. Categorie filozofica care reflecta actiunea permanenta, complexa de schimbare a calitatii obiectelor si proceselor in cadrul miscarii universale. Judecata, propozitie care neaga ceva (declarand nevalabila legatura dintre mai multe notiuni). Semn grafic care arata o negatie (in logica sau matematica). Cuvant care da un sens negativ unei propozitii. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*negatie
negatoscop special care permite examinarea simultana a mai multor filme. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*serioscop
Negatoscop special care permite examinarea simultana a mai multor filme. [Pron. , pl. / < fr. , cf. lat. - serie, gr. - a privi].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*serioscop
Neglijent, neordonat (in munca, in comportare, in imbracaminte etc.). In neoranduiala, in dezordine. [Cf. fr. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*dezordonat
Negustor (ambulant) de maruntisuri din trecut. [Var.: s.m.] - Din pol. Cf. rus. %markitant%.(by 14W8S8e1r2g10i10o)*marchitan
Negustor cazac care facea negot (cu vinuri, cu blanuri etc.) intre Ucraina si Moldova. [Sil] /<turc.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*cazacliu
negustor de antichitati, de obiecte (de arta), de carti vechi; buchinist. (< fr. , germ. )(by 5W13S13e7r7g15i15o)*anticar
Negustor oriental care cumpara vite din tarile romane pentru a le vinde la Constantinopol. /<turc. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*gelep
Negustor, vanzator, negutator ambulant. Raspanditor de stiri (necontrolate, false), de zvonuri, de barfeli. [Cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*colportor
Neimbracat, gol. Pur, curat, fara aparenta inselatoare. = proprietate fara uzufruct. // Corp gol, fara vesminte. Statuie sau pictura reprezentand un corp gol. [Pl. , (s.n.) [< lat. ].(by 2W3S11e11r5g5i5o)*nud
Neincetat, nesfarsit; vesnic, etern. = dictator pe viata in vechea Roma. [Pron. / < lat. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*perpetuu
neincredere, dispret, ura fata de oameni; tendinta patologica de a evita societatea. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*mizantropie
Neincredere in oameni; lipsa de dragoste, de simpatie pentru societatea oamenilor. [Gen. / < fr. ].(by 6W15S15e8r8g9i2o)*mizantropie
Neindeplinire a unei sarcini; abandonare a unei cauze etc.; dezertare. Deranjament, defect (care impiedica buna functionare a unei masini, a unui aparat etc.) [Var. s.f. / cf. fr., lat. ]. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*defectiune
Neingrijit, cu barba si cu parul zbarlit. Aspru, grosolan. Ursuz. Prevazut cu peri lungi, rigizi. [< fr. , cf. lat. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*hirsut
Neintelegere cauzata de nepotrivirea unor interese sau pareri intre doua sau mai multe persoane; diferend; dezacord. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. lat. $dissensio, ...onis$(by 7W15S1e9r9g2i3o)*disensiune
Neintelegere cauzata de nepotrivirea unor interese sau pareri intre doua sau mai multe persoane; disensiune; dezacord. /<fr. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*diferend
Neintelegere, dezacord; disputa, nepotrivire de pareri. [Pl. / < fr. ].(by 1W2S10e10r11g4i4o)*diferend
Neintelegere violenta intre persoane; dezbinare. [Art. G.-D. Sil. ] /<lat., it. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*discordie
Neintelegere violenta intre persoane; dezbinare; discordie. [Art. G.-D. Sil. ] /<ngr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*dihonie
neinterventie, neamestec al unui stat in treburile altui stat. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g3i4o)*noninterventie
Neintrerupt, neincetat. = curent electric care are un singur sens; = functie care, la o variatie mica a variabilelor sale, prezinta o variatie foarte mica. Constrictiv. [Pron. , pl. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*continuu
Neliniste sufleteasca; framantare; tulburare; zbucium. [G.-D. ] /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*tribulatie
Nemetal, care prezinta mai multe stari alotropice, aflat in natura in compusi si avand diferite intrebuintari. substanta alba sau galbena, moale ca ceara, translucida, foarte inflamabila, toxica, luminescenta. praf amorf, rosu sau cafeniu-inchis, putin inflamabil, netoxic, neluminescent. /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*fosfor
Nemiscat, neclintit, fix. Care nu se poate misca, transporta. [Cf. fr. , lat. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*imobil
Nemiscat, neinsufletit, mort. Moale, moliu, lipsit de energie. Cu inertie; referitor la inertie. Lipsit de reactivitate fata de alte substante. [< fr., it. , cf. lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*inert
Nemultumire, surprindere neplacuta provocata de o contrazicere. = raport intre natiuni sau judecati care se exclud reciproc, dar care pot fi inlaturate, amandoua in favoarea unei a treia. [Cf. fr. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*contrarietate
Nenorocire mare, care se abate asupra unei colectivitati; catastrofa de mari proportii; dezastru; urgie; flagel; prapad. [G.-D. ] /<lat. , ..., fr. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*calamitate
Nenorocire mare care se abate asupra unei colectivitati; catastrofa de mari proportii; flagel; urgie; calamitate. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*dezastru
Nenorocire mare care se abate asupra unei colectivitati; catastrofa de mari proportii; prapad; urgie; dezastru; calamitate. [Sil. ] /<fr. lat. $sinister, ...tra$(by 10W10S3e3r12g12i5o)*sinistru
Nenorocire mare, dezastru, calamitate; tragedie. Momentul rezolvarii conflictului unei tragedii clasice; deznodamant. [< fr. , cf. gr. - revarsare, intoarcere].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*catastrofa
Nenorocire mare, dezastru care loveste o colectivitate; flagel. [Pl. / cf. fr. , lat. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*calamitate
Neobservare, nerespectare (a legilor, a regulamentelor). Neindeplinire (a angajamentelor, a obligatiilor). [Cf. fr. ].(by 8W8S9e2r2g11i11o)*inobservatie
Neocupat de nimeni; liber. Care nu este reclamata de succesori, desi s-a deschis. [< fr. , cf. lat. ].(by 3W11S12e12r5g6i14o)*vacant
neocupati, -te, adj. (Despre un teritoriu, oras etc.) Care nu este cucerit de o armata straina, care nu este stapanit de o putere straina. (Despre bunuri mobile sau imobile) Care nu este detinut temporar de cineva. (Despre posturi) Care nu este inca luat in primire, care nu este detinut de cineva. 3, (Despre persoane) Care nu este angajat intr-o intreprindere, institutie. Care nu are mult de lucru, care nu are treburi multe; liber. (dupa fr. (by 3W3S3e12r12g5i6o)*neocupat
neologism de origine franceza, neintegrat in limba de care a fost imprumutat. (< frantuz + -ism)(by 6W7S15e15r9g9i2o)*frantuzism
Neologism nord american de folosinta internationala, sinonim la origine cu comedia muzicala sau cu o varietate a operetei, musicalul s-a definit treptat ca un spectacol constituit pe o actiune dramatica unitara (distingandu-se astfel de spectacolul de revista sau de music-hall, alcatuite din piese de sine-statatoare), intr-o alternanta de scene vorbite, numere muzicale si coregrafice. Situatiile dramatice, bine caracterizate, uneori cu tenta tragica, limbajul muzical evoluat, legat nemijlocit de muzica usoara moderna sau de jazz, delimiteaza clar musicalul de opereta traditionala(by 7W7S1e1r9g9i3o)*neologism
Neomenos, nemilos, crud, feroce. Care nu este caracteristic omului; de proportii neobisnuite; monstruos. [Cf. it. , lat. , fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*inuman
Neomogen din punctul de vedere al varstei. [Pron. , pl. / et. incerta].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*plurien
neonatologia - specialitatea medicala care se ocupa cu studiul nou-nascutului sanatos, cu depistarea , diagnosticarea si tratarea bolilor specifice acestei grupe de varsta, precum si cu ingrijirea si protezarea pentru mentinerea in viata a nou-nascutului prematur.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*neonatologia
neozoici, s.n., adj. S.n. Ultima era geologica, care cuprinde timpul scurs de la sfarsitul mezozoicului pana in zilele noastre. Adj. Care se refera la neozoic , care apartine neozoicului. - Din fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*neozoic
Neozoic. [Pron. , var. s.n. / cf. , engl. , rus. < gr. - nou, - viata].(by 4W13S13e6r7g7i15o)*cainozoic
Nepasare, delasare; neingrijire. Lipsa de grija, de preocupare; greseala usoara cauzata de o lipsa de atentie. Forma a culpei constand in atitudinea cuiva care nu prevede consecintele pagubitoare ale faptelor sale. [Cf. fr. , lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*neglijenta
Nepasare, indiferenta. [Var. s.n. / cf. fr. $je m\'en-fichisme$].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*jemanfisism
Nepedepsire a unui infractor, datorita unor imprejurari personale consemnate de lege. [Cf. fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*impunitate
nepedepsire a unui infractor, datorita unor imprejurari, stari sau situatii prevazute de lege. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*impunitate
Nepedepsire a unui infractor, determinata de anumite imprejurari prevazute de lege. /<fr. lat.$ impunitas, ...atis$(by 2W10S11e4r4g12i13o)*impunitate
Nepios; care dispretuieste religia. Contrar religiei. [< lat. , cf. fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*impiu
neplacut; nefavorabil (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 6W14S15e8r8g1i2o)*albastru
Nepoliticos, necioplit. Insuficient prelucrat, brut, necizelat. [< it. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*grosolan
nepotrivire (flagranta); dezacord intre doua lucruri, fenomene, situatii etc. (< it. , lat. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*discrepanta
Nepotrivire intre doua sau mai multe obiecte sau fenomene; lipsa de armonie; distonanta; disonanta. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*discordanta
Nepotrivire, neconcordanta, dezacord. [Pron. / < lat. , cf. fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*incongruenta
Nepotrivit, vatamator pentru anumite stari, imprejurari etc. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*contraindicat
Neprefacut, care se exprima cinstit. Adevarat; deschis, facut pe fata. [Cf. fr. , it. < lat. - fara pata].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*sincer
neprevazut, intamplator, venit pe neasteptate; inopinat. o (jur.) caz ~ = eveniment independent de culpa debitorului, care il impiedica sa-si execute o obligatie. (< fr. , lat. )(by 8W9S2e10r11g4i4o)*fortuit
Neprezentare a unui sportiv sau a unei echipe sportive la o competitie. /Cuv. engl.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*forfait
Neputinta a bolnavului de a citi litere, cifre sau note muzicale. [Gen. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*alezie
Neputinta de a articula cuvintele intalnita in boli ale sistemului nervos. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - articulatie].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*anartrie
Neputinta de adaptare (la anumite conditii), faptul de a nu se adapta, neadaptare. [Dupa fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*inadaptare
Neputinta de a inghiti. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - a inghiti].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*afagie
neputinta de a renunta la dorinta acuta de a atinge corpul unei femei, in special sanii sau chiar organul genital, fara consimtamantul acesteia.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*tuserism
neputinta de a se corija, de a se indrepta; insusirea, starea de a fi incorigibil. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*incorigibilitate
Neputinta momentana de a-si aminti ceva. Folosire a unui cuvant in locul altuia din neatentie; greseala de vorbire sau de scriere . [Pl. / < fr., lat. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*lapsus
neputinta motrice nedureroasa a unuia sau a mai multor membre, determinata de osteita, osteocondrita, periostita sau fracturi. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*pseudoparalizie
Nereal, imaginar; fals. Evident, vizibil. = caramida fina, de culoare uniforma, care ramane netencuita si este folosita la fatade. // In aparenta. [Cf. fr. , lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*aparent
Nerealizabil; nereal; amagitor, inselator. [Pron. / cf. lat. , fr. , it. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*iluzoriu
Nerealizare a unei actiuni la care s-a depus un efort fizic sau intelectual sustinut; insucces; nereusita. /<fr. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*esec
Nerecunoscator. Care nu rasplateste, nu satisface, nu corespunde eforturilor muncii depuse. [< fr. , it. , lat. ].(by 7W7S1e1r1g10i10o)*ingrat
Nerespectare a fidelitatii conjugale faptuita de catre unul din soti. // Care nu respecta fidelitatea conjugala. [< lat. , cf. fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*adulter
neretinut, lipsit de moderatie. desfranat. suferind de incontinenta. (< fr. , lat. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*incontinent
Neretinut, lipsit de moderatie. Violent, desfranat. Suferind de incontinenta. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*incontinent
Nereusita, gres, esec. = a nu izbuti (in atingerea rezultatului propus). [Pl. / < germ. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*chix
Neroditor, neproductiv; sterp. Care nu poate face pui, copii; care nu poate procrea; care nu face roade sau seminte. Care nu duce la nimic, fara folos; gol, desert. Care a fost sterilizat, dezinfectat. // Material dintr-un minereu, fara valoare industriala. [< fr. , cf. lat. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*steril
Nerusinat; indecent, necuviincios; scarbos. [Cf. fr. , lat. < - murdar].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*scabros
(Nerv, artera sau vena) care coboara pe partea mediana a coapsei. [< fr. , cf. gr. - evident].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*safen
:nerv care pleaca din partea inferioara a maduvei spinarii si se ramifica in partea de jos a corpului (in coapsa, gamba, picior). [Sil. ] /<fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*sciatic
:nervi cranieni care asigura sensibilitatea si inervarea muschilor fetei. /<lat. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*trigemen
nerv ~ = nerv constituit din fire sensitive si motoare. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*senzitivomotor
nerv ~ = ramura a nervului vag care are functia de a rari bataile inimii. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*cardioinhibitor
nerv ~ (si s. m.) = nerv cranian pereche, care inerveaza cavitatea toracica si abdominala; nerv vag. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*pneumogastric
Nescris, dar consacrat prin uz, prin datina; cutumiar. [Cf. lat. , fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*consuetudinar
nescris, dar consacrat prin uz, prin datina; cutumiar. (< lat. , fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*consuetudinar
Nesfarsit, care nu se mai sfarseste. De dimensiuni foarte mari. [Cf. fr. ].(by 4W13S13e13r7g7i15o)*interminabil
nesiguranta, indoiala privind corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intentiilor cuiva; banuiala, neincredere. (< fr. , lat. )(by 2W2S11e11r11g5i5o)*suspiciune
Nestatornicie, necredinta, inconstanta; incalcare a credintei conjugale. Fapta care dovedeste nestatornicie in dragoste. Inexactitate; neadevar. [Cf. fr. , lat. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*infidelitate
Nestatornic, nestabil. Care se afla intr-o stare de echilibru instabil. [Cf. it., fr. , lat. ].(by 8W9S2e11r11g4i5o)*labil
Nestatornic, schimbator; lipsit de fermitate. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*versatil
Nestiutor, nepriceput; ageamiu. (Persoana) care nu respecta preceptele religiei. Laic. [< fr. , lat. ].(by 7W8S1e1r2g10i10o)*profan
Nesupus nici unei conditii, fara rezerve. [Pron. / < + , cf. fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*neconditionat
Neted, fara ridicaturi, fara accidente; plat. = suprafata pe care o dreapta poate fi aplicata in orice sens; = parte a geometriei care studiaza suprafetele plane. [Cf. fr. , lat. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*plan
netoda psihanalitica de explorare a subconstientului cuiva, supus actiunii unui stupefiant sau hipnotic. (< fr. )(by 10W10S3e3r12g12i5o)*narcoanaliza
neuronul este celula nervoasa specializata structural si functional in transmiterea si primirea informatilor sub forma de influx nervos(by 6W6S14e15r8g8i1o)*neuronul
neutralizare a acidului patruns in piele in timpul piclarii. (< de^1 piclare)(by 11W4S5e13r13g6i7o)*depiclare
Neutrini sunt produsi pe Pamant prin elemente radioactive, reactoare nucleare si experiente in acceleratori de particule. Pe Pamant, suntem supusi permanent unei avalanse de mici particule, care ajung din cosmos pe Pamant. Prin coliziunea particulelor acestei radiatii cosmice (protoni si particule alfa) cu nucleele de oxigen si azot din atmosfera, se produc in mod curent neutrini. In Soare, ei apar prin procesul de fuziune nucleara si in mare numar, in exploziile supernovelor. Ei ne pot transmite informatii despre aceste evenimente. Aproximativ 300 neutrini/m cub exista inca din timpul Big Bang - ului si se numesc neutrini primordiali. (din Misterele Terrei)(by 8W8S2e2r10g10i4o)*neutrini
Nevinovat, curat, naiv; candid. Simplu; ignorant. [< fr. , it. , lat. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*inocent
Nevinovat, curat, naiv, simplu, candid. Rol care prezinta o tanara fata naiva; persoana ingenua. [Pron. / < fr. , it. , lat. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*ingenuu
Nevoia de a urina in mod frecvent. [< fr. , cf. gr. - deseori, - a urina].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*polakiurie
nevoia impulsiva (a cuiva) de a se intoarce in tara sau locul unde si-a petrecut copilaria. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*nostomanie
nevralgie a oaselor, datorita unei inflamatii cronice. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g14i7o)*osteonevralgie
Nevralgie a pielii care apare in anumite forme de reumatism, guta etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - piele, - durere].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*dermatalgie
nevralgie a plexului cervicobrahial, prin dureri localizate in ceafa, gat si brate. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*cervicobrahialgie
Nevralgie a sternului; nevralgie intercostala; sternodinie. [Gen. / < fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*sternalgie
Nevralgie, durere uterina. [Gen. / < fr. , cf. gr. - uter, - durere].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*histeralgie
Nevralgie intercostala. [Gen. / < fr. , cf. lat. - coasta, gr. - durere]. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*costalgie
nevralgie localizata in regiunea lombara si pe fata dorsala a membrelor inferioare. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*lombosciatica
Nevralgie localizata in regiunea lombara si pe fata dorsala a membrelor inferioare. [Gen. / < fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*lombosciatica
Nevralgie manifestata prin dureri vii pe traiectul nervului sciatic. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*sciatica
Nevralgie scapulo-humerala. [Gen. / < fr. , cf. fr. - umar, - durere].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*omalgie
Nevralgie sciatica. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - sold, - durere].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ischialgie
Nevrita cauzata de actiunea razelor radioactive asupra unui nerv. [Cf. fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*radionevrita
nevrita cauzata de actiunea razelor radioactive asupra unui nerv. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*radionevrita
nevroza a inimii caracterizata prin stenocardie, tulburari respiratorii si palpitatii. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*frenocardie
nevroza a peretelui unui vas sangvin, venos sau capilar. (< fr. )(by 4W4S12e12r6g6i14o)*angionevroza
Nevroza caracterizata prin teama de a nu comite un act impulsiv. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*compulsie
Nevroza cu caracter general, care nu se refera la tulburarile functionale ale unui anumit organ, ci la tulburari de natura psihica. [< fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*psihonevroza
n hematie tanara, fara nucleu, care prezinta o retea filamentoasa. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*reticulocit
NIALCOS adj. v.(regionalism) aranjat, aratos, chipes, cochet, dichisit, elegant, ferches, fer-chezuit, frumos, gatit, ingrijit, spilcuit. Din Maghiarul Nyalka. Sursa: Dictionar Maghiar-Roman(by 2W2S10e11r4g4i12o)*nialcos
niciodata! (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 3W11S12e5r5g14i14o)*altadata
Nici un lucru; de nici un fel. aproape deloc; foarte putin. lipsit de valoare sau de importanta; marunt; neinsemnat. pe un pret foarte redus; aproape degeaba. in nici un caz. [Var. ] /<lat. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*nimic
Nicovala mica, folosita de tinichigii pentru a indrepta tabla. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r9g3i3o)*taseu
Nicovala (mica) pe care se bate coasa pentru a o ascuti. [G.-D. ] /<ucr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*batca
nimfa a padurilor, despre care se credea ca sta inchisa intr-un copac. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*hamadriada
Nimfa a padurilor despre care se credea ca sta inchisa intr-un copac, nascandu-se si murind odata cu ei. [Pron. / cf. fr. , lat. < gr. - cu, - arbore].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*hamadriada
Nimfa, divinitate a izvoarelor si a raurilor. Femeie foarte frumoasa, gratioasa. [Pron. / < fr. , it. , cf. lat., gr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*naiada
nimfa la lepidoptere intre stadiul de omida si cel de fluture. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*crisalida
Nimicit, ruinat. Ruinat din punct de vedere material, fizic si moral. (by 11W4S4e13r13g13i7o)*distrus
Ninsoare in forma de particele sferice mici; ploaie cu gheata. /+ suf. $...uel$(by 2W10S10e3r4g12i12o)*mielusel
n. Instrument muzical de percu ie constand dintra??un disc de metal usor bombat, suspendat, care, lovit cu un ciocA?nel special, produce un sunet ca de clopot. -Din fr., engl. (by 12W12S12e6r6g14i15o)*gong
nisa arcuata funerara intr-o biserica sau catacomba. (< fr., lat. )(by 3W12S12e5r6g6i14o)*arcosolium
Nisa arcuata funerara intr-o biserica sau intr-o catacomba. [Pl. / < fr., lat. , cf. it. ].(by 3W4S12e12r12g6i6o)*arcosolium
nisa in forma semicirculara situata in continuarea navei centrale a unei bazilici sau biserici. (< fr. , lat. )(by 6W7S15e15r8g9i2o)*absida
Nisa in peretele dormitorului unde este asezat patul (de obicei in dosul unei perdele). /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*alcov
Nitrat de sodiu, care constituie componentul principal al salpetrului de Chile. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*nitronatrit
nitroderivat al fenolului, folosit in industria colorantilor. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*nitrofenol
nitroderivat al metanului, lichid uleios, incolor, folosit in unele sinteze organice. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*nitrometan
Nitroderivat al toluenului, care se prezinta ca o substanta galbuie cu miros caracteristic, insolubila in apa, solubila in solventi organici si care se foloseste pentru obtinerea unor amine. [Pron. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*nitrotoluen
nitroderivat al toluenului, substanta galbuie cu miros caracteristic, pentru obtinerea toluidinei. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i2o)*nitrotoluen
nitroderivat al unei hidrocarburi parafinice; nitroalcan. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*nitroparafina
[NIUTON] unitate de masura a fortei, egala cu forta care, aplicata unei mase de 1 kg, ii imprima o acceleratie de 1 m/s^2. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*newton
Nivel de dezvoltare la care se gaseste viata sociala, materiala si spirituala a unei formatii sociale sau a unui grup social; stare a vietii sociale, economice si culturale a unui popor, a unei epoci etc. Grad dezvoltat de cultura materiala a unui popor, a unei societati etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*civilizatie
(nivel-), nivelul ipotetic pana la care apele subterane captive se pot ridica sub ac iunea presiunii hidrostatice, cand are loc egalizarea acesteia cu presiunea atmosferica; poate fi P. pozitiv (la apele arteziene care asnesc deasupra nivelului suprafe ei topografice) sau P. negativ (la apele ascensionale care urca prin capilaritate); coincide cu suprafa a piezometrica. a?? [Sursa: M. Ielenicz si colaboratorii, 1999, Dic ionar de geografie fizica, Editura Corint, Bucuresti](by 3W3S11e12r5g5i6o)*nivel
nivel ~ = termen folosit in sociologie pentru a desemna grupurile mici (de munca, cercetare, conducere etc.) de desfasurare a activitatilor si relatiilor sociale. (< micro^1 social)(by 2W10S10e3r4g12i12o)*microsocial
noaptea care preceda prima zi a unui an nou; petrecerea din aceasta noapte. (< fr. )(by 14W15S8e8r8g2i2o)*revelion
Noaptea care preceda prima zi a unui an nou; petrecere, serbare care are loc in aceasta noapte. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*revelion
Nobil, aristocrat din societatea feudala apuseana. [< fr. , cf. it. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*gentilom
Nobil care slujeste la palatul regal. V. Cavaler medieval ratacitor, dornic de aventuri. Voinic, om indraznet, animat de sentimente cavaleresti. [Cf. fr. , it. < lat. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*paladin
Nobil considerat ca fiind descendent al lui Mahomed; print arab. /<turc. fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*serif
[NOC-AUT] / s. n. scoaterea din lupta, la box, a adversarului, declarat invins daca, doborat la podea, nu poate relua lupta in decurs de zece secunde. (< fr., engl. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*cnocaut
= nod din Gordios, pe care nu l-a putut desface nimeni si pe care Alexandru cel Mare l-a taiat cu sabia; conjunctura, situatie complicata, greu de rezolvat; = a rezolva energic, brutal, cu repeziciune o dificultate. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*gordian
Nod format din depuneri, care apare pe articulatii si pe cartilajele urechii la bolnavii de guta. /<fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*tofus
nod ~ = problema, situatie complicata, greu de rezolvat; a taia nodul ~ = a rezolva energic, brutal, cu repeziciune o dificultate. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*gordian
Nodulet care se formeaza pe suprafetele expuse frecarii ale imbracamintei confectionate din tesaturi poliamidice. [< germ. ].(by 12W5S6e6r14g15i8o)*piling
nodul format din depozite de urati care apar pe articulatiile si pe cartilajele urechii la cei suferinzi de guta. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*tofus
Nodul format din depozite de urati care apar pe articulatii si pe cartilajele urechii la cei suferinzi de guta. [< fr. , cf. gr. - tuf].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*tofus
noion-denumirea conducatorilor (echivalent cu gradul de general) in armata tatara.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*noiondenumirea
nomenclaturist de dupa decembrie 1989. (< neo nomenclaturist)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*neonomenclaturist
Nori de culoare alba formati la mare altitudine din cristale de gheata. /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*cirus
Nori grosi, albi, in forma de gramezi izolate, care prevestesc timp frumos. /<fr., lat. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*cumulus
Nori situati la mare altitudine, avand culoare alba-laptoasa, formati din cristale mici de gheata. /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*cirostratus
Nori situati la mare altitudine, care par ca o patura alba, adesea ondulatorie, formati din cristale mici de gheata. /<fr. (by 2W11S11e4r5g5i13o)*cirocumulus
norma de drept nescrisa, adoptata prin traditie; consuetudine. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i4o)*cutuma
Norma de drept nescrisa, adoptata prin traditie; consuetudine. [< fr. ]. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*cutuma
Norma de drept nescrisa, consfintita prin traditie; obiceiul pamantului. /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*cutuma
( norma de drept stabilita prin pracrica indelungata a vietii si transmisa prin traditie orala; lege naturala; obiceiul pa-mantului. /(by 13W13S6e7r15g15i9o)*nescris
Norma pe baza careia are loc un proces, se desfasoara o activitate sau se produce un fenomen; precept. = in mod obisnuit, de obicei. Principiu, linie de conduita, lege, obicei. Randuiala, ordine, regularitate. [Pl. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*regula
Nota amanuntita (in ceea ce priveste calitatea, pretul etc.) asupra marfurilor cumparate sau expediate. [< fr. ]. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*factura
(Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 1W1S9e10r3g3i12o)*adio
(Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 10W3S3e4r12g12i6o)*ainevoiedeoaspirina
(Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 10W10S4e4r12g13i6o)*abatere
Nota, insemnare la sfarsitul manuscriselor antice si medievale, in care se mentioneaza titlul si autorul lucrarii, precum si alte informatii in legatura cu manuscrisul respectiv. [Pl. / < lat. t. < lat. - cartea s-a terminat].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*explicit
Nota in valoare de o optime, a carei coada este terminata printr-un semn in forma de carlig. [< fr. ]. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*crosa
nota la inceputul manuscriselor antice si medievale, al incunabulelor si al unor carti din sec. XVI, cuprinzand titlul scrierii si numele autorului. (< lat. , /aici/ incepe)(by 15W15S9e9r2g2i11o)*incipit
Nota la inceputul manuscriselor antice si medievale, al incunabulelor si al unor carti din sec. XVI, cuprinzand titlul scrierii si numele autorului. [< lat. - (aici) incepe].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*incipit
Nota la sfarsitul unei publicatii sau pe verso foii de titlu, cuprinzand datele editoriale. /<fr. (by 7W1S1e9r9g10i3o)*colofon
Nota, memoriu care contine expunerea unor chestiuni, a unor stari de lucruri de ordin diplomatic, politic etc. [Var. s.n. / cf. fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*memorandum
Nota muzicala ornamentala care se executa inaintea unei note obisnuite, la interval de un ton sau de un semiton. [Pron. , pl. / < it. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*apogiatura
Nota, observatie (pusa pe o petitie, pe un act oficial); semnatura data pe un asemenea act. [< fr. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*apostila
Notarea dintilor pe fise cu diferite simboluri. [Gen. / cf. gr. - dinte, - a scrie].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*odontografie
Notare pe documente a conturilor in care urmeaza sa fie inregistrate operatiile economice la care se refera. [Cf. it. , fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*contare
Nota sau grup de note care servesc sa impodobeasca melodia, executandu-se dupa fantezia interpretului; infloritura. [Pron. / < it. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*fioritura
notatie care permite a reprezenta, cu ajutorul unor paranteze, structura constituentilor unei fraze. (< parantetiza)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*parantetizare
Notatie in puncte a rezultatelor obtinute la o intrecere (sportiva etc.) pentru stabilirea clasificarii concurentilor. Insemnare a punctelor mai importante ale unei relatari, ale unui plan etc. [< + , dupa fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*punctaj
Note destinate unui ansamblu muzical; text muzical cuprinzand totalitatea notelor care se executa in acelasi timp de catre membrii unui ansamblu si care pot fi urmarite separat sau concomitent; compozitie muzicala. [< it. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*partitura
Notele extrase separat pentru partida unui cantaret, a unui instrument sau a unui grup de instrumente de acelasi gen dintr-un ansamblu. [< germ. - voce].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*stima
note, titluri imprimate pe marginea unei pagini, langa text. articol cu note si insemnari pe marginea paginilor. (< lat., it. )(by 1W9S10e3r3g4i12o)*marginalia
Note, titluri imprimate pe marginea unei pagini, langa text. Articol cu note si insemnari pe marginea paginilor. [Pron. / < lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*marginalia
Notificare, instiintare. Act, document prin care se notifica ceva. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*notificatie
Notiunea de absenteism este percepute de sociologi in sensul specific al neprezentari la locul de munca.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*notiunea
notiune a filozofiei budiste care desemneaza renasterile si reincarnarile succesive ale sufletelor, migratia acestora dupa moarte, in functie de faptele savarsite pe pamant; fatalitate, destin. (< engl., fr., sancr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*karma
Notiune care reuneste renasterile si reincarnarile succesive ale sufletelor, migratia lor dupa moarte si forta care le genereaza si le conduce. /< engl., fr. (by 3W12S12e12r5g6i14o)*karma
notiune cuprinzand vehiculele puse in miscare prin forta musculara a omului. (< bio transport)(by 13W6S6e15r15g8i8o)*biotransport
Notiune filozofica care desemneaza natura, materia, realitatea obiectiva, tot ceea ce exista; faptul de a exista. Viata. Mijloacele de trai. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*existenta
Notiune fundamentala care reflecta cele mai generale si esentiale laturi, insusiri, trasaturi ale obiectelor si fenomenelor si relatiile dintre ele. Grup de fiinte, de obiecte, de fenomene de acelasi fel sau asemanatoare intre ele. Grupa in cadrul unei ramuri sportive, stabilita dupa greutatea corporala a sportivilor, dupa performantele realizate sau dupa varsta. [Gen. / < fr. , cf. gr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*categorie
Notiune, idee generala. Ciorna, bruion, schita. [Pl. / cf. fr. , lat. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*concept
notiune, idee rezultata din procesul de abstractizare. abstractizare. = a nu lua in considerare. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*abstractie
Notiune universala, care se refera la modurile generale potrivit carora un lucru poate fi anuntat in legatura cu un altul. [< , cf. gr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*categorema
noua burghezie, formata in conditiile economiei de piata. (< neo burghezie)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*neoburghezie
noua corelatie provenienta cuvantului orhei din maghiarul , neatestat de nici un dictionar maghiar, devine irelevanta.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*orhei
Nou sau relativ recent, din timpurile prezente; actual. = limba vie, care se vorbeste in prezent. In care disciplinele umaniste au un rol preponderent, preferential. La moda, potrivit ultimei mode. [< fr. , cf. lat.t. ].(by 7W7S1e1r1g10i10o)*modern
Noutati , cele care se prezinta la televizor sunt deobicei in legatura cu lucruri criminale , scumpiri,ieftiniri,lucruri financiare e. t. c.(by 13W6S7e15r15g9i9o)*noutati
nova a carei stralucire, dupa explozie, se reduce la valoarea initiala (prenova). (< germ. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*postnova
nova care, inaintea unei explozii interne, se prezinta ca o stea pitica albastra, fierbinte. (< germ. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*prenova
NTENIE: OBIECT CU CARE SE SAPA PE SUB PAMANT ACUM CIRCA 500.000.000.000.000(by 7W8S1e1r9g10i3o)*ntenie
n.. totalitatea fenomenelor psihice proprii unui individ, unei colectivitati; viata psihica. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*psihism
Nu am gasit acest cuvant cu sensul adverbial (precum "pana la") in dictionar, cand aveti de gand sa il introduceti? (by 8W1S2e10r10g3i4o)*nu
nu am gasit cuvantul in nici un dictionar. e utilizat de ex. in numele: Curtea de ARGES(by 4W12S13e6r6g14i15o)*nu
Nu am reusit sa-l gasesc in dictionar, stiu doar ca e un termen folosit in transporturile maritime.(by 11W5S5e13r14g7i1o)*cum
nucelu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton si un neutron; deuton. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*deuteron
Nucleu al celulelor nervoase din maduva osoasa rosie. [Pron. / < fr. , cf. gr. - maduva, - celula].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*mielocit
Nucleu atomic caracterizat prin numarul de protoni, de neutroni si prin energia de legatura a acestora. [< germ. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*nuclid
nucleu atomic considerat numai din punctul de vedere al structurii sale. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*nuclid
Nucleu mare al celulei care alcatuieste corpul unui infuzor. [Cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*macronucleu
Nucleu mic al celulei care alcatuieste corpul unui infuzor. [Pl. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*micronucleu
nucleu primitiv dintr-o masa de cromatina in suspensie in sucul nuclear. (< germ. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*protocarion
nucleu supranumerar mic din citoplasma, format in cursul diviziunii celulare, sub actiunea unui agent mutagen. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*micronucleu
nucleu vegetativ mare, la unele protozoare, care regleaza metabolismul. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i12o)*macronucleu
nu conosc semnificatia dar nu il gasesc aici pe dex online, cuvantul exista.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*nu
nu credeti ca ar trebui sa introduceti si intelesul acestui cuvant care este din ce in ce mai uzitat?(by 2W11S11e4r4g13i13o)*nu
Nu credeti ca "reinviere" nu poate fi sinonim cu "inviere"? "Reinvierea" presupune actiunea repetata de "inviere".(by 9W3S3e11r12g5i5o)*nu
Nu cred in originea ungureasca a cuvintului Se pare ca originea e foarte veche (mii de ani); radacina se regaseste in indo-europeana, in sanscrita ( - ministrul care hotara ceremonia de sacrificii, trecerea "hotarului" spre lumea cealalta); de asemenea, exista vechiul cuvint , cu aproape aceeasi semnificatie, si probabil ungurii, venind tirziu in aceste locuri, care aveau nume impamintenite pentru cele necesare... [] Aceeasi situatie e si pentru cuvintul , caruia i se considera fals origine slava: este o radacina veche indo-europeana, se regaseste si in vechea engleza . Intimplarea face ca ma cheama chiar Hotar...(by 3W11S12e5r5g14i14o)*nu
Nu cred in originea ungureasca "hatar" a cuvintului "hotar" se pare ca orinea e foarte veche ( mii de ani) radacina se regaseste in indo-european, in sanscrita ca "hotra" ministrul care hotara ceremonia de sacrificii, trecerea "hotarului" spre lumea cealalta...deasemenea exista vechiul cuvint "hat" cu aproape aceeasi semnificatie si probabil, ungurii, venind tirziu in aceste locuri, care aveau nume impamintenite , pentru cele necesare... Aceeasi situatie e si pentru cuvintul "plug" caruia i se considera fals,origine slava,este radacina veche indo-europeana, se regaseste si in vechea engleza...(by 2W10S10e4r4g12i12o)*nu
nu cunosc exact ce inseamna "varciog" dar se foloseste ca sa exprime interesul exagerat al cuiva de a obtine sau a realiza ceva; umbla varciog: face tot ce este in stare pentru a obtine lucrul dorit.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*nu
--- nu e din DN, nici din MDN [CM] --- s.f. Unealta formata dintr-o placa dreptunghiulara de otel cu maner de lemn sau plastic, folsita la aplicarea unui strat de |glet|glet| peste |tencuiala|tencuiala|. - Din germ. [putz].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*nu
Nu e o definitie per se, ci o cerere: ati putea cumva sa inlocuiti fraza "Marea Revolutie Socialista din Octombrie" cu una mai neutra, precum "Revolutia din Octombrie" sau "Revolutia Bolsevica"?(by 5W5S13e14r7g7i1o)*nu
nu este o definitie dar nu am gasit alt loc pentru a trimite o mica "observatie" ... poate ma insel dar stiu ca am avut de multe ori discutii pe aceasta tema ... la rubrica "corect/gresit" in ultima expresie din coloana "corect" cred ca s-a strecurat o greseala... " Multe din marile descoperiri au fost facute fortuit" ....din ce stiu eu corect este " Multe dintre marile descoperiri au fost facute fortuit" ... in rest numai de bine. o munca profesionala si foarte apreciata pentru a incerca salvarea limbii romane de mitocania cotidiana. cu stima ..un cititor :)(by 3W4S4e12r13g6i6o)*nu
Nu e vorba de definitie, ci de o sugestie pentru sectiunea corect/gresit. eu continuu - corect eu continui - gresit. Va multumesc. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*nu
Nu exista culori care sa rezulte prin combinare Alb. Iar Alb nu este culoare ci pur si simplu este Alb, la fel ca si Negru.(by 6W15S15e8r8g2i2o)*culorile
nu exista cuvantul in dex,daca totusi cineva te-a botezat "frustrat",iti pot demitiza acest cuvant.1,Frustrati suntem cu totii.2,dar mai mult frustrat este taciturnul(omul care tace) si mai putin frustrat este vorbaretul(omul care vorbeste),mai ales daca acesta are si ceva de transmis celor din jurul lui.(oamenilor in special) A.P.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*nu
Nu exista in limba Romana. Nu este corect. Varianta feminina pentru ,,doctor'', este...DOCTOR.(by 8W8S2e2r10g10i4o)*nu
Nu inteleg cum de s-a putut ca in DEX on-line sa apara femininul de la Stomatolog - stomatoloaga? stomatologa? Logos din limba greaca nu admite feminin.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*nu
Nu-i stiu definitia dar nici sensul cuvantului.Acest cuvant nu se gaseste in dictionarul explicativ al dumneavoastra.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*nui
num., adj. num. (inv. si reg.) protos. $(E ...ul intre judecatori.)(Lucrul ... pe care vrem sa-l discutam.)originar$.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*prim
(Numai) din cand in cand; arar; rareori; rar. [Sil. ] /<$a + rar + ...ori$(by 3W12S12e5r5g14i14o)*arareori
num. - Amindoi. - Mr. Lat. f. (DAR; Candrea-Dens., 822; REW 411). Inlocuit in mare parte de dubletul neol. Cf.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*imbi
Numar al carui logaritm este egal cu numarul dat. [Pl. / cf. fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*antilogaritm
numar, cantitate mare; multiplicitate, pluritate, diversitate. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*pluralitate
numar care exprima una sau mai multe parti dintr-un intreg. raport intre doua expresii matematice. (< fr. , lat. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*fractie
Numar care exprima una sau mai multe parti dintr-un intreg. Raport intre doua expresii matematice. [Gen. , var. [in DN] s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*fractie
= numar care indica rezistenta la explozie a unui combustibil lichid. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*octanic
Numar de persoane decedate la o mie de locuitori intr-un an de zile.frecventa a deceselor in primul an de viata la o mie de nascuti vii. /<fr. , lat. $mortalitas, ...atis$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*mortalitate
numar de plante si animale naturalizate si situate intr-un cadru ce reda sau se aseamana cu mediul lor natural. (< fr. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*biogrupa
Numar de zile care trebuie adaugat unui an lunar pentru a-l face sa concorde cu anul solar. [< fr. , cf. gr. - adaugat].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*epacta
numar de zile care trebuie adaugat unui an lunar pentru a-l face sa concorde cu anul solar. (< fr. , gr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*epacta
numar egal cu o mie de bilioane si se scrie de forma: 1 000 000 000 000 000.(by 10W10S3e3r12g12i12o)*numar
Numar egal cu o mie de miliarde (in unele tari) sau cu un miliard (in alte tari). [Sil. ] /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*bilion
Numar egal cu o mie de milioane; bilion. Numar foarte mare. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*miliard
Numar egal cu un milion de milioane, in trecut, in Anglia, Germania etc. Miliard (in uzul actual american). [Pron. , pl. / < fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*bilion
Numar egal cu un milion de trilioane. [Pron. , var. s.n. / cf. germ. , fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*cvadrilion
Numar egal cu zece la puterea douazeci (10^2^0). [Pron. / < cf. fr. ].(by 1W1S10e10r10g4i4o)*sextilion
numar gramatical, caracteristic limbilor vechi, care arata ca este vorba de trei exemplare din aceeasi speta. (< lat. , it. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*trial
Numar gramatical care arata ca este vorba de doua exemplare din aceeasi speta sau de o pereche de obiecte. [Pron. , pl. / < lat. , cf. it. ].(by 4W4S13e13r13g7i7o)*dual
Numar gramatical care arata ca este vorba de trei exemplare din aceeasi speta. [Pron. / < lat. , cf. it. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*trial
Numar gramatical folosit in unele limbi cand e vorba numai de doua fiinte sau lucruri. [Sil. ] /<fr. lat. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*dual
Numar intreg prin care se imparte exact alt numar intreg; impartitor. /<fr. lat. (by 6W14S15e15r8g9i2o)*divizor
Numar mare de oameni in dezordine; multime; gloata. ( a face cunoscut in public; a scoate la iveala; a da pe fata. /<ung. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*vileag
Numar mare (de obiecte sau de fiinte).fel de fel de lucruri. a) fel de fel; b) fleacuri; lucruri neinsemnate. a) a se supara usor; b) a trece la actiune. /<lat. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*mult
Numar minim de participanti care este necesar, potrivit legii, pentru ca o adunare sa poata lua o hotarare valabila. /<lat. (by 9W10S10e3r4g12i12o)*cvorum
numar minim de participanti pentru ca o adunare sa se poata considera imputernicita a adopta o hotarare. (< fr., lat. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*cvorum
Numar prin care se determina pozitia unui punct pe o dreapta orizontala care face parte dintr-un sistem de coordonate; coordonata respectiva. [Pron. , pl. / < fr. , cf. lat. - parte taiata, portiune].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*abscisa
numar real care indica pe o axa lungimea si sensul segmentului cuprins intre originea axei si un punct dat, determinand pozitia acestuia. prima coordonata carteziana (orizontala) a unui punct. (< fr. , lat. /linea/ )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*abscisa
Numar reglementar de oameni care constituie o colectivitate, mai ales, o unitate militara. /<fr. lat. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*efectiv
Numar reprezentand diferenta dintre doua numere naturale egale (unu minus unu; doi minus doi etc.). a reduce complet impor-tanta unui lucru. /<fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*zero
Numar sau parametru literal care multiplica o expresie algebrica in forma de monom. Valoare relativa atribuita la un examen. Marime constanta in anumite conditii date, care indica o anumita proprietate a unei substante, a unui sistem fizic. = forma de exprimare a raportului dintre doua marimi printr-un numar, care arata de cate ori o marime este mai mare sau mai mica in comparatie cu alta; = relatie, exprimata in procente, intre cantitatea de munca utila produsa de un mecanism si cantitatea de energie pe care o consuma acesta. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*coeficient
Numar situat in sistemul numeratiei inainte de unu. Semn cifric, care, pus la dreapta unei cifre, ii mareste valoarea de zece ori. Om de nimic; nulitate. Valoarea unei marimi de la care se incepe masurarea acelei marimi. [Pl. / < fr. , it. < ar. - gol, nimic].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*zero
numarul de casatorii realizate la 100^0 de locuitori intr-o perioada data. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*nuptialitate
Numarul de exemplare in care se tipareste o publicatie periodica, o carte etc. Imprimare. Productia orara normala a unei masini de tipar, exprimata in coli tiparite pe fata. Multiplicare, prin copiere, a unui film. Deplasare a unui gaz intr-o conducta, datorita diferentei de presiune dintre cele doua extremitati sau dintre doua sectiuni ale ei. Operatie de turnare in sticle a vinului pregatit pentru fabricarea sampaniei. Tragere a aerului in plamani ca urmare a contractiei muschilor inspiratori. Efort inspirator in dispnee. [< fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*tiraj
Numarul de lovituri de vasla pe minut; ritmul canotorului. [Pron. , scris si , pl. / < engl. ].(by 5W5S14e14r7g7i8o)*stroke
numarul de nasteri fata de totalul populatiei dintr-un teritoriu, intr-o unitate de timp. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*natalitate
Numarul factorilor de echilibru care pot varia independent fara ca numarul de faze ale unui sistem fizico-chimic dat sa se schimbe. Patratul abaterii standard. [< fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*varianta
Numarul infractiunilor comise intr-o perioada data. V. [Pron. / et. incerta].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*infractionalitate
numarul infractiunilor comise intr-o perioada pe un anumit teritoriu; criminalitate. (< infractional + - itate)(by 14W14S8e8r1g2i10o)*infractionalitate
Numarul proportional al divorturilor in sanul unei populatii. [Pron. / cf. fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*divortialitate
Numarul suficient de participanti pentru ca o adunare sa se poata considera imputernicita sa adopte o hotarare. [Pl. / < fr., lat. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*cvorum
Numarul total al animalelor domestice ale unei tari, ale unei regiuni, ale unei gospodarii etc. [< fr. , cf. lat. - ceea ce este principal intr-o avutie].(by 6W7S7e15r15g9i9o)*septel
Numarul unu; fiecare dintre partile intregi care compun un lucru. Numerele mai mici decat zece. Cantitate care serveste ca masura de baza pentru toate obiectele de acelasi fel. Insusirea a tot ceea ce constituie un intreg indivizibil. Coeziune; omogenitate; integritate. Formatie economica, administrativa etc. care actioneaza dupa un plan comun. Formatie militara, regiment, divizie etc. [Cf. lat. , fr. ].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*unitate
num. card. ~ (Argou, cu valoare de interjectie) Atentie! alerta! (din lat. ; cf. fr. = atentie! si rom. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*sase
num. card. (Cand preceda un substantiv are forma ; cand tine locul unui substantiv are forma ) (Adesea substantivat) Primul numar din seria numerelor naturale, care reprezinta unitatea si se indica prin cifrele 1 si I. (In corelatie cu "doi", da ideea de aproximatie) Loc. adj. = numai oameni sau lucruri de valoare, deosebite. Loc. adv. (Fam.) = izolat; individual; fara insotitor. = toti, in unanimitate. (Sudat; cu forma feminina si valoare neutra) sau = mereu. Expr. (Pop.) = a merge alaturi, nedespartiti. (sau pe cineva) ori = a fi (sau a face sa fie) la fel cu altul; a egaliza, a uniformiza. = a nu ceda, a fi perseverent, a se incapatana in sustinerea unei pareri. (Adjectival) (Eliptic, indicand ora, ziua etc.) (Substantivat, m.) (Cu valoare de num. ord.) Prim, intai. (Precedat de "cate", formeaza num. distributiv corespunzator) Loc. adv. sau = succesiv, pe rand. (In corelatie cu "doi", da ideea de aproximatie) (Adjectival) Singur, unic. (Folosit pentru intarirea pronumelui personal) (Adjectival) Acelasi, identic. (Precedat de o negatie sau in propozitii negative) Nimeni. [Gen.-dat. sau (cand are forma ) ] - Lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*unu
num. card. Numar avand in numaratoare locul intre cifra cincizeci si noua si saizeci si unu si care se indica prin cifra 60 sau LX. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (In componenta numeralului adverbial corespunzator) (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) (In componenta numeralului distributiv corespunzator) (refacut dupa ).(by 4W12S13e6r6g15i15o)*saizeci
num. card. Numar avand in numaratoare locul intre cinci si sapte si care se indica prin cifra 6 sau VI. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (In componenta numeralului adverbial corespunzator) (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) (In componenta numeralului distributiv corespunzator) [Var.: num. card.] - Lat. (= ).(by 2W3S11e11r4g5i13o)*sase
num. card. Numar avand in numaratoare locul intre nouasprezece si douazeci si unu. (Adjectival) (Cu valoare de num. ord.) (Intra in componenta num. adverbial) (Intra in componenta num. distributiv) (Substantivat) (by 9W2S2e11r11g4i4o)*douazeci
num. card. Numar avand in numaratoare locul intre saisprezece si optsprezece si care se indica prin cifra 17 sau XVII. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (In componenta numeralului adverbial corespunzator) (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) (In componenta numeralului distributiv corespunzator) [Var.: (fam.) num. card.] + .(by 13W6S7e15r15g9i9o)*saptesprezece
num. card. Numar avand in numaratoare locul intre saizeci si noua si saptezeci si unu si care se indica prin cifra 70 sau LXX. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (In componenta numeralului adverbial corespunzator) (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) (In componenta numeralului distributiv corespunzator) - .(by 5W5S14e14r7g8i1o)*saptezeci
num. card. Numar avand in numaratoare locul intre unsprezece si treisprezece. (Adjectival) (Cu valoare de num. ord.) (Intra in componenta num. adverbial) (Intra in componenta num. distributiv) (Substantivat) [Var.: (reg.) num. card.] - (by 5W13S13e7r7g15i1o)*doisprezece
num. card. Numar avand in numaratoare locul intre unu si trei si indicat matematic prin cifrele 2 si II. (Adjectival) Loc. adv. (sau ) (sau ) = pe scurt, fara multa vorba. = aproape. Expr. (Fam.) = (a spune) pe scurt, in putine cuvinte. (Fam.) = foarte repede, imediat. (Cu valoare de num. ord.) (Intra in componenta num. adverbial) (Intra in componenta num. distributiv) (Substantivat) Loc. adv. (sau ) = in doua bucati, in doua parti (egale). (sau ) = amestecat (in parti egale) cu altceva. = intruna, mereu, continuu. = (in constructii negative) cu usurinta, repede. = pe neasteptate; imediat. sau = ori una, ori alta; ori..., ori... Expr. = fara vorba multa; scurt, limpede. sau = a nu scoate o vorba; a tacea. (Adjectival) = cativa. (Substantivat) Cifra care indica numarul definit mai sus. - Lat.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*doi
num. card. Numar care are in numaratoare locul intre 10 si 12 si care se indica prin cifrele 11 sau XI. (Adjectival) (Eliptic, indicand ora, ziua etc.) (Substantivat, m.) (Cu valoare de num. ord.) (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) (Precedat de "cate", formeaza numeralul distributiv corespunzator) - (by 10W11S4e4r12g13i6o)*unsprezece
num. card. Numar care are in numaratoare locul intre doi si patru si care se indica prin cifra 3 sau III. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) (Formeaza numeralul multiplicativ corespunzator) (Precedat de "cate", formeaza numeralul distributiv corespunzator) (Pop.; in forma de feminin , precedat de "toate" sau "cate") Compuse: s.m. = planta erbacee cu flori galbene, placut mirositoare, cu cinci petale ; s.m. = gen de toporasi (din care s-a obtinut, prin incrucisare cu alte specii, panseaua) ; pansea; (reg.) s.m. = popilnic iepuresc ; . (Bis.; in sintagma) = trisfetite. Compuse: s.m. = dans popular batranesc din nordul Moldovei, avand un ritm binar, executat prin pasi simpli spre dreapta si sarituri cu bataia calcaielor pe loc; melodie dupa care se executa acest dans; s.m. = dans popular oltenesc, in ritm binar, vioi, executat de barbati in formatie liniara, stand cu mainile incrucisate la spate; melodie dupa care se executa acest dans. Expr. (pe cineva) = a cere (cuiva) explicatii pentru faptele sale, folosind un ton sever; a certa aspru (pe cineva). - Lat.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*trei
num. card. Numar care are in numaratoare locul intre doisprezece si paisprezece si care se indica prin cifra 13 sau XIII. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) (Formeaza numeralul multiplicativ corespunzator) = (Precedat de "cate", formeaza numeralul distributiv corespunzator) + (by 1W1S9e10r3g3i12o)*treisprezece
num. card. Numar care are in numaratoare locul intre douazeci si noua si treizeci si unu si care se indica prin cifra 30 sau XXX. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) (Formeaza numeralul multiplicativ corespunzator) (Precedat de "cate", formeaza numeralul distributiv corespunzator) (by 1W10S10e3r4g12i12o)*treizeci
num. card. Numar care are in numaratoare locul intre noua si unsprezece si care se indica prin cifra 10 sau X. (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arata o cantitate mare nedeterminata) Expr. se spune cand cineva scapa cu viata din situatii primejdioase. = a asculta foarte atent. (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Intra in componenta num. adverbial) (Precedat de "cate", intra in componenta num. distributiv) (Intra in compunerea numeralelor cardinale compuse de la unsprezece pana la nouasprezece) (Intra in compunerea numeralelor cardinale compuse de la douazeci pana la nouazeci si noua) - Lat. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*zece
num. card. Numar care are in numaratoare locul intre optzeci si noua si nouazeci si unu; se indica prin cifra 90 (sau XC). (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) v (Intra in componenta num. adverbial) (Precedat de "cate", intra in componenta num. distributiv) .(by 14W7S7e1r1g9i10o)*nouazeci
num. card. Numar care are in numaratoare locul intre saptesprezece si nouasprezece. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Formeaza num. multiplicativ) (Precedat de "cate", formeaza num. distributiv) + .(by 8W1S2e10r10g4i4o)*optsprezece
num. card. Numar care are in numaratoare locul intre saptezeci si noua si optzeci si unu. (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Formeaza num. multiplicativ) (Precedat de "cate", formeaza num. distributiv) (by 1W10S10e3r3g12i12o)*optzeci
num. card. Numar care, in numaratoare, are locul intre cincisprezece si saptesprezece si care se indica prin cifra 16 sau XVI. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (In componenta numeralului adverbial corespunzator) (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) (In componenta numeralului distributiv corespunzator) [Var.: (rar) num. card.] + .(by 1W1S10e10r3g3i12o)*saisprezece
num. card. Numar care ocupa in numaratoare locul dintre treisprezece si cincisprezece si se indica prin numarul 14 sau XIV. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Intra in componenta num. adverbial) (Precedat de "cate", intra in componenta num. distributiv) [Var.: num. card.] - (by 10W10S3e4r12g12i6o)*paisprezece
num. card. Numar egal cu o mie de mii. (Fam.; in loc. adj. si adv.) = extraordinar (de frumos, de bun, de valoros etc.). [Pr: ] - Din fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*milion
num. card. Numar egal cu o mie de milioane; bilion, (la pl.) numar considerabil. [Pr: ] - Din fr. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*miliard
num.card. Numar situat in numaratoare intre paisprezece si saisprezece. (Adjectival) (Substantivat) (In locul numeralului ordinal) (Intra in componenta num. adverbial) (Precedat de "cate", intra in componenta num. distributiv) (Substantivat) Semn grafic cu care se noteaza acest numar. [Var.: (reg.) num.card.] - (by 7W15S15e8r9g2i2o)*cincisprezece
num. card. Numar situat in numaratoare intre patru si sase si care se indica prin cifra 5 (sau V). (Adjectival) Compus: subst. = planta erbacee taratoare, cu frunzele formate din cinci foliole si cu flori galbene . (Substantivat) (In locul numeralului ordinal) (Intra in componenta num. adverbial) (Precedat de "cate", intra in componenta num. distributiv) (Substantivat) Semn grafic cu care se noteaza acest numar. - Lat. (= ).(by 6W6S14e15r8g8i1o)*cinci
num.card. Numar situat in numaratoare intre patruzeci si noua si cincizeci si unu. (Adjectival) (Substantivat) (in locul numeralului ordinal) (Intra in componenta num. adverbial) (Precedat de "cate" intra in componenta num. distributiv) (Substantivat) Semn grafic cu care se noteaza acest numar. [Var.: num. card.] - .(by 5W5S13e14r7g7i1o)*cincizeci
num. card. Numarul care are in numaratoare locul intre optsprezece si douazeci; se indica prin cifra 19 (sau XIX). (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Intra in componenta num. adverbial) (Precedat de "cate", intra in componenta num. distributiv) + .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*nouasprezece
num. card. (pop.) v. (Pop.; in forma de feminin , precedat de "toate" sau "cate") [DEX '96]; num. colectiv v. (Formeaza numerale colective) [DEX '96](by 13W13S7e7r7g1i1o)*trele
num. card., s.f. Numarul care in numaratoare are locul intre 999 si 1001. (Cu valoare adjectivala) (La pl.; adesea prin exagerare, indica un numar foarte mare, nedeterminat) (Cu valoare substantivala) Loc. adv. (sau ) = in numar foarte mare, cu duiumul. Expr. sau = extrem de multi. = a avea foarte multa treaba sau griji, nevoi etc. (Intra in componenta numeralelor adverbiale) S.f. Numarul abstract egal cu o mie . Bancnota a carei valoare este de o mie de lei; miar. - Lat. (pl. lui (by 3W11S12e5r5g14i14o)*mie
num. card., s.f. Num. card. (Adesea cu valoare substantivala sau adjectivala) Numarul care in numaratoare are locul intre nouazeci si noua si o suta unu si care se indica prin cifrele 100 si C. Loc. adj. = (despre dobanzi, procente) corespunzator, proportional unei sume de o suta de lei sau unei cantitati de o suta de unitati. Loc. adv. (sau ) = complet, in intregime, deplin; sigur, fara indoiala. Expr. sau sau sau = numar mare, nedeterminat. (Cu valoare de num. ord.) S.f. Cifra care marcheaza numarul dintre nouazeci si noua si o suta unu. Bancnota de o suta de lei. Expr. = unde s-a facut o cheltuiala mare, poate sa se faca si una mica. - Et. nec.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*suta
num. card., s.m. Numar avand in numaratoare locul intre sase si opt si care se indica prin cifra 7 sau VII. (Adjectival) Expr. (sau ) = a sili pe cineva sa munceasca peste puterile sale. = a fi beat. = a (nu) fi fost (bine) educat in copilarie. (Substantivat) Expr. (sau ) = bea (sau mananca) foarte mult. = a (se) considera mai bun, mai capabil etc., decat multi altii. (Cu valoare de num. ord.) (In componenta numeralului multiplicativ corespunzator) (In componenta numeralului distributiv corespunzator) S.m. Compus: (Bot.) = planta erbacee cu tulpina taratoare, cu frunze dintate si cu flori purpurii . [Var.: (reg.) num. card.] - Lat.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sapte
num. card., s.m. Num. card. Numarul care are in numaratoare locul intre opt si zece; se indica prin cifra 9 (sau IX). (Adjectival) Expr. (sau ) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. = a fi foarte zgarcit. = foarte departe. (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Intra in componenta num. adverbial) (Precedat de "cate", intra in componenta num. distributiv) S.m. Semn grafic care reprezinta numarul noua ; desen, figura in forma acestui semn. Nota noua . - Lat.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*noua
num. card., s.n. Num. card. Numarul care in numaratoare are locul intre sapte si noua. (Adjectival) (Substantivat) (Cu valoare de num. ord.) (Precedat de "cate", formeaza num. distributiv) S.n. Semn grafic care reprezinta numarul opt ; desen, figura in forma acestui semn. Nota opt. (Art.) Numele unui dans popular. - Lat.(by 13W13S6e7r7g1i9o)*opt
num. card., s.n. Num. card. Numarul care, in numaratoare, are locul intre trei si cinci si care se indica prin cifrele 4 si IV. (Cu valoare adjectivala) = (in vechea organizare a invatamantului) invatamantul elementar; cursul inferior al liceului. Expr. (cu cineva) (sau ) = a vorbi (cu cineva) in taina, fara matori. (sau etc.) = in toate directiile; pretutindeni. (Cu elipsa substantivului determinat) (Loc. adv.) = depasind limitele obisnuite; foarte mult. = in patru parti egale, in sferturi; din patru elemente asemanatoare. (Expr.) = a fi cu bagare de seama, a proceda cu multa atentie, a se pazi bine. (sau ) = a cerceta in mod minutios, a se ocupa de ceva cu minutiozitate exagerata, mai mult decat este necesar. (Fam.) = a-si da toata silinta, a depune toate eforturile, a utiliza toate posibilitatile pentru a izbuti intr-o actiune. (Substantivat, m.) (Cu valoare de num. ord.) (Intra in componenta num. adverbial) (Intra in componenta num. multiplicativ) (Intra in componenta num. distributiv) S.n. Semn grafic care reprezinta numarul patru ; nota indicata prin acest semn. - Lat. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*patru
num. - Cifra de dupa trei. - Mr., megl. istr. Lat. (Puscariu 1289; Candrea-Dens., 1361; REW 6945), cf. it. fr. sp. - Der. , num.; num.; vb. (a inmulti cu patru); (var. ), s.m. (cal de patru ani); s.n. (sfert); s.f. (Mold., sfert; Trans., masura de capacitate de circa patru litri), pe care Pascu, 22, il deriva din lat. ; (var. ), s.n. (forma geometrica cu laturi egale); s.f. pl. (patrate mici); s.f. (a patra parte); s.m. (patrat de tipar); , s.n. (poligon cu patru laturi), dupa fr. , de unde si s.m. (regiune din S. Dobrogei, apartinind Romaniei intre 1913 si 1940).(by 15W8S9e2r2g11i11o)*patru
num. - Cifra dintre sapte si noua. - Mr. megl. , istr. Lat. (Puscariu 1222; Candrea-Dens., 1283; REW 6035), cf. vegl. it. prov. fr. cat. sp. port. - Der. s.m. (carte de opt puncte), dupa ngr. o?????; s.f. (a opta parte).(by 8W9S2e2r11g11i4o)*opt
num. col. Si unul si altul; ambii. [Gen.-dat. (cand preceda substantivul) si (cand il urmeaza sau ii tine locul) ] - Lat. (< ).(by 4W13S13e6r6g15i15o)*amandoi
Nume adaugat la numele individual al unei persoane, in semn de cinste sau pentru a o distinge de altele purtand acelasi nume. /(by 6W6S14e14r8g8i1o)*supranume
nume adaugat la numele propriu al unei persoane, in semn de cinste sau pentru a o deosebi de alta persoana cu acelasi nume. porecla. (dupa fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*supranume
Nume adaugat la numele propriu al unei persoane. Porecla. [Pl. invar. / < + , dupa fr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*supranume
Nume adoptat de curentul cunoscut mai ales sub denumirea de dadaism (cuvantul pare imprumutat din limbajul copiilor). [< fr. ($l\'ecoledadadada$ - calut de lemn]. (by 13W6S6e7r15g15i8o)*dada
Nume al unei persoane scris cu propria mana (sub textul unui act, al unei scrisori etc.) pentru a confirma exactitatea celor relatate sau pentru a-si asuma o anumita responsabilitate; iscalitura. /+ suf. $...atura$(by 8W1S1e10r10g3i3o)*semnatura
Nume al unei variante a jocului de fotbal in care folosirea mainilor este complet interzisa. [Pron. / < engl. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*soccer
Nume batjocoritor, dat in trecut de catre turci popoarelor de alta credinta decat cea mahomedana (mai ales crestinilor). /<turc. (by 15W15S8e9r2g2i10o)*ghiaur
Nume bun, faima, reputatie, celebritate. = renumit, celebru. [Pl. invar. / < fr. , dupa ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*renume
Nume care inglobeaza anumiti compusi organici, rezultati in general prin oxidarea alcoolilor secundari sau a hidrocarburilor. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*cetona
"nume, cuvant", "semnificatie". (< fr. , onomasio-, -onyme, -onymie, it. , cf. , -atos)(by 7W1S1e9r10g3i3o)*onoma
Nume dat anumitor spori masculini ai criptogamelor vasculare. [< fr. , cf. gr. - mic, - samanta].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*microspor
Nume dat aparatelor accesorii ale unei instalatii. [< + , dupa fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*aparataj
nume dat aventurierilor spanioli din sec. XV-XVI care plecau sa cucereasca teritorii in America sau in alta parte a lumii. (<sp., fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*conchistador
Nume dat bolurilor fecale intarite care se formeaza in intestin in timpul constipatiilor prelungite. [< fr. , cf. gr. - balegar].(by 12W12S12e6r6g14i15o)*scibal
nume dat cartilor tiparite inainte de inventia tiparului, a caror imprimare se facea cu clisee gravate in lemn si acoperite cu cerneala. (< /Aelius/ Donatus, gramatic lat.)(by 3W12S12e5r6g14i14o)*donata
Nume dat cartilor tiparite inainte de inventia tiparului, a caror imprimare se facea cu clisee gravate in lemn si acoperite cu cerneala. [< - gramatic latin].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*donata
Nume dat celor care accepta dogma trinitatii. Calugar din ordinul monahal al Sfintei Treimi, infiintat in sec. XII in scopul eliberarii crestinilor cazuti in captivitate la musulmani; trinitar; mathurin. // Referitor la trinitarieni, care apartine trinitarienilor. [Pron. , pl. / cf. engl. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*trinitarian
Nume dat celor trei diviziuni principale ale maduvei spinarii. Formatie anatomica cu aspect de cordon. Fir care leaga samanta de pericarp si o nutreste in tinerete. [< fr. , cf. lat. - cordita].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*funicul
Nume dat celulelor somatice. Termen pentru intregul corp, cu exceptia membrelor. [Pl. / < fr. , cf. gr. - corp].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*soma
nume dat cetatenilor cu drepturi depline din vechea Sparta, spre deosebire de iloti. (< fr. , gr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*spartiat
Nume dat comandantului unei fortarete sau al unui oras in Germania evului mediu. [< fr. , cf. germ. - targ, - conte].(by 12W12S5e6r6g14i15o)*burgrav
nume dat concretiunilor elipsoidale, cu dimensiuni de cativa metri, in masa argilelor sau a marnelor. (< germ. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*septarie
Nume dat corpurilor fluide care au o coeziune moleculara foarte mica. Denumire populara pentru petrolul lampant. Emanatii gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. // Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) gaz", "fluid". [Pl. , var. / cf. fr. , germ. ].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*gaz
Nume dat culegerii de texte religioase si literare, care reprezinta primele documente scrise din India. /<fr. (by 2W2S10e11r4g4i12o)*vede
nume dat de catre monofiziti catolicilor, aplicat astazi ortodocsilor si catolicilor de rit bizantin din Orientul Apropiat arab. (< fr. )(by 7W7S7e1r1g9i10o)*melchit
Nume dat de diferiti biologi formelor de viata foarte mici, invizibile. [< germ. , cf. gr. - viata, - purtator].(by 9W2S2e3r11g11i5o)*biofor
nume dat de filozofii epicurieni spatiilor goale dintre lumile infinite, locul fericit al existentei netulburate a zeilor. (< lat. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*intermundiu
Nume dat de glosatori partii a doua a digestelor. [Pron. / < fr. , lat. ]. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*infortiat
Nume dat de greci dacilor (in special, celor de pe cursul inferior al Dunarii). /<lat. $Getae, ...arumGetes.$(by 4W12S12e6r6g14i14o)*get
Nume dat de greci guvernatorului unei nome^2. [< fr. , cf. gr. - noma^2, - a conduce].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*nomarh
Nume dat de greci si romani oricarui individ care apartinea unei populatii straine care nu vorbea latina sau greaca; strain. Nume dat in trecut popoarelor migratoare care au invadat Imperiul roman in primele secole ale erei noastre; individ care apartine unui asemenea popor. Om crud, salbatic, necivilizat; grosolan. [Acc. si / < lat. , gr. - strain, cf. fr. ].(by 7W7S7e1r1g9i10o)*barbar
Nume dat de greci unui locuitor al unei tari cucerite a carui situatie civila era intre cetatean si sclav. [Pron. / < fr. , gr. < - imprejur, - a locui].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*periec
Nume dat de mai multe secte musulmane celor care sunt considerati ca trimisi ai lui Alah, meniti sa desavarseasca opera lui Mahomed. [Pron. / < fr., ar. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*mahdiu
Nume dat de Nikola Tesla stiintei despre transmiterea prin pamant, cu ajutorul ultrasunetelor, a unor socuri puternice in scopul de a provoca actiuni distrugatoare la mare distanta. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*teledinamica
nume dat de occidentali in evul mediu musulmanilor din vestul Europei; maur. (< fr. )(by 7W8S1e1r2g10i10o)*sarazin
Nume dat de romani aristocratilor geto-daci, din care se ridicau preotii si conducatorii; pileati. [< lat. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*tarabostes
Nume dat de romani oamenilor de rand din Dacia (care purtau plete si capul descoperit). [Sg. / < lat. < - pletos].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*comati
Nume dat de romani zeilor indigeni, patroni ai anumitor orase etc. [< lat. , cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*indiget
Nume dat de scolastici in evul mediu notiunilor generale. Ceea ce poate fi spus despre toti indivizii aceleiasi clase. [Sg. / < lat. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*universalii
Nume dat diverselor afectiuni cutanee caracterizate prin vezicule marunte care provoaca mancarimi intense; dermatoza alergica. [< fr. , cf. lat. - mancarime].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*prurigo
nume dat doctrinelor filozofice pentru care senzatiile reprezinta conditia necesara si suficienta de cunoastere. (< it. )(by 13W13S6e7r15g15i1o)*sensism
Nume dat eroilor antici greci care au plecat in Colchida (pe corabia "Argo") sa aduca lana de aur. Navigator, indraznet. Specie de molusca cefalopoda care traieste in marile calde. [Pron. , pl. / < fr. , cf. gr. < - polis in Grecia antica, - corabier].(by 7W15S15e1r9g9i3o)*argonaut
Nume dat expeditiilor cu caracter militar intreprinse in evul mediu de tarile din Europa occidentala in Orientul Mediteranei, care, sub pretextul eliberarii mormantului lui Cristos de sub musulmani, urmareau de fapt cucerirea de noi teritorii. [Pron. , var. s.f. / < , dupa it. , fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*cruciada
Nume dat fenomenelor meteorologice (fulgere, trasnete, ploaie, roua etc.). Punct luminos care apare noaptea pe cer si se deplaseaza cu mare viteza, lasand uneori o dara care se stinge dupa scurt timp; stea cazatoare. Telegrama care contine date meteorologice. [Pron. / < fr. , it. , germ. , cf. gr. - prezent in aer].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*meteor
Nume dat fiecareia dintre cele 50 de fiice, foarte frumoase, ale lui Danaos, regele Argosului, care pentru faptul de a-si fi ucis sotii in noaptea nuntii, au fost pedepsite ca dupa moarte, in infern, sa umple cu apa un vas urias fara fund. Deschizatura calibrata, folosita in masurarea cu precizie a debitelor in conducte. [< fr. ]. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*danaida
Nume dat fiecareia dintre cele zece sectiuni ale tribunalului heliastilor in vechea Atena. Tribunal bisericesc care judeca procesele de divort. Tribunal, instanta de judecata. [Var. s.n. / < fr. , gr. , cf. - a judeca].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*dicaster
Nume dat fiecaruia dintre cei noua cetateni din Atena alesi prin tragere la sorti ca sa prezideze adunarile consiliului celor cinci sute si adunarile populare. [Pron. / < gr. , cf. - inainte, - scaun]. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*proedru
Nume dat fiicelor lui Helios, care, plangand pe fratele lor Faeton, ucis de trasnetul lui Zeus, s-ar fi metamorfozat in plopi. [< gr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*heliade
Nume dat filozofilor materialisti burghezi si altor ganditori progresisti precursori ai revolutiei franceze de la sfarsitul sec. XVIII, care s-au unit in vederea elaborarii Persoana care are cunostinte enciclopedice; encicloped. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*enciclopedist
Nume dat gandirii politice si ideologice a lui Mao Tzedun. [Pron. / < fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*maoism
Nume dat generalilor care isi disputau mostenirea tronului lui Alexandru cel Mare. Mostenitor al tronului in Grecia moderna. [Pron. / cf. fr. , gr. - succesor].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*diadoh
nume dat granulelor de cromatina dispuse liniar de-a lungul cromozomului. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*cromomer
Nume dat in antichitate mercenarului care isi insotea stapanul. Cel care urmeaza si executa orbeste ordinele cuiva; acolit. Corp ceresc obscur care graviteaza in jurul unei |planete|planeta|, insotind-o in miscarea ei de revolutie. = corp metalic de forme diverse, prevazut cu aparataj stiintific, lansat de savanti in spatiul interplanetar cu ajutorul unei rachete si care se roteste in jurul Pamantului. Roata dintata care se roteste liber in jurul unui ax. Localitate de importanta secundara in apropierea unui oras, dependenta de acesta. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*satelit
Nume dat in anumite sisteme filozofice fiecareia dintre cele zece opozitii socotite ca sursa a oricarui lucru. [< gr. , cf. fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*enantioza
nume dat in anumite sisteme filozofice fiecaruia dintre cele zece opozitii socotite ca sursa a oricarui lucru. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*enantioza
nume dat in Coran celor care poseda o credinta pura, adevarata. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*hanif
nume dat in evul mediu diferitilor sectari care propagau cultul lui Satan. (< fr. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*luciferieni
Nume dat in evul mediu poetilor-cantareti din sudul Frantei; poet-cantaret peregrin. [< fr. , cf. prov. - a crea].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*trubadur
Nume dat in evul mediu poetilor care scriau si cantau, in limba franceza din nordul Frantei, poezii epice, istorioare etc. [< fr. , cf. v.fr. - cel care gaseste].(by 5W14S14e7r7g8i1o)*truver
Nume dat in evul mediu registrului in care erau trecute in ordine cronologica actele, documentele etc. emanate de la aceeasi cancelarie si de la acelasi personaj, insotite de note explicative si de extrase din cronici. [< fr. , cf. lat. - registru].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*regeste
nume dat in Franta, dupa 9 termidor 179^4, regalistilor eleganti. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*muscadin
Nume dat in Franta in 1794 regalistilor eleganti. [< fr. , cf. it. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*muscadin
Nume dat in Franta partizanilor revolutionarului Jacques Hebert, sef al fractiunii ultrarevolutionare, care a exercitat o influenta preponderenta asupra Comunei din Paris. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*hebertist
Nume dat in Franta protestantilor; protestant, partizan al Reformei calvine. [< fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*hughenot
Nume dat in general oricarei boli a glandelor sau a ganglionilor limfatici. [Gen. / < fr. , cf. gr. - glanda, - boala].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*adenopatie
Nume dat in Germania lui Adolf Hitler dupa venirea lui la putere, ca dictator, in 1933; conducator. [Pron. [< germ. ].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*fuhrer
Nume dat in Grecia antica unor terenuri speciale, destinate alergarilor in curse atletice. Alee marginita de sfincsi la intrarea templelor egiptene. [< fr., gr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*dromos
Nume dat in Italia secolului al XVII-lea si culturii sale. [Pron. , var. s.n. / < it. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*seicento
Nume dat in muzica antica modului de a canta pe mai multe voci, opus omofoniei. [Gen. / cf. fr. , gr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*antifonie
Nume dat in Olanda unei portiuni joase ed uscat smulsa marii sau unui lac maritim prin indiguire si drenare. din germanul Polder(by 15W15S9e9r2g3i11o)*nume
Nume dat in Roma antica preotului consacrat cultului unui zeu. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*flamin
Nume dat insectelor cu patru aripi si a color larva este o omida a?? specie daunatoare(by 12W12S5e6r14g14i8o)*nume
nume dat in sec. XI membrilor unei asociatii crestine milaneze si, in sec. XII, catarilor si valdezilor din Italia. (< fr. , it. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*patarini
Nume dat in semn de respect mamelor sau femeilor casatorite din aristocratia romana. Femeie matura, respectabila; mama a unei familii numeroase si respectabile. [< lat. , cf. germ. , it. , fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*matroana
Nume dat in Spania medievala unei trupe de oameni inarmati conduse de rege sau de om bogat. [< fr. , sp. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*manada
Nume dat in Sparta fiecaruia dintre cei cinci demnitari alesi, care aveau largi puteri de control, fiind instituiti ca o contrabalansare a puterii regale. Membru in conducerea unei eforii. [< , gr. < - a supraveghea].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*efor
Nume dat in Sparta ilotilor liberati si descendentilor lor. [< fr. , gr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*neodamod
Nume dat in Statele Unite ale Americii unor brosuri sau carti care contin un text ilustrat de literatura proasta, combinatie de violenta, groaza si sexualitate. [Pl. / < engl. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*comics
Nume dat (in S.U.A.) banditilor si criminalilor organizati in bande. [Pron. / < fr., engl. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*gangster
Nume dat la Atena strainilor stabiliti in acest oras, care nu aveau nici un fel de drepturi politice. [< fr. , cf. gr. - strain].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*metec
nume dat mai multor boli febrile infectioase si epidemice produse de bacterii din grupul salmonelelor, caracterizate prin adinamie, torpoare, somnolenta. (< ngr. , fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*tifos
Nume dat mai multor boli interne care provoaca diverse crize viscerale acute (hernie, colici, pelagra etc.). / + suf. $...tura$(by 11W4S4e13r13g6i7o)*vatamatura
Nume dat mai multor plante exotice din grupa palmierilor, ale caror fibre sunt folosite la confectionarea sforilor, a legaturilor etc. Fibra obtinuta din nervurile frunzelor acestor plante. [Gen. / < fr. , it. , germ. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*rafie
nume dat marilor senori feudali japonezi care si-au pierdut privilegiile prin revolutia din 1868. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*daimio
Nume dat materiilor colorante albastre obtinute prin actionarea unui fenat alcalin asupra unei amine. [< fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*indofenol
nume dat membrilor aripei revolutionare din miscarea husita, reprezentand interesele taranimii si ale mestesugarilor. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*taboriti
Nume dat membrilor aripii revolutionare din miscarea husita, reprezentand interesele taranimii si ale mestesugarilor. [< fr. , cf. - cetate in sudul Cehiei].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*taboriti
Nume dat meselor comune la care participau toti cetatenii in Creta. [Gen. / < gr. , fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*sisitie
nume dat muncitorilor torcatori de lana din Florenta sec. XIV, care, aliati cu meseriasii neincadrati in bresle, s-au rasculat in 137^8 impotriva negustorilor, bancherilor si patronilor. (< it. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ciompi
Nume dat muncitorilor torcatori de lana din Florenta sec. XIV, care, aliati cu meseriasii neincadrati in bresle, s-au rasculat in 1378 impotriva negustorilor, bancherilor si patronilor. [Pron. / < it. ].(by 4W13S13e6r7g7i15o)*ciompi
Nume dat obiectelor de sticla in interiorul carora se poate vedea un fel de mozaic reprezentand flori. [Pron. / < it. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*millefiori
Nume dat odinioara unor medicamente despre care se credea ca ar putea sa vindece orice boala; leac, remediu universal. [Pron. / < fr. , cf. gr. < - tot, - medicament],(by 4W5S13e13r6g7i15o)*panaceu
Nume dat organelor auditive ale unor animale vii, un fel de vezicula in care se afla otolitele; statocist. [< fr. , cf. gr. - ureche, - vezica].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*otocist
Nume dat partizanilor ferventi ai papei sau ai catolicilor de catre disidenti. [< fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*papolatru
nume dat partizanilor ferventi ai papei sau ai catolicismului de catre disidenti. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g9i9o)*papolatru
Nume dat plantelor lemnoase (arbori si arbusti). [< fr. , cf. gr. - vizibil, - planta].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*fanerofite
Nume dat plantelor microscopice flotante. [Sg. / cf. gr. - ratacitor, - planta].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*planctofite
nume dat poetilor-cantareti medievali din nordul Frantei, care cultivau o poezie erotica rafinata si o arta savanta a compozitiei muzicale. (< fr. )(by 2W2S2e10r11g4i4o)*truver
nume dat poetilor-cantareti medievali din sudul Frantei, ale caror versuri, recitate cu un acompaniament muzical specific, aveau un caracter erotic sau pastoral. (p. ext.) poet-cantaret peregrin. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*trubadur
Nume dat poetilor medievali de limba latina, ratacitori, care celebrau in poeziile lor bucuria de a trai, intr-un spirit libertin, adesea satiric, tradand resentimentele unor insi certati cu morala societatii timpului. Student medieval. [Pron. / < fr. , it. , cf. v.fr. < lat.t. - familia lui Goliat].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*goliard
nume dat poetilor medievali ratacitori, de limba latina, care celebrau in poeziile lor bucuria de a trai intr-un spirit libertin, adesea satiric. student medieval. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*goliard
Nume dat preotilor vechilor celti, alesi pe viata de catre nobilimea tribala, care au jucat un rol important in viata juridica si politica a triburilor pana la cucerirea Galiei de catre romani. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 7W15S15e15r9g9i2o)*druid
nume dat prigoanelor instituite impotriva protestantilor din Franta sub Ludovic al XVI-lea. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g9i10o)*dragonade
Nume dat prigoanelor instituite impotriva protestantilor din Franta sub Ludovic al XVI-lea. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*dragonade
Nume dat primei forme pe care o au la iesirea din ou unele animale care se dezvolta prin metamorfoza. [< fr. , cf. lat. - masca].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*larva
Nume dat primelor frunze ale unei plante. [Var. s.f. / < germ. , cf. lat. - origine].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*primordiu
Nume dat principilor bizantini nascuti in timpul domniei tatalui lor. [< fr. , gr. - nascut in purpura].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*porfirogenet
Nume dat rascoalelor taranesti din Franta feudala. [Gen. / < fr. , cf. - numele cel mai obisnuit al taranului francez].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*jacquerie
Nume dat razboinicilor, navigatorilor si negustorilor scandinavi din evul mediu. [< fr. ].(by 2W2S3e11r11g5i5o)*viking
nume dat revolutionarilor rusi care s-au ridicat in decembrie 182^5 impotriva absolutismului tarist; decabrist. (dupa rus. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*decembrist
Nume dat revolutionarilor rusi care s-au ridicat in decembrie 1825 impotriva tarismului; decabrist. [< + , cf. rus. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*decembrist
Nume dat sarurilor de plumb, de mangan etc. ale acizilor grasi nesaturati, folosite ca acceleratori de uscare a uleiurilor sicative. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*linoleat
Nume dat sarurilor precipitate din apele lacurilor situate in desert sau in apele golfurilor oceanice, unde evaporarea se produce rapid. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*evaporit
Nume dat scoicilor pe a caror cochilie se scria numele celor condamnati la ostracizare. [Pl. , var. s.n. / < gr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ostracon
Nume dat soldatilor veterani care formau al treilea rand dintr-o legiune romana. [Sg. / < lat. ].(by 2W3S11e11r12g5i5o)*triarii
nume dat soldatilor veterani, care formau a treia linie de lupta, dupa hastati si principi (2), dintr-o legiune romana, constituind rezerva. (< lat. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*triarii
Nume dat soldatilor veterani inarmati cu lance, care formau prima linie dintr-o legiune romana. [< lat. , cf. - lance].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*hastati
Nume dat sporilor nascuti in ecidiile uredinalelor. [Pron. / < fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*ecidiospor
Nume dat stelelor si planetelor; corp ceresc. [Pl. (s.n.) / < lat. , cf. it. , fr. < gr. ].(by 1W9S10e3r3g4i12o)*astru
Nume dat supraveghetorilor sau sefilor dintr-o intreprindere in S.U.A.; seful unui partid politic, al unui grup electoral. [Pl. / < engl. - stapan].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*boss
nume dat teoriilor si metodelor de lucru ale lui Stalin si ale adeptilor lui. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*stalinism
nume dat tinerilor care, prin modul de viata boem, prin tinuta vestimentara nonconformista si, uneori, prin consumare de droguri si prin promiscuitate, se opun vietii conventionale a societatii. epitet dat unui tanar cu parul lung si imbracat neglijent. (adj.) miscarea, moda hippy. (< amer. )(by 10W4S4e12r12g13i6o)*hippy
Nume dat tinerilor care, prin modul de viata boem si prin tinuta lor vestimentara nonconformista, se opun vietii conventionale a societatii, incercand un protest naiv, neorientat si uneori cu tendinte antisociale. [Pron. / < americ. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*hippy
Nume dat tinerilor intorsi de la studii din Franta in a doua jumatate a sec. XIX, care (se) salutau cu "bonjur". [< + ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*bonjurist
nume dat tinerilor romani progresisti intorsi de la studii din Franta, la mijlocul sec. XIX, care (se) salutau cu "bonjur". (< bonjur + -ist)(by 15W1S9e9r3g3i11o)*bonjurist
Nume dat trubadurilor germani din sec. XII-XIV. [Pron. , scris si Var. (dupa alte surse) / < germ. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*minesenger
Nume dat tuturor doctrinelor religioase crestine care s-au rupt de catolicism prin reformele din sec. XVI. [< fr. , germ. ].(by 1W1S10e3r3g12i12o)*protestantism
Nume dat unei maimute antropoide fosile, foarte apropiata, mai ales prin structura cutiei craniene, de omul primitiv; omul-maimuta. [< fr. , cf. gr. - maimuta, - om].(by 11W12S5e5r14g14i14o)*pitecantrop
Nume dat unor acizi nucleici deveniti autonomi si presupusi capabili sa determine anumite afectiuni, printre care cancerul. [< + ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*infravirus
nume dat unor cantareti si poeti germani din evul mediu, apartinand burgheziei orasenesti, organizati in asociatii, cu reguli de compozitie minutios codificate. (< germ. )(by 10W10S10e4r4g12i12o)*meistersanger
Nume dat unor cantareti si poeti germani din evul mediu, apartinand burgheziei orasenesti. [Pron. / < germ. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*meistersanger
Nume dat unor ciuperci parazite care ataca, mai ales in anii ploiosi, organele verzi ale plantelor, in special ale vitei de vie. Boala a plantelor produsa de aceste ciuperci. [Pron. / < fr. ].(by 9W9S2e2r11g11i4o)*oidium
Nume dat unor compusi organici complecsi necesari organismului pentru activitatea sa vitala. [< fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*vitamina
Nume dat unor concretiuni calcaroase ale statocistelor. Concretiune solida intracelulara, la plante, care-si schimba pozitia liber dupa influenta gravitatiei. [< fr. , cf. gr. - care sta, - piatra].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*statolit
Nume dat unor crustacee decapode cu abdomenul foarte scurt, care traiesc in mari aproape de tarm si in apele dulci. [< fr. , cf. ol. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*crab
nume dat unor determinanti genetici din cromozomi, constituiti din molecule, susceptibile de variatii ereditare. (< germ. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*biofor
nume dat unor dungi provenind din intinderea excesiva a pielii in timpul sarcinii sau in unele boli. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*vergetura
Nume dat unor fiinte fabuloase de statura uriasa, care s-au rasculat impotriva lui Zeus. Urias. Constructie, cladire de mari dimensiuni. Om de geniu; om vestit prin calitatile sale exceptionale. [< lat., gr. , cf. it. , germ. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*gigant
Nume dat unor formatii filamentoase fine din citoplasma celulei nervoase si din prelungirile ei. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i4o)*neurofibrila
Nume dat unor granulatii foarte fine din sarcoplasma. [< fr. , cf. gr. - carne, - corp].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*sarcozom
Nume dat unor granule de calcar care se gasesc in stomacul racului si din care se reface crusta dupa naparlire. [Cf. germ. < gr. - stomac, - piatra].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*gastrolit
nume dat unor magistrati romani, care, in timpuri de mare lipsa de bani pe piata, erau insarcinati sa imprumute bani acelora care puteau oferi un gaj. (< lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*mensar
Nume dat unor magistrati romani, care, in timpuri de mare lipsa de bani pe piata, erau insarcinati sa imprumute bani acelora care puteau oferi un gaj. [< lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*mensar
Nume dat unor mici pete rotunde ale pielii, datorate unei pigmentari anormale; pistrui. [< fr. cf. gr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*efelida
nume dat unor mici pete rotunde ale pielii, datorate unei pigmentari anormale; pistrui. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*efelida
Nume dat unor mici ulceratii care se formeaza pe piele si pe mucoasa anala. Sfarcul mamelei. [< fr. , cf. gr. - fisura].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*ragada
Nume dat unor miscari ale piciorului liber inainte, inapoi sau lateral, cu sau fara deplasare de pe sol. [Pron. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*battement
nume dat unor planete mici, sateliti ai Soarelui, care se rotesc in apropierea planului elipticii, intre orbitele lui Marte si Jupiter; planetoid. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*asteroid
Nume dat unor plante cultivate din familia gramineelor, ale caror boabe servesc in alimentarea oamenilor si a animalelor sau in diferite industrii; grane. [Pron. / < fr. , it. < lat. < - zeita agriculturii la romani].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cereala
Nume dat unor plante exotice, cu tulpina carnoasa si tepoasa, cultivate si la noi ca plante ornamentale. [< fr. , cf. gr. - planta spinoasa].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*cactus
Nume dat unor prajituri mici, facute din aluaturi diferite si taiate in diverse forme. [Pl. / < fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*fursec
Nume dat unor specii de pasari foarte mici, cu penele viu colorate si stralucitoare, care traiesc in regiunea tropicala a Americii; pasare-musca. [< fr. < cuv. caraib].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*colibri
nume dat unor specii de pasari foarte mici, cu pene viu colorate, din America tropicala; pasare-musca. (< fr., sp. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*colibri
Nume dat unor substante colorante foarte raspandite in natura, dintre care unele au si activitate vitaminica. [< fr. ].(by 6W6S6e15r15g8i8o)*flavona
nume dat unor tavite de polistiren expandat, cu lacasuri in forma de piramida rasturnata, pentru rasaduri de legume sau flori. (< engl. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*spidling
Nume dat unui grup mare de popoare si de limbi vorbite in prezent in Europa si in alte continente, reprezentand continuarea unei limbi comune neatestate, dar reconstituita prin metoda comparativ-istorica. // Care apartine acestui grup etnolingvistic; referitor la acest grup. [Pron. / cf. fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*indoeuropean
nume dat zilei a saptea din lunile martie, mai, iulie si octombrie si zilei a cincea din celelalte luni in calendarul roman. (< lat. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*none
Nume dat zilei a saptea din lunile martie, mai, iulie si octombrie si zilei a cincea din celelalte luni in calendarul roman. [Sg / < lat. ].(by 15W15S9e2r3g11i11o)*none
Nume de autor inlocuit prin puncte de suspensie. [< fr. , cf. gr. - punct, - nume].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*stigmonim
Nume de imprumut pe care il adopta un om de creatie (scriitor, artist, pictor etc.) si sub care este cunoscut publicului; criptonim. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*pseudonim
Nume de loc adoptat ca nume propriu. [< fr. , cf. gr. - pamant, - nume]. (by 7W15S1e1r9g10i3o)*geonim
(nume) de obezitate la tinerele fete, insotind pubertatea precoce. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*matronimic
nume de planta bazat pe caracterele morfologice ale acesteia. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*morfonim
(Nume diminutiv) care exprima sentimente de afectiune; dezmierdator, alintator. [< fr. , gr. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*hipocoristic
Nume eufemistic dat eriniilor, furiilor. [Sg. / < fr. , cf. gr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*eumenide
Nume fictiv, fals, pe care il adopta mai ales scriitorii, artistii etc. [< fr. , cf. gr. - mincinos, - nume].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pseudonim
nume fictiv pe care il adopta mai ales scriitorii, artistii etc., pentru a-si ascunde identitatea. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*pseudonim
Nume folosit in Germania si in S.U.A. pentru a denumi un internat scolar. [Cf. germ. , fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*alumnat
Nume format din patru litere. Grup de patru litere. [Cf. it. , gr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*tetragrama
Nume generic al afectiunilor dintilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - dinte, - boala].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*parodontopatie
Nume generic al bolilor ficatului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ficat, - boala].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*hepatopatie
Nume generic al celor patru discursuri celebre ale lui Cicero impotriva lui Catilina. Apostrofa vehementa la adresa cuiva. [< fr. , cf. - conspirator roman].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*catilinara
Nume generic dat bolilor cu febra. [Gen. / < fr. , cf. gr. - acces de febra].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*pirexie
Nume generic dat bolilor muschilor. Afectiune (nervoasa) care duce la atrofierea muschilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - muschi, - suferinta].(by 10W10S4e4r4g13i13o)*miopatie
Nume generic dat bolilor sangelui. [Gen. / < fr. , cf. gr. - sange, - boala].(by 5W6S6e14r15g8i8o)*hemopatie
Nume generic dat celor cincisprezece elemente cu numarul atomic intre 57 si 71, foarte rare in natura, denumite si pamanturi rare. [Sg. / < fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*lantanide
nume generic dat celor cincisprezece elemente rare, cu numarul atomic intre 5^8 si 7^1. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*lantanide
Nume generic dat diferitelor varietati de bioxid de siliciu. [Pl. invar. / < fr. , cf. lat. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*silice
Nume generic dat doctrinelor filozofice care admit transcendenta divina. [Cf. fr. , it. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*transcendentism
nume generic dat doctrinelor filozofice care admit transcendenta divina. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*transcendentism
Nume generic dat excrescentelor patologice, constituite dintr-un tesut de formatie noua rezultat dintr-o activitate anormala a celulelor. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la o) tumoare", "de tumoare". [Var. s.f. / < fr. , cf. lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*tumoare
Nume generic dat leziunilor produse prin loviri, presiuni etc. Tulburare, zguduire puternica provocata de o nenorocire. [Pron. / < fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*traumatism
Nume generic dat produselor chimice folosite in gospodarie. /<germ. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*chimicale
Nume generic dat tuturor mijloacelor sau vehiculelor de navigatie; vas, corabie, vapor, barca. Vehicul aerian care zboara; aeronava. (sau ) = astronava; = cea mai mare nava de razboi, prevazuta cu artilerie grea, mijlocie si antiaeriana, precum si cu o cuirasa puternica; = nava ancorata in locurile primejdioase unde nu se poate construi un far. Partea centrala a unei biserici crestine; naos. [< it. , cf. lat. , gr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*nava
Nume generic dat unor blocuri mari de piatra necioplita din epoca preistorica, care constituiau, probabil, monumente funerare sau de cult. [< fr. , cf. gr. - mare, - piatra].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*megalit
nume generic dat unor blocuri mari de piatra necioplita din epoca preistorica, monumente funerare sau de cult. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*megalit
Nume generic dat unor microorganisme unicelulare microscopice, dintre care unele provoaca boli infectioase. [Gen. / < fr. , cf. lat. ].(by 9W3S3e11r11g5i5o)*bacterie
Nume generic dat unor microorganisme vegetale sau animale, care sunt adesea agentii transmitatori ai unor boli; microorganism. [< fr. , cf. gr. - mic, - viata].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*microb
Nume generic dat unor substante lichide, incolore, cu miros caracteristic, placut, care se gasesc in diferite uleiuri eterice. [Sg. / < fr. ].(by 6W14S15e15r8g9i2o)*terpene
Nume generic dat unor tulburari ale sistemului nervos; nevroza. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - nerv, - suferinta].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*nevropatie
Nume generic dat vegetalelor (ierburi, copaci, arbusti etc.). Iarba, planta erbacee. Fata interioara a piciorului, talpa, laba, care ia contact cu pamantul. [< lat. , cf. fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*planta
Nume generic pentru afectiunile coloanei vertebrale. [Gen. / < fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*spondilopatie
nume generic pentru afectiunile cutanate, ereditare sau aparute postnatal. (< fr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*genodermatoza
Nume generic pentru bolile care afecteaza encefalul. [Gen. / < fr. , cf. gr. - creier, - boala].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*encefalopatie
Nume generic pentru gradele superioare ale clerului (episcop, arhiepiscop, mitropolit). [Sil ] /<sl. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*arhiereu
Nume generic pentru instrumentele de masura a densitatii lichidelor. Manometru metalic cu scara gradata in unitati de coloana de apa. Mira cu ajutorul careia se masoara nivelul unui curs de apa. [< fr. , cf. gr. - apa, - masura].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*hidrometru
Nume generic pentru o substanta analoga corpurilor organice, in care siliciul inlocuieste carbonul. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*silicon
Nume generic pentru pietrele considerate pretioase. = sare de bucatarie extrasa din saline. Bijuterie cu o piatra (semi)pretioasa pe care sunt gravate figuri sau motive decorative. [Cf. fr. , lat., it. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*gema
Nume generic pentru substante cu activitate fiziologica (ca hormoni, vitamine, enzime). [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*ergona
Nume generic pentru un mare numar de idiomuri apartinand unei familii indo-europene vorbite in India. [< fr., it., engl. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*hindi
Nume individual dat unui om la nastere, prin care se distinge fiecare membru al unei familii; nume mic; nume de botez. /<fr. lat. (by 15W15S15e9r9g2i3o)*prenume
Numele celei de-a sasea litere a vechiului alfabet grec. [< fr., gr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*digamma
Numele dat de scoala lui Paracelsus chimiei; alchimie. [Gen. / < fr. , cf. lat.med. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*spagirie
Numele de familie al unei persoane (uneori cu initiala prenumelui, eventual si a patronimicului) scris de ea insasi pe un document sau la sfarsitul unui text (scrisoare, articol etc.) pentru a confirma exactitatea, sinceritatea celor relatate sau pentru a-si asuma o anumita responsabilitate; semnatura. /suf.$ ...Itura$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*iscalitura
numele, firma tipografiei care trebuie imprimat(a) pe orice lucrare tiparita. (< lat. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*impressum
Numele, firma tipografiei care trebuie imprimata pe orice lucrare tiparita. [< lat. - imprimat].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*impressum
Numele oficial al Creatorului intregii creatii vizibile si invizibile, conform Bibliei si celor mai vechi manuscrise ale ei. Acest nume si l-a dat insusi Creatorul, neexistand nici o sugestie in Biblie ca acest nume i-ar fi fost atribuit de vreo creatura vizibila sau invizibila.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*numele
Numele (particular) dat cuiva la nastere, deosebit de acela de familie; nume mic. [Var. (prin confuzie) s.n. / cf. fr. , lat. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*prenume
numele primei zi a lunii in calendarul roman; zi intai. o (fig.) la ~le grecesti = niciodata. (< lat. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*calende
Numele primei zile a lunii in calendarul roman; zi intai. = niciodata. [< lat. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*calende
numele purtat de persoana, care a fost transmis de la parinti ca mostenire si amintirea despre stramosi. numele poate fi preluat de copii de la mama sau de la tata. de/a lungul mai multor generatii numelele de familie se poat ramifica ajungind la citeva 10. multe popoare port numele de familie de la mai multi stramosi, de obicei se atesta la qarabi(by 4W13S13e6r6g15i15o)*numele
Numele semiconsoanei "i", care se pronunta numai impreuna cu alte vocale. [Monosilabic; Var. ] /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*iod
Numele stiintific al unui gen de ciuperci care se formeaza pe paine, pe aluat etc.; mucegai. [Pron. / < fr. , lat. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*penicillium
Numele unei specii de peste care traieste in apele Marii Caraibilor. [< cuv. caraib].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*marlin
numele unor anumite conventii cu papa (pentru repartizarea beneficiilor) sau al unor acte care emanau de la acesta. (<lat. , fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*compact
Numele unor anumite conventii facute cu papa (mai ales pentru repartizarea beneficiilor) sau al unor acte care emanau de la papa. [< lat. , fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*compact
numele unor ciuperci (unele comestibile) din familia agaricacee, cu palaria tare, carnoasa, galbena, verde, rosie sau bruna violacee; vinetica. (< fr. , lat. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*rusula
Numele unor functionari insarcinati cu supravegherea disciplinei in universitatile engleze de la Oxford si Cambridge. [< engl., fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*proctor
Numele unor mici graunte calcaroase care se gasesc in endolimfa si care, prin excitarea terminatiilor nervoase, determina echilibrul. [< fr. , cf. gr. - ureche, - piatra].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*otolit
numele unui joc de carti care se joaca (in doi) cu 3^2 de carti. (< fr. )(by 14W15S15e8r9g2i2o)*pichet
Numele unui tren international rapid. [Pl. / < - celebru tunel si pas in Alpi].(by 4W4S13e13r7g15i15o)*simplon
NUMEN s.n(Filoz.)Lucru in sine cunoscut numai prin ratiune , in opozitie cu fenomenul , cunoscut senzorial-Din fr. noumene(by 6W6S14e15r15g8i8o)*numen
Nume pe care il purtau aliantele militare dintre o serie de state , facute cu scopuri anexioniste. Intelegere; alianta. [< fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*antanta
Nume purtat de membrii aceleiasi familii si transmis de la parinti la copii; nume de familie. /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*patronim
Nume sub care sunt cunoscute culegerile de legende si mituri ale vechilor popoare scandinave. [< germ. , cf. scand. - strabun].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*edda
Nume sub care sunt cunoscuti principalii feudali japonezi care si-au pierdut privilegiile prin revolutia din 1868. [Pron. / < fr. < cuv. japonez]. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*daimio
num. m. , art. , pl. , art. f. sg. , art. , g.-d. , pl. , art. , g.-d. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*intai
num. m., f. g.-d. (cu valoare de adj. antepus) (cu valoare de s. sau de adj. postpus) (by 6W6S14e15r8g8i1o)*amandoi
num. - Numar intre sase si opt. - Var. Mold. Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 1514; REW 7830), cf. vegl. it. prov., cat. fr. sp. , port. - Der. s.m. (carte de joc de sapte puncte); adj. (multiplicat cu sapte); s.f. (a saptea parte).(by 3W4S12e12r6g6i14o)*sapte
num. - Numar intr unu si trei. - Mr. , megl. istr. Lat. f. (Puscariu 540; Candrea-Dens., 503; REW 2798); cf. it. (v. it. piem. ), prov. fr. , cat., sp. , port. - Der. , num.; num.; s.f. (jumatate); vb. (a duplica; a dubla; a indoi; a se indoi; a oscila); s.f. (nesiguranta; oscilatie); adj. (nesigur; incert); , s.f. (inv., indoiala); , adj. (nesigur); adj. (sigur, cert); adj. (de doua ori mai mult; dublu; indoit; oscilant, nesigur); , s.f. (inv., indoiala); s.f. (incovoiere; cotitura); , vb. (a desfasura, a intinde); adj. (Banat, nou, recent), de la < (by 11W11S5e5r13g13i7o)*doi
num. - Numar situat intre patru si sase. - (Arg.) Moneda de cinci centime. - (S.m., Arg.) Onanist. - Mr., megl. , istr. Lat. vulg. , in loc de (Puscariu 363; Candrea-Dens., 343; REW 6964; DAR); cf. it. , prov. fr. , sp., port. Sensul 3 este abreviere de la expresia de argou Der. s.m. (cal sau bou de cinci ani; carte de joc de cinci puncte), al carui sens secundar reproduce ngr. ???????; num.; s.f. (a cincea parte); num.; num.; s.f. (unitate de masura de 50 cl. cu care se vind bauturile alcoolice), formata de la , considerata ca pl.; vb. (a inmulti cu cinci, a creste de cinci ori).(by 3W12S12e12r6g6i14o)*cinci
num. - Numarul de dupa cinci. - (Arg.) Atentie, ai grija! - Var. Mold. Mr. megl. istr. Lat. (Tiktin, XII, 456; Puscariu 1529; REW 7885; Pascu, XV, 447), cf. it. (v. mil. ), prov. fr. cat. sp., port. Fonetismul este greu de explicat. final se considera de obicei analogic, ca in ; dar exista si posibilitatea unui epentetic, comun in gr. din Italia de Sud (cf. Kapsmann, XLVI). In compunere, se reduce de obicei la ( in loc de , care nu se folosesc). Acest rezultat a fost considerat identic cu cel din it. (Tiktin), sau produs prin analogie cu (Puscariu), sau ca rezultat normal a lui (Pascu). Pare mai curind efectul unei disimilari: > , datorat repeziciunii cu care se numara, ca in < (unde disimilarea se produce intre si , cf. , care nu are forma abreviata), ca si in limbajul familiar din Munt., etc. In fine, uzul argotic este greu de explicat, dar cf. fr. "atentie la" si rom. "ei, asi!" din germ. "sase". Pentru aceasta der. cf. Iordan, VI, 170 (dupa Vasiliu, de la , v. aici). - Der. s.f. (a sasea parte).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*sase
num. - Numarul de dupa opt. - Mr. , megl. Lat. (Puscariu 1193; Candrea-Dens., 1249; REW 5968), cf. it., port. prov. fr. sp. - Der. num. (de noua ori zece).(by 6W6S15e15r8g9i2o)*noua
num. ord. (Adesea cu valoare de adjectiv) Cel dintai (in spatiu sau in timp); care se afla la inceput, in fruntea unei serii; intai, dintai. = intaia perioada a tineretii, care urmeaza imediat copilariei. = executare a unei bucati pentru prima oara in fata publicului. = ajutor medical imediat, care se da unui bolnav sau unui accidentat la fata locului. = material destinat prelucrarii in vederea fabricarii unui produs finit. Loc. adv. (sau = inainte de toate. (Cu valoare adverbiala, la f.; fam.) Mai intai; primo. Care este inaintea tuturor in privinta insemnatatii, a rangului, a calitatilor; important, principal. = actor care interpreteaza rolul de tanar indragostit; june prim. Loc. adj. = de calitate superioara; excelent. (Ca element de compunere, precedand un termen care indica o functie sau un grad ierarhic) Pe treapta cea mai inalta, intaiul in categoria respectiva. = seful executivului; premier. (Despre instrumente, voci, instrumentisti) Care executa melodia principala, dominanta. (In sintagma) = numar divizibil numai cu unitatea sau cu el insusi. - Din lat. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*prim
num. ord., adj., s.n. Num. ord., adj. Care vine imediat dupa primul in ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. (si substantivat, m.) = ofiter care indeplineste functia de adjunct al unui capitan de vas. (si substantivat, m.) = arbitru care ajuta pe arbitrul principal in conducerea unei competitii sportive. S.n. Voce care acompaniaza o voce prima si care se gaseste pe locul al doilea in executarea unei melodii cantate din gura sau dintr-un instrument. - Din fr. lat. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*secund
num. ord. (Cu valoare adjectivala sau substantivala; precedat de art. "al", "a") Care se afla intre al noua sute nouazeci si noualea si al o mie unulea. [Pr: - Var.: num. ord.] - (by 8W1S2e10r10g4i4o)*miilea
num. ord. (De obicei cu valoare adjectivala; precedat de art. "al", "a") Care se afla intre al treilea si al cincilea. - .(by 3W3S12e12r12g6i6o)*patrulea
- num. ord. (De obicei cu valoare adjectivala; precedat de art. "al", "a'") Care se afla intre al treizeci si noualea si al patruzeci si unulea. - .(by 12W12S5e6r14g14i8o)*patruzecilea
num. ord. Numar care, in numaratoare, are locul intre treizeci si noua si patruzeci si unu si care se indica prin cifra 40 si XL. (Cu valoare adjectivala) (Compus) (sau ) = sarbatoare crestina care se sarbatoreste in ziua de 9 martie. (Substantivat, m.) (Cu valoare de num. ord.) (Intra in componenta num. adverbial) (Intra in componenta num. multiplicativ) (Intra in componenta num. distributiv) - (by 15W9S9e2r3g11i11o)*patruzeci
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al cincilea si al saptelea. - (by 7W8S1e1r10g10i3o)*saselea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al cincisprezecelea si al saptesprezecelea. - (by 11W11S5e5r13g14i7o)*saisprezecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al cincizeci si noualea si al saizeci si unulea. - (by 6W14S14e8r8g1i2o)*saizecilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al nouazeci si noualea si al o suta unulea. - (by 14W8S8e1r1g10i10o)*sutalea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al saisprezecelea si al optsprezecelea. [Var.: num. ord.] - (by 3W11S11e5r5g13i14o)*saptesprezecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al saizeci si noualea si al saptezeci si unulea. - (by 4W4S13e13r6g7i15o)*saptezecilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al saptelea si al noualea. + .(by 6W7S15e15r9g9i2o)*optulea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al saptesprezecelea si al nouasprezecelea. + .(by 9W2S3e11r11g4i5o)*optsprezecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al saptezeci si noualea si al optzeci si unulea. + .(by 3W11S11e5r13g14i7o)*optzecilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea adjectival) Care se afla intre al saselea si al optulea. - (by 8W8S1e2r10g10i4o)*saptelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; adesea cu valoare adjectivala) Care se afla intre al treisprezecelea si al cincisprezecelea. [Var.: num. ord.] - (by 4W12S12e6r6g14i15o)*paisprezecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a") Care se afla intre al 999999-lea si al l000001-lea. [Pr: ] + (by 11W11S4e5r13g13i7o)*milionulea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei adjectival) Care se afla in numaratoare intre al doilea si al patrulea. + (by 13W14S7e7r15g1i9o)*treilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei adjectival) Care se afla in numaratoare intre al doisprezecelea si al paisprezecelea. + (by 4W12S13e6r6g15i15o)*treisprezecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei adjectival) Care se afla in numaratoare intre al douazeci si noulea si al treizeci si unulea. + (by 10W11S4e4r13g13i6o)*treizecilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei adjectival) Care se afla intre al noualea si al unsprezecelea. - .(by 7W7S15e1r9g9i2o)*zecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei adjectival) Care se afla intre al zecelea si al doisprezecelea. Expr. = aproape de clipa in care nu mai e nimic de facut; tarziu. - (by 9W2S2e11r11g4i5o)*unsprezecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre al nouasprezecelea si al douazeci si unulea. + (by 11W11S5e5r13g14i7o)*douazecilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre al optsprezecelea si al douazecilea. Expr. (Rar) = culmea fericirii, a maririi, a pretuirii. + .(by 12W13S6e6r15g15i8o)*nouasprezecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre al optulea si al zecelea. Expr. = a fi in culmea fericirii. se spune despre ceva considerat neimportant, lasat la o parte. + .(by 14W8S8e1r2g10i10o)*noualea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre al optzeci si noualea si al nouazeci si unulea. + .(by 5W5S13e13r7g7i15o)*nouazecilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre al paisprezecelea si al saisprezecelea. [Var.: , (reg.) , , num. ord.] + .(by 8W1S1e10r10g3i4o)*cincisprezecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a": de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre al patrulea si al saselea. Expr. (sau )= a se afla pe un plan cu totul secundar, a fi de prisos. + .(by 14W7S7e1r1g9i9o)*cincilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre al patruzeci si noualea si al cincizeci si unulea. [Var.: , num. ord.] + .(by 1W1S10e10r3g4i12o)*cincizecilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre al unsprezecelea si al treisprezecelea. Expr. = in ultimul moment. [Var.: (reg.) num. ord.] + (by 7W1S1e9r10g3i3o)*doisprezecelea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre intaiul si al treilea. Loc. adj. = (despre veri) care sunt copiii verilor primari. Loc. adv. A = in ziua urmatoare. = data urmatoare; cu alta ocazie. = dupa primul, pe urma. (Pop.) = a doua oara. Expr. (sau etc.) = a considera ceva ca fiind de importanta secundara. - (by 3W12S12e5r6g14i14o)*doilea
num. ord. (Precedat de art. "al", "a"; in numerale ordinale compuse, indicand unitatea care urmeaza dupa zeci, sute, mii etc.; de obicei adjectival) (by 10W3S3e11r12g5i5o)*unulea
num. - Primul, care ocupa primul loc. - (Adj.) Primul, cel mai important, primordial. - (Adv.) In primul rind. - (Adv.) La inceput. - Var. inv. - Mr. Origine obscura. Prima parte a cuvintului pare a fi lat. In general se admite un etimon de tipul , metateza de la , si (Mussafia, 141; Densusianu, XXX, 113; Puscariu, IV, 1570; Candrea-Dens., 885; Graur, V, 67; Rosetti, I, 168); insa compunerea lat. pare incerta, cf. REW 493. Este mai curind vorba de un der. vulgar de la , inlocuit de , de tipul > , ca in textele din sec. XVI si astazi in Banat. Der. de la (Skok, L, 517) pare mai putin probabila. se foloseste invariabil ca adv.; ca pron. si adj., se foloseste invariabil ca adv.; ca pron. si adj., se folosesc formele art. , f. ; in aceste cazuri, forma fara art., citata de DAR este gresita si se datoreaza unei confuzii cu adv. Der. , adv. (de dinainte, mai intii); , num. (primul); adj. (prima), rar, se foloseste numai in comp. cu , format pe baza lui ; , s.f. (prioritate, anterioritate, precedenta); adj. (inv., precedent, preeminent).(by 13W6S7e7r15g1i9o)*intii
num. - Si unul si altul; ambii. - Mr. istr. Lat. > , f. , si probabil si , dat fiind prezenta v. it. , engad. , v. fr. , prov. , cf. cat. (Puscariu 80; REW 411; DAR). Gen. cu analogic, ca (by 14W14S14e8r8g1i2o)*amindoi
Nu o cunosc, dar exista in limbajul medical aceasta notiune. Spor la treaba! Atentie! Sunt 2 cuvinte: "teaca" si "penisului", nu unul singur asa cum apare scris in icon-ul pt testare.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*nu
Nu o cunosc, dar exista in limbajul medical aceasta notiune. Spor la treaba!(by 4W12S13e6r6g14i15o)*nu
Nurca de incrucisare direcesiva, de culoare gri deschis cu nuanta maronie si ochii rosii (din Zootehnie).s.n.. Canal natural ingust care taie transversal cordoanele litorale ; girla cu chefali (pl. ERICE).(by 15W9S9e2r3g11i11o)*eric
nu se refera strict la alergii/ intoleranta la medicamente, etc; are si un sens figurat - preferinta sau antipatia cuiva fata de o tema, un subiect (ex: cercetatorul si-a ales tema datorita idiosincrasiei fata de ea); sensibilitate ideologica, valorica (by 4W4S13e13r6g7i15o)*nu
Nu stiu care este definitia, dar acest cuvant trebuie sa fie prezent in dex.Multumesc.(by 5W14S14e7r1g1i10o)*nu
Nu stiu cum sa iau legatura cu cineva care este in masura sa gaseasca o definitie ptr acest lucru (un forum, un mail, ceva...)(by 9W9S2e3r11g11i4o)*poate
nu stiu daca l-am scris corect, dar este simbolul care apare pe tastatura pe tasta cu 7.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*nu
Nutret din iarba cosita si uscata. una din doua; sau una, sau alta. /<lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*fan
Nutreturi fibroase (paie, pleava de cereale etc.) care contin multa celuloza. /<fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*grosiere
Nutreturi obtinute din radacinoase si din plante tuberculifere. /<fr. lat. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*suculente
Nuvela scurta. Piesa muzicala compusa dintr-o succesiune de teme scurte, cu caracter liric sau dramatic. [Var. s.f. / < it. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*nuveleta
Nu vin cu o definitie, ma rezum sa remarc ca nu am gasit acest cuvant in dictionar.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*nu
Nu vreau sa contribui cu nimic, vreau doar sa pun o intrebare, nu ati gasit in nici un dictionar etimologia cuvantului "a intampina"? Pentru ca ma intereseaza si as fi curios sa aflu. Mersi.(by 2W2S10e11r4g4i13o)*nu
= oaie cu lana alba, moale, ondulata si deasa; = lana unei astfel de oi. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*merinos
Oaie de pana la doi ani, care inca nu a fatat. [G.-D. ; Sil. ] /+ suf. $...ioara$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*mioara
oaie salbatica cu coarnele rasucite, in muntii din Europa mediteraneana, America de Nord si Asia Mica. (< fr. , it. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*muflon
oaie salbatica, de culoare albastra, in Himalaia, Tibet, vestul Mongoliei si Chinei. (< germ. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*nahur
oaie ~ (si s. m.) = oaie cu lana alba, moale, ondulata si deasa; lana ~ = lana unei astfel de oi. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*merinos
Oamenii, mediul care inconjura pe cineva, tovarasia, compania, societatea in care traieste cineva. [Pl. / < fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*anturaj
-oare, s.m. si f. Persoana care (se) lupta; combatant, militant. (La m.) Sportiv care practica luptele (libere sau clasice). suf.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*luptator
-oare s.n. Cladire unde se taie vitele destinate consumului. Var. (inv.) -Din fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*abator
-oare s. n. Masina folosita pentru granularea (si sortarea) materialelor dure -Din fr. (by 8W1S1e9r10g3i3o)*granulator
-oare, subst. S.m. si f. Meserias care calca haine sau rufarie intr-un atelier de confectii, intr-o spalatorie etc. (Rar) Persoana care calca o lege, o dispozitie etc. Pradator, hot. S.f. Scandura pe care olarul framanta lutul cu picioarele. Vas in care se calca strugurii. Instalatie speciala la gardurile pescaresti, care permite trecerea pestelui intr-un singur sens sau circulatia barcilor in ambele sensuri fara ca pestele sa iasa. S.n. Mecanism la masinile de cusut, care apasa pe placa masinii materialul ce se lucreaza, pentru a putea fi fixat si deplasat mai usor; apasator, ceapraz. Unealta formata dintr-o lama de otel plana sau indoita, cu crestaturi pe una sau pe ambele muchii, prevazuta cu maner si folosita de lemnari la rostuirea dintilor panzelor de ferastrau; ceapraz. Panza sau pernita pe care se calca haine, rufarie etc. suf. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*calcator
-oate, s.m. si f. Persoana considerata in raport cu bunicii sai ori cu unchii si matusile sale. (Fam.; mai ales la voc.) Cuvant cu care o persoana mai in varsta se adreseaza unui tanar, unei tinere sau unui copil. (De obicei la pl.) Descendent, urmas. - Lat. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*nepot
Obarsie; inceput; izvor. Faptul de a se trage dintr-o familie, dintr-un popor etc.; apartenenta prin nastere la o anumita familie, un grup social, o natiune etc. Punct fix de la care se masoara coordonatele celorlalte puncte. Etimologie (a unui cuvant). [< lat. , cf. fr., it. ].(by 5W6S6e14r15g8i8o)*origine
OBEDIENT-A adj. Care se supune neconditionat (unei autoritati religioase, unei doctrine politice, unui sef).(by 13W13S6e7r15g15i1o)*obedienta
obicei al unor oameni de a-si manca semenii; canibalism. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*antropofagie
Obicei al unor oameni sau animale de a-si manca semenii; antropofagie. Cruzime, salbaticie, sete de sange. [Cf. fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*canibalism
Obicei care se transmite din generatie in generatie; datina. dupa o regula statornicita; dupa obicei. intr-o anumita succesiune; pe rand. /<turc. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*sart
Obicei de a inghiti materii fecale, prezent la unii bolnavi mintali; scatofagie. Insusire a insectelor de a fi coprofage. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*coprofagie
Obicei, deprindere colectiva, specifica la un moment dat unui mediu social; gust, preferinta (generalizata) la un moment dat pentru un anumit fel de a se imbraca. = magazin de palarii de dama sau de accesorii pentru imbracamintea femeiasca; (sau ) = publicatie care cuprinde modele de haine. [Cf. fr. , it. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*moda
Obicei in cadrul gintii matriarhale de a nu ingadui casatoria intre membrii aceleiasi ginti. Fuzionare a doi gameti in afara organismului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - afara, - casatorie].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*exogamie
obicei la unele carnasiere primipare de a-si devora propriii pui imediat dupa fatare. (< feto -fagie)(by 15W15S8e9r2g2i11o)*fetofagie
Obicei, operatie repetata zilnic sau periodic. Operatie efectuata de un calculator electronic. Deprindere de a lucra mecanic, mereu in acelasi fel. Respectare prea servila a unor reguli si deprinderi invechite. V. / < fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*rutina
Obicei popular vechi de Anul Nou, cand un tanar, deghizat in capra, umbla, insotit de altii, pe la case cu urari; capra. /Orig. nec.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*turca
Obicei practicat de unele triburi de a permite casatoria numai intre membrii aceluiasi trib. Unire a doi gameti formati in acelasi organism. [Gen. / < fr. , cf. gr. - inauntru, - casatorie].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*endogamie
Obicei statornicit de mult timp; practica uzuala; convenienta; conventie. /<fr. , it. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*uzanta
Obiceiul de a se hrani cu serpi. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - sarpe, - a manca].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*ofiofagie
Obiceiurile si deprinderile de comportare morala ale unui popor, ale unei comunitati umane etc. [Sg. / < lat. dupa ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*moravuri
obiceiuri si deprinderi de comportare morala ale unui popor, ale unei comunitati umane etc. (dupa lat. )(by 8W8S8e2r2g10i11o)*moravuri
Obiect accesoriu de imbracaminte confectionat din elastic, care tine ciorapul intins pe picior. Fiecare dintre bucatile de elastic ale unui portjartier, prevazut cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. [Pron. / < fr. ].(by 6W6S6e15r15g8i8o)*jartiera
obiect accesoriu de imbracaminte, din elastic, care tine ciorapul intins pe picior. fiecare dintre bucatile de elastic ale unui portjartier, cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*jartiera
Obiect accesoriu de imbracaminte facut din blana sau din stofa, avand doua deschizaturi laterale in care se tin mainile pentru a le apara de frig. Piesa cu filet interior cu care se imbina doua tevi; partea de la capatul unui tub care serveste la imbinarea acestuia cu un alt tub. Bucata de cauciuc introdusa sub anvelopa unei roti pentru a apara camera in dreptul unei rosaturi sau a unei gauri a anvelopei. Invelis de protectie in care se imbraca manerul unor obiecte. [Pl. / < fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i4o)*manson
Obiect care are forma literei ; rigla de desen in forma de Fiting sau piesa fasonata in forma de , folosite pentru racordarea tevilor, pentru canalizari etc. Panou asezat in forma de pe un aerodrom pentru a indica directia de aterizare. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i9o)*teu
(obiect care protejeaza palmele, un fel de mistrie) s. f. (sil. ), g.-d. art. pl. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*palmiera
Obiect care serveste la prelungirea altor obiecte (snur electric, teava, tub etc.). /+ suf. $...tor$(by 9W9S2e2r11g11i4o)*prelungitor
Obiect caruia i se atribuie o forta supranaturala; idol (cioplit grosolan) al popoarelor primitive. Ceea ce constituie obiectul unor adoratii oarbe, nemotivate. [Pl. / < fr. , cf. port. < lat. - imitativ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*fetis
Obiect caruia i se atribuie virtuti magice de protejare a purtatorului; fetis. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*talisman
obiect casnic din metal sau fier asemanator lopetii dar de dimensiuni mult mai mici , folosit la strangerea gunoiului(by 14W7S8e1r1g9i10o)*obiect
obiect ceresc galactic, sursa de radiatii electromagnetice pulsante, detectate datorita scintilatiei, cu ajutorul telescoapelor optice. (< engl., fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pulsar
obiect, concept la care se refera semnul lingvistic in cadrul denotatiei. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*referent
Obiect confectionat dintr-o bucata de panza (ornamentata), folosit pentru sters (mainile, fata, vesela etc.); stergar; prosop. /cf. fr. (by 14W14S15e8r8g1i2o)*servet
Obiect confectionat dintr-o tesatura casnica de lana nevopsita, mitoasa, servind ca patura sub saua calului, ca invelitoare sau ca asternut. /<sl. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*poclada
Obiect con-fectionat dintr-o tesatura groasa de lana, avand desene in forma de carouri, folosit ca asternut. /<turc. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*satranca
Obiect confectionat dintr-o tesatura groasa, folosit ca asternut sau covor. a bate pe cineva foarte tare. /<ngr. (by 6W6S15e15r15g9i9o)*tol
Obiect considerat ca aducator de noroc celui care-l poarta; amuleta, talisman. [Pron. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*portebonheur
Obiect cvasistelar care emite intens radiounde si radiatii apartinand domeniilor ultraviolet si infrarosu. /< engl., fr. (by 4W4S13e13r13g7i7o)*quasar
Obiect de bagaj portabil, de forma dreptunghiulara si relativ plata, cu incuietoare, confectionat dintr-un material usor (carton, piele, plastic etc.); valiza.a) a-si aranja lucrurile in geamantan; b) a se pregati de drum. /<ngr. , turc. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*geamantan
Obiect de birou care se asaza peste hartii pentru a le impiedica sa se imprastie. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*prespapier
Obiect de buzunar, confectionat din piele sau din alt material, avand forma de coperta cu mai multe despartituri interioare, in care se poarta bani (de hartie) si acte. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*portofel
Obiect de cauciuc, asemanator cu o tetina, care se pune in gura sugarilor (ca sa adoarma sugand sau ca sa nu planga). /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*suseta
Obiect de cauciuc dur, avand forma circulara si plata, intrebuintat in loc de minge la jocul de hochei pe gheata. /<engl. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*puc
Obiect decorativ mic, folosit pentru impodobirea interioarelor. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*bibelou
obiect de corespondenta transportat cu ajutorul porumbeilor. (cf. , porumbel)(by 14W15S8e8r2g2i10o)*pigeonograma
Obiect de croitorie, care se imbraca pe degetul cu care se impunge acul in cusatura; degetar. /<bulg. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*naparstoc
Obiect de cult, dovada a cobntinuitatii romanizarii in teritoriul Daciei dupa retragerea aureliana;(by 7W1S1e9r10g3i3o)*obiect
Obiect de cult, dovada a continuitatii romanizarii in teritoriul Daciei dupa retragerea aureliana;(by 10W3S3e11r12g5i5o)*obiect
Obiect de cult in forma de cruce cu imaginea in relief a lui Isus Hristos. [Pl. si ] /<fr. lat.(by 13W14S14e7r8g1i9o)*crucifix
Obiect de cult reprezentand pe Cristos rastignit pe cruce. [Pl. / cf. lat. , fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*crucifix
obiect de cult reprezentandu-l pe Isus rastignit pe cruce. (< fr. , lat. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*crucifix
Obiect de diferite forme, in care fumatorii scutura scrumul, arunca mucurile de tigari si chibriturile arse. [G.-D. Sil.] / + suf. $...iera$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*scrumiera
Obiect de dimensiuni foarte mici; obiect de cercetare al microfizicii. [< + ].(by 9W9S3e3r11g12i12o)*microobiect
obiect de dimensiuni foarte mici; obiect de cercetare a microfizicii. (< micro^1 obiect)(by 15W15S8e8r2g2i10o)*microobiect
obiect de dimensiuni mici fara definitie aprobata momentan, sau a carei definitie nu este cunoscuta inca =))moderator cu ~; ~ moderator; ~ moderat; plm de ~; etc ~;(by 5W5S13e14r7g7i15o)*obiect
Obiect de forma cilindrica, facut din ceara sau parafina, avand un fitil in interior, care, fiind aprins, produce lumina. ideal de drept. la lumina lumanarii. 2) Planta erbacee inalta, cu flori de culoare galbena-deschisa, dispuse intr-un spic lung. /<lat. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*lumanare
Obiect (de forma semicirculara) confectionat din hartie, din pene, din fildes etc. cu care isi fac vant, spre a se racori, mai ales femeile. = in forma unor raze care se raspandesc dintr-un punct in semicerc. [Pl. , var. s.n. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*evantai
Obiect de forma unei mingi alungite care, fiind atarnat de o funie, serveste pentru antrenament la box. /cf. fr. (by 3W4S4e12r12g6i6o)*punctbal
Obiect de iluminat montat direct pe plafonul unei incaperi. [Sil. ] /<fr. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*plafoniera
Obiect de imbracaminte constand dintr-o bucata dreptunghiulara de tesatura cu alesaturi, purtata in loc de fusta. /<ung. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*catrinta
Obiect de imbracaminte de gata, fabricat in serie. Confectionare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*confectie
Obiect de imbracaminte de lana (mai rar, de bumbac), tricotat in forma de camasa sau de vesta, fara guler. /<fr. (by 11W4S5e5r13g14i7o)*flanea
Obiect de imbracaminte din tricot, care acopera partea de sus a corpului, purtandu-se pe piele. [Var. s.n. / < fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*tricou
Obiect de imbracaminte femeiasca, care acopera corpul de la umeri pana la genunchi si care se poarta pe sub rochie; furou. Salopeta. [< fr. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*combinezon
Obiect de imbracaminte femeiasca care sustine sanii. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*sutien
Obiect de imbracaminte femeiasca de care se prind jartierele. [Pron. , var. s.f. / < + , dupa fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i12o)*portjartier
Obiect de imbracaminte femeiasca de pus peste camasa de noapte. [Pron. / < fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*lizeuza
Obiect de imbracaminte femeiasca, fara maneci, scurt pana deasupra taliei, purtat peste bluza. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*bolerou
Obiect de imbracaminte femeiasca, in forma de rochie decoltata, fara maneci, care se poarta peste bluza. /<rus. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*sarafan
Obiect de imbracaminte; imbracaminte. Strat des de peri de pe suprafata unor frunze. [< fr. , it. , lat. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*indument
Obiect de imbracaminte indiana pentru femei, constand dintr-o fasie lunga de tesatura, unul dintre capetele careia se infasoara in jurul corpului, iar celalalt, lasat liber, se arunca peste umar. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*sari
Obiect de imbracaminte, in forma de pantaloni largi, stransi la glezne. /<turc. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*salvari
Obiect de imbracaminte in forma de pantaloni scurti, folosit pentru plaja sau sport. /<fr., engl. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*sort
Obiect de imbracaminte, lung pana la brau, de obicei cu maneci, pe care il poarta mai ales femeile. Haina de panza pe care o poarta militarii vara in locul vestonului. Haina de protectie purtata de muncitori in timpul lucrului. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*bluza
Obiect de imbracaminte, mai ales barbateasca, care acopera partea de la brau in jos a corpului, invelind fiecare picior in parte. /<ngr. fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*pantalon
Obiect de imbracaminte ponosit si rupt; boarfa; buleandra. [G.-D. ] /<sas. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*fleandura
Obiect de imbracaminte purtat dinainte peste haine (pentru a le proteja in timpul lucrului sau ca podoaba suplimentara); sort. /<bulg. (by 8W8S2e2r10g11i11o)*pestelca
Obiect de imbracaminte (purtat in special de barbati), care acopera corpul de la brau in jos. Parte a unui decor de teatru destinat a da perspectiva in deschiderea unei ferestre sau usi. Piesa care serveste la bifurcarea unei conducte. [< fr. , cf. - personaj din comedia bufa italiana].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*pantalon
Obiect de imbracaminte scurt pana la talie, fara maneci si fara guler. /<rus. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*jiletca
Obiect de imbracaminte tricotat care se imbraca pe picior. ciorapi elastici folositi pentru combaterea varicelor. [Sil] /<turc. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*ciorap
Obiect de incaltaminte confectionat din pasla sau din cauciuc, care se poarta peste pantofi, pentru a-i proteja de umezeala sau de noroi. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*soson
Obiect de incaltaminte confectionat dintr-o bucata de lemn scobit sau dintr-o talpa de lemn si o fata de piele; saboti. /<ngr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*galenti
Obiect de incaltaminte cu carambul inalt pana la genunchi. [G.-D. ] /<ung. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*cizma
Obiect de incaltaminte de vara fara partea din spate si cu fata decupata. /Orig. nec.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*sandaleta
Obiect de incaltaminte de vara, fara tocuri, cu fata din cureluse sau din piele gaurita. [G.-D. ] /<fr. lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*sandala
Obiect de incaltaminte din cauciuc, purtat, in special, pe timp ploios (deseori peste pantofi sau ghete, pentru a le proteja de umezeala). /<fr. (by 11W11S11e5r5g13i13o)*galos
Obiect de incaltaminte fara toc, cu fata din una sau din mai multe bentite, purtat la plaja sau in baie. /<germ. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*slap
Obiect de incaltaminte intermediar intre pantof si cizma (cu inaltimea pana deasupra gleznei). [G.-D. ] /<it. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*gheata
Obiect de incaltaminte moale, fara tocuri, confectionat din postav sau din lana; papuc de casa. [Sil. ] /<turc. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*tarlic
Obiect de lemn sau de metal cu care se leaga tanjala de protap, cand se injuga a doua pereche de boi. /Din (by 6W6S14e15r15g8i9o)*carceie
Obiect de lenjerie care acopera partea de jos a trunchiului (si o parte din coapse). [Sg. / < fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*chiloti
Obiect de lenjerie (femeiasca) care sustine pieptul, sanii; sutien. [Pron. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*brasiera
obiect de lenjerie femeiasca de care se prind jartierele. (dupa fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*portjartier
Obiect de lenjerie sau de sport care acopera corpul de la talie in jos pana mai sus de genunchi. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*chiloti
Obiect de metal sau din alt material care serveste la fixarea parului, a unei haine, a hartiei, a doua piese tehnice.[G.-D. ] /<fr., germ. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*agrafa
Obiect, de obicei din piele, in care se tin banii de hartie, cartile de vizita etc. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*portvizit
obiect de panza sau dantela care se asaza pe o masa sau pe o alta mobila ca ornament. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g4i13o)*milieu
Obiect de podoaba, de obicei in forma de coronita, pe care il pun miresele pe cap. /<fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*parura
Obiect (de podoaba) din panza (brodata) sau din dantela, care se asaza pe o mobila. [Sil. ] /<fr. (by 10W10S4e4r4g12i13o)*milieu
Obiect de podoaba din piatra fina, cu o figura sau cu un motiv decorativ in relief. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*camee
Obiect de podoaba; giuvaer. Lucru elegant si de mare pret. Magazin, atelier, fabrica de bijuterii, de giuvaericale etc. [Gen. / < fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*bijuterie
Obiect de podoaba in forma de cununa impodobita cu pietre scumpe, cu care suveranii isi incoronau fruntea ca semn al regalitatii. Bijuterie pe care o poarta femeile pe frunte la anumite ocazii. [Pron. , var. s.n. / < lat., gr. , cf. fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i12o)*diadema
Obiect de proba supus unor incercari in vederea determinarii proprietatii materialului respectiv. [Sil. ] /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*epruveta
Obiect de protectie contra ploii sau a soarelui, constand dintr-o bucata de panza intinsa pe niste arcuri, care se pot strange in jurul unui baston cu maner. [Cf. fr. , it. ].(by 5W6S14e14r8g8i8o)*umbrela
obiect de protectie contra ploii sau a soarelui, dintr-o bucata de panza intinsa pe niste arcuri, care se pot strange in jurul unui baston cu maner. (< fr. , lat. )(by 10W10S10e4r4g12i12o)*umbrela
Obiect de ritual, confectionat din lut sau din lemn, avand chip de om, care, in timp de seceta, se ingroapa sau se arunca in apa cu scopul de a invoca ploaia. [Sil] /cf. sl. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*caloian
Obiect de rufarie pentru pat, confectionat din panza, care se asterne peste saltea sau cu care se imbraca plapuma. [Sil] /<turc. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*cearsaf
Obiect de sarma, indoit sub forma de U, care serveste la prinderea parului; ac de par; agrafa. /<ucr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*spelca
Obiect de toaleta feminina in forma de tub mic (de metal sau de masa plastica), prevazut cu elastic, servind la ondularea parului. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*bigudiu
Obiect de uz casnic in forma de lopata cu coada scurta, in care se aduna cu matura gunoiul sau cu care se scoate jaraticul. /<turc. (by 6W6S14e14r15g8i8o)*faras
Obiect de valoare lasat sau luat drept garantie; amanet; gaj. [Pl. si ] /<sl. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*zalog
Obiect de valoare lasat sau luat drept garantie; gaj; zalog.. /<turc., ngr.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*amanet
Obiecte de uz personal, in special de imbracaminte, lipsite de valoare; buleandra; boarfa. a) a-si aduna lucrurile, pregatindu-se de plecare; b) a pleca repede si pe furis de undeva; a o sterge. /Orig. nec.(by 4W5S13e13r6g7i15o)*catrafuse
obiecte imitate (sculpturi, motive arhitectonice, copaci, stanci etc.), confectionate din carton, mase plastice, ipsos etc., la realizarea decorurilor in teatru si cinematografie. (< rus. )(by 11W12S5e5r6g14i14o)*butaforie
Obiecte, lucruri luate (cu sine) de cineva intr-o calatorie. Totalitatea cunostintelor cuiva intr-un domeniu oarecare. [< fr. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*bagaj
Obiecte marunte lipsite de valoare (si de gust), folosite drept podoabe. /Orig. nec.(by 1W9S9e3r3g11i12o)*zorzoane
Obiect expus intr-un muzeu, intr-o expozitie sau vitrina. [Pl. / < rus. , cf. lat. - a pune la vedere].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*exponat
Obiect extragalactic cu stralucire intensa care nu are radioemisie deosebita. /<engl. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*quasag
Obiect extragalactic cu stralucire intensa, fara a avea insa o radioemisie deosebita. [< americ. < ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*quasag
Obiect facut dintr-un sac in care se introduce si se fixeaza un strat gros de lana, de vata, de iarba-de-mare, de paie etc., care se asaza pe pat pentru a forma un asternut moale. sac impermeabil care se umple cu aer si pe care se poate pluti; saltea pneumatica. captuseala de protectie a albiei unei ape curgatoare, constand din placi de beton. [Art. ; G.-D. ] /<ngr.(by 12W12S5e5r14g14i7o)*saltea
Obiect folosit la fumat, avand o parte ingrosata, cu cavitate inauntru, in care se pune tutunul, si alta, in forma de tub, prin care se trage fumul; pipa. foarte indragostit. 2) Cantitate de tutun cat incape in cavitatea acestui obiect. [Art. ] /<turc. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*lulea
Obiect greu de birou care se pune peste hartii pentru a le fixa. [Sil. ] /<fr. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*prespapier
Obiect, imagine care simbolizeaza o anumita idee; figura simbolica. Simbol; figura alegorica. [Var. s.n. / < fr. , it. , cf. gr. - ceea ce este inserat undeva].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*emblema
Obiect impletit din rogoz sau din papura, care se asterne pe jos sau se foloseste in scopuri decorative. se spune, cand cineva vrea sa atraga atentia asupra unei nelegiuiri. /<bg. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*rogojina
Obiect in forma de bat sau de ciomag lucrat frumos, folosit de obicei ca sprijin la mers. = baston purtat de maresal ca semn distinctiv al demnitatii. Bat de marimi diferite folosit in gimnastica medicala cu scop corectiv. Piesa cilindrica de metal sau de lemn, care are diferite intrebuintari la bordul unei nave. [< it. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*baston
Obiect in forma de brat sau de aripi (la ferestre, usi etc.). ... a umbla foarte repede. [G.-D. ; Sil. ] / Orig. nec.(by 10W3S4e12r12g6i6o)*fofeaza
Obiect in forma de cap de porc, impodobit cu flori si cu panglici, purtat de uratori in ajunul Anului Nou. / n. pr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*vasilca
obiect in forma de clopot, cu un maner de prindere la partea superioara, in jocul de curling. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cibleu
Obiect, in forma de limba, folosit la incaltat; lingura. /+ suf. $...ator$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*incaltator
Obiect in forma de lopatica, confectionat, de obicei, din vergi de salcie impletite, cu care se scutura praful din covoare; palma; batator. /Din (by 5W13S14e7r7g1i1o)*colbaci
Obiectiv cu distanta focala variabila continuu, cu ajutorul caruia se obtine un efect de apropiere sau de departare de obiectivul filmat. [Cf. rus. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*transfocator
obiectiv cu distanta focala variabila continuu, cu ajutorul caruia se obtine un efect de apropiere sau de departare de obiectivul filmat. (< rus. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*transfocator
Obiectiv de filmare cu distanta focala scurta, caracterizat printr-un unghi de cuprindere mare si profunzime de claritate ridicata; superangular. [< fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*grandangular
Obiectiv fotografic, cu distanta focala lunga, folosit la fotografierea obiectivelor foarte indepartate. [Pron. / cf. fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*teleobiectiv
obiectiv fotografic, cu distanta focala lunga, folosit la fotografierea obiectivelor situate la distante mari. (< fr. , germ. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*teleobiectiv
Obiectiv fotografic cu distanta focala variabila. [Pron. / < engl., fr., it. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*zoom
Obiectiv pentru fotografierea sau filmarea unor obiecte de la distanta. [Sil. ] /<fr. germ.(by 15W9S9e2r2g11i11o)*teleobiectiv
obiect la evrei din doua cutiute patrate din piele care contin pasaje din scriptura scrise pe bucatele de pergament, purtate pe bratul stang si pe cap in timpul rugaciunilor de dimineata din zilele lucratoare; filactera. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*tefilin
Obiect mic avand un burete (ud) in interior. [Sil. ] / + suf. $...iera$(by 5W6S14e14r7g8i1o)*buretiera
obiect mic caruia i se atribuie, magic, o putere de protectie, vindecare etc.; talisman, fetis. (< fr. , lat. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*amuleta
Obiect mic caruia i se atribuie puterea magica de a aduce noroc; talisman. /<fr. , lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*amuleta
Obiect mic, constand dintr-o placa mica de cauciuc, de diferite forme si culori, folosit la stergerea celor scrise pe hartie; guma. [Sil. ] /<germ. (by 8W9S2e2r2g11i11o)*radiera
obiect mic, cu o imagine-simbol imprimata sau gravata pe el, care arata apartenenta la o asociatie, organizatie. (< fr., lat. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*insigna
Obiect mic, cu o imagine-simbol imprimata sau gravata pe el, care arata ca cel care il poarta este membrul unei asociatii, al unei organizatii etc. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*insigna
Obiect mic cu un burete in interior, care serveste la umezit timbrele inainte de a fi lipite. [Pron. / et. incerta].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*buretiera
Obiect mic, de diferite forme, cu indicatii grafice sau cu imagini simbolice, purtat ca marca a unei distinctii sau ca semn distinctiv de membrii unui grup, unei grupari sau organizatii. /<fr. (by 8W2S2e11r4g4i5o)*insigna
Obiect mic de podoaba, legat de un fir impletit de culoare rosie si alba, care se poarta in cursul lunii martie ca simbol al primaverii. / pop. + suf. $...ior$(by 10W3S4e12r12g5i6o)*martisor
Obiect pe care se atarna hainele ca sa nu se sifoneze, constand dintr-o bara arcuita (de lemn sau din alt material) cu un carlig la mijloc. / + suf. ...(by 10W3S3e12r12g5i6o)*umeras
Obiect plastic mic care se introduce in ureche pentru a o apara de zgomote mari. /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*antifon
) Obiect plat alcatuit dintr-o retea de coarde fixate pe un cadru oval, prevazut cu maner si folosit pentru a lovi mingea. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*racheta
Obiect pliabil in forma semicirculara, confectionat din diferite materiale si folosit (mai ales de femei) pentru a-si face vant, spre a se racori. in forma de raze ce formeaza un semicerc. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i5o)*evantai
Obiect portativ care apara de ploaie sau de soare, alcatuit dintr-o panza intinsa pe spite metalice, dispuse in jurul unui ax cu maner. [G.-D. ] /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*umbrela
Obiect portativ de forma unei pungi plate, in care se tin hartii, bani etc. [Cf. rus. , fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*portofel
Obiect primit de la cineva sau oferit cuiva in semn de prietenie, atentie; dar. [Sil. ] /<fr. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*cadou
Obiect prismatic sau cilindric, avand la mijloc o mina de grafit sau din alt material, cu care se scrie sau se deseneaza. Preparat cosmetic sau farmaceutic folosit la machiaj etc. [Pron. / < fr. ].(by 6W7S15e15r8g9i9o)*creion
Obiect (rotund) de panza sau de dantela care se asaza pe o masa sau pe o alta mobila ca ornament. [Pron. / < fr. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*milieu
Obiect rotund si plat care se foloseste in proba atletica de aruncare la distanta. Obiect rotund si plat. Placa de patefon. Suprafata aparenta a Soarelui sau a Lunii, vazuta de un observator de pe Pamant. Organ sau structura anatomica circulara, plata. = tesut fibros asezat intre doua vertebre, avand forma de disc cu un nucleu bulbos; = hernia discului intervertebral. Receptaculul sau partea terminala la compozee. [Cf. fr. , it. < lat. , gr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*disc
Obiect sferic, de diverse dimensiuni, elastic, care, fiind umplut cu aer, este folosit ca jucarie sau pentru a practica anumite jocuri sportive sau distractive. [G.-D. ] /cf. sl. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*minge
Obiect stralucitor (de metal), de forma unui pestisor, inzestrat cu carlige, care se foloseste pentru momirea pestilor rapitori; naluca. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*devon
Obiect vechi, mai ales de imbracaminte sau de incaltaminte. /v+ suf. $...tura$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*vechitura
Obiect zburator neidentificat. /Din O.Z.N. (Obiect Zburator Neidentificat)(by 12W5S5e14r14g7i8o)*ozeneu
obisnuinta; deprindere, obicei. mod de comportament, istoriceste constituit, al indivizilor apartinand aceluiasi grup. (< fr. , lat. )(by 6W14S15e8r8g8i2o)*habitudine
Obisnuinta de viata colectiva, traditionala, devenita lege nescrisa a unui popor sau a unei comunitati omenesti. [G.-D. ] /<sl. (by 3W4S12e12r13g6i6o)*datina
Obisnuinta dobandita cu timpul prin practica si devenita trasatura caracteristica; obicei; deprindere; obisnuinta. [Sil. ] /<lat. $consuetudo, ...inis$(by 8W1S1e10r10g3i4o)*consuetudine
Obisnuinta morbida de a consuma anumite substante toxice, ca opiu, hasis, cocaina etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - otrava, - nebunie].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*toxicomanie
obisnuinta morbida de a consuma substante toxice sau stupefiante. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*toxicomanie
obligatie de fidelitate si supunere fata de o natiune, de un suveran. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g2i11o)*alejanta
Obligatie in virtutea careia o persoana sau o institutie trebuie sa apere pe cineva de o paguba eventuala sau sa-l despagubeasca de o paguba suferita; chezasie. = a garanta pentru cineva. [Gen. / < fr. , it. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*garantie
obligatie in virtutea careia o persoana sau o institutie trebuie sa apere pe cineva de o paguba eventuala sau sa-l despagubeasca de o paguba suferita. o a lua (pe cineva) pe ~ = a garanta pentru cineva; a prezenta ~ = a oferi incredere, certitudine, siguranta. (< fr. , it. )(by 7W7S7e1r1g9i10o)*garantie
Obligatie la care erau supusi taranii dependenti in evul mediu in folosul domniei (mai ales in timp de razboi), care consta in prestatii sau rechizitii ale animalelor de tractiune.2 Incarcatura.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*obligatie
Obligatie luata de cineva, din proprie initiativa, de a face ceva; promisiune solemna. = obligatie asumata in scris de o intreprindere fata de banca, la contractarea unui credit, cu privire la utilizarea si rambursarea creditului respectiv. Punerea pucului sau a mingii in joc (la hochei si baschet). [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*angajament
Obligatie reciproca sau comuna mai multor persoane. [Pron. / cf. fr. ]. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*coobligatie
Obligatiile agentului economic fata de Bugetul Asigurarilor Sociale.(B.A.S.) (by 5W13S13e7r7g15i1o)*obligatiile
Obligatiile agentului economic fate de salariati pentru salariiile aferente muncii prestate de acestia.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*obligatiile
obligatiune (2) emisa si comercializata pe pietele europene. (< euro^1 obligatiune)(by 15W1S9e9r3g3i11o)*euroobligatiune
Obliterare. Astupare a unui vas de sange printr-un cheag sau prin ingrosarea peretilor; obstructie . [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*obliteratie
obliterare congenitala sau dobandita a pupilei. (< anchilo -corie^2)(by 7W15S1e9r9g2i3o)*anchilocorie
Oblon facut din scandurele inguste, asezate orizontal si paralel (ce pot fi apropiate sau departate intre ele), folosit pentru a proteja incaperea de lumina prea puternica a Soarelui sau de ploaie; jaluzea. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i7o)*persiana
Oblon la ferestre alcatuit din scandurele dispuse orizontal pe un cadru si putand fi apropiate sau departate dupa voie. [Pl. / < fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*persiana
oblon la ferestre din scandurele dispuse orizontal pe un cadru si putand fi apropiate sau departate dupa voie; jaluzea. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*persiana
obnubilare; intunecare, slabire a vederii; (p. ext.) pierdere treptata a memoriei, diminuare a inteligentei. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*obnubilatie
Obnubilare. Intunecare, slabire a vederii; slabire a memoriei, diminuare a inteligentei. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. - a acoperi cu un nor].(by 1W1S2e10r10g4i4o)*obnubilatie
Observare a fenomenului de polarizare cromatica. [Gen. / < fr. ]. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*conoscopie
observare a proceselor vitale; studiul vietii pe baza de observatii. (< engl. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*bioscopie
observare a trairilor psihice ale altora. metoda psihologica bazata pe observarea obiectiva a fenomenelor lumii exterioare. (< fr., engl. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*extrospectie
= observare a unui mineral cu ajutorul lupei sau numai cu ochiul liber. [< fr. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*megascopic
Observare, inregistrare si descriere a societatilor concrete in afara oricaror concluzii teoretice; sociologie empirica. [< germ. , cf. lat. - societate, gr. - a scrie].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*sociografie
observare pe ecranul vectocardiografului a figurii trasate prin deplasarea spotului luminos. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*vectoscopie
Observare pe ecranul |vectocardiografului|vectocardiograf| a figurii trasate prin deplasarea spotului luminos. [Gen. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*vectoscopie
Observare, respectare a legii, a normelor religioase. Norma religioasa. [Cf. fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*observanta
observare subiectiva a fenomenelor propriei constiinte; autoobservare, autoanaliza. studiu psihologic bazat pe aceasta metoda. (< fr. )(by 15W15S8e8r2g2i10o)*introspectie
Observatie asupra fenomenelor propriei constiinte. [G.-D.Sil. ] /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*introspectie
Observatie cu caracter explicativ; enunt care contine un comentariu; nota. [G.-D. ] / fr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*remarca
Observatie cu caracter moralizator; repros; mustrare; imputare; dojana; banuiala. [Sil. ] /<fr. , lat. , $...onis$(by 10W10S11e4r4g13i13o)*reprehensiune
Observator fin al caracterului omenesc; cunoscator al firii omului. Specialist in psihologie. [< fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*psiholog
Obsesie a unui cuvant, a unui nume, a unei cifre etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - nume, - nebunie].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*onomatomanie
obsesional. o psihopatie ~a = psihopatie caracterizata prin slabirea simtului realului, tendinta spre anxietate, ipohondrie, nehotarare si impresionabilitate. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*anancastic
obsolescenta,obsolescentes.f. 1.pierdere progresiva a eficientei,a functionalitatii,a valorii. 2.(econ.)scadere a capitalului(by 10W10S4e4r12g13i6o)*obsolescenta
Obstacol constand din copaci doborati si asezati cu varfurile spre dusman. [G.-D. ] /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*abatiza
Obstacol de forma unei stresini stancoase, situat in partea superioara a rupturilor de panta sau pe desfasurarea unui perete. Parte iesita in afara a unei constructii (in raport cu baza ei). [< fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*surplomba
Obstacol facut de copaci taiati si culcati cu varful spre inamic. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*abatiza
Obstacol format dintr-o groapa umpluta cu apa, pe care trebuie s-o treaca dintr-o saritura un atlet sau un cal de curse. [Sil. ] /<fr. (by 4W5S13e13r14g7i7o)*riviera
Obstacol, fortificatie constand dintr-un gard inalt format din pari de lemn infipti vertical in pamant si legati intre ei prin nuiele etc. Perete metalic mobil care protejeaza avioanele de pe navele portavioane de vanturile puternice. Mod de asezare a unor celule alungite care stau una langa alta. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*palisada
Obstacol la alergarile de cai, constand dintr-un taluz de pamant sau dintr-un zid cu nuiele deasupra. [Pl. / < fr., engl. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*bulfins
Obstacol reprezentat printr-un curs de apa care trebuie sarit de un cal la curse. Colan de diamante. [Pron. / < it. , fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*riviera
obtinerea cu ajutorul unui trocar special a unui mic fragment de organ, pentru diagnostic. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*biopunctie
Obtinerea cu ajutorul unui trocar special a unui mic fragment de organ pentru precizarea unui diagnostic. [Gen. / < fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*biopunctie
obtinere a efectului cvadrifonic prin prelucrarea, cu diferite mijloace, a unui semnal stereofonic. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*pseudocvadrifonie
Obtinerea pe un cliseu fotografic a imaginii radiologice cu ajutorul razelor X. [Gen. / cf. fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*radiofotografie
obtinerea unui avantaj material prin procurarea unor lucruri interzise in penitenciar (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 9W9S3e3r11g12i5o)*descurcareala
obtinut prin dispersare. o (chim.) sistem ~ = amestec eterogen de mai multe substante, dintre care cel putin una se gaseste sub forma de particule foarte fine. (< lat. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*dispers
Obtinut prin fuziunea nucleelor de atomi usori. = reactie de fiziune a nucleelor elementelor usoare, produsa sau amorsata pe cale termica, cu ajutorul unor temperaturi extraordinare; = bomba cu hidrogen. [Cf. fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*termonuclear
Obtinut prin inlaturarea unui atom de hidrogen din molecula butanului. = butanol. [< fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*butilic
Obturare. Astupare a unui orificiu sau a unei cavitati. = astuparea terapeutica a cavitatii unui dinte cariat. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*obturatie
obturare a unui vas sangvin sau a cavitatii inimii prin formare de trombusuri. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*tromboza
obturare. (med.) astupare a unui orificiu, a unei cavitati. o ~ dentara = astuparea terapeutica a cavitatii unui dintre cariat. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*obturatie
Obuz incarcat cu gloante, a carui explozie poate fi reglata. [Pl. / < fr., engl. , cf. - numele inventatorului, general englez].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*srapnel
(o cantitate de fluid, un text, o suma de bani etc.) vb., ind. prez. 1 sg. 3 sg. si pl. (by 1W1S1e10r10g3i4o)*debita
Ochelari care se prind pe nas cu ajutorul unui arc. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*pincenez
Ochelari (plianti) cu maner. Ochelari de prins pe nas. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*lornion
Ochi care poate fi strans, format prin innodare la capatul unei franghii, folosit, mai ales, pentru a prinde un animal; lat. /<ucr. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*juvat
ochi de tricotaj prin infasurarea firului o singura data pe andrea, trecut din fata spre spate. (< fr. )(by 9W9S9e3r3g11i12o)*jeteu
Ochi de tricot obtinut prin infasurarea firului o singura data pe andrea. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*jeteu
ochi (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 5W13S13e7r7g15i1o)*alunecari
"ochi, vedere", "retina". (< fr. , -op, -opie, -ops, -opsie, -optrie, cf. , opos, opsis, optos)(by 10W10S4e4r12g13i13o)*opto
Ocluzie intestinala provocata de o rasucire a intestinului; ileus. [< fr. , cf. lat. - a rasuci].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*volvulus
ocluzie intestinala provocata printr-o rasucire a intestinului; volvulus. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*ileus
Ocluziune, inchidere patologica a pupilei. [< fr. , cf. fr. - pupila, - a inchide].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*corecliza
Ocolire a suprafetelor izolate de catre un circuit electric. [< , dupa fr. ]. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*conturnare
ocrotire acordata artelor si stiintelor in calitate de mecena. (< it. )(by 3W3S12e12r5g5i6o)*mecenat
Ocrotire, paza, aparare. = ansamblul masurilor luate pentru a se asigura desfasurarea muncii in conditiile cele mai sigure si mai bune pentru cei care o executa. Sprijin, ajutor dat cuiva de o persoana influenta; favoare; persoana care acorda acest sprijin. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 6W6S14e15r15g8i9o)*protectie
ocrotire, protectie; sprijin, egida. (in trecut) societate de binefacere; actiune de (falsa) ocrotire a saracilor si a celor incapabili de munca. (< fr. )(by 15W15S15e9r9g2i3o)*patronaj
Ocrotire, sprijinire, protectie. Actiune de ocrotire a saracilor si a celor incapabili de munca, dusa de societatile de binefacere. [Var. s.n. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*patronaj
OCTOIH,octoihuri , s.n. Carte bisericeasca destinata cultului ortodox in care sunt cuprinse cantarile din fiecare zi a saptamanii(cantate succesiv pe opt glasuri);fiecare dintre cantarile cuprinse in aceasta carte [Acc.sioctoih-Varohtoic s.n.]-(by 15W9S9e2r2g11i11o)*octoih
ocular, cu prisme, cu care se inlocuieste ocularul obisnuit al microscopului si care da imaginea spectrului luminos al obiectului observat. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*microspectroscop
Ocupatia de curtier. Remuneratie care se cuvine curtierului. [Cf. fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*curtaj
Ocupatia de pielar. industria de prelucrare a pieilor. /+ suf. $...it$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*pielarit
Ocupatia femeii care se vinde pentru bani oricarui barbat; viata dusa de o astfel de femeie. [Gen , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*prostitutie
Ocupatie a piratului. act de violenta armata savarsit (de o persoana sau de un grup de persoane) asupra echipajului unui avion pentru a-i schimba cursul. [G.-D. ] /<fr. (by 7W7S1e9r10g3i3o)*piraterie
(ocupatie, fabrica, depozit) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. (fabrici, depozite) pl. art. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*rachierie
Ocupatie (intensa), grija; preocupare. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g13i7o)*preocupatie
Odata, pe cand se scalda in apele unui lac, nimfa Salmacis s-a indragostit de tanarul si frumosul Hermaphroditus, vrand sa se uneasca cu el. Hermaphroditus a respins-o. Ea l-a cuprins in brate cu sila, rugand zeii sa le uneasca trupurile pentru totdeauna. Zeii i-au implinit dorinta: in locul tanarului si a nimfei, a aparut o singura faptura, avand ambele sexe (hermafrodit).(by 13W13S7e7r15g15i9o)*odata
Odgon la navoade sau la uneltele de pescuit de care se prind greutatile pentru a putea pescui pe fundul apei. /<sl. (by 8W8S1e2r10g10i11o)*camana
(Odovanie). O sarbatoare ce urmeaza unei alte sarbatori importante, la un interval de zile bine determinat. (Inaltarea este odovania Invierii, dupa 40 de zile).(by 7W1S1e9r10g3i3o)*odovanie
oferirea de sfaturi calificate in probleme de conducere si organizare. (< consult + -anta)(by 15W15S9e9r2g3i11o)*consultanta
oferta mai avantajoasa, facuta dupa ce s-a incheiat o licitatie. (dupa fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*supraoferta
Oferta mai avantajoasa, facuta dupa ce s-a incheiat o licitatie. [Pron. / < + ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*supraoferta
Oficiu al unui stat unde se pastreaza si se administreaza tezaurul public. [Gen. / < fr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*trezorerie
Oficiu de colectare a cartilor pentru aprovizionarea bibliotecilor. /<germ. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*colectura
Ofiter care face de cart pe o nava. Grad de caporal in marina militara; marinar cu acest grad. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*cartnic
ofiter care indeplineste pe langa un sef militar atributii corespunzatoare unei functii de subofiter. (< germ. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*adjutant
Ofiter cu cel mai inalt grad in trupele de uscat. /<germ. , fr. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*feldmaresal
Ofiter cu grad imediat superior sublocotenentului.ofiter cu grad intre locotenent si capitan. ofiter cu grad intre maior si colonel. /<it. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*locotenent
Ofiter cu grad superior celui de capitan si inferior celui de locotenent-colonel. /<rus. germ. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*maior
Ofiter cu grad superior celui de colonel.ofiter cu grad superior celui de colonel si inferior celui de general-locotenent. ofiter cu grad superior celui de general-maior si inferior celui de general-colonel. ofiter cu grad superior celui de general-locotenent si inferior celui de general de armata. ofiter cu grad superior celui de general-colonel. /<fr. , germ. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*general
Ofiter de marina cu functia de adjunct al capitanului unei nave. /<lat. fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*secund
Ofiter de pe langa comandantul unei unitati militare insarcinat cu transmiterea ordinelor si conducerea lucrarilor de birou; ofiter dintr-un stat-major cu diferite sarcini. Gradul cel mai inalt de subofiter; militar avand acest grad. Aghiotant. [< fr. , cf. lat. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*adjutant
Ofiter de pe langa un comandant militar, insarcinat cu transmiterea ordinelor si conducerea lucrarilor de birou. /<fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*adjutant
Ofiter de politie, sef al unui comisariat sau al unui birou de politie. Delegat, imputernicit (intr-o functie, intr-un rang etc.). [Cf. fr. , it. , lat.med. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*comisar
Ofiter insarcinat cu organizarea sarbatorilor, a turnirelor medievale, a transmiterii declaratiilor de razboi etc. [< lat.t. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*herald
ofiter insarcinat cu organizarea serbarilor, a turnirelor medievale, a transmiterii declaratiilor de razboi etc. (< lat. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*herald
Ofiter pe o nava imediat inferior capitanului si care il poate inlocui pe acesta. [< fr. , it. , cf. lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*secund
Ofiter sau subofiter de politie avand in sarcina mentinerea ordinii publice si evidenta populatiei dintr-un sector, dintr-un cartier. /s+ suf.$ ...ist$(by 8W1S1e9r10g3i3o)*sectorist
Ofiter superior de marina, cu grad imediat inferior amiralului. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*viceamiral
[OFLAIN] (inform.) echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor neconectat direct la calculator. (< engl. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*offline
oftalmoscop pentru examinarea stereoscopica a interiorului ochiului. (< engl. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*stereooftalmoscop
ogar arab, bun vanator, energic si iute, cu blana de culoarea nisipului. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*sloughi
ogar persan, cu o silueta de mare frumusete, cu care se vaneaza gazelele. (< germ. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*saluki
OGI, ogesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A se vaita fara motiv, a plange fara motiv, a tipa fara motiv, a racni fara motiv. Ex: Nu mai ogi asa! (=nu te mai vaita fara motiv)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*ogi
Oglinda care permite conducatorului unui (auto)vehicul sa vada in spate. [Cf. fr. < lat. - inapoi, < - a vedea].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*retrovizor
oglinda care permite conducatorului unui (auto)vehicul sa vada in spate. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*retrovizor
oglinda metalica montata la o lampa pentru a reflecta lumina intr-o anumita directie. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*reverber
Oglinda metalica montata la o lampa pentru a reflecta lumina intr-o anumita directie. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*reverber
Oglinda mobila fixata la autovehicule, care permite conduca-torului sa vada circulatia din spate. /<fr. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*retrovizor
Oglinda montata la o sursa de lumina pentru reflectarea si orien-tarea fluxului luminos. /<fr. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*reverber
oleat de magneziu, rezistent fata de acizii slabi si bun conducator de electricitate. (< anti benzopirina)(by 2W3S11e11r4g5i13o)*antibenzopirina
Olefina inferioara care se gaseste in gazele de cracare izolate din petrol; propena. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*propilena
Oligarhia rurala in vechea Grecie; membru al acestei oligarhii. [Pron. , sg. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*geomori
Olimpian. = olimpiada (1,2). Referitor la jocurile desfasurate in cadrul unei olimpiade. // Participant la o olimpiada. [< fr. , cf. - cel mai mare munte din Peninsula Balcanica, socotit de greci resedinta zeilor].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*olimpic
Oltenism, folosit frecvent in judetul Valcea. In partea dinspre deal. Ex.: de dindeal de drum.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*oltenism
Oltenism. Folosit frecvent in judetul Valcea. In partea dinspre vale. De exemplu: Are casa de dinvale de drum.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*oltenism
(Om) agasant, obositor (prin asiduitatile sale); plicticos, suparator. Nepotrivit. [< fr. , cf. lat. - dificil de abordat].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*importun
omagii s.n. 1 (in evul mediu)juramant de credinta si de supunere al unui vasal catre suveranul sau.2manifestare prin cuvinte a credintei,respectului admiratiei sau recunostintei fata de cineva(by 15W15S9e9r2g3i11o)*omagii
Om ajuns prin propriile-i forte, instruit de sine insusi, care nu datoreaza nimic originii, favorurilor altuia sau norocului. [Pron. / < engl. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*selfmademan
Om al bisericii, membru al clerului, preot; calugar. [Cf. germ. , lat. ].(by 14W14S8e8r1g1i2o)*cleric
(om, animal) care rataceste fara rost; (cel) care nu are domiciliu, ocupatie, existenta stabila. (fig.) nestatornic. inconstant. (om) de nimic, fara capatai. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*vagabond
(Om, animal) care vede mai bine noaptea decat ziua. [< fr. , cf. gr. < - noapte, - vedere].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*nictalop
(Om, animal, planta) care are caracterele ambelor sexe; bisexuat. [Cf. fr. , lat. , gr. < - zeul comertului, si - zeita iubirii la greci].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*hermafrodit
OMBUDSMAN, etimologic, provine din practica de judecata a triburilor germane. Pentru comiterea unei fapte care leza interesele comunitatii, faptuitorul putea fi scos in afara legii sau familia lui putea plati despagubiri celor lezati. Persoana neutra desemnata sa colecteze despagubirea era "ombudsman"-ul. Ombudsmanul zilelor noastre nu este un avocat al cetateanului , desi institutia corespunzatoare din zilele noastre poarta denumirea de "avocatul poporului" deoarece atitudinea acestuia trebuie sa fie impartiala. El nu reprezinta institutionalizarea neincrederii in administratie, ci indeplineste o functie de mediere.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ombudsman
(om) care actioneaza sub influenta primului impuls; violent, nestapanit, brutal. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*impulsiv
(Om) care apartine populatiilor originare din Europa. [Pron. / < germ. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*europoid
(Om) care apartine rasei galbene. // Care prezinta caractere fizice asemanatoare cu cele ale unui mongol. [Pron. / < fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*mongoloid
(om) care apartine uneia dintre cele trei principale rase omenesti cu pielea alba din care fac parte populatiile din Europa; europid. (< germ. , Europoide)(by 2W2S11e11r4g5i13o)*europoid
Om care a primit un mesaj de la Dumnezeu si il transmite oamenilor pentru care Dumnezeu l-a intentionat.(by 4W13S13e6r7g15i15o)*om
(Om) care are craniul aproape rotund. [< fr. , cf. gr. - scurt, - cap].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*brahicefal
Om care are scrisul frumos; cel care se indeletniceste cu copiatul artistic al unor carti si manuscrise. [Cf. fr. , gr. - frumos, - a scrie].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*caligraf
Om care cauta aventuri : om fara capatai, vagabond, derbedeu. [Pron. / < fr. , it. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*aventurier
(Om) care doreste sa-si ia revansa; razbunator; caracterizat prin dorinta de razbunare. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*revansard
Om care duce o viata izolata, in conditii departate de civilizatie. [Cf. - erou al romanului lui Daniel de Foe].(by 13W13S7e7r7g15i1o)*robinson
om care duce o viata izolata, in conditii departate de civilizatie. (< germ. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*robinson
Om care lucreaza ca salariat intr-o intreprindere, continuand sa lucreze in acelasi timp si in propria-i gospodarie agricola individuala. Taran sarac; om sarac. [< + , dupa rus. ]. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*semiproletar
Om care nu face parte din nici o casta, fiind lipsit de orice drepturi. Om dispretuit si ocolit de toti, care nu are nici un drept. [Pron. / < fr. , cf. hind. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*paria
Om care practica filantropia; om darnic, marinimos. [Cf. fr. , gr. < - prieten, - om].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*filantrop
om care se pretinde prepotent si se lanseaza in actiuni hazardate pentru a-si dovedi superioritatea fizica. fanfaron, temerar, laudaros. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g14i15o)*rodomont
Om care se pretinde prepotent si se lanseaza in actiuni hazardate pentru a-si dovedi superioritatea fizica. Temerar, laudaros. [Var. (dupa alte surse) / < it. , cf. - personaj al lui Ariosto din "Orlando furioso"].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*rodomonte
(om) care sub o infatisare binevoitoare ascunde rautate, viclenie; fatarnic, prefacut, ipocrit. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*perfid
Om care uzeaza de siretlicuri; om viclean, chitibusar; ipocrit. [< fr. , cf. - iezuit spaniol].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*escobar
om care uzeaza de siretlicuri; om viclean, chitibusar; ipocrit. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*escobar
Om care vadeste lipsa de caracter sau de inteligenta; barbat prostanac. /cf. (by 1W9S9e3r3g3i12o)*gagauta
Om care vaneaza sau pescuieste fara voie, fara permis. [Pron. / < fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*braconier
om care vorbea sanscrita,greaca,latina, slava comuna,germana comuna,albaneza,armeana(by 1W1S9e10r3g3i4o)*om
Om conceput de economisti ca o fiinta abstracta, incadrat in societate si manat de stimulul de a-si satisface nevoile materiale. [< lat. ]. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*homooeconomicus
(om) cu capacitati mintale foarte reduse; prost, tampit. (< fr. , lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*imbecil
(om cu caracter, cu temperament) calm, nepasator, imperturbabil. (< fr. , lat. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*flegmatic
(Om) cu craniul lunguiet, (mult) alungit. [Var. adj., s.m.f. / < fr. , cf. gr. - alungit, - cap].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*dolihocefal
(om) cu idei foarte democrate; ultrademocratic. (< ultra democrat)(by 3W11S11e4r5g13i13o)*ultrademocrat
Om cu maniere alese si cu caracter frumos. [Pron. , var. s.m. / < engl. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*gentleman
Om cu manifestari de animal; persoana care vadeste violenta in comportare si lipsa de inteligenta. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*bruta
Om cumpatat, sobru la mancare si mai ales la bautura; cel care se abtine de la anumite placeri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. , lat. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*abstinent
Om cu renume mare, capacitate necontestata intr-un anumit domeniu de activitate. [< fr. , cf. lat.t. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*somitate
Om cu voce puternica. Specie de maimuta urlatoare. [< fr. , germ. , cf. - erou grec din razboiul troian].(by 3W12S12e12r6g6i14o)*stentor
Om de creatie (scriitor, artist, pictor etc.) a carui opera se incadreaza in romantism. /<fr. , germ. (by 14W14S7e7r8g1i1o)*romantic
(Om de cultura) apartinand sec. XIII din Italia. [Pron. , var. adj., s.m.f. / < it. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*duecentist
Om de litere, specialist in literatura; scriitor. [< germ. , cf. lat. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*literat
Om de neatins din cuvantul grecesc antigitanos,atribuindui-se conotatie sacra asimiland tiganul ca vrajitor.(by 8W2S2e10r10g4i4o)*om
Om de nimic; persoana fara preocupari serioase; derbedeu; puslama; secatura. /Orig. nec.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*martafoi
Om de o virtute severa. [Var. s.m. / < it. , cf. - cenzor al Romei, celebru prin austeritatea si principiile lui severe].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*cato
om de rasa alba, urmas al primilor colonisti europeni in America Latina sau in coloniile intertropicale (Antile). (s. f.) limba mixta provenind din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen, vorbita de creoli. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*creol
(om) descompus din punct de vedere moral; desfranat, corupt. (< deprava)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*depravat
(Om) descompus din punct de vedere moral; desfranat, corupt; pervers. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*depravat
Om de serviciu care ingrijeste camerele intr-o institutie; camerier. [Cf. fr. , it. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*camerist
Om de serviciu care ingrijeste dormitorul si imbracamintea stapanului; fecior, valet. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*camerier
Om de serviciu la usa unei institutii; persoana care supravegheaza intrarea intr-un local public. [Sil. / + suf. ...(by 7W1S1e9r10g3i3o)*usier
om destept; geniu; talent innascut; un om; un nume de hotel; a andreni= a innebunI; andrenesc: ce aprtine unui locuitor al Androniei(by 10W10S4e4r12g13i6o)*om
Om de stiinta care studiaza limbile vechi. [< fr. , cf. gr. - vechi, - studiu].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*paleolog
Om dezordonat, lipsit de mijloace, de siguranta zilei de maine. // Care corespunde firii sau felului de viata caracteristic unui asemenea om. [Pron. / < fr. ].(by 6W14S15e8r8g9i2o)*boem
- O metoda de realizare a unui text, ideala pentru utilizarea pe calculator, care permite cititorului sa parcurga materialul in maniera aleasa de el. Pentru a realiza un hipertext, mai intai "transati" informatiile in unitati mici, manevrabile, cum ar fi paginile individuale de text. Aceste unitati sunt numite Apoi inglobati in text hiperlegaturi (numite si ancore). Cand cititorul executa clic pe o hiperlegatura, programul de hipertext afiseaza un nod diferit. Procesul de navigare printre nodurile legate in acest fel se numeste rasfoire (browsing). O colectie de hiperlincuri este numita web. WWW (World Wide Web) este un sistem de hipertext la scara globala. Aplicatiile de hipertext sunt foarte utile in special atunci cand se lucreaza cu cantitati mari de text, ca in cazul enciclopediilor sau al documentelor juridice. [, ed. Teora](by 6W6S14e14r8g1i2o)*hypertext
om fara ocupatie, care bate toata ziua drumurile fara sa faca nimic util; derbedeu om sarac/zdrentaros participant la miscarile stradale anticomuniste desfasurate in Bucuresti in primavara anului 1990 luptator anticomunist (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 9W9S2e3r11g11i5o)*golan
Om fatarnic, retrograd, ingamfat si marginit, refractar la idei noi. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*filistin
Om foarte bogat. [< fr. , cf. - rege antic al Lydiei, faimos prin bogatiile sale]. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*cresus
Om fosil avand caractere intermediare intre maimutele antropoide si omul primitiv. /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*pitecantrop
om fosil din pleistocenul mediu; omul din Neandertal. (< germ. , lat. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*paleantrop
o mie de mii. o (fam.) de oane = exceptional, extraordinar (de). (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*milion
(Om) imbogatit, ajuns, inaltat la o treapta superioara fara a avea merite deosebite si adesea pe cai necinstite. [Pl. / cf. fr. ].(by 7W7S8e1r1g10i10o)*parvenit
Om ingamfat, care pozeaza, care isi studiaza atitudinea permanent. [Pron. , var. (dupa alte surse) / < fr. ]. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*pozeur
(om) in varsta de pensie, care are dreptul de a iesi la pensie. (< engl. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pensionabil
Om inviat din morti, care si-a pierdut identitatea, drogat (in stare de letargie) sau cu creierul spalat, apoi inscris cu anumite ordine, pe care le executa orbeste, folosit in interes personal sau de manipulare politica. (Fam.) Om fara caracter, lipsit de orice vointa. (din fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*zombi
Om inzestrat cu calitati exceptionale, care depasesc limetele facultatilor umane. /(by 12W6S6e14r14g8i8o)*supraom
Omisiune voita, ocolire a unui lucru care trebuie spus; retinere, atitudine retinuta, rezervata intr-o anumita chestiune. Figura de stil prin care cineva isi intrerupe deodata sirul gandirii pentru a trece la o alta idee, lasand numai sa se inteleaga ceea ce ar fi voit sa spuna. [< fr. , cf. lat. ].(by 10W11S4e4r13g13i13o)*reticenta
Om laudaros, care face pe viteazul. [Var. s.m.f. / < fr. , cf. sp. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*fanfaron
om lenes, care nu este bun de nimic.In reg. rurala{Gales,jud Sibiu-erau folositi spre a indruma oamenii spre morile de apa, amplasate pe raurile de munte, pentru care erau rasplatiti cu o sticla de rachiu -Ionel Rachitan,87 ani, Sibiu(by 2W10S10e3r4g12i12o)*om
(Om) lipsit complet de inteligenta; tampit. [Pron. / < fr. , lat. , gr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*idiot
(Om) lipsit de libertate; prins, prizonier. = balon legat prin cabluri de sol. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*captiv
(om) lipsit de vigoare; neputincios. (barbat) inapt pentru savarsirea actului sexual. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*impotent
(Om) lipsit de vigoare; neputincios. Inapt pentru actul sexual. [Pl. / cf. fr. , lat. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*impotent
Om nascut dintr-un alb si dintr-o indiana din America de Nord. [< sp. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*mestit
om necinstit, care insala buna-credinta a cuiva; pungas, escroc, impostor. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*sarlatan
Omogen din punctul de vedere al varstei. [Pron. / < fr. , cf. lat. - egal, - an].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*echien
omonimele sunt cuvinte cu aceasi forma si cu sens complet diferit,omonimele sunt obligatoriu omofone si pot fi:-parti de vorbire identice sau -parti de vorbire diferite(omonime lexo-gramaticale)(by 15W15S9e9r2g3i11o)*omonimele
Omorarea unui fat in pantecele mamei. [< fr. , cf. lat. - fat, - a omori].(by 7W7S8e1r1g10i10o)*feticid
Omor in masa al unor persoane lipsite de aparare; macel; masacru. /<fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*carnaj
(Om) patruns de formalism. (Cel) care tine mai mult la forme, care se conformeaza ingust formelor; birocrat. [Cf. fr. , rus. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*formalist
Om politic. Persoana care, activand pe plan politic, urmareste in deosebi satisfacerea intereselor sale personale, obtinerea de foloase personale. [Pron. , pl. / cf. fr. ].(by 3W11S11e12r5g5i14o)*politician
Om preistoric din epoca cuaternara care locuia in caverne. Om cu un nivel de viata foarte scazut. Om grosolan, necivilizat. [< fr. , cf. gr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*troglodit
(om) prost, care nu stie sa profite intr-o anumita imprejurare. (< germ. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*fraier
om prost / nerod / tampit (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 11W12S5e5r14g14i7o)*agarici
(Om) slab de minte, cu capacitati mintale foarte reduse; tampit. // Care prezinta imbecilitate. [< fr. , it. , cf. lat. - slab].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*imbecil
(Om) stapanit de egocentrism; egotist, care priveste totul prin prisma intereselor si a sentimentelor personale. [Cf. fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*egocentric
(om) trist, capricios, obsedat de propria sanatate; ipohondric. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*ipohondriac
Om usuratic, increzut; tanar exagerat de elegant; filfizon. Valet (la cartile de joc). [< it. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*fante
om violent; bataus (Nota: Defintia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 12W13S13e6r7g15i15o)*abrasan
Om zgarcit, avar; meschin. [Var. s.m. / < fr. , cf. - eroul piesei "Avarul" de Moliere].(by 1W1S10e10r3g3i12o)*harpagon
Ondulatie a apei in porturi, provocata de valurile care se lovesc de cheiuri. [Pl. / < fr. , it. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*resac
Ondulatie a parului, facuta printr-un procedeu special, pentru a se mentine o perioada indelungata. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*permanent
Ondulatii ale suprafetei unui material granular (nisip, pietris) produse de vant, curenti acvatici sau valuri. [< engl. < - rid, - urma].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*ripplemark
Ondulatii, cute paralele obtinute prin gofrare. Desene in relief imprimate pe unele tesaturi. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*gofraj
ondulatii paralele pe o tesatura, pe o tabla. desen in relief (pe o tesatura). (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*gofraj
Onomastica [in DN]. [Gen. / < fr. , cf. gr. - nume, - stiinta].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*onomatologie
Onoruri acordate la romani unui comandant militar pentru o victorie; Aclamatii, aplauze entuziaste manifestate fata de cineva sau fata de o actiune, o initiativa etc. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 4W12S12e13r6g6i15o)*ovatie
(Op. %abstract%) Care se poate percepe prin simturi; palpabil. = muzica care, folosind aparatura electronica, urmareste realizarea unor noi valente sonore, prin intermediul spectrului, vibratiilor si dinamicii specifice. Care denumeste obiecte ce se percep cu simturile. Precis, (bine) determinat. // Categorie filozofica desemnand latura palpabila, vizibila a fenomenelor sau ansamblul desfasurarii lor in timp si spatiu. [< lat. , cf. fr. , it. , rus. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*concret
opacificarea cristalinului, care produce o cecitate partiala sau completa; albeata. (< fr. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*cataracta
(; op. %acut%) Care are o evolutie lenta, de durata. Care se prelungeste multa vreme, invechit, greu de inlaturat. [< fr. , lat. < gr. - timp].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*cronic
(op. %afeliu%) Punctul cel mai apropiat de Soare de pe orbita unei planete; timpul in care planeta respectiva se afla in acest punct. [Pron. , var. s.f. /< fr. , germ. , cf. gr. - imprejur, - Soare].(by 9W9S10e3r3g12i12o)*periheliu
(; op. %alocromatic%) Cu culoare proprie. [Cf. fr. , germ. < gr. - propriu, - culoare]. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*idiocromatic
(op. %amonte%) Partea catre care curge un rau. = urmand cursul unei ape. [< fr. , cf. lat. - la, - vale].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*aval
(op. %analiza%). Metoda generala de cunoastere care consta din recompunerea unui tot sau a unui intreg din partile sale componente. Reunire. Lucrare, opera care abordeaza datele esentiale ale unei probleme, ale unei discipline etc. Operatie, metoda prin care se obtine un compus chimic din elementele lui sau din compusi mai simpli. Combinare a culorilor rezultate din amestecul sau din suprapunerea a doua sau mai multe culori. Recompunere a elementelor in care a fost descompusa imaginea transmisa la distanta. Unitate dialectica a laturilor contrare. Etapa finala a triadei, care uneste in sine intr-un chip nou unele trasaturi ale ambelor etape anterioare ale dezvoltarii (teza si antiteza). [Cf. fr. , lat., gr. < - cu, - asezare].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*sinteza
(op. %angrosist%). Comerciant care vindea cu amanuntul, cu bucata; negustor cu amanuntul. [Pron. si / cf. fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*detailist
(; op. %apocarp%) Cu carpelele unite. [< fr. , cf. gr. - impreuna, - fruct].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*sincarp
(op. %apogalaxie%) Pozitie corespunzatoare celei mai mici distante de galaxia noastra. [Gen. / cf. fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*perigalaxie
(op. %apriorism%) Teorie care sustine ca toate cunostintele se capata in timpul vietii individului, dupa nastere. [Pron. / < fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*aposteriorism
oparire a carnii, a legumelor destinate prepararii anumitor conserve. (< blansa)(by 9W10S3e3r12g12i5o)*blansare
Oparire a legumelor pregatite pentru conserve; blansisare. [Dupa fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*blansare
(; op. %arsis%) Timpul tare sau accentuat dintr-o masura. [Pl. / < fr. , gr. ].(by 6W6S7e15r15g9i9o)*tesis
(op. %autonom%) Care se conduce dupa legi externe provenite din afara. Conditionat de alti factori. [Var. adj. / < fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*eteronom
(; op. %autonomie%) = concept care desemneaza prezenta artisticului in toate actiunile si manifestarile sociale ale omului. [Gen. / et. incerta].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*pantonomie
(op. %avers%) Dosul unei medalii, al unei hartii scrise, al unei monede. = partea cealalta, neplacuta a unei situatii, a unui lucru. Aspect, fata ascunsa si in contrast izbitor cu aspect cunoscut al unei probleme etc. Partea dinspre inamic a santului sau a transeelor. Suprafata structurala slab inclinata. [Pl. / cf. fr. , lat. , germ. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*revers
(op. %backhand%) Lovitura a mingii la tenis executata in asa fel incat mana care tine racheta are palma indreptata in afara, nu spre corp. [Pron. , pl. , var. s.n. / < engl. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*forehand
(; op. %benign%) Grav, periculos, primejdios. = tumoare canceroasa; = antrax. Inclinat spre rau. [< lat. , cf. fr. ].(by 8W8S1e1r2g10i10o)*malign
(; op. %brevilin%) Care are membrele lungi si subtiri. [< fr. , cf. lat. - lung, - linie].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*longilin
(op. %bruto%) Net, din care s-au scazut retinerile, cheltuielile etc. Fara dara. [< germ., it. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*neto
(; op. %clinostatic%) Care se produce numai in pozitie verticala. [< fr. , cf. gr. - drept, - care sta].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*ortostatic
(op. % coloid%) Substanta in solutie care poate trece printr-o membrana de pergament. // Cu aspect de cristal. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cristal, - aspect]. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*cristaloid
(op. %concret%) Care este rezultatul unei abstractii; care este imperceptibil prin simturi. = numar caruia nu i se alatura obiectul numarat; = substantiv care denumeste o notiune abstracta; v. [in DN]. // = substantiv derivat de la un verb, denumind actiunea acestuia. = pe baza de deductii logice; rupt de realitate. Conceput sub un aspect general, teoretic; greu de inteles, bazat numai pe abstractii. // Categorie filozofica desemnand cunoasterea proprietatilor esentiale si generale ale obiectelor si fenomenelor. Expunere sumara a continutului esential al unei lucrari. [< lat. , cf. fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i1o)*abstract
(op. %credita%) A inscrie o suma in coloana de debit a unui cont. [< fr. ].(by 1W1S9e9r3g3i11o)*debita
(op. %cristaloid%) Substanta aflata in stare de dispersie, cu aspect de gelatina, care nu poate trece printr-o membrana de pergament. // Care se prezinta in starea descrisa mai sus. [Pron. / < fr. , cf. gr. - clei, - aspect].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*coloid
(op. %debleu%). Umplutura de pamant folosita pentru a acoperi un gol sau pentru a ridica un teren la nivelul necesar unei constructii. Lucrare executata in scopul ridicarii unui teren la nivelul necesar sau al sustinerii terasamentului unei cai ferate, al unei sosele etc. deasupra nivelului terenului. [Pl. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*rambleu
(Op. %defensiva%) Miscare de inaintare a unor forte armate catre obiectiv, cu scopul de a-l nimici pe inamic; atac. Actiune puternica dusa cu scopul de a realiza ceva. [< fr. , it. , germ. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ofensiva
(; op. %diacronic%) Care exista sau se intampla in acelasi timp; simultan. Referitor la fapte, la fenomene sau la evenimente existente sau petrecute in acelasi timp. Independent de evolutie; static, neistoric. Care arata simultan timpuri egale. [< fr. , cf. gr. - cu, - timp].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*sincronic
(op. %diereza%) Fuziune a doua vocale intr-un diftong; sinizeza; crasa. Separarea lichidului dintr-un gel in urma unei depozitari mai indelungate. [Cf. fr. , gr. ]. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*sinereza
(; op. %dioic%) Care poarta pe aceeasi tulpina flori atat masculine cat si feminine. [Pron. / < fr. , cf. gr. - unic, - casa].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*monoic
(; op. %distal%) Termen care indica o pozitie apropiata in raport cu un punct central; mai apropiat de axa mediana a corpului. [Cf. fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*proximal
(op. %dualism%) Explicarea consecventa a tot ceea ce exista printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritul (monismul idealist). [< fr. cf. gr. - singur].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*monism
(op. %encliza%) Asezare a unui cuvant sau a unei particule in pozitie proclitica. [< fr. , cf. gr. ].(by 4W13S13e6r7g7i15o)*procliza
(; op. %eolotrop%) Care are aceleasi proprietati fizice identice in toate directiile. [Var. adj. / < fr. , cf. gr. - egal, - directie].(by 14W7S7e15r1g1i9o)*izotrop
(; op. %epigeu%) Care traieste sub pamant. La care cotiledoanele nu ies la suprafata pamantului. Care isi are originea in interiorul pamantului. [< fr. , cf. gr. - sub, - pamant].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*hipogeu
(; op. %epigin%) Inserat dedesubtul ovarului. [< fr. , cf. gr. - sub, - femeie].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*hipogin
opera continand povestirile unor evenimente intamplate in timp de cinci zile. (< it. )(by 4W12S13e13r6g7i15o)*pentameron
Opera continand povestirile unor evenimente intamplate in timp de cinci zile. [Pl. / < it. , cf. gr. - cinci, - zi].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*pentameron
opera continand povestirile unor evenimente intamplate in timp de zece zile. (< fr. , it. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*decameron
Opera continand povestirile unor evenimente intamplate in timp de zece zile. [Pl. / < it. < gr. - zece, - zi].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*decameron
Opera cuprinzand povestirile unor evenimente in timp de sapte zile. [Pl. / cf. germ. < gr. - sapte, - zi].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*heptameron
opera cuprinzand povestirile unor evenimente petrecute in timp de sapte zile. (< germ. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*heptameron
Opera de construire si de ingrijire a edificiilor si a lucrarilor de interes public ale unui oras. Disciplina care se ocupa cu studierea si cu executarea lucrarilor de interes public. [< lat. , cf. fr. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*edilitate
opera desavarsita, culme a creatiei; (p. ext.) lucrare perfecta in orice domeniu. (< it. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*capodopera
Opera dramatica a carei actiune prezinta personaje in lupta cu viata si cu pasiunile omenesti, avand de obicei un deznodamant fatal, trist, care starneste sentimente de mila si durere. Intamplare zguduitoare, funesta, catastrofa. Zbucium, suferinta. [Gen. / < lat. , gr. < - tap, - cantec, cf. fr. , it. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*tragedie
Opera dramatica care contine doua aciuni distincte, dar legate intre ele prin tema, idei si personaje. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*dilogie
Opera dramatica cu subiect (si deznodamant) vesel, care ridiculizeaza defecte, moravuri sau situatii caraghioase. Prefacatorie, falsitate, ipocrizie. [Gen. / < fr. , cf. lat. < gr. - procesiune vesela, cu care se terminau dionisiacele, - cantec].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*comedie
opera dramatica in care actorii mimeaza rolurile, in loc sa vorbeasca; pantomima. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*mimodrama
Opera dramatica in care actorii mimeaza rolurile in loc sa vorbeasca; pantomima. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*mimodrama
Opera dramatica in care elementele tragice sunt imbinate cu cele comice, avand insa un deznodamant fericit. Intamplare care prezinta un amestec de elemente serioase si hazlii. [Gen. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*tragicomedie
Opera dramatica in care tragicul se amesteca cu comicul (predominand cel dintai). = opera muzicala cu caracter de drama. Nume generic pentru o opera dramatica. Eveniment tragic, zguduitor; nenorocire. Framantare, conflict sufletesc puternic cu consecinte tragice. [< fr. , it. , lat., gr. - actiune].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*drama
opera lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc. dictionar tehnic sau enciclopedic, cuprinzand cunostinte de orientare din anumite domenii. (< lat., fr. , gr. )(by 9W10S3e3r4g12i12o)*lexicon
Opera literara cu subiect din viata pastorilor, din mediul rustic. Piesa instrumentala de factura simpla, care cauta sa imite atmosfera campeneasca sau pastoreasca. Mesaj al unui episcop adresat preotilor si credinciosilor in anumite ocazii. [< fr., it. ].(by 5W14S14e7r8g8i1o)*pastorala
Opera literara epica care contine povestiri narate pe parcursul a zece zile. /<fr.(by 13W7S7e15r1g9i9o)*decameron
Opera literara, filozofica sau politica in care se imagineaza o lume ideala. Proiect irealizabil; dorinta irealizabila; fantezie, himera, vis. Conceptie politica sau sociala generoasa, progresista, dar irealizabila pentru ca nu tine seama de conditiile istorice-concrete date si de legile obiective ale dezvoltarii societatii. [Gen. / < fr. , lat. , cf. - titlul operei principale a lui Thomas Morus < gr. - loc care nu exista].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*utopie
Opera literara in care apar personaje,actiune precum si moduri de expunere (naratiunea si dialogul)se numeste opera epica(by 4W4S12e13r13g6i7o)*opera
Opera literara sau muzicala in care este zugravita in mod idealizat frumusetea vietii pastorale; bucolica. /<fr. lat. it. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*pastorala
(Opera, lucrare, text) scris de mana (azi si dactilografiat); netiparit. [Var. s.n. / cf. fr. , lat. < lat. - mana, - a scrie, dupa ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*manuscris
Operatia de acoperire a obiectelor metalice cu un strat subtire de cromati, pentru a le da un anumit aspect si anumite calitati (inoxidabilitate, luciu etc.) [Dupa fr. ]. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*cromatare
Operatia de aplicare a unui strat de colodiu iodat pe suprafata unei placi de sticla. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*colodionare
Operatia de aprovizionare cu combustibil a unei nave. [Et. incerta].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*buncherare
Operatia de asamblare intr-un bloc a mai multor lamele in scopul obtinerii unor elemente de constructie mai mari sau mai rezistente; lamelatie. (by 4W4S13e13r6g7i7o)*lamelare
Operatia de clasare pneumatica cu ajutorul cicloanelor . [Dupa fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*ciclonare
Operatia de diagnosticare a morvei cu ajutorul maleinei. [Dupa fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*maleinizare
Operatia de eliminare din apa a oxizilor de mangan. [Dupa fr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*demanganizare
Operatia de fixare a dimensiunilor tesaturilor de lana. [Dupa germ. , engl. ]. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*crabare
Operatia de fixare chirurgicala a uterului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - uter, - fixare].(by 2W3S11e11r5g5i5o)*histeropexie
Operatia de grimare a unui actor, facuta in scopul de a-i da infatisarea ceruta de un anumit rol; machiere. [Pron. / cf. fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*machiaj
Operatia de imprastiere in atmosfera unei mine grizutoase a unei cantitati de pulbere fina de steril. [< sist + -ifica, dupa fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*sistificare
Operatia de inlocuire cu deuteriu, in prezenta catalizatorilor, a hidrogenului din substante organice. [Dupa fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*deuterare
operatia de inregistrare la fata locului a populatiei, animalelor etc. dintr-o tara, dintr-o regiune. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*recensamant
Operatia de inregistrare mecanica si de redare a sunetelor. [Gen. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*fonografie
Operatia de inregistrare (pe cale administrativa) a populatiei, a animalelor etc. dintr-o tara sau dintr-o regiune. = numaratoarea contribuabililor si inregistrarea veniturilor lor susceptibile de a fi impuse de fisc. [Pl. , var. s.n. / cf. fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*recensamant
Operatia de introducere a unei coloane de tuburi de otel in gaura unei sonde, pentru consolidarea peretilor acesteia. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*tubare
Operatia de limpezire a mustului inainte de fermentatie. Spalarea unui minereu. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*deburbaj
operatia de lovire repetata cu batatoarea a masei de material fibros, in filatura. utilajul cu care se executa. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*bataj
Operatia de masurare a nivelului unui lichid in sonda. [Gen. / < fr. ].(by 7W15S1e9r3g3i11o)*ecometrie
Operatia de netezire fina a flancurilor rotilor dintate. [Dupa fr., engl. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*severuire
Operatia de orientare a vergilor unui velier intr-o anumita directie; brasaj . [< , dupa fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*bratare
Operatia de purificare a amestecurilor sulfonitrice uzate. [Et. incerta].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*detolitare
operatia de sortare, de triere a minereurilor prin spargere cu ciocanul de mana. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*saidaj
Operatia de sortare, de triere a minereurilor prin spargere cu ciocanul de mana. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 1W2S10e10r11g4i4o)*saidaj
Operatia de tratare a unui material pentru a deveni hidrofil. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*hidrofilizare
operatie a gandirii constand in a degaja din multimea insusirilor si legaturilor fenomenelor si obiectelor pe cele fundamentale, esentiale, generale; abstractie. (< abstractiza)(by 3W3S11e12r5g5i13o)*abstractizare
Operatie agrotehnica constand in inlaturarea sistematica a radacinilor si a lastarilor porniti din tulpina subterana a butucului de vita de vie. /suf.$ ...at$(by 9W3S3e11r11g12i5o)*cotorat
operatie a pancreatitelor cronice nodulare fara litiaza, constand in incizarea capsulei pancreasului pentru eliberarea glandei. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i7o)*pancreatoliza
Operatie bancara prin care o suma de bani se trece dintr-un cont intr-altul fara ca suma sa fie |varsata|varsa| in numerar. = cont deschis la o institutie bancara prin care se fac si se primesc plati fara folosirea numerarului. [Pl. / cf. it. , fr. ].(by 2W3S3e11r11g5i5o)*virament
Operatie bancara prin care se plateste cuiva anticipat valoarea unei polite, retinandu-se un procent care reprezinta dobanda pana la scadenta; procentul pe care il opreste o banca atunci cand face o operatie de scontare. Suma de bani care reprezinta dobanda pentru un imprumut si pe care un bancher si-o retine anticipat. Reducere, scazamant facut unui debitor care achita o polita sau o datorie inainte de scadenta. [< it. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*scont
Operatie care are ca scop zdrobirea capului fatului in pantecele mamei, pentru a facilita scoaterea lui. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cap, - zdrobire].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*cefalotripsie
Operatie care consta in incizia uretrei pentru a inlatura o strictura a acesteia. [Gen. / < fr. , cf. gr. - uretra, - sectiune].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*uretrotomie
Operatie care consta in inmuierea pieilor tabacite in scopul despartirii fibrelor. /v.(by 4W4S12e13r6g6i14o)*stoluire
Operatie care consta in sectionarea chirurgicala a unui tendon. [Gen. / < fr. , cf. gr. - tendon, - sectiune].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*tenotomie
Operatie care se efectueaza pentru micsorarea capacitatii de umezire a tesaturilor. [< , cf. fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i8o)*hidrofugare
operatie care urmareste a limita miscarile unei articulatii. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*artroriza
Operatie chirurgicala a tesutului periparazitar in tratamentul chistului hidatic. [Gen. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*perichistectomie
Operatie chirurgicala constand in coborarea si fixarea testiculului in pozitie normala. [Gen. / < fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*orhidopexie
Operatie chirurgicala constand in deschiderea stomacului (pentru a extrage un corp strain din el). [Gen. / < fr. , cf. gr. - stomac, - taiere].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*gastrotomie
Operatie chirurgicala constand in fixarea vezicii biliare de peretele abdominal. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*colecistopexie
operatie chirurgicala constand in legarea antrului piloric cu duodenul. (< fr. )(by 4W5S5e13r13g7i7o)*antroduodenostomie
Operatie chirurgicala constand in perforarea unui os (mai ales cranian) cu ajutorul trepanului. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*trepanatie
Operatie chirurgicala constand in sfaramarea calculilor din vezica. [< fr. , cf. gr. - piatra, - a zdrobi].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*litotritie
Operatie chirurgicala constand in taierea si scoaterea (partiala sau totala a) unui organ sau a unui tesut. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. < lat. < - a taia].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*rezectie
operatie chirurgicala cu scopul de a reda forma normala a unui organ mutilat. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*anaplastie
operatie chirurgicala de acoperire a unei suprafete cu peritoneu. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*peritoneoplastie
Operatie chirurgicala de fixare si de reunire a fragmentelor osoase ale unei fracturi. [< fr. , cf. gr. - os, - sinteza].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*osteosinteza
Operatie chirurgicala de inlocuire a corneei bolnave printr-o cornee normala. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cheratoplastie
operatie chirurgicala de inlocuire a tesuturilor cu ajutorul unor materiale straine; aloplastica. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*aloplastie
Operatie chirurgicala de refacere a glandului penian. (< engl. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*balanoplastie
operatie chirurgicala destinata a reda mobilitatea ligamentelor unei articulatii anchilozate. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*artroliza
Operatie chirurgicala facuta cu scopul de a reda forma normala a unui organ mutilat. [Gen. / < fr. , cf. gr. - din nou, - a forma].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*anaplastie
Operatie chirurgicala facuta in scopul extirparii |tiroidei|tiroida|. [Gen. / < fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*exotiropexie
Operatie chirurgicala pentru extragerea calculilor din vezica. [Gen. / < fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*litotomie
Operatie chirurgicala pentru repararea unei pleoape distruse sau deformate de o cicatrice. [< fr. , cf. gr. - pleoapa, - care modeleaza].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*blefaroplastie
operatie chirurgicala prin care se extrage tesutul adipos dintr-o regiune a corpului uman, dand o noua forma a conturului acestuia. (< lipo sculptura)(by 12W5S6e14r14g8i8o)*liposculptura
Operatie chirurgicala prin care se indeparteaza total sau partial un organ, un tesut sau un membru bolnav. Transportare (prin actiunea apei, a vantului, a ghetarilor etc.) a materialului rezultat din dezagregarea rocilor. Reducere a masei unui ghetar prin topire, evaporare sau distrugere mecanica. Fenomen fizic in urma caruia un meteorit, satelit etc., strabatand atmosfera, pierde din substanta datorita incalzirii sale pana la incandescenta. [Var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ablatiune
Operatie chirurgicala prin care se largeste temporar bazinul. [Gen. / < fr. , cf. lat. - bazin, gr. - taiere].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*pelvitomie
Operatie chirurgicala prin care se reda forma normala unui organ mutilat folosind materialul luat de la acelasi individ. /<fr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*anaplastie
Operatie chirurgicala prin care se separa mai ales rinichiul din capsula sa; decapsulare. [Gen. / cf. fr. ]. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*decapsulatie
Operatie chirurgicala prin care se stabileste o comunicatie intre doua anse intestinale pentru a ocoli o tumoare sau alta piedica a tranzitului intestinal. [Pron. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*enteroanastomoza
operatie chirurgicala urmarind corijarea unei deviatii a piciorului. (< fr. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*tarsoplastie
operatie constand in a dispersa elementele inchegate printr-o actiune fizica sau fizico-chimica. (< deflocula)(by 2W2S10e11r4g4i13o)*defloculare
Operatie constand in a presa metodic o hernie, pentru a o face sa revina in abdomen. [< fr. , cf. gr. - a aranja].(by 12W5S5e6r14g14i8o)*taxis
Operatie constand in curatarea organismului cu ajutorul unui depurativ. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*depuratie
Operatie constand in curatarea si lacuirea unghiilor de la picioare, precum si in taierea bataturilor. [G.-D. ] /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*pedichiura
Operatie constand in deschiderea abdomenului. Situatie in care peretele muscular abdominal lasa numai pielea sa sustina viscerele. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*eventratie
Operatie constand in distrugerea agentilor patogeni (cu ajutorul unui dezinfectant). [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*dezinfecti
operatie constand in legarea canalului hepatic la stomac. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*hepaticogastrostomie
operatie constand in legarea directa a vezicii biliare la stomac. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*colecistogastrostomie
Operatie constand in taierea unor fibre nervoase din creier. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lob, - taiere].(by 1W1S1e10r10g3i3o)*lobotomie
operatie constand in zdrobirea craniului fetal, cand fatul nu poate fi extras prin craniotomie sau cranioclazie. (< fr. , engl. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*baziotripsie
Operatie de acoperire a pilulelor cu balsam de tolu. [Pron. / < , dupa fr. ].(by 8W8S1e1r10g10i10o)*toluare
operatie de actualizare a hartilor si a planurilor topografice prin includerea de noi detalii. (dupa germ. )(by 12W12S13e6r6g14i15o)*reambulare
Operatie de actualizare a hartilor si a planurilor topografice prin punerea de acord intre teren si acestea. [Cf. germ. , cf. lat. - din nou, - a merge].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*reambulare
Operatie de amestecare a varietatilor de vin in vederea obtinerii aromei, a buchetului si a unui anumit gust; cupajare. Amestecare omogena a doua sau trei sucuri din specii de fructe diferite in vederea imbunatatirii gustului si aromei. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*cupaj
Operatie de atribuire a numelor; denumire. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*denominatie
operatie de chirurgie estetica pentru eliminarea ridurilor. (< engl., fr. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*lifting
operatie de chirurgie plastica pentru refacerea degetelor distruse. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*dactiloplastie
operatie de clasare pneumatica cu ajutorul cicloanelor (2). (dupa fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*ciclonare
operatie de contracarare a riscurilor ce pot decurge din oscilatiile preturilor de comert exterior sau ale cursurilor de schimb. (< engl. )(by 11W12S12e5r6g14i14o)*heaging
operatie de curbare prin deformare la cald a foilor de arc pentru suspensii. (< dupa germ. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*springuire
Operatie de deformare a unui material filiform, tubular etc., in asa fel incat axa lui longitudinala sa ia forma de elice. /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i1o)*spiralizare
operatie de despartire a cruponului (1) de restul pielii. (dupa fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*cruponare
Operatie de despartire a cruponului de restul pielii. [< , dupa fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*cruponare
Operatie de determinare si de reprezentare pe un plan a detaliilor de pe o suprafata de teren. Parte a topografiei care se ocupa cu astfel de operatii. Parte a geometriei care studiaza suprafetele plane; geometria plana. [Gen. / < fr. , cf. lat. - plan, gr. - masura].(by 11W5S5e13r14g14i7o)*planimetrie
Operatie de distrugere a insectelor daunatoare cu ajutorul unui insecticid. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*dezinsectie
operatie de dubla proiectare a doua fotograme conjugate. (dupa fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*stereoproiectare
Operatie de dubla proiectare a doua fotograme conjugate. [< + ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*stereoproiectare
Operatie de extragere a unei substante solubile, cu ajutorul unui solvent, dintr-un amestec sau dintr-o solutie de mai multe substante; percolatie. Strabatere a solului de sus in jos de catre apa din precipitatii impreuna cu substantele pe care le contine. [< dupa fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*percolare
operatie de finisare, prin apretare sau prin modificarea structurii, a tesaturilor, pentru micsorarea capacitatii de umezire a acestora. (dupa fr. )(by 9W9S2e2r11g11i4o)*hidrofugare
operatie de fixare a dimensiunilor tesaturilor de lana, prin scufundarea intr-un bazin cu apa fiarta. (dupa germ. , engl. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*crabare
operatie de fixare a unor inele cleioase pe trunchiul arborilor pentru a-i feri de insecte. (dupa fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*inelaj
Operatie de fixare a unor inele cleioase pe trunchiul arborilor pentru a-i feri de insecte. [< + , dupa fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i10o)*inelaj
Operatie de fixare a unor inele cleioase pe trunchiul arborilor pentru a-i proteja de insecte. /suf.$ ...aj$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*inelaj
Operatie de fosfatare a unor metale feroase pentru a le feri de rugina. [< , dupa fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*bonderizare
operatie de grimare a unui actor, facuta cu scopul de a-i da infatisarea ceruta de rolul interpretat; machiere. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*machiaj
operatie de imbogatire a unei substante minerale prin inlaturarea unei parti din steril. (dupa fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*preconcentrare
Operatie de imbracare in piele sau cauciuc a partii de jos a unei incaltaminte. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*galosare
Operatie de imbracare in piele sau in cauciuc a partii de jos a unui obiect de incaltaminte. / + suf. $...are$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*galosare
Operatie de indepartare a drojdiei din sticlele de vin. [Dupa fr. ]. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*degorjare
Operatie de indepartare a rocilor sterile care acopera un zacamant. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*descopertare
Operatie de indoire a unui corp solid (tevi, bare, placi etc.) prin metode speciale. /<fr. (by 2W2S11e11r11g4i5o)*flambaj
Operatie de ingrijire a picioarelor, care consta in taierea unghiilor, a bataturilor etc. [Pron. , var. s.f. / < fr. < lat. - picior, - ingrijire].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*pedichiura
Operatie de inlaturare a unor defecte anatomice (prin inlocuirea unei portiuni dintr-un tesut cu un alt tesut). [G.-D. ] /<fr. (by 1W10S10e3r3g12i12o)*plastie
Operatie de inmultire a ponderii cu valoarea variantei; ponderatie. [Dupa fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ponderare
Operatie de intarire a unui element de constructie prin adaugarea unei piese care impiedica deformarea lui. [< + , cf. it. ].(by 8W8S9e2r2g10i11o)*rigidizare
Operatie de limpezire a bauturilor alcoolice cu ajutorul substantelor coloidale. [Sil. ] /Din (by 9W2S3e11r11g5i5o)*cleire
Operatie de lipire pe un carton a unei hartii de calitate superioara, a unei coli de celuloid etc. pentru a-i da un aspect mai frumos, folosita in special la legarea cartilor; caserare. [Dupa fr. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*caserat
Operatie de masurare si de desenare la scara a elementelor care compun o constructie sau un ansamblu de constructii; ridicare in plan; desen, schita a acestei ridicari. [Pl. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*releveu
Operatie de masurare si de inregistrare a variatiei diametrului unei gauri de sonda in functie de adancime. [Gen. / < fr. , cf. lat. - gaura, gr. - masura].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*cavernometrie
operatie de masurare si inregistrare a variatiei diametrului unei gauri de sonda in functie de adancime. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*cavernometrie
operatie de modernizare a echipamentelor de protectie auditiva de pe avioanele moderne mari. (< nacela + -iza)(by 8W8S2e10r10g4i4o)*nacelizare
Operatie de prelucrare a unei piese cu ajutorul unui abraziv. /Din sau (by 11W5S5e13r14g7i7o)*abrazare
Operatie de prelucrare prin aschiere cu ajutorul unui abraziv; abraziune. [Cf. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*abrazare
Operatie de radioreceptie, amplificare si difuzare a programelor de radio. [< + ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*radioamplificare
Operatie de raspandire intr-o mina a unui material pulverulent pentru a reduce sensibilitatea exploziva a amestecului de grizu si praf de carbune. /cf. fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*sistificare
Operatie de rasucire a fibrelor scamosate de pe fata unei tesaturi de lana, pentru a-i da un aspect buclat sau valuros. /v(by 15W9S9e2r3g11i11o)*ratinare
Operatie de reducere a valorilor nominale a semnelor banesti, efectuata in perioadele critice. /v. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*denominalizare
Operatie de refacere a circulatiei limfatice prin drenaj in tesutul subcutanat. [Gen. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*limfangioplastie
Operatie de refacere a orificiului anal. [Gen. / < fr. , cf. gr. - anus, - a forma].(by 3W3S12e12r12g5i6o)*proctoplastie
operatie de regenerare a cauciucului natural sau sintetic vulcanizat. (dupa fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*devulcanizare
Operatie de ridicare la suprafata a unei nave scufundate si de repunere in stare de plutire. [Sil. ] /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*ranfluare
operatie de scoatere totala din functiune a unui rinichi tuberculos. (< engl. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*autonefrectomie
Operatie de scufundare intentionata a unei nave pentru a nu fi capturata de inamic. /<fr. (by 15W9S9e2r2g11i11o)*sabordaj
Operatie de sectionare si de inlaturare din organism a unui tesut sau a unui organ bolnav. /<fr. (by 1W1S10e10r3g3i12o)*excizie
Operatie de separare a hidrocarburilor mai usoare de cele mai grele dintr-un amestec de hidrocarburi. [Dupa fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*depropanizare
operatie de separare, prin sedimentare sau filtrare centrifuga, a componentilor cu densitati diferite dintr-un amestec eterogen. (< centrifuga)(by 9W10S3e3r12g12i12o)*centrifugare
Operatie de smulgere a firelor de par (cu ajutorul unei pensete etc.); depilatie. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*epilatie
Operatie de spalare si netezire prin intindere si uscare a unui material textil. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*lisare
operatie de stabilire a cursurilor valutare sau a pretului aurului la bursa. (< engl. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*fixing
Operatie de starpire a gargaritelor care traiesc in florile de mar. /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*antonomaj
Operatie de sterilizare (a apei) cu clor; clorinare. [Dupa fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*clorizare
operatie destinata a restabili circulatia arteriala obliterata. (< fr. )(by 11W4S5e5r13g14i7o)*pontaj
Operatie destinata a restabili circulatia arteriala obliterata. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*pontaj
Operatie de sudare; rezultatul acestei operatii; locul unde s-au lipit prin sudare doua metale. Imbinare, inchegare, legatura. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*sudura
operatie de suturare partiala a fetelor interne ale labiilor. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*epiziorafie
Operatie de tabacire cu crom a pieilor ulterioara unei alte tabaciri. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*recromare
Operatie de taiere a ramurilor din partea de jos a coroanei unui arbore; elagaj. [Dupa fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*elagare
Operatie de taiere a tulpinii arborilor de la suprafata solului; recepare. [< fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*recepaj
Operatie de tragere a metalelor in fire; trefilare. Tragere prin filiera, intindere a fibrelor sintetice in scopul cresterii rezistentei lor. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*etirare
Operatie de tragere (cu oameni sau cu animale) a unei nave la mal sau in lungul unei cai navigabile. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*halaj
operatie de transformare a pieselor conice in palarii barbatesti cu calota si bor. (dupa fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*preformare
Operatie de transformare printr-un tratament termic a unui conglomerat de pulberi de metale, de metaloizi sau de compusi organici intr-un corp solid. Formare de concretiuni. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*concretionare
operatie de transplantare si grefare a unui material osos la nivelul boltii craniene. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*cranioplastie
Operatie de tratare a mustului de struguri cu acid tartric, pentru a-i spori aciditatea. /<fr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*tartraj
Operatie de tratare a pieilor cu o solutie acida inainte de tabacire. /<fr. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*piclaj
Operatie de ungere a pieselor prin impregnare cu grasimi in stare topita. [Pron. / dupa germ. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*brenoire
operatie de zdrobire a capului fatului in pantecele mamei pentru a facilita scoaterea lui. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*cefalotripsie
Operatie efectuata de rumegatoare in timpul |rumegarii|rumega|. [Dupa fr. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*remasticatie
Operatie estetica chirurgicala de refacere a unui nas distrus, prin transplantarea pielii din alte parti ale corpului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - nas, - modelat].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*rinoplastie
Operatie estetica constand in ridicarea unui san cazut, fixandu-l de muschiul pectoral. [Gen. / < fr. cf. gr. - mamela, - fixare].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*mastopexie
operatie estetica de refacere a unui nas diform, distrus sau mutilat. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*rinoplastie
operatie estetica de taierea cozii (la cainii de rasa). (< coada + -tomie)(by 15W15S8e9r2g2i11o)*codotomie
Operatie facuta de anumite masini de calcul atunci cand sunt folosite la |insumari|insuma|; tabulare. [Cf. it. , lat. ]. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*tabulatie
Operatie facuta la muschii ochiului pentru corectarea strabismului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - strabic, - taiere].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*strabotomie
operatie finala, in mercerizarea tesaturilor de bumbac, prin care se indeparteaza hidroxidul de sodiu din materialul textil. (dupa fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*dezalcalinizare
Operatie financiara care consta in strangerea treptata a unei datorii. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*amortisment
Operatie financiara prin care banca incaseaza, la cererea creditorului, pe baza de documente, sume de bani de la debitor. /<it. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*incaso
Operatie folosita in filatura de lana pentru desavarsirea destramarii zdrentelor. [Cf. germ. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*drusare
operatie folosita in filatura de lana pentru desavarsirea destramarii zdrentelor. (dupa germ. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*drusare
operatie in deschiderea cutiei craniene, in scopuri terapeutice, cu ajutorul trepanului (1). (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*trepanatie
Operatie industriala care consta in depunerea unui strat subtire de crom pe suprafata unui metal. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*cromaj
Operatie in ginecologie de refacere chirurgicala a rupturilor de perineu. [< fr. ].(by 15W15S9e9r2g2i3o)*perineorafie
operatie in procesul de fabricare a fibrelor din viscoza. (< prematur)(by 2W2S11e11r4g4i13o)*prematurare
Operatie inversa anamorfozei, care permite restituirea proportiilor normale ale obiectelor pe ecran. [< fr. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*dezamorfoza
operatie la muschii ochiului pentru corectarea strabismului. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*strabotomie
operatie la unele populatii primitive pentru a suprima contactul sexual, prin unirea cu ajutorul unui inel a labiilor si a preputului. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*infibulatie
Operatie logica cu ajutorul careia o judecata afirmativa se transforma intr-una negativa sau invers, sensul judecatii ramanand insa acelasi. [< fr. , cf. lat. - a intoarce].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*obversiune
Operatie logica de derivare a unui enunt din altul, prin care se admite o judecata (al carei adevar nu este verificat direct) in virtutea unei legaturi a ei cu alte judecati considerate ca adevarate. [< fr. , cf. lat. - a duce].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*inferenta
operatie logica de derivare a unui enunt din altul, prin care se admite o judecata in virtutea unei legaturi a ei cu alte judecati considerate ca adevarate. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*inferenta
Operatie logica prin care se arata continutul unei notiuni, enuntandu-se notele ei esentiale sau adesea indicandu-se genul proxim si diferenta specifica; propozitie prin care se exprima aceasta determinare. = prin insasi natura lucrurilor. Procedeu conceptual servind la introducerea unui simbol nou intr-un limbaj formalizat sau la specificarea semnificatiei unei expresii. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ]. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*definitie
operatie logica prin care se determina continutul unei notiuni, notele ei esentiale, indicandu-se genul proxim si diferenta specifica, sau se precizeaza intelesul unui cuvant ori simbol; propozitie prin care se exprima aceasta determinare. o prin ~ = prin insasi natura lucrurilor. (< fr. , lat. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*definitie
Operatie magica, proprie ermetismului elenistic, in care se presupunea a stabili un contact cu divinitatea sau cu fortele demonice printr-o evocare, efectuand astfel miracole; magie alba. [Pron. , gen. / cf. fr. , lat. , gr. < - zeu, - opera].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*teurgie
Operatie mecanica de izolare a substantelor minerale sarace de o mare parte din steril pentru a se obtine un material imbunatatit. [< + ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*preconcentrare
Operatie mintala cu ajutorul careia din doua sau mai multe judecati se obtine o judecata noua, care decurge logic din primele. Fel de a rationa; judecata. V. [Pron. , pl. / cf. , it. ].(by 11W4S4e12r13g6i15o)*rationament
Operatie obstetricala constand in zdrobirea craniului fetal cu ajutorul unui instrument special in cazul cand fatul nu poate fi extras prin craniotomie. [Pron. / < fr. ].(by 14W14S7e8r8g1i1o)*baziotripsie
operatie pe cale vaginala urmarind a reduce inversia uterului. (<fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*colpohisterotomie
Operatie pentru indepartarea leziunilor celulare |etmoidale|etmoidal|. [Gen. / < fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*etmoidectomie
Operatie pentru refacerea timpanului perforat. [Gen. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*timpanoplastie
Operatie pentru remedierea rupturii unui ligament. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ligament, - fixare].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*sindesmopexie
operatie plastica a organelor genitale. (< genito -plastie^2)(by 15W8S8e2r2g10i11o)*genitoplastie
Operatie plastica asupra partii terminale a esofagului si asupra cardiei pentru remedierea spasmului acestora. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*cardioplastie
operatie plastica asupra stomacului si esofagului pentru largirea cardiei. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cardioplastie
Operatie plastica asupra unui tendon. [Gen. / < fr. , cf. gr. - tendon, - a forma].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*tenoplastie
Operatie plastica de refacere a valului palatului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cerul gurii, - a forma].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*uranoplastie
Operatie practicata de unele populatii primitive pentru a suprima coitul, constand din unirea cu ajutorul unui inel a labiilor si a preputului. [Gen. / < fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*infibulatie
Operatie prin care banca centrala a unei tari cumpara de la o banca comerciala cambii scontate anterior de la aceeasi banca. /<fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*reescont
Operatie prin care blocurile de beton inainte de a fi folosite in constructie sunt supuse unor probe de rezistenta. /(by 15W9S9e2r3g11i11o)*precomprimare
operatie prin care o imagine fotografica este facuta inalterabila la lumina. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*fixaj
Operatie prin care o persoana fizica sau juridica depune o suma de bani pe numele si la dispozitia altei persoane la o institutie autorizata in acest scop. [Sil. ] /<fr. (by 13W13S6e7r7g15i15o)*consemnatiune
Operatie prin care se apreciaza bonitatea unei zone forestiere. Aprecierea multilaterala a unui animal, a unei pasari in vederea selectiei. = determinarea valorii economice a unui curs de apa, a unui helesteu etc. [< , dupa germ. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*bonitare
operatie prin care se cauta compensarea unui risc comercial printr-un al doilea risc. (< engl. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*covering
operatie prin care se realizeaza intr-o piesa sau intr-un element de constructie etc. o stare initiala de tensiune inainte de aplicarea sarcinilor reale functionale. (< engl. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*pretensionare
Operatie prin care se realizeaza, intr-o piesa sau intr-un element de constructie, o stare initiala de intindere sau de comprimare inainte de aplicarea sarcinilor reale functionale. [Sil. ] /<engl. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*pretensionare
Operatie prin care se realizeaza intr-o piesa sau intr-un element de constructie o stare initiala de tensiune inainte de aplicarea sarcinilor reale functionale. [Cf. engl. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*pretensionare
operatie prin care se stabileste o comunicatie intre doua anse intestinale pentru a ocoli o tumoare sau alta piedica a tranzitului intestinal. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*enteroanastoza
Operatie prin care se transforma o submultime (finita sau infinita) a unei multimi de elemente intr-o submultime echivalenta ale carei elemente sunt ortogonale doua cate doua.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ortogonalizare
Operatie prin care se transforma un sir dat de functii reale de variabila reala intr-un sir. [Et. incerta].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*ortogonalizare
operatie prin care un acid inlocuieste un alt acid dintr-un ester. (< fr. )(by 1W9S9e2r3g3i11o)*acidoliza
Operatie prin care unele uleiuri de uns sunt supuse actiunii unor descarcari electrice de inalta frecventa si de inalta tensiune pentru a le imbunatati proprietatile de ungere. [Dupa fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*voltolizare
Operatie prin care un tesut este taiat in vederea examenului microscopic. [< fr. ].(by 13W14S14e7r7g1i1o)*fixatie
operatie prin legarea unei anse a colonului^3 la rect. (<fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*colorectostomie
Operatie rationala de anticipare a unui eveniment sau fenomen; previziune. Prevestire; presentiment. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 7W15S15e9r9g9i3o)*predictie
operatie reparatorie a vaginului pentru preintampinarea unui prolaps. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*vaginoplastie
Operatie reparatorie a valului palatului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - lueta, - a forma].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*stafiloplastie
Operatie simplificata de conectare a generatoarelor sincrone in paralel cu reteaua. [< + ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*autosincronizare
operatie simplificata de conectare a generatoarelor sincrone in paralele cu reteaua. (< auto^2 +sincronizare)(by 9W3S3e11r11g5i5o)*autosincronizare
operatie stomatologica de echilibrare ocluzala prin slefuire. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*coronoplastie
Operatie tehnica constand in intreruperea legaturii dintre doua mecanisme, prin scoaterea ambreiajului. [Sil. ] /<fr.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*debreiaj
Operatie tehnica prin care unui film deja inregistrat i se adauga cuvintele si muzica. /<fr. (by 1W2S10e10r3g4i4o)*postsincronizare
Operatie trigonometrica prin care pot fi determinate suprafete si distante, impartind terenul intr-o retea de triunghiuri si determinand elementele acestora. Ansamblul triunghiurilor unei ridicari geodezice. [Gen. / cf. fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*triangulatie
operatie valutara de creditare la valori echivalente, in valute diferite si pe anumite perioade de timp, intre doua sau mai multe banci. (< engl. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*swap
opera tiparita sau manuscrisa independenta, legata cu altele. (< lat. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*aligat
operatiunea de arestare a unui infractor detentie ac de seringa folosit la injectarea intravenoasa a drogurilor (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 5W6S14e14r7g8i1o)*harpon
operatiuni de revanzare sau de rascumparare a unor monede ori a unor cantitati de aur care au fost cumparate sau vandute numai cu scopul obtinerii unui profit imediat. (< engl. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*taking
operator cinematografic sau de televiziune care manevreaza camera de luat vederi. (< engl., fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*cameraman
Operator cinematografic sau de televiziune, insarcinat cu manevrarea camerei de luat vederi. [< engl. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*cameraman
Operator insarcinat cu proiectarea filmelor. [Pron. / cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*proiectionist
operator responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor {din incidenta ISCIR}(by 7W7S1e1r9g10i3o)*operator
Opere literare (romane, nuvele, povestiri etc.) sau filme care au ca subiect intamplari cu caracter stiintific-fantastic; literatura stiintifico-fantastica. [Pron. / < engl., fr., it. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*sciencefiction
(; op. %eterotip%) Tiparit dupa stereotip. Care este reprodus in aceeasi forma; foarte comun, mereu acelasi; obisnuit, banal. // = complex de miscari sistematizate in urma unor repetari in conditii identice, a caror succesiune se realizeaza automat. [< fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*stereotip
(; op. %eurihalin%) Care nu suporta variatii mari ale salinitatii apei. [< fr. , cf. gr. - limitat, - sare].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*stenohalin
(; op. %euriterm%) Care suporta doar variatii limitate ale temperaturii mediului inconjurator. [< fr. , cf. gr. - limitat, - caldura].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*stenoterm
(; op. %euritop%) Care are o raspandire limitata. Adaptat la conditii ecologice putin variabile. [< germ. , cf. gr. - limitat, - loc].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*stenotop
(op. %exantem%) Eruptie aparuta pe fata interioara a unei cavitati anatomice. [< fr. , cf. gr. - in, - a inflori].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*enantem
(op. %exoteric%) Care poate fi inteles numai de cei initiati; secret, ascuns. [Var. adj. / < fr. esoterique, cf. gr. - interior].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*ezoteric
(op. %explozie%) Patrunderea rapida a aerului intr-o incapere vidata cand peretii acesteia sunt distrusi. Momentul initial al articularii unei consoane oclusive. [Var. s.f. / < fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*implozie
(op. %ezoteric%) Care poate fi inteles de cei neinitiati; accesibil; public. [Cf. fr. , gr. - exterior].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*exoteric
(; op. %hardware%) Suita de limbaje si de programe care permit unui sistem electric de elaborare a datelor sa-si dezvolte operatiile pentru care este destinat. [Pron. / < engl. , cf. - moale, - elemente].(by 9W9S2e3r11g11i11o)*software
(; op. %heterocerc%) Cu lobi egali. [< fr. , cf. gr. - asemanator, - coada].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*homocerc
(; op. %hipogeu%) Care traieste la suprafata pamantului. In care cotiledoanele sunt la suprafata pamantului. [< fr. , cf. gr. - pe, - pamant].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*epigeu
(; op. %hipogin%) Inserat deasupra ovarului. [< fr. , cf. gr. - pe, - femeie].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*epigin
(op. %homeoterm%) (Animal) care isi modifica temperatura corpului dupa temperatura mediului ambiant. [Pron. / < fr. , cf. gr. - variat, - caldura].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*poichiloterm
(; op. %homocerc%) Cu lobi inegali, cel dorsal mai mare decat cel ventral. [< fr. , cf. gr. - diferit, - coada].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*heterocerc
(op. %incub%) Demon cu aspect feminin, care, potrivit demonologiei crestine, se uneste sexual cu un strigoi sau cu un posedat. [< fr., it. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*sucub
Opinia mea (din ce am citit pe net): este caracteristica organismelor vi de a migra spre o stare (biologica, psihica, fizica, etc.) mai buna, sa progreseze, sa evolueze.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*nu
Opinie exprimata de cetateni in legatura cu promovarea unei candidaturi, cu adoptarea unei propuneri sau a unei hotarari. dezaprobare publica manifestata de membrii unei colectivitati fata de un conducator sau de un imputernicit al ei. vot cu rezultat hotarator. /<lat. , it. , fr. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*vot
Opinie foarte avantajoasa, de cele mai multe ori exagerata, asupra valorii sau importantei personale, care depaseste aprecierile altora. [Sil. ] /<it. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*orgoliu
Opinie preconceputa, de cele mai multe ori eronata si defavorabila, impusa de mediu sau de educatie. /(by 10W3S3e12r12g5i6o)*prejudecata
Opinie publica (favorabila sau nefavorabila) despre cineva sau ceva; faima; reputatie. /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*voga
( op. %izotrop%) Care nu are proprietati identice in toate directiile. [Pron. / < fr. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*eolotrop
(op. %longilin%) Care are membrele scurte; indesat. [< fr. , cf. lat. - scurt, - linie].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*brevilin
(op. %macrocosm%) Universul gandit la dimensiuni reduse. Lumea obiectelor submicroscopice, a atomilor si a particulelor elementare. Omul, considerat ca o reprezentare redusa a universului; lumea interioara a omului. [Var. s.n. / cf. fr. , lat., gr. < gr. - mic, - lume].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*microcosm
(; op. %malign%) Usor, care nu da complicatii sau stari grave. Bun, cumsecade, de bine. [< lat. , cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*benign
( op. %megalomanie%) Complex de inferioritate exagerat. [Gen. / cf. germ. , fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*micromanie
(; op. %microcosm%) Universul considerat in totalitatea sa ca o structura unitara, organica; univers, cosmos. [Var. s.n. / < fr. , cf. it. < gr. - mare, - lume].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*macrocosm
(; op. %midriaza%) Contractie permanenta a pupilelor. [Pron. / < fr. , cf. gr. - micsorare].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*mioza
( op. %mioza%) Dilatatie a pupilelor; corectazie. [< fr. , cf. gr. ].(by 12W5S6e6r14g15i8o)*midriaza
(op. %monism%) Conceptie filozofica potrivit careia la baza existentei stau doua principii opuse si ireductibile: materia si spiritul, corpul si sufletul, binele si raul etc. = forma de conducere adoptata de monarhia austro-ungara dupa revolutia din 1848, constand in alianta paturilor conducatoare ale celor doua natiuni privilegiate (austriaca si ungara). [< fr. ].(by 11W5S5e13r13g7i7o)*dualism
(; op. %monoic%) Care are organele sexuale situate pe indivizi deosebiti ai aceleiasi specii. [Pron. / < fr. , cf. gr. - de doua ori, - casa].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*dioic
(op. %monoteism%) Religie, credinta care admite existenta mai multor divinitati. [Pron. / < fr. , cf. gr. - numeros, - zeu].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*politeism
(op. %negativ%) Cu caracter de afirmatie, care afirma ceva; pozitiv. Care enunta apartenenta insusirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*afirmativ
(op. %ofensiva%) Forma de lupta adoptata in scopul de a rezista atacurilor inamicului; aparare. [< fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*defensiva
(op. %omofonie%) Arta suprapunerii armonice a mai multor voci, fiecare pastrandu-si, in ansamblu, individualitatea melodica. Muzica vocala contrapunctica. Stiinta muzicala care studiaza suprapunerea coordonata a mai multor linii melodice independente, care se afla in relatii armonice. [Gen. / < fr. , cf. gr. - numeros, - sunet].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*polifonie
(Op. %optimism%) Predispozitie de a vedea totul intr-o lumina sumbra, deprimanta. Trasatura caracteristica ideologiei claselor pe cale de disparitie, care sustine ca viata omeneasca este iremediabil condamnata la suferinta si ca ea nu merita sa fie traita. [Cf. fr. < lat. - superlativ al lui - rau].(by 8W1S1e10r10g10i4o)*pesimism
(oportun, agreat) (proiect bine-venit) adj. m., pl. bine-veniti; f. bine-venita, pl. bine-venite(by 11W12S12e5r5g14i14o)*oportun
Opozitie, deosebire izbitoare intre doua sau mai multe lucruri, situatii, calitati etc. Diferenta dintre densitatile extreme ale unei imagini fotografice. Efect artistic obtinut de un scriitor, de un pictor etc. prin opozitia ritmului, a ideilor, a culorilor etc. Gen de poezie lirica medievala in care este folosit efectul artistic al opozitiilor de ritm, de idei etc. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. it. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*contrast
Opozitie intre doua idei, intre doua notiuni, intre doua teze. Figura de stil bazata pe contrastul dintre doua idei care se pun in relief una pe cealalta. Judecata opusa unei alte judecati, numita teza. A doua etapa a triadei; negatie, opozitie. [< fr. , cf. lat., gr. - opozitie].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*antiteza
(op. %pasiv%) Care participa intens la o actiune; harnic, energic. = membru al unei organizatii sau institutii, avand anumite obligatii si bucurandu-se de drepturi depline in cadrul acelui colectiv. In serviciul efectiv, sub steag; in activitate. Care intra usor in reactie. = vocabular folosit in mod curent; = verb a carui actiune este savarsita de subiectul gramatical. Care se soldeaza cu un profit. // Grup, colectiv al unei organizatii politice, al unei institutii etc. care cuprinde elementele cele mai devotate si mai bine pregatite, cu sarcini de raspundere. Totalitatea bunurilor mobile si imobile care apartin unei intreprinderi sau institutii; parte a bilantului unde se inscriu aceste bunuri. [< lat. < - a face, cf. fr. // < rus. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*activ
(op. %perigeu%) Punctul de pe orbita unui astru care se gaseste la cea mai mare distanta de Pamant. Cel mai inalt punct al evolutiei unui fenomen, a unei situatii etc.; punct culminant, culme. [Pl. (pron. ), / < fr. , cf. it. , gr. < - departe de, - pamant].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*apogeu
(; op. %periheliu%) Punctul cel mai indepartat de Soare de pe orbita unei planete. [< fr. , cf. gr. - departe, - soare].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*afeliu
(op. %pesimism%) Atitudine, conceptie a unui om care priveste increzator viata, viitorul. [Cf. fr. , germ. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*optimism
(op. %poichiloterm%) (Animal) cu temperatura constanta. Care izvoraste la o temperatura apropiata de aceea a organismului omului. [Pron. / < fr. , cf. gr. - asemanator, - caldura]. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*homeoterm
(op. %pozitiv%) Care neaga, care tagaduieste ceva. Care reprezinta o negatie. Care enunta lipsa apartenentei insusirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. Ostil progresului; distructiv. Mai mic decat zero. // Imagine obtinuta prin expunerea la lumina, developarea si fixarea unei varietati de material fotografic fotosensibil, caracterizata prin redarea inversata a tonurilor si a laturilor subiectului fotografiat; hartie fotografica, placa, film care contine o astfel de imagine. Litera alba pe fond inchis. [< lat. , cf. fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*negativ
(Op. %privat%) Care priveste tot poporul, care apartine intregii natiuni. Care poate fi folosit de toata lumea. Care se petrece, care are loc in fata unei adunari de oameni. Care vine de la colectivitate, la care participa intreaga colectivitate. = v. // Colectivitate mare de oameni; multime, lume. Totalitatea persoanelor care asista la un spectacol, la o conferinta etc. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 14W14S14e7r8g1i1o)*public
(op. %procliza%) Postpunerea unui cuvant, a unei silabe sau a unui alt element. [< fr. , cf. gr. - inclinare].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*encliza
(op. %progresiv%) Care merge, care da inapoi; opus, contra progresului. = miscare in directia inversa celei normale; = mod de formare a unui cuvant nou prin suprimarea unui afix de la un cuvant vechi; = fenomen in care elementul asimilator se gaseste dupa elementul asimilat. [Cf. fr. ].(by 6W14S15e8r2g2i10o)*regresiv
(op. %rambleu%) Sapatura deschisa sub nivelul natural al pamantului, prin care trece o cale de comunicatie. [Pl. / < fr. ]. (by 15W1S9e9r10g3i3o)*debleu
(op. %recto%) Fata a doua a unei foi (scrise sau tiparite); contrapagina, dosul paginii. [< fr. , cf. lat. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*verso
(op. %relativ%). Care nu este supus unei restrictii, neconditionat. = monarhie in care suveranul are puteri nelimitate. Principiu vesnic , imuabil, infinit, care ar sta la baza universului. , = factor primordial al universului, identificat cu divinitatea. Considerat in raport cu sine insusi si nu in comparatie cu alte persoane asemanatoare. = adevar care reprezinta cunoasterea completa a realitatii; element al cunoasterii care nu poate fi infirmat in viitor; = deplasarea unui corp fata de un sistem de referinta fix; = temperatura cea mai joasa posibila (-273 ?C). Care nu depinde de sistemul la care este raportat. = valoare aritmetica a radacinii patratului unei marimi; = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat. Desavarsit, complet, perfect. // Cu desavarsire, intocmai, exact. [< lat. < - a dezlega, cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*absolut
(; op. %reluctanta%) Marime magnetica egala cu raportul dintre fluxul magnetic si tensiunea magnetica din lungul circuitului. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*permeanta
oprire a activitatii inimii printr-o acumulare abundenta de exsudat sau sange in cavitatea pericardica. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g14i7o)*tamponada
Oprire accidentala a functionarii unei masini, a unui autovehicul, determinata de defectarea unei piese, de lipsa combustibilului etc. = a fi impiedicat intr-o activitate, a se gasi intr-o situatie (materiala) jenanta; a nu avea bani. Orientare a velelor unei nave cu panze astfel incat sa se opuna vantului si sa ramana pe loc; oprire a unei corabii. [Pl. / < fr. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*pana
Oprire accidentala a functionarii unui mecanism sau a unui autovehicul (din cauza unei defectiuni sau a lipsei de combustibil). a) a fi oprit dintr-o activitate printr-o piedica; b) a ramane fara bani. [G.-D. ] /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*pana
Oprirea electronilor de a ajunge la ecranul tubului catodic al unui televizor. [Et. incerta].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*blancare
Oprire a respiratiei (cauzata de strangulare, de respirarea unui gaz toxic, de inecare etc.) care poate provoca incetarea batailor inimii si moartea; inabusire, sufocare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - oprire a pulsatiei].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*asfixie
Oprire a respiratiei datorita otravirii cu gaze, inecului sau strangularii; sufocare. [G.-D. ] /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i2o)*asfixie
oprire a respiratiei prin strangulare, respirarea unui gaz toxic, inec etc.; sufocare. (< fr. , gr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*asfixie
Oprire a testiculului intr-o parte a traiectului de coborare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ascuns, - testicul].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*criptorhidie
Oprire a tranzitului intestinal; ocluzie intestinala prin rasucire. [Pron. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ileus
Oprire a unei hemoragii, in special in timpul unei operatii. [< fr. , cf. gr. - sange, - oprire].(by 10W3S4e4r12g13i6o)*hemostaza
Oprire, interzicere; interzicere de a vinde, de a importa sau de a exporta o marfa. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*prohibitie
oprire in timpul functionarii a unui mecanism, a unei masini sub actiunea propriilor forte rezistente la frecare. (< auto^1 blocare)(by 5W6S14e14r15g8i8o)*autoblocare
oprire la schi printr-o intoarcere brusca, cu schiurile apropiate. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*cristiana
Oprire la schi printr-o intoarcere brusca, cu schiurile apropiate. [Pron. , pl. , gen. / < fr. , cf. - numele mai vechi al capitalei norvegiene Oslo]. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*cristianie
Oprire, popas. Loc, punct unde se opresc sau stationeaza vehiculele publice (trasuri, masini etc.) pentru a astepta calatorii. Loc unde se opresc trenurile, tramvaiele, autobuzele pentru imbarcarea si debarcarea calatorilor. Asezamant, institutie pentru efectuarea unor cercetari stiintifice, bazate mai ales pe observarea anumitor fenomene. Pozitie, loc. Loc de unde se fac emisiuni radiofonice etc. = ansamblu de instalatii electrice care serveste la colectarea energiei electrice de la surse, la transformarea si distributia ei; = pozitie pe traiectoria aparenta a planetelor pe cer cand acestea par nemiscate pentru un timp. [Gen. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*statie
Oprire sau incetinire a circulatiei sangelui sau a umorilor intr-o parte a organismului. // - element secund de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) staza", "oprire". [< fr. , cf. gr. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*staza
Oprit, pastrat, pus deoparte. Retinut, discret, prudent. [Cf. fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i11o)*rezervat
(op. %sincronic%) In evolutie, evolutiv, istoric. [< fr. , cf. gr. - prin, peste, - timp].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*diacronic
(op. %sinteza%) Metoda generala de cercetare a realitatii bazata pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate etc. in partile lor componente; examinare amanuntita a unei probleme. = in concluzie. = ramura a matematicii care studiaza functiile, limitele, derivatele si aplicatiile lor. Descompunere a unei substante in elementele ei constitutive. [< fr. < lat., gr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*analiza
(; op. %software%) Sistem electronic de elaborare a datelor, considerat sub aspect fizic, adica al masinilor si al dispozitivelor care il compun. [Pron. / engl., fr. - obiecte de metal].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*hardware
(; op. %stenobiont%) Care prezinta o larga toleranta fata de variatiile mari ale factorilor de mediu. [Pron. / < fr. , cf. gr. - larg, - viata].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*euribiont
(; op. %stenohalin%) Care suporta variatii mari ale salinitatii apei. [Var. adj. / < fr. , cf. gr. - larg, - sare].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*eurihalin
(; op. %stenoterm%) Capabil sa se dezvolte in medii cu oscilatii mari de temperatura. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*euriterm
( ; op. %stereotip%) Tiparit cu planse ale caror caractere sunt mobile; schimbat, cu totul altfel. [Var. adj. / < fr. ].(by 13W7S7e7r1g1i9o)*eterotip
(Op. %subiectiv%) Existent in afara constiintei omului si independent de ea. Impartial. Referitor la obiect (4). [Cf. fr. , lat. ].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*obiectiv
(op. %submers%) Care apare, care iese din apa. La care unele organe se dezvolta la suprafata apei. [< germ. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*emers
(op. %sucub%) Demon masculin despre care se presupunea ca chinuieste oamenii (mai ales femeile) in somn. [< fr. , cf. lat. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*incub
(op. %talofite%) Increngatura a regnului vegetal, cuprinzand plante cu corm (criptogamele vasculare si plantele cu flori); planta din aceasta increngatura. [< fr. , gr. - trunchi, - planta]. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*cormofite
(opt.) linie dreapta paralela cu dreapta ce uneste centrii ochilor si care trece prin punctul unde coincid axele ochilor. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*horopter
(opt.) puncte e = puncte in care marimea unghiulara are valoarea -1. (dupa engl. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*antinodal
Opus, contrar. Care face politica de opozitie. [Pron. / et. incerta].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*opozitionist
opus ireductibil, in antagonism; rival, inamic; antagonist. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*antagonic
Opus; potrivnic. = notiuni (sau judecati) aflate in raport de contrarietate. Ceea ce este opus, potrivnic. // impotriva, in contra; neconform cu... [Var. adj. / < lat. , cf. fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*contrar
Opus progresului; reactionar. Care merge inapoi. Care se misca in directia opusa miscarii Soarelui. [< fr. , cf. lat. < lat. - inapoi, - mers].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*retrograd
opus simetriei. (despre sisteme fizice) care, printr-o transformare simetrica fata de un centru de simetrie, capata proprietati opuse celor initiale. (mat.; despre functii) care isi schimba semnul prin permutarea variabilelor. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*antisimetric
"opus" (spatial si temporal), "impotriva"; "din nou"; "neconform"; "inferior ierarhic". (< fr. , cf. )(by 5W13S14e14r7g8i1o)*contra
(op. %vector%, %vectorial%) Marime stabilita numai prin valoarea ei numerica, care nu depinde de vreun sistem de referinta. Numar real sau complex. // (Marime) care poate fi masurata dupa o anumita scara, determinata printr-un singur numar real care ii arata valoarea. [Cf. fr. , germ. < lat. - scara].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*scalar
(op. %verso%) Prima pagina a unei foi (scrise, tiparite). [< fr., lat. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*recto
Oranduire de stat bazata pe principiul federatiei; curent politic care sustine acest sistem. [< fr. ].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*federalism
oranduire sociala in care baza relatiilor de productie o constituie proprietatea privata a stapanului de sclavi asupra mijloacelor de productie si asupra producatorilor. (dupa fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*sclavagism
Oranduire social-economica bazata pe proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie, avand, potrivit conceptiei marxiste, doua faze: una inferioara, socialismul, si a doua, superioara, comunismul propriu-zis. Ideologia, teoria infaptuirii oranduirii comuniste. Miscare politica-revolutionara care lupta pentru realizarea societatii comuniste. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*comunism
oranduire social-economica bazata pe proprietatea privata asupra mijloacelor de productie. o ~ monopolist de stat = forma actuala de existenta a capitalismului monopolist, caracterizata prin ingemanarea fortei statului cu forta monopolurilor. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*capitalism
Oranduire social-economica bazata pe proprietatea privata a unui grup restrans asupra mijloacelor de productie. = forma de existenta a capitalismului monopolist, caracterizata prin ingemanarea fortei statului cu forta monopolurilor. [Cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*capitalism
oranduire social-economica intre sclavagism si capitalism, in care baza relatiilor de productie o constituie proprietatea feudalului asupra pamantului si dependenta personala a taranilor iobagi fata de stapanii feudali; oranduire feudala, feudalitate. (< it. , fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*feudalism
Oranduire social-economica, situata intre sclavagism si capitalism, in care baza relatiilor de productie o constituie proprietatea feudalului asupra mijloacelor de productie si proprietatea partiala a acestuia asupra taranilor iobagi. [Pron. / cf. it. , fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*feudalism
orar precis al desfasurarii unei operatii, unei ceremonii etc. cronometraj. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*minutaj
oras al unei tari unde isi au resedinta organele puterii de stat. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*capitala
Oras al unei tari unde isi au resedinta organele puterii de stat. Litera (de tipar) mare. [Var. s.f. / < fr. , it. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*capitala
Orasean care purta pantaloni confectionati dupa moda occidentala. /+ suf. $...ar$(by 1W9S9e2r3g11i11o)*nadragar
Oras in Judetul Cluj, Romania, situat la 45 Km de orasul Cluj-Napoca si la 15 Km de orasul Dej.(by 7W7S8e1r1g9i10o)*oras
Oras mare care se impune prin importanta deosebita in viata economica, sociala, politica si cuturala a statului, avand o administratie proprie. /<lat. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*municipiu
Oras medieval (dezvoltat in apusul Europei din vechile cetati situate pe caile de comunicatie comerciala), care se bucura de o anumita autonomie politica. Diviziune teritoriala, administrata de un primar si de un consiliu municipal. Unitate administrativa compusa din unul sau mai multe sate sau catune si condusa de un consiliu popular comunal. = prima formatiune social-economica din istoria societatii, corespunzand unor forte de productie slab dezvoltate, bazata pe proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie si pe relatii de colaborare si ajutor reciproc. = forma de guvernare a orasului Paris, instituita in 1871 de masele muncitoare rasculate; = una dintre cele doua camere ale parlamentului englez. [Pl. / < fr. , it. , cf. lat.med. ]. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*comuna
Oras principal, unde isi au resedinta organele supreme ale puterii de stat. [G.-D. ] /<fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*capitala
Oras sau municipiu lipsit de dreptul de a-si alege magistrati, fiind condus de un prefect (1); demnitate de prefect (1); timpul cat un prefect (1) isi exercita aceasta functie. Administratia unui judet. Localul unde era instalata o asemenea institutie. [< lat. , fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*prefectura
Oras situat in judetul Prahova, Romania,pe malul stang al raului Prahova, aprox. 14.0 mii locuitori, mentionat documentar pentru prima data in 1513.(by 15W1S9e9r2g3i11o)*oras
Oras-stat in Grecia antica, cetatea intarita a conducatorului militar, care s-a transformat apoi intr-un centru economic si politic. Oras, cetate, centru urban. [Pl. / cf. fr., it., gr. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*polis
Oratie de nunta ro-stita de conacari in cinstea mirilor si a oaspetilor. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /+ suf. $...ie$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*conacarie
Orator public al evreilor din Alexandria. [Pron. / < fr. , cf. gr. - rugaciune].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*proseuc
Orbire provocata de stralucirea zapezii. [< fr. , cf. gr. - zapada, - orbire].(by 15W9S9e3r11g11i4o)*nifoblepsie
Orbita descrisa de Soare in miscarea lui aparenta anuala pe bolta cereasca. [Gen. / < fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*ecliptica
Orchestra mare de jaz, incluzand peste 20 de membri. [Pron. / < engl. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*bigband
Orcicul mare de la caruta cu doi cai de capetele caruia se agata orcicurile cailor.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*orcicul
= ordin arhitectonic cu coloane zvelte, avand capitelul impodobit cu volute, iar friza continuata si decorata cu basoreliefuri. [Pron. / cf. lat. , fr. ].(by 5W5S14e14r14g7i8o)*ionic
Ordin arhitectonic din antichitate care se caracterizeaza prin imbinarea elementelor ionice cu cele corintiene. /<fr.lat.(by 15W15S8e8r2g2i10o)*compozit
= ordin arhitectonic grec, caracterizat prin sobrietate si simplitate, friza fiind decorata cu triglife si metope. In stil doric. [Cf. it. , lat. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*doric
= ordin arhitectonic in care antablamentul este purtat de figuri de captivi. [< fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*persic
ordinator cu volum redus, cu capacitate mijlocie de memorie. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*miniordinator
Ordinator simplu, de dimensiuni mici, care foloseste un singur limbaj; microcalculator. [Sil. ] /<fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*microordinator
Ordin care cuprinde insecte cu patru aripi, dintre care cele dinainte sunt tari si cele dinapoi subtiri; insecta din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - drept, - aripa].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ortoptere
Ordin de alge brune, avand ca tip fucusul; alga din acest ordin. [< fr. ].(by 7W7S7e15r1g9i9o)*fucale
ordin de alge verzi (cloroficee), cu talul filamentos sau lamelar si cu un habitat larg. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*ulotricale
ordin de alge verzi cu un tal tubulos, lipsit de structura celulara, in care se afla protoplasma si mai multe nuclee. (< fr. )(by 14W7S8e8r1g2i10o)*sifonale
Ordin de alge verzi unicelulare, lipsite de flageli, care traiesc in scoarta arborilor; alga din acest ordin. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*protococale
ordin de alge verzi unicelulare, lipsite de flageli: protococul. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*protococale
Ordin de alge verzi unicelulare sau pluricelulare filamentoase, care nu produc niciodata spori, reproducandu-se prin conjugare [in DN]; alga din acest ordin. [< fr. ].(by 6W7S15e15r8g9i2o)*conjugate
ordin de alge verzi unicelulare sau pluricelulare filamentoase, care nu produc niciodata spor, reproducandu-se prin conjugare (3). (< fr. )(by 5W14S14e14r8g8i1o)*conjugate
ordin de amfibieni primitivi fosili, avand corpul acoperit cu placi osoase groase. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*stegocefali
Ordin de amfibieni primitivi fosili din era paleozoica, avand craniul acoperit cu placi osoase; animal din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - acoperis, - cap].(by 1W1S9e9r10g3i3o)*stegocefali
Ordin de animale mamifere din Australia, ale caror femele au sub pantece o punga in care isi tin puii cand sunt mici; animal din acest ordin. // A carui femela isi poarta puii in marsupiu. In forma de punga. [Sg. , pron. / < fr. , lat. , cf. gr. - punga].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*marsupiale
Ordin de animale unicelulare din increngatura protozoarelor, care au corpul acoperit cu o cochilie calcaroasa; animal din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. lat. - orificiu].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*foraminifere
Ordin de arahnide care cuprinde animale microscopice parazite; animal din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - arahnida].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*acarieni
Ordin de arahnide cuprinzand scorpionii; animal din acest ordin. [Pron. / cf. it. < gr. - scorpion, - forma].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*scorpionide
Ordin de arbori cu frunzele (de obicei) persistente, in forma de ace si cu fructele in forma de conuri; planta din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. lat. < - con, - a purta].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*conifere
ordin de arbori si arbusti cu frunze aciculare sau solzoase, (persistente), cu flori unisexuate in forma de conuri si cu seminte aripate. (< fr. , lat. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*conifere
Ordin de artropode cu multe picioare; animal din acest ordin. [Sg. / < engl. ].(by 3W11S12e5r5g5i14o)*chilopode
ordin de bacterii, toate speciile chimiotrofe care folosesc compusii sulfului. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*tiobacteriale
Ordin de batracieni fara coada, cuprinzand broastele; animal din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - fara, - coada].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*anure
Ordin de calugari benedictini din Franta, datand din sec. XI, care au jucat un rol deosebit in colportarea formelor arhitectonice ale goticului timpuriu. // Care apartine acestui ordin. = arhitectura cu aspect simplu si sever. [Pron. , sg. / < fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*cistercieni
ordin de calugari cersetori, fondat de dominicani in 124^0, devenit apoi ordin militar, cu misiunea de a elibera pe sclavii crestini capturati de sarazini, prin strangerea fondurilor necesare pentru rascumpararea lor. (cf. , mila)(by 1W9S9e3r3g11i11o)*mercedari
= ordin de cavaleri-calugari intemeiat de cruciatii germani in Palestina (1128), disparut in sec. XVI. Teuton. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*teutonic
Ordin de cefalopode cu co-chilia externa compartimentata. [Sil. ] /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*nautiloide
ordin de cefalopode cu cochilia spiralata si compartimentata; fosile si actuale: nautilul. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*nautiloide
Ordin de cefalopode fosile: amonitii, ceratitii si goniatitii. (< fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*amonitide
Ordin de cefalopode fosile si actuale, cu cochilia spiralata si compartimentata in interior, avand ca tip nautilul; animal din acest ordin. [Pron. , sg. invar. / < fr. , cf. lat. - barca, gr. - aspect]. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*nautiloide
Ordin de celenterate care au un organ locomotor bazat pe principiul sifonului; animal din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - tub, - purtator].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*sifonofore
Ordin de celenterate cu schelet calcaros, care traiesc in colonii in marile Sudului, formand recife sau atoli; animal din acest ordin. [< fr. , sg. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*madrepori
ordin de celenterate cu schelet calcaros, care traiesc in colonii in marile tropicale, formand recife sau atoli. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*madrepori
Ordin de celenterate fosile, la care formele adulte prezinta simetrie bilaterala si patru septe principale; animal din acest ordin. [Pron. / cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*tetracoralieri
ordin de celenterate fosile la care formele adulte prezinta simetrie bilaterala si patru septe principale. (< fr. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*tetracoralieri
ordin de celenterate hidrozoare care au un organ locomotor bazat pe principiul sifonului^1 (5). (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*sifonofore
ordin de celenterate hidrozoare: polipii cu schelet de calcar, care traiesc in colonii. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*hidrocoralieri
ordin de celenterate marine, cu exceptia hidrei de apa dulce. (< fr. )(by 6W7S15e15r15g9i9o)*hidrari
ordin de ciuperci ascomicete cu corpul de fructificatie in forma de cupa sau de disc. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*discomicete
ordin de ciuperci ascomicete: mucegaiurile (aspergilul, penicilium etc.). (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i5o)*aspergilale
Ordin de ciuperci avand corpul de fructificatie in forma de cupa sau de disc; ciuperca din acest ordin. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g14i7o)*discomicete
ordin de ciuperci bazidiomicete parazite pe vegetale, carora le produc diferite boli. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*ustilaginale
ordin de ciuperci din clasa ascomicetelor, cu miceliul compartimentat si cu periteciul in forma de butelie sau de sfera. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*pirenomicete
Ordin de ciuperci inferioare, constituind mase gelatinoase, informe, mobile, care se hranesc cu vegetale in descompunere; Ciuperca din acest ordin. [< fr. , cf. gr. - mucozitate, - ciuperca].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*mixomicete
ordin de ciuperci inferioare, constituind mase gelatinoase, informe si mobile, care traiesc pe straturi organice in descompunere. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*micetozoare
ordin de ciuperci microscopice parazitare pe vegetale, unde produc rugina-graului. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*uredinale
Ordin de ciuperci microscopice parazite pe vegetale, unde produc rugina graului; ciuperca din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*uredinale
Ordin de ciuperci parazite care traiesc pe vegetale, producandu-le diferite boli; ciuperca din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ustilaginale
ordin de crustacee acvatice sau terestre cu toracele din sapte segmente libere, la fiecare avand atasate cate o pereche de picioare. (< fr. )(by 10W10S10e4r4g12i13o)*izopode
ordin de crustacee brahiopode cu labele turtite, semanand cu o frunza. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*filopode
Ordin de crustacee care au toracele format din sapte segmente libere, la fiecare fiind atasata cate o pereche de picioare; ( ) animal din acest ordin. [Var. s.n.pl. / < fr. ]. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*izopode
ordin de crustacee cu doua feluri de picioare, pentru sarit si inotat. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*amfipode
Ordin de crustacee gigantice, care au aparut la sfarsitul silurianului si au trait pana la sfarsitul erei paleozoice; crustaceu din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - urias, - carcasa].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*gigantostracee
ordin de crustacee gigantice, de la sfarsitul silurianului pana la sfarsitul erei paleozoice. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*gigantostracee
Ordin de crustacee inferioare cu corpul nesegmentat si cochilie bivalva; animal din acest ordin. [Sg. s.m. / < fr. , cf. gr. - cochilie].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*ostracode
ordin de crustacee marine, salmastricole si dulcicole, asemanatoare crevetelor. (< lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*mizide
Ordin de crustacee superioare cu cinci perechi de picioare; animal din acest ordin. Ordin de cefalopode care au zece tentacule si un rudiment de cochilie; animal din acest ordin. // Locomotiva cu abur avand cinci osii cuplate. // Cu zece picioare. [Sg. / < fr. , cf. gr. - zece, - picior].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*decapode
ordin de gasteropode marine cu piciorul transformat in inotatoare. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*heteropode
Ordin de insecte asemanatoare paduchilor, care traiesc pe pasari si mamifere, hranindu-se cu pene, par si descuamatii ale pielii; insecta din acest ordin. [Cf. gr. - lana, - a manca].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*malofage
ordin de insecte avand aripile mari acoperite cu peri sau cu mici solzisori, ale caror larve acvatice isi construiesc un fel de casute tubulare din nisip, resturi vegetale etc. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*tricoptere
Ordin de insecte avand aripile mari acoperite cu peri sau cu mici solzisori, ale caror larve duc viata acvatica, construindu-si un fel de casute cilindrice sau conice din resturi vegetale, nisip si pietricele; insecta din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*tricoptere
Ordin de insecte care cuprinde fluturii; insecta din acest ordin; fluture. [Sg. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - solz, - aripa].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*lepidoptere
Ordin de insecte cu aripi foarte scurte, rudimentare sau care au prima pereche de aripi scortoase in jumatatea bazala si membranoase in jumatatea terminala; heteroptere; insecta din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - jumatate, - aripa].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*hemiptere
ordin de insecte cu aripile anterioare pergamentoase, iar cele posterioare late si membranoase si cu picioarele posterioare lungi, pentru sarit. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ortoptere
ordin de insecte cu aripile membranoase, avand nervuri dese, ca o retea, si corpul latit, terminat cu doua filamente lungi. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i12o)*plecoptere
Ordin de insecte cu aripile membranoase, avand nervuri dese, ca o retea, si corpul latit, terminat cu doua filamente lungi; insecta din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - a impleti, - aripa].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*plecoptere
ordin de insecte cu aripi membranoase si acoperite cu solzi fini: fluturi. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*lepidoptere
ordin de insecte cu aripi membranoase, strabatute de o retea deasa de nervuri. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g14i8o)*nevroptere
Ordin de insecte cu aripi membranoase, strabatute de o retea deasa de nervuri; insecta din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - nervura, - aripa].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*nevroptere
ordin de insecte cu capul alungit, cu piese bucale puternice pentru sfaramat hrana si cu patru aripi egale: musca- scorpion. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g10i3o)*mecoptere
Ordin de insecte cu corpul colorat in albastru sau verde-deschis cu reflexe metalice si doua randuri de aripi transparente: libelulele. (din fr. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*zigoptere
Ordin de insecte cu corpul moale, cu mandibule puternice si cleste bine dezvoltate, incluzand termitele; ( ) insecta din acest ordin. [Var. s.f.pl. / cf. fr. , engl. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*izoptere
ordin de insecte cu doua perechi de aripi membranoase de aceeasi marime si forma (puricii de plante, filoxera etc.). (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*homoptere
Ordin de insecte cu metamorfoza completa, cu doua perechi de aripi, femeia avand un organ in forma de ac, cu venin; insecta din acest ordin. [< fr. , cf. gr. - membrana, - aripa].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*himenoptere
ordin de insecte cu metamorfoza completa, cu doua perechi de aripi membranoase, transparente si foarte fine, femela avand un organ in forma de ac, cu venin. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*himenoptere
Ordin de insecte cuprinzand libelulele; insecta din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*odonate
Ordin de insecte cu sase picioare si patru aripi (dintre care doua, intarite, acopera pe celelalte doua); insecta din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - scoarta, - aripa].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*coleoptere
ordin de insecte cu sase picioare si patru aripi, doua, intarite, acoperindu-le pe celelalte doua, subtiri, membranoase. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*coleoptere
ordin de insecte ectoparazite fara aripi: diferite specii de paduchi. (< fr. )(by 8W8S1e2r2g10i11o)*anoplure
ordin de insecte hemimetabole, cu doua perechi de aripi foarte asemanatoare, cu corpul moale, mandibule puternice si cleste bine dezvoltat: termitele. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g13i7o)*izoptere
ordin de insecte himenoptere care au prima pereche de aripi chitinoase la baza si membranoase in rest, iar a doua pereche in intregime membranoase; hemiptere. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*heteroptere
ordin de insecte inferioare, fara aripi, antene si ochi, cu picioare pe primele trei segmente abdominale si cu armatura bucala pentru supt si mestecat. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*proture
ordin de insecte (libelule) cu aripi bogate in nervuri, cu ochi mari si picioare care nu ajuta la mers si a caror larva, acvatica, respira prin branhii rectale. (< fr. )(by 4W13S6e6r15g15i8o)*odonate
ordin de insecte: mecopterele, dipterele, lepidopterele etc. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*mecopteroide
Ordin de insecte mici, fara aripi si ochi, cu antene foarte lungi; insecta din acest ordin. [< lat. , cf. gr. - dublu, - coada]. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*diplure
ordin de insecte mici, fara aripi si ochi, cu antene foarte lungi. (< lat. )(by 12W5S5e14r14g14i7o)*diplure
ordin de insecte primitive fara aripi, care se deplaseaza cu ajutorul unor apendici abdominali, prin salturi. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*colembole
Ordin de insecte primitive, fara aripi, care se deplaseaza cu ajutorul unor apendici abdominali prin salturi; insecta din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*colembole
ordin de insecte primitive fara aripi, cu corpul acoperit cu solzi sau peri si cu trei apendice filiforme la capatul abdomenului. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*tizanure
Ordin de insecte primitive fara aripi, cu trei apendici filiformi la capatul abdomenului; insecta din acest ordin. [< fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*tizanure
Ordin de insecte pseudonevroptere care nu traiesc in stare adulta decat o zi; insecta din acest ordin. Tabele astronomice in care sunt indicate pozitiile zilnice ale astrilor. Note, notite (de ziar sau de calendar) care indica evenimentele petrecute la epoci diferite in aceeasi zi. Ganduri, idei, lucruri etc. trecatoare. [Sg. / < fr. , lat. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*efemeride
Ordin de insecte (puricii de plante, filoxera etc.) cu patru aripi membranoase de aceeasi marime si de aceeasi forma. [Sg. / < fr. , cf. gr. - asemanator, - aripa]. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*homoptere
ordin de insecte tropicale de dimensiuni mici, asemanatoare furnicii, care traiesc in musuroaie. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i15o)*termite
ordin de lamelibranhiate marine, sedentare sau fixate, la care dintii sunt dispusi perpendicular pe platoul cardinal. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i9o)*taxodonte
Ordin de mamifere acvatice, asemanatoare cetaceelor, cuprinzand morsele etc.; animal din acest ordin. [Pron. , sg. [< fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*sirenieni
Ordin de mamifere acvatice din regiunile polare, cu membrele transformate in lopeti (foca, morsa); animal din acest ordin. [Sg. / < fr. cf. lat. - pana, - picior].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*pinipede
ordin de mamifere care au aripi membranoase: liliecii. (< fr. , chiropteres)(by 13W13S6e7r15g15i9o)*cheiroptere
Ordin de mamifere care au aripi membranoase; mamifer din acest ordin. [Var. s.n.pl., sg. / < fr. , cf. gr. - mana, - aripa].(by 2W2S2e10r11g4i4o)*cheiroptere
ordin de mamifere carnivore avcatice din regiunile polare, cu corpul fusiform si membrele transformate in inotatoare (foca, morsa, otaria), (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*pinipede
ordin de mamifere carnivore, digitigrade sau plantigrade, cu degetele prevazute cu gheare. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i10o)*fisipede
Ordin de mamifere copitate, erbivore, nerumegatoare, cu un numar impar de degete; perisodactile; animal din acest ordin. [Dupa fr. ].(by 7W7S15e15r9g9i2o)*imparicopitate
ordin de mamifere copitate, erbivore, nerumegatoare, cu un numar impar de degete; perisodactile. (dupa fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*imparicopitate
ordin de mamifere erbivore acvatice, asemanatoare cetaceelor: lamantinul, morsa etc. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*sirenieni
Ordin de mamifere erbivore sau omnivore care au ultima falanga acoperita de o unghie protectoare; copitate; animal din acest ordin. [Sg. / cf. it. , fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ungulate
Ordin de mamifere erbivore si omnivore care calca pe degete perechi copitate; artiodactile; animal din acest ordin. [Sg. / Dupa fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*paricopitate
Ordin de mamifere erbivore ungulate, avand la fiecare picior un numar egal de degete; paricopitate; animal din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - pereche, - deget].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*artiodactile
ordin de mamifere exotice arboricole, erbivore si cataratoare, adaptate la zborul planat cu ajutorul unor membrane care le unesc capul, membrele si coada. (< germ. )(by 15W9S9e9r2g3i11o)*dermoptere
Ordin de mamifere mari, greoaie, care au nasul prelungit cu o trompa, cuprinzand elefantii; animal din acest ordin. [Pron. , sg. / fr. ].(by 10W3S4e12r12g12i6o)*proboscidieni
ordin de mamifere marine cu corpul in forma de peste: balenele, delfinii etc. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cetacee
Ordin de mamifere marine foarte mari, cuprinzand balena, casalotul, delfinul; animal din acest ordin. [Pron. , sg. invar. si / < fr. , cf. lat. , gr. - peste mare].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*cetacee
Ordin de mamifere ovipare, avand ca tip ornitorincul; animal din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - unic, - orificiu].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*monotreme
Ordin de mamifere superioare din care fac parte maimutele si omul; animal din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. lat. - primul].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*primate
ordin de mamifere ungulate, erbivore si omnivore, cu un numar par de degete la fiecare picior: rumegatoarele si porcinele; artiodactile. (dupa fr. )(by 14W7S7e1r1g9i9o)*paricopitate
ordin de mamifere ungulate mari, greoaie, cu nasul prelungit cu o trompa: elefantii. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*proboscidieni
Ordin de mici crustacee marine cu o serie de caractere primitive; crustaceu din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 14W8S1e2r10g10i4o)*schizopode
ordin de miriapode carnivore, asemanatoare cu insectele, cu corpul lung si segmentat, foarte mobile: scolopendra, urechelnita etc. (< fr., engl. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*chilopode
Ordin de moluste gasteropode care traiesc in planctonul marin, mai ales in zona tropicala. [Sg. / < fr. , cf. gr. - aripa, - picior].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*pteropode
Ordin de paianjeni cu picioare lungi si subtiri, numiti in mod curent cosasi; paianjen din acest ordin. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*opilionide
Ordin de pasari acvatice palmipede, din care fac parte pescarusii; Pasare din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*lariforme
ordin de pasari alergatoare cu sternul lipsit de carena, cu aripi nedezvoltate; ratite. (< lat. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*acarinate
ordin de pasari alergatoare din America de Sud: strutii americani. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*reiforme
Ordin de pasari care are ca tip batlanul; pasare din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. , cf. lat. - barza, - forma].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ciconiiforme
Ordin de pasari comestibile, cu ciocul si picioarele lungi; pasare din acest ordin. [Sg. / cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i5o)*caradriiforme
ordin de pasari cu ciocul turtit, cu aripi lungi si coada taiata drept. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*muscicapide
Ordin de pasari cu ciocul turtit, cu aripi lungi si coada taiata drept; pasare din acest ordin. [ Sg. , < fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*muscicapide
ordin de pasari cu o palmura care reuneste patru degete, in loc de trei, ca la alte palmipede (pelicani, cormorani, fragate etc.). (< fr. )(by 2W3S11e11r12g5i5o)*steganopode
ordin de pasari cu penajul sters: cristeiul-de-balta, cocorul, dropia etc. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i10o)*raliforme
Ordin de pasari, cuprinzand ciocanitoarea, tucanul etc.; pasare din acest ordin. [< it. , cf. lat. - ciocanitoare, - forma].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*piciforme
Ordin de pasari cuprinzand cucii; pasare din acest ordin. [< fr. , cf. lat. - cuc, - forma]. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*cuculiforme
Ordin de pasari cuprinzand porumbeii, turturelele si gugustiucii; pasare din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. lat. - porumbel, - forma].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*columbiforme
Ordin de pasari, cuprinzand ralidele; pasare din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 6W14S15e8r2g2i10o)*raliforme
ordin de pasari de talie mare, cu gat si picioare lungi si cioc mare, care traiesc prin locuri mlastinoase si pe marginea apelor: barza, egreta, batlanul. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ciconiiforme
Ordin de pasari in general de talie mica, cantatoare, ai caror pui ies din ou golasi si orbi; pasarele; pasare din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 15W15S8e9r9g3i3o)*paseriforme
ordin de pasari, in general de talie mica, cantatoare; pasarele. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*paseriforme
Ordin de pasari inotatoare, cu ciocul prevazut pe margini cu lame cornoase sau cu zimti, care traiesc pe lacuri, balti, iazuri etc.; palmipede; pasare din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. lar. - gasca, - forma].(by 12W12S15e8r8g2i2o)*anseriforme
ordin de pasari inotatoare palmipede cu gat lung si picioare scurte: lebede, gaste; lamelirostre. (< fr. )(by 10W4S4e12r13g6i6o)*anseriforme
ordin de pasari limicole, alergatoare, cu ciocul si picioarele lungi. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*caradriiforme
ordin de pasari marine, cu ciocul din mai multe placi alaturate: albatrosul si petrelul. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*procelariiforme
ordin de pasari marine nezburatoare: pinguinii. (cf. , pinguin-imperial)(by 2W2S11e11r4g4i13o)*sfenisciforme
Ordin de pasari rapitoare de noapte, cuprinzand buha, huhurezul, cucuveaua etc.; pasare din acest ordin. [Sg. / < it. , cf. lat. - cucuvea, - forma].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*strigiforme
ordin de pasari rapitoare de zi cu corpul puternic, cu aripi lungi si ciocul incovoiat: soimul, uliul, acvila, vulturul-plesuv, condorul etc. (< fr. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*falconiforme
ordin de pasari rapitoare nocturne, cu auzul si vazul foarte dezvoltate, cu cioc puternic si ascutit: strigidele si alte familii inrudite. (< it. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*strigiforme
ordin de pasari sedentare si insectivore, cu picioare lungi, ale caror degete sunt indreptate spre inapoi: ciocanitoarea. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*piciforme
Ordin de pasari tericole sau arboricole (cocosul de munte, ierunca, prepelita, paunul etc.); galinacee; ( ) pasare din acest ordin. [< fr. , cf. lat. - cocos, - forma].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*galiforme
ordin de pasari tericole sau arboricole cu aripi scurte, greoaie: specii domestice (gaina, bibilica) si altele, de vanat (cocosul de munte, ierunca, prepelita). (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*galiforme
ordin de pesti cartilaginosi cu corpul in forma de disc, datorita dezvoltarii mari a inotatoarelor pectorale, care traiesc pe fundul marii, in apropiere de coaste. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*raiforme
Ordin de pesti cu corpul in forma de disc, datorita dezvoltarii mari a inotatoarelor pectorale, care traiesc pe fundul marii in apropiere de coaste. [Pron. / et. incerta].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*raiforme
Ordin de pesti cu scheletul cartilaginos sau osos, numai cu bronhii, avand aripioarele si coada impartite in doua parti inegale; peste din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - stralucire, - forma].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ganoizi
Ordin de pesti marini, cunoscuti inca din era primara, cu corpul fusiform si cu inotatoarele perechi in forma de palete; peste din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - grinda, - aripa]. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*crosopterigieni
ordin de pesti ososi, care prezinta caractere de trecere spre amfibieni. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*crosopterigieni
ordin de pesti ososi cu inotatoarea dorsala spinoasa. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*acantopterigieni
ordin de pesti ososi marini: scorpenidele si alte familii inrudite. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*scorpeniforme
ordin de pesti rapitori, cu schelet cartilaginos, capul conic si corpul alungit, cu cinci siruri de placi osoase: sturionii. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*acipenseriforme
Ordin de pesti rapitori din marile si apele dulci ale emisferei nordice, avand corpul acoperit cu placi osoase; peste din acest ordin. [Sg. , pron. / < it. , cf. germ. ].(by 5W13S14e7r7g7i1o)*sturioni
ordin de pesti rapitori din marile si apele dulci ale emisferei nordice, cu corpul alungit, fara solzi, acoperit cu placi osoase; nisetrul, cega, morunul, acipenserizi. (< it. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*sturioni
ordin de pesti teleosteeni cu corpul alungit, acoperit cu solzi marunti: familia asocidelor. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*esociforme
ordin de plante cu flori cu anterele concrescute, cuprinzand o singura familie, compozeele. (< fr. )(by 3W11S11e11r5g5i13o)*sinanterale
ordin de plante cu flori, cu numeroase familii, printre care mirtaceele. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*mirtale
ordin de plante cu flori: familia cupulifere, juglandacee si salicacee. (< fr. )(by 8W2S2e2r11g11i4o)*fagale
ordin de plante cu flori: familiile sapindacee, aceracee si poligalacee. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*sapindale
ordin de plante cu flori: piperaceele si familiile inrudite. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g6i15o)*piperale
ordin de plante cu flori: solanaceele si familiile inrudite. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*solanale
ordin de plante dicotiledonate cu petalele separate: familiile roxacee, crasulacee, saxifragacee etc. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*rozale
ordin de plante dicotiledonate: familiile geraniacee, linacee, balsaminacee etc. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*geraniale
ordin de plante dicotiledonate: specii de arbori si erbacee apetale, grupate in numeroase familii: urticacee, ulmacee, moracee, canabinacee etc. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*urticale
ordin de plante dicotiledonate: umbeliferele si alte familii inrudite (araliacee, cornacee etc.). (< fr. )(by 9W10S3e3r4g12i12o)*umbelale
Ordin de plante erbacee dicotiledonate cu flori |tubuloase|tubulos|; tubiflore; planta din acest ordin. [< fr. , cf. lat. - tub, - floare].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*tubuliflore
Ordin de plante erbacee monocotiledonate, avand ca inflorescenta un spadice; planta din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. lat. - spadice, - floare].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*spadiciflore
Ordin de plante gimnosperme cuprinzand liane din tarile tropicale; planta din acest ordin. [< fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i1o)*gnetale
ordin de plante gimnosperme inferioare, fosile, cu trunchiul scurt si masiv, terminat la partea superioara cu un buchet de frunze, care fac trecerea la angiosperme. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*benetitale
Ordin de plante ierboase, avand numai radacinile perene; planta din acest ordin. [Pron. , sg. invar. / < fr. , cf. gr. - radacina, - fruct].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*rizocarpee
ordin de plante monocotiledonate acvatice: sagitaria si alte plante inrudite. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*helobiale
Ordin de plante monocotiledonate cu flori |glumifere|glumifer|. (< fr. ) (by 13W14S7e7r1g1i9o)*glumiflore
ordin de plata emis de posesorul unui cont curent catre o banca pentru a plati prezentatorul suma inscrisa in el. (< engl. , fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*cec
Ordin de plata emis de posesorul unui cont curent catre o banca pentru a plati prezentatorului suma inscrisa in el. [Pl. / < engl. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*cec
Ordin de protozoare cu numeroase specii, care traiesc ca parazite ale celulelor epiteliale; protozoar din acest ordin. [Sg. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*coccidii
ordin de protozoare marine intr-o cochilie silicioasa cu prelungiri subtiri, dispuse ca niste raze. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*radiolari
ordin de protozoare unicelurare, parazite, cu celule epiteliale. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*coccidii
Ordin de rapitoare de zi, cuprinzand uliul, acvila, vulturul-plesuv, condorul etc.; pasare din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. lat. - soim, - forma].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*falconiforme
Ordin de reptile care cuprinde serpii; animal din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - sarpe].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ofidieni
ordin de reptile cu corpul acoperit cu solzi cornosi, alungit si prevazut cu patru picioare: soparlele, cameleonii etc. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*saurieni
Ordin de reptile cu corpul alungit si prevazut de obicei cu patru picioare, din care fac parte soparlele, cameleonii etc.; reptila din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - soparla].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*saurieni
Ordin de reptile din care fac parte animale cu corpul inchis intr-o carapace osoasa; reptila din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - broasca].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*chelonieni
ordin de reptile fosile, acvatice sau terestre, avand caractere comune cu stegocefalii si cu mamiferele. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*teromorfe
Ordin de reptile fosile acvatice sau terestre, avand caractere comune cu |stegocefalii|stegocefali| si cu mamiferele; reptila din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. gr. - fiara, - forma].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*teromorfe
Ordin de reptile fosile inrudite cu stegocefalii; animal din acest ordin. [Pron. , sg. / < germ. , cf. gr. - cavitate, - soparla].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*cotilosaurieni
Ordin de reptile fosile mici, care au existat exclusiv in permian; reptila din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*prozaurieni
ordin de reptile fosile uriase, care se sprijineau mai mult pe picioarele dinapoi si pe o coada puternica. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*dinozaurieni
Ordin de reptile fosile uriase, care traiau in era secundara si se sprijineau mai mult pe picioarele dinapoi si pe o coada puternica; animal din acest ordin; dinozaur. [Sg. / pron. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*dinozaurieni
ordin de reptile fosile zburatoare cu aripi membranoase, ca cele ale liliacului, sustinute de cinci degete, foarte alungite. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*pterozaurieni
Ordin de reptile fosile zburatoare din era mezozoica, cu aripi membranoase ca cele ale liliacului; reptila din acest ordin. [Pron. , sg. / < fr. , cf. gr. - aripa, - soparla].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pterozaurieni
ordin de reptile mari, cu o organizare anatomica evoluata: crocodilul, aligatorul, gavialul etc. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*crocodilieni
Ordin de reptile mari, cu o organizare anatomica evoluata, cuprinzand crocodilul, aligatorul, gavialul etc. [< fr. ]. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*crocodilieni
ordin de reptile marine carnivore, cu labele transformate in inotatoare si prin acoperirea partilor ventrale cu placi dermice. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*sauropterigieni
ordin de reptile marine fosile cu maxilarele si cu bolta palatului captusite cu dinti grosi in forma de placi. (< lat. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*placodonti
ordin de reptile mezozoice fosile, prin existenta coardei dorsale: azi hatteria. (< fr.. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*rincocefali
Ordin de reptile ovipare, cu corpul alungit si acoperit cu solzi, care cuprinde soparlele. V. ; reptila din acest ordin. [Sg. / < fr. , cf. lat. - soparla].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*lacertilieni
ordin de reptile ovipare, cu corpul alungit si acoperit cu solzi: soparlele, cameleonii, gecko etc.; saurieni. (fr. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*lacertilieni
ordin de reptile primitive, mici, terestre si acvatice, care au existat in permian. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i3o)*prozaurieni
ordin din clasa actinopterigienilor, pesti ososi marini cu corpul alungit si cilindric: zaganul. (< fr. )(by 13W6S6e14r15g15i8o)*beloniforme
ordin din familia psitacidelor, pasari arboricole cataratoare, cu cioc gros si puternic, cu penajul viu colorat: papagalul. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*psitaciforme
Ordin, dispozitie scrisa care provine de la o autoritate. = dispozitie de plata a unei sume. Soldat in serviciul personal al unui ofiter. Modul cum sunt aranjate elementele unei compozitii arhitecturale, cum sunt grupate diferite elemente ale unui tablou. [Cf. fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ordonanta
Ordinea cuvintelor intr-o propozitie sau a propozitiilor intr-o fraza. Parte a sintaxei care se ocupa cu studiul ordinii cuvintelor in propozitie si a propozitiilor in fraza. Studiul procedeelor si al mijloacelor de argumentare generale, comune pentru expunerea unei teme. [Cf. fr. , lat. , gr. ].(by 14W7S7e8r1g1i10o)*topica
Ordinea reusitei concurentilor intr-o competitie sportiva. [Cf. fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*clasament
ordine a reusitei concurentilor intr-o competitie (sportiva). (< fr. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*clasament
Ordine in care sunt clasati participantii la o competitie conform rezultatelor obtinute. /<fr.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*clasament
Ordin emis de sultan privind numirea sau mazilirea guvernatorilor aflati in dependenta turceasca. /<turc. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*firman
ordin ~ = ordin arhitectonic in care anta-blamentul este purtat de figuri de captivi. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*persic
Ordin, porunca. = metoda folosita de un conducator care ia decizii personale fara sa-si consulte colaboratorii. Conducere a unei unitati militare. = loc unde sta comandantul trupelor si de unde transmite comanda operatiilor. Actiune de comandare a unui sistem tehnic. Echipamentul necesar efectuarii ei. Cerere de marfa, de efectuare a unei lucrari etc., facuta unui meserias, unui negustor etc. = executat dupa indicatiile clientului. Constructia cea mai inalta pe puntea superioara a unei nave, de unde se efectueaza conducerea navei. Parama de dimensiuni mici, cu diametrul de 4-5 mm. [Pl. / < fr. , germ. ].(by 9W2S2e3r11g11i5o)*comanda
Ordonanta, prescriptie medicala. Formular special pe care medicul prescrie medicamentele. Indicatie pentru prepararea unei mancari sau bauturi. Solutie practica pentru rezolvarea unui lucru, a unei situatii diferite. Formula stereotipa; sablon. Suma de bani realizata din vanzarea biletelor la un spectacol etc. [< fr. , cf. it. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*reteta
Orezarie, camp cultivat cu orez; gospodarie care cultiva orez. [Gen. / cf. fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*rizerie
Orga mica, portativa, la care se canta prin invartirea unei manivele. [Var. s.n. / < germ. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*flasneta
Organ abia vizibil, in formare sau nedezvoltat; inceput. Elementele prime ale unei teorii, ale unei arte etc. [Pl. / < fr. , lat. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*rudiment
Organ administrativ al Bisericii ortodoxe (superior episcopiei si inferior patriarhiei) in fruntea caruia se afla un mitropolit. /<sl. (by 9W9S3e3r11g11i12o)*mitropolie
Organ administrativ-politic care tinea locul domnitorului si exercita functiile acestuia; persoana (sau persoanele) care detinea(u) aceasta demnitate. [< it. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*locotenenta
: organ administrativ-politic, care tinea locul domnului, exercitand atributiile acestuia. /<it. (by 8W2S2e10r10g4i4o)*locotenenta
Organ al anumitor animale care le permite sa se fixeze pe diferite corpuri ca sa suga. Paharel special de sticla care se aplica pe piele dupa ce s-a rarefiat aerul din el prin caldura pentru a provoca o mica congestie locala cu efect curativ. Aparat in forma de clopot cu care se scoate aerul care impiedica circulatia apei intr-o conducta. Mici piese montate pe o bara, care prin depresiune absorb coala de hartie, iar prin presiune o depun la semnele masinii de imprimat. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ventuza
Organ al combinelor care sustine plantele in timpul taierii si le apleaca pe platforma masinii. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*rabator
Organ al corpului omenesc si al unor animale, format dintr-un tesut fibros care serveste la miscarea diverselor parti si organe ale corpului. /<lat. (by 2W2S10e11r11g4i5o)*muschi
Organ al florii, format din ovar, stil si stigmat, care serveste la reproducere; pistil. /<lat. fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*gineceu
Organ al insectei femele care inmagazineaza spermatozoizii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - samanta, lat. - teaca].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*spermateca
Organ al mamiferelor in care se dezvolta fatul pana la nastere; uter. Sistem de numere grupate intr-un tablou dreptunghiular cu un anumit numar de linii sau randuri, fiecare rand avand acelasi numar de numere dispuse in coloane. [Var. s.f. / < lat. , cf. fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*matrice
organ al plantelor in care se formeaza aplanogametii. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*aplanogametange
Organ al plantelor superioare din care se dezvolta ramurile, frunzele sau florile. /cf. alb. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*mugur
Organ al plantelor superioare, format dintr-o lama verde (limb), care se leaga de ramura printr-o codita (petiol). ... inceput caracteristic al unor cantece populare. [G.-D. ] /<lat. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*frunza
Organ al puterii de stat care are ca sarcina supravegherea aplicarii si executarii legilor, trimiterea infractorilor in fata justitiei, sustinerea acuzarii inaintea instantelor judecatoresti, precum si reprezentarea intereselor statului in instanta. [< rus. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*procuratura
Organ al puterii de stat centrale si locale din Uniunea Sovietica. /<rus. (by 3W11S12e5r5g6i14o)*soviet
Organ al puterii de stat centrale si locale, format din deputati alesi de cetateni. [Pron. / < rus. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*soviet
organ al sistemelor de reglare automata sau al aparatelor ori instrumentelor de masura electrice, care transforma datele dintr-o forma intr-o alta forma de reprezentare, fara a modifica valoarea informatiei. (< engl. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*convertor
organ al unei masini de calculat care introduce cifrele inainte de calcul. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*inscriptor
Organ al unei masini de forta generatoare sau motoare, care se roteste in jurul axei arborelui pe care este montata si care foloseste pentru reluarea si transmiterea unui cuplu motor. [< fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*rotor
Organ al unei plante, in forma de cupa, care acopera partea de jos a fructului (la ghinda, aluna etc.). /<fr. , lat. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*cupula
Organ alungit, musculos si mobil, care serveste la pipait, la prinderea hranei si la miscare. /<fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*tentacul
Organ al unor masini agricole care apleaca plantele spre aparatul de taiere. [Cf. fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*rabator
organ al unor masini agricole de recoltat care apleaca plantele spre aparatul de taiere. (< fr. )(by 13W6S6e6r15g15i8o)*rabator
organ al unui motor cu ardere interna in care se formeaza amestecul carburant. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*carburator
Organ al unui sistem tehnic menit sa sesizeze anumite marimi. / + suf.$ ...or$(by 9W2S3e11r11g5i5o)*sesizor
organ al urechii interne dintr-un canal membranos rasucit in spirala. (< fr. )(by 7W15S1e9r9g3i3o)*cohlee
(organ, aparat) care creeaza si intretine forta de propulsie; propulsant (I). (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*propulsor
organ auditiv la unele nevertebrate constand dintr-un fel de vezicula cu apa sau cu o secretie lichida cu otolite. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*otocist
organ barbatesc..acest cuv. fiind folosit ca o insulta. Exemplu: "Sugi pula!!!!!!!(by 4W12S12e13r6g6i15o)*organ
Organ barbatesc al florilor, care produce polen. /<lat. $stamen, ...inis$(by 8W9S2e2r11g11i4o)*stamina
Organ barbatesc de reproducere al florii, care contine polenul. [Cf. lat. , fr. , it. ].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*stamina
Organ care reprezinta interesele unui stat pe teritoriul altui stat. /<germ. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*reprezentanta
Organ care reprezinta o colectivitate. = organ de stat constituit din totalitatea deputatilor; = organ permanent de stat pentru relatiile externe aflat pe teritoriul unui alt stat. Agentie a unei intreprinderi comerciale. [Cf. germ. , it. ],.(by 10W10S4e4r12g12i6o)*reprezentanta
Organ care secreta laptele la mamiferele femeie; tata. [< fr. , cf. lat. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*mamela
organ cavitar intre vagin si trompe, in care se dezvolta embrionul; mitra. (< lat. , fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*uter
Organ cavitar membranos, in care se inmagazineaza lichide secretate de organism (pentru a fi evacuate). /<lat. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*vezica
organ celular granular din citoplasma, important in biosinteza proteinelor, in transmiterea caracterelor ereditare etc., format din proteine si acizi ribonucleici. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*ribozom
Organ central al administratiei de stat care conduce o ramura de activitate; institutia respectiva; cladire unde este instalata o asemenea institutie. [< fr. , cf. lat. - slujba, serviciu].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*minister
Organ central al aparatului circulator, situat in partea stanga a toracelui, care asigura circulatia sangelui in organism; inima. /<lat. , $...dis$(by 14W8S8e1r2g10i10o)*cord
organ colectiv de conducere a unei institutii, adunari, sedinte etc.; persoanele care compun un asemenea organ. (< lat. , germ. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*prezidiu
Organ de conducere a unei adunari, a unei institutii etc.; persoanele care detin aceasta conducere. [Pron. / < lat. , cf. it. , fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*prezidiu
Organ de conducere colectiva a unor organizatii politice, obstesti, de stat etc. /<rus. fr.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*comitet
organ de conducere in unele comune-republici italiene din evul mediu; primarie; localul, resedinta ei. (< it. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*signorie
Organ de conducere in unele comune-republici italiene din evul mediu; primarie. Localul unde era instalata aceasta institutie. [Pron. , gen. / < it. ].(by 8W8S2e2r10g11i11o)*signorie
Organ de conducere militara locala, care facea recrutarea si incorporarea celor supusi serviciului militar si tinea evidenta situatiei militare a cetatenilor. Institutie sovietica condusa de un comisar^2 (1) [in DN]. [Pron. / < rus. ].(by 6W14S15e15r8g8i2o)*comisariat
Organ de deplasare a unor vehicule (tancuri, tractoare etc.) constand dintr-o banda metalica articulata, care per-mite circulatia pe orice teren. /<fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*senila
Organ de diseminare al fructului, provenind din periantul florii, cum sunt egretele la achene; frunza redusa, solzoasa sau membranoasa. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*induvie
organ de fixare la unele plante parazite, cu care acestea absorb hrana din plantele parazitate. (< engl. , lat. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*haustor
organ, de forma unei urne, in care se formeaza sporii, la briofite. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g4i13o)*sporogon
organ de fructificatie al mixomicetelor in care se formeaza mixosporii. (< fr. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*mixosporange
organ de fructificatie, care produce ascele, la unele ciuperci si la licheni. (< fr. , lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*periteciu
organ de fructificatie, in forma de butelie, la fungi si licheni, in care iau nastere spermatiile. (< lat. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*spermogoniu
Organ de inmultire al unor plante (muschi, alge), in care se formeaza celulele sexuale masculine. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*anteridie
Organ de inmultire in forma de sac, in care se dezvolta sporii unor plante inferioare. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*sporange
organ de inmultire vegetativa si de rezistenta, la unele ciuperci, dintr-o impletitura de hife si invelit de un strat protector. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*sclerot
Organ de inot la unele animale acvatice; aripioara. /+ suf. $...atoare$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*inotatoare
Organ de intrerupere sau de restabilire a circuitului unui fluid care trece printr-un orificiu al unui mecanism; valva, ventil. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*supapa
organ de intrerupere sau de restabilire a circuitului unui fluid care trece printr-un orificiu. (fig.) mijloc de a scapa de ceva suparator. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*supapa
Organ de lucru al masinilor de ridicat si de transportat destinat apucarii materialului. Excavator folosit pentru capacitati mari. Varf ascutit care formeaza ochiurile la masinile de cusut fete de incaltaminte. [Pron. / < germ. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*graifar
Organ de masina adaptat etans in interiorul unui cilindru (in care are o miscare rectilinie alternativa, spatiul pe care-l inchide intre el si cilindru, umplut cu un fluid, variind permanent), care contribuie la transformarea energiei fluidului din cilindru in energie mecanica (la motoare) sau invers (la pompe, compresoare etc.). Instrument muzical de suflat din alama, asemanator trompetei. Clapa mobila care inchide sau deschide un orificiu la unele instrumente de suflat. [Pl. / < fr. , cf. lat.t. - a presa].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*piston
Organ de masina care asigura cuplarea sau decuplarea unui mecanism in timpul functionarii. [Sil.] /<fr.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*ambreiaj
organ de masina care asigura o legatura temporara intre doi arbori coaxiali, permitand si decuplarea in functionare. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*ambreiaj
Organ de masina care sustine diferite fusuri care se rotesc; osie. Axa. [Pl. / < fr. , cf. germ. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ax
Organ de masina care transmite miscarea unei alte piese sau transforma o forma de miscare in alta forma. [Pron. / < fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*biela
organ de masina care transmite miscarea unei alte piese sau transforma o forma de miscare in alta. (< fr. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*biela
Organ de masina de forma cilindrica, servind la asamblarea diferitelor elemente de utilaj. /<germ. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*bolt
Organ de masina in forma de bara, care transmite miscarea unei alte piese. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*biela
Organ de masina in forma de bara legata la cele doua capete de cate o piesa mobila a masinii cre serveste la transformarea miscarii rectilinii in miscare de rotatie sau invers(by 11W4S5e13r13g7i7o)*organ
Organ (de origine epiteliala) care produce o anumita secretie. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*glanda
(organ de presa) care exprima punctul de vedere al guvernului, fara a fi insa oficial. (< fr. , lat. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*oficios
organ de reproducere femel la alge, muschi, ferigi si gimnosperme, care contine oosfera. (< fr. , gr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*arhegon
Organ de reproducere femel la plantele fanerogame, format din frunze modificate; gineceu (2). Piesa cilindrica de metal, de portelan etc., avand o umflatura la unul din capete, cu care se zdrobesc substantele in motor; pisalog. [Pl. / < fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*pistil
Organ de reproducere la muschi, ferigi si gimnosperme de forma unei butelii, in care se formeaza gametii femeli. [< fr. , cf. gr. - principiu, - generatie].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*arhegon
Organ de respiratie extern sau intern, prezent la numeroase animale acvatice. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<lat. , fr. (by 14W14S7e8r1g1i2o)*branhie
Organ de rezistenta la unele ciuperci, alcatuit din impletirea hifelor. [Var. s.n., pl. / cf. fr. , gr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*sclerot
organ de rulare al unor autovehicule, dintr-o banda metalica continua care se infasoara peste roti. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*senila
Organ de rulare al unor vehicule, format dintr-o banda metalica continua care se infasoara peste roti. [< fr. ].(by 14W14S7e1r1g9i10o)*senila
organ, deschizatura naturala a corpului prin care se elimina secretiile sau umorile. (< fr. , lat. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*emonctoriu
Organ de secretie a laptelui la mamiferele femele; glanda mamara. /<fr. (by 3W11S12e5r5g6i14o)*mamela
Organ de simt care receptioneaza excitanti mecanici. [Cf. fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*mecanoreceptor
Organ de stabilizare si de comanda, format din planuri fixe si mobile, montate in partea din spate a fuzelajului unui avion. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ampenaj
organ de stat care stabileste si incaseaza darile si contributiile catre stat; serviciu de percepere a impozitelor. (< fr. , it. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*fisc
organ de stat cu supravegherea aplicarii si respectarii legilor, trimiterea infractorilor in fata justitiei, sustinerea acuzarii inaintea instantelor judecatoresti, precum si reprezentarea intereselor statului in instanta. (< rus. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*procuratura
Organ de stat insarcinat cu aplicarea justitiei; autoritate judecatoreasca. = pana la urma. [Cf. fr. , it. , lat. < - in, - a sta].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*instanta
Organ de stat insarcinat cu aplicarea justitiei. prima treapta in ierarhia jurisdictiei. in cele din urma; pana la urma. /<fr. lat. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*instanta
organ de stat insarcinat cu judecarea cauzelor civile si penale; autoritate judecatoreasca. o in ultima ~ = pana la urma. (< fr. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*instanta
Organ de stat unde se intocmesc si se autentifica acte sau se legali-zeaza copii. [Sil. ] /<fr. germ. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*notariat
Organe locale ale puterii de stat in Mongolia. = parlamentul mongol. [< rus. < cuv. mongol].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*hural
Organ excretor la nevertebratele inferioare. [Gen. / cf. fr. , germ. , cf. gr. - rinichi].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*nefridie
Organ extern de respiratie al unor animale acvatice. [Gen. / < fr. , lat. < gr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*branhie
organ extern de respiratie a unor animale acvatice (pesti, batracieni, crustacee, cefalopode etc.). (< fr. , lat. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*branhie
Organ feminin de reproducere, caracteristic pentru muschi, ferigi, gimnosperme, alge, in care se formeaza oosfera. /<fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*arhegon
ORGAN FEMININ,PIZDA(LAT. PIZZDA)ATUNCI CAND FACI SEX PULA INTRA IN PIZDA(PASARICA)SE POATE FACE SI O TRANSMITERE SEXUALA(by 2W10S10e4r4g12i13o)*organ
organ filamentos de fixare si absorbtie, cu functii analoage radacinilor, la plantele vasculare (alge, muschi, licheni) si la protalele ferigilor. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g15i1o)*rizoid
Organ filamentos la briofite, licheni si alge din care ia nastere corpul vegetativ al plantei. [< fr. , cf. gr. - primul, - fir].(by 3W12S12e12r5g6i14o)*protonema
organ filamentos la briofite, licheni si alge, din care ia nastere corpul vegetativ al plantei. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i1o)*protonema
Organ fonator al pasarilor, situat la bifurcatia bronhiilor. Nai. [Scris si / < fr. , cf. gr. - tub].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*sirinx
Organ format dintr-un vas de sange sau dintr-un tesut limfoid cu aspect de ghem. Element al rinichiului. Bulgar mic de pamant de diferite forme si marimi. Tip de inflorescenta globulara constituita din flori inserate pe un peduncul foarte mic. Fruct compus provenind dintr-o astfel de inflorescenta. [Var. s.n. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*glomerula
Organ genital al femelei la animale superioare, in care se dezvolta embrionul; mitra. [< lat. , fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*uter
Organigrama functionala, dedusa din algorigrama, cuprinzand un lant de operatii sau de functii ce urmeaza a fi efectuate cu ajutorul programului destinat ordinatorului. [Cf. fr. ].(by 10W4S4e12r12g6i6o)*ordinograma
organ in care se formeaza celula reproducatoare femela (oosfera) la talofite (alge si ciuperci); ovogon. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*oogon
Organ in care se formeaza celulele sexuale feminine. Parte a pistilului unde se formeaza ovulele si care se transforma dupa fecundatie in fruct. [Cf. fr. , lat. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*ovar
Organ in forma de punguta care colecteaza secretiile bilei; vezicula biliara. /<fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*colecist
organ in forma de sac in care se formeaza si se dezvolta sporii la plantele criptogame. (< fr. )(by 2W10S10e3r4g12i12o)*sporange
Organ in forma de urcior, de sac, cum este caliciul la unele plante. [Pron. / < fr. , cf. lat. - urcior].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*urceol
Organ, in forma de vezicula, la nevertebrate, compus dintr-un lichid in care sunt inglobate statolite si avand un rol important in mentinerea pozitiei corpului. V. [< fr. , cf. gr. - care sta, - vezica].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*statocist
Organ in interiorul caruia se formeaza sporii la plantele criptogame. [Pl. invar. / < fr. , cf. gr. - samanta, - vas].(by 14W7S7e1r1g5i10o)*sporange
Organism adaptat la viata de parazit, dar care in cursul dezvoltarii lui traieste si ca saprofit. [< + , dupa fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*semiparazit
Organism al plantelor superioare, format din radacina, tulpina si frunze. [< fr. , cf. gr. - trunchi].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*corm
organism al plantelor superioare format din radacina, tulpina si frunze. (< fr. , gr. , trunchi)(by 7W15S15e9r9g2i3o)*corm
organism animal sau vegetal care suporta variatii limitate ale factorilor de mediu. (dupa fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*stenobiont
organism (a)sexuat care da nastere unui nou organism, transmitandu-i caracterele sale. (< germ. )(by 15W9S9e2r3g3i11o)*parental
organism care se dezvolta in medii cu materii organice in descompunere. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*saprobiont
(organism) care traieste in ape cu variatii largi ale concentratiei de oxigen. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*eurioxibiont
organism care traieste in cavitati, crapaturi sau pesteri. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*foleobiont
organism care traieste pe un alt organism fara a se hrani in dauna acestuia. (< fr., engl. )(by 14W14S7e7r1g1i9o)*pseudoparazit
Organism cu caractere genetice noi, rezultat in urma unei mutatii. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*mutant
organism cu rezistenta mare fata de variatiile factorilor de mediu. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*euribiont
Organism cu un numar simplu de cromozomi. [< germ. , cf. gr. - simplu].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*haplont
Organism (de pesti, amfibieni sau nevertebrate) aflat in prima faza evolutiva dupa iesirea din ou. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*larva
(organism diploid) care provine din parinti diferiti in ceea ce priveste constitutia genetica. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*heterozigot
organisme care isi pastreaza temperatura constanta indiferent de variatiile de temperatura(by 6W6S15e15r8g9i2o)*organisme
organisme (ciuperci, bacterii) care traiesc in corpul animalelor gazda. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*holoendozoare
Organisme microscopice, vegetale si animale, care coloreaza suprafata apelor. [< germ. , cf. gr. - care inoata].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*neuston
Organisme vegetale unicelulare sau coloniale, care stau la baza evolutiei regnului vegetal. [Sg. / < fr. , cf. gr. - primul, - planta].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*protofite
Organism hibrid provenind din parinti diferiti in ceea ce priveste constitutia genetica. [< fr. , cf. gr. - altul, - pereche].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*heterozigot
organism hibrid rezultat din unirea a doi zigoti genotipic identici. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*homozigot
Organism individual, vegetal sau animal. [Pron. / < fr. , cf. gr. - viata, - fiinta].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*bion
Organism iubitor de intuneric(schia sau scia - element prim de compunere savanta cu semnificatia de umbra, umbros etc. cf. gr.skia-umbra)(by 13W6S7e15r15g9i9o)*organism
... Organism provenit din incrucisarea a doua specii diferite; corcitura. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*hibrid
Organism provenit din incrucisarea a doua specii diferite; hibrid; bastard. / + suf. $...tura$(by 1W9S9e9r3g3i11o)*corcitura
Organism rezultat prin partenogeneza. [< fr. , cf. gr. - fecioara, - urmas].(by 6W6S14e15r8g8i1o)*partenogenon
Organism sexuat sau asexuat care da nastere unui nou organism, transmitandu-i caracterele sale. [< germ. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*parental
Organism unicelular care are caractere vegetale si animale. [< fr. , cf. gr. - cel dintai].(by 14W8S8e1r1g10i10o)*protist
organism unicelular microscopic, forma cea mai primitiva de structura celulara. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*bacterie
organism unicelular primitiv, cu caractere vegetale (protofite) si animale (protozoare); protobiont. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*protist
(organism unicelular, virus, bacterie etc.) lipsit de nucleu. (< fr., engl. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*procariot
Organism vegetal avand corpul format, de obicei, din radacina, tulpina si frunze. plante cu ciclu de dezvoltare de un an. plante cu ciclu de dezvoltare de doi ani. plante cu ciclu de dezvoltare de mai multi ani. [G.-D. ] /<lat. fr. (by 1W10S10e3r4g4i12o)*planta
organism vegetal din oul fecundat, care, la maturitate, poarta spori. (< fr. )(by 3W12S12e5r6g6i14o)*sporofit
(Organism vegetal, microorganism) care traieste pe corpuri organice in descompunere. [< fr. , cf. gr. - putred, - planta].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*saprofit
(Organism vegetal, microorganism) cu nutritie saprofitica. [< germ. , cf. gr. - putred, - viata].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*saprobiont
organism vegetal unicelular sau colonial, la baza evolutiei regnului vegetal. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*protofit
organism (vierme, insecta) care vietuieste in golurile din sol, folosind aerul prezent in acestea; au rol important in pedogeneza.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*organism
Organism viu, format dintr-o singura celula (plurinucleara sau unicelulara). [< fr. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*monoplastida
Organita celulara (cu diametrul de aprox. 0,5 micrometri) limitata de o membrana, care contine oxidaza si peroxidaza; o celula parenchimatoasa con~tine aprox. 2000 de peroxizomi.Numit inainte microcorpuscul.(by 12W5S6e14r14g7i8o)*organita
organit al celulelor vegetale, incarcat cu diverse substante nutritive (amidon) sau pigmenti (clorofila). (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*plast
Organit al celulelor vegetale, incarcat cu diverse substante nutritive sau pigmenti. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*plast
organit celular, de dimensiuni extrem de mici, care blocheaza activitatea unei gene. (< fr. , lat. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*represor
organit celular de forma sferica sau alungita, in citoplasma; condriozom. (< fr. )(by 12W13S13e6r7g15i15o)*mitocondrie
organit celular endoplasmatic, pe care se insira ribozomii. (< fr. )(by 8W1S1e2r10g10i4o)*ergastoplasma
Organit celular granular din citoplasma, avand un rol important in biosinteza proteinelor, in transmiterea caracterelor ereditare etc. [< germ. ].(by 14W14S7e8r1g1i9o)*ribozom
organit celular intr-o retea care formeaza un sistem de canalicule fine, ca niste saculeti dispusi in teancuri, avand rol secretor. (< germ. )(by 11W5S5e13r13g14i7o)*dictiozom
organit citoplasmatic in centrul celulei, care intervine in mitoza. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i4o)*centrozom
Organit cu rol important in transmiterea sinaptica, situat la exteriorul membranei presinaptice.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*organit
Organit de forma alungita, constituind partea esentiala a condriomului celulelor; condriozom. [< fr. , cf. gr. - filament, - granula].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*mitocondrie
organit de forma granulata, filamentoasa etc. din citoplasma; mitocondrie. (< fr. )(by 6W6S14e14r8g8i1o)*condriozom
organit dens si rotund din nucleul celular, din proteina si granule de acid nucleic; plasmozom. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*nucleol
organit din citoplasma cu rol insemnat in procesele biochimice si de sinteza, formand substante organice din cele anorganice. (< germ. , engl. )(by 7W15S1e9r9g10i3o)*plastida
Organite care se gasesc in protoplasma celulelor vegetale si care au un rol foarte insemnat in viata plantelor, ele formand substante organice din cele anorganice. [Sg. / < fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*plastide
Organit specializat pentru receptionarea excitatiilor luminoase, la protozoare. Stigmat (2, 3). [< fr., it., lat., gr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*stigma
Organizarea de cursuri de completare a cunostintelor (pentru cadre didactice, ingineri, medici etc.) cu ultimele achizitii ale stiintei si tehnicii. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*reciclare
Organizare armonioasa a sunetelor sau a miscarilor; cadenta; ritm. /<fr. germ. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*tact
Organizare electorala puternic dezvoltata in Statele Unite ale Americii, potrivit careia alegatorii se grupeaza in jurul sefilor (boss) de care sunt fortati sa asculte orbeste. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*bossism
organizare electorala puternic dezvoltata in S.U.A., potrivit careia alegatorii se grupeaza in jurul sefilor. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*bosism
Organizare ritmica a cuvintelor la sfarsitul unui vers, al unei strofe sau al unei fraze, astfel incat sa se realizeze o agreabila impresie acustica. Silaba accentuata impreuna cu silabele neaccentuate de la sfarsitul unui vers; vers final al unei strofe. [Pron. / cf. it., lat. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*clauzula
Organizare ritmica (si armonioasa) a silabelor de la sfarsitul unui vers. [Sil] /<lat. (by 5W13S13e7r7g7i1o)*clauzula
Organizat, dispus intr-un sistem. Inzestrat cu lucrari edilitare facute dupa un plan vast. (by 13W7S7e15r1g1i9o)*sistematizat
Organizatia politica a clasei economiceste dominante in societate, care are drept scop apararea ordinii economice si politice existente si reprimarea impotriva claselor opuse; tara. Unitate administrativ-teritoriala autonoma in unele republici din America si in Australia. Denumire a organelor reprezentative din anumite tari. [Pl. / < lat. , it. , fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*stat
Organizatie complexa care reuneste mai multe intreprinderi din diferite ramuri ale economiei, sub o conducere unica. /<engl. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*concern
Organizatie cooperatista lucrativa autonoma (mai ales agricola) in Israel.(by 7W15S1e9r9g3i11o)*organizatie
organizatie criminala secreta (din Sicilia); (p. ext.) grup de indivizi cu preocupari dubioase. grup de persoane unite pentru a-si satisface prin orice mijloace interesele. (< it. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*mafie
Organizatie de masa, care a activat intre anii 1917-1990 in randurile tineretului din U.R.S.S., avand drept scop propagarea idealurilor comuniste. /<rus. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*comsomol
Organizatie de masa care reuneste pe baza de adeziune voluntara oameni ai muncii din intreprinderi sau institutii si care are drept scop sa lupte pentru satisfacerea revendicarilor economice si politice ale membrilor sai. Totalitatea membrilor unui sindicat (1). Sediu al unei organizatii sindicale. Organizatie economica monopolista in cadrul careia desfacerea marfurilor si uneori achizitionarea materiilor prime se fac in comun, cu scopul de a elimina pe concurenti si de a spori astfel profiturile. [Cf. fr. , rus. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*sindicat
Organizatie de speculanti care acapareaza marfurile in vederea ridicarii preturilor lor. [Pl. / < engl. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*corner
organizatie de speculanti din tarile de limba engleza, care acapareaza marfurile in vederea ridicarii preturilor lor. (< engl. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*corner
organizatie europeana de telecomunicatii prin satelit. (< /Organizatia /Eu/ropeana pentru /tel/ecomunicatii prin /sat/elite/)(by 8W1S1e10r10g3i4o)*eutelsat
Organizatie, institutie de coordonare a unei activitati dintr-un anumit domeniu. Ansamblu de cladiri cu instalatiile lor tehnice, unde se produc anumite forme de energie. Statiune prin care se pun in legatura posturile unei retele de telecomunicatii. [Cf. fr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*centrala
Organizatie literara ivita in fosta Uniune Sovietica dupa Revolutia din octombrie, care promova proletcultismul. [< rus. - cultura proletara].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*proletcult
Organizatie medievala mestesugareasca, care apara interesele si drepturile profesionale ale membrilor sai; breasla. Denumire data societatilor pe actiuni. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*corporatie
organizatie pentru salvarea celor rataciti sau surprinsi de viscole ori avalanse in munti. (< salva + mont/an/)(by 3W11S11e5r5g13i14o)*salvamont
organizatie profesionala a avocatilor dintr-o anumita unitate administrativ-teritoriala. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*barou
organizatie revolutionara a tineretului in fosta U. R. S. S. (<rus. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*comsomol
Organizatie terorista secreta criminala din Sicilia si S.U.A. care tinde sa se substituie puterii publice printr-o forma primitiva de judecata si de pedeapsa, exercitata in favoarea unor persoane private. Grup, asociatie de persoane unite pentru a-si satisface prin orice mijloace interesele private, chiar impotriva celor publice. [Gen. , acc. si , scris si / < it. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*mafie
organizati in serii sinonimice de cate patru cuvinte urmatoarele neologisme: celebritate, imprecizie, venitate, orgoliu,prestigiuconfuzie, aroganta, obscuritate, glorieinfatuare, nebulozitate, reputatie.(by 1W9S9e3r3g11i11o)*organizati
organizator de turnee, de reprezentatii teatrale, concerte etc. (< fr. , it. , germ. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*impresar
Organizator de turnee, de reprezentatii teatrale, de concerte etc. [< it. , fr. < it. - intreprindere].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*impresar
Organ judecatoresc suprem care are dreptul sa caseze o sentinta pronuntata de organele judecatoresti de grad inferior. [Gen. , var. s.f. / < fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*casatie
organ legislativ, eligibil, alcatuit din reprezentanti ai diferitelor partide politice sau din deputati independenti. cladire unde isi tine sesiunile. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*parlament
Organ legislativ, total sau partial eligibil, alcatuit din reprezentanti ai diferitelor partide politice sau din deputati independenti. Cladire unde isi tine adunarile acest organ. [< fr. , it. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*parlament
organ local al puterii de stat in Mongolia. o Marele ~ = parlamentul mongol. (< rus. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*hural
organ mascul de reproducere al florii, care contine polenul. (< lat. )(by 1W10S10e3r3g4i12o)*stamina
Organ membranos in forma de sac, care acopera radicula embrionului la unele monocotiledonate. [Pron. / < fr. , cf. gr. - teaca, - radacina].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*coleoriza
Organ mic ovoid, format din fibre nervoase sau din vase limfatice. [Pron. / < fr. , cf. gr. - glanda].(by 11W12S5e5r13g14i14o)*ganglion
Organ microscopic reproducator la unele organisme (vegetale sau animale) inferioare, care serveste la raspandirea si supravietuirea acestora in conditii nefavorabile. /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*spor
Organ militar care supravegheaza pastrarea ordinii si disciplinei intr-o unitate militara, intr-o localitate. [Sil. ] /v. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*comenduire
Organ-pereche al aparatului urinar, situat (simetric) in regiunea lombara. aparat care inlocuieste provizoriu rinichiul. /<lat. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*rinichi
Organ permanent sau temporar alcatuit dintr-un grup de persoane cu imputerniciri speciale pe langa o institutie sau o organizatie. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<rus. , fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*comisie
Organ prin care fatul este legat de corpul mamei; buric. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*ombilic
Organ receptor nervos care primeste excitatii din mediul inconjurator. [< fr. , cf. lat. - din afara, - a primi].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*exteroceptor
Organ receptor nervos care primeste stimulii activitatii interne, in special viscerale. [< fr. , cf. lat. - dinauntru, - a primi].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*interoceptor
organ receptor nervos de la suprafata corpului care primeste excitatii din mediul extern. (< fr. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*exteroceptor
organ reproducator, la ascomicete si licheni, in care se formeaza ascele. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*apoteciu
Organ sau aparat care impinge inainte, care da propulsie unui vehicul. [< fr. , cf. lat. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*propulsor
Organ sau deschizatura naturala a corpului prin care se elimina secretiile sau umorile. [Pron. / < fr. , lat. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*emonctoriu
Organ sau tesut implantat. Medicament solid introdus intr-un tesut in vederea unei actiuni sau resorbtii lente. [Pl. / < fr. , cf. lat. - in, - a planta].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*implant
Organ sau unitate (de stat) care indeplineste anumite functii (administrative, economice, politice, cultural-educative etc.) sau cuprinde un anumit domeniu de activitate. [G.-D. Sil. ] /<fr. lat.$ institutio, ...onis$(by 12W12S12e6r6g14i14o)*institutie
Organ sensibil al unui aparat de control, care determina netezimea suprafetei prelucrate a pieselor metalice. /+ suf. $...tor$(by 15W15S8e9r2g2i11o)*palpator
Organ sexual al plantelor in care se formeaza gametii. [Cf. gr. - sot, - vas].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*gametange
Organ sexual masculin. In popor, de multe ori acest cuvant este inlocuit cu ,,penis" dar semnificatia acestui cuvant tine de toate oragenele sexuale masculine vizibile. Acest cuvant de origine vulgara este folosit de cele mai multe ori in insulte.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*organ
Organ situat in partea superioara a traheii, unde se gasesc coardele vocale. [Pl. invar., var. s.n. / < it. , cf. fr., gr. ].(by 12W5S5e13r14g7i7o)*laringe
organ special de fixare in forma de paleta sau franj, specific unor viermi paraziti. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*botridie
Organ special de fixare in forma de paleta sau franj, specific unor viermi paraziti. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cavitate mica].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*botridie
organ suplimentar intr-o centrala telefonica automata, care schimba succesiv circuitele. (dupa fr. )(by 13W7S7e7r1g1i9o)*combinor
Organ suplimentar intr-o centrala telefonica automata, care schimba succesiv circuitele. [Dupa fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*combinor
organ suprem al puterii executive intr-un stat; cabinet (II). (< uoverna)(by 4W13S13e6r7g15i15o)*guvern
Organ suprem al unui stat avand putere executiva si de dispozitie; organ central al administratiei de stat; consiliu de ministri. /Din (by 15W15S9e9r2g3i11o)*guvern
Organ suprem executiv si de dispozitie al puterii de stat. [Cf. it. , fr. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*guvern
Organ, tesut (sau aparat) care se introduce pe cale chirurgicala sub piele sau in muschi. [Sil. ] /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*implant
organ tubular deschis spre exterior si spre cavitatea generala a corpului la anelide si moluste, cu functie excretoare si de expulzare a gametilor. (< fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*metanefridie
organu` care ar trebui taiat de la un barbat>:) ca sa nu se mai scoale.. vrei mai mult contacteaza-ma:>(by 8W1S1e10r10g3i3o)*organu
Organul suprem de conducere al statului roman in timpul republicii; nume dat unor adunari care aveau importante puteri in sistemul de guvernare; sfatul batranilor. Corp legislativ al unor tari cu sistem bicameral, format din membri alesi sau de drept. Loc unde se aduna senatorii. Consiliu de conducere al unei institutii de invatamant superior. [Pl. / cf. fr. , it. , lat. < - batran].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*senat
... Organ vegetal in forma de ventuza cu ajutorul caruia se absoarbe hrana din plantele pe care le paraziteaza. /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*haustor
Organ vegetal sau cavitate a unui organ in care traiesc viermi sau insecte. [< germ. , cf. gr. - casuta].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*domatium
organ vegetativ rudimentar al unor criptogame (alge, ciuperci, licheni), nediferentiat in radacina, tulpina si frunze. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*tal
Organ vegetativ rudimentar al unor plante criptogame (alge, ciuperci etc.). // (Si in forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "ramura". [< fr. , cf. gr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*tal
Orga portativa actionata de o manivela si folosita de muzicanti ambulanti; flasneta. /<ucr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*caterinca
orhidee mexicana cultivata la tropice pentru fructele sale aromatice, in forma de pastaie; fructul la produsele de cofetarie si de parfumerie. (< it. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*vanilie
Orice actiune politica sau militara care poate duce la declansarea unui razboi. [< lat. - caz de razboi].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*casusbelli
-orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.(by 12W6S6e14r14g15i8o)*orice
orice afectiune caracterizata printr-o perturbare a metabolismului. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i10o)*dismetabolie
Orice arbore de talie mica cu ramuri dese, care cresc de la baza tulpinii. /suf.$ ...ar$(by 4W5S5e13r14g7i7o)*tufar
Orice corp greu care poate fi aruncat in spatiu cu o forta oarecare. Corp azvarlit de o arma; glont, ghiulea, obuz etc. [Cf. fr. , lat. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*proiectil
orice materie chimica susceptibila de a intra in compozitia unui amestec fuzant. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*ergol
Orice mijloc viclean folosit pentru a determina pe cineva sa incheie un contract care este in defavoarea lui. [< lat. , cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*dol
Orice miscare de aer cu directie verticala. Miscare de ansamblu a particulelor unui fluid. = transmiterea caldurii printr-un corp lichid sau gazos cu ajutorul unor curenti ai fluidului respectiv. [Gen. , var. s.f. / < lat. , fr. ]. (by 4W4S13e13r13g7i7o)*convectie
orice organism animal mort. o (fig., fam.) ~ ambulant = om extrem de slab. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*cadavru
Orice procedeu de tiparire multicolora cu elementele de imprimare in relief. [Gen. / < fr. ].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*cromotipografie
orice procedeu de tiparire policroma cu elementele de imprimare in relief. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*cromotipografie
orice semnal care in timp sau in spatiu preceda un altul, avertizand asupra acestuia. (dupa it. )(by 13W7S7e15r15g9i9o)*presemnal
Orice semnal care in timp sau in spatiu preceda un altul si avertizeaza asupra acestuia. [Pl. / cf. it. ].(by 8W8S9e2r2g11i11o)*presemnal
Orice sistem lingvistic cu ajutorul caruia este posibil sa se analizeze simbolurile si structurile unei limbi naturale; metalimba. [Cf. it. , fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*metalimbaj
orientare a gandirii filozofice spre subiect, spre om, spre problemele gnoseologice si morale, proprie lui Socrate, care considera ca adevarul poate fi descoperit prin reflectie filozofica si prin maieutica. (< Socrate + -ism)(by 3W3S12e12r5g6i14o)*socratism
Orientarea invatamantului de cultura generala catre dezvoltarea cunostintelor tehnice in toate ramurile principale de productie. [Dupa rus. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*politehnizare
orientare a invatamantului de cultura generala catre dezvoltarea cunostintelor tehnice si spre formarea unor deprinderi practice in diverse ramuri ale tehnicii. (dupa rus. )(by 5W13S13e13r7g7i15o)*politehnizare
Orientarea invatamantului de cultura generala spre insusirea cunostintelor tehnice si spre aplicarea lor in practica. /<rus. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*politehnizare
orientare a organelor plantelor sub influenta unor excitatii chimice. (< germ. , fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*chemotropism
Orientare a organismelor vii sub influenta anumitor factori externi; taxie, tropism. [< fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*tactism
Orientare a plantelor catre anumiti reactivi chimici; chimiotropism. [< germ. ].(by 15W8S9e2r2g10i11o)*chemotropism
Orientarea spre inainte a dintilor. [Gen. / < germ. , cf. gr. - inainte, lat. - dinte].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*prodentie
orientare a starilor de constiinta spre lumea interioara; retragere in sine insusi. detasarea libidoului de obiectele exterioare si retragerea asupra lumii interioare. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*introversiune
Orientare care tinde sa reduca toate stiintele la sociologie. /<fr. (by 1W9S10e10r3g4i12o)*sociologism
Orientare, cu precadere economica, aparuta in sec. XVIII in Franta, care contesta interventia statului in economie, sustinand ca in societatea umana exista o "ordine naturala" care se impune prin evidenta si este opusa ordinii artificiale creata prin vointa oamenilor; fiziocratism. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*fiziocratie
orientare de crestere a organelor vegetale (tulpini, radacini) datorita excitatiei de contact, facandu-le sa se incolaceasca in jurul suportilor. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*haptotropism
Orientare estetica, aparuta dupa primul razboi mondial in artele plastice, literatura si muzica, care tinde sa coboare creatia artistica la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de continutul ei emotional. Curent in arhitectura care sustine ca forma arhitecturala trebuie sa fie expresia exclusiva a structurii constructive a cladirii. Conceptie care recunoaste rolul activ, creator al gandirii in procesul cunoasterii. Conceptie a scolii intuitioniste din filozofia matematicii, potrivit careia activitatea constructiva, rational-intuitiva este baza exigentei matematice. [Cf. fr. , germ. , rus. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*constructivism
orientare etica potrivit careia din doua opinii morale trebuie urmata numai aceea care este mai probabila. (< it. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*probabiliorism
orientare etica probabilistica care afirma ca actiunile umane nu trebuie sa urmeze opiniile probabile, ci numai pe cele sigure. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*tutiorism
orientare evolutionista in biologie care recunoaste drept "mecanisme" ale evolutiei mutatia si selectia, respingand interventia directa a factorilor de mediu si ereditatea caracterelor dobandite. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*neodarwinism
Orientare exagerata spre trecut; idealizare a trecutului. [Pron. / < fr. , cf. - trecut].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*paseism
orientare filozofica franceza, inspirata de criticismul kantian. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*neocriticism
Orientare filozofica idealista care neaga existenta lumii obiective cu legile ei, existenta unui determinism obiectiv, considerand vointa si constiinta ca singurul factor determinant. Atitudine personala, partinitoare fata de cineva sau ceva. [Cf. fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*subiectivism
Orientare filozofica-religioasa din sec. XVII-XVIII, care recunostea existenta lui Dumnezeu numai ca o cauza primara, impersonala a lumii, negand ideea intruchiparii lui Dumnezeu intr-o persoana si teza interventiei acestuia in viata naturii si a societatii. [Pron. / < fr. , cf. lat. - zeu]. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*deism
orientare filozofico-religioasa care recunoaste existenta lui Dumnezeu numai ca o cauza primara, impersonala a lumii, respingand insa ideea intruchiparii lui intr-o persoana si a interventiei sale in desfasurarea ulterioara a fenomenelor din univers. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*deism
Orientare fiziologica materialista asupra vietii psihice, care atribuie creierului rolul de substrat material al vietii psihice. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*nervism
Orientare fundamentala in filozofie, opusa materialismului, care considera spiritul, constiinta, ideea drept factor primordial, iar materia, natura, existenta ca factor secund. Urmarire dezinteresata a unui ideal. [Pron. / < fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i12o)*idealism
orientare gnoseologica specifica materialismului premarxist, care atribuie individului un rol pasiv in procesul cunoasterii. (< contemplativ + -ism)(by 10W4S4e4r13g13i6o)*contemplativism
Orientare idealista din filozofia contemporana (reprezentata de mai multe scoli), care reia tezele kantiene in conditiile noilor achizitii ale stiintelor, aducand contributii mai ales in domeniul epistemologiei, filozofiei culturii si axiologiei. [Cf. germ. , rus. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*neokantianism
Orientare ideologica care tinde sa subordoneze sociologiei cercetarea intregii realitati sociale. = denumire generica pentru diferite forme de interpretare simplista a fenomenelor culturii spirituale, constand in ignorarea specificitatii si relativei independente a suprastructurii fata de baza |economico|economic|-sociala. [Pron. / < fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*sociologism
orientare ideologica ce tinde sa subordoneze sociologiei cercetarea intregii realitati sociale. o ~ vulgar = denumire generica pentru diferite forme de interpretare simplista a fenomenelor culturii spirituale, constand in ignorarea specificitatii si relativei independente a suprastructurii fata de baza economico-sociala. (< fr. , rus. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sociologism
orientare in anumite directii a organismelor vii sub influenta curentului electric; galvanotropism. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*electrotropism
Orientare in anumite directii a organismelor vii sub influenta curentului electric; galvanotropism. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*electrotropism
Orientare in arta, estetica, literatura care rupe forma de continut, tinzand sa supraaprecieze forma operei in dauna continutului, sa considere forma un scop in sine si nu ca expresie a continutului. Atitudine caracterizata prin respectarea birocratica, stramta si superficiala a formalitatilor. Atitudine de politete conformista, protocolara, exagerata. = respectare pur formala a preceptelor si normelor morale. [Cf. fr. , it. , rus. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*formalism
orientare in biologie care explica evolutia ca rezultat al activitatii fiziologice a organismului in procesul de adaptare la mediu si al transmiterii ereditare a caracterelor dobandite, fara interventia selectiei naturale. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i12o)*neolamarckism
Orientare in biologie care nu admite interventia directa a factorilor de mediu si mostenirea caracterelor dobandite, explicand numai cu ajutorul selectiei dezvoltarea organelor si a insusirilor folositoare vietii. [Cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*neodarwinism
Orientare in etnografie si arheologie conform careia asemanarile dintre culturile popoarelor se datoresc imprumuturilor, imitatiilor, migratiei, independent de istoria lor. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*difuzionism
orientare in filozofia contemporana care preia in special interpretarea kantiana a conceptelor de obiectivitate si metoda, cautand sa asimileze noile rezultate ale stiintelor in perspectiva unei reedificari a logicii si a teoriei cunoasterii pe bazele idealismului. (< germ. , dupa fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*neokantianism
orientare in filozofie, arta etc. ostila valorilor umane, dezvoltarii libere si multilaterale a omului. (< anti umanism)(by 2W2S10e11r4g4i13o)*antiumanism
Orientare in filozofie care considera spiritul, ideea, constiinta ca factor prim, iar existenta, materia, natura ca factor secund. 2) Atitudine determinata de urmarirea dezinteresata a unui ideal. [Sil. ] /<lat. fr.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*idealism
Orientare in filozofie care postuleaza primatul intuitiei, credintei, instinctului etc. fata de cunoasterea rationala. [Pron. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*irationalism
Orientare in filozofie, opusa idealismului, care solutioneaza problema fundamentala a filozofiei, afirmand primordialitatea materiei, a existentei si caracterul secund, derivat, al spiritului, al constiintei. = conceptie filozofica a marxism-leninismului, care imbina organic rezolvarea consecvent materialista a problemei fundamentale a filozofiei cu dialectica; = parte integranta a marxism-leninismului, avand ca obiect societatea, legile generale si fortele motrice ale dezvoltarii istorice; = filozofie materialista care explica toate fenomenele prin analogie cu cele mecanice; = curent din sec. XIX care, in esenta, reduce intreaga realitate, inclusiv constiinta, la materie. Interes exagerat pentru problemele materiale. [Pron. / cf. fr. , germ. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*materialism
orientare in gandirea economica care acorda prioritate dezvoltarii agriculturii. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*agrarianism
orientare in medicina si psihologie bazata pe descoperirile lui Pavlov privind activitatea sistemului nervos central, pe interpretarea unitatii functionale a organismului si a relatiilor dintre acesta si mediu. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*pavlovism
Orientare in medicina si psihologie bazata pe descoperirile lui Pavlov privitoare la activitatea nervoasa superioara. [< fr. , cf. - neurofiziolog rus].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*pavlovism
Orientare in pedagogia americana, care sustine ca, in noile conditii de dupa razboi, principalul scop al educatiei ar fi sa indice caile pe care s-ar putea reconstrui societatea, cultura in spirit cu adevarat democratic. [Pron. / < + ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*reconstructionism
orientare in pedagogia contemporana americana care, apreciind ca nota specifica a naturii umane ramane neschimbata, considera ca educatia este un fenomen unic, mereu cu aceleasi scopuri si functionalitati. (< amer. , vesnic + -ism)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*perenialism
orientare in pedagogia contemporana americana, care sustine ca esenta educatiei trebuie s-o constituie orientarea tinerilor spre un program de reforme sociale in vederea unei reconstructii a societatii intr-un spirit democratic. (< reconstructie + -/on/ism)(by 8W8S1e2r10g10i4o)*reconstructionism
orientare in pedagogie care afirma ca centrul activitatii instructiv-educative il constituie copilul. (< ped^3/o/ centrism)(by 9W9S2e3r11g11i5o)*pedocentrism
orientare in pedagogie care are in vedere educatia intregului popor. (< etno pedagogie)(by 14W7S7e1r1g9i10o)*etnopedagogie
Orientare in politologia si sociologia burgheza contemporana care postuleaza cadrul unor structuri in care puterea sa apartina nu factorilor politici (parlament, guvern), ci oamenilor de stiinta, tehnicienilor si organizatorilor; tehnocratism. Intelectualitatea tehnocratica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - arta, - putere].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*tehnocratie
orientare in politologia si sociologia contemporana potrivit careia rolul in conducerea societatii trebuie sa revina nu factorilor politici (parlament, guvern), ci paturii tehnicienilor, specialistilor in diferite ramuri ale stiintei. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*tehnocratism
orientare in sens demagogic a politicii unui partid sau guvern in apropierea alegerilor. (< fr. )(by 1W9S9e9r3g3i11o)*electoralism
Orientare in spatiu a unei persoane sau a unui obiect fata de un punct de referinta; loc catre care se indreapta cineva sau ceva; sens al unei miscari, al unei pozitii etc. Proprietate comuna tuturor dreptelor paralele cu o dreapta fixa. Conducere, dirijare (a unei institutii, a unei intreprinderi etc.). = regie. Functie de director; durata cat o persoana indeplineste aceasta functie. Organ care conduce o intreprindere, o institutie etc. Diviziune in cadrul unui minister, al unei mari institutii etc., care se ocupa de o anumita ramura de activitate. Birou, local unde functioneaza o directie. Totalitatea pieselor sau sistemul cu care se dirijeaza un vehicul. Parte mobila a ampenajului vertical cu ajutorul caruia pilotul manevreaza avionul in plan orizontal. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*directie
Orientare (intr-o anumita directie) a organismelor vii sub actiunea curentului electric. /<fr. (by 10W11S4e13r13g6i6o)*electrotropism
orientare literara din Franta de la inceputul sec. XX care isi propunea sa exprime in mod global diversitatea de sentimente si de impresii a unor largi grupuri umane. (< fr. )(by 15W8S8e9r2g2i10o)*unanimism
Orientare politica conform careia unica forma a puterii de stat este monarhia. /<fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*monarhism
Orientare progresista a gandirii epocii Renasterii, aparuta ca expresie a luptei impotriva feudalismului si scolasticii, care a proclamat libertatea personalitatii umane. Ansamblul ideilor si conceptiilor care exprima aprecierea demnitatii si libertatii omului, grija fata de om si de valorile materiale si spirituale ale existentei sale, caracterizat prin cerinta dezvoltarii continue si multilaterale a personalitatii umane. Atitudine, manifestare umanitarista sau umana. [< fr. , cf. it. ].(by 8W8S1e2r2g10i11o)*umanism
orientare si conceptie care considera energia ca sursa a lucrurilor, concepand-o ca o substanta indestructibila, capabila de diverse transformari. (< fr. , rus. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*energetism
Orientare social-econo-mica, conform careia societatea poate fi dirijata in exclusivitate pe baza principiilor rationalismului stiintifico-tehnic, ai caror purtatori sunt inginerii si oamenii de stiinta. [G.-D. Sil.] /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*tehnocratie
Orientare social-politica si culturala indreptata spre considerarea nediferentiata, necritica a valorilor traditiei; atasament (exagerat) fata de traditie. Tendinta excesiva spre folclor si istorie, spre primitivism si respingerea ideii de civilizatie. [Pron. / < fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*traditionalism
orientare sociologica contemporana care acuza societatea "industriala" sau cea "de consum" de alterarea personalitatii umane, a cunoasterii si a creatiei de valori in domeniul umanistic, al artei etc., datorita excesului tehnologic. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*tehnologism
Orientare teologica tinzand la unificarea diferitelor confesiuni crestine pe baza punctelor lor comune. Tendinta spre pace. [Cf. it. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*irenism
Orientare teoretica si metodologica in stiintele contemporane care studiaza structura, functiile si sistemele de relatii ce caracterizeaza obiectele si procesele. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*structuralism
: orientat in lungime; de la un capat la altul. peste tot; in toate directiile. a-si aprecia just locul si rolul sau in societate. /<lat. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*lung
orientat spre interior; (despre un organ) curbat spre axul central. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*intrors
orificiu al gastrulei prin care cavitatea interna comunica cu exteriorul. (< germ. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*blastopor
Orificiu al ovulului, prin care patrunde in procesul fecundatiei capatul tubului polenic cu gametii barbatesti. [< fr. , cf. gr. - mic, - poarta].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*micropil
orificiu carstic care functioneaza alternativ ca ponor si ca izvor. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*estavela
Orificiu carstic care functioneaza alternativ ca ponor si ca izvor. [< fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i9o)*estavela
Orificiu central al irisului care permite patrunderea luminii in ochi si care are rolul de a adapta vederea in functie de luminozitate si de distanta; lumina a ochiului. /<fr. lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*pupila
orificiu de comunicare dintre esofag si stomac, aproape de inima. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*cardie
(orificiu) intre apofiza mastoida si originea celei stiloide. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*stilomastoidian
Orificiu intre auriculele si ventriculele inimii si intre acestea si arterele mari. [Var. s.n. / < lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*ostie
Orificiu la extremitatea intestinului gros, prin care sunt eliminate materiile fecale. /<fr., lat. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*anus
Orificiu microscopic la frunze prin care se face schimbul de gaze cu atmosfera. Revarsare de materie semilichida formand musuroaie de noroi in regiunile periglaciare cu inghet peren. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ostiola
Orificiu, por sau deschidere mica pe suprafata unui organ. [< germ. , cf. gr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*stoma
Orificiu superior al stomacului care comunica cu esofagul si este situat aproape de inima. [Sil] /<fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*cardie
Orificiu superior al stomacului, care comunica cu esofagul si este situat foarte aproape de inima. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) inima", "cord". [Gen. / < fr. , cf. gr. - inima].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*cardie
Originalul, primul tip, primul model al unui aparat etc.; primul exemplar (de proba) al unui sistem tehnic. Exemplu perfect, exemplar-tip, model desavarsit. [< fr. , cf. lat. , gr. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*prototip
Originar din alte tari sau continente si care s-a raspandit prin seminte, fara a fi cultivat. Dezvoltat in alt loc decat cel normal. = crater vulcanic secundar, care are alta deschizatura decat craterul principal. [< fr. ].(by 7W7S7e1r1g9i10o)*adventiv
Originar din sanscrita LINGA=semn.Sursa:Dictionar de mitologie generala Victor Kernbach 1983(by 1W9S10e3r3g12i12o)*lingam
Originea cuvantului nu este in limba franceza, ci in cea greaca. Onomas = nume, in greceste(by 11W5S5e14r14g7i8o)*originea
origine, obarsie; locul de unde provine ceva. (< it. , germ. , fr. )(by 1W10S10e3r3g4i12o)*provenienta
Origine, sursa. Provenienta a unei culturi de (infra) microbi; tulpina. [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*susa
orizont (3) lutos cu consistenta (foarte) dura, in stare uscata, si casant, in stare umeda. (< fr. )(by 8W8S1e1r10g10i3o)*fragipan
orizont (4) care se formeaza la suprafata solului prin acumularea materiei organice sau aluvionare. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g8i1o)*epipedon
orizont (4), element pentru definirea sau clasificarea solurilor. (< pedo^1 taxon)(by 2W2S2e11r11g4i5o)*pedotaxon
Ornament al frizei unei coloane dorice, care separa metopele intre ele. [Var. s.f. / < fr. , cf. gr. - de trei ori cizelat].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*triglif
ornament al frizei unei coloane dorice, cu trei ramuri verticale, care separa metopele intre ele. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*triglif
Ornamentare; totalitatea ornamentelor cu care se impodobeste ceva; tehnica ornamentarii. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , rus. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ornamentatie
Ornament arhitectonic in forma de spirala (executat la capitelurile coloanelor). /<fr. , it. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*voluta
Ornament arhitectural care reprezinta o figura sau o masca fantastica ori grotesca. /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i2o)*mascaron
ornament arhitectural in forma de consola, situat sub o cornisa, care sustine un vas, un bust. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*modilion
ornament arhitectural perforat care inlocuieste sau mascheaza o tamplarie. (< it. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*trafor
Ornamentatie, impodobire; amestec plastic folosit cu piatra pentru decoratii arhitecturale. [Cf. it. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*stafaj
ornamentatie, impodobire; amestec plastic pentru decoratii arhitecturale. (dupa it. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*stafaj
ornamentatie in relief, din stuc, in interiorul cladirilor. (< it. )(by 2W3S3e11r12g5i5o)*stucatura
Ornamentatie realizata in relief din stuc in interiorul cladirilor. [Var. s.f. / < it. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*stucatura
Ornament care este infipt pe suprafata unui obiect. Strat depus in anumite conditii pe suprafata unor corpuri; crusta minerala. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*incrustatie
Ornament care incununa un edificiu, o poarta etc. Partea superioara a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin etc., alcatuita de obicei din piatra cu forme geometrice regulate. Totalitatea coroanelor arborilor care iau parte la alcatuirea unei paduri. [Pl. / cf. fr. ]. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*coronament
Ornament compus din crestaturi, zimti etc. Totalitatea crestaturilor de pe marginea frunzelor. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*dantelura
Ornament constituit din adancituri cu conturul patrat, alcatuite si dispuse in siruri paralele. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g9i3o)*gofreu
Ornament de frunze sau de flori impletite in forma de lant sau de cununa. [Pl. , var. s.f. / < fr. , cf. it. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*ghirlanda
Ornament de pamant ars asezat la marginea inferioara a acoperisului de olane al unei case. [Pl. / < fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*antefix
Ornament gravat in linii intretaiate, drepte sau ondulate, folosit in bijuterie. [< fr. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*ghiosiu
ornament gravat, in linii intretaiate, drepte sau ondulate, in bijuterie. desen complex din linii drepte, frante, spirale etc., care formeaza fondul unor hartii cu valoare nominala. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*ghios
Ornament gravat in relief prin adancirea materialului taiat. [< fr. , cf. gr. - prin, - a taia].(by 6W6S14e15r8g8i8o)*diaglifa
ornament heraldic reprezentand formatii de frunze de plop, dispuse cu varful in sus. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*panel
Ornament heraldic reprezentand formatii de frunze de plop, dispuse cu varful in sus. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*panel
Ornament, infloritura migaloasa si artistica facuta prin cizelare. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*cizelura
ornament in forma de cap de animal la capatul superior al unui burlan pentru scurgerea apei. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*gargui
Ornament in forma de consola asezat sub cornisa, deasupra fiecarui triglif. [Var. s.f. / < fr. , lat. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*mutul
Ornament in forma de spirala, folosit mai ales la decorarea capitelului unei coloane, a unei console etc. in stilul ionic. [< fr. , it. , cf. lat. - intors].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*voluta
ornament in muzica vocala cuprinzand pe o singura silaba mai multe sunete alaturate unui sunet principal; infloritura melodica. (< it. , fr. )(by 7W15S15e8r9g2i2o)*melisma
ornament in relief de forma unor caneluri late, orizontale, pe un element de arhitectura, pe un vas etc. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*godron
Ornament in relief format din proeminente ovale alungite, dispuse pe un element de arhitectura, pe un vas etc. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*godron
Ornament inspirat din arta araba. Motiv decorativ ornamental cu linii si curbe inclinate bizar, constand din diverse figuri (linii, frunze, flori etc.) impletite simetric. Pozitie in dansul academic, la patinaj sau la gimnastica, cu piciorul liber intins si ridicat inapoi. // Compozitie muzicala cu caracter avantat si gratios. [Pl. / < fr. , it. , germ. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*arabesc
Ornament melodic constituit dintr-o nota scurta care preceda o nota principala de alta inaltime. /<it. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*apogiatura
Ornament muzical constand din repetarea rapida si alternativa a doua note consecutive despartite de un ton sau de un semiton; cantecul unor pasari in care se produce acelasi efect sonor. [Cf. it. , fr. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*tril
Ornament muzical cu efect placut, constand din alternarea rapida a doua sunete nealaturate sau a doua acorduri de scurta durata. /<it. fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*tremolo
Ornament plastic la partea de sus a unei arcade. [< fr. , it. < lat. - arc, - infasurat].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*arhivolta
Ornament sculptat in forma de floare sau de frunza stilizata. Vinieta cu o asemenea forma, care se pune in fruntea sau la sfarsitul unui capitol. [Pron. / < fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*fleuron
Ornament sculptat in forma de frunza curbata, cu care se decoreaza frontoanele, cornisele si extradosul arcelor gotice. V. [< fr. ]. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*croset
ornament sculptat in relief, pictat sau traforat, care imita solzii de peste sau tiglele de pe un acoperis. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*imbricatie
Ornament triunghiular cuprins intre doua arcade tangente legate la inaltime de un brau orizontal; piatra care formeaza coltul ambrazurii unei ferestre sau usi. Operatie de finisare a colturilor unei incaperi. [< fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ecoanson
Oroare fata de contactul cu obiecte de metal. [Gen. / < fr. , cf. gr. - metal, - frica].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*metalofobie
oroare, repulsie. persoana, lucru care inspira un asemenea sentiment. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*execratie
Oroare, repulsie. Persoana sau lucru care inspira acest sentiment. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ](by 4W12S12e6r6g14i15o)*execratie
oroare; ticalosie. marsavie; nelegiuire. cultul idolilor, paganism. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e5r5g13i13o)*abominatiune
orogeneza ~a = cutare a scoartei terestre care a avut loc in carbonifer, dand nastere la o serie de munti, din Apalasi pana in Asia Centrala si traversand Europa. (< germ. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*hercinic
Orogeneza. Parte a geologiei care studiaza formarea muntilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - munte, - generatie].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*orogenie
[ortogr. gresita - e "alocor" adj. v. mdn! tavi] plante ale caror semin e sunt raspandite in spa iu prin intermediul vantului, apei, diferitelor vie uitoare; semin ele au caracteristici care inlesnesc acest mijloc de deplasare (aripioare, puf, carlige) (dupa ai??i??M. Ielenicz si colaboratori, 1999, Dic ionar de Geografie Fizica, Editura Corint, Bucurestiai??i??).(by 1W10S10e3r3g12i12o)*ortogr
os al craniului care corespunde crestetului capului; vertex. bregma. (< fr., lat. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*sinciput
Os al craniului care desparte cutia craniala de fosele nazale, de orbite si de cavitatea bucala. /<fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*sfenoid
os al craniului strapuns de doua orificii, care formeaza peretele cavitatilor nazale. (< fr. , gr. , ciuruit)(by 9W3S3e11r12g5i5o)*etmoid
Os al craniului strapuns de doua orificii, care formeaza peretele narilor. [Pron. / < fr. , cf. gr. - ciur, - aspect].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*etmoid
Os al cutiei craniene, situat in partea posterior-inferioara a acesteia, deasupra vertebrelor gatului. /<fr., lat. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*occiput
(Os al fetei) asezat lateral dedesubtul orbitei. [< fr. , cf. lat. - obraz].(by 3W12S5e5r14g7i8o)*malar
Os al fetei. Piesa chitinoasa din armatura bucala a insectelor, asezata deasupra buzei inferioare. [< lat. ].(by 13W13S6e7r7g15i1o)*maxila
Os al piciorului de la genunchi pana la bazin; osul coapsei. /<fr. , lat. , ...(by 5W5S13e14r7g7i1o)*femur
Os al pieptului, de care se prind coastele si claviculele. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W14S8e1r2g10i10o)*stern
Osandire la chinurile infernului. [Sil. ] / <fr. lat. $damnatio, ...onis$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*damnatiune
Os care formeaza partea anterioara a bazinului osos la oameni. Regiune paroasa care acopera osul pubis. [Pl. , var. s.n. / < fr., lat. , it. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*pubis
: os care formeaza partea anterioara a craniului; osul frontal. /<fr.lat.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*coronal
(Os) care formeaza partea anterioara a craniului; osul fruntii. Referitor la coroana solara. [< fr. , cf. lat. - in forma de coroana]. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*coronal
os care, impreuna cu ilionul si pubisul, formeaza osul iliac. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*ischion
Oscilatia axei unui astru in cursul miscarii de precesiune; oscilatia axei Pamantului intr-o perioada de 18 ani si 2/3. Una dintre cele trei componente ale miscarii unui corp rigid care are un punct fix si care face sa oscileze axa de rotatie proprie a corpului, apropiind-o si departand-o de axa fixa. Miscare de oscilatie descrisa de plante in timpul cresterii. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. - balansare].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*nutatie
Oscilatie a unui sistem fizic obtinuta prin actiunea unei forte exterioare aperiodice. [Cf. fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*autooscilatie
oscilatie electrica, nedorita, care se produce in aparatele electronice din cauza unui cuplaj parazit intre circuite. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*autooscilatie
Oscilatie usoara si aparenta a Lunii datorata orbitei ei ecliptice pe care o descrie in jurul Pamantului. Oscilatie, unduire. [Gen. , var. s.f. / cf. it. , fr. , lat. - balansare].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*libratie
Oscilator electronic care foloseste ca element rezonator un cristal de cuart. [Pron. , pl. / cf. it. ].(by 4W12S12e5r6g14i14o)*piezooscilator
Oscilator realizat prin cuplarea circuitelor de anod si de grila ale unui etaj cu trioda, folosit in telegrafie. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*autoheterodina
oscilator realizat prin cuplarea circuitelor de anod si de grila ale unui etaj cu trioda, in telegrafie. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*autoheterodina
(oscior al carpului si al tarsului) care seamana cu semintele de susan. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*sesamoid
(Oscior al carpului si al tarsului) care seamana cu semintele de susan. [Pron. / < fr. , cf. gr. - susan, - aspect].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sesamoid
Os de forma triunghiulara, situat in partea terminala a coloanei ver-tebrale; coccis. /<lat. (by 13W6S7e7r15g1i9o)*noada
Os de forma triunghiulara situat in partea terminala a coloanei vertebrale. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*coccis
Os din centura scapulara care leaga omoplatii de stern. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W3S11e11r5g13i7o)*clavicula
os din centura scapulara care leaga sternul de omoplat. (< fr. , lat. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*clavicula
(Os) din partea posterioara si inferioara a craniului. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*occipital
Os gros si lung, situat intre glezna si genunchi, formand impreuna cu peroneul scheletul gambei. [G.-D. Sil.] /<fr., lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*tibia
osificare a peretelui osos al urechii, care duce la surditate; ortospongioza. (< germ. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*ortoscleroza
Osificare a peretelui osos al urechii, care duce la surditate; ortospongioza. [< Germ. ].(by 6W14S15e8r8g1i2o)*ortoscleroza
Osificare defectuoasa a cartilajelor fetale. [< fr. , cf. gr. - dificil, - os].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*disostoza
(Os) in forma de sa, situat la baza craniului. [Pron. / < fr. , cf. gr. - colt, - forma].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sfenoid
Os lat care formeaza umarul impreuna cu clavicula si cu humerusul; omoplat. [Var. s.n. / < lat. , fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*scapula
os lung care, impreuna cu cubitusul, formeaza scheletul antebratului. (< lat., fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*radius
os lung reprezentand regiunea codala a coloanei vertebrale, la amfibieni.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*urostil
Os lung si gros situat intre genunchi si glezna, care impreuna cu peroneul formeaza scheletul gambei. [Pron. / < fr., lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*tibia
Os lung si plat din regiunea anterioara si medie a pieptului, articulat cu coastele si claviculele. /<fr. (by 3W12S12e6r6g14i14o)*stern
(os median, nepereche, in forma de sa) situat la baza craniului. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*sfenoid
Os mic si rotunjit situat in partea anterioara a genunchiului; patela. Ax rotund. [< fr. , cf. lat. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*rotula
os mic triunghiular la extremitatea de jos a coloanei vertebrale; noada. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g10i11o)*coccis
Os mort care se dezvolta pe fata din afara a jaretului. [Var. s.n. / < fr. ].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*jarda
(os, muschi, artera) in partea posteroinferioara a craniului. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g5i14o)*occipital
os ~ = os pereche, component al centurii scapulare, la batracieni, la reptile si pasari, in forma de cioc de corb; apofiza ~a = proeminenta pe marginea superioara a omoplatului la mamifere. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*coracoid
Ospat (de sarbatoare); banchet. [Pl. / < fr. , cf. it. < - sarbatoare].(by 14W14S8e8r1g1i10o)*festin
Ospat, masa mare festiva (data in cinstea unei persoane sau a unui eveniment). [Pl. / < fr. , it. ].(by 11W11S11e5r5g13i13o)*banchet
(Os scurt) al mainii si al labei piciorului. [Pron. / < fr. , cf. gr. - barca, - forma].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*scafoid
Os subtire si lung situat (impreuna cu tibia) intre glezna si genunchi. /<fr. (by 14W7S8e10r10g3i3o)*peroneu
Ostas care bate toba; tobosar militar. conducator al unei fanfare militare. /<fr. germ. (by 6W6S15e15r15g9i9o)*tambur
Ostas care facea parte din corpul de elita al infanteriei turcesti. /<turc. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*ienicer
Ostas din trupele de cavalerie, care lupta atat calare, cat si pedestru. /<fr. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*dragon
ostas dotat cu pistol^1 (1); sportiv specializat in probe de tir cu pistolul^1 (1). (dupa sp., it. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*pistolar
Ostas dotat cu un pistolet. Tragator specializat in probe de tir cu pistoletul. Tragator abil cu pistolul (intalnit mai ales in filme western). [< + , cf. sp., it. , engl. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*pistolar
Ostas mercenar care isi facea serviciul in garda de paza de la curtea domnitorului. /<turc. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*seimen
Osteotomie a coloanei vertebrale. [Gen. / cf. gr. - vertebra, - taiere].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*spondilotomie
Osteotomie a osului coxal. [Gen. / < fr. , cf. lat. - coapsa, gr. - taiere]. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*coxotomie
Ostilitate fata de o persoana, provocata de amintirea unor neplaceri mai vechi. /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*resentiment
Os triunghiular al bazinului, asezat la partea inferioara a sirei spinarii si care impreuna cu oasele pelviene formeaza bazinul. [Var. s.n. / < fr. , lat. ].(by 13W13S6e7r15g15i1o)*sacrum
Os triunghiular la extremitatea de jos a coloanei vertebrale; noada. [Pron. , pl. , var. s.n. / < fr. , cf. gr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*coccis
os triunghiular la partea inferioara a coloanei vertebrale, care impreuna cu oasele pelviene formeaza bazinul. (< fr., lat. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*sacrum
os triunghiular lat si subtire, parte posterioara a articulatiei umarului. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*omoplat
os triunghiular, lat si subtire, umarul impreuna cu clavicula si cu humerusul; omoplat. (< lat. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*scapula
Os triunghiular, situat in regiunea inferioara a coloanei vertebrale, care, impreuna cu oasele iliace, formeaza bazinul. [Sil. ] /<lat., fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*sacrum
Os triunghiular, subtire si lat, care formeaza partea posterioara a articulatiei umarului. [Pl. , (s.n.) / < fr. , cf. gr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*omoplat
Os turtit care desparte fosele nazale. [< fr. , cf. lat. - fier de plug].(by 13W13S13e7r7g15i1o)*vomer
Osul coapsei de la genunchi pana la bazin. [Pl. / < fr. , cf. lat. - coapsa].(by 15W15S9e9r2g3i3o)*femur
Osul craniului care corespunde crestetului capului; vertex. Bregma. [Pl. / < fr. , cf. lat. < - jumatate, - cap].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*sinciput
Osul subtire al antebratu-lui, situat intre laba si cot. [Sil. ] /<fr., lat. (by 10W10S4e4r12g6i6o)*radius
otel aliat cu mult nichel, cu coeficient de dilatatie foarte mic, folosit la fabricarea instrumentelor si a aparatelor de precizie. (< fr. )(by 5W13S13e6r7g15i15o)*invar
Otel aliat cu mult nichel, cu coeficient de dilatatie foarte mic, folosit la fabricarea instrumentelor si a aparatelor de precizie. [< fr. ].(by 6W6S15e15r15g9i9o)*invar
otel cu compozitie asemanatoare invarului, continand nichel, fier, carbon si impuritati de fabricatie. (n. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*nilvar
Otel de calitate superioara intrebuintat la fabricarea armelor albe (sabii, palose); otel de Damasc. /<turc. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*taban
otrava vegetala cu actiune paralizanta, folosita ca anestezic si in numeroase curarizante de sinteza. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*curara
Otravire a organismului cu substante toxice; intoxicare. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*intoxicatie
Otravire cauzata de consumarea mancarii pregatite in vase de cupru. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*cuprism
otravire prin consumarea unor alimente fierte in vase de cupru. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g15i9o)*cuprism
Otravire produsa prin consumarea unor alimente fierte in vase de arama. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*cuprism
Ousoare pe care le depun unele animale acvatice, in special pestii. icre de culoare neagra, de morun, de nisetru sau de pastruga, apreciate ca delicatesa. ( ) icre de culoare rosie-portocalie ale unor pesti din marile Extremului Orient, apreciate ca delicatesa. [Sil. ] /<sl. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*icra
[OVAR] stil de inot rapid, pe o parte, care se executa cu, sau fara scoaterea bratului deasupra apei. (< engl. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*over
Oxid a carui molecula contine cinci atomi de oxigen. [Pron. / cf. fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*pentaoxid
Oxidare lenta cu ajutorul oxigenului din aer. [Pron. , / cf. fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*autooxidare
Oxid care contine doi atomi de oxigen in molecula. [Sil. ] /<fr. engl. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*dioxid
Oxid care contine in molecula sapte atomi de oxigen. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*heptaoxid
Oxid de cupru. Redresor folosit in radio, compus din mai multe discuri de cupru acoperite cu un strat de oxid de cupru. [< fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*cuproxid
Oxid de fier de culoare rosie, intrebuintat la fabricarea creioanelor colorate. Desen facut cu un astfel de creion. Litografie imitand desenul facut cu sanguina (1). [Pron. / < fr. , cf. lat. - sange].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*sanguina
Oxid de magneziu in forma de praf alb, intrebuintat in medicina ca purgativ. [Gen. / < fr. ].(by 10W10S11e4r4g13i13o)*magnezie
oxid de plumb cristalizat, obtinut prin trecerea unui curent de aer peste plumb topit. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*litarga
Oxid de plumb, de culoare rosie, intrebuintat mai ales in vopselarie. [Pron. , var. s.n. / < fr., lat. , germ. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*miniu
oxid de plumb, de culoare rosie-portocalie, insolubil in apa, folosit in vopsitorie. (< fr., lat. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*miniu
Oxid de plumb, de culoare rosie-portocalie, insolubil in apa, intrebuintat la prepararea vopselelor ce apara metalul de coroziune. /<lat., fr. (by 11W4S4e5r13g13i7o)*miniu
Oxid de tantal, de fier si de mangan, mineral cristalizat, de culoare neagra sau rosie-inchisa. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i14o)*tantalit
Oxid de zinc de culoare alba, folosit in vopsitorie; alb de zinc. [Pron. / < germ. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*tincvais
oxid de zinc impur, care se depune pe peretii cuptoarelor de zinc. (< fr. , lat. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*cadmie
Oxid de zinc impur, care se depune pe peretii cuptoarelor de zinc. [Pron. , pl. , gen. / < fr. , cf. gr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*cadmie
Oxid de zinc sub forma de pulbere alba, toxica, intrebuintat in vopsitorie si in industria cauciucului; alb de zinc. /<germ. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*tincvais
Oxid natural de aluminiu, a carui forma cristalizata este corindonul. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*alumina
oxid natural de aluminiu, divers colorat, avand la baza un mare numar de pietre pretioase. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*alumina
oxid natural de aluminiu, incolor sau divers colorat, aproape tot atat de dur ca diamantul, piatra pretioasa si abraziv. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*corindon
oxid natural de fier, cristalizat, foarte dur, de culoare rosie (oligist) sau bruna (limonit). (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*hematit
Oxid natural de fier, de mangan si de tungsten, principalul minereu din care se extrage tungstenul. [Pron. / < germ. , fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*wolfram
Oxid natural de fier foarte dur, de culuare rosie sau bruna, cu luciu semimetalic.(by 5W6S14e14r8g8i8o)*oxid
Oxid natural de fier si de titan, care se gaseste in unele sisturi cristaline. [Cf. fr. , rus. < - lac in fosta U.R.S.S.].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*ilmenit
Oxid natural de uraniu care contine si radiu in cantitati mici. [< fr. , germ. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*pehblenda
oxid natural de uraniu, radioactiv, negru ca smoala si lucios. (< fr. , germ. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*pehblenda
Oxid natural hidratat de aluminiu, care se gaseste in zacamintele de bauxita si uneori in rocile metamorfice. [Pron. / < fr. , cf. gr. - dispersie].(by 6W14S14e15r8g8i1o)*diaspor
Oxid natural hidratat de mangan. [< germ. , cf. gr. - neted, - negru].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*psilomelan
Oxid sau hidrat de magneziu, sub forma de pudra alba, folosit in medicina si industrie. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*magnezie
oxidul cel mai putin oxigenat al unui element. o ~ de azot = gaz incolor, folosit ca anestezic. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g12i12o)*protoxid
Pachet care contine un numar fix (10, 12 sau 24) de obiecte de acelasi fel ambalate impreuna. [Art. ] /<turc. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*testea
Pachet de doua filme cu emulsiile in contact, fiecare sensibila la alta culoare pentru o singura expunere. Procedeu de filmare combinata, avand ca scop efectuarea unor trucaje dificile; dublarea unui personaj sau introducerea intr-un decor a unor elemente pentru a realiza caderi de la inaltime etc. [< engl. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*bipac
pachet de filme fotografice plane, introdus intr-o caseta speciala care se poate adapta la un aparat fotografic. (< germ. , engl. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*filmpac
Pachet de filme fotografice plane, introdus intr-o caseta speciala care se poate adapta la un aparat fotografic. [< germ. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*filmpac
Pachet de hartie de forma, mai ales, dreptunghiulara pentru expedierea scrisorilor. /<ngr. it. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*plic
pachet, legatura mare de marfuri, de diferite obiecte etc.; bal^2. o otel-~ = banda de otel la legarea baloturilor, la confectionarea cercurilor de butoaie etc. (< fr. )(by 1W1S1e10r10g3i4o)*balot
Pachet, legatura mare (de marfuri, de lucruri etc.); bal^2, legatura, pachet (de bumbac, de lana etc.). sau = banda de otel care serveste la legarea baloturilor, la confectionarea cercurilor de butoaie, a sinelor de roti etc. [Pl. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*balot
Pachet mare de marfuri (mai ales de textile), ambalate in panza sau in hartie; balot. /<fr. (by 9W2S2e11r11g11i4o)*bal
Pachet mare de marfuri (mai ales de textile), ambalate in panza sau in hartie. /<fr. (by 10W3S3e12r12g12i6o)*balot
Pact intre doua sau mai multe grupuri, facut pentru a intari o legatura sau in vederea realizarii unor anumite scopuri; legatura stabilita intre doua sau mai multe state pe baza unui tratat. Legatura care se stabileste intre familiile a doua persoane care se casatoresc. = persoana inrudita cu cineva prin casatorie. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*alianta
Padure deasa, cu multe tufisuri si liane, caracteristica regiunilor tropicale si subtropicale. [Sil. ] /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*jungla
Padure ecuatoriala din campia Amazonului, mereu inundata din cauza situarii ei pe locuri mai joase. [Et. incerta]. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*igapo
Padure ecuatoriala vesnic verde, care acopera tot bazinul Amazonului. [Pl. / < sp., port. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*selva
Padure formata in special din conifere, care acopera o regiune intinsa in nordul Europei si al Asiei. [Pron. , gen. / < rus. , cf. fr. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*taiga
PADURE intindere de dimensiuni mari, ce contine plante, in general copaci si ,deseori, se gasesc diferite specii de animale, in special pasari.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*padure
Padure mica, deasa, cu multi lastari tineri si arbusti; hatis. [G.-D. Sil.] /cf. lat.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*sihla
Padure sau portiune de padure deasa si intunecoasa; desis. /Cuv. autoht.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*bunget
Padure tropicala umeda pe pantele estice ale Anzilor bolivieni. (din sp. , quechua )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*yunga
paduri tropicale din campia Amazonului, pe locuri neinundabile. (< port. )(by 8W9S2e2r10g11i4o)*ete
Paduri tropicale din campia Amazonului, situate pe locuri mai inalte, neinundabile. [< port. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*ete
pagina a unei lucrari tiparite pe care nu s-a imprimat nimic. (< germ. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*vacat
Pagina a unei lucrari tiparite pe care nu s-a imprimat nimic. Pagina goala, alba. [< germ. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*vacat
paguba, dauna materiala, morala adusa cuiva. stirbire a onoarei, a prestigiului. (< fr. , lat. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*prejudiciu
Paguba, rau, dauna; stirbire a onoarei, a prestigiului. [Pron. , var. s.n. / < lat. , cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*prejudiciu
Pahar cu o capacitate de o jumatate de litru; cantitatea de lichid care incape intr-un astfel de pahar. [< germ. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*halba
pahar de o jumatate de litru; cantitatea de lichid continuta. (< germ. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*halba
(pahipleurita, -e) = ingrosare importanta prin fibroza a pleurei parietale, cu aderente pana la desfiintarea cavitatii toracice, cu sau fara calcificare, de intinderi variate. Orice proces inflamator se poate organiza fibros, ducand la simfiza foitelor pleurale, cu desfiintarea cavitatii.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pahipleurita
Paianjen de pamant, de talie mare, veninos, cu patru ochi mari si numerosi ochi mai mici, raspandit in regiunile meridionale. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*tarantula
paianjen mare, foarte veninos, din tarile meridionale, cu patru ochi mari si numerosi ochi mai mici, care isi sapa galerii in pamant. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*tarantula
Paianjen mic din Asia Centrala, a carui muscatura este mortala. [Et. incerta].(by 11W11S4e5r5g13i13o)*karacurt
Paine alba (din faina de calitate superioara) de forma lunguiata. /<ngr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*franzela
Paine binecuvantata care se distribuia credinciosilor participanti la adunarile crestine din primele secole ale erei noastre. [Pron. , gen. / cf. it. < gr. - cuvinte bune].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*eulogie
paine binecuvantata care se distribuia credinciosilor participanti la adunarile crestine din primele secole dupa Cristos. (< fr. , gr. )(by 1W9S9e3r3g11i11o)*eulogie
Paine din faina alba, de obicei de o forma lunguiata; franzela. /<ung. (by 7W15S1e9r9g10i3o)*jimbla
paine folosita (azima) pentru comunicatura in cultul catolic si luteran. (< germ. , lat. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ostie
Paine mica alba, de obicei in forma de cruce, din care se pregateste impartasania si se taie anafura. [G.-D. ] /<sl. (by 10W3S3e12r12g12i6o)*prescura
Paine nedospita folosita de catolici si luterani la cuminecatura. [G.-D. /<germ. lat. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*ostie
Paine turceasca. Gresit pronuntata cu accentul pe penultima silaba. Conform originilor acestui cuvant si uzantelor in vorbire, accentul trebuie sa fie pe prima silaba: (by 10W10S3e3r12g12i5o)*paine
Painita in al carei miez s-a pus un crenvurst sau un carnat. [< americ., fr., it. , cf. engl. - fierbinte, - caine].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*hotdog
Paintball, (bila cu vopsea) joc de echipa in care oponentii se impusca cu bile de vopsea.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*paintball
[PAIP-LAIN] 1. conducta pentru transportul gazelor, petrolului etc. la distanta; oleoduc. 2. (inform.) tehnologie care permite un tratament ultrarapid, constand in aceea ca iesirea unui program constituie intrarea unui alt program. (< engl. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*pipeline
PAJISTE Teren pe care creste iarba marunta si deasa, folosita ca nutret sau pentru pasunat.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*pajiste
Pala, bataie de vant (scurta, brusca si puternica). Serie continua de focuri trase cu o arma automata. [< fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*rafala
palarie barbateasca cilindrica, inalta si tare, neagra, purtata astazi numai la ceremonii. (< Jobin, n. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*joben
Palarie barbateasca cu doua colturi, care se mai poarta si azi in Occident de catre academicieni, diplomati, militari etc. la solemnitati. [Pl. / < fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*bicorn
Palarie barbateasca (de ceremonie) cilindrica, inalta si tare, de obicei neagra; cilindru. [Pl. / < Jobin - palarier francez din Bucuresti].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*joben
palarie barbateasca de fetru, tare, cu calota ovala si borurile rasfrante pe margine; melon. (cf. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*gambeta
Palarie barbateasca de fetru, tare, cu calota ovala si borurile rasfrante pe margine; melon. [< - om politic francez].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*gambeta
Palarie barbateasca de uniforma cu doua prelungiri in forma de corn, purtata, in trecut, de catre ofiteri si jandarmi. /<fr. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*bicorn
Palarie barbateasca din fetru tare, cu calota rotunda, bombata, si cu boruri inguste, indoite in sus; melon. /Din n. pr.(by 5W14S14e7r7g1i1o)*gambeta
Palarie cilindrica care se poate turti si purta sub brat. [Pl. / < fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*clac
Palarie cu boruri largi, purtata mai ales in Spania si America Latina. [Pl. / < fr., sp. , cf. - umbra].(by 8W8S1e1r10g10i3o)*sombrero
palarie cu boruri largi, purtata mai ales in Spania si America Latina. (< sp., fr. )(by 1W1S1e9r10g3i3o)*sombrero
Palarie din fetru cu calota rotunda si bombata, cu boruri inguste, indoite in sus, purtata de barbati; gambeta. /<fr. (by 10W10S4e4r6g6i14o)*melon
Palarie inalta, cilindrica, cu boruri inguste, purtata in trecut de barbati; cilindru. /Din n. pr.(by 6W6S14e14r8g8i1o)*joben
Palarie inalta, de forma cilindrica, cu boruri inguste, purtata la ceremonii de barbati; joben. /<fr. lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*cilindru
Palarie rotunda cu boruri largi, pe care o purtau grecii; coif cu doua aripioare cu care este reprezentat adesea zeul Mercur. [Pl. / < lat. , gr. , cf. fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*petas
palarie; sapca; fes; caciula protector influent (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 7W1S1e9r10g3i3o)*acoperis
Palarie tare de fetru cu borurile intoarse in sus; gambeta. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*melon
Palarie tare de paie, cu fundul si borurile drepte. [Pron. / < fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*canotiera
Palatalizarea vocalelor in limba germana. Semn tipografic compus din doua puncte orizontale, care se asaza deasupra acestor vocale. V. [Pron. / < germ. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*umlaut
Palat al sultanului sau al unor mari demnitari turci. /<turc. fr. germ. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*serai
palate. Substantiv. Casa mare, cu multe incaperi si mobile scumpe, in care traiesc imparatii, regii si printii. Palate sunt, de asemenea, cladirile mari,in care functioneaza anumite institutii importante (muzee, teatre, primarii)(by 14W14S8e8r1g2i10o)*palate
Paleta de tenis formata dintr-o retea intinsa pe un cadru de lemn oval. Persoana care practica tenisul. Paleta ovala folosita pe talpa incaltamintei pentru a nu se afunda in zapada. [< fr. , it. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*racheta
palilalie in care repetarea unei propozitii corecte se intercaleaza intre cuvinte incoerente si ininteligibile. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*palilogie
Palimpsest = inseamna pergamentul de pe care s-a sters scrierea initiala pentru a scrie din nou si pe care se mai vad urmele textului initial(by 10W3S3e4r12g12i5o)*palimpsest
Palingenezie. Reinnoire a institutiilor, a conceptiilor etc. Metamorfism produs la adancimi foarte mari pe care il sufera rocile eruptive sau sedimentare sub influenta temperaturii. Aparitia in procesul dezvoltarii unor indivizi a unor caractere deja disparute pentru grupa din care acestia fac parte. [Cf. it. , germ. < gr. - din nou, - nastere].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*palingeneza
- Palma inchisa. - Mr. megl. istr. Lat. (Puscariu 1400; Candrea-Dens., 1460; REW 6814), cf. it. prov. fr. cat. sp. , port. - Der. (var. ), s.m. (manseta cusuta la ii), in Trans.; (var. ), vb. (a da pumni); s.n. (stilet), traducere din fr. sau it. Din rom. provine sas. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*pumn
Palmat. Care are capitelul in forma unui manunchi de frunze de palmier. [< fr. , cf. lat. - palma, - forma].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*palmiform
Palmier agatator semanand cu o vita, care atinge lungimea de 200 m. [< it., fr. < cuv. malaiez].(by 11W11S12e5r5g13i14o)*rotang
Palmier cu trunchiul lung, in varf avand un fascicul de frunze, cu fructe comestibile. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S15e9r9g2i2o)*cocotier
palmier din regiunile tropicale, foarte inalt, cu flori mici dispuse in ciorchine si avand ca fruct nuca de cocos. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cocotier
palmier exotic din Africa si America, cu tulpina tare si frunze foarte lungi. fibra din nervurile frunzelor acestui palmier. (< fr. , germ. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*rafie
palnie mare, in forma de piramida patrata, prin care materialul granular este condus la dispozitivele de concasare sau la locul de inmagazinare. (< fr. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*tremie
Palnie mare, in forma de piramida patrata, prin care materialul granular este condus la dispozitivele de concasare sau la locul de inmagazinare. [< fr. ].(by 5W5S6e14r14g8i8o)*tremie
Palpare a unui organ, spre a se constata starea sanatatii lui; tact. Senzatie produsa de pipairea cu mana a unei tesaturi pentru a-i constata gradul de finete. Fel de a executa o bucata muzicala la un instrument cu claviatura. Fel de a aplica culorile in pictura; |tusa |I| [in DN]. [< fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i15o)*tuseu
palton scurt, cu gluga, de tip sportiv sau militar, din material impermeabil dublu. (< fr., amer. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*parka
Palton subtire care se poarta primavara si toamna; demiu. [Pl. si ] /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*pardesiu
Palton subtire si usor care se poarta primavara si toamna; pardesiu. [Sil. ] /<fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*demiu
Pamant argilos imbibat cu apa, impreuna cu care formeaza o pasta cleioasa. /<bulg. (by 11W11S4e13r13g7i7o)*clisa
pamant brun deschis sau castaniu, caracteristic solurilor de stepa uscata. (< rus. )(by 9W3S3e11r12g5i5o)*castanoziom
pamant continand calciu si magneziu, folosit la decolorarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*floridina
Pamant decolorant, continand calciu si magneziu, folosit la decolorarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*floridina
Pamant decolorant, preparat prin |activarea|activa| bentonitei, folosit pentru decolorarea uleiurilor. Ulei de floarea-soarelui solidificat. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*vegetalin
Pamant decolorant, preparat prin activarea bentonitei, folosit pentru decolorarea uleiurilor. [< fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*granulin
pamant decolorat, preparat prin activarea bentonitei, pentru decolorarea uleiurilor. (< fr. )(by 11W4S4e12r13g6i6o)*granulin
Pamant muiat de apa ploilor sau a zapezilor topite; glod; tina. a calomnia, a defaima pe cineva. /<bulg. (by 7W15S1e9r9g10i3o)*noroi
Pamant negru, deosebit de fertil, care se gaseste mai ales in regiunile de stepa. [Pron. , pl. / < rus. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*cernoziom
Pamant provenit din cenusa vulcanica. Se imparte in doua subtipuri: a. Bentonita sodica, are puternice proprietati de absorbtie a apei, putand absoarbe o cantitate de apa de cateva ori mai mare decat masa proprie in stare uscata, marindu-si in acelasti timp volumul in mod corespunzator, isis gaseste diferite utilizari in constructii; b. Bentonita calcica, fara proprietati de absorbtie a apei, are utilizari in industria farmaceutica.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*pamant
Pamatuf (din fire de par, fasii de tei, din paie etc.) folosit la stropirea fierului infierbantat, a carbunilor incinsi sau la scoaterea spuzei din cuptor. /+ suf. $...ita$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*praftura
Pana de lemn sau de metal, care se introduce intr-un zid pentru a putea fixa in ea un obiect cu ajutorul unui cui sau al unui surub. /(by 2W2S10e11r4g4i12o)*diblu
pana, mica placa de lemn, metal, fildes sau material plastic, cu care se ciupesc coardele la unele instrumente muzicale. (< fr. , lat. , gr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*plectru
Pana pentru despicat lemne sau pentru a fixa unele piese sau elemente de constructie. /<ung. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*ic
Panaritiu superficial localizat in jurul unghiilor. [Pron. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*turniola
[PANC] epava umana, om ratat, fiinta vrednica de plans. (adj.) moda ~ = moda tinereasca extravaganta. (< amer. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*punk
Pancov (nu are plural) este numele paparei in zona Brasov. Pancovul se poate prepara cu slanina crestata si fripta, cu ceapa prajita, cu branza de oi sau cu telemea de vaca.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*pancov
Panelenistic. = serbari organizate in cinstea zeilor, la care participau tinerii veniti din toate partile Greciei antice si la care aveau loc intreceri atletice, muzicale si poetice. [Cf. fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*panelenic
panglica cu o tesatura speciala, foarte apretata, avand diferite intrebuintari in croitorie. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*rejansa
Panglica cu o tesatura speciala foarte apretata, avand diferite intrebuintari in croitorie. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*rejansa
Panglica de bumbac, foarte apretata, avand diferite intrebuintari in croitorie. /<fr. (by 8W9S9e2r2g11i11o)*rejansa
Panglica de panza sau de otel gradata, care se poate infasura pe un ax metalic inauntrul unei cutii plate si care serveste la masurarea distantelor. Obiect folosit in unele jocuri de noroc, format dintr-un disc impartit in compartimente colorate si numerotate si dintr-o bila care se invarteste odata cu discul, indicand la oprire numarul castigator; jocul insusi. Mic instrument format dintr-o rotita dintata, folosit in croitorie pentru desenarea tiparelor pe stofa, la taierea aluatului etc. Curba descrisa de un punct al unei curbe plane care se rostogoleste fara alunecare pe o alta curba fixa cu care este coplanara. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*ruleta
Panglica din diferite materiale impartita in diviziuni zecimale si folosita la masurat (in croitorie, in lemnarie etc.). /<fr. (by 3W11S12e5r5g5i14o)*centimetru
panglica subtire care se ataseaza la partea de sus a cotorului unei carti pentru a usura gasirea paginii; semn de carte. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*signet
Panglica subtire care se ataseaza la partea de sus a cotorului unei carti pentru a usura gasirea paginii; semn de carte. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*signet
panglica textila pentru intarituri, finisaje etc., folosita in croitorie. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i1o)*grogrena
Panou alcatuit dintr-un grilaj, fixat in spatiul unei deschizaturi (fereastra, poarta, vitrina etc.) in scop protector. /<fr. (by 6W15S15e8r9g9i2o)*grila
Panou de vergele de metal sau de lemn care se asaza la o deschidere (usa, fereastra, vitrina etc.) Electrod in forma de gratar, intercalat intre anodul si catodul unei poliode; gratar. Obstacol la o fortificatie facut intr-un gard de vergele de otel. Gratar din bare de otel care inchide tuburile de ventilatie ale unei cazemate. Aparat de ochire a obiectivelor aeriene. Dispozitiv pentru cifrarea si descifrarea mesajelor, a caracterelor alfanumerice. [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*grila
panou dispus perpendicular pe directia de tragere intr-un poligon, astfel incat sa poata opri gloantele ricosate. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*parabal
panou dreptunghiular care acopera gaurile de magazie de pe nave. (< it. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*bocaport
Panoul lateral si draperia care limiteaza deschiderea scenei. Fiecare dintre reflectoarele laterale din fata scenei. [Pl. / < it. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*arlechin
Panou pe care se afiseaza scorul intr-o intrecere sportiva. [Monosilabic] /<engl. (by 13W14S7e7r1g9i10o)*scorer
Panou rabatabil sustinut de o piesa oarecare; oblon; voleu. Aripioara mobila asezata pe intradosul aripii unui avion pentru a-i mari sustentatia. Element mecanic al radiatorului unui motor de avion care regleaza circuitul aerodinamic de racire al acestuia. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*volet
Panou transparent sau translucid care inlocuieste o portiune dintr-un acoperis ori plafon, permitand iluminarea unei incaperi. [Cf. rus. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*luminator
panou transparent sau translucid montat intr-un acoperis ori plafon, care permite iluminarea unei incaperi. (dupa rus. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*luminator
Panou vertical de inaltime mica sau constructie formata din mai multi balustri uniti printr-o bara de sprijin, asezata la marginea unor constructii (balcon, terasa etc.). [< fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*balustrada
Panou vertical sculptat si pictat, asezat in spatele altarului. [< fr. , cf. sp. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*retablu
Panta abrupta a unei inaltimi (munte sau deal); versant pravalis; pripor. /+ suf. ...(by 11W4S5e13r13g7i7o)*rasturnis
Panta abrupta a unui munte sau a unui deal; versant abrupt; repezis. /<bulg.(by 6W14S14e8r8g1i1o)*pripor
Panta abrupta a unui munte sau a unui deal; versant abrupt; repezis; pripor. /+ suf. $...is$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*pravalis
Pantalon are conform definitiilor dvs. origine franceza. Poate noi l-am importat din Franta insa eu stiu ca este venetian la origine. Pantalonul a fost inventat de venetieni si oriunde mergeau in lume si deschideau un magazin de pantaloni isi afisau simbolul Venetiei, leul. Astfel de la "pianta" plus "leone" adica "locul cu leu" se naste "pantaloni". Revine apoi si ca un personaj al Commedia dellarte, Pantalone, caracter tipic venetian - negustor, amorez, luxos - imbracat intr-un fel de costum intreg rosu mulat pe corp, ce recita poezii in piete. Deci si el un "pantalonar". Se poate sa gresesc, nu sunt de specialitate, sunt doar fascinat de etimologie.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*pantalon
Pantalon confectionat din panza alba, strans pe corp, purtat, in trecut, de barbatii de la tara. /<sl. ung. (by 6W6S14e14r8g8i1o)*nadrag
pantaloni dintr-un material special foarte rezistent, cu buzunar(e) la spate, pe care sunt atasate embleme sau fraze ad-hoc, un element de moda tinereasca; jeans. (< amer. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*bluejeansblugi
Pantaloni stramti de canepa albastra, cu buzunar(e) la spate, pe care de obicei sunt atasate embleme sau fraze ad-hoc, constituind un element de moda tinereasca. [Var. s.m.pl. / < americ. , cf. - panza de canepa].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*blugi
Pantaloni taranesti lungi, confectionati din bumbac sau lana (alba). /suf.$ ...ar$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*itari
Panta plana in mijlocul unei muluri. Filmare efectuata dintr-un unghi opus celui precedent si simetric cu acesta. [Dupa fr. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*contracamp
Pantece. Punct al unui sistem de unde stationare, in care o anumita marime (presiunea, viteza etc.) are valoare maxima. [< fr., it. , lat. ].(by 3W12S12e12r6g6i14o)*ventru
Pantera asemanatoare cu leopardul, care traieste in regiunile muntoase din Asia. [< germ. < cuv. mongol].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*irbis
pantera asemanatoare cu leopardul, din regiunile muntoase ale Asiei; leopardul zapezilor. (< germ. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*irbis
Pantof de dama nedecupat, foarte decoltat. [< fr. , cf. it. - pantofior].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*escarpen
Pantof femeiesc de stofa, cu toc inalt, impodobit cu broderii. planta decorativa anuala, cu tulpina agatatoare, frunze verzi-albastrui si flori mari portocalii. /<turc. (by 8W8S2e2r10g11i11o)*condur
pantofi purtati obligatoriu de marinari pe puntea unei nave, mai ales daca puntea este de lemn. Sunt din piele de calitate, usori, fara sireturi.(by 10W10S10e4r4g12i13o)*pantofi
pantograf care permite desenarea unei figuri extrem de reduse. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*micrograf
Pantograf care permite desenarea unor figuri extrem de reduse. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*micrograf
PANTOGRAMA, pantograme s.f. Reprezantare schematica a travaliului la o gravida, care tine cont de anumiti parametri (timp, modificari ale colului uterin, situatia prezentatiei, contractii, bataile cordului fetal etc.)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*pantograma
panza alba de bumbac, usor apretata, pentru lenjerie; madipolon. (< fr. )(by 3W4S12e12r6g6i6o)*sifon
= panza de apa subterana provenita din apa de infiltratie, din care se alimenteaza izvoarele si fantanile. [Pron. / < fr. , it. , cf. gr. - put].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*freatic
panza de bumbac, fina, cu dungi sau carouri formate din combinatia unor fire subtiri cu altele groase. (< fr. , germ. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*tobralco
Panza de bumbac, fina, cu dungi sau carouri formate din combinatia unor fire subtiri cu altele groase. [Nume comercial].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*tobralco
Panza de bumbac sau de in acoperita cu un strat de nitroceluloza colorata, care imita pielea. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*pegamoid
panza de celofibra sau de bumbac, cu fire extrem de fine si dese. (< engl. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*chembrica
Panza de celofibra sau de bumbac, cu fire extrem de fine si dese. [< engl. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*chembrica
Panza de corabie; ambarcatie cu panze. Sport sau agrement practicat pe ambarcatii cu panze. [< it. ].(by 14W14S7e8r8g1i2o)*vela
panza de in cu firele grupate cate doua, pentru cusaturi sau ca tesatura de suport a unor broderii. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*matador
panza de in fina si deasa, folosita la confectionarea lenjeriei. (< fr. , it. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*olanda
Panza de lava bazaltica, care, prin suprapunere, formeaza platouri. [Cf. germ. , engl. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*trapp
panza de lava bazaltica care, prin suprapunere, formeaza platouri. (< germ. , engl. )(by 6W15S15e8r9g9i2o)*trapp
Panza fina de bumbac intrebuintata pentru albituri. [Var. s.n. / cf. fr. , germ. , rus. < - oras in India].(by 15W15S8e8r9g2i2o)*madipolon
Panza fina de bumbac, vopsita sau imprimata. [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*indian
: panza foarte apretata care serveste la intarirea unor detalii de imbracaminte (gulere, revere, buzunare). /<germ. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*vatir
= panza foarte apretata, folosita pentru intarituri la hainele barbatesti. [< germ. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*vatir
Panza foarte rara si tare, folosita la broderie si la tapiserie. [< fr. , cf. it. - panza de canepa].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*canava
panza foarte tare din in sau din canepa, pentru intarituri la hainele barbatesti. (< germ. )(by 4W5S13e13r6g7i7o)*vatir
panza groasa de bumbac din care se confectioneaza haine usoare, salopete etc. (< engl. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*doc
Panza groasa de bumbac din care se confectioneaza haine usoare, salopete etc. [< engl. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*doc
Panza groasa de calti sau de par de capra, din care se confectioneaza diferite obiecte casnice (laicere, toluri, cergi etc.). /Orig. nec.(by 3W11S12e5r5g13i14o)*zablau
Panza groasa impermeabila manevrata de la bord, cu care se acopera pe din afara sparturile mici produse in bordajul unei nave sub linia de plutire. [Pron. / < fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*paiet
Panza mare care acopera un circ, o barca. V. Formatie sau structura membranoasa asemanatoare unui val, prezenta la meduze, unele larve etc., in apropierea cavitatii bucale. [< lat. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*velum
panza mare care acoperea teatrele sau arena circului, la romani. (< lat. , fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*velarium
Panza mare care acoperea teatrele sau arena circului la romani. [Pron. / < lat. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*velarium
Panza mare folosita ca acoperis mobil (la teatru, la circ). /<lat. , fr. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*velarium
Panza mica de marimea a treia care se strange prin infasurare, pentru a-i micsora suprafata, pe timp de furtuna. [< it. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*tertarola
Panza patrata asezata sub bompres, dedesubtul civadierei. [Pron. / cf. fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*contracivadiera
Panza patrata situata pe bompres. [Pron. / cf. fr. , it. < prov. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*civadiera
Panza pe care este reprezentat chipul lui Iisus Hristos in sicriu. /<sl. , gr. (by 4W4S13e13r6g6i15o)*antimisa
Panza pentru vreme rea, pentru furtuna. Placa de metal sau de lemn dispusa in planul diametral al ambarcatiilor cu vele, care mareste stabilitatea vasului. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*derivor
Panza rara foarte apretata folosita ca furnitura la confectionarea imbracamintei si la legarea cartilor. /<germ. , (by 14W15S8e8r2g2i10o)*canafas
Panza tare de canepa, folosita la confectionarea intariturilor pentru haine. Panza apretata, folosita la legarea cartilor. [< germ. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*canafas
panza tare de canepa, la confectionarea intariturilor pentru haine si la legarea cartilor. (< germ. , Kanevas)(by 12W12S6e6r14g15i8o)*canafas
Panza triunghiulara care se gaseste la prora unei nave, fiind sustinuta de bompres. [Var. s.n. / < fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*foc
papagal din Australia, cu penajul alb, care poarta pe cap un mot de pene viu colorate; cacatoes. (< germ. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*cacadu
papagal gri din Africa tropicala, cel mai bun imitator, care cloceste in scorburile de mangrove. (< fr. )(by 4W13S13e13r7g7i15o)*iaco
papagal mare, viu colorat., cu coada lunga, din America de Sud. (< fr., sp. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*ara
papa laptesfantul spahiilor anonime si muritorilor de rand,rebel,alias din latinul-greoco-al-meu_-_rebel_no1,rebelu,rebell,rebeLu.taticu vostru...[pe 8 iulie e sfantul rebel](by 2W2S2e11r4g4i13o)*papa
Papuc facut dintr-o singura bucata de lemn. Invelis metalic care se fixeaza in varful unui pilot de lemn, de beton etc. pentru ca acesta sa poata patrunde mai usor in pamant. Piesa de metal, de lemn etc. folosita pentru franarea prin frecare a rotilor, a aparatelor de ridicat etc. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*sabot
papuc pentru plaja, baie etc. fara toc si cu fete din una sau mai multe bentite. (< germ. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*slap
Papusa manevrata cu sfori, care interpreteaza diferite roluri pe o scena speciala. Executant servil, lipsit de individualitate; interpus. [Pron. / < fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*marioneta
Parachinezie constand in neconcordanta dintre expresia mimica si trairea bolnavului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - imitare].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*paramimie
Parada de eruditie; meticulozitate; pedanterie. Exprimare in termeni pretentiosi, fara continut. Gravitate in chestiuni de mica importanta. [< fr. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*pedantism
Paradigma ideala, care nu exista.Prin contragerea eu+paradigma, similar utopia,ucronia.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*paradigma
Paradigma ideala, care nu exista.Prin contragere eu+paragigma,asemanator ucronia,utopia.(by 3W12S12e5r6g14i14o)*paradigma
Parafora juxtapune, similar metaforei,doua paradigme diferite pentru a forta perceptia inconceptibilitatii celei de a treia.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*parafora
Paragraf din textele religioase, de obicei numerotate, care cuprinde un gand complet. /<it. , fr. (by 4W5S13e13r14g7i7o)*verset
Paralelism perfect al axelor vizuale. Echilibru muscular normal al ochilor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - drept, - a duce].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*ortoforie
Paralelogram cu toate latu-rile egale si unghiurile opuse egale. /<ngr. , fr. (by 12W5S6e6r14g15i8o)*romb
parale, s.f. Moneda divizionara egala cu a suta parte dintr-un leu vechi; mica moneda turceasca de argint care a circulat si in tarile romanesti; (astazi) ban de valoare mica. Expr. = a nu avea (nici) un ban. sau = pana la ultimul ban; exact (din punct de vedere banesc). ( sau ) sau = nu are (nici o) valoare, nu e bun (de nimic). (pe cineva) = a certa (aspru) (pe cineva). (pe cineva) = a-i cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut. P. gener. Moneda (metalica). (Fam.; la pl.) Bani; avere. Expr. = bani multi (Fam.) = a fi valoros, de pret. = a fi bine lamurit in privinta caracterului, a meritelor sau a capacitatii cuiva. - Din tc. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*para
paralizie a celor patru membre datorita leziunii maduvei spinarii. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*tetraplegie
Paralizie a muschilor inimii. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - inima, - lovitura].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*cardioplegie
Paralizie a muschilor laringelui. [Gen. / < fr. , cf. gr. - laringe, - cadere].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*laringoplegie
Paralizie a muschilor ochiului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ochi, - lovire].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*oftalmoplegie
Paralizie a stomacului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - stomac, - lovitura].(by 7W7S15e1r9g9i2o)*gastroplegie
Paralizie a tuturor membrelor. [Gen. / < fr. cf. gr. < - in jur, - leziune].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*periplegie
Paralizie a unei jumatati laterale a corpului; hemiplexie; hemipareza. [Gen. / < fr. , cf. gr. - jumatate, - lovitura].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*hemiplegie
Paralizie a unui singur membru. [Gen. / < fr. , cf. gr. - unic, - lovitura].(by 9W3S3e11r11g12i5o)*monoplegie
Paralizie bilaterala a corpului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - de doua ori, - a lovi].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*diplegie
Paralizie care nu afecteaza decat o parte a corpului. [Gen. / < fr. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*paraplexie
Paralizie completa a ambelor membre inferioare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - langa, - lovitura].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*paraplegie
Paralizie in care sunt lezate toate cele patru membre. [Gen. / < fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*tetraplegie
Paralizie incompleta a membrelor inferioare. [Cf. gr. - langa, - paralizie].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*parapareza
Paralizie incrucisata a membrelor corpului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cruce, - lovitura].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*stauroplegie
Paralizie usoara (manifestata prin scaderea fortei musculare). /<germ. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*pareza
parama care se fixeaza pe marginea intinsa a unei vele, pentru strangerea acesteia. (dupa engl. )(by 14W7S7e1r1g1i10o)*carcafung
Parama care se fixeaza pe marginea intinsa a unei vele, servind la strangerea acesteia. [Cf. fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*carcafung
Parama cu ajutorul careia se manevreaza sau se fixeaza o biga in planul orizontal. [< engl. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*gai
Parama cu capetele fixate pe doua corpuri plutitoare, care este tarata pe fundul apei pentru a agata un corp scufundat sau a-i determina pozitia. [Cf. fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*traina
Parama cu care se leaga partea superioara a catargului de prora. [< it. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*strai
Parama cusuta pe marginea unei panze ca intaritura si pentru a-i micsora lungimea; marginea unei vele. [Pron. , pl. invar. / < engl. ].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*grandee
parama cusuta pe marginea unei vele sau tenzi ca intaritura. (< engl. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*grandee
Parama de canepa sau de sarma; lant cu care se incing pe nave saci, baloturi etc. in vederea ridicarii sau coborarii lor de la bord. [< engl. < cuv. malaiez]. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*sapan
Parama de legare sau de manevrare data din bordul unei nave, oblic fata de axa sa longitudinala la o baba, sau alt mijloc de amarare de pe chei. [Var. / < engl. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*spring
parama de legare sau de manevrare, data din bordul unei nave, oblic fata de axul sau longitudinal, la o baba sau alt mijloc de amarare de pe chei. (< engl. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*spring
Parama folosita pentru fixarea coltului inferior al unei panze de corabie. /<it.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*scota
Parama folosita pentru fixarea partii superioare a catargului de prora. /<it. (by 11W11S4e4r5g13i13o)*strai
Parama pentru legarea navei, data de la prora inapoi sau de la pupa inainte. [Var. / < engl. ]. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*spring
Parama scurta servind la fixarea sau remorcarea barcilor de salvare sau a altor ambarcatii. [< it. ].(by 13W13S14e7r7g1i1o)*barbeta
parama subtire care serveste pentru a manevra velele sau pavilioanele si pentru a lega diferite obiecte la bordul unei nave. (dupa it. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*saula
Parama subtire, folosita pentru fixarea suplimentara a unor obiecte de pe bord. /Orig. nec.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*saula
paramimie constand in repetarea mimicii interlocutorului, la schizofrenici. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ecomimie
Parapet asezat de-a lungul bordului unei nave, format din niste cutii speciale in care se pastreaza efectele echipajului. [< fr. ].(by 11W5S5e13r14g7i7o)*bastingaj
parapet de pamant in spatele unei transe, unui sant, care apara de loviturile venite din spate. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g11i5o)*parados
Parapet de pamant in spatele unui sant, facut pentru a-i apara pe cei adapostiti in sant de loviturile venite din spate. [Pl. / < fr. ].(by 7W8S1e1r2g10i10o)*parados
parasire a plantei gazda de catre parazitul ajuns la completa dezvoltare. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*lipoxemie
parasire, renuntare. ~ = parasire a copiilor, a familiei. retragere dintr-o competitie. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*abandon
(parazit al celulelor epiteliale digestive) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. art. (sil.)(by 5W14S14e7r7g1i1o)*coccidie
Parazit care traieste in interiorul tesutului vegetal sau in organele interne ale omului si ale animalelor, provocand boli grave. /<fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*endoparazit
(parazit) care traieste in organele sau tesuturile organismului gazda. (< fr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*endoparazit
(Parazit de origine vegetala sau animala) care traieste in interiorul organelor sau al tesuturilor organismului-gazda. [< fr. , cf. gr. - inauntru, fr. - parazit].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*endoparazit
Parazit din ordinul acarienilor, mic, vermiform, intalnit la animale si la om, unde pare sa fie agentul patogen al acneei. [< fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*demodex
parazit din ordinul acarienilor, mic, vermiform, la animale si la om, agentul patogen al acneei. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*demodex
(Parazit extern) care traieste pe suprafata corpului unor fiinte. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ectoparazit
parazitism in care energia necesara cresterii unui microorganism este furnizata de gazda. (< engl. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*paratrofie
Parazit microscopic care patrunde in pielea omului sau a animalelor, producand raia. [< fr. , cf. gr. - carne, - a taia].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sarcopt
Parazit microscopic care provoaca boala numita scabie la om si la animale. /<fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*sarcopt
parazitoza a intestinului provocata de lamblie, care se manifesta prin dureri abdominale, diaree, anemie etc.; giardiaza. (< fr. , germ. )(by 10W11S11e4r5g13i13o)*lambliaza
parazitoza la vertebrate, produsa de toxoplasma, avand o evolutie variabila. (< fr. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*toxoplasmoza
Parazitoza provocata de prezenta in organism a lambliei; giardiaza. [Pron. / < fr. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*lambliaza
Parazit unicelular microscopic, care produce la oameni si la animale o serie de boli infectioase. [Gen. / < fr. , cf. - patologist american].(by 13W6S7e7r15g1i9o)*rickettsie
Parcaj; loc de parcare pentru automobile. [Pl. scris si / < engl., fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*parking
parc in care sunt prezentate colectii de plante vii in conditii naturale sau de sera. (< rus. )(by 9W2S2e11r11g11i5o)*dendrariu
Parc in care sunt prezentate colectii de plante vii in conditii naturale sau de sera. [< rus. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*dendrariu
par de capra angora, din care se fac stofe, covoare etc. stofa tesuta din lana amestecata cu par de capra angora. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*mohair
Par de capra angora, din care se fac stofe, covoare etc. Stofa tesuta din lana amestecata cu par de capra angora. [Pron. / < engl., fr., it. < cuv. arab].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*mohair
pardesiu barbatesc fara maneci, cu o pelerina scurta pe umeri si cu deschizaturi pentru brate. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*macferlan
pardesiu barbatesc fasonat ca un halat cu maneci largi. (< engl., fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*ulster
Pardesiu barbatesc fasonat ca un halat cu maneci largi. [< engl., fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*ulster
Pardesiu fara maneci, cu o pelerina scurta pe umeri si cu deschizaturi prin care se scot bratele. [Pl. / < engl., fr. , cf. - numele creatorului acestui pardesiu].(by 2W11S11e4r5g5i13o)*macferlan
Par din coama sau din coada cailor, folosit in tapitarie sau la confectionarea unor tesaturi. /<germ. (by 5W13S14e7r7g15i1o)*roshar
pardonez, vb. I. Tranz. (Inv.) A scuti de o pedeapsa sau de o obligatie; a gratia; a ierta, a scuza. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*pardona
Pardoseala acoperita cu linoleum sau material plastic care acopera podeaua incaperilor unei nave. Piese de lemn montate pe fundul navei pentru a proteja marfurile de umezeala. [< rus. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*paiol
pardoseala, pavaj din marmura, mozaic, piatra sau placi ceramice. (< lat. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*paviment
Parenchim care infasoara fasciculele libero-lemnoase si inconjura endodermul. [Cf. fr. ].(by 2W10S11e4r4g12i13o)*peridesm
Parere de rau cauzata de o nereusita sau de o fapta nesocotita; mustrare de cuget; remuscare; regret. [Sil] /+ suf. ...(by 13W6S7e15r15g9i9o)*cainta
Parere de rau cauzata de o nereusita sau de savarsirea unei fapte reprobabile; mustrare de cuget; cainta; regret.a-l mustra constiinta pe cineva. /r(by 12W12S6e6r14g15i8o)*remuscare
Parere de rau cauzata de o nereusita sau de savarsirea unei fapte reprobabile; remuscare; cainta. /<fr. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*regret
Parere exagerata despre propria persoana, despre meritele si actiunile proprii. /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*egotism
Parere, idee, judecata. = parerea publicului, a maselor intr-o anumita chestiune; = a se deosebi in pareri de cineva (sau de majoritate); a-si exprima o parere contrara parerii majoritatii. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*opinie
Parere, idee preconceputa asupra unui lucru sau a unei probleme. [Dupa fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*prejudecata
Parere intemeiata pe fapte aparente; presupunere; supozitie. Recunoastere a unui fapt ca autentic pana la proba contrara. Parere prea buna despre sine; infumurare, aroganta. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , it. , fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*prezumtie
parere, judecata, idee. o ~ publica = parerea publicului, a maselor intr-o anumita chestiune; a face ~ separata = a se deosebi in pareri de cineva (sau de majoritate). (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r5g13i13o)*opinie
parere publica (buna sau rea) despre cineva. faima, renume. (< fr. , lat. )(by 10W11S4e4r12g13i6o)*reputatie
Parere publica (buna sau rea) despre cineva; nume. Faima, renume. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*reputatie
pare(suna)adevarat fara a fi in realitate (sensul principal al cuvintului <specious> in limba engleza)(by 6W6S15e15r15g9i9o)*paresunaadevarat
Par foarte fin care acopera corpul unui nou-nascut. Fire de par subtiri si scurte intalnite in afara regiunilor paroase. Puf (la plante, fructe etc.). [< lat. - puf].(by 4W4S5e13r13g7i7o)*lanugo
Parghie articulata cu doua pedale la extremitati, legata de organul de directie al unui avion sau al unei ambarcatii si folosita la dirijarea acestora cu ajutorul picioarelor. Suport fixat pe fundul barcilor pentru sprijinirea picioarelor celui care vasleste. [Pron. / < fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*palonier
parghie care comanda eleroanele si profundorul unui avion. tinta aeriana (remorcata de un avion) la tragerile (anti)aeriene de instructie. o ~ de vant = dispozitiv pentru indicarea directiei vantului, pe aerodromuri la loc vizibil. (< fr. )(by 5W6S14e14r7g8i1o)*mansa
Parghie cu care pilotul comanda aripioarele si profundorul unui avion. Tinta aeriana (remorcata de avioane) pentru exercitii de tragere din avioane sau cu artileria antiaeriana. Fiecare dintre etapele in care se imparte o proba de tir (corespunzand unui anumit numar de focuri trase), un concurs de calarie etc. V. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*mansa
Parghie curbata care serveste la imprimarea unei miscari de rotatie a unui mecanism. /<fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*manivela
Parghie de forma speciala, oscilanta fata de un capat al ei, avand de obicei rolul de a opri miscarea unor organe de masina. [Pl. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*clichet
Parghie de manevra sau de comanda actionata cu piciorul. Presa mica de imprimare actionata cu piciorul. Nota joasa si grava care dureaza mai multe masuri. [< fr. , cf. lat. - picior].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*pedala
parghie indoita in unghi drept, care serveste la manuirea unui mecanism, la transformarea unei miscari de rotatie intr-o miscare rectilinie etc. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*manivela
parghie mica, cu care se actioneaza manual un mecanism de comanda, de reglare etc. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*maneta
Parghie mica de mana, cu care se porneste, se misca sau se opreste un motor, un robinet etc.; manela. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*maneta
Parghie mica folosita la declansarea, oprirea si manevrarea manuala a unui mecanism sau instalatii. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*maneta
Parghie oscilanta care serveste la oprirea miscarilor unor roti dintate. /<fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*clichet
parghie, oscilanta fata de un capat al ei, pentru blocarea unor organe de masina. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*clichet
Parkour este o disciplina care te ajuta sa treci peste orice obstacol prin gasirea celui mai eficient si mai rapid mod de a ajunge din punctul A in punctul B folosind doar mijloacele propriului corp (prin sarituri, catarari, salturi, mers taras, echilibristica, etc.).(by 13W13S6e7r15g15i9o)*parkour
Parlamentari, tranzactii facute in lobby. Metoda de influentare prin agenti speciali, a oamenilor de stat, pentru a adopta in parlament, guvern etc. pozitii avantajoase monopolurilor. [< engl. < - culoar din cladirea parlamentului].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*lobbyism
Parlament unicameral al statului Israel. [< engl., fr., it. < cuv. ebraic].(by 4W4S5e13r13g6i7o)*knesset
Par lung impletit in (trei) suvite; coada. a ramane necasatorita. /<bulg. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*cosita
Par lung si gros, folosit in diferite scopuri (mai ales pentru garduri, picioare pe pod etc.). /<ung. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*sarampoi
Par lung si subtire folosit pentru sustinerea vitei de vie sau a unor plante agatatoare. /<ngr. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*arac
"par, pilozitate", "cil, flagel". (< fr. , -trichie, -triche, cf. , thrikhos)(by 4W5S13e13r7g7i15o)*trico
Par scurt de pe partea din fata a capului si de pe extremitatile membrelor la ovine. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*jar
Par scurt si subtire, care se bate in pamant si serveste pentru a lega ceva de el sau ca semn de demarcatie. /Cuv autoht.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*tarus
PARSEC parseci, s. m. distanta de la care axa pamantului ocupa o secunda de arc de cerc = 3,26 ani lumina. din fr. parsec(by 4W4S12e13r6g6i14o)*parsec
Parsoana care are in pastrare garderoba unui local public, a unui teatru etc. [Pron. / < + ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*garderobier
Partea acoperita de la prora sau de la pupa unei nave, in interiorul careia sunt amenajate magazii si, uneori, locuinte pentru echipaj. [< fr. ].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*teuga
Parte a actiunii in vechea tragedie greaca, desfasurata intre doua interventii ale corului. Parte dintr-o opera literara circumscrisa la un singur moment, la infatisarea unei singure situatii. Actiune secundara legata de actiunea principala a unui poem, a unui roman etc. Sectiune mijlocie construita intr-o tonalitate aparte, pe teme proprii, intercalata intre partile principale ale unei compozitii mari. Intamplare, incident, fapt accesoriu. [Pl. , var. s.n. / < fr. , cf. gr. - ceea ce vine din afara].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*episod
Parte a acusticii care studiaza transformarea caldurii in energie sonora. [Cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*termoacustica
parte a acusticii care studiaza transformarea caldurii in energie sonora. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*termoacustica
Parte a acusticii care studiaza ultrasunetele. [Cf. germ. , fr. ].(by 12W12S12e6r6g14i15o)*ultraacustica
parte a alchimiei care se ocupa cu aplicarea chimiei la medicina. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*iatrochimie
Parte a anatomiei care se ocupa cu studiul ligamentelor. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - ligament, - stiinta].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*desmologie
Parte a anatomiei care studiaza muschii; sarcologie. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - muschi, - studiu].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*miologie
parte a anatomiei care studiaza vasele sangvine si limfatice si bolile lor. (< fr. )(by 14W7S8e8r1g2i10o)*angiologie
Parte a anatomiei care studiaza viscerele. [Gen. / < fr. , cf. gr. - viscere, - studiu].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*splanhnologie
Parte a anatomiei care trateaza despre cartilaje. [Gen. / < fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*condrologie
Parte a anatomiei umane care se ocupa cu studiul vaselor sanguine si limfatice. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - vas, - stiinta].(by 13W6S7e15r15g8i9o)*angiologie
Parte a antablamentului care se sprijina pe capitelul coloanei. [< fr. , it. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*arhitrava
Parte a antablamentului ridicata deasupra cornisei, menita sa mascheze marginea acoperisului. Cat scund, asezat deasupra cornisei, la nivelul fatadei sau retras. [Cf. fr. , it. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*atic
partea anterioara a teniei, care poarta organele de fixare. (< fr., lat. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*scolex
Partea anterioara a teniei, care poarta organele de fixare. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*scolex
Partea anterioara a unei masini agricole pe roti. Antetren. Ansamblu de valturi cu dinti si caneluri dintr-un dispozitiv de cardare care zdrobesc resturile vegetale atasate de flocoanele de lana. [Cf. fr. ](by 8W2S2e10r11g4i4o)*avantren
Partea anterioara a unui chipiu sau a unei sepci, care umbreste ochii si fata. a face mana streasina la ochi. /<rus. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*cozoroc
Partea anterioara a unui templu vechi, a unei biserici. [< fr. , cf. gr. - inainte, - templu].(by 15W8S9e2r2g3i11o)*pronaos
Parte a antropologiei care se ocupa cu studiul craniului. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - craniu, - stiinta].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*craniologie
Parte a antropologiei care studiaza evolutia si dezvoltarea omului; procesul aparitiei si dezvoltarii omului, speciei umane; antropogenie. [Cf. fr. , germ. < gr. - om, - origine].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*antropogeneza
parte a antropologiei care studiaza forma si dimensiunile craniului. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*craniologie
Parte a antropologiei care studiaza omul fosil, preistoric. [Gen. / < fr. ].(by 3W4S4e12r13g6i6o)*paleoantropologie
parte a antropologiei care studiaza omul preistoric. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*paleoantropologie
Parte a antropologiei care studiaza rasele omenesti. [Pron. , gen. / < + gr. - studiu].(by 3W11S12e5r5g6i14o)*raseologie
Parte a aparatului digestiv in care se digera alimentele. a nu suporta (pe cineva). a manca bine. /<ngr. sl. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*stomac
Parte a aparatului digestiv in forma de tub care se intinde intre pilor si anus; mat. [< fr. , it. , cf. lat. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*intestin
Parte a aparatului digestiv in forma de tub, cuprinsa intre stomac si anus; mat. /<fr. lat.(by 8W8S1e2r10g10i3o)*intestin
parte a aparatului digestiv, in forma de tub, intre pilor si anus. (< fr. , lat. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*intestin
Parte a arheologiei care studiaza inelele si pietrele pretioase gravate. [< fr. , cf. gr. - inel, - stiinta]. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*dactiliologie
parte a arheologiei care studiaza inelele si pietrele pretioase gravate. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*dactiliologie
(parte a armatei) s. f. (sil. ), art. (sil. ), g.-d. art. pl. art. (sil. )(by 3W11S11e12r5g5i14o)*cavalerie
Parte a armei de foc unde se retrage tubul cartusului. / + suf. $...ator $(by 7W7S15e1r9g9i2o)*detunator
Parte a artei militare care se ocupa cu organizarea si conducerea actiunilor de lupta ale trupelor. Stiinta de a determina mijloacele si formele de actiune, intr-o perioada relativ scurta, pentru realizarea obiectivelor unei miscari sociale, a unui partid politic etc., in functie de imprejurarile social-politice din acea perioada. Mijloacele folosite de cineva pentru a face sa izbuteasca o intreprindere, o actiune etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - arta de a orandui].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*tactica
parte a astrofizicii care foloseste fotografia ca mijloc de investigatie a astrilor. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*astrofotografie
Parte a astronomiei care studiaza descriptiv Luna sub aspectul elementelor naturale, structurii, proceselor fizice etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - Luna, - a descrie].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*selenografie
parte a astronomiei care studiaza materia componenta a scoartei lunare si evolutia ei in timp. (< fr. )(by 8W1S2e10r4g4i12o)*selenologie
Parte a astronomiei care studiaza materia componenta a scoartei lunare si evolutia ei in timp. [Gen. / < fr. , cf. gr. - Luna, - stiinta].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*selenologie
Parte a bilantului contabil care reflecta sursele mijloacelor financiare dupa componenta, destinatia si apartenenta lor. /<fr. lat. germ. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*pasiv
Parte a biocenozei cu durata de existenta redusa, care apare ca urmare a unor conditii favorabile. [< fr. , cf. gr. - viata, - loc].(by 9W10S3e3r11g12i5o)*biocorie
parte a biologiei care stabileste regulile de clasificare a organismelor vii; biotaxonomie. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*biotaxie
parte a biologiei care studiaza fenomenele calorice produse de activitatea organica. (< bio calorimetrie)(by 2W2S10e11r4g4i13o)*biocalorimetrie
Parte a biologiei care studiaza nucleul si celula. [< fr. , cf. gr. - nucleu, - studiu].(by 2W11S11e11r5g5i13o)*cariologie
parte a biologiei moleculare care studiaza actiunile electrice intre moleculele celulelor si cele ale substantelor care intervin in metabolismul celular. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*bioelectronica
Parte a biologiei moleculare care studiaza actiunile electrice intre moleculele celulelor si cele ale substantelor care intervin in metabolismul celular. / < fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*bioelectronica
Partea bisericii dintre altar si naos. Casa parohiala. Consiliu eparhial in biserica ortodoxa. [Pron. / cf. fr. , lat.bis. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*prezbiteriu
Parte a botanicii care se ocupa cu studiul fructelor. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fruct, - studiu].(by 11W11S4e4r5g13i13o)*carpologie
Parte a bratului, cuprinsa intre cot si incheietura mainii. [Sil. ] /(by 13W13S7e7r15g1i9o)*antebrat
= parte a burgheziei din tarile coloniale si dependente care pactizeaza cu imperialismul strain in scopul mentinerii asupririi coloniale. Membru al acestei burghezii. [Cf. rus. , sp. - cumparator].(by 1W9S9e2r3g11i11o)*comprador
Partea cantata de cor in timp ce se deplasa de la stanga la dreapta scenei. Fiecare dintre diviziunile unei poezii (lirice), formata din mai multe versuri. [< gr. , cf. it. , fr. ].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*strofa
parte a carburatorului in care se realizeaza amestecul combustibilului cu aerul. /<fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*carburatie
partea care primeste in folosinta temporara si gratuita de la cealalta parte un bun determinat, cu obligatia de a-l restitui(by 10W10S4e4r12g13i6o)*partea
Partea carnoasa a unui fruct, cuprinsa intre coaja si sambure. [< fr. , cf. gr. - mijlociu, - fruct].(by 8W8S2e2r2g11i11o)*mezocarp
Partea carnoasa a unui fruct. Fructe conservate in solutie de bioxid de sulf diluata. Partea moale din interiorul unui organ (splina, dinte etc.). Portiune musculara proeminenta. Apa care are in suspensie graunti minerali; tulbureala. [< fr. , cf. lat. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*pulpa
parte accesorie destinata a sustine melodia principala a unui cantec sau instrument. (< fr. , it. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*acompaniament
Partea cea mai buna, cea mai fina a unui lucru; frunte a unui lucru. [G.-D. ] /<lat. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*lamura
Partea cea mai dinauntru a peretilor unui vas sanguin. [< lat. - cea mai profunda].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*intima
Partea cea mai hazlie, de efect, dintr-o gluma, dintr-o epigrama etc. Varful pantofilor de balet. Cea mai importanta pozitie din baletul clasic, executata numai de balerine pe varful picioarelor. [Pron. / cf. fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*poanta
Partea cea mai joasa a teatrelor antice grecesti, unde se executau dansurile si in care statea corul. Ansamblu de instrumentisti care executa compozitii muzicale la diferite instrumente. Loc (situat de obicei intre scena si public) unde sta orchestra intr-un teatru etc. [Var. s.f. / cf. fr. , it., lat. ].(by 14W15S8e8r1g2i10o)*orchestra
Partea cea mai mica a unei colectivitati sau a unei colectii de obiecte.in inferioritate numerica. grup de oameni de aceeasi origine si limba, care locuieste pe teritoriul unui stat national. /<fr. , lat. $minoritas, ...atisMinoritat$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*minoritate
Partea (cea) mai mica dintr-o colectivitate impartita in doua; cei mai putini la numar. Minorat. [Cf. fr. , lat. , germ. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*minoritate
Partea cea mai mica dintr-o substanta, care pastreaza proprietatile chimice si structura substantei respective.unitate de masura a capacitatii de materie; mol. /<fr. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*molecula
partea cea mai reusita a unui spectacol, a unei serbari etc.; punct de atractie, de interes; haz, sic. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*clu
partea centrala a ciupercilor, din elemente producatoare de spori; himen^1 (2). (< fr. , gr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*himeniu
Partea centrala a ciupercilor, formata din elemente producatoare de spori; himen [in DN]. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*himeniu
Partea centrala a ovulului unei plante fanerogame, in care se afla sacul embrionar. [< fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*nucela
partea centrala a trunchiului unui arbore, cu o densitate mai mare decat alburnul. (< fr., lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*duramen
Partea centrala a trunchiului unui arbore, de culoare mai inchisa si de densitate mai mare decat alburnul. [< lat. , fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*duramen
Partea centrala a unei biserici ortodoxe (intre altar si pronaos); naos. /<fr. lat. it. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*nava
Partea centrala din structura radacinii si tulpinii, care contine tesuturile conducatoare; cilindru central. [< germ. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*stel
Parte a centrului Pamantului in care se afla metalele grele; barisfera, centrosfera. [< fr. , cf. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*nife
parte a chimiei care se ocupa cu studiul raporturilor cantitative dintre substantele care intra in compozitia elementelor. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*stoichiometrie
Parte a chimiei care se ocupa cu studiul raporturilor cantitative dintre substantele care intra in compozitia elementelor. [Pron. , gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - element, - masura].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*stechiometrie
Parte a chimiei care se ocupa cu studiul reactiilor chimice cauzate de influenta electricitatii. [Gen. / cf. fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*electrochimie
parte a chimiei care studiaza determinarea concentratiei unei baze. (< fr. )(by 7W8S1e1r2g10i10o)*alcalimetrie
Parte a chimiei care studiaza determinarea concentratiei unei baze; procedeu de analiza chimica folosit in acest scop. [Gen./ < fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*alcalimetrie
parte a citologiei care studiaza constitutia chimica a elementelor celulare. (< fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*citochimie
parte a comediei antice grecesti, la inceputul piesei, in care autorul isi exprima, prin glasul corifeului, propriile pareri si sentimente in legatura cu faptele infatisate. (< fr. , germ. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*parabaza
partea concava a unei bolti, a unui arc; cofraj pentru turnarea acestora. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cintru
Partea concava a unei bolti sau a unui arc; cofrajul pe care se zideste sau pe care se toarna o bolta. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*cintru
Partea concava a unei cute geologice. [Pl. / < fr. , cf. gr. - cu, - a se inclina].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*sinclinal
Parte a corpului, a unui organism care indeplineste una sau mai multe functii vitale sau utile vietii. Piesa componenta a unei masini sau a unui mecanism. Instrument, mijloc de actiune, de comunicare; publicatie, ziar. Grup de persoane numite sau alese in conducerea unei organizatii politice sau administrative. [Cf. lat. , fr. , germ. , rus. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*organ
Parte a corpului care uneste capul cu trunchiul; gat. /<sl. + suf. $...an$(by 11W4S5e13r13g6i7o)*gatlan
Parte a corpului cuprinsa intre torace si bazin, in care se afla stomacul, intestinele si alte organe; burta; pantece. /<lat., fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*abdomen
Parte a corpului cuprinsa intre torace si bazin; pantece, burta. Ultimul segment al corpului artropodelor. [< fr., lat. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*abdomen
(parte a corpului, individ, extremitate, varf, maciulie, capatai, inceput, sfarsit, motiv, capitol) s. n., pl. (si "capital") (by 8W1S2e10r10g3i4o)*cap
(parte a corpului omenesc, a unui mecanism, institutie, harpa) s. n., pl. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*organ
Parte a corpului situata intre cei doi omoplati. [< fr., lat. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*interscapulum
Parte a creierului situata la extremitatea din spate a cutiei craniale; creierul mic. /<lat. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*cerebel
parte activa a citoplasmei, cu rol in transmiterea caracterelor ereditare. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g2i10o)*idioplasma
Partea de cauciuc, compusa din anvelopa si camera cu aer, a unei roti de vehicul. [Pron. / < fr. , cf. germ. ].(by 6W6S7e15r15g9i9o)*pneu
partea de cauciuc din anvelopa si camera cu aer a unei roti de vehicul. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*pneu
Partea decoltata a unei haine femeiesti. Parte a corpului care apare din rascroiala de la gat a unei haine femeiesti. [Pl. / < fr. ].(by 15W15S1e9r9g3i3o)*decolteu
Partea de dinainte a unui teatru antic, unde jucau actorii. Partea planseului scenei care iese in fata cortinei (inchise); avanscena. [Pron. , var. s.n. / < fr., lat. , cf. gr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*prosceniu
Partea de dinapoi a unor rochii, care se taraste pe jos; coada lunga la o rochie. Expr. = a urmari (pe cineva) pretutindeni, a se tine scai de cineva. Viteza cu care alearga concurentii intr-o cursa atletica, ciclista etc. Expr. = a conduce plutonul concurentilor intr-o cursa atletica, ciclista etc. - Din fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*trena
Partea de dinapoi, mai ridicata, a talpii la incaltaminte; calcai. /<bulg. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*toc
Partea de dinapoi si de sus a corpului unor mamifere (de la sale pana la coada). /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*crupa
partea de jos a unei cladiri, a unui grilaj etc. suport, postament care sustine o coloana, o statuie etc. = zona a uscatului afundata cu panta lina sub apele marii pana la adancimea de circa 200 m. partea metalica a unui bec electric, care se fixeaza in dulie. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*soclu
Partea de jos a unei haine lungi, mai ales barbatesti. /+ suf. $...ana$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*pulpana
Partea de jos a unui corp, a unui edificiu etc.; temelie, fundament. Latura unui poligon sau fata unui poliedru, situata in pozitia cea mai de jos. Parte, element fundamental, esential, a ceva. Element principal al unei combinatii chimice. = totalitatea relatiilor de productie intr-o etapa determinata a dezvoltarii sociale. Loc de plecare, de adunare a unor oameni, a unor trupe a unor materiale etc. = loc special pe teritoriul unui stat unde stationeaza trupe dotate cu mijloace de lupta necesare actiunilor de razboi. = teren special amenajat si dotat pentru practicarea diferitelor sporturi. Substanta cu gust lesietic, care albastreste hartia de turnesol si care, in combinatie cu un acid, formeaza o sare. [< fr. , cf. it. < gr. - sprijin].(by 7W7S8e1r1g9i10o)*baza
Partea de jos, evazata, a vetrei. Constructie de zid, de metal etc. asezata deasupra unei surse de gaze pentru a le colecta si elimina printr-un cos de ventilatie. [< fr. ]. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*hota
(partea de jos sau dinapoi, indepartata a unui obiect, obiect de bucatarie) s. n., pl. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*fund
Partea de jos si de sus a coastei unei corabii. Directie perpendiculara pe directia in care se deplaseaza o nava. = vant care bate dintr-o directie (aproape) perpendiculara pe axa longitudinala a navei. Nume generic pentru tesaturile care au dungi transversale. [Pl. / < fr. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*travers
Partea de mijloc a unui os lung, situata intre cele doua epifize. [< fr. , cf. gr. - interstitiu].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*diafiza
Partea de mijloc, mai subtire a corpului omenesc, situata deasupra soldurilor; mijloc. Parte a unui obiect de imbracaminte care imbraca mijlocul; corsaj. Statura, inaltime. Marime, importanta, valoare. = a avea aceeasi valoare, talent etc. ca si acela. [< rus. , cf. it. , fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*talie
Parte a dendrometriei care studiaza metodele de masurare a cresterii arborilor sau arboretelor. [< fr. , cf. gr. - crestere, - masura].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*auxometrie
parte a dendrometriei care studiaza metodele de masurare a cresterii arborilor sau arboreturilor. (< fr. )(by 5W13S14e7r7g1i1o)*auxometrie
partea de proteine din serul sangvin care nu se coaguleaza prin incalzire. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*albuminone
Partea de sus a cavitatii bucale, avand forma de bolta; bolta palatina; cerul gurii. partea anterioara osoasa a palatului. /<lat. it. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*palat
Partea de sus a corpului omenesc. Sculptura, pictura care reprezinta partea de sus a corpului omenesc. [Cf. fr. , it. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*bust
Partea de sus a unui sort. Servetel care se leaga la gatul copiilor cand mananca; barbita. Sort de tabla care se monteaza deasupra coamei la acoperis. Aparatoare de cauciuc montata la fiecare din rotile (din spate) ale autovehiculelor pentru a diminua stropirea. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*baveta
Partea de sus, dilatata, a pedunculului, de care se prind organele unei flori. /<fr. , lat. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*receptacul
Partea de sus (ornamentala) a unei coloane pe care se sprijina arhitrava. /<lat. (by 2W11S11e11r5g5i13o)*capitel
Partea de vorbire flexibila care exprima oactiunestare sau existenata se numeste verb.(by 10W10S3e3r4g12i12o)*partea
parte a diencefalului cuprinzand corpii geniculati lateral si medial. (< engl. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*metatalamus
Partea din afara a unui obiect, a unui lucru; fatada. Mod de a se prezenta ca infatisare; infatisare, tinuta. [Pron. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*exterior
Partea dinainte a unui coif, care se putea lasa in jos pentru a proteja fata de lovituri; cozoroc. Vizeta. [Pron. / < fr. , cf. it. ].(by 5W13S13e7r7g7i1o)*viziera
partea dinainte a unui teatru antic; (astazi) avanscena. (< lat., fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*prosceniu
parte a dinamicii care studiaza modul de actiune a pulberii in gurile de foc. (< fr. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*pirodinamica
Partea dinapoi a coapselor calului, care se intinde din regiunea lombara pana la coada. Partea de jos a cruponului (1). Forma de relief compusa din doua versante care se unesc dupa o linie; prelungire a unui mamelon. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*crupa
Partea dinapoi a tevii unei guri de foc; chiulasa [in DN]. [< it. ]. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*culata
Partea din corpul navei care sta sub apa. Volumul de apa dislocat de un plutitor sau de o nava. Portiune din corola leguminoaselor, in forma de luntre, care ia nastere prin unirea celor doua petale inferioare. Iesitura a unui organ sau a unui os. Creasta osului stern la pasari. [Pl. / < fr. , it. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*carena
Partea din dreapta a unei nave privind de la pupa spre prora. [< fr. , it. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*tribord
Partea din fata, pana la talie a unui obiect de imbracaminte. a) a sari la bataie la cineva; b) a cere cuiva socoteala. a se lua la bataie; a se incaiera. /<lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*piept
Partea din fiecare bord a unor traverse de punte intrerupte de o gaura de magazie sau de o alta deschidere in punte. [< + , dupa fr. ].(by 5W13S13e13r7g7i15o)*semitraversa
Partea din mijloc a unei piei tabacite, de bou sau de vaca, dupa ce s-a indepartat pielea de pe gat, picioare si coada. Placa de cauciuc din care se fac talpi de incaltaminte. [Pl. / < fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i15o)*crupon
Partea din mijloc, de culoare galbena, a oului de pasare sau de reptila. [Pl. si ] / + suf. $...us$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*galbenus
Partea din spate a unui templu grecesc pentru pastrarea obiectelor de cult si a tezaurului. [< fr. , cf. gr. - in spate, - casa].(by 4W4S13e13r6g6i15o)*opistodom
partea din spate a unui templu grecesc, pentru pastrarea obiectelor de cult si a tezaurului. (< fr. )(by 5W13S13e7r7g15i1o)*opistodom
partea din spate, cu sectiune crescatoare, prin care sunt evacuate gazele arse dintr-un reactor. (< fr. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*efuzor
Partea din spate, mobila, a cosului unei carute sau a unui car. / + suf. $...arla$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*codarla
Partea din stanga a unei nave (maritima sau aeriana) in raport cu directia mersului acesteia. /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*babord
Partea din stanga a unei nave, privind catre prora. Marginea stanga a fuzelajului unei aeronave, privind spre partea ei dinainte. [Pl. / < fr. , it. , cf. germ. , ol. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*babord
Partea dintr-o instalatie frigorifica in care se produce scaderea de temperatura. [Cf. fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*refrigerator
partea dintr-o instalatie frigorifica in care se produce scaderea temperaturii pana aproape de 0s C. (< fr. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*refrigerator
parte a discului germinat din care se dezvolta embrionul. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*embrioblast
Parte a dogmaticii care trateaza despre ingeri. [Gen. / < fr. , cf. gr. - inger, - vorbire].(by 7W15S15e15r9g9i2o)*angelologie
Partea dreapta a unui blazon, a unui scut. [< fr. , cf. lat. - dreapta].(by 10W3S3e12r12g12i6o)*dextra
parte a elastomecanicii care studiaza vibratiile elastice ale corpurilor solide deformabile, fara a tine seama de cauzele care le produc. (< fr. )(by 12W5S5e13r14g7i7o)*elastocinetica
Parte a elastomecanicii care studiaza vibratiile elastice ale corpurilor solide deformabile, fara a tine seama de cauzele pe care le produc. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*elastocinetica
parte a elastomecanicii care studiaza vibratiile elastice ale corpurilor solide deformabile, tinand seama de cauzele care le produc. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*elastodinamica
Parte a elastomecanicii care studiaza vibratiile elastice ale corpurilor solide deformabile, tinand seama de cauzele care le produc. [< fr. ].(by 6W6S15e15r15g9i9o)*elastodinamica
Parte a electrochimiei aplicate, care se ocupa cu galvanoplastia si galvanostegia. [Gen. / cf. fr. ].(by 9W3S3e3r11g12i5o)*galvanotehnica
Parte a electromagnetismului care studiaza campul magnetic invariabil din substante sau din vid. [Gen. / < fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*magnetostatica
parte a electronicii care face apel la temperaturi foarte joase. (< fr. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*crioelectronica
Parte a electronicii care se ocupa cu studiul si utilizarea energiei atomice in stiinta si industrie. [Pron. / < fr. ].(by 9W3S3e3r12g12i5o)*nucleonica
Parte a embriologiei care se ocupa cu descrierea embrionului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - embrion, - a scrie].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*embriografie
parte a embrionului care formeaza, dupa germinatie, radacina plantulei. (< fr. , lat. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*radicula
Parte a embrionului care formeaza dupa germinatie radacina plantulei. [< fr. , lat. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*radicula
Parte a embrionului, care se dezvolta dupa germinare. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) germen". [< fr. , cf. gr. - germen].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*blast
Parte a embrionului unei seminte care, dupa germinatie, se transforma in radacina plantei. /<fr. , lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*radicula
Parte a encefalului asezata in regiunea posterioara si inferioara a capului; creierul mic. [Pl. / < lat. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*cerebel
parte a encefalului in regiunea posterioara si inferioara a capului; creierul mic. (< lat. )(by 6W6S15e15r8g8i2o)*cerebel
Parte a encefalului situata intre trunchiul cerebral si emisferele cerebrale. [Pron. / < fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*diencefal
Parte a encefalului, situata la baza creierului, formata dintr-o masa de substanta cenusie prin care trec toate caile senzitive si senzoriale care merg la scoarta cerebrala. // (In forma Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) talamus", "apartinand talamusului". [< fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*talamus
Parte a encefalului, situata la baza creierului, formata dintr-o masa de substanta cenusie prin care trec toate caile senzitive si senzoriale ce merg la scoarta cerebrala. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*talamus
Parte a energiei care poate fi transformata in orice forma de energie. [Gen. / < fr. ].(by 5W14S14e7r7g1i1o)*exergie
Parte a entomologiei care se ocupa cu descrierea paianjenilor. (< fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*araneografie
Parte a entomologiei care studiaza himenopterele. [Gen. / < fr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*himenopterologie
parte a entomologiei care studiaza lacustele. (< acrido -logie)(by 6W6S14e14r8g8i1o)*acridologie
Parte a eticii care studiaza normele si obligatiile specifice unei activitati profesionale. = totalitatea regulilor si uzantelor care reglementeaza relatiile dintre medici sau dintre acestia si bolnavii lor; etica medicala. Teorie despre datorie, despre originea, caracterul si normele obligatiei morale in general. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ceea ce trebuie facut, - studiu]. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*deontologie
Partea exterioara a unei roti, pe care se fixeaza bandajul de rulare sau pneul; obada. = a avea un cauciuc dezumflat; a ramane in pana de bani, a fi lipsit de bani. [Var. s.f. / < fr. ].(by 15W15S9e9r2g3i11o)*janta
partea exterioara periferica a unei roti de automobil, de bicicleta, pe care se monteaza pneul. o a ramane pe ~ = a) a avea un cauciuc dezumflat; b) (fam.) a ramane in pana de bani. (< fr. )(by 4W4S12e6r6g14i15o)*janta
parte a faringelui deasupra valului palatului si inapoia foselor nazale. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*nazofaringe
Parte a farmacologiei avand ca obiect folosirea medicamentelor in scop terapeutic. [Gen / < fr. , cf. gr. - remediu, - ingrijire].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*farmacoterapie
parte a farmacologiei care studiaza actiunea medicamentelor asupra organismului bolnav. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*patofarmacodinamie
Parte a femurului de care se leaga muschii coapsei. Al doilea segment de la picioarele insectelor. [Var. s.n. / < fr. , cf. gr. - rondela].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*trohanter
Parte a filozofiei care cerceteaza posibilitatea cunoasterii lumii de catre om, legile, izvoarele si formele acestei cunoasteri; teoria cunoasterii. [Pron. , gen. / < germ. , fr. , cf. gr. - cunoastere, - stiinta].(by 4W4S13e9r3g3i11o)*gnoseologie
Parte a filozofiei care se ocupa cu analiza metodelor folosite in stiinta moderna; stiinta si teorie despre metoda. Totalitatea metodelor de cercetare folosite intr-o stiinta. Metoda de cunoastere cu maximum de generalitate. [Gen. / < fr. , cf. gr. - metoda, - studiu].(by 10W10S4e12r13g6i15o)*metodologie
Parte a filozofiei care trateaza speculativ principiile fundamentale ale ontologiei. Metoda antidialectica de cunoastere a realitatii care considera fenomenele izolate unele de altele si imuabile, concepe dezvoltarea ca un simplu proces de crestere, subapreciaza contradictiile interne ale fenomenelor, nerecunoscand rolul de motor primordial al dezvoltarii. [Cf. fr. , lat. , germ. < gr. - dupa, - fizica].(by 3W12S5e5r14g14i8o)*metafizica
partea finala a unui discurs, a unei cuvantari, rostita pe un ton insufletit si emfatic; (p. ext.) vorbire insufletita. (< lat. )(by 10W11S4e12r13g6i6o)*peroratie
Partea finala a unui roman, a unui poem etc., care cuprinde concluziile autorului si subliniaza anumite idei; incheiere. Sfarsit, incheiere a unei actiuni, a unei intamplari etc. [< fr. , it. , cf. lat. , gr. < - la urma, - vorbire].(by 15W15S9e9r9g2i3o)*epilog
partea fixa a unei masini de forta, inauntrul careia se invarteste rotorul. (< fr. , germ. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*stator
Partea fixa a unei masini de forta inauntrul careia se invarteste rotorul. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*stator
Parte a fizicii care se ocupa cu determinarea densitatii lichidelor. [Pron. , gen / < fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*areometrie
parte a fizicii care se ocupa cu determinarea presiunilor osmotice. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*osmometrie
Parte a fizicii care se ocupa cu masurarea viscozitatii fluidelor. [< fr. ].(by 5W13S14e14r7g1i1o)*viscozimetrie
Parte a fizicii care se ocupa cu studiul caldurii si al legilor ei. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i2o)*termica
Parte a fizicii care se ocupa cu studiul masurarii timpului. /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*cronometrie
Parte a fizicii care se ocupa cu studiul si cu intrebuintarea undelor electromagnetice. [Cf. fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*radioelectricitate
Parte a fizicii care studiaza caldura. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cald, - stiinta].(by 1W1S9e10r3g3i11o)*termologie
Parte a fizicii care studiaza echilibrul corpurilor solide. [Gen. / < fr. , cf. gr. - solid, - care sta in echilibru].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*stereostatica
Parte a fizicii care studiaza legile miscarii, tinand seama de masa corpurilor si de fortele care le pun in miscare. [Gen. / cf. fr. ].(by 15W1S9e9r10g3i3o)*cinetica
Parte a fizicii care studiaza manifestarile diferitelor forme de energie. Ramura a tehnicii care studiaza sursele de energie si posibilitatile de folosire ale acestora. [Gen. / < fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*energetica
Parte a fizicii care studiaza masurarea timpului. Tehnica construirii cronometrelor. [Gen. / < fr. ]. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*cronometrie
parte a fizicii care studiaza metodele de masurare a caldurii. metoda de masurare a cantitatii de caldura consumate de catre corpul uman. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*calorimetrie
Parte a fizicii care studiaza proprietatile aerului si ale altor gaze. [< fr. ].(by 5W6S6e14r15g8i8o)*pneumatica
Parte a fizicii care studiaza refractia sunetelor. [Gen. / < fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*diacustica
Parte a fizicii care studiaza unitatile de masura si metodele de masurare a marimilor fizice. Totalitatea activitatilor legate de masuratori, etaloane etc. [Gen. / < fr. , cf. gr. - masura, - stiinta].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*metrologie
Parte a fizicii care trateaza despre determinarea presiunilor osmotice. [Gen. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*osmometrie
Parte a fizicii care trateaza despre tehnicile si aparatele de masurare a presiunii (atmosferice). [Gen. / < fr. ].(by 13W14S7e7r8g1i1o)*barometrie
parte a fizicii despre tehnicile si aparatele de masurare a presiunii atmosferice. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*barometrie
parte a fiziologiei care trateaza despre functionarea sistemului nervos. (< fr. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*neurofiziologie
Parte a fortelor armate cuprinzand trupele care lupta de obicei pe jos. [Pron. , gen. / < fr. , cf. germ. , it. ].(by 3W11S11e11r5g5i13o)*infanterie
Parte a fraului constand din curelele de care sunt prinse inelele zabalei. /Din (by 14W7S8e1r1g1i10o)*capetea
Parte a geneticii care studiaza componentii celulari ai ereditatii (genele, cromozomii etc.). [< fr. , cf. gr. - celula, - a naste].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*citogenetica
parte a geneticii care studiaza interactiunea genotipului cu mediul inconjurator si ecologia unei specii sau a unei populatii. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*genecologie
Parte a geofizicii care studiaza distributia geografica a campului gravitational. Ansamblu de metode folosite in analiza chimica, care se bazeaza pe determinarea cantitatii unui corp dintr-un amestec prin cantarirea unui compus al sau insolubil si de compozitie cunoscuta, obtinut prin actiunea unui reactiv asupra amestecului. [Gen. / < fr. , cf. lat. - greu, gr. - masura].(by 8W8S8e2r2g10i11o)*gravimetrie
Parte a geografiei care se ocupa cu studiul raspandirii vietii pe Pamant. [< fr. ].(by 2W2S11e11r11g5i5o)*biogeografie
Parte a geografiei fizice care studiaza formele de relief ale uscatului; hipsografie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - munte, - a descrie].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*orografie
parte a geografiei fizice care studiaza formele de relief ale uscatului; hipsografie. totalitatea muntilor unei regiuni, unei tari. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*orografie
Parte a geologiei care studiaza determinarea varstei si a succesiunii rocilor sedimentare; geologie istorica. Metoda radiografica de redare a imaginii plamanului la diferite adancimi. V. [Gen. / < fr. , cf. lat. - strat, - a scrie].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*stratigrafie
Parte a geologiei care studiaza modul de formare a sedimentelor. [Gen. / < fr. , cf. lat. - sediment, gr. - studiu].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*sedimentologie
Parte a geologiei care utilizeaza tehnica radioactivitatii. [Gen. / < + ].(by 8W2S2e10r11g11i4o)*radiogeologie
parte a geologiei care utilizeaza tehnica radioactivitatii. (< radio^1 geologie)(by 9W10S3e3r12g12i5o)*radiogeologie
Parte a globului pamantesc in care predomina roci bogate in siliciu si magneziu. [< fr. < ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sima
Parte a gnoseologiei care studiaza procesul cunoasterii din cadrul diferitelor stiinte; teorie a cunoasterii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - stiinta, - studiu].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*epistemologie
parte a gnoseologiei care studiaza procesul cunoasterii din cadrul diferitelor stiinte; teorie a cunoasterii stiintifice. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*epistemologie
Parte a gnoseologiei care studiaza procesul cunoasterii umane in cadrul diferitelor stiinte; teorie a cunoasterii stiintifice. [G.-D. ] /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*epistemologie
Parte a gramaticii care studiaza functiile cuvintelor si ale propozitiilor in vorbire si care stabileste reguli privitoare la construirea propozitiilor si a frazelor. = totalitatea procedeelor limbii literare care tin de topica propozitiei si a frazei. Parte a semioticii care studiaza constructiile formale, modul in care semnele se leaga intre ele; sintactica. [< fr. , cf. lat., gr. < - cu, - ordine].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*sintaxa
Parte a hamului care se trece peste greabanul calului. / + suf.$ ...ar$(by 9W3S3e11r11g5i5o)*grebanar
Parte a hamului, constand dintr-o funie sau curea groasa (mai rar lant), care se prinde de orcicul unui vehicul cu tractiune animala; postoronca; streang; sleau. /suf.$ ...atoare$(by 2W10S10e4r4g12i12o)*tragatoare
Parte a hamului, constand dintr-o funie sau dintr-o curea groasa (mai rar lant), care se prinde de orcicul unui vehicul cu tractiune animala; postoronca; streang. /<ucr. pol. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*sleau
parte a hematologiei care studiaza celulele sangvine. (< fr. )(by 11W11S12e5r5g14i14o)*hematocitologie
Partea imediat inferioara solului, de sub suprafata Pamantului; totalitatea rocilor aflate sub nivelul solului. Parte a unei cladiri aflata sub nivelul solului. Loc in partea de jos a paginilor unei carti, unde se tiparesc note explicative. Partea de jos a unei pagini de publicatie periodica, unde se publica pe intreaga lungime a foii recenzii, articole literare sau stiintifice etc. [< + , dupa fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*subsol
Partea inalta a extremitatilor unei corabii antice. Ornamentele, sculpturile de la prora unei nave. [Pl. / < fr. , cf. gr. - varf, - ornament].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*acrostol
Partea inferioara a abdomenului. [Var. s.n. / < fr. , cf. gr. - sub, - stomac].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*hipogastru
Partea inferioara a petalelor, care se ingusteaza si este acoperita de caliciu. [Cf. lat. - unghie mica].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*ungvicula
Partea inferioara a unei coloane, a unui zid, care iese in afara; soclu, piedestal. Fasie de lemn, de piatra etc. asezata in partea inferioara a peretilor unei camere pentru a feri peretii de lovituri si umezeala si pentru a astupa rostul dintre pardoseala si perete. [< fr. , lat. , cf. gr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*plinta
partea inferioara a unui tablou, cu scene in legatura cu subiectul principal din acesta. (< fr. , it. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*predela
Partea inferioara, usor arcuita, a labei piciorului, care vine in atingere cu pamantul si sustine greutatea corpului in timpul mersului; talpa. [G.-D. ] /<lat. fr. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*planta
partea inferioasa a petalelor, care se ingusteaza si este acoperita de caliciu. (< lat. )(by 13W6S15e15r8g8i2o)*ungvicula
parte a informaticii care se ocupa cu masurarea dimensiunilor extrem de mici. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*microinformatica
Partea intarita si bombata care formeaza varful incaltamintei. [Pl. / < fr. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*bombeu
Partea interna a glandei suprarenale, care secreta adrenalina. [Dupa fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*medulosuprarenala
partea interna, granulata, netranspa-renta, a citoplasmei, sub hialoplasma si ectoplasma. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*polioplasma
Partea intestinului care uneste duodenul cu intestinul gros. [< fr. , cf. lat. ].(by 12W6S6e14r8g8i1o)*jejun
Parte a intestinului gros cuprinsa intre cecum si rect. // Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) intestinul gros". [Pl. / < fr. , cf. gr. - intestin].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*colon
Parte a intestinului subtire care uneste duodenul cu intestinul gros. /<fr. lat. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*jejun
parte a intestinului subtire cuprinsa intre duoden si ileon. (< fr. , lat. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*jejun
Partea introductiva a unui discurs, a unei scrieri etc. ; exordiu. Introducerea la un act, la un tratat international etc. in care se face expunerea de motive, se justifica utilitatea etc. [< fr. , cf. lat. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*preambul
Parte a istoriei naturale care studiaza reptilele. [Gen. / < fr. , cf. gr. - reptila, - studiu].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*erpetologie
Partea lata a unei frunze, legata de ramura prin codita. Marginea gradata a scarii unui instrument de masura. Marginea unui astru. Creasta marginala a unei formatii anatomice circulare. Nava pentru operatii de limbare. // Loc in cer unde catolicismul presupune ca ar sta sufletele dreptilor si ale copiilor morti nebotezati, inainte de venirea lui Cristos. [< fr. , cf. lat. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*limb
Partea latita a unei frunze; limb. Strat subtire care face parte din structura unei formatii anatomice. [Cf. it., lat. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*lamina
partea lichida a sangelui. lichid din sange sau preparat artificial, care contine un anumit anticorp sau o secretie glandulara, in scop terapeutic. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*ser
Partea lichida a sangelui. Lichid extras din sangele unui animal vaccinat sau preparat pe cale artificiala, folosit pentru vindecarea unor boli. [< fr. , cf. lat. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ser
parte a lingvisticii generale care studiaza structura si notiunile de baza ale tuturor limbilor. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*interlingvistica
Parte a lingvisticii generale care studiaza structura si notiunile de baza ale tuturor limbilor. [< fr. ].(by 13W6S6e7r15g15i9o)*interlingvistica
Parte a liturghiei catolice care urmeaza dupa citirea evangheliei si cand preotul face consacratia painii si vinului de impartasanie. [Pron. / cf. it. , lat.t. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*ofertoriu
parte a liturghiei catolice in care preotul ofera lui Dumnezeu painea si vinul pentru consacratie. cant religios, din a doua parte a misei, care insoteste aceasta oblatie. (< lat. , it. )(by 13W6S6e15r15g8i8o)*ofertoriu
Partea mai stralucitoare din fotosfera sau cromosfera Soarelui. [< fr. , cf. lat. - torta mica].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*facula
Parte a marii care inainteaza intr-o deschizatura larga a uscatului. Portiune mai dilatata a unei vene. [< fr. , it. ].(by 11W11S4e5r13g6i7o)*golf
Parte a mecanicii care se ocupa cu studiul deformarii corpurilor solide sub actiunea unor forte exterioare. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*elastomecanica
parte a mecanicii care studiaza starea de tensiune si deformare in corpurile elastice supuse solicitarilor unor forte exterioare. (< fr. )(by 5W14S14e7r7g1i9o)*elastomecanica
parte a medicinei care se ocupa cu afectiunile anusului si ale rectului. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*proctologie
parte a medicinei care se ocupa cu studiul afectiunilor piciorului. (< fr. )(by 10W10S12e6r6g14i15o)*podologie
parte a medicinei care studiaza faringele si bolile lui. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g2i10o)*faringologie
Parte a medicinii care se ocupa cu studiul bolilor cavitatii bucale. [Gen. / < fr. , cf. gr. - gura, - studiu].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*stomatologie
Parte a medicinii care se ocupa cu studiul piciorului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - picior, - stiinta].(by 2W10S10e4r4g13i6o)*podologie
Parte a medicinii care studiaza bolile nasului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - nas, - studiu].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*rinologie
Parte a medicinii care studiaza faringele si bolile lui. [Gen. / < fr. , cf. gr. - faringe, - stiinta].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*faringologie
Parte a medicinii care studiaza limba si afectiunile ei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - limba, - studiu].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*glosologie
Parte a medicinii care studiaza simptomele si semnele bolilor in vederea diagnosticarii. Ramura a logicii simbolice care se ocupa cu studiul general al semnelor si al comunicarii prin intermediul acestora; semiotica. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. gr. - semn, - stiinta].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*semiologie
Parte a meteorologiei care studiaza fronturile meteorologice. [Gen. / < fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*frontologie
Parte a meteorologiei care studiaza paturile superioare ale atmosferei. [Gen. / < fr. , cf. gr. - aer, - studiu].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*aerologie
Parte a metricii care se ocupa cu regulile folosirii ritmului in poezie sau, rar, in proza; ritm. Disciplina care studiaza simetria timpilor accentuati si slabi, precum si a valorilor notelor unei compozitii muzicale. Folosirea ritmului; totalitatea ritmurilor. [Gen. / < fr. ].(by 9W3S11e11r5g5i13o)*ritmica
Parte a metrologiei care se ocupa cu diversele aparate de masura a deformatiilor mecanice. [Gen. / < fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*extensometrie
parte a metrologiei care studiaza diversele aparate de masura a deformatiilor mecanice. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*extensometrie
Parte a microbiologiei care studiaza virusurile; virusologie. [< fr. , cf. lat. - virus, gr. - stiinta].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*virologie
parte a mitologiei care se ocupa cu studiul divinitatilor. (< deo -logie)(by 10W10S11e4r4g13i13o)*deologie
parte a mitologiei care se ocupa cu studiul eroului creator de civilizatie si cultura. (< erou + -logie)(by 2W11S11e4r5g13i13o)*eroologie
partea mobila a ampenajului orizontal, care asigura echilibrul si mobilitatea longitudinala a avionului. (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*profundor
Parte a moralei stoice, talmudice, scolastice si iezuite, care incerca sa rezolve cazurile de constiinta, dandu-le interpretari mestesugite pentru a ascunde situatii false; ingeniozitate, subtilitate, dibacie (in argumentarea unor teze indoielnice). [Gen. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i2o)*cazuistica
Parte a ochiului, de forma unei lentile transparente, biconvexe, situata in spatele irisului. /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*cristalin
parte a odontologiei care studiaza parodontiul si parodontozele. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i7o)*parodontologie
Parte a oftalmologiei care se ocupa cu determinarea si masurarea viciilor de refractie ale ochiului (miopie, hipermetropie, prezbitism, astigmatism etc.), precum si cu corectarea lor. [Gen. / < fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*optometrie
Parte a opticii care se ocupa cu determinarea intensitatii radiatiilor monocromatice dintr-un spectru. [Gen. / < fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*spectrofotometrie
Parte a opticii care se ocupa cu metodele de masura a indicilor de refractie ai diferitelor substante. [Gen. / < fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*refractometrie
parte a opticii care studiaza defectele de vedere, precum si corectarea lor. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*optometrie
Parte a opticii care studiaza efectele campului magnetic asupra fenomenelor optice. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*magnetooptica
Parte a opticii care studiaza refractia luminii. [Gen. / < fr. , cf. gr. < - prin, - ochi].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*dioptrica
Parte a opticii care studiaza spectrele luminoase. Capitol al fizicii nucleare care studiaza spectrele energetice ale radiatiilor. [Gen. / < fr. ].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*spectroscopie
parte a opticii, determinarea intensitatii radiatiilor monocromatice dintr-un spectru. (< fr. )(by 6W6S14e15r8g8i9o)*spectrofotometrie
Parte a organismului cu care omul se poate reproduce la contactul cu o femeie. Ea mai des este o injuratura adresata de cei ce vorbesc jignitor.Ia pula la muie bouleeeee.Daca ai citit aceasta definitie sugi pula.Ha !Ha! Ha! ti-am facuto !!!!!!!!!!(by 4W12S12e6r6g14i15o)*parte
Parte a organismului situata intre organele genitale externe si anus. /<fr. (by 2W2S3e11r11g5i5o)*perineu
Parte a ornitologiei care are ca obiect studiul oualor de pasari. [Gen. / < fr. , cf. gr. - ou, - stiinta].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*oologie
parte a ornitologiei care studiaza formarea si dezvoltarea oului la pasari. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*oologie
Partea osoasa a corpului unui om sau al unui animal; totalitatea oaselor unui om sau ale unui animal vertebrat; osatura. Totalitatea pieselor de rezistenta care formeaza o constructie sau un sistem tehnic. Plan, schema sumara a unei opere literare, stiintifice etc. [< fr. , cf. lat. , gr. ].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*schelet
Parte a paleogeografiei care studiaza evolutia reliefului in trecut, reconstituind configuratia acestuia si procesele geomorfologice din diferite perioade geologice. [Gen. / < fr. ].(by 11W5S5e13r14g14i7o)*paleogeomorfologie
parte a paleontologiei care studiaza conditiile in care au fost inglobate in depozitele sedimentare fosilele, de-a lungul erelor geologice. (< germ. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*biostratonomie
Parte a pantalonilor barbatesti care acopera regiunea dorsala a corpului. /cf. sb. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*tur
parte a patologiei care studiaza influentele patogene ale climatelor asupra organismului. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*climatopatologie
parte a peretelui unei gogosi de matase din care se extrage matasea superioara. (< it. )(by 10W11S4e4r12g13i13o)*bava
parte a personalitatii considerata ca un cenzor al intregului comportament social al individului. (dupa fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*supraeu
Parte a picioarelor dinapoi ale unui patruped, situata intre gamba si fluier; garet. [Pl. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*jaret
Parte a piciorului de la genunchi pana la glezna (la oameni); regiune a membrelor posterioare cuprinsa intre graset si jaret (la cai). [< it. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*gamba
Parte a plantelor erbacee care creste de la radacina in sus; tulpina, pai. Piesa de forma unei bare, care suporta solicitari numai in lungul axei sale. [< fr. ].(by 10W10S3e4r4g12i13o)*tija
Parte a plugului, care rastoarna brazdele; cormana. / + suf. ...(by 3W12S12e5r5g14i14o)*rasturnatoare
Parte a plugului, care taie brazda in plan orizontal. / + suf. $...ar$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*brazdar
Parte a plugului formata din cormana, brazdar si plaz, fixata de cadrul lui cu ajutorul barsei. /<sb. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*trupita
Parte a plugului pe care se monteaza brazdarul, cormana si plazul. /Cuv. autoht.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*barsa
parte a poeticii care studiaza versificatia sub raportul structurii versurilor, al accentelor si cantitatilor vocale din vers. (< fr. , lat., gr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*prozodie
Parte a poeticii cuprinzand regulile privitoare la structura ritmica a versurilor. Ramura a muzicii care se ocupa cu studiul metrului^2 [in DN]. Sistem de masuri care se asociaza unei masuri date. [Gen. / < fr. , germ. , cf. gr. < - masura].(by 3W3S11e12r5g5i13o)*metrica
Parte a politicii care se ocupa de mijloacele de guvernare, potrivit clasificarii lui Ampere. Stiinta care studiaza principiile si legile comune ale functionarii sistemelor de legaturi, comanda si control in masini si in organismele vii. [Gen. , var. s.f. / < fr. , engl. , cf. gr. - a conduce].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*cibernetica
Parte a populatiei libere, cu drepturi politice depline, care nu facea parte din aristocratie. /Cuv. gr.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*demos
Partea posterioara a gatului; ceafa; grumaz. neclintit in pozitia pe care o ocupa. a forta pe cineva sa renunte la ambitia sa. [Art. G.-D. ] /<lat. $cervix, ...icis$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*cerbice
Partea posterioara a gatului; grumaz; cerbice. a) gras, obez; b) care poseda mari resurse materiale. niciodata. a-l bate pe cineva. [G.-D. ] /Cuv. autoht.(by 1W2S10e10r4g12i6o)*ceafa
Partea posterioara a trunchiului, de la sale pana la baza cozii; crupa. /cf turc. sb., bulg. (by 4W4S12e13r13g6i7o)*sapa
Partea posterioara si inferioara a craniului, care se leaga de vertebrele gatului. [Pron. / < fr., lat. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*occiput
Partea prin care sunt evacuate gazele arse la iesirea lor dintr-un reactor. [Cf. fr. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*efuzor
Parte a psihologiei care studiaza fenomenele ce par a nu intra in ansamblul legilor normale din psihologia actuala, ca telepatia, clarviziunea etc. V. [Gen. / < fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*parapsihologie
Parte a psihologiei care studiaza nasterea si dezvoltarea vietii psihice a omului. [< fr. , cf. gr. - suflet, - generatie].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*psihogeneza
Parte a putineiului, in forma de bat, prevazut cu o scandurica gaurita la un capat, cu care se bate smantana pentru a alege untul; batator. /<ung. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*brighidau
partea rascroita in jurul gatului a unei haine femeiesti. partea descoperita a gatului si a umerilor la femei. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g7i8o)*decolteu
Partea rasfranta a unei haine in prelungirea gulerului, de o parte si de alta a pieptului. Lovitura executata cu partea exterioara a rachetei sau a paletei la jocul de tenis de masa; backhand. [Pl. / < fr. ].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*rever
Parte a receptaculului unei flori care poarta staminele si pistilul. (< fr. )(by 13W6S7e15r9g9i2o)*gonofor
parte a retoricii care se ocupa cu moravurile, opunandu-se patosului. (< fr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*itos
Partea ridicata in forma de bolta a unei cute de teren. [Pl. / < fr. , cf. it. ].(by 10W10S10e4r4g12i13o)*anticlinal
Parte articulata a corpului uman sau a unor animale, care serveste la deplasare sau la simtire; membru. /<lat. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*madular
partea sau numarul cel mai mare dintr-o colectivitate. superioritate numerica ceruta (de lege) sau obtinuta in alegeri. o ~ absoluta (sau simpla) = numar de voturi egal cu minimum jumatate plus unu din total; ~ relativa = numar de voturi care intrece orice alt numar de voturi obtinute de fiecare dintre ceilalti candidati. (< fr. , lat. , germ. )(by 12W5S5e14r14g14i8o)*majoritate
Parte a scenei cuprinsa intre cortina si rampa. Fiecare dintre cele doua loji asezate in imediata apropiere a scenei. [< fr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*avanscena
Parte a scenei situata inapoia decorurilor. Ceea ce se ascunde inapoia unui fapt, unui eveniment; dedesubturile unei situatii. Scobitura dreapta in care aluneca o piesa mobila; ghidaj; piesa care aluneca de-a lungul acestei scobituri. Partea mobila a unui instrument de suflat din alama. [< fr. ]. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*culisa
Parte a scheletului omenesc situata la baza trunchiului si formata din oasele iliace; bazin. /<lat. (by 9W9S2e3r3g11i12o)*pelvis
Parte ascutita a unui obiect de taiat; ascutis; buza. situatie care, in functie de imprejurari, poate avea efecte favorabile sau defavorabile. a nimici. /suf.$ ...is$(by 3W3S11e12r5g5i13o)*tais
parte a seismologiei care se ocupa cu inregistrarea si interpretarea undelor seismice. (< fr. )(by 1W1S10e3r4g12i12o)*seismografie
Parte a seismologiei care se ocupa cu masurarea marimilor mecanice caracteristice seismelor. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - cutremur, - masura].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*seismometrie
parte a seismologiei care studiaza viteza de propagare a undelor seismice. (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*seismometrie
Parte a semioticii care studiaza modul in care omul intelege si foloseste semnele. [Cf. engl. , germ. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pragmatica
Parte a semioticii care studiaza relatiile dintre semn si ceea ce el desemneaza, excluzand semnificatia lingvistica. [Gen. / < fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*sigmatica
Parte a silviculturii care studiaza procesele si legile de viata ale padurii. [Pron. , gen. / cf. fr. ].(by 6W6S14e8r8g1i2o)*silvobiologie
Parte a sistemului nervos central situata in cutia craniana; creier. /<fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*encefal
parte a sistemului nervos vegetativ care incetineste ritmul cardiac si accelereaza miscarile tubului digestiv. /<fr. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*parasimpatic
Partea solida a protoplasmei celulare. [Cf. gr. - solid, plasma - formatie].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*stereoplasma
Parte a speologiei care se ocupa cu studiul animalelor si al plantelor cavernicole. [< fr. ].(by 11W11S4e5r7g7i1o)*biospeologie
Partea stanga a unui blazon, a unui scut. [< fr. , cf. lat. - stanga].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*senestra
Parte a strazii (mai ridicata decat partea carosabila) rezervata circulatiei pietonilor. [Pron. / < fr. ].(by 8W1S10e10r3g4i12o)*trotuar
Partea subtiata posterioara ori terminala a unui organism sau organ. Coda. (< lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cauda
Partea superioara a abdomenului. [< fr. , cf. gr. - deasupra, - stomac].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*epigastru
Partea superioara a capitelului unei coloane, care sustine arhitrava. [Pl. / < fr. , cf. lat. ]. (by 7W15S1e9r3g3i11o)*abaca
Partea superioara a cavitatii bucale la om si la celelalte animale vertebrate; cerul gurii. [Pl. / < lat. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*palat
Partea superioara a cerului, unde se credea ca se afla resedinta zeilor; locasul zeilor. [Pron. / cf. fr. , it. , gr. - infocat].(by 1W9S2e3r11g11i5o)*empireu
partea superioara a faringelui care comunica cu fosele nazale. (< fr. )(by 5W5S14e14r7g7i1o)*rinofaringe
Partea superioara a faringelui, care comunica cu fosele nazale. [< fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*rinofaringe
partea superioara a "mantalei" Pamantului, din magma vascoasa, situata imediat sub litosfera. (< fr. )(by 4W12S13e6r15g15i8o)*astenosfera
Partea superioara a mezosferei, care face trecerea spre termosfera. [Cf. engl. , it. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*mezopauza
partea superioara a scenei, amenajata pentru manevrarea dispozitivelor de iluminat, de aerisit etc.; (p. ext.) foaie de panza din acelasi material cu cortina, inchisa la partea de sus a arlechinului. (< it. , fr. )(by 8W8S2e2r10g10i4o)*sufita
partea superioara a unei coloane, a unui pilastru, pe care se sprijina arhitrava. (< it. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i9o)*capitel
Partea superioara a unei coloane, semicoloane sau a unui pilastru, pe care se sprijina arhitrava. [Pl. / < it. , cf. lat. ].(by 13W13S6e7r15g15i1o)*capitel
partea superioara a unei lingotiere, in care se formeaza maselota. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*maselotiera
Partea superioara a unei lingotiere, in care se formeaza maselota. [Pron. / et. incerta].(by 1W10S6e6r14g14i8o)*maselotiera
Partea superioara largita a pedunculului floral al unei plante, unde se insereaza organele de reproducere ale acesteia. Formatie anatomica care primeste sau contine ceva. Loc unde se aduna, se inmagazineaza ceva. [Pl. , (s.m.) , var. s.n. / < lat. , cf. fr. ].(by 4W12S12e13r6g6i15o)*receptacul
Partea superioara, proeminenta si ornamentata a zidului unei constructii, pe care se sprijina acoperisul. Mulura proeminenta care inconjura un antablament, o mobila etc. Partea superioara, iesita in afara, a unui versant sau a unui perete stancos; panta abrupta. Acumulare de zapada, depusa de vant in forma de streasina care prelungeste o panta sau chiar acoperisul diverselor constructii. [Var. s.f. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*cornisa
parte a talului (la licheni), servind ca organ de reproducere. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*soredie
Parte a talului unui lichen care se detaseaza de el si poate reproduce planta. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S8e8r1g10i10o)*soredie
Parte a teatrului care cuprindea scena si avanscena. /<lat., fr. (by 3W12S12e5r5g14i14o)*prosceniu
Parte a tehnicii care studiaza metodele de taiere, de fasonare si de imbinare a corpurilor solide folosite in industrie si constructii. [Gen. / < fr. , cf. gr. - solid, - taiere].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*stereotomie
parte a teologiei crestine care trateaza despre persoana lui Cristos si despre raporturile sale cu Dumnezeu si cu umanitatea. (< fr. )(by 11W11S4e5r5g13i14o)*cristologie
Parte a teoriei etice avand ca obiect principiile fundamentale ale moralei. [< fr. ].(by 13W6S2e2r11g11i4o)*metamorala
parte a teoriei etice care studiaza principiile fundamentale ale moralei. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i13o)*metamorala
Partea terminala a coloanei vertebrale, de unde cresc penele cozii. /<bulg. sb.(by 4W12S12e6r6g14i14o)*tartita
Partea terminala a unui lucru. Sunet (sau grup de sunete) care se afla la sfarsitul unui cuvant. Desinenta. [Gen. / cf. lat. , fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*terminatie
Parte a tubului digestiv cuprinsa intre faringe si stomac, avand rolul de a transporta alimentele din gura in stomac. [Pl. si ] /<fr. (by 7W7S1e1r9g3i3o)*esofag
Parte a tulpinii embrionului cuprinsa intre cotiledoane si primele frunze. [Cf. fr. , it. ].(by 14W8S8e1r2g2i10o)*epicotil
parte a tulpinii embrionului, intre cotiledoane si primele frunze. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*epicotil
Partea ultima a intestinului gros, la capatul caruia se afla anusul. [Var. s.n. / < fr., lat. ].(by 4W5S13e6r7g15i15o)*rect
Partea unei armuri care acopera genunchii. Aparatoare pentru genunchi; genunchiera. Distanta verticala dintre planul de asezare al unui tragator si nivelul liniei de ochire. [Pron. / dupa fr. ].(by 1W9S10e10r3g4i12o)*genuliera
Parte a unei balade in care se face invocatia sau adresarea catre cel caruia i se dedica lucrarea. Text scris ca omagiu pentru cineva pe o carte, pe un album etc. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , it. , fr. ]. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*dedicatie
Parte a unei biserici, de forma unei nise semicirculare sau poligonale, situata in continuarea navei centrale. [< fr. , cf. lat. ].(by 5W7S7e15r1g9i9o)*absida
Parte a unei cetati sau a unui fort capabila de lupta independenta in caz de incercuire. Lucrare de constructii. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g1i9o)*uvraj
Parte a unei cladiri situata la nivelul solului; ansamblul incaperilor din aceasta parte a cladirii. Primul etaj (de la intrare) al unei mine. Parte a unei sali de spectacol cuprinsa intre scena si fundul salii. Totalitatea spectatorilor care ocupa locurile din aceasta parte a salii. Parte a unei gradini sau a unui parc in care se cultiva flori. [Pl. / cf. germ. , fr. ].(by 10W4S4e12r13g15i15o)*parter
Parte a unei cladiri situata pe jumatate sub nivelul solului, sub parter. [Cf. fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*demisol
parte a unei cladiri situata pe jumatate sub nivelul solului, sub parter. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*demisol
Parte a unei comisii insarcinata cu examinarea si conducerea unui numar mai redus de lucrari. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*subcomisie
Parte a unei conducte care leaga o conducta principala de una secundara. [Pl. / < fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*bransament
Parte a unei constructii care cuprinde doua puncte de reazem si deschiderea dintre ele. Parte a unei bolti cuprinsa intre doi suporti. Formatiune de legatura si sustinere intre doua formatiuni periferice. [Pron. / < fr. ].(by 15W9S9e3r11g7i1o)*travee
parte a unei drame, urmand expozitiei, in care se leaga intriga, conflictul. (< fr. )(by 2W2S10e11r11g4i5o)*epitaza
parte a unei electrocardiograme care corespunde ventricolului drept. (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*dextrocardiograma
Parte a unei |electrocardiograme|electrocardiograma| privind activitatea ventriculului. Imagine obtinuta prin ventriculografie. [< fr. , cf. lat. - ventricul, gr. - scriere].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*ventriculograma
parte a unei electrocardiograme privind activitatea ventriculului. imaginea obtinuta. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ventriculograma
Parte a unei intinderi mari de apa (ocean, mare, lac), care inainteaza intr-o depresiune a uscatului printr-o deschizatura larga. /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*golf
Parte a unei localitati urbane, avand un caracter unitar si cuprinzand edificii (locuinte, magazine, scoli etc.) cu dotare de prima necesitate. [Sil. ] /rus. (by 4W4S12e13r6g6i14o)*microraion
Parte a unei masini de forta motoare sau generatoare (inauntrul careia se invarteste un rotor). /<fr. germ. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*stator
Parte a unei masini de razboi medievale, formata dintr-o punte volanta care se lasa dintr-un turn de asediu pe zidurile cetatii asediate. [< lat. , fr. , it. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*sambuc
Parte a unei opere poetice, constand din cateva versuri, ce constituie un tot unitar din punct de vedere al ritmului, rimei si sensului. /<lat. fr. it. germ. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*strofa
Parte a unei piese de teatru antice in care se prezenta subiectul. Parte care serveste ca introducere la o piesa de teatru, la un roman etc.; introducere, prefata. [Cf. fr. , it. , lat. , gr. < - inainte, - vorbire].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*prolog
Parte a unei plante de la radacina in sus, din care pornesc ramurile si frunzele. [G.-D. ] /<sl. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*tulpina
Partea unei rochii sau camasi femeiesti, care acopera corpul de la talie in sus. /<ucr., sb. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*stan
Parte a unui aparat de radio in care are loc demodulatia. [Cf. fr. , germ. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*demodulator
Parte a unui bilet de spectacol care ramane la spectator ca dovada a dreptului sau de a ocupa locul indicat. /<fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*contramarca
Parte a unui canal intre cele doua porti ale unei ecluze. Compartiment dintr-un sistem tehnic care poate comunica alternativ cu alte compartimente sau cu exteriorul. [< fr. ].(by 7W15S15e1r9g9i2o)*sas
parte a unui ceasornic care imprima minutarelor miscarea de rotatie. (< fr. )(by 12W6S6e6r15g15i8o)*minuterie
(Parte a unui) cuvant care serveste ca suport al semnificatiei; cuvant, unitate lexicala. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*lexem
Parte a unui discurs in care se urmareste emotionarea lectorilor sau a auditorilor. Propunere facuta si adoptata intr-o adunare. [Cf. fr. , it. , engl. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*motiune
parte (a unui drum, a unei strazi) rezervata circulatiei vehiculelor. (< fr. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*carosabil
parte a unui fluviu, mai largita, prin care acesta se varsa in mare. (< fr. , lat. )(by 2W3S11e11r5g13i13o)*estuar
parte a unui fluviu unde ambarcatiile trebuie transportate pe uscat. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*portaj
Parte a unui fluviu unde ambarcatiile trebuie transportate pe uscat, navigatia fiind imposibila. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*portaj
parte a unui formular diplomatic, formula in protocolul initial, care precizeaza titlurile si calitatile autorului actului scris. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*intitulatie
Parte a unui instrument de suflat, pe unde se sufla aerul cu gura. /<fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*ambusura
Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se sufla cu gura; mustiuc. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g13i13o)*ambusura
Parte a unui lucru, a unui organ etc., care se prezinta ca o prelungire, ca o completare a acestuia. Element fonic suplimentar care insoteste articulatia unui sunet. Prelungire a intestinului gros, care porneste de la cec. Parte lipita de un organ. Supliment, adaos la o lucrare; anexa. [Acc. si , pl. , (s.m.) / < fr., it. , cf. lat. - adaus, ceva atarnat].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*apendice
parte a unui magnetofon sau casetofon in contact direct cu banda, servind la inregistrarea, redarea sau stergerea impulsurilor electromagnetice. (dupa engl. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*cap
Parte a unui meci de tenis, de volei etc., determinata de atingerea unui anumit numar de puncte inscrise in favoarea unei echipe sau a unui jucator. Ansamblu de piese, de instrumente de acelasi fel sau deosebite, folosite intr-o anumita munca sau exploatare; garnitura. Unitate de masura tipografica, egala cu 0,019598 mm. [Pl. / < engl., fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*set
Parte a unui obiect (usa, vas, instrument, unealta etc.) de care se apuca sau se tine cu mana. /+ suf. $...ar$(by 8W9S2e2r10g11i4o)*maner
parte a unui ordinator care efectueaza dezasamblarea (2). (< dez asamblor)(by 11W4S5e13r13g6i7o)*dezasamblor
Parte a unui organ de propulsie (elice, rotor de masina ori de turbina, vasla etc.). [G.-D. ] /<fr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*pala
parte a unui program. (inform.) secventa a instructiunii destinata unui ordinator care permite rezolvarea unei parti a problemei si care poate fi incorporata intr-un program principal. (< engl. )(by 1W9S9e10r3g3i12o)*subprogram
(Parte a unui) sistem osos al unui animal. Cadru, osatura, schelet (al unei masini, al unei constructii etc.). [< fr. , cf. rus. ].(by 3W11S11e11r5g5i13o)*carcasa
partea unui stat sau entitati administrativ-teritoriale care nu comunica cu teritoriul de baza al acestuia, fara a fi o insula. Exemple de exclave sunt regiunea Kaliningrad in Rusia, Republica Autonoma Nahicevan din Azerbaidjan, zona Dubrovnik din Croatia, statul Alaska in SUA s.a.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*partea
Parte a unui teatru antic situata in spatele scenei. [Pron. , pl. / < lat. ].(by 4W12S12e6r6g6i15o)*postscenium
parte a unui teatru roman in care actorii isi desfasurau jocul. (< lat. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*pulpitum
Parte a unui teatru roman in care actorii isi desfasurau jocul. [< lat. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pulpitum
Parte a unui templu sau a altui edificiu antic unde se pastrau ofrandele aduse zeilor. Piesa cu caracter votiv. [< fr., lat. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*donariu
Parte a unui titlu de renta, a unei actiuni bancare etc. care serveste pentru incasarea dividendelor, a dobanzilor la scadenta. Parte detasabila a unui bilet care confera detinatorului un anumit drept. Bucata ramasa dintr-un val de panza sau de stofa. [Pl. / < fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*cupon
= parte a unui tot, continuta in el de un anumit numar intreg de ori. [< fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*alicota
Parte a urechii interne, formata dintr-un canal osos rasucit in spirala. [Pron. / < fr. , cf. lat. - cochilie].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*cohlee
Parte a viticulturii care se ocupa cu descrierea speciilor si varietatilor vitei de vie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - vita de vie, - a scrie].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*ampelografie
Partea zecimala totdeauna pozitiva a unui logaritm. [< fr. , cf. lat. - adaos].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*mantisa
Parte a zoologiei care se ocupa cu studiul scoicilor. [Pron. / < fr. , cf. gr. - cochilie, - studiu].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*conchiliologie
Parte a zoologiei care studiaza conformatia animalelor. [Gen. / < fr. ].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*zoomorfie
Parte a zootehniei care are ca obiect masurarea animalelor. (din it. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*zoometrie
Parte care acopera sau inchide un vas, o lada etc. friptura pregatita intr-un vas inchis. a face pe cineva sa taca. /<turc.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*capac
= parte care intra cu necesitate in componenta unui intreg. [< fr. ].(by 9W9S2e11r11g4i5o)*integranta
parte care intra in mod obligatoriu in componenta unui tot. [Sil. ] /<fr. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*integranta
parte care, intr-o retrocesiune, in schimbul primelor incasate, preia o parte din riscurile si sumele asigurate. (< retrocesiune + -ar)(by 14W7S8e1r1g10i10o)*retrocesionar
parte care, intr-o retrocesiune, in schimbul unei prime, se asigura la o alta societate de asigurare. (< retroceda + -ent)(by 15W15S8e9r2g2i10o)*retrocedent
= parte care nu intra de un numar exact de ori intr-un tot. [Pl. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*alicuanta
Parte care revine fiecaruia dintre interpretii unei compozitii muzicale, reprezentand un extras din partitura generala. /<germ. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*stima
Parte care se adauga la ceva in vederea completarii; supliment; anexa. [Sil. ] /v. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*adaos
Parte comestibila a fragului (considerata in mod gresit drept fruct) compusa din receptaculul carnos si rosu, pe suprafata caruia se gasesc presarate fructele.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*parte
Parte componenta a artei militare care se ocupa cu conducerea tuturor fortelor armate de uscat, aer si apa, pe toata durata razboiului si pe durata fiecarei campanii, organizand si conducand operatiile duse de mari grupari de forte. Stiinta conducerii luptei revolutionare prin determinarea directiei principale a actiunilor si prin elaborarea planului de unire si de utilizare justa a fortelor revolutionare, a rezervelor revolutiei. Arta de a folosi cu dibacie toate mijloacele disponibile in vederea asigurarii succesului intr-o lupta. [Gen. / cf. fr. , lat., gr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*strategie
Parte componenta a Bibliei, cuprinzand primele cinci carti ale Vechiului Testament. /<lat. fr. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*pentateuh
parte componenta a combinelor de cereale dintr-o platforma pe care se monteaza aparatul de taiere, despicatorul de lan, un transportor, rabotorul si mecanismele de actionare a acestora. (< rus. , engl. )(by 12W6S6e14r14g8i8o)*heder
Parte componenta a embrionului la plante, alcatuita dintr-un buchet de frunzisoare invelite intr-o teaca protectoare; muguras. Formatie rotunda prin care spongierii se inmultesc asexuat. Particula celulara ipotetica, in care, dupa Darwin, se concentreaza proprietatile viitorului organism. [< fr. , cf. lat. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*gemula
Parte componenta a oului, compusa dintr-o substanta vascoasa, transpa-renta, care inconjoara galbenusul. / suf. ...(by 10W3S4e4r12g13i6o)*albus
Parte componenta a unei turbine hidraulice pentru consolidarea si rigidizarea muchiilor fantei de admisiune spre stator a camerei in spirala. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g3i11o)*antestator
Parte cu care contribuie cineva la o cheltuiala comuna; parte cuvenita in urma unei imparteli. Parte dintr-un tot careia i se da o anumita destinatie; cota-parte, participatie. = lista valorilor cotate la bursa. Altitudine a unui punct fata de nivelul marii. = nivelul unei ape curgatoare. Distanta dintre un punct si un plan de referinta. Dimensiune indicata pe un desen. Semne in cifre si in litere care arata locul unor carti, al unor documente etc. intr-o biblioteca, intr-o arhiva etc. [< fr. , cf. lat.med. - in ce cantitate]. (by 3W11S11e11r5g5i13o)*cota
Parte cu care se termina sau se incheie ceva; punct terminal; sfarsit. a) in sfarsit; b) in concluzie; in incheiere. /<it. , fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*fine
Parte cu care se termina sau se incheie ceva; sfarsit; capat. in intregime; cu totul. fara incetare; necontenit. /<sl. (by 6W15S15e15r9g9i2o)*istov
parte, cu iarba bine tunsa, care inconjura obstacolele (orificiile) la jocul de golf. (< engl. )(by 8W1S1e9r10g3i3o)*fairway
parte curbata a carenei unei nave, care leaga fundul cu peretii verticali. (< engl. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*gurna
Parte de antablament rezemata direct pe coloane; arhitrava. [< fr. , cf. gr. < - pe, - coloana].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*epistil
Parte de deasupra a unei cladiri care o acopera; acoperamant. /+ suf. $...is $(by 11W4S4e13r13g6i6o)*acoperis
Parte de harnasament care se imbraca pe capul calului pentru a-l lega sau a-l duce undeva. /<lat.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*capastru
Parte descriptiva a geomorfologiei care se ocupa cu descrierea si clasificarea formelor de relief dupa aspectul lor exterior. [Gen. / cf. fr. ].(by 15W1S9e9r3g3i11o)*morfografie
Parte de vorbire care cuprinde cuvinte ce denumesc obiecte (fiinte, lucruri, stari, fenomene etc.). [Sil. -] /<lat. fr. (by 14W14S8e8r8g2i2o)*substantiv
Parte de vorbire care cuprinde cuvintele ce denumesc cantitati sub diferite aspecte (numar, ordine, distributie, multiplicatie etc.). /<fr. lat. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*numeral
Parte de vorbire care denumeste un numar, o determinare numerica sau ordinea unei numarari. [Cf. fr. , lat. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*numeral
Parte de vorbire care substituie un substantiv sau alt nume. [Cf. lat. , fr. ].(by 2W11S11e4r13g13i6o)*pronume
parte de vorbire (flexibila) care determina un substantiv, denumind o insusire. (< lat. , fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*adjectiv
Parte de vorbire flexibila care exprima o actiune sau o stare. Cuvant, mijloc de exprimare; limbaj. [Pl. / < lat. , cf. fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*verb
Parte de vorbire flexibila care indica insusiri ale obiectelor si fiintelor. /<lat. fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*adjectiv
parte de vorbire flexibila care substituie un substantiv. (< lat. , dupa fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*pronume
Parte de vorbire inflexibila care indica un raport sintactic intre doi termeni. [Gen. , var. s.f. / < lat. , cf. fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*prepozitie
Parte de vorbire, neflexibila, care arata o caracteristica a unei actiuni, a unei stari sau a unei insusiri. /<lat. fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*adverb
parte de vorbire neflexibila care determina un verb, un adjectiv sau alt adverb, aratand locul, modul, timpul etc. (< fr. , lat. )(by 15W15S8e8r9g2i2o)*adverb
Parte de vorbire neflexibila care determina un verb, un adjectiv sau un alt adverb. [Pl. /< lat. , cf. fr. , germ. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*adverb
Parte de vorbire neflexibila care exprima atitudinea afectiva a vorbitorului sau care imita sunete din realitatea inconjuratoare. [G.-D. ] /<lat. $interjectio, ...onis, interjection$(by 14W7S7e1r1g9i10o)*interjectie
parte de vorbire neflexibila care exprima stari sufletesti, imita sunete, zgomote etc. (< fr. , lat. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*interjectie
parte de vorbire neflexibila care indica un raport sintactic intre doi termeni. (< fr. , lat. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*prepozitie
Parte de vorbire neflexibila care leaga doua propozitii sau doua cuvinte cu aceeasi functie sintactica. Conectiv caracterizat prin aceea ca expresia alcatuita cu ajutorul sau este adevarata numai daca toate propozitiile componente sunt adevarate si este falsa cand cel putin una dintre componente este falsa. Figura de stil care enunta o observatie rezultata din asocierea unor aspecte de viata contradictorii; sinichioza. Pozitie in care se gasesc doi astri care au aceeasi longitudine cereasca la un moment dat. [Gen. , var. s.f. / < lat. , cf. fr. ]. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*conjunctie
Parte de vorbire neflexibila fara functie sintactica si care exprima stari sufletesti sau imita sunete, zgomote etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 10W3S3e11r12g5i5o)*interjectie
Parte din ansamblul unui agregat mecanic, care apare de sine statator intr-un proces. [< + , dupa fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*subansamblu
Parte din dos a unei foi (tiparite sau scrise); contrapagina. [Art. ] /<fr. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*verso
Parte din fuzelajul unui avion in care sta pilotul si unde se gasesc comenzile de zbor. Piesa de legatura longitudinala care uneste diferite parti ale unei nave. [Pl. / < fr. , cf. scand. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*carlinga
Parte din profitul unei societati pe actiuni care se da unui actionar in raport cu actiunile pe care le are. [Pl. / cf. fr. , it. , lat. - care trebuie impartit].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*dividend
Parte din tesutul plantelor avand celulele cu membranele ingrosate si lignificate. [< fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*xilem
Parte dintr-o cantitate de material sau de obiecte dupa care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora. = targ la care diferitele industrii isi expun produsele spre a le face cunoscute. Exemplu, pilda, model. < it. , cf. germ. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*mostra
Parte dintr-o compozitie muzicala care se executa in tempo lent. [Sil. ] /<it. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*adagio
Parte dintr-o fereastra sau dintr-o usa situata deasupra cercevelelor sau a canaturilor mobile si separata de acestea printr-o piesa fixa orizontala. [< + ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*supralumina
= parte dintr-o sfera obtinuta prin taierea acesteia cu un plan; = partea superioara a cutiei craniene; = masa de gheata care acopera regiunile polare sau partile superioare ale muntilor foarte inalti; inlandsis. Parte a unei palarii care acopera capul. Tichie (care se asaza pe crestetul capului). Bolta de tunel, partea superioara a unei excavatii. Partea superioara a unei turele. Piesa metalica de forma emisferica, servind la protejarea sau la etansarea unui spatiu care contine un fluid. [< fr. , it. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*calota
Parte dintr-o suma de bani care se plateste inainte drept garantie pentru indeplinirea unui contract incheiat, mai ales de vanzare-cumparare; arvuna. V. [Pl. / < it. , cf. fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*acont
Parte dintr-un bilet de spectacol care ii ramane spectatorului ca dovada a dreptului sau de a-si ocupa locul respectiv. [Pl. / cf. fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*contramarca
Parte dintr-un cuvant alcatuita dintr-unul sau din mai multe sunete, care se rosteste intr-o singura emisiune a vocii. [Cf. lat. , gr. ].(by 7W15S1e9r9g2i3o)*silaba
parte dintr-un cuvant, dintr-unul sau din mai multe foneme, care se rosteste intr-o singura emisiune a vocii. (< fr. , lat. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*silaba
Parte dintr-un dispozitiv tehnic in care se monteaza o piesa. Felul in care sunt fixate pietrele pretioase ale unei bijuterii. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*montura
parte dintr-un dispozitiv tehnic in care se monteaza o piesa. piesa de metal in care sunt fixate pietrele pretioase ale unei bijuterii. (< fr. , germ. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*montura
Parte dintr-un material sau dintr-un produs pe baza careia se poate stabili calitatea intregului; mostra; proba. [Sil. ] /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i2o)*esantion
Parte dintr-un oras care este sau care era odinioara situata in afara (zidurilor) orasului; suburbie. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*foburg
Parte dintr-un sistem care apare de sine statator intr-un proces. [Dupa fr. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*subsistem
Parte dintr-un spatiu impartit in mai multe subunitati, separata cu pereti despartitori etc.; despartitura. Diviziune obtinuta prin impartirea unei suprafete plane. Sfera, sector, domeniu (de activitate). [Pl. / cf. fr. , it. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*compartiment
Parte dintr-un tot; bucata, fragment. Grupare organizata care se impotriveste liniei generale a partidului sau se desolidarizeaza intr-o problema anumita, elaborand o alta pozitie. Grup parlamentar compus din reprezentantii aceluiasi partid. Lichid obtinut prin distilarea unui amestec de lichide ridicat la o anumita temperatura. V. [Pron. / < fr. , lat. ].(by 4W13S13e6r7g7i15o)*fractiune
Parte dintr-un tot; fractiune, fragment, tronson; sector. [Var. s.f. / < fr. , lat. ].(by 4W5S13e13r14g7i7o)*portiune
Parte din tulpina unui arbore care ramane dupa taierea acestuia. a) a sta (a sedea) strans lipiti unul de altul; b) a sta gramada. /cf. ung. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*ciotca
Parte exceptata dintr-un total, exprimata in procente. Clauza de asigurare in virtutea careia asiguratorii sunt exonerati de anumite riscuri. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*fransiza
parte exterioara a atmosferei terestre in care actioneaza campul geomagnetic. (< fr. )(by 5W5S14e14r14g8i8o)*magnetosfera
Parte exterioara a atmosferei terestre in care campul magnetic exercita o actiune preponderenta. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*magnetosfera
Parte exterioara a unui fruct care constituie invelisul protector al semintelor. /<fr. (by 3W11S11e12r5g5i14o)*pericarp
parte extrema a unor organe animale sau vegetale; scoarta. o ~ (cerebral) = scoarta cerebrala; ~ suprarenal = glanda corticosuprarenala. (< lat. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*cortex
Parte finala (care contine deznodamantul si catastrofa) a unei tragedii grecesti. Emigrare in masa a unei populatii. [Pl. / < fr. , cf. gr. - iesire].(by 14W14S14e8r8g1i2o)*exod
Parte fosila sau petrificata a unui animal. [< fr. , cf. gr. - animal, - piatra].(by 13W13S7e7r15g15i9o)*zoolit
parte hialina a protoplasmei, in care are loc activitatea cinetica a celulei. (< lat. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*leptoplasma
Parte iesita in afara de la extremitatea podului palmei; regiunea palmara externa. [< fr. , cf. gr. - palma].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*tenar
Parte iesita in afara, in lungul marginii unei scanduri sau a unei placi, care intra in nutul corespunzator al altei scanduri sau placi; lamba. [< germ. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*feder
parte iesita in afara, in lungul marginii unei scanduri sau a unei placi, care intra in nutul corespunzator. (< germ. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*feder
Parte iesita in afara si incovoiata in forma de arc pentru a putea apuca cu mana anumite obiecte. a lua la brat pe cineva. [G.-D. Pl. si ] /<lat. (by 13W13S6e7r7g15i15o)*toarta
Parte inferioara a gatului, cuprinzand faringele cu esofagul si laringele cu traheea; gatlej; beregata. / + suf. $...ita$(by 14W7S8e1r1g10i10o)*gatita
Parte inferioara a gatului cuprinzand faringele cu esofagul si laringele cu traheea. /<sl. + suf. $...ej$(by 3W3S3e12r12g5i6o)*gatlej
parte inferioara a unui aparat topografic, cu suportul, suruburile de calare etc. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g5i14o)*ambaza
Parte inferioara a unui obiect; parte de jos. in directia scurgerii apei; la vale; in aval. /<lat. (by 12W12S5e6r14g14i7o)*jos
parte inferioara a uterului, intre acesta si vagin; col uterin. partea ingusta a vezicii urinare. (< lat. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*cervix
Parte inferioara a uterului sau a vezicii urinare; col uterin sau col vezical. [< fr., lat. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*cervix
Parte in forma de cerc a rotii unui vehicul, pe care se monteaza pneurile. [G.-D. ] /<fr. (by 7W15S15e8r9g9i2o)*janta
Parte ingustata de forma cilindrica a unui organ sau a unui os. [Pl. / < fr. , lat. - gat].(by 2W2S11e11r4g4i5o)*col
Parte initiala a intestinului gros, situata intre intestinul subtire si colon. /<fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*cec
Parte interioara a globului pamantesc care se considera a fi in stare topita, constituind sursa proceselor magmatice; interiorul fluid si fierbinte al Pamantului. /<fr. (by 9W3S3e3r12g12i5o)*pirosfera
Parte introductiva a unei compozitii muzicale ciclice. Trecerea de la un numar la altul la dans. [Var. s.f. / < it. - aparitie, intrare in scena, cf. germ. ].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*intrada
Parte lemnoasa care constituie scheletul unei constructii; cherestea. [G.-D. ] /+ suf. ...(by 6W14S14e8r8g1i2o)*lemnarie
Parte lichida a sangelui, a limfei sau a lichidului seminal. substanta gazoasa in stare ionizata. [G.-D. ] /<fr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*plasma
Parte lichida din continutul mamaligii care fierbe; mamaliga foarte moale; terci. /cf. ucr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*cir
Parte luminoasa (in forma de cerc sau de triunghi) desenata de pictori in jurul capului unor persoane (mai ales al sfintilor de pe peretii bisericilor); aureola. nor (de praf). Prestigiu, maretie, glorie, slava. [< fr. , cf. lat. - nor].(by 5W5S5e14r14g7i8o)*nimb
Parte luminoasa mobila care se inalta dintr-un corp aprins; flacara. /<fr. , lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*flama
Parte mai numeroasa, mai mare din ceva (dintr-un colectiv, dintr-un ansamblu de obiecte, dintr-o lucrare etc.). /<lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*gros
Parte mai ridicata a unei sali de teatru, unde joaca actorii. Teatru; arta dramatica. = a se retrage din teatru, dintr-o activitate oarecare; = a organiza felul in care se va reprezenta o piesa de teatru. Decorurile folosite pentru a reprezenta locul unde se petrece actiunea piesei. Subdiviziune a unui act dintr-o piesa determinata fie de intrarea sau iesirea unui personaj, fie de modificarea locului sau a timpului de actiune. Scurta etapa in desfasurarea unei opere literare in care se consuma o singura intamplare, intr-un cadru neschimbat. Loc unde se petrece o actiune sau o activitate. Actiune, fapt, eveniment care poate impresiona pe cineva. Cearta, iesire violenta, scandal. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) scena". [Pron. / < fr. , it. , cf. lat. , gr. - adapost, refugiu].(by 9W2S3e11r11g4i5o)*scena
Parte mai ridicata; proeminenta; convexitate; protuberanta. movila; damb. / + suf. $...atura$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*ridicatura
parte marginala a unei strazi, mai ridicata decat partea carosabila, rezervata circulatiei pietonilor. o (fam.; despre prostituate) a face ~ ul = a atrage clienti pe strada. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*trotuar
parte ~ = marime care nu este cuprinsa de un numar exact de ori intr-un intreg. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*alicuanta
parte ~ = marime care se cuprinde de un numar exact de ori intr-un intreg. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*alicota
Parte mediana a creierului, care cuprinde formatiile anatomice olfactive. [< fr. , cf. gr. - nas, - creier].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*rinencefal
Parte mobila a ampenajului orizontal, care serveste pentru a asigura echilibrul si mobilitatea longitudinala a avionului. [Cf. fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*profundor
partenogeneza in care polenul nu intervine decat ca excitant al tesuturilor ovulare. (dupa fr. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*pseudofecundare
Parte obtinuta dintr-un tot care a fost deja divizat; subimpartire. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i12o)*subdiviziune
parte obtinuta prin impartirea unei parti dintr-un tot deja impartit; subimpartire. (geol.) unitate de timp corespunzatoare unei etape din istoria Pamantului: era, perioada, epoca, etajul. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g8i2o)*subdiviziune
Parte obtinuta prin impartirea unei parti dintr-un tot deja impartit; subimpartire. Unitate de timp corespunzatoare unei etape din istoria pamantului: era, perioada, epoca, etajul. [Pron. / cf. fr. ].(by 10W11S4e4r12g13i6o)*subdiviziune
Parte, portiune a unei figuri. = portiune dintr-un cerc cuprinsa intre o coarda si un arc subintins; = portiune dintr-o dreapta marginita de doua puncte. Fiecare dintre inelele care alcatuiesc corpul unor vietuitoare. Parte a unui organ sau a unui membru intre doua articulatii succesive. = centru nervos. // Garnitura metalica a unui piston de forma inelara, servind la etansarea spatiului liber dintre piston si cilindrul in interiorul caruia se deplaseaza pistonul. [Pl. / cf. fr. , lat. < - a taia].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*segment
Parte, portiune, bucata a unui tot (cu care formeaza o unitate). Parte a unui mecanism, a unei masini etc., care se poate demonta. Moneda, ban. = parte dintr-un cadavru preparata pentru studiu. Fiecare dintre hartiile, dintre actele unui dosar. Obiect, opera artistica expusa intr-un muzeu, la o expozitie etc. sau care face parte dintr-o colectie. Lucrare dramatica in care predomina dialogul si care se reprezinta pe scena. Compozitie, bucata muzicala. [Pron. / < fr. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*piesa
Parte, portiune dintr-un ansamblu, conceput separat sau separabil. = dispozitiv autonom al unui vehicul de lansare sau al unei nave spatiale, care poate functiona independent, servind pentru aselenizare. Bloc alcatuit din microelemente (tranzistoare, diode, bobine etc.) care indeplineste functia de etaj sau de celula intr-un aparat sau intr-o instalatie electronica. Unitate de masura aleasa arbitrar pentru a determina proportiile elementelor de arhitectura ale unui edificiu. [Pl. (s.n.) / < fr., engl. ].(by 9W10S3e3r12g12i12o)*modul
parte posterioara a creierului embrionar, din care se dezvolta bulbul rahidian. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*mielencefal
Parte posterioara a gatului; ceafa; cerbice.a se umili in fata cuiva. a pune in dependenta pe cineva; a subjuga. /Cuv. autoht.(by 11W4S5e13r13g6i7o)*grumaz
Parte posterioara a labei piciorului, formata din sapte oase. Schelet cartilaginos care mentine pleoapa intinsa. Parte terminala a piciorului la insecte. // (Si in forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) tars ", "tarsian". [< fr. , cf. lat. , gr. ].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*tars
Parte principala a propozitiei care atribuie subiectului o actiune, o stare, o insusire. = predicat format dintr-un verb predicativ la un mod personal; = predicat format dintr-un verb copulativ si un nume predicativ. Termen al unui rationament care afirma sau neaga ceva in legatura cu subiectul. Element constitutiv al functiilor specifice calculului cu predicate. [< lat. , cf. fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*predicat
Parte proeminenta a unui os. Partea terminala, vizibila, a solzului seminal la corpurile mature. Ramura secundara a unei roci eruptive. Mulura concava care marcheaza legatura dintre fusul unei coloane si baza ei. [< fr. , cf. gr. - excrescenta].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*apofiza
Parte raportata la o mie de parti dintr-un intreg; miime. [< germ. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*promila
parte raportata la o suta de parti dintr-un intreg; procentaj, sutime. (< germ. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*procent
Parte raportata la o suta de parti dintr-un intreg; sutime. Dobanda calculata la o suta de lei pe interval de un an; orice dobanda. [Var. s.n. / < germ. , cf. lat. < - pentru, - o suta].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*procent
Parter care formeaza un fel de soclu in raport cu fatada. [< fr. ].(by 4W5S13e13r6g7i15o)*subasment
Parte rotunjita si proeminenta a unui organ (creier, ficat etc.). Partea de jos a pavilionului urechii. Element de constructie in forma unui arc de cerc. Portiune de albie, lunca sau terasa cuprinsa in bucla unui meandru. Fiecare dintre partile in care este sectionata o frunza, o petala sau o sepala. [Pl. , (s.n.) / < fr. , cf. gr. ].(by 1W1S2e10r10g4i4o)*lob
Parte sau numar major dintr-o colectivitate; ansamblu ce reprezinta numarul cel mai mare dintr-o colectivitate. [G.-D. ] /<fr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*majoritate
Parte secundara a propozitiei care determina un verb, un adjectiv sau un adverb. Substanta proteica prezenta in componenta serului sangvin. /<fr. lat.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*complement
Parte situata in dreapta unei nave, privite de la pupa spre prora. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*tribord
Parte situata la margine. a) din provincie; provincial; b) de mica importanta. [G.-D. ] /<lat. fr. germ. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*periferie
Parte, suma cu care se contribuie la o cheltuiala sau la o actiune comuna; aport. = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) intr-o actiune. Suma de bani pe care un stat invins este obligat s-o plateasca unui stat invingator in temeiul unui tratat de pace, depasind pagubele cauzate de razboi. Impozit. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 9W2S2e11r11g4i4o)*contributie
Parte superioara a abdomenului cuprinsa intre coaste si ombilic. [Sil. ] /<fr. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*epigastru
Parte superioara a unui vehicul care serveste la transportul oamenilor sau al incarcaturilor. [Art. G.-D. ; Sil] /<fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*caroserie
Parte suplimentara a unui testament, adaugata dupa legalizarea acestuia. /<fr. lat. (by 3W12S12e12r6g6i14o)*codicil
parte tanara a unei plante, din care se dezvolta cormul; mladita, vlastar. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*telom
Parte terminala a unui mol; cap de dig. [Pron. , var. s.n. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*muzoar
Parte terminala a unui organ care, in contact cu moleculele unei substante din mediul extern, o receptioneaza si diferentiaza in functie de structura chimica. Terminatie nervoasa care inregistreaza modificarile chimice din mediul intern. [Var. s.m. / < fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*chemoreceptor
Particica de materie; corpuscul, microobiect. = Particula constitutiva a materiei, care prezinta atat caracteristici corpusculare, cat si ondulatorii, comportandu-se ca o entitate cu insusiri specifice. Element lexical si morfologic neflexibil, intrebuintat numai in compunere cu alte cuvinte. [Cf. fr. , lat. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*particula
Participanti la miscarea taraneasca din sec. XIV indreptata impotriva bisericii catolice si exploatarii feudale in cateva tari din apusul Europei. [< germ. , cf. ol. - a murmura rugaciuni].(by 6W14S14e7r8g1i1o)*lollarzi
Participant la miscarea reformatoare ce reprezenta interesele boierimii liberale si ale negustorilor. /cf. it. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*carvunar
Participant la o competitie, considerat ca avand cele mai mari sanse de reusita. /<fr. $favori, ...ite$(by 7W8S1e1r10g10i3o)*favorit
participant la o discutie, la o conversatie; conlocutor. (< fr. )(by 15W8S8e1r2g10i10o)*interlocutor
Participant la o insurectie; rasculat; nume dat colonistilor americani care s-au ridicat impotriva Angliei in sec. XVIII. [Cf. fr. , it. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*insurgent
Participant la o rebeliune; (cel) care atata la revolta. Nesupus, recalcitrant. // Care nu cedeaza in urma unui tratament medical; care se vindeca greu. Care nu sta pieptanat. [< fr. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*rebel
(participant) la Revolutia de la 1848 din tarile romane. (p. ext.) purtator al ideologiei acestora. (< pasopt + -ist)(by 9W9S2e3r11g11i4o)*pasoptist
Participant la savarsirea unei infractiuni. Cel care inlesneste sau ascunde o fapta (de obicei penala, reprobabila) a cuiva. [< fr., it. , cf. lat.med. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*complice
Participare, intrare intr-o actiune. Invazie armata sau amestec al unui stat in treburile interne ale altui stat. Operatie. Efort indreptat spre un anumit scop. Mijlocire, mediatie. Staruinta, cerere pe langa o persoana influenta pentru a obtine favoruri etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , rus. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*interventie
Participare la domnie in vechea Roma. Forma a monopolurilor capitaliste constand in asocierea unor banci mari sau a unor societati comerciale pentru efectuarea in comun a unor operatii financiare. Ansamblu de organisme legate prin activitatea lor vitala. [Pron. / < fr., lat. , cf. germ. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*consortiu
Participare la faptuirea unei infractiuni. Inlesnire, ascundere a unei fapte penale sau reprobabile, savarsite de cineva. [Cf. fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*complicitate
participare la savarsirea unei fapte penale sau reprobabile. (< fr. )(by 14W7S7e15r1g9i9o)*complicitate
particula a gramaticiicaz al unui substantiv cu functia sintactica de nume predicativ sau subiect(by 10W11S4e4r13g13i6o)*particula
Particula alcatuita dintr-un atom sau un grup de atomi care poarta incarcatura electrica. [Sil. ] /<fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*ion
Particula a protonului avand aceeasi masa, dar sarcina electrica negativa egala cu a electronului. [< fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*antiproton
Particula a protonului, avand aceeasi masa, dar sarcina electrica negativa egala cu a electronului. /<fr. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*antiproton
Particula a unui cromozom care poarta caracterele ereditatii. [< fr. , cf. gr. - origine].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*gena
Particula care ia nastere din nucleul unei celule in timpul diviziunii ei. [< fr. , cf. gr. - culoare, - corp]. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*cromozom
particula care poate fi observata la ultramicroscop, invizibila la microscopul obisnuit. (< engl. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*hipomicron
Particula care pusa la inceputul unui cuvant formeaza impreuna cu el un alt cuvant cu alt inteles. Indicativ. [< fr. , cf. lat. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*prefix
Particula coloidala, de dimensiuni extrem de mici, vizibila numai la ultramicroscop; submicron. [< fr. ].(by 6W14S15e8r8g9i2o)*ultramicron
particula coloidala de dimensiuni extrem de mici, vizibila numai la ultramiscroscop; submicron. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*ultramicron
Particula de masa superioara sau egala cu protonul, supusa interactiunii foarte slabe, electromagnetice si gravitationale. [< fr., it. , cf. gr. - greu].(by 11W4S4e5r13g13i6o)*hadron
particula de roca in suspensie sau transportata de vant, din compozitia atmosferei. (< engl. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*litometeor
particula electrizata de sarcina pozitiva (cation) sau negativa (anion), provenind dintr-un atom (sau grup de atomi). (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*ion
Particula elementara(barion sau mezon) care sufera toate tipurile de interactii: gravitationala, electromagnetica, slaba si tare.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*particula
Particula elementara care cauzeaza interactiunea quarcilor, direct responsabile pentru legatura dintre protoni si neutroni in nucleul atomic(by 15W8S8e2r2g10i11o)*particula
particula elementara care intermediaza interactiile tari dintre quarkuri.(by 13W6S7e15r15g8i9o)*particula
Particula elementara care se deosebeste de alta particula prin semnul sarcinii electrice si prin unele proprietati fizice. /<fr. (by 14W8S1e2r10g10i3o)*antiparticula
Particula elementara cu cea mai mica sarcina electrica negativa, care intra in componenta atomului. [Sil.] /<fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*electron
Particula elementara, cu masa intermediara intre cea a electronului si cea a protonului, care intra in componenta nucleului atomic. [Cf. fr. , engl. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*mezon
Particula elementara cu masa intre cea a electronului si cea a protonului. /<fr. , germ. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*mezon
particula elementara cu masa superioara sau egala cu protonul, susceptibila de interactiune nucleara (nucleon, mezon etc.). (< engl., fr. )(by 4W4S12e13r6g6i14o)*hadron
Particula elementara cu o masa mai mare decat aceea a protonului. [< fr. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*hiperon
particula elementara, cu proprietati opuse celor care caracterizeaza atomii elementelor chimice. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*antiparticula
Particula elementara cu sarcina electrica pozitiva si cu masa egala cu a electronului; antielectron. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*pozitron
Particula elementara cu sarcina electronica pozitiva si cu masa egala cu a electronului; pozitron. /<fr. (by 8W9S2e2r11g11i4o)*antielectron
particula elementara de masa egala si sarcina electrica egala in valoare absoluta cu a electronului, dar pozitiva; antielectron. (< fr. , germ. , rus. )(by 5W13S14e14r7g8i1o)*pozitron
Particula elementara de materie care intra in compozitia atomului si este incarcata cu electricitate negativa; negatron. [< fr. , cf. engl. , germ. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*electron
Particula elementara fara sarcina electrica si cu masa mai mica decat cea a electronului. (< fr. neutrino)(by 14W7S7e1r1g9i10o)*neutrino
particula elementara grea, cu masa de repaus egala sau mai mare decat cea a nucleonului. (<fr. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*barion
Particula elementara grea din nucleul unui element chimic. [Pron. / < fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*nucleon
Particula elementara incarcata cu electricitate pozitiva, care intra in compozitia nucleului atomic. [Cf. fr. , germ. ].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*proton
Particula elementara instabila, care are aceeasi masa ca electronul, cu sarcina electrica pozitiva, egala in valoare absoluta cu sarcina electronului; antielectron. [Pl. , (s.n.) , var. s.m. / < germ. , engl. , fr. < ].(by 4W4S12e13r13g6i7o)*pozitron
particula elementara instabila, cu masa intermediara intre cea a electronului si cea a protonului; mezotron. (< fr. , germ. )(by 1W2S10e10r3g4i12o)*mezon
particula elementara ipotetica, despre care se presupune ca ar depasi viteza luminii. (< engl., fr. )(by 13W6S6e7r15g15i8o)*tahion
Particula elementara ipotetica din care ar fi constituite particulele elementare, a carei prezenta a fost postulata de fizicianul M. Gel-Mann in 1964. /<engl., fr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*quarc
Particula elementara neutra din nucleul atomilor, avand aproape aceeasi masa cu a protonului, dar fiind lipsita de sarcina electrica. [< fr. , cf. + ].(by 11W4S5e13r13g6i7o)*neutron
particula elementara neutra din nucleul atomului, avand aproape aceeasi masa cu a protonului, dar fara sarcina electrica stabila. (< fr. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*neutron
Particula elementara neutra (fara sarcina electrica) din componenta nucleului atomic. [Sil. ] /<fr. (by 10W10S4e4r12g13i13o)*neutron
particula elementara stabila, cu cea mai mica sarcina negativa. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*electron
particula elementara stabila, cu masa mult mai mare decat a electronului si sarcina electrica egala in valoarea absoluta cu a acestuia, dar pozitiva. (< fr. )(by 10W10S3e4r12g12i6o)*proton
particula elementara stabila cu masa superiora celei a protonului, dar inferioara celei a deuteronului. (< fr. )(by 7W8S8e1r2g10i10o)*hiperon
Particula elementara stabila cu sarcina electrica pozitiva din componenta nucleului atomic. /<fr. (by 6W15S15e8r8g2i2o)*proton
Particula elementara stabila fara sarcina electrica si cu masa mai mica decat cea a electronului. [Var. s.m. / < fr., it. ].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*neutrin
Particula elementara stabila, neutra, avand masa de repaus nula sau aproape nula. [Sil. ] /<fr., engl. germ. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*neutrino
particula fictiva asociata unei stari de excitatie care se propaga prin masa unui corp cristalin. (< germ. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*exciton
particula fictiva asociata vibratiilor, care se propaga prin masa unui corp cristalin, avand frecvente comparabile cu cele ale sunetelor. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*fonon
Particula fictiva cu ajutorul careia este descrisa miscarea de ansamblu a purtatorilor de sarcina (electroni sau ioni) dintr-o plasma. [Cf. germ. , fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*plasmon
particula fundamentala ipotetica, din care par a fi constituite multe particule elementare, avand sarcina electrica egala in valoare absoluta cu 1/3 din sarcina electronului. (< engl., fr. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*quarc
particula ipotetica, socotita a fi cuanta campului de gravitatie. (< fr., engl. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*graviton
Particula localizata intr-un cromozom, care determina dezvoltarea caracterelor ereditare. /<fr. (by 14W7S7e8r1g1i9o)*gena
Particula materiala foarte mica; particula elementara. [Cf. fr. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*microparticula
particula materiala foarte mica; particula elementara. (< fr. )(by 13W13S6e11r4g4i13o)*microparticula
particula meteorica din spatiul cosmic, de dimensiuni foarte mici. (< fr. , engl. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*micrometeorit
Particula meteorica din spatiul cosmic, de dimensiuni foarte mici. [Pron. / cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*micrometeorit
particula nucleara elementara al carei spin se masoara cu numere intregi. (< germ. )(by 6W6S15e15r8g9i2o)*boson
Particularitate a cardurilor constand in reliefarea elementelor de identificare (numele titularului, numarul cardului si data expirarii) pe suprafata acestora(by 14W8S8e1r2g2i10o)*particularitate
particularitate a literaturii grecesti dorice, a dialectului doric; dorism. (< it. , dupa fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*doricism
Particularitate a unor specii de animale sau de plante de a vietui numai intr-un anumit loc de pe globul pamantesc. /<fr. engl. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*endemism
particularitate dialectala; dialectism (1); regionalism. (< fr. )(by 4W13S13e6r6g15i15o)*dialectalism
Particularitate lingvistica proprie unui anumit idiom, unei anumite limbi. [Pron. / cf. fr. , it. ]. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*idiomatism
Particularitate morbida datorita careia anumite persoane nu pot suporta decat anumite alimente. [Gen. / < fr. , cf. gr. - aliment, - manie].(by 11W11S5e5r13g14i14o)*opsomanie
Particularitatile graiului, ale dialectului; regionalism; dialectalism. Dialect; grai. Teorie care considera ca lumea fenomenelor poate fi explicata printr-un sir de opozitii bine alese, care se inlocuiesc reciproc la infinit. [Pron. / cf. it. , germ. , rus. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*dialectism
Particule medicamentoase dispersate in aer, care se folosesc la tratarea unor afectiuni ale cailor respiratorii sau la combaterea daunatorilor in agricultura. /<fr. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*aerosol
Partida de sah in care nici una dintre parti nu castiga. Forma de retribuire a muncii potrivit careia pentru munca prestata se acorda o cota procentuala. Comision dat la o vanzare, la o cumparare etc.; reducere, rabat. Constructie pentru adapostirea vehiculelor, a locomotivelor etc. Padurice care serveste ca loc de adapost pentru vanat. [< fr. ]. (by 14W15S8e8r1g2i10o)*remiza
Partida formata dintr-un anumit numar de puncte. Fiecare dintre fazele diferite ale unei intreceri sportive. Grup de calareti care isi dreseaza caii sub comanda in acelasi timp. Manevra prin care se imprima unui motor o acceleratie brusca. Reluarea unei operatii tehnice intrerupte. Sectiune a unei sonate, a unei fugi etc. care se repeta; reexpozitie. [< fr. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*repriza
Partizana a miscarii femeilor din Anglia de la inceputul sec. XX, prin care se urmarea obtinerea drepturilor politice pentru acestea. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*sufrageta
partizana a miscarii feministe din Anglia de la inceputul sec. XX, prin care se urmarea obtinerea drepturilor politice pentru femei. (< fr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*sufrageta
Partizan al colectivismului. Membru al unei gospodarii agricole colective. [Cf. fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*colectivist
Partizan al iconoclasmului. Cel care sfarama, refuza autoritatea consacrata a unei valori, conceptii, personalitati, care nu respecta traditiile. [< fr. , cf. gr. - icoana, - a sparge].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*iconoclast
Partizani ai unei fractiuni politice a nobilimii de la Florenta, care sustineau in sec. XIII candidatura unui principe din casa de Bavaria la tronul Imperiului Roman contra partidei casei Hohenstaufen. Partizani ai politicii teocratice a papei, impotriva intereselor partidei favorabile imparatului in Italia sec. XII-XV. [Sg. , var. s.m.pl. / < it. , cf. - duce al Bavariei, capul familiei Welf].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*guelfi
partizani ai unei fractiuni politice a nobilimii florentine, care in sec. XII-XV au sustinut pe imparatii germani. (< it. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*ghibelini
Partizani ai unei fractiuni politice a nobilimii florentine, care la inceputul sec. XIII au sustinut candidatura lui Frederic al II-lea la tronul Imperiului german. Partizani italieni ai imparatilor germani in lupta dintre biserica si statele italiene dupa sec. XII. [Sg. < it. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ghibelini
partizani ai unei fractiuni politice din Italia feudala, formata din paturile comerciale si mestesugaresti care sprijineau pe papi impotriva imparatilor germani si a ghibelinilor. (< it. )(by 2W10S11e11r4g5i13o)*guelfi
Partizani ai unei scoli economice din prima jumatate a sec. XIX, care luptau pentru liberul-schimb si pentru abrogarea legilor ce impiedicau dezvoltarea capitalismului. [Pron. / cf. oras industrial in Anglia].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*manchesterieni
Parul de pe cap, lung, lasat pe umeri sau pe spate; plete. a trage de par; a bate zdravan pe cineva. [G.-D. ] /<sl. (by 4W12S12e6r6g14i14o)*chica
Parul din narile omului. Mustati. [Var. (dupa alte surse) / cf. fr. , lat. ].(by 2W10S4e4r13g13i6o)*vibriza
[PASACALIA] 1. vechi dans de origine spaniola si italiana, cu o miscare lenta, uniforma; melodia corespunzatoare. 2. piesa instrumentala in forma de variatiuni polifonice pe o tema expusa la inceput si care se repeta in bas. (< it. )(by 9W3S3e11r12g12i5o)*passacaglia
Pasaj din comedia greaca in care autorul isi exprima, prin glasul corifeului, parerile si sentimentele sale. [< fr. , cf. gr. - digresiune].(by 11W12S5e5r13g14i7o)*parabaza
Pasaj dintr-o bucata muzicala executat de un solist ca o declamatie si care uneori preceda sau separa ariile. [< fr. , it. ].(by 12W12S5e5r14g14i7o)*recitativ
Pasaj dintr-o scriere, dintr-un autor etc., reprodus intocmai, cu indicatiile respective. Figura melodica sau ritmica imprumutata altei lucrari. [< germ. ].(by 7W15S15e9r9g2i2o)*citat
Pasaje, termeni extrasi dintr-o lucrare; extrase. Publicatii care cuprind extrase, rezumate din anumiti autori sau din lucrari si publicatii dintr-un anumit domeniu. [< lat. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*excerpte
Pasaj, fragment din scriptura care cuprinde o povestire sau o parabola. Definitie exacta, precisa. [Var. s.n. / cf. fr. gr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*pericopa
Pasare acvatica de marimea ratei, cu penele castanii pe spate si albe pe burta, avand in jurul gatului un "guleras" de pene; cufundar. /Orig. nec.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*corcodel
Pasare acvatica, de talie medie, cu picioare lungi, cu pene rosietice si pe alocuri negre; scroafa-de-balta. / + suf.$ ...ita$(by 3W11S11e4r5g13i13o)*scrofita
Pasare acvatica, de talie mijlocie, care traieste in stufarisuri; gainusa-de-balta. /Orig. nec.(by 14W14S8e8r1g2i2o)*corla
Pasare acvatica din ordinul palmipedelor, cu ciocul lung si cu un sac elastic sub maxilarul inferior; babita. [< fr. , lat. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*pelican
Pasare acvatica exotica, de talie medie, cu cioc ascutit si cu coada prelungita de doua pene mari, care se hraneste cu peste. [Sil. ] /<fr. (by 14W7S7e15r1g1i9o)*faeton
Pasare acvatica migratoare, de talie mare, cu cioc incovoiat, cu gatul si picioarele deosebit de lungi si cu penaj alb-roz. /<germ. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*flamingo
Pasare acvatica migratoare de talie mare, cu gat lung, arcuit si cu penaj alb sau negru. a) gat lung si gratios; b) conformatie defectuoasa a gatului. ultima opera de valoare a unui autor ilustru. 2) Constelatie din emisfera nordica. [G.-D. ] /<sl. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*lebada
Pasare acvatica migratoare de talie mica, cu cioc drept, cu picioare lungi, avand penaj alb-negru sau variat colorat. /suf.$ ...aras$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*prundaras
pasare acvatica palmipeda neagra-verzuie, cu ciocul lung si incovoiat la varf, care se hraneste cu pesti; corb-de-mare. (< fr. )(by 1W1S10e10r3g3i4o)*cormoran
pasare alergatoare din America de Sud, asemanatoare cu strutul. (< fr. )(by 2W10S11e11r4g5i13o)*nandu
pasare alergatoare din Australia si Noua Guinee, asemanatoare strutului. (< it. , fr. )(by 13W14S7e7r8g1i1o)*cazuar
pasare amazoniana, cat un fazan, care poate fi dresata si da alarma prin strigatul sau. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i15o)*agami
pasare arboricola, de marimea unui fazan, avand pe cap o creasta de pene moi, in padurile Africii tropicale. (< fr., engl. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*turaco
pasare arboricola nocturna si crepusculara, insectivora, cu capul lat si corpul turtit, cu ochi mari, globulosi, adaptati pentru intuneric si cu deschiderea gurii foarte mare, pentru captarea prazii din zbor. (< lat. , it. )(by 8W1S1e10r10g3i4o)*caprimulg
pasare arboricola rara din ordinul galinaccelor, de marimea unui fazan, din padurile tropicale ale Amazonului. (< lat. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*hoazin
Pasare asemanatoare berzei, cu pene foarte frumoase, raspandita in Africa si India; penele acestei pasari, folosite ca podoaba; podoaba formata din diferite pene de pasare, viu colorate, insirate pe ata. Credincios musulman medieval din nordul Africii, care ducea o viata ascetica si contemplativa. Mica moscheie in care slujea un asemenea credincios. [Var. s.m. / < fr. , it. , cf. port. < ar. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*marabu
pasare asemanatoare cu pinguinul, cu ciocul foarte scurt. (< fr. , lat. )(by 5W13S14e7r7g8i1o)*mergul
Pasare asemanatoare strutului, care traieste in padurile tropicale din Oceania. [Pron. , var. s.m. / < it. , cf. fr. < cuv. malaiez].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*cazuar
Pasare calatoare cu penajul brun-roscat, brazdat de dungi deschise, care traieste in camp si in stufarisul din apropierea baltilor. [Var. /<sl. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*cristei
Pasare calatoare, de talie mica, cu ciocul si coada drepte, care traieste pe langa rauri si balti si se hraneste cu peste. /cf. (by 12W12S5e5r14g14i7o)*chirighita
Pasare calatoare din familia ciocanitorilor, de culoare bruna-cenusie, care isi rasuceste des capul; vartecar. /<+ ("intors") + suf. $...ura$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*capintortura
Pasare cantatoare de camp, sedentara, de talie mica, cu penajul pestrit, al carei zbor se caracterizeaza prin inaltari si coborari precipitate. [Sil] /+ suf. $...ie$(by 13W13S6e7r15g15i8o)*ciocarlie
Pasare cantatoare, de talie mica, cu penajul viu colorat, originara din Insulele Canare. /<fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*canar
Pasare cantatoare, mai mica decat vrabia, cu pene rosii pe cap, albe pe aripi si cafenii pe spate, care se hraneste cu seminte de canepa. /+ suf. ...(by 14W14S7e8r1g1i10o)*canepar
pasare cantatoare, mica, asemanatoare cu grangurul, care traieste in colonii in padurile din America. (< fr. )(by 13W6S6e14r15g15i8o)*trupial
Pasare cantatoare, mica, cu pene galbene. [< fr. , cf. sp. < - arhipelag in Oceanul Atlantic].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*canar
pasare cataratoare din America tropicala, cu ciocul mare si penajul viu colorat. (< fr. , it. , sp. )(by 13W14S7e7r15g1i9o)*tucan
Pasare cu aripi scurte si coada lunga, cu pene negre pe piept si albe pe aripi, foarte galagioasa si hrapareata. /cf. ucr. (by 1W1S1e10r10g3i4o)*cotofana
Pasare cu penaj brun-negricios, avand coada scurta si ridicata in sus, care traieste in apropierea raurilor de munte.pasare de talia unei vrabii, avand cioc lung, conic, si penaj albastru-verzui stralucitor, care se hraneste cu peste. /+ suf. $...el$(by 15W15S9e9r2g3i11o)*pescarel
Pasare de balta, asemanatoare cu barza, de talie mare, cu penaj cenusiu si cu un mot negru la ceafa. [Sil. ] /<bulg. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*batlan
Pasare de balta migratoare, asemanatoare cu barza, dar de talie mai mica, care se hraneste cu peste. /<sl. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*starc
Pasare de balta, migratoare, de talia porumbelului, avand frunte bombata, coada scurta, picioare subtiri si penaj divers colorat. /+ suf. $...ar$(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ploier
Pasare de balta, migratoare, de talie medie, cu penaj negru-cenusiu si cu un mot alb intre ochi; gaina-de-apa. [G.-D. ] /cf. bulg. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*lisita
Pasare de campie, de talie medie, cu penaj divers colorat, care traieste in stoluri mici prin holde si prin tufisuri. ( ) ( ) a disparea repede si fara urma. /<lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*potarniche
Pasare de campie, migratoare, de talie mica, cu coada scurta, avand penaj brun cu alb pe spate, vanata pentru carnea ei gustoasa; pitpalac. a cauta ceva inexistent. [G.-D. ] /<bulg., sb. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*prepelita
Pasare de campie, migratoare, de talie mica, cu coada scurta, avand penaj brun cu dungi albe pe spate, vanata pentru carnea ei gustoasa; prepelita. /Onomat.(by 9W3S3e11r12g5i5o)*pitpalac
pasare de marimea unei mierle, care traieste in grupuri in sudul Africii. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*republican
Pasare de marimea unei mierle, care traieste in grupuri in sudul Africii. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*republican
pasare de marimea unei stancute, cu voce foarte melodioasa si bun imitator al glasurilor altor pasari, in nordul Australiei si Noua Guinee.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*flautist
pasare de marimea unui fazan apreciata pentru vanat, din America de Sud; gainusa de pampas. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*tinamu
Pasare de padure de marimea unui graur, cu pene sure pe spate si castanii pe restul corpului. /<bulg. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*cocosar
Pasare de stepa de talie mare, cu gat lung, picioare puternice si cu penaj divers colorat. [Art. G.-D. Sil. ] /<bulg. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*dropie
Pasare de talia unei ciori, cu mot pe cap si cu penaj rosiatic punctat, vanata pentru carnea ei gustoasa. / Cuv. sl.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*ierunca
Pasare de talie medie, cu cioc lung si subtire, cu picioare lungi, care traieste in regiuni mlastinoase si scoate sunete asemanatoare cu cele ale fluierului. [Sil. ] /+ suf. ...(by 4W4S13e13r6g7i15o)*fluierar
Pasare de talie medie, cu corp de forma lunguiata, cu aripi lungi, ascutite, avand gat scurt si cioc mic, putin incovoiat. /Orig. nec.(by 12W12S6e6r14g14i8o)*papaluda
Pasare de talie mica, cu ciocul scurt, putin curbat, cu coada lunga si cu penaj negru-cenusiu; stanca. [Sil] /<bulg., sb. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*ceuca
( ) Pasare de talie mica, cu penaj brun, cu cioc scurt, incovoiat, avand varfurile cozii dispuse ca lamelele unui foarfece; papagal de brazi. /+ suf. ...(by 10W3S3e12r12g5i6o)*forfecuta
Pasare de talie mica, cu penajul cenusiu-rosiatic si cu mot pe cap. / + suf. $...ar$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*matasar
pasare din Asia, Africa si Oceania, cu ciocul avand un apendice incovoiat; pasare-rinocer. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i7o)*calao
Pasare din Asia si Africa, cu ciocul prevazut cu un apendice incovoiat. [Pron. / < fr. ].(by 4W4S12e13r13g6i7o)*calao
pasare, din Asia si Oceania, care isi face cuibul din frunze si fire de par lipite cu saliva, denumit "cuib de randunele". (< germ. , fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*salangana
Pasare din familia galinaceelor, al carei barbatus are un penaj frumos colorat si o coada lunga. [< rus. , cf. fr. , gr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*fazan
Pasare din Noua Zeelanda, de marimea unei gaini, cu ciocul lung si ascutit, care nu poate zbura, avand aripile atrofiate. [Scris si / < fr. ].(by 8W1S1e2r10g10i4o)*kiwi
pasare din ordinul galinaceelor, de marimea unui cocos domestic, din America Centrala si de Sud. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g12i6o)*hoco
pasare din padurile tropicale, asemanatoare cu ciocanitoarea, cu ciocul scurt, larg la baza, bombat si intors la varf, adesea dintat pe margini. (< germ. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*trogon
pasare din regiunea tropicala a Americii de Sud, de marimea unei vrabii, cu ciocul scurt, conic si ascutit la varf si penajul viu colorat. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*tangara
Pasare din regiunile Africii si Americii, asemanatoare cu o barza, avand penajul alb-rosu si ciocul lung, curbat in jos, considerata sfanta de catre egiptenii antici. /<lat., fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*ibis
Pasare din regiunile calde, asemanatoare cu barza. [< fr. < cuv. guarani].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*jabiru
Pasare din regiunile tropicale ale Americii de Sud, cu ciocul mare si puternic si cu penajul viu colorat. /<fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*tucan
pasare din zonele tropicale, cu penajul viu colorat si ciocul gros si incovoiat. epitet dat cuiva care repeta mecanic parerile sau cuvintele altuia. (< ngr. , it. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*papagal
Pasare domestica, de talie mare, cu coada lata care se desface in evantai, crescuta pentru carnea ce poseda valoroase calitati dietetice. a-si da aere. / + suf. $...an$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*curcan
Pasare domestica de talie medie, avand penajul cenusiu, impestritat cu alb, si o proeminenta cornoasa mai sus de cioc. /cf., bulg., sb. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*bibilica
Pasare domestica de talie medie, cu cioc conic, crescuta pentru carne si oua.a nu vedea bine, deslusit (mai ales seara). de nimic; de batjocura. a se culca foarte devreme, decuseara. a) a fi lipsit de curaj; b) a fi indispus. pasare de balta, migratoare, de talie medie, cu penaj negru-cenusiu, avand un mot alb intre ochi; lisita. [G.-D. ] /<lat. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*gaina
pasare exotica cu ciocul si picioarele lungi, cu penaj alb sau rosu. (< fr., lat. )(by 13W6S7e15r15g8i9o)*ibis
Pasare exotica cu ciocul si picioarele lungi, cu pene rosii sau negre. [< fr. ]. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*ibis
Pasare exotica de talie mare, asemanatoare cu strutul, raspandita in campiile sud-americane. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*nandu
Pasare exotica de talie mare, cu gat lung si cap mic, cu picioare lungi, viguroase, cu aripi scurte si cu penaj negru sau brun-cenusiu. /<lat. $struthio, ...onis, struzzo$(by 8W8S2e2r10g10i4o)*strut
Pasare exotica marina, de talie mica, cu aripile si coada foarte lungi, care se hraneste cu pesti. /<fr. , it. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*fregata
pasare fosila asemanatoare strutului, dar de doua ori mai mare, care traia in Noua Zeelanda; moa. (< fr. )(by 8W1S1e1r10g10i3o)*dinornis
Pasare fosila de apa, asemanatoare cu pinguinul actual, cu aripile reduse la doua palete, care-i serveau la inot. [< fr. , cf. gr. - de seara, - pasare].(by 13W14S7e7r7g1i1o)*hesperornis
pasare fosila de apa, asemanatoare cu pinguinul actual, cu aripile reduse la doua palete, care serveau la inot. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*hesperornis
Pasare fosila de apa asemanatoare pescarusului, cu aripi bine conformate si cu o creasta pe stern, care se hranea cu pesti. [< fr. , cf. gr. - peste, - pasare]. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*ihtiornis
pasare fosila de apa asemanatoare pescarusului, cu aripi bine dezvoltate si cu o creasta pe stern, care se hraneste cu pesti. (< fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ihtiornis
Pasare fosila din cuaternar, asemanatoare cu strutul, dar de doua ori mai mare, care traia in Noua Zeelanda. [< fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*dinornis
pasare galiforma de talie mare, in padurile din regiunile temperate si reci ale emisferei nordice; cocos-de-munte. (< fr. )(by 9W9S2e2r11g11i11o)*tetras
pasare inalta, asemanatoare cu strutul, cu gatul scurt si gros, cu capul mare si cioc enorm, din preajma Nilului. (< germ. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*abumarkub
pasare inrudita cu barza, avand penajul alb si negru, in America, Africa si Asia. (< fr. , lat. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*tantal
Pasare legendara, imaginata ca un vultur cu penele de aur si de purpura, despre care se credea ca renaste din propria ei cenusa, fiind socotita drept simbol al primenirii, al reinnoirii vesnice. Om superior, unic in genul sau, de mare valoare. Palmier, planta de apartament. [< fr. , cf. lat. , gr. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*fenix
pasare mare, asemanatoare cu cazuarul, fara creasta, care traieste prin regiunile de stepa si desert din Australia si Tasmania. (< fr. , germ. )(by 4W5S5e13r13g7i7o)*emu
Pasare mare asemanatoare cu cazuarul, fara creasta, care traieste prin regiunile de stepa si desert din Australia si Tasmania. [< fr. , germ. ].(by 6W6S15e15r8g8i2o)*emu
pasare mare de prada care traieste pe inaltimile muntilor; vultur barbos, zagan. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g6i14o)*gipaet
Pasare mare de prada care traieste pe inaltimile muntilor; vulturul barbos, zagan. [< fr. , cf. gr. - vultur, - acvila].(by 15W15S8e8r2g2i10o)*gipaet
Pasare mare din Noua Guinee si Australia, asemanatoare cu strutul, avand o creasta cornoasa pe frunte si pene negre, intrebuintate ca podoabe. [Sil] /<fr., it. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*cazuar
Pasare mare din ordinul picioroangelor, asemanatoare cu strutul, care traieste in America de Sud; strut american. [Acc. si / < fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*nandu
pasare mare, motata, din Africa tropicala, pe langa ape, construindu-si in arbori un enorm cuib sferic. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*ombreta
Pasare marina cu aripi mari, cu cioc gros si incovoiat, care traieste in emisfera australa. [< fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*albatros
Pasare marina de talie medie, care zboara foarte repede; pasarea furtunii. / + suf. ...(by 4W13S13e6r7g15i15o)*furtunar
Pasare marina de talie medie, cu aripi lungi, cu penaj, mai ales, alburiu si cu picioare palmiforme, care se hraneste cu peste; martin. /+ suf. $...us$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*pescarus
Pasare marina de talie medie, cu aripi lungi si cu penaj alburiu, care se hraneste cu pesti; pescarus. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*goeland
Pasare marina, de talie medie, cu aripi lungi si cu penaj, mai ales, alburiu, care se hraneste cu pesti; pescarus. /<fr. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*martin
Pasare marina de talie mica, alba, cu spatele si aripile cenusii, foarte vorace. [< fr. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*petrel
pasare marina din regiunile scandinave, inrudita cu rata. (< fr. , isl. )(by 10W4S4e4r13g13i6o)*eider
pasare marina mica, alba, cu spatele si aripile cenusii, vorace, care se hraneste cu peste. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*petrel
Pasare marina polara, de talie mare, cu cioc proeminent, cu aripi mici, modificate in labe inotatoare, cu picioare scurte (avand mersul in pozitie verticala si leganat), cu penaj alb pe pantece si negru pe spate, care se hraneste cu peste. /<fr. (by 5W14S14e8r8g1i2o)*pinguin
Pasare mica, asemanatoare vrabiei, care traieste in regiunile calde ale Africii, Arabiei si Indiei. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g9i3o)*bengali
pasare mica, de talia unui fazan, cu aripile scurte, in padurile umede din Australia; pasarea-lira. (< fr. , lat. )(by 1W2S10e10r4g4i12o)*menur
pasare mica din Brazilia, cu un penaj superb, care traieste in colonii mari, hranindu-se cu fructe. (< fr. )(by 12W6S6e14r15g8i8o)*cotinga
pasare mica din padurile Americii tropicale, cu ciocul si coada scurte, amintind de pitigoii nostri. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*manachin
pasare mica, insectivora, care isi face cuibul in gaurile zidurilor sau ale arborilor, in tufisuri. (< fr. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*troglodit
pasare mica, insectivora si buna cantatoare, din America, foarte vioaie si curajoasa, care ataca chiar pasari mai mari. (< fr. )(by 10W11S4e4r13g13i6o)*tiran
pasare mica sau mijlocie, raspandita in Africa, Madagascar, India si nordul Australiei, cu penajul negru-metalic si coada lunga si infurcata. (< fr. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*drongo
Pasare migratoare acvatica, de talie mare, cu penaj alb, avand cioc lung si gros, sub care se afla o punga, unde isi depoziteaza hrana. /<ngr. lat. fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*pelican
Pasare migratoare cantatoare, de talie mica, cu cioc galben si cu penaj negru la mascul, iar la femela cu cioc si penaj brun. /<lat. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*mierla
Pasare migratoare cantatoare, de talie mica, cu cioc scurt si gros, cu aripi bombate si cu coada lunga, bifurcata. /Orig. nec.(by 10W11S4e4r12g13i13o)*presura
Pasare migratoare, cantatoare, de talie mica, cu cioc subtire si cu penaj brun-roscat, care traieste in stufarisul din jurul lacurilor si al mlastinilor. /+ suf. $...ar$(by 11W11S4e5r13g13i14o)*lacar
Pasare migratoare, cantatoare, de talie mica, cu penaj cafeniu pe spate si rosiatic pe piept, care se hraneste cu insecte. /cf. ucr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*macaleandru
Pasare migratoare care are pe spate un smoc de pene albe, subtiri. Manunchi de pene sau de fire albe, purtat odinioara, mai ales de femei la palarii si de militari la chipiuri. Aglomeratie de perisori la extremitatea superioara a fructelor. [< fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i11o)*egreta
Pasare migratoare cu capul verde-cenusiu, cu gusa galbena si spatele brun-roscat. /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*ortolan
Pasare migratoare, cu gatul si picioarele lungi, de culoare cenusie, cu o pata rosie pe cap si cu penele in forma de secera la varful aripilor. /Orig. nec.(by 8W8S2e2r10g11i4o)*cocor
Pasare migratoare cu penaj cenusiu, asemanatoare cu porumbelul, dar mai mica, cu gatul scurt, cu coada lunga si cu pete negre in jurul gatului. [Art. G.-D.Var.] /<lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*turturea
Pasare migratoare cu penele cenusii, avand coada lunga cu pete albe, care isi depune ouale in cuiburile altor pasari, cunoscuta dupa strigatul sau caracteristic. in zadar; degeaba. se spune despre cineva care prospera. se spune despre cineva care nu se va intoarce niciodata. /< lat. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*cuc
Pasare migratoare cu penele de culoare galbena-roscata, cu capul cenusiu-verzui si cu gusa galbena. [< fr. , cf. lat. ].(by 8W2S2e10r11g11i4o)*ortolan
pasare migratoare cu penele galbene-roscate, cu capul cenusiu-verzui si cu gusa galbena. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*ortolan
Pasare migratoare de apa, cu gatul si picioarele lungi si cu pene rosii pe aripi si pe spate. [Var. s.m. / < germ. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*flamingo
pasare migratoare de apa, de marimea unei berze, cu gatul si picioarele lungi si cu pene rosii pe aripi si pe spate. (< germ. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*flamingo
Pasare migratoare de balta, cu ciocul si picioarele lungi, a carei carne este foarte gustoasa. [Cf. fr. , it. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*becata
pasare migratoare de balta, cu ciocul si picioarele lungi, gustoasa; becatina. (dupa fr. )(by 11W4S5e13r13g7i7o)*becata
Pasare migratoare de balta, de talie mica, cu mot si cu penaj colorat; bibic. /Onomat.(by 2W2S10e10r4g4i12o)*nagat
Pasare migratoare de balta, de talie mica, cu mot si cu penaj colorat; nagat. /<ung. (by 4W13S13e6r6g15i15o)*bibic
Pasare migratoare de culoare alba, cu ciocul asemanator unei lopeti si cu un mot in varful capului. /suf. $...ar$(by 12W12S6e6r14g15i8o)*lopatar
Pasare migratoare de prada, de talie medie, cu cioc scurt si incovoiat la varf, cu gheare ascutite, puternice, si cu coada lunga; lupul-vrabiilor. /<sb. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*sfrancioc
Pasare migratoare, de talie mare, cu cioc rosu, cu gat si picioare lungi, cu penaj alb, avand doar varfurile aripilor negre; cocostarc. [G.-D. ] /Cuv. autoht.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*barza
Pasare migratoare de talie medie, cu cioc subtire si alungit, cu penaj divers si viu colorat, care isi face cuibul in maluri lutoase si se hraneste mai ales cu viespi si albine; albinarel. [G.-D. ] /v. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*prigorie
Pasare migratoare, de talie medie, cu penajul albastru-verziu, care traieste de obicei prin dumbravi. /+ suf. $...eanca$(by 2W2S2e11r11g4i4o)*dumbraveanca
Pasare migratoare de talie medie, cu pene pestrite, cu cioc subtire si alungit, care se hraneste cu insecte, mai ales cu albine si viespi; prigorie. / suf. $...el$(by 5W13S13e6r7g15i15o)*albinarel
Pasare migratoare, de talie mica, asemanatoare cu ciocarlia, care umbla alergand si miscandu-si necontenit coada. / Orig. nec.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*fasa
Pasare migratoare de talie mica, asemanatoare cu randunica, dar cu coada mai putin bifurcata si cu o pata alba pe ea. a deranja pe cineva (cu rugaminti insistente); a nu da pace cuiva. /<sl. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*lastun
Pasare migratoare de talie mica, cu cioc conic, ascutit, cu penaj brun-cenusiu, dungat, care isi rasuceste des capul; capantortura. /[](by 2W2S10e11r4g4i13o)*vartecar
Pasare migratoare de talie mica, cu cioc conic, puternic, cu penaj brun, raspandita prin locuri paduroase. /<lat. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*sturz
Pasare migratoare, de talie mica, cu cioc lung si cu penaj pestrit, care tra-ieste prin locuri mlastinoase si este vanata pentru carnea ei. [G.-D. ] /<ngr. , fr. (by 3W3S3e12r12g5i6o)*becata
Pasare migratoare, de talie mica, cu cioc lung si subtire si cu penaj cafeniu, vanata pentru carnea ei gustoasa. /Orig. nec.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*sitar
Pasare migratoare, de talie mica, cu cioc subtire si ascutit, cu penaj rosiatic pe spate si albicios pe abdomen. /cf. sb. (by 6W14S14e8r8g1i1o)*sofrac
Pasare migratoare de talie mica, cu coada lunga de culoare rosie-aprinsa. / + (by 14W15S15e8r9g2i2o)*codros
Pasare migratoare de talie mica, cu corpul zvelt si coada lunga, pe care o misca intruna. [G.-D. ] /<lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*codobatura
Pasare migratoare de talie mica, cu penaj brun-cafeniu, care canta foarte placut; filomela. /+ suf. $...toare$(by 11W12S5e5r13g14i7o)*privighetoare
Pasare migratoare, de talie mica, cu penaj castaniu pe spate, rosu in frunte si roz pe piept. /+ suf. $...ar$(by 4W4S12e13r6g6i14o)*tintar
Pasare migratoare de talie mica, cu penajul brun-cafeniu, care produce sunete foarte melodioase; privighetoare. /<fr. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*filomela
Pasare migratoare, de talie mica, cu pene maslinii pe spate si cenusii pe burta, asemanatoare prin colorit cu sticletii.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*ausel
Pasare migratoare, de talie mica, cu un mot in crestet, cu penaj trandafiriu, care se adaposteste prin gaurile stancilor si se hraneste, mai ales, cu lacuste. / + suf. $...ar$(by 4W12S12e6r6g14i14o)*lacustar
Pasare migratoare, de talie mica, de culoare cenusie, cu pete albe, cu cioc lung, ascutit si incovoiat, care isi face cuibul in scorburi si se hraneste cu insecte si larve de sub scoarta copacilor. /+ suf. $...el$(by 4W4S12e13r6g6i15o)*scortarel
Pasare migratoare, de talie mica, din familia fringilidelor, avand penajul castaniu pe spate, rosu pe frunte si roz pe piept, care se hraneste mai ales cu seminte de in. /suf.$ ...arita$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*inarita
Pasare migratoare, de talie mica, insectivora, cu pene castanii-inchise si cu gatul negru, care isi face cuib prin maracinisuri. / + suf. $...ar$(by 7W1S1e9r10g3i3o)*maracinar
Pasare migratoare din ordinul picioroangelor, cu ciocul, gatul si picioarele lungi si cu penele albe, varfurile aripilor fiind negre; barza. / +(by 4W4S13e13r6g7i15o)*cocostarc
Pasare migratoare, inrudita cu dropia, dar mai mica, cu penaj brun-albui. / suf. $...aci$(by 9W9S3e3r11g12i5o)*spurcaci
Pasare migratoare insectivora cu penaj cenusiu (pe spate), albicios (pe abdomen) si negru (pe aripi, pe coada si pe partile laterale ale capului), cu ciocul scurt, incovoiat, si cu gheare puternice; berbecel; sfrancioc; lupul-vrabiilor. /suf.$ ...toare$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*tacaitoare
Pasare migratoare insectivora, de talie mica, cu cioc conic si cu penaj divers colorat; scortar. /Orig. nec.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ticlete
Pasare migratoare insectivora, de talie mica, cu cioc conic si cu penaj divers colorat; ticlete; scortar. /Onomat.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*toi
Pasare migratoare, insectivora, de talie mica, cu ciocul in forma de sabie, cu gatul alb si cu pantecele galben; ticlete. /+ suf. $...ar$(by 13W14S7e7r1g1i9o)*scortar
Pasare migratoare, mai mare decat vrabia, cu cioc ascutit si cu penaj negru-verzui, impestritat cu alb. /<lat. (by 6W6S15e8r8g1i2o)*graur
Pasare migratoare rapitoare, de talie medie, cu cioc puternic, incovoiat, avand coada lunga, bifurcata, si penaj brun-inchis; sorlita.a nimeri intr-o situatie neplacuta; a o pati. a deranja in permanenta pe cineva. [Sil. ] /Orig. nec.(by 7W15S15e1r9g9i3o)*gaie
Pasare nocturna de talie medie, cu aripile atrofiate, cu ciocul lung si ascutit, cu pene flocoase, care se hraneste cu larve si insecte si este raspindita numai in Noua Zeelanda. /< fr. , germ. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*kiwi
... Pasare nocturna rapitoare, asemanatoare cu bufnita, dar fara smocuri de pene pe cap, care traieste in scorburi de copaci. ... a sta singur, izolat, parasit. /suf. ...(by 10W11S4e4r13g13i6o)*huhurez
Pasare originara din Australia, asemanatoare cu strutul, dar lipsita de creasta cornoasa de pe cap. /<germ. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*emu
pasare palmipeda asemanatoare pinguinului, cu ciocul drept si lung, care isi face cuibul pe coastele arctice. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*guilemota
Pasare palmipeda asemanatoare pinguinului, cu ciocul drept si lung, care isi face cuibul pe coastele arctice. [Pron. / < fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*guilemota
pasare palmipeda cu ciocul lung si cu un sac elastic sub maxilarul inferior. (< fr. , lat. , gr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*pelican
Pasare palmipeda de culoare neagra-verzuie, cu ciocul lung si incovoiat la varf, care se hraneste cu pesti; corb-de-mare. [< fr. , cf. v.fr. - corb-de-mare].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*cormoran
Pasare palmipeda de mare, care se hraneste cu pestisori; pescarus. [Pron. / < fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*goeland
Pasare palmipeda din marile arctice, cu aripi scurte, cu pieptul alb si cu mersul leganat, care sta in pozitie verticala. [Pron. / < fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*pinguin
pasare palmipeda din marile arctice, cu aripi scurte, cu pieptul alb si cu mersul leganat, in pozitie verticala. (< fr. )(by 15W15S9e2r3g11i11o)*pinguin
pasare palmipeda din marile tropicale, mare, cu cioc ascutit si coada lunga. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*faeton
pasare palmipeda din regiunile antarctice, greoaie, asemanatoare pinguinilor, ale carei membre anterioare, improprii pentru zbor, servesc ca inotatoare. (< fr. )(by 15W15S8e9r2g2i11o)*mansot
pasare palmipeda marina cu aripi mari, cu cioc gros si incovoiat. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*albatros
Pasare palmipeda marina din emisfera australa, asemanatoare cu pescarusul, dar mult mai mare decat acesta. [Sil. ] /<fr.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*albatros
pasare piciorong din regiunile calde si temperate ale Europei; ciovica; randunica-de-mare. (< fr. , lat., it. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*glareola
Pasare rapitoare, asemanatoare vulturului, care se hraneste in special cu iepuri. /suf.$ ...ar$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*iepurar
Pasare rapitoare care traieste in zona muntoasa, facandu-si cuibul pe stanci inaccesibile. /<ung. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*ceahlau
Pasare rapitoare de noapte, cu pene brune-cenusii, cu ochi mari rotunzi si galbeni, inconjurati de rozete de pene, care-si face cuibul in locuri ferite (prin podurile caselor parasite, prin scorburi etc.). [Art. ; G.-D. Sil.] /<ngr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*cucuvea
Pasare rapitoare de talie mare, cu cioc scurt si coroiat, cu gheare pu-ternice, care se hraneste, mai ales, cu serpi. /suf. $...ar$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*serpar
Pasare rapitoare, de talie mare, cu gheare lungi si ascutite, cioc puternic si incovoiat la varf, raspandita in regiuni montane; pajura. [G.-D. ] /<lat. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*acvila
pasare rapitoare de zi, cu cioc si cu aripi puternice; pajura. (< lat., it. )(by 3W4S12e12r6g6i14o)*acvila
pasare rapitoare de zi din Africa, care se hraneste cu serpi; secretar^2. (< fr. , lat. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*serpentar
pasare rapitoare de zi din regiunile calde si temperate, cu coada ca a randunicii, care vaneaza insecte din zbor. (< fr. , lat. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*milan
Pasare salbatica de talia unui curcan, cu cioc puternic si putin incovoiat si cu penaj negru; cocos salbatic; cocos-de-munte. / + suf. $...an$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*gotcan
... Pasare (salbatica sau domestica) de talie mica, cu cioc scurt, avand penaj divers colorat; porumbel. /<ucr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*hulub
Pasare salbatica sau domestica, de talie mica, cu cioc scurt si penaj divers colorat, care traieste in perechi. porumbel cu un rand de pene in jurul gatului (ca un guler). ( ) porumbel special dresat pentru a duce diferite mesaje. ( ) a trai in mare dragoste si intelegere. /+ suf. $...el$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*porumbel
Pasare sedentara asemanatoare cu cioara, dar de dimensiuni mai mari, cu penaj negru, cu ciocul si cu picioarele puternice. negru lucios; foarte negru. /<lat. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*corb
Pasare sedentara asema-natoare cu ciocanitoarea, avand penajul verde impestritat cu diferite culori. /Orig. nec.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*virdare
Pasare sedentara, cantatoare, de talie mica, cu cioc conic, scurt si gros, cu penaj viu colorat. ( a) a fi straniu, bizar; b) a fi smintit. a vindeca pe cineva de capricii, de idei ciudate. [Sil. ] /<sb. bulg. (by 1W1S9e9r3g3i11o)*sticlete
Pasare sedentara cantatoare, de talie mica, cu cioc foarte scurt si rotunjit, cu penaj viu colorat. / + (by 4W12S12e6r6g14i15o)*botros
Pasare sedentara cantatoare, de talie mica, cu cioc scurt si drept, cu penaj verde-galbui, avand dungi negre pe aripi. /<ngr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*scatiu
Pasare sedentara de prada, de talie medie, cu cioc scurt, incovoiat, cu aripi lungi, cu gheare curbate, ascutite, si cu coada lunga in forma de furca; soim. [Sil. ] /<ung. (by 9W2S2e3r11g11i5o)*coroi
Pasare sedentara, de talia unui porumbel, cu cioc scurt, putin curbat, coada lunga si penaj negru-cenusiu; ceuca. /Din n. pr.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*stanca
Pasare sedentara, de talie medie, cu cioc mare, puternic si cu penaj cenusiu sau negru. o clipa; foarte putin. ce (cum) naiba! se spune despre cineva, care a ajuns de rasul tuturor. [G.-D. ; Sil] /Cuv. autoht.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*cioara
Pasare sedentara, de talie medie, cu coada lunga si ascutita, cu penaj viu colorat, apreciata pentru carnea sa delicioasa. /<fr. lat. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*fazan
Pasare sedentara de talie medie, cu penaj viu colorat, avand cioc puternic, cu ajutorul caruia sparge coaja copacilor prin ciocanit pentru a cauta insecte; ciocanitoare. [G.-D. si Sil. ] /<alb. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*ghionoaie
Pasare sedentara, de talie mica, cu cioc conic, rosiatic, si cu penaj galbui. /Orig. nec.(by 9W10S3e3r11g12i12o)*florinte
Pasare sedentara de talie mica, cu cioc scurt, conic, si cu penaj divers colorat. /Orig. nec.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*pitigoi
Pasare sedentara, de talie mica, cu cioc scurt, gros, si cu penaj brun-rosiatic, care se hraneste, mai ales, cu samburi; botgros; ciresar. / + suf. $...ar$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*samburar
Pasare sedentara de talie mica, cu cioc scurt si conic, avand penaj de culoare bruna-cafenie cu dungi negre pe spate si cenusii pe pantece. fiecare se gandeste la ceea ce ii trebuie, la ceea ce-i place. ( ) mai bine multumeste-te cu putinul de care dispui, decat sa ravnesti la promisiuni mai avantajoase, dar nesigure. [G.-D. ] /<sl. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*vrabie
Pasare sedentara de talie mica, cu ciocul conic, scurt, si cu penajul cenusiu-verzui, cu o dunga alba de-a curmezisul aripilor. /Orig. nec.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*cinteza
Pasare sedentara, de talie mica, cu ciocul scurt si gros si cu penajul viu colorat; ciresar; botgros; samburar. /+ suf. $...ar$(by 2W2S11e11r4g5i13o)*clontar
Pasare sedentara de talie mica, cu penaj brun-rosiatic si cu cioc scurt si gros (care se hraneste in special cu cirese); botgros; samburar. /+ suf. ...(by 7W15S1e9r9g3i3o)*ciresar
Pasare sedentara, de talie mica, cu penajul brun-rosiatic, cu cioc scurt si gros; ciresar; samburar. / + (by 9W2S3e11r5g5i13o)*botgros
Pasare sedentara, de talie mijlocie, cu cioc puternic si cu penaj viu colorat, care ciocaneste coaja copacilor in cautarea viermilor cu care se hraneste; ghionoaie. [G.-D. ] /+ suf. ...(by 1W9S9e3r3g11i12o)*ciocanitoare
Pasare sedentara rapitoare, asemanatoare cu soimul, dar de talie mai mica. /<ung. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*vindereu
Pasare sedentara rapitoare, de talie medie, cu aripi mari, cu coada lata si cu penaj brun-inchis, care se hraneste in special cu soareci de camp; soparlar. /suf. $...ar$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*soricar
Pasare sedentara rapitoare, de talie medie, cu aripi mari, cu coada lata si cu penaj brun-inchis, care se hraneste in special cu soareci de camp; soricar. /suf. $...ar$(by 12W13S6e6r15g15i8o)*soparlar
Pasare sedentara rapitoare de talie medie, cu cioc scurt si coroiat, cu gheare lungi si aripi late; uliu. /Orig. nec.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*erete
Pasare sedentara rapitoare, de talie medie, cu ciocul coroiat, cu gheare lungi, curbate, cu aripi late si scurte, rotunjite si cu coada lunga; erete; coroi. /< ung. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*uliu
Pasare semiacvatica din regiunile nordice asemanatoare cu rata, dar de talie mai mica. /Orig. nec.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*notatita
Pasare tropicala cu ciocul gros si incovoiat, cu pene viu colorate, care poate emite sunete asemanatoare graiului omului. Om care repeta mecanic parerile sau vorbele altuia. Cleste cu dinti folosit in lucrarile de montare si de reparare a tevilor. [< it. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*papagal
Pasari lipsite de carena sternala. [Sg. / cf. gr. - fara, lat. - carena].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*acarinate
pasiunea de a colectiona chei, lacate, broaste si diverse alte obiecte ce servesc drept incuietori. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*copoclefilie
Pasiunea pentru discuri; tendinta de a colectiona discuri. [Gen. / < fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*discofilie
pasiunea pentru muzica pe discuri; tendinta de a colectiona discuri. (< fr. )(by 14W15S8e8r1g2i10o)*discofilie
Pasiune entuziasta; ardoare. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<fr. , lat. $fervor, ...oris$(by 9W9S2e3r11g11i4o)*fervoare
Pasiune pentru muzica. [Gen. / < fr. , cf. lat. - muzica, gr. - nebunie].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*muzicomanie
Pasiune, preferinta deosebita pentru muzica. [Gen. / < fr. , cf. gr. - cantec, - pasiune].(by 1W9S9e3r3g3i12o)*melomanie
Pasiune, preocupare in afara profesiunii, careia i se dedica timpul liber ca diletant. [< engl., fr. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*hobby
Pasla facuta din fibre de lana presata, utilizata la confectionarea palariilor. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*fetru
Pasla subtire de calitate superioara, folosita la confectionarea palariilor. /<fr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*fetru
Pas mare de dans sau de gimnastica cu un picior alunecand spre inainte. [Pron. / < fr. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*chasse
pasta alba de lipit, pe baza de dextrina si glucoza. (< germ. , n. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*pelicanol
Pasta alba de lipit, preparata pe baza de dextrina si de glucoza. [< germ. - nume comercial].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*pelicanol
pasta alimentara din fructe proaspete, zdrobite sau trecute prin sita si fierte cu zahar. (< fr. , germ. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*marmelada
Pasta alimentara preparata din fructe proaspete, zdrobite sau trecute prin sita si fierte cu zahar. [< fr. , germ. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*marmelada
pasta calda (din mustar) care se aplica pe o parte bolnava a corpului; (p. ext.) carpa, bandaj etc. pe care se intinde aceasta pasta. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r6g7i15o)*cataplasma
Pasta cu care se lipesc ornamentele si tortile pe obiectele de ceramica. Decoratie executata cu o asemenea pasta pe portelan sau pe faianta. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*barbotina
Pasta de culoare rosie, folosita pentru colorarea buzelor si a fetei. Pasta din oxid de fier si de crom incorporata intr-un liant, folosita in tehnica dentara. [< fr. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*ruj
Pasta (din mustar) care se aplica pe o parte bolnava a corpului; carpa, bandaj etc. pe care se intinde aceasta pasta pentru a fi aplicata. [< fr. , cf. gr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cataplasma
pasta dintr-un amestec de pulberi metalice cu ulei de in, glicerina etc., folosita la lipitul geamurilor etc. (< germ. )(by 6W6S14e15r15g8i9o)*chit
Pasta formata dintr-un amestec de praf mineral si un aglomerant care se intareste la aer, avand diferite intrebuintari in constructii (la fixarea geamurilor in cercevele, pentru astuparea gaurilor din lemn in vederea vopsirii). /<germ. (by 4W4S12e13r6g6i7o)*chit
Pasta inchisa la culoare cu care se vopsesc genele. [< fr. , cf. it. - nume comercial].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*rimel
Pasta obisnuita din hartie muiata in apa si amestecata cu clei, ghips si creta, folosita la modelarea obiectelor decorative sau a imitatiilor de sculpturi. /Cuv. fr.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*papier
Pasta obtinuta prin amestecarea fainei cu apa, uneori si cu diferite adaosuri (lapte, zahar, grasime, oua etc.) din care se prepara produse de panificatie sau de patiserie; coca.[Sil. ] /<lat. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*aluat
Pasta plastica obtinuta din hartie macerata in apa si clei, din care se confectioneaza obiecte de arta decorativa sau imitatii de sculpturi. obiecte facute din aceasta pasta. [Pron. / < fr. ].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*papiermache
Pasta rezultata din amestecul unei pulberi metalice cu ulei de in, glicerina etc., intrebuintata la lipitul geamurilor la cercevele, la astuparea gaurilor etc. [Pl. / < germ. , cf. - a lipi].(by 9W9S3e11r12g5i5o)*chit
Paste fainoase in forma de tubusoare lungi si subtiri. [Cf. ngr. , it. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*macaroana
pastila cu circuit integrat in procesul de miniaturizare a ordinatoarelor. (< engl. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*chip
Pastrare sau paza a unor obiecte puse sub sechestru. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<lat. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*custodie
pastrat in suflet din orizontul copilariei SURSA: de la mine ... pt voi(by 5W13S13e7r7g15i15o)*pastrat
Pastrat, transmis prin traditie; care tine de traditie; obisnuit. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*traditional
Pata cutanata, vanataie (cauzata de o sufuziune de sange in grosimea unui tesut ca urmare a unei lovituri). [< fr. , cf. gr. ].(by 15W15S9e9r2g3i3o)*echimoza
pata cutanata, vanataie cauzata de o sufuziune de sange in grosimea unui tesut, ca urmare a unei lovituri. (< fr. , gr. )(by 8W1S2e10r10g4i4o)*echimoza
Pata de vopsea care apare la tipar intre randuri (in zat sau in spalt). /<germ. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*spis
pata imobila care acopera o parte a campului vizual, depinzand de o lexiune a nervului optic sau de o afectiune a coroidei ori retinei. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*scotom
Pata luminoasa obtinuta prin intalnirea razelor reflectate sau care strabat un sistem optic. [Pron. / cf. fr. ].(by 13W13S13e7r7g15i1o)*caustica
Pata luminoasa produsa pe o scara gradata sau pe un ecran de catre o raza de lumina reflectata pe oglinda unui instrument de masura. Fascicul luminos concentrat, invariabil; proiector care produce acest fascicul. [< fr., engl. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*spot
pata luminoasa, rotunda, care se formeaza pe cer in partea opusa Soarelui. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g4i13o)*antelie
Pata mica de culoare alba, care apare uneori pe suprafata unghiilor de la mana. [Sil. ] /suf. $...ita$(by 2W10S10e4r4g12i13o)*noita
Pata mica de culoare bruna-galbuie, ce apare pe pielea unor oameni (mai ales a celor blonzi sau roscati). /<sl. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*pistrui
Pata Modificare de culoare a pielii, datorita unei reactii inflamatoare. Portiune a unui organ vegetal diferit colorata de fondul general. [Cf. lat. , fr. ].(by 4W12S12e6r6g14i14o)*macula
Pata neagra care apare uneori intre cuvinte datorita ridicarii materialului de albitura in timpul tiparului. [< germ. ].(by 6W7S7e15r1g9i9o)*spis
pata neagra uneori la tipar intre cuvinte, randuri etc., datorata ridicarii materialului fata de albitura. (< germ. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*spis
Pata rosie-vinetie care apare pe piele in urma unei lovituri; vanataie. /<fr. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*echimoza
Pata vanata ce apare pe corp in urma unei lovituri; echimoza. [G.-D. ] /v + suf. $...aie$(by 10W11S4e4r13g13i6o)*vanataie
Pat de scanduri pentru mai multe persoane, folosit in unele dormitoare comune. /<germ. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*prici
Pateuri, placinte etc. preparate dintr-un aluat fin si umplut cu carne, branza, dulceata etc.; prajitura. Local in care se vand si se consuma pateuri, placinte; placintarie. [Gen. / < fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i6o)*patiserie
Pat (facut dintr-o plasa sau dintr-o bucata de panza) suspendat intre doi copaci sau intre doi stalpi. [Pl. si ] /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*hamac
Pat improvizat la inaltime (din scanduri, crengi, frunze etc.) pe care se pastreaza nutretul pentru vite. /Din (by 10W3S3e12r12g5i6o)*patuiac
Patina asezata pe rotile mici. Patinaj pe astfel de patine. [< engl. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*scheting
patinaj cu ajutorul unor patine pe rotile; patina insasi. (< engl., fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*scheting
Patina pe rotile. 2 ) Sport practicat cu aceste patine. /< engl., fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*scheting
patologie privita din perspectiva biologica. (< bio patologie)(by 3W4S12e12r6g6i14o)*biopatologie
Pat pentru o persoana in vagoanele de dormit sau in cabinele de vapor. /<fr.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*cuseta
Pat portativ constand dintr-o panza tare, bine intinsa si fixata pe doua bare paralele de lemn sau de metal, folosit pentru transportul bolnavilor si al ranitilor; targa. /<fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*brancarda
Pat prevazut cu o ingraditura (si fixat pe roti) in care sunt tinuti copiii mici. /suf. $...uc$(by 11W11S4e5r13g13i6o)*patuc
Patratel imprimat sau tesut pe o stofa, format din dungi de alta culoare decat fondul. /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*carou
Patrician roman socotit in raport cu clientii sai; stapan socotit in raport cu sclavii sai eliberati. Proprietar, stapan al unei case de comert, al unei intreprinderi, al unei fabrici etc.; exploatator. Sfant socotit protector al unei persoane, al unei comunitati etc., care ii poarta numele. [< fr. , lat. ].(by 1W9S10e10r3g4i12o)*patron
Patrime din circumferinta unui cerc. Instrument de precizie format dintr-un sfert de cerc gradat, folosit la masurarea unghiurilor. Organ metalic al unui aparat, instrument de masura etc. in forma de sector de cerc de marimea unui cvadrant (1). [Var. s.m. / < fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cvadrant
Patristica. Colectie cuprinzand scrierile asa-numitilor parinti ai bisericii; carte din aceasta colectie. [Gen. / < fr. , lat. , cf. lat. - parinte, gr. - stiinta].(by 14W14S8e1r1g10i10o)*patrologie
patron care imparte proprietatea asupra unei firme cu altul. (< co patron)(by 6W7S15e15r8g9i2o)*copatron
Patrulater care are drept baze doua |laturi|latura| paralele si neegale. Aparat de gimnastica format dintr-o bara legata la capete cu doua franghii fixate de plafon. // Muschi asezat pe partea posterioara a gatului si a umarului. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "patrulater avand baze neegale si paralele", "(referitor la) trapez ". [Pl. , (s.m.) / < fr. , cf. gr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*trapez
Patrulater care nu are nici o latura paralela cu alta. [Pron. / < fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*trapezoid
Patrulater cu laturile opuse egale si paralele. = constructie grafica cu care se determina rezultanta a doua forte concurente. [< fr. , cf. gr. - paralela, - figura].(by 1W1S10e10r3g3i4o)*paralelogram
patrulater cu laturile opuse egale si paralele. o ul fortelor = constructie grafica cu care se determina rezultanta a doua forte concurente. (< fr. , germ. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*paralelogram
Patrulater cu toate laturile egale, cu doua unghiuri ascutite si doua unghiuri obtuze. Model in forma de romb . [< fr. , cf. gr. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*romb
Patrundere a agentului motor in cilindrul unui motor cu ardere interna. [G.-D. ; Sil. ] /<fr. lat. $admissio, ...onis $(by 5W13S13e7r7g15i1o)*admisiune
Patrundere a unei portiuni de organ sau de tesut intr-o cuta proprie. [Gen. , var. s.f. / < fr. , cf. lat. - in, - teaca].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*invaginatie
Patrundere brusca si violenta (intr-un loc). /<fr. lat.$ irruptio, ...onis$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*iruptie
Patrundere de aer sau de gaz in cavitatea pericardica. [< fr. ].(by 7W8S1e1r2g10i10o)*pneumopericard
Patrundere de scurta durata a unor forte armate intr-un teritoriu sau intr-un spatiu aerian strain; atac prin surprindere dat pentru distrugerea unui obiectiv, pentru luare de prizonieri sau de informatii etc. Patrundere in portiunea de teren a adversarului. Abordare a unui subiect strain de preocuparile obisnuite, de tema tratata. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*incursiune
Patrundere in sange a unor bacterii care pot produce o infectie localizata. [Gen. / < fr. , cf. lat. , gr. - sange].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*bacteriemie
Patrundere larga si adanca executata in dispozitivul de aparare al unei armate; spartura in zidul unei cetati etc. Spartura intr-un gard, intr-un zid, intr-o padure etc. / < fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*bresa
Patrundere reciproca (a doua sau mai multe substante, corpuri, materii etc); intrepatrundere. [G.-D.Sil. ] /<fr. (by 10W3S4e4r12g12i6o)*interpenetratie
Patrundere si localizare a unui agent vatamator intr-un tesut sau intr-un organ. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i3o)*infiltrat
patrundere si localizare a unui agent vatamator intr-un tesut sau organ. (< fr. , germ. )(by 2W10S11e4r4g5i13o)*infiltrat
Patrundere, strabatere, penetrare. Adancimea pana la care poate patrunde un corp in alt corp. Intersectia a doua corpuri sau a doua suprafete. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*penetratie
Patruped. // Piedestal cu patru picioare pe care se asaza diferite obiecte de cult. Bloc de beton armat cu patru proeminente tronconice, folosit pentru protectia digurilor si a coastelor maritime. [Pl. / < fr. , cf. gr. - cu patru, - picior].(by 15W15S9e9r2g2i11o)*tetrapod
Pat sau scaun portativ acoperit, purtat de cai sau de oameni (sclavi) si folosit in antichitate, in evul mediu si astazi in unele tari coloniale ca mijloc de locomotie pentru cei bogati; litiera. [Acc. si , pl. / < lat. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*lectica
pat, scaun portativ acoperit, purtat de cal sau de oameni (sclavi) si folosit in antichitatea romana, in evul mediu si in unele tari coloniale, ca mijloc de locomotie; litiera. (< lat. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*lectica
Patul in care sunt fixati dintii in osul maxilar. [Pron. var. s.n. / < germ. ].(by 5W13S13e6r7g15i15o)*parodontiu
Patura de roci sedimentare de la suprafata litosferei. [Et. incerta].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*stratisfera
patura de roci sedimentare de la suprafata litosferei. (< strati -sfera^2)(by 13W13S7e7r15g1i9o)*stratisfera
Patura inflorata care se asaza pe spinarea calului sub sa. [< fr. , cf. germ. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*sabraca
patura inflorata care se asaza pe spinarea calului sub sa. (< germ. , fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*sabraca
Patura sociala constituita din elemente declasate, aparuta in urma somajului si a pauperizarii. /<germ. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*lumpenproletariat
Patura sociala lipsita de drepturi sau cu drepturi limitate. Populatie asuprita, exploatata. Categorie de oameni declasati; drojdia societatii. [Gen. / cf. lat. , fr. , it. ].(by 4W13S13e6r6g15i15o)*plebe
Patura superficiala a epidermei fetale. Totalitatea tesuturilor protectoare care inlocuiesc epiderma; scoarta secundara. [< fr. , cf. gr. - imprejur, - piele].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*periderm
Patura superioara a atmosferei, cuprinsa intre 100 si 1000 km altitudine, puternic ionizata datorita radiatiilor solare ultraviolete. [< fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*ionosfera
Pauza, antract. Divertisment muzical intre doua acte ale unei piese de teatru. Mica piesa instrumentala de forma libera. [Pron. / < it. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*intermezzo
pauza de fumat (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 15W9S9e2r3g11i11o)*aeriseala
Pauza, interval de timp care separa doua acte ale unei reprezentatii teatrale. Piesa muzicala care se executa intre actele unei piese de teatru. [< fr. , cf. - intre acte].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*antract
pauza intre actele unei reprezentatii. piesa instrumentala intre actele unei lucrari lirice muzicale. (< fr. )(by 2W3S11e11r5g5i13o)*antract
Pauza ritmica, care imparte versul in doua emistihuri. Pauza de respiratie intre fraze sau intre doua sectiuni inrudite ale unei lucrari muzicale. Diviziune a unei scari functionale in dreptul careia se schimba treapta scarii. [< fr. , lat. - taiere].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*cezura
Pavaj rutier format din piatra marunta, indesata cu compresorul (impregnat, de regula, cu gudron sau cu alt material de legatura). /<fr. , germ. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*macadam
= pavilion national coborat pe jumatate, in semn de doliu sau de pericol. [Pl. / < fr. ].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*berna
Pavilion national de dimensiuni mici, ridicat de navele unor state la prora in timpul cat sunt acostate sau stationeaza la ancora. [Var. s.n. / < engl. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*geac
: pavilion sau drapel national coborat pe jumatate, in semn de doliu. /<fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*berna
pavilion, terasa pe un loc ridicat care permite o larga panorama. (< fr. , it. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*belvedere
Pavilion, terasa situata in partea de deasupra a unei cladiri, de unde se poate vedea o priveliste frumoasa. Lanterna de dimensiuni mai mari, care permite o vedere buna asupra imprejurimilor. [< it. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*belvedere
Pavilionul urechii, urechea externa. [Pron. , pl. / < fr. , cf. lat. - ureche].(by 11W4S5e5r13g14i7o)*auricula
Paza; veghe; persoana sau grup de persoane care pazeste pe cineva sau ceva. = paza instituita in semn de respect cu ocazia anumitor solemnitati. Pozitia corpului si a bratelor luata de boxeri si luptatori in vederea atacului sau a apararii. = a lua pozitie de aparare; a-si lua masurile necesare pentru a nu fi surprins de ceva. (sau ) = medic (sau sora) de serviciu intr-un spital, care asigura serviciul in afara orelor de program pentru cazurile urgente. Parte a sabiei cuprinsa intre maner si lama, care protejeaza pumnul contra loviturilor. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*garda
Pazitor al unui templu in vechea Grecie. Preot insarcinat cu administrarea unui sanctuar (la catolici). [< fr. , cf. gr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*neocor
Pazitor, conducator al unei turme (mai ales in America Latina). Titlu al unor dictatori din tarile de limba spaniola; conducator. [Pron. / < sp. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*caudillo
[PAZL] 1. joc de perspicacitate constand in reconstituirea unui intreg, a unei imagini din fragmente decupate. 2. (fig.) amestec de elemente eterogene. (< engl. )(by 11W11S4e4r13g13i6o)*puzzle
Pe alta cale decat prin tubul digestiv. [< fr. , cf. gr. - alaturi, - intestin].(by 3W3S11e12r5g5i14o)*parenteral
[PEC] 1. fragment dintr-o banchiza care pluteste pe apa, dus de curenti si vanturi. 2. jucatorii din inaintarea unei echipe de rugbi; pachet (4). (< engl., fr. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*pack
pe cale de a disparea; care exista in stare latenta. o caracter ~ = caracter ereditar sau gena care nu se manifesta decat in absenta genei contrare, dominante. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g10i11o)*recesiv
Pe care cade accentul. = accent muzical; accent expirator sau de intensitate. (; si ) (Substanta, medicament) care intareste organismul, reface fortele; intaritor. // (Si in forma ) Element prim si secund de compunere savanta cu semnificatia "intaritor", "care fortifica". [< fr. , it. , cf. gr. ].(by 11W4S4e13r13g6i6o)*tonic
Pecete, stampila. Semn distinctiv, marca. [Pron. , pl. , var. s.n. / < lat. , cf. it. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*sigiliu
Pedagogie avand la baza psihologia stiintifica a copilului. [Gen. / < fr. ].(by 1W9S9e10r3g3i11o)*psihopedagogie
pedagogie privita in perspectiva aplicarii ei la procesul instructiv-educativ al unei structuri mici (elev, grup de elevi, clasa, scoala). (< micro^1 pedagogie)(by 7W15S1e9r9g3i3o)*micropedagogie
pedeapsa constand in expulzarea unui condamnat de pe teritoriul statului sau al tarii al carei cetatean este; (p. ext.) plecare voluntara a cuiva din propria-i tara; situatia celui exilat. (< fr. , lat. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*exil
Pedeapsa constand in izgonirea celui condamnat in afara hotarelor tarii sale; surghiun. Plecare nesilita a cuiva din propria-i tara sau localitate (mai ales pentru a scapa de prigonire); situatia celui exilat. [Pron. , pl. / < fr. , lat. < - afara, - a sari].(by 12W12S5e6r14g14i7o)*exil
Pedeapsa data cuiva de catre biserica; excludere din sanul bisericii; afurisenie. [G.-D. ; Acc. si ] /<ngr.(by 3W11S11e12r5g5i13o)*anatema
Pedeapsa de drept comun, constand in pierderea libertatii si supunerea la munca. Starea cuiva care traieste singur, retras de lume; schimnicie. [Var. s.f. / cf fr. , lat. ].(by 2W11S11e4r4g5i13o)*recluziune
Pedeapsa (pe care si-o impune cineva sau pe care i-o da preotul) pentru ispasirea si iertarea pacatelor; canon; privatiune. Cainta, pocainta. [Cf. lat. , fr. , it. ].(by 5W5S13e14r7g7i15o)*penitenta
pedeapsa, razbunare in tratarea vinovatului in acelasi chip in care a procedat si el cu victima. legea talionului = lege penala la unele popoare din vechime, potrivit careia vinovatul era tratat in acelasi chip in care a procedat cu victima sa. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i11o)*talion
Pedeapsa sau razbunare care consta in tratarea vinovatului in acelasi chip in care a procedat si el cu victima lui. = lege penala la unele popoare din vechime, potrivit careia vinovatul era tratat in acelasi chip cum a procedat (sau a vrut sa procedeze) cu victima sa. [Pron. / < fr. , cf. lat. < - la fel].(by 1W2S10e10r4g4i12o)*talion
Pedeapsa sau razbunare prin care un vinovat este supus unei pedepse care sa-i provoace acelasi rau pe care l-a produs asupra victimei. lege penala la unele popoare din vechime, prin care inculpatului i se aplica o pedeapsa identica sau similara cu raul savarsit de el. [Sil. ] /<lat. $talio, ...onis, talion, Talion$(by 6W14S14e8r8g1i2o)*talion
Pederastie. [Cf. fr. , germ. < - zeu la romani, considerat homosexual].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*uranism
Pedometru inregistrator. [< germ. , cf. lat. - picior, gr. - a scrie].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*pedograf
Peduncul anterior al hipofizei. Structura anatomica in forma de panglica. [< fr. , cf. lat. - curea, ligament].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*habenula
peduncul din alungirea ultimului internod al pedunculului floral, pe care sunt prinse staminele. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*androfor
Peduncul rezultat din alungirea ultimului internodiu al axului floral, care poarta gineceul. [< germ. , cf. gr. - femeie, - a purta].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*ginofor
Pe internet se vorbeste la fiecare pas de "login"iar in DEX nu figureaza. Pai, se poate?(by 4W13S13e6r7g15i15o)*pe
(peior.) campania primirii si depunerii cupoanelor de privatizare. (< cupon + -/i/ada)(by 15W8S9e2r2g11i11o)*cuponiada
(peior.) care traieste in mod parazitar din bugetul statului. (< fr. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*bugetivor
(peior.) categorie privilegiata a varfurilor politice aparuta dupa 1989. (< neo nomenclatura)(by 7W7S1e1r9g10i3o)*neonomenclatura
(peior.) cel care face speculatii filozofice de calitate indoielnica. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*filozofard
[PEIS-MEICAR] I. 1. regiune a inimii unde ia nastere excitatia motrice. 2. element functional capabil sa imprime bioritmul sau unui ansamblu de elemente oscilante. 3. (p. ext.) reactie biochimica dintr-un lant enzimatic care isi impune ritmul intregului lant. II. s. n. aparat electric pentru a stimula ritmul cardiac anormal; stimulator cardiac. o ~ cerebral = implantare de electrozi pe suprafata creierului, pentru autostimularea electrica. (< engl., fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*pacemaker
Pe jumatate, aproximativ, cam, oarecum. // (Si in forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "pe jumatate", "aproximativ", "cam". [< lat., fr., it. ]. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*cvasi
Pelerina constand dintr-o bucata patrata de stofa, cu o deschizatura la mijloc, prin care se vara capul. /<sp. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*poncho
pelerina cu gluga si cu maneci largi purtata de unele ordine calugaresti. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i6o)*cula
Pelerina cu gluga si cu maneci largi purtata de unele ordine calugaresti. [< fr. ]. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*cula
Pelerina lunga si larga care se purta peste celelalte haine; mantie. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*manta
pelerina patrata, cu o deschizatura la mijloc prin care se introduce capul, in America de Sud. (< sp. )(by 6W6S14e15r8g8i2o)*poncho
Pelerina (scurta) de blana sau de stofa. Dispozitiv de protectie impotriva accidentelor la masini, la ferastraie etc. Pozitia pe care o ia o nava pe un timp foarte rau si care ii permite sa reziste in cele mai bune conditii. [< fr. , cf. it. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*capa
pelicula cinematografica de acetat de celuloza care nu arde. (dupa engl. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*nonflam
Pelicula de alge, protozoare etc. care acopera partile scufundate in apa ale plantelor; perifiton. [Cf. it. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*bioderma
pelicula de lac sau de gelatina colorata, care impiedica formarea efectului halo. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*antihalo
Pelicula fotografica infasu-rata pe un mosor cu ax subtire ambalata si introdusa la aparatele fotografice de format mic. /<germ. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*rolfilm
Pelicula fotografica in forma de banda, care se ruleaza pe un mosor de lemn sau de material plastic. [< germ. , fr. ].(by 4W12S13e13r6g6i15o)*rolfilm
pelicula fotografica in forma de banda, care se ruleaza pe un mosor. (< germ. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*rolfilm
pelicula fotografica speciala folosita la executarea formelor de tipar cilindrice. (< germ. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*rotofilm
Pelicula subtire, flexibila si transparenta, de celuloid, acoperita cu un strat de material fotosensibil, folosita in fotografie, radiografie etc. Banda folosita pentru inregistrarea si reproducerea pe ecran a imaginilor; pelicula. Arta cinematografica. Succesiune de imagini. Strat de fluid intins pe suprafata unui corp solid sau lichid. // (In forma ) Element prim de compunere savanta cu semnificatia "(referitor la) pelicula fotografica". [Pl. / < fr., engl. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*film
pe locul al treilea de la sfarsit, inainte de penultimul. (< lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*antepenultim
Pe locul (sau in spatiul) din jurul; in preajma; imprejurul. /(by 13W13S7e7r15g1i9o)*primprejurul
Peluza, loc semanat cu gazon pentru jocul de tenis sau de golf. [Pron. / < engl., fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*green
pence/ s. m. moneda divizionara engleza, a 1^2-a parte dintr-un siling (pana in 197^1), (astazi) a suta parte dintr-o lira sterlina. (< engl. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*peni
Pe neasteptate; in mod neprevazut; accidental; intamplator; inopinat. /<fr. it. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*incidental
penis care e mai pervers, se baga in pizda gura si cur si face bine la fete. uneori iese un lichid alb laptos foarte bun pt fatza fetelor (curvote)(by 12W5S6e14r14g8i8o)*penis
penis-regionalism(moldova),organ barbatesc al omului sau al animalelor, de reproducere si excrementa(by 14W7S7e1r1g9i9o)*penisregionalismmoldova
penis vulva, vagin (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 1W9S10e10r3g4i12o)*aia
penitenciar cu conditii de viata mai bune penitenciarul Jilava (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 5W5S14e14r14g7i8o)*tarom
Pensula mica folosita in pictura. Stil, maniera de a picta. [Pl. / < it. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*penel
Pensulare; trasatura de penel, specifica unui pictor. Badijonare (cu o pensula). [Gen. / < ].(by 9W9S3e3r12g5i5o)*pensulatie
(pentru a indemna un caine sa aduca vanatul doborat) adu! cauta! (< fr. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*aport
Pentru ca; dat fiind ca; caci; ca; deoarece; intrucat; de vreme ce; o data ce. /+ (by 14W14S7e8r1g1i9o)*fiindca
pentru facerea unei coroane. o (ant.) aur ~ = dar facut de provinciali generalilor incoronati in triumf. (< lat. )(by 11W12S5e5r14g14i7o)*coronar
Pentru mai multa credibilitate ar trebui sa mariti numarul de cuvinte, de exemplu cu cuvantul de mai sus. Iar cuvantul va nu se scrie cu cratima, asa cum,doct, scrieti voi la raspuns. (by 1W9S9e10r3g3i11o)*pentru
Pentru mai multa credibilitate ar trebui sa mariti numarul de cuvinte, de exemplu cu cuvantul de mai sus.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pentru
PENTRU "MOTOCEI" RASPUNSUL =PAPANASI GLOSAR "AMINTIRI" ION CREANGA EDITIA CHIRILEANU ,MOTOCEI-CIUCURI. GHEMOTOC DE CARPE LA CAPATUL UNEI SFORI(by 11W11S5e5r13g13i7o)*pentru
pentru procese de timp real. un proces mai putin prioritar este intrerupt din executie imediat ce un proces mai prioritar este activat(by 3W4S12e12r6g6i6o)*pentru
(pentru trimiteri la diferite pasaje din opere sau din autori) in diverse locuri, ici si colo. (< lat. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*passim
Penultima saptamana din caslegile Craciunului, cand credinciosii nu postesc miercurea si vinerea. /<lat. (by 10W10S3e3r12g12i5o)*carneleaga
Penultimul etaj al cretacicului inferior. // Care apartine acestui etaj. [Pron. / < fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*barremian
penumoconioza produsa de mangan si sarurile sale. (< mangan + conioza)(by 11W4S4e13r13g6i6o)*manganoconioza
pepsina inactiva care, sub actiunea acidului clorhidric, trece in pepsina activa. (< engl. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*pepsinogen
/ pepsi s. n. bautura racoritoare puternic acidulata, care contine esenta de cola si pepsine. (< amer. , n. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*pepsicola
Pe punctul de a se produce; apropiat; inevitabil. [< fr. , it. , lat. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*iminent
[PER] 1. titlu purtat de marii vasali ai regelui Frantei si Angliei. 2. membru al uneia dintre cele doua camere legislative din Franta intre 1815 si 1848; titlu de noblete care conferea cuiva dreptul de a fi membru al Camerei Lorzilor din Anglia. (< fr. )(by 13W8S9e2r2g11i11o)*pair
Percepere a unui miros urat, care poate fi subiectiva (in afara unei excitatii senzoriale) sau provocata de o afectiune (nazala, bucala etc.). /<fr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*cacosmie
percepere defectuoasa, incompleta a celor trei culori fundamentale. (dupa dicromazie)(by 5W6S14e14r8g8i1o)*tricromazie
Percepere exagerata a mirosurilor urate. [Gen. / < fr. , cf. gr. - rau, - miros].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*cacosmie
percepere la distanta a unor senzatii, emotii sau imagini mentale. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i7o)*telestezie
perceptie fara obiect, care nu trece prin caile senzoriale, traita in interiorul psihicului bonavului. (< engl. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*pseudohalucinatie
perceptie in receptorul unui circuit telefonic a convorbirii dintr-un alt circuit. (< fr. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*paradiafonie
Perceptie in receptorul unui circuit telefonic a convorbirii dintr-un alt circuit. [Pron. , gen. / < fr. ].(by 14W7S8e1r1g2i10o)*paradiafonie
Perceptie multiplicata a unui obiect; vedere multipla. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - numeros, - vedere].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*poliopie
perceptie vizuala care, prin inversarea lentilelor unui stereoscop, produce o inversare a imaginilor celor doi ochi. (< pseudo -scopie)(by 10W11S4e4r13g13i6o)*pseudoscopie
Perceptie vizuala; imagine, reprezentare. Mod specific de intelegere si de interpretare a lucrurilor sau a fenomenelor; previziune, perspectiva. Vedenie, inchipuire, halucinatie, nalucire. [Pron. / cf. fr. , it. , lat. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*viziune
Perceput pe alte cai decat cele senzoriale normale. [Pron. / cf. fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*extrasenzorial
perciuni sau favoriti scurti hot marunt (Nota: Defintia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 2W10S11e4r4g13i13o)*abtibild
Perdea, colorata de obicei in albastru, care inchide laturile si fundul scenei, in spatele decorurilor. V. [in DN]. [< fr. , germ. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*ciclorama
Perdea de protectie a interiorului unei incaperi contra caldurii si luminii soarelui (care poate fi ridicata sau lasata cu ajutorul unei sfori sau al unui resort); transperant. /<fr. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*stor
Perdea de protectie (care poate fi ridicata sau lasata in jos cu ajutorul unei sfori sau al unui resort) folosita contra caldurii si a luminii soarelui; stor. /<fr. (by 13W13S6e7r7g15i15o)*transperant
Perdea de stofa sau de catifea care inchide si deschide scena intr-o sala de spectacole. a) perdea de metal care desparte sala de spectacol de scena, folosita in caz de incendiu; b) bariera de netrecut, care separa statele comuniste europene de democratiile occidentale. /<it. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*cortina
Perdea grea de postav, de stofa etc. pusa la usi, la ferestre etc. si lasata sa cada in falduri; stofa dispusa cu arta in falduri mari. = concretiuni cu aspect de panza in falduri, care iau nastere prin depunerea calciului in crapaturile din plafoanele pesterilor. Vesmant larg cu falduri, care imbraca o statuie, personajele unui tablou etc. [Gen. / < fr. , cf. it. ].(by 13W13S14e7r7g1i1o)*draperie
Perdea grea de stofa groasa, cu falduri, asezata la o fereastra, la o usa sau la o nisa. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*draperie
Perdea pentru ferestre, care se ridica sau se lasa cu ajutorul unui resort sau cu o sfoara speciala. [< fr. , cf. it. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*stor
perdea pentru ferestre, care se ridica sau se lasa cu ajutorul unui resort sau cu o sfoara speciala. (< fr. )(by 14W7S7e1r1g1i10o)*stor
Perdeluta (transparenta) care acopera numai partea de jos a unei ferestre. [Pl. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*brizbiz
Perdeluta (transparenta) care acopera partea de jos a ferestrei. [Pl. si ] /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*brizbiz
perdeluta (transparenta) care acopera partea de jos a unei ferestre. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g11i12o)*brizbiz
pere. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre unele pasari, mai ales despre closti) A scoate strigate caracteristice speciei; a cloncai. [Prez. ind. pers. 3 si: ] suf.(by 12W12S6e6r6g15i15o)*cloncani
Pereche de animale de tractiune inhamate cu harnasamentul necesar. Fel de a inhama animalele de tractiune. Echipamentul de legatura dintre doua vehicule. [< fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*atelaj
Pereche de fotograme ale aceluiasi obiect, care, privite la stereoscop, dau imaginea obiectului in spatiu. /<fr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*stereograma
Pereche, reunire de doua persoane bazata pe o legatura constanta sau datorata unei apropieri accidentale. Sistem de doua forte antiparalele si de aceeasi intensitate. Piesa de constructie plasata transversal in coca unei ambarcatii sau in fuzelajul unui avion. [< fr. ]. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*cuplu
Perete care separa, intr-un vehicul, locul conducatorului de cel al motorului si pe care se fixeaza instrumentele de bord. Sistem de frana la unele vehicule, care se bazeaza pe strangerea axei. Torpila [in DN]. [< fr. , cf. sp. - torpila].(by 12W5S6e14r14g8i8o)*torpedo
perete de geam. totalitatea geamurilor unui edificiu, ale unei usi etc. geamlac, marchiza cu geamuri. (< fr. )(by 3W4S12e12r5g6i14o)*vitraj
Perete de geam. Totalitatea geamurilor unui edificiu, ale unei usi etc. Geamlac, marchiza inchisa cu geamuri. [Pl. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*vitraj
Perete de lemn impodobit cu icoane, care desparte altarul de restul bisericii; iconostas; catapeteasma. [Sil. ] /<gr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*tampla
Perete despartitor al unei cavitati. = perete cartilaginos-osos care desparte fosele nazale. [< germ. ].(by 13W13S7e7r7g1i1o)*sept
perete despartitor subtire. perete metalic care desparte compartimentele unei nave. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*cloazon
Perete despartitor subtire. Perete metalic care desparte compartimentele unei nave. [Pron. , scris si / < fr. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*cloison
Perete fara ferestre din dosul unei case, de care se alipeste o alta casa. /<turc. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*calcan
Perete impodobit cu icoane, care desparte altarul de restul bisericii; iconostas. [G.-D. ] /<ngr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*catapeteasma
Perete interior sau usa mare (de lemn) cu panouri de sticla. [Var. s.n. / < germ. < - sticla, - perete].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*glasvand
peretele superior al cavitatii bucale; cerul gurii. o ~ dur = partea anterioara, osoasa, a cavitatii bucale; ~ moale = partea posterioara a cavitatii bucale; valul palatului. (< lat. , it. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*palat
Perete mobil sau fix prin care se desparte o anumita portiune dintr-o incapere. Ceea ce impiedica vederea. [Pl. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g4i13o)*paravan
Perete refractor care protejeaza partile sensibile ale cazanului de abur de actiunea focului. /(by 3W3S11e12r5g5i14o)*parafoc
Perete scund (pentru sprijinire) ridicat la marginea unei punti, a unui pod etc. pentru a impiedica caderea lucrurilor, a oamenilor etc. Flancurile vasului deasupra puntii. Intaritura (de pamant, de zid) care protejeaza pe aparatorii unei fortificatii. [Pl. / cf. fr. , germ. , it. - pazeste pieptul].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*parapet
Perfect, desavarsit, ireprosabil, fara cusur. [< fr. , cf. lat. - fara, - a gresi].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*impecabil
Perfid, viclean; care intinde, ascunde o cursa. Care isi manifesta actiunea asupra organismului mai tarziu. Care apare pe nesimtite, fara tulburari sau simptoame evidente, vizibile. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*insidios
perforare; gaura realizata prin perforare. (med.) mic orificiu intr-un organ cavitar sau in viscere, aparut in urma unui proces patologic. (< fr. , lat. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*perforatie
Perforare; gaura realizata prin perforare. Mic orificiu intr-un organ cavitar sau viscer, aparut in urma unui proces inflamator, traumatic etc. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*perforatie
Performanta a unui jucator de fotbal sau hochei pe gheata care inscrie trei goluri sau puncte consecutive in acelasi meci. [Pron. / < engl. - trucul palariei, figura jonglerului care prinde trei bile in palarie].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*hattrick
performanta a unui jucator de fotbal sau hochei pe gheata constand din inscrierea a trei goluri sau puncte consecutive in acelasi meci. (< engl. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*hattrick
Performanta constatata oficial care intrece toate rezultatele obtinute pana la o anumita data in competitiile de acelasi gen. (in ceva) = a atinge treapta cea mai inalta (in ceva). [< fr., engl. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*record
Pergament de pe care a fost stearsa, razuita scrierea initiala pentru a fi utilizat din nou si pe care se mai vad inca urmele vechii scrieri. Scriere (veche) greu lizibila datorita stersaturilor si corecturilor. [Cf. fr. , lat. , gr. < gr. - din nou, - razuit].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*palimpsest
pergament, fasie lunga care poate fi infasurat pe un sul. (< germ. , lat. )(by 7W7S15e1r9g9i3o)*rotulus
Pergament in forma de fasie lunga care poate fi infasurata pe un sul. [< germ. , cf. lat. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*rotulus
Pergament sau papirus de pe care a fost sters textul initial pentru a fi scris un text nou si pe care se mai pot vedea urmele celui vechi. /<fr. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*palimpsest
/ peridotita s. f. roca magnetica intruziva, neagra, in compozitia careia predomina peridotul. (< fr. , germ. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*peridotit
Perie mare, de obicei rotunda, cu coada lunga, folosita la varuitul peretilor. [Art. ; G.-D. ; Sil. ] /<turc. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*bidinea
perimetru amenajat cu instalatiile si serviciile traficului aerian. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i9o)*aeroport
Perioada a anului in care teatrele dau reprezentatii in mod regulat; sezon teatral. [Sil. ] /<it. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*stagiune
Perioada a istoriei muzicii care pregateste aparitia clasicismului. [Cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*preclasicism
Perioada a mareei cuprinsa intre apa linistita si cea in crestere. [Pl. / < fr. ].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*revif
Perioada a paleozoicului considerata in trecut ca o diviziune superioara a silurianului, astazi ca silurian propriu-zis. // Care apartine acestei perioade. [Pron. / < fr. , cf. - insula din marea Britanie].(by 2W2S10e11r4g4i5o)*gotlandian
Perioada a vietii copilului de la nastere pana la adolescenta; viata de prunc; copilarie. /+ suf. $...ie$(by 7W7S15e15r9g9i2o)*pruncie
Perioada a vietii omului, cuprinsa intre copilarie si adolescenta, caracterizata prin accelerarea dezvoltarii fizice, psihice si prin aparitia unor caractere sexuale secundare. /<fr. lat. $pubertas, ...atis$(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pubertate
Perioada care marcheaza incetarea secretiei interne a glandelor genitale la femei sau barbati, caracterizata si printr-un ansamblu de modificari fiziologice si psihice. [Sil. ] /<germ. (by 2W10S10e3r4g12i12o)*climacteriu
Perioada care preceda postul, in care au loc de obicei petreceri, jocuri etc.; caslegi. Petrecere populara cu jocuri mimice, deghizari, focuri de artificii etc. [Pl. / < fr. , cf. it. < lat. - a priva de carne].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*carnaval
perioada care urmeaza climacteriului. (< post^1 climacteriu)(by 13W6S6e14r15g8i8o)*postclimacteriu
Perioada cuprinsa intre doua glaciatii, caracterizata prin clima calda. /<fr. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*interglaciatie
Perioada cuprinsa intre momentul fecundarii ovulului si nasterea fatului; sarcina. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 3W12S12e5r6g14i14o)*gestatie
Perioada cuprinsa intre paleolitic si neolitic. // Care dateaza din aceasta perioada. [< fr. , cf. gr. - mijlociu, - piatra].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*mezolitic
perioada de 1^8 ani, 1^1 zile si 8 ore dupa care eclipsele de Soare, de Luna si mareele se repeta in aceleasi conditii. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g9i3o)*saros
Perioada de 18 ani, 11 zile si 8 ore dupa care eclipsele de Soare, de Luna si mareele se repeta in aceleasi conditii. [< gr., lat., fr., engl. < cuv. asiro-babilonian].(by 3W3S12e12r5g5i14o)*saros
Perioada de calm care urmeaza pentru un moment dupa o rafala de vant. Rastimp linistit intr-o perioada de framantari. [Gen. / < fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*acalmie
Perioada de cinci zile consecutive, folosita in climatologie. [Pl. / < germ. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*pentada
perioada de desfasurare a unui fenomen. o in ~ de... (sau in ul...) = pe durata, in desfasurarea... (< fr. , lat. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*decurs
Perioada de guvernare a unui consul in vechea Roma. Guvernamant consular al Republicii Franceze intre 1799 si 1804. Demnitatea si functia de consul; resedinta unui consul. [Cf. lat. , fr. , germ. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*consulat
Perioada de incetinire a functiilor vitale la insecte pentru a supravietui unor conditii nefavorabile de existenta. [Pron. / cf. fr. ].(by 3W11S12e12r5g5i14o)*diapauza
perioada de proba la care sunt supusi aspirantii la anumite ordine de calugari (catolici). (< it. )(by 13W13S6e7r15g15i8o)*probandat
Perioada de proba la care sunt supusi aspirantii la anumite ordine de calugari (catolici). [Pl. / < it. ].(by 4W5S13e7r7g15i1o)*probandat
perioada de repaus, recomandata intr-o statiune, dupa efectuarea unei cure (balneare). (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*postcura
perioada de sase luni consecutive. jumatate dintr-un an scolar (universitar). (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g13i6o)*semestru
Perioada de timp cuprinsa intre doua momente; interval de timp. din cand in cand; uneori. ... intre timp. /<sl. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*rastimp
Perioada de timp cuprinzand 12 luni, in care Pamantul face o revolutie in jurul Soarelui. ( ) an avand 366 de zile. unitate de masura egala cu distanta strabatuta de lumina in vid intr-un an. in cursul unui an. l perioada de timp de la o toamna la alta, cat tine ciclul de lucrari agricole. a) timp indelungat; b) cu trecerea anilor. ani in sir. foarte rar. /<lat. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*an
perioada de timp de o mie de ani. implinirea a o mie de ani de la producerea unui eveniment insemnat. (< lat. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*mileniu
Perioada de timp in care are loc, se desfasoara ceva; interval de timp cat dureaza ceva. Timp cat dureaza intonarea unei note muzicale; valoare. [< it. , cf. fr. ].(by 11W4S5e13r13g13i7o)*durata
perioada de timp in care isi face stagiul un medic secundar. concurs pentru obtinerea acestui grad. (< secundar + -/i/at)(by 11W11S4e13r7g7i15o)*secundariat
perioada de timp in care membrii unui organ reprezentativ, ai unui for stiintific sau a unei organizatii internationale se intrunesc in sedinte de lucru pentru comunicari; (p. ext.) sedintele tinute. o ~ de examene = perioada de timp in care au loc examene. (< fr. , lat. )(by 6W7S15e15r9g9i2o)*sesiune
Perioada de timp in care membrii unui organ reprezentativ, al unei institutii stiintifice etc. raman impreuna, adunandu-se la sedintele de lucru. Perioada de timp in care se tin adunari de lucru, de comunicari ale unei institutii stiintifice, didactice etc.; sedintele tinute in aceasta perioada de timp. = perioada de timp in care au loc examene. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*sesiune
Perioada de timp in care salariatii sunt scutiti in mod legal de munca, fiind remunerati in mod corespunzator. [Sil. ] /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*concediu
Perioada de timp in care un angajat incepator se initiaza in exercitarea profesiunii intr-un anumit loc. [Sil. ] /<lat. fr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*stagiu
Perioada de timp in care un guvern sau un ministru isi indeplineste mandatul. [Pron. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*ministeriat
Perioada de tranzitie intre momentul vindecarii si insanatosirea deplina; intremare. [Cf. fr. , lat. ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*convalescenta
perioada de tranzitie intre momentul vindecarii unei boli si insanatosirea deplina. (< fr. , lat. )(by 10W3S4e12r12g5i6o)*convalescenta
Perioada de tran-zitie intre starea activa si revenirea la sanatate. [G.-D. ] /<fr. lat.(by 8W1S1e9r10g3i3o)*convalescenta
Perioada de trei ani in calendarul grecesc. Sarbatori in cinstea lui Bachus care se celebrau din trei in trei ani in Tracia si Beotia. [Pron. / < fr. , gr. ].(by 15W1S9e9r2g3i11o)*trieterida
Perioada de zece zile consecutive. Grupare de zece elemente identice ale unui sistem tehnic. [< fr. , cf. it. , lat. , gr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*decada
Perioada din era paleozoica caracterizata prin depuneri mari de zacaminte de carbuni. /<fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*carbonifer
perioada din istoria literaturii sau artei anterioare clasicismului. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*preclasicism
perioada din istoria omenirii care are trasaturi specifice. o ul mediu = perioada care tine de la aparitia modului de productie feudal pana la inceputul dezvoltarii modului de productie capitalist. (< lat. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*ev
Perioada dintre domnii, in care un stat monarhic este fara suveran. /<fr. lat.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*interregn
perioada dintre momentul nasterii si involutia completa a tractusului genital. (< lat. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*puerperiu
Perioada imediat urmatoare nasterii; lauzie. // Care apare in urma unei nasteri. [< lat. - dupa nastere].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*postpartum
Perioada in care cineva este student; stare de student. [G.-D. ] /+ suf. $...ie$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*studentie
Perioada in care inceteaza definitiv activitatea glandelor sexuale la femei. V. [Pron. / < fr. , cf. gr. - luna, - incetare].(by 5W13S13e7r7g15i1o)*menopauza
= perioada in care se face rotirea completa a unui corp ceresc in jurul altui corp ceresc in miscare. [Cf. fr. , gr. ].(by 12W13S6e6r15g15i15o)*sinodic
Perioada in care steaua Sirius rasare si apune odata cu Soarele (22 iulie - 23 august). Caldura dogoritoare; zapuseala. [< fr. , cf. - nume al stelei Sirius din constelatia Cainelui].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*canicula
Perioada in dezvoltarea oranduirii comunei primitive in care barbatul era capul familiei, iar relatiile de rudenie se stabileau pe linie paterna. [Sil. ] /<fr. (by 2W10S11e4r4g12i13o)*patriarhat
perioada in istoria omenirii anterioara aparitiei primelor documente scrise. studiul acestei perioade. (< fr. )(by 10W10S4e4r12g13i6o)*preistorie
Perioada intai a epocii pietrei, caracterizata prin aparitia uneltelor si a armelor din piatra cioplita. [Sil. ] /<fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*paleolitic
Perioada intermediara intre preistorie si istorie, corespunzand epocii fierului, din care dateaza primele informatii scrise. [Cf. fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*protoistorie
Perioada, interval de timp din istorie, marcat prin anumite evenimente importante. = a marca o moda, a lasa o amintire durabila. Timp, moment, vreme (cand se repeta ceva periodic la aceleasi conditii). Subdiviziune a unei ere geologice. [Pl. , var. s.f. / < fr. , it. , cf. gr. - timp de oprire].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*epoca
perioada, interval de timp in care au loc reprezentatii teatrale, concerte etc. (< it. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*stagiune
Perioada, interval de timp in care au loc reprezentatii teatrale, concerte etc. [Pron. / < it. ].(by 11W4S4e13r6g7i15o)*stagiune
perioada intre copilarie si adolescenta, caracterizata prin maturatia functiilor sexuale. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*pubertate
perioada intre preistorie si istorie, epoca fierului. (dupa fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*protoistorie
perioada intre pubertate si adolescenta. (< pre adolescenta)(by 1W1S10e10r3g4i12o)*preadolescenta
perioada in viata omului intre 13 (15) si 18 (19) ani, in care se intensifica procesele de crestere. (< fr. , lat. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*adolescenta
Perioada in viata unui om cuprinsa intre varsta pubertatii si cea adulta. [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 10W10S10e4r4g12i12o)*adolescenta
Perioada istorica in dezvoltarea oranduirii comunei primitive, in care apartenenta etnica se stabilea pe linia materna si in care femeii ii revenea rolul principal in viata economica si sociala. [Sil. ] /<fr. , germ. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*matriarhat
Perioada mare din istoria omenirii care se distinge prin anumite trasaturi specifice. /<lat. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*ev
Perioada, rastimp care dureaza sase luni consecutive. Jumatate dintr-un an scolar. [Pl. / cf. fr. , lat. < - sase, - luna].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*semestru
Perioada secunda a erei mezozoice. 2) Depunere minerala din aceasta perioada. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*jurasic
perioada studiilor pentru obtinerea titlului de master. (< master^1 + -at)(by 9W2S2e11r11g4i4o)*masterat
Perioada, varsta cuprinsa intre 18 si 20 de ani, care urmeaza adolescentei propriu-zise. [< + ].(by 5W13S13e14r7g7i1o)*postadolescenta
Perioada, varsta intre 11 si 15 ani, care preceda adolescenta propriu-zisa. [Cf. fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*preadolescenta
Perioada, varsta intre copilarie si adolescenta, caracterizata prin aparitia functiilor de procreare. [Cf. fr. , lat. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*pubertate
Periost aflat la suprafata exterioara a craniului. [Pron. / < fr. , it. , engl. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*pericraniu
Peripatetic; orice intelectual caruia ii place sa discute plimbandu-se. [Pron. , pl. / < fr. cf. gr. - a se plimba].(by 8W8S2e2r2g11i11o)*peripatetician
Periviscerita abdominala adeziva care afecteaza in special intestinul subtire si colonul. [Cf. fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*perienterocolita
perla asimetrica, gasita in scoici cu cohilie informa. Prin preferinta sa pentru lipsa de simetrie si de echilibru stabil, noua arta a fost asemuita cu aceasta scoica stramba asimetrica.(by 15W1S9e9r3g3i11o)*perla
permis de navigatie pentru marfa acordat unei nave de comert dintr-o tara neutra, de reprezentantii diplomatici sau de consulul unui stat beligerant. (< fr., engl. )(by 15W9S9e2r2g11i11o)*navicert
Permis de trecere libera pe un teritoriu strain sau intr-o zona de operatii militare. /<it. fr. (by 2W3S11e11r4g5i13o)*salvconduct
Permisiune (data de o autoritate); imputernicire. Document care dovedeste o imputernicire, un drept al cuiva. [Pron. , gen. , var. s.f. / cf. fr. , it. ].(by 14W14S7e8r1g1i10o)*autorizatie
permisiune (data de o autoritate); imputernicire. inscris care dovedeste o imputernicire. (< fr. )(by 9W2S2e10r11g4i4o)*autorizatie
Pernita in care se infig ace. Joc sportiv originar din regiunile bascilor, care consta in aruncarea unei mingi de cauciuc brut, cu mana sau cu o racheta, intr-un perete, de unde trebuie sa ricoseze intr-un anumit sector al terenului; mingea insasi. [< sp. , fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*pelota
Pernita sau pres pus sub picioare pentru a le feri de fig. Stergatoare de picioare din papura .2.(popular) Fiecare din cele doua pedale asezate in partea de jos a razboiului de tesut, cu ajutorul carora se schimba itele.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*pernita
Pernuta sau bucata de material, care se purta la spate, sub rochie, mai jos de talie. [G.-D. ] /<fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*turnura
Peroxid de sodiu care, in prezenta apei, degaja oxigenul liber, intrebuintat la obtinerea oxigenului (in submarine, in aparatele de oxigen etc.). /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*oxilit
Perpendiculara care uneste centrul unui poligon regulat cu mijlocul unei laturi. Inaltimea fetei laterale a unei piramide regulate. [< fr. , cf. gr. < - a cobori].(by 7W1S1e9r9g3i3o)*apotema
Perpendiculara dusa prin mijlocul unui segment de dreapta. [Sil. ] /<lat. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*mediatoare
Perpendiculara ridicata pe mijlocul unui segment de dreapta. [Pron. / dupa fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*mediatoare
Perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta. Factor intermediar de mediere si transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul. = substanta chimica eliberata de terminatiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos. // Cel care face o mediatie intre doi adversari; impaciuitor, mijlocitor, intermediar. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 14W7S7e15r1g9i9o)*mediator
pers. 3 Intranz., impers. A cadea zapada. Expr. se spune despre o persoana vesnic nemultumita, posomorata. = a incarunti, + Tranz. A acoperi ceva cu zapada. A cadea ca fulgii de zapada; a cerne, + Tranz. A lasa sa cada (ca fulgii de zapada). - Lat. (by 14W14S7e7r8g1i1o)*ninge
pers. 3 moineaza, vb. I. Refl. si intranz. A se face moina, a incepe sa se dezghete. - Din (by 15W8S8e9r2g2i11o)*moina
pers. 3 , pers. 1 , vb. I. Tranz. si refl. A (se) rasfrange directia de propagare a luminii, a razelor de lumina, a undelor etc. la suprafata de separatie a doua medii diferite; a determina sau a suferi o reflexie . Tranz. si refl. Fig. A (se) oglindi. Intranz. A gandi profund; a cugeta, a medita la... - Din fr. lat. germ. (by 10W11S4e4r12g13i6o)*reflecta
pers. 3 sg. si vb. IV (reg.; despre animale) a mirosi, a adulmeca; a cauta dupa miros.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*siscani
pers. 3. sg. , vb. III (inv.; despre lichide) a trece, a curge repede prin ceva.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*percure
pers. 3 sg. , vb. III refl. (inv.; despre lichide) a curge in cantitate mare (revarsandu-se, potopind etc.).(by 8W8S1e2r10g10i11o)*precurge
pers. 3 sg. , vb. III refl. (reg.) a se face complet, pana la capat, a se termina de facut.(by 2W2S10e10r4g4i4o)*preaface
pers. 3 sg. vb. I (inv.) a iesi in relief, a iesi in afara, a fi proeminent, a se evidentia.(by 7W8S1e1r10g10i3o)*proemina
pers. 3 sg. vb. I (inv.) a se odihni. a muri, a deceda. a cobori, a se opri. a se rezema.(by 15W1S9e9r2g3i3o)*raposa
pers. 3 sg. vb. I (inv.) a tasni (imprastiindu-se in toate partile); a improsca, a pistrela.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*popistrela
pers. 3 sg. vb. I (inv.; despre ape curgatoare si teritoriu) a scalda, a uda.(by 4W13S13e6r6g7i15o)*preraura
pers. 3 sg. vb. I (inv.; despre ape, viituri) a acoperi, a umple (peste tot), a inunda.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*prevarsa
pers. 3 sg. vb. I (inv.; despre tunuri) a improsca cu furie, violent, proiectilele. (by 2W11S11e11r5g5i13o)*furtuna
pers. 3 sg. vb. I (inv. si reg.; folosit mai ales la imperativ) a pleca, a se duce; a merge, a umbla; a pasi. a o duce, a-i fi, a-i merge (bine sau rau). (pop. si fam.) incearca sa ..., cauta ... sa, indrazneste sa ...(by 12W12S5e5r14g14i7o)*pasa
pers. 3 sg. , vb. I (pop.) a bate piatra, a cadea grindina. (fig.; despre tunuri) a bombarda.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*grindina
pers. 3 sg. vb. I (pop.) (despre animale si pasari) a face oua, a se inmulti. (despre bube) a se intinde. (despre ganduri, dragoste) a incolti, a se incuiba. (cu referire la urechile si capul omului) a asurzi, a bate capul, a ameti, a nauci. (cu referire la ornamente) a desena, a coase pui pe ceva, a impodobi, a impestrita. (by 10W4S4e12r12g6i6o)*impuia
pers. 3 sg. vb. I refl. (inv.) a se schira, a se modifica, a degera formand un schir (tumoare maligna).(by 12W13S13e6r7g15i15o)*schirosa
pers. 3 sg. vb. I refl. (inv.; despre cai) a se ridica cu picioarele dinainte in aer; a se cabra. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*intrapora
pers. 3 sg. vb. I refl. (inv.; despre tesuturi) a se modifica, a genera formand un schir (tumoare maligna); a se transforma in schir; a se schirosa.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*schira
pers. 3 sg. vb. I refl. (inv. si reg.; despre lemn sau despre obiecte de lemn) a se indoi, a se curba, a se incovoia, devenind concav; a se scorfi. (reg.; despre oameni) a se garbovi, a se cocosa. (inv. si reg.; despre suprafete de pamant) a se lasa, a se scufunda; a aluneca in jos. (reg.; despre dinti) a se stramba, a creste neregulat. (reg.; despre obraji, ochi sau fata) a se scofalci, a se adanci (in orbite).(by 6W7S15e15r9g9i2o)*scovarda
pers. 3 sg. vb. I refl. (pop.) a face viermi; a se umple de viermi, a deveni viermanos; a se strica.(by 6W14S14e8r8g1i2o)*inviermanosa
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.) a se acoperi cu floci (cu par); a infiera, a miji.(by 14W15S8e8r9g2i2o)*inflocosa
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.) a se scoroji; a se coscovi. (in forma: ; despre scanduri sau grinzi de lemn) a se deforma prin uscare.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*scochita
pers. 3 sg. , vb. I refl. (reg.; despre albine) a-si lua avant, a se avanta. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*iepta
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre apa) a se aduna intr-un loc, formand o balta.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*plisa
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre carnea animalelor) a se face tare, taios, atos.(by 1W2S10e10r4g4i12o)*inteoisa
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre grau) a se coace mai mult decat trebuie; a se rascoace.(by 3W3S11e11r5g5i5o)*plegita
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.) (despre holde) a se ingalbeni, a da in copt. (despre tesaturi) a se decolora.(by 5W13S13e7r7g15i15o)*plavita
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre lemnele din stiva) a cadea gramada.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*corda
pers 3 sg. , vb. I refl. (reg.; despre lemne, scanduri) a se curba, a se incovoia, a se indoi, a se scovarda.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*caramba
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre oi) primavara oile = le cresc sub firele vechi de lana alte fire noi (pai); a naparli.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*impaia
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre roata carului) a lua forma unei palarii.(by 10W3S3e12r12g5i6o)*palaria
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre scanduri, lemne sau obiecte de lemn) a deveni concav, a se incovoia, a se deforma in latime.(by 4W4S12e13r6g6i7o)*scoifa
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre semintele de cereale) a fi stropite cu porzol.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*porzola
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre struguri) a incepe sa se coaca, a se pargui (cu unele boabe coapte printre cele crude).(by 11W11S5e5r13g13i7o)*impopistra
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg.; despre vite) a i se umfla splina; a se imbolnavi de splina; a se insplina.(by 7W7S15e15r9g9i2o)*splina
pers. 3 sg. vb. I refl. (reg., inv.) a se risipi norii; a se insenina.(by 1W1S10e10r3g4i12o)*deznora
pers. 3 sg. vb. I (reg.) a aprinde, a incinge. (refl.) a se infierbanta, a se aprinde (de caldura sau manie), a se infoca, a se incalzi (intr-o discutie).(by 9W2S3e11r11g5i5o)*incinta
pers. 3 sg. vb. I (reg.; despre caini) a prinde cu gura repede ce i se arunca; a lua cu lacomie si a manca.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*inhapa
pers. 3 sg. , vb. I (reg.; despre copiii mici) a ciripi, a piui, a ganguri.(by 5W5S14e7r8g1i1o)*chichia
pers. 3 sg. vb. I (reg.; despre must) a fierbe (pentru a deveni vin); a capara.(by 5W13S14e7r7g1i1o)*scapara
pers. 3 sg. vb. I (reg.; despre parul de pe cap, de pe coama; despre cap si coama) a zbarli.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*sparlosa
pers. 3 sg. vb. I (reg.) (despre pasari) a canta, a ciripi. a furnica.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*ciurlica
pers. 3 sg. vb. I (reg.) (despre pasari si puii lor) a piui. (despre urechi) a tiui.(by 8W1S2e10r10g4i4o)*pieuna
pers. 3 sg. vb. I (reg.; despre pricolici) a pricinui cuiva un rau.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*priculicia
pers. 3 sg. vb. I (reg.; despre struguri) a ramane agurida, a nu se coace.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*inagurida
pers. 3 sg. vb. I (reg., inv.) a umple de pulbere, a prafui, a colbai.(by 10W3S3e11r12g5i5o)*impulbera
pers. 3 sg. vb. I (reg., inv.) (despre par, mustati) a incepe sa creasca, a da, a miji. (despre oala pusa la foc) a da in fiert (cand se ridica bulbucii la suprafata apei).(by 7W7S15e1r9g9i3o)*infiera
pers. 3 sg. vb. I (reg., inv.) (despre porumb) a incepe sa dea boabele, a ingurzi. (fig.; despre om) a face avere, a prinde cheag.(by 1W1S9e9r3g3i11o)*ingingia
pers. 3 sg. vb. I (reg., inv.; despre porumbei) a grunguri, a gunguri, a gurlui, a ingurlui, a gurui.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*ingrangona
pers. 3 sg. vb. I (reg.) (refl.; despre fulgii de zapada sau picaturile de ploaie) a se solidifica; a ingheta. (inv.) a bruma. a bura.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*stura
pers. 3 sg. vb. I (reg.) (refl.; despre vite) a se imbolnavi de splina, a capata boala de splina; a dalapi. (refl.; fig.) a face avere, stare, cheag; a se imbogati.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*insplina
pers. 3 sg. , vb. I. Tranz. si refl. A (se) transforma in cancer. - Din fr. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*canceriza
pers. 3 sg. vb. IV (inv.) a fulgera; a sclipi. (despre obiecte sau corpuri ceresti) a straluci.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*smidi
pers. 3 sg. vb. IV (inv.) a fulgera. (despre obiecte sau corpuri ceresti) a straluci.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*smicli
pers. 3 sg. vb. IV (inv.) a ridica o persoana din cler la o dregatorie sau la un serviciu bisericesc, fara impartasirea darului (in cazul hirotonirii, cu impartasirea darului). (by 14W7S7e1r1g9i10o)*hirotesi
pers. 3 sg. vb. IV (inv.) a se alina, a conteni, a trece (o boala, un necaz). a ispravi. a bate. a rasari (iarba).(by 10W10S3e4r12g12i5o)*otesi
pers. 3 sg. , vb. IV (inv.) (despre pasari) a piui. a bate cu ciocul; a ciuguli.(by 11W5S5e13r14g7i7o)*pliscui
pers. 3 sg. vb. IV (inv.; despre unele animale) a vana soareci; a sorocari.(by 6W7S15e15r9g9i9o)*sorecai
pers. 3 sg. , vb. IV (pop.) a rasari, a incolti, a da lastari, a infrunzi. (fig.) a germina, a se naste din ...(by 12W5S5e14r14g7i8o)*vlastari
pers. 3 sg. vb. IV (pop.) (despre vant) a desfrunzi. (refl.; despre bobocii de flori) a se deschide.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*desfoi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (inv.) a deveni plan, neted; a lua forma de ses.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*sesui
pers. 3 sg. vb. IV refl. (inv.) a fi desemnat, a iesi la sorti. a avea parte, a-i fi ursit, a-i fi dat (ceva, sa ...).(by 9W9S3e3r11g12i5o)*insorti
pers. 3 sg. vb. IV refl. (inv.) a se face, a se inchega ca piftia; a se piftii.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*piftui
pers. 3 sg. vb. IV refl. (inv.) a se forma, a aparea, a acoperi ca o pojghita.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*posghi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (inv.; despre drepturi, prevederi, legi) a se prescrie.(by 11W12S5e5r14g14i7o)*paragrafisi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (inv. si reg.; despre arbori) a se scorborosi, a se gaunosa. (inv.; despre munti) a se umple de vagauni, rape, pesteri. (refl.; reg.; despre tencuiala; in forma: ) a se coscovi.(by 5W5S13e14r14g7i8o)*scorburi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) a face o indigestie; a i se face greata, a i se apleca.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*plecati
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) a se acoperi cu iarba, a se umple de pajiste (de iarba, de verdeata).(by 10W3S3e12r12g5i5o)*impajesti
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) a se acoperi de nagara (de frunzis si ierburi).(by 6W14S14e8r8g1i2o)*innagari
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) a se cocota unde nu merita. a se ratoi (la cineva), a infrunta (pe cineva). (by 11W11S5e5r13g13i7o)*cotofani
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) a se face, a se inchega ca piftia; a se piftui.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*piftii
pers. 3 sg. vb. IV (refl., reg.) a se legana, a oscila. a canta taraganat. (by 14W15S8e8r2g2i11o)*dananai
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) a se porni, a incepe, a se incinge, a se starni.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*incocleti
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) a se preface in scoarta, a se intari ca scoarta, a se inscortosa.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*inscorti
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre bube, umflaturi) a aparea, a creste.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*nascomani
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre carute) a aluneca cu rotile dinapoi intr-o parte.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*sferui
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre clopote) a se legana, a oscila.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*dandani
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) (despre coaja fructelor) a se zbarci. a putrezi.(by 15W15S8e9r2g2i11o)*puscavi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre constructii) a se inclina, a se apleca intr-o parte.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*pai
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre fan, iarba) a se usca, a se pali, a se trece.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*paisi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre fructe) a se muia, a se flescai, a se coflesi.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*cofoi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre fructe) a se strivi, a se terciui.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*papali
pers. 3 sg. , vb. IV refl. (reg.; despre frunze) a se chirci, a se zgarci din cauza manei.(by 12W12S5e6r6g14i15o)*sorici
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre lapte) a se aduna, a se prinde, a se inchega.(by 3W3S12e12r5g6i14o)*cocarti
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre lapte) a se inchega, a se branzi prin incalzire la foc.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*scarti
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre lapte) a se strica, a se acri.(by 8W2S2e10r11g4i4o)*scartali
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre lemn sau despre obiecte de lemn) a se indoi, a se curba, a se incovoia, devenind concav; a se scovarda.(by 11W11S4e5r13g13i6o)*scorfi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre mancaruri) a se prinde; a face cocoloase; a se taia.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*paparazi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre ochi) a se impaienjeni, a se incetosa.(by 5W13S13e6r7g15i15o)*pahui
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre pamant) a se surpa din cauza ploilor.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*sormardoli
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) (despre plante) a se ofili, a se vesteji. (despre lemne) a incepe sa putrezeasca, a se barzoi, a se putregai.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*celi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) (despre plante sau partile lor) a se usca foarte tare; a se rascoace. (despre unele alimente) a se frige sau a se coace prea tare; a se arde.(by 15W1S1e9r10g3i3o)*scradi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre pomii fructiferi) a se apleca si a i se rupe crengile din cauza greutatii fructelor.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*plocionti
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre porci) a se balaci in noroi, a se noroi.(by 2W3S3e11r12g5i5o)*tofai
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre porumb) a se strica, a se altera.(by 14W7S7e1r1g9i10o)*nirai
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre rachiu) a deveni apatos, a se face apatos (mai ales la sfarsitul distilarii).(by 7W8S1e1r10g10i10o)*posleti
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre terenuri) a aluneca la vale, a se surpa, a se deplasa.(by 5W6S14e14r8g8i1o)*pornari
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.; despre vitele cornute) a se impunge si a zbiera in timpul luptei.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*imbroscai
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg.) (despre vreme) a se face frumos, a se incalzi. (despre porci) a se intinde la soare.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*pricali
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg., inv.) a se scurge laptele din boabele de grau (din cauza negurilor). (by 12W5S6e14r14g7i8o)*hulpi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg., inv.) a se scutura apa intr-un vas; a tremura.(by 6W7S15e15r8g9i2o)*hatracali
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg., inv.; despre cereale) a se lasa la pamant, a se culca.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*halpi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg., inv.; despre pisici) a-si ridica spatele, astfel ca greabanul sa se evidentieze; a se ghebosa.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ingrebanosi
pers. 3 sg. vb. IV refl. (reg., inv.; despre vite) a slabi, a se jigari, a se prapadi.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*hitioni
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) a boncalui (taurul). (despre oameni) a se agita.(by 13W13S7e7r15g15i9o)*rancai
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) a canta rau din vioara; a scartai. a taia cu ferastraul. (by 6W15S15e8r2g2i10o)*hartai
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) a ninge cu mielusei (cu mici particule sferice).(by 3W4S12e12r6g6i14o)*pasatui
pers. 3 sg. , vb. IV (reg.) a produce sunetele caracteristice boboceilor de gasca. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*fifai
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) a produce un zgomot specific in timpul mancarii.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*muflui
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) a reproduce caraitul ciorilor, a carai, a garai, a ciui, a ciorai, a croncani.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*ciohai
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) a se destrama, a se uza, a se rupe (o haina).(by 3W11S12e5r5g14i14o)*rantui
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) a umbla ca o haimana; a taia frunze cainilor; a se haimani.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*haimanali
pers 3 sg. vb. IV (reg.; despre apa) a izvori frumos si in clocot; a sipoti.(by 4W4S12e12r6g6i14o)*cimpoti
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre apa care curge printre stanci sau despre un lichid ce fierbe) a clocoti, a rasuna, a urla.(by 2W11S11e4r4g13i13o)*corcai
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre bibilici) a scoate strigate caracteristice speciei; a chercani. (fig.) a cerceta cu de-amanuntul.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*pichiri
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre caini) a manca dintr-un starv (ciocau).(by 14W14S7e8r1g1i10o)*ciocai
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre caini) a scheuna. (in forma: ; despre copii) a scanci.(by 5W14S14e7r8g1i1o)*schencani
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre caini; in forma: ) a latra ragusit. (refl.) a se strica, a se face de nimic.(by 12W12S5e6r14g14i7o)*pujli
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre cioara, corb) a croncani, a carai. (despre mate) a chiorai, a ghiorai, a ghiortai.(by 1W9S10e10r3g3i12o)*corai
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre ciori, corbi, tarci si curci) a carai, a croncani, a cloncani. (reg.) a certa, a ocari, a injura. (reg; despre rauri, paraie) a curge murmurand, susurand.(by 14W15S8e8r1g2i10o)*ciorai
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre coada animalelor) a o tine drept in sus, a o tine barzoi.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*imbazoi
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre cotofene) a scoate strigatul caracteristic speciei; a sarcali.(by 13W6S6e15r15g8i8o)*sarcui
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre dinti) a cadea. a-si stramba gura; a zambi; a omizi.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*jimbi
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre doua obiecte tari care se lovesc unul de altul) a suna.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*clompai
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre fierul incins aruncat in apa) a fasai, a sfarai. (depre arici) a forcai.(by 12W13S6e6r15g15i8o)*forcoti
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre fusul de tors) a sfarai (cand e invartit la tors).(by 9W2S3e11r11g4i5o)*praznai
pers. 3. sg. vb. IV (reg.; despre fusul de tors) a sfarai (cand este invartit la tors).(by 12W6S6e14r15g8i8o)*praznali
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre fusul de tors) a sfarsi (cand se toarce cu el); a prasni, a praznavi, a pranali.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*prascati
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre lichide, despre alimente etc.) a fierbe cu zgomot.(by 6W6S15e15r8g9i2o)*sforcoti
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre lupi) a rupe oilor gatul cu gura; a gatui. (refl.) a vorbi incurcat si repede.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ingatui
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre mate) a chiorai, a ghiorai. (despre curci) a bolborosi, a grunguni.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*coroi
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre oi) a respira greu, cu efort (din cauza unei boli). (despre boli) a stagna, a sta pe loc.(by 9W9S2e3r11g11i5o)*stohni
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre porci) a scurma in noroi dupa graunte; a jimui. (by 9W2S2e11r11g11i4o)*jumurlui
pers. 3 sg. vb.IV (reg.) (despre porumbei) a gugui, a grunguni, a (in)gurlui. (despre oameni) a rade pe-nfundate.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*hahai
pers. 3 sg. , vb. IV (reg.; despre prepelite) a scoate sunete caracteristice speciei, a canta "pitpalac!".(by 3W4S12e12r13g6i6o)*pitpalaci
pers. 3 sg. , vb. IV (reg.; despre |prepelite|prepelita|) a scoate sunete caracteristice speciei, a canta "pitpalac!".(by 13W6S6e15r15g8i9o)*pitpalaci
pers 3 sg. vb. IV (reg.; despre rozatoare) a crantani, a cartai; a chitai.(by 14W14S8e8r1g1i10o)*chirteni
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (despre soareci) a chitcai. (despre copii) a scanci.(by 11W4S5e13r7g7i15o)*chertani
pers. 3. sg. vb. IV (reg.; despre soare, luna, lumina) a se reflecta in geam, in luciul apei.(by 1W9S10e3r3g4i12o)*scluji
pers. 3 sg. vb. IV (reg.; despre vaci) a ramane stearpa pentru o perioada de timp.(by 8W8S1e2r2g10i11o)*stramanzati
pers. 3 sg. , vb. IV (reg. inv.) a incepe a motai a incepe a se lumina de ziua(by 3W11S11e4r5g13i13o)*amiji
pers. 3 sg. vb. IV (reg., inv.; cu privire la porumb) a face puieti, copili; a infrati.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*ipui
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (refl.) a se pargui. a face sa se dea in parga, sa se rumeneasca.(by 12W5S6e6r14g14i8o)*pargalui
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (refl.; despre lemn) a se stramba. a ridica pojghita de pe un obiect; a coji. a snopi in bataie (pe cineva). (by 2W10S11e4r4g13i13o)*coroji
pers. 3 sg. vb. IV (reg.) (reg.; despre pasari sau despre puii lor) a ciripi, a piui. (fig.; reg.; despre oameni) a vorbi cu voce subtire. (reg.; despre broaste) a oracai. (reg.) a canta din fluier. (reg.; refl.; despre mamaliga) a rasufla.(by 2W3S11e11r5g5i13o)*piscui
pers. 3 sg. vb. IV unip. (reg.) (despre ape) a se revarsa, a inunda, a potopi. (despre fiinte) a se napusti, a napadi, a invada. a transpira, a suda. (despre plug) a se impotmoli. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*naboi
pers. 3s , vb. IV. Intranz. (Despre oameni si animale) A umbla de colo pana colo in numar mare; (despre locuri, obiecte) a fi plin de oameni sau de animale care umbla de colo pana colo. (Reg.) A clocoti; a vui. - Formatie onomatopeica.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*colcai
pers. 3 vb. III. Intranz. A fi, a se intampla inainte de...; a preceda. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*premerge
pers. 3 , vb. III. Intranz. A se indrepta spre acelasi punct, spre acelasi scop. - Din fr. , lat.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*converge
pers. 3 vb. III. Intranz. A urma, a rezulta din..., a-si avea izvorul in... A se petrece, a se desfasura. - (dupa fr. ). (by 4W12S13e6r6g15i15o)*decurge
pers. 3 vb. III. Intranz. (Despe lava, magma, petrol) A face eruptie, a iesi afara, a se revarsa cu putere; a tasni; a izbucni. (Despre vulcani) A azvarli cu putere afara lava; (despre sonde) a azvarli cu putere afara titeiul. (Despre pete, basicute, etc. caracteristice unor boli) A aparea, a se forma. - Din lat. (dupa ).(by 3W11S11e5r5g13i13o)*erupe
pers. 3 vb. III. Intranz. (Despre ape) A se misca necontenit in directia pantei. Expr. = a veni din belsug. (sau = va trece mult timp. (sau = chiar daca castigul nu este mare, tot te alegi cu ceva. (Despre ploaie) A cadea din abundenta, intruna. A pluti. (Despre sange) A circula. (Despre lacrimi, sudoare; despre sange) A se scurge, a picura. A supura. (Despre unele materii trecute in stare lichida) A se prelinge. A lasa sa se scurga lichidul dinauntru. A se desprinde din ceva, cazand succesiv, bucata dupa bucata. A atarna, a spanzura. Expr. (cuiva) = a fi imbracat in haine zdrentaroase. (Despre grupuri de fiinte sau de vehicule) A se succeda necontenit, a veni mereu; a napadi. Fig. (Despre vorbe, discursuri, stil etc.) A se insira cu usurinta. (Despre timp, viata, zile etc.) A trece, a se desfasura. (Despre termene, dobanzi) A se socoti, a incepe de la... (Inv.; despre aparitia unui fenomen) A rezulta, a proveni, a decurge. [Perf. s. part. - Var.: (inv. si reg.) vb. III] - Lat. (dupa (by 4W4S13e13r6g7i15o)*curge
pers. 3 , vb. III. Intranz. (Despre astri) A disparea sub orizont; a asfinti, a scapata. Fig. A-si pierde intreaga stralucire, putere, faima etc., a disparea pentru totdeauna. (Fam.; in expr.) (cuiva) = a-si pierde pozitia, faima; a decadea. - Lat.(by 12W5S5e13r14g7i7o)*apune
pers. 3 , vb. III. Intranz. (Despre evenimente, fenomene etc.) A se petrece simultan, a se produce in acelasi loc. A fi identic, a se potrivi intocmai. (Despre linii, figuri, suprafete) A se suprapune perfect. - Din fr. , it.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*coincide
pers. 3 vb. III. Intranz. (Despre linii geometrice, razele unui fascicul etc.) A se indeparta, a se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. - Din fr. lat. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*diverge
pers. 3 vb. III. Intranz. (Fiz.; despre corpuri, radiatii etc.) A iesi dintr-un mediu dupa ce l-a traversat. - Din fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*emerge
pers. 3 vb. III. Intranz. (Inv.) A se intampla, a surveni. - Din lat. (dupa (by 2W3S11e11r4g5i13o)*ocurge
pers. 3 , vb. III. Intranz. (Reg.; despre vaci, bivolite etc.) A-si mari ugerul (ca urmare a secretiei abundente de lapte), a fi aproape sa fete. [Perf. s. , part. ] - Lat. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*depune
pers. 3 vb. III. Tranz. (Despre coarde si unghiuri) A delimita un arc de cerc. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*subintinde
pers. 3 , vb. III. Tranz. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau partial) cu...; a cuprinde, a avea in interior... (Despre carti, texte) A fi alcatuit din..., a avea in sine... - Din fr. , lat. (dupa ).(by 15W8S8e2r2g10i11o)*contine
pers. 3 vb. I. Intranz. A avea un pret, o valoare in bani; a pretui. A se putea obtine numai cu contravaloarea in bani; a costisi. A fi scump. Intranz. si tranz. (Masura valorii fiind altceva decat banii) A (se) plati cu..., a (se) dobandi cu pretul a... Expr. (Tranz.) = nu am ce pierde. = mi-e usor, nu-mi cere nici un efort. - Din it. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*costa
pers. 3 vb. I. Intranz. A cadea roua. Tranz. si refl. A (se) umezi, a (se) acoperi cu stropi ca de roua. - Lat. (dupa ).(by 9W2S2e10r11g4i4o)*roura
pers. 3 vb. I. Intranz. A curge ca un rau . Fig. (Despre par) A cadea in jos (pe spate); a undui. Tranz. (Rar; despre rauri) A strabate un loc (alimentandu-l cu apa). Tranz. A impodobi o ie, o camasa etc. cu rauri . [Pr.: - Var. (inv.) vb. IV] - Din (by 9W9S3e3r3g12i12o)*raura
pers. 3 vb. I. Intranz. A exista inainte de..., a exista de mai inainte. - Din fr. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*preexista
pers. 3 vb. I. Intranz. A fi alcatuit, format din..., a se compune din...; a consista. - Din lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*consta
pers. 3 , vb. I. Intranz. A fi, a se gasi din belsug, in mare cantitate; a prisosi. A avea, a contine; a folosi din belsug. - Din fr. , lat.(by 9W2S3e11r11g4i5o)*abunda
pers. 3 vb. I. Intranz. A fi compus, a se alcatui din...; a consta. - Din fr. lat. (by 11W5S5e13r13g14i7o)*consista
pers. 3. , vb. I. Intranz. A fi in acord, a corespunde, a se potrivi. - Din fr. , lat.(by 2W2S2e11r11g4i5o)*concorda
pers. 3 vb. I. Intranz. A fi in dezacord, a nu se potrivi cu ansamblul sau cu restul. Spec. (Despre sunete muzicale) A suna fals. - Din it. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*distona
pers. 3 vb. I. Intranz. A fi in discordanta, a nu concorda, a nu se potrivi. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A se dezacorda. - Din fr. lat. (by 7W8S8e1r1g10i10o)*discorda
pers. 3 vb. I. Intranz. A fi schimbator; a oscila, a varia^2. - Din fr. lat. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*fluctua
pers. 3 vb. I. Intranz. A licari ca o scanteie; a sclipi, a straluci, a luci. (Despre ochi) A privi viu, patrunzator (sub impresia unui sentiment puternic). A imprastia scantei. - Din (by 14W14S15e8r8g1i2o)*scanteia
pers. 3 vb. I. Intranz. A luci, a sclipi (ca un fulger). Intranz. Fig. (Despre un gand, o idee) A-i veni cuiva pe neasteptate sau a-i trece deodata (ca un fulger) prin minte. Tranz. A lovi pe cineva sau ceva pe neasteptate. Tranz. Fig. A strabate cu mare iuteala. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*strafulgera
pers. 3 , vb. I. Intranz. A ploua marunt si des; a burnita, a tarai. - Din (by 1W9S9e3r3g11i12o)*bura
pers. 3 vb. I. Intranz. A produce un sunet in mod repetat si prelung, a suna tare, a se auzi pana departe (sau de departe). A se umple de sunete puternice; a vui. Fig. A da impresia ca se mai aude, desi vibratiile au incetat; a produce rezonanta in sufletul cuiva, a avea ecou in inima cuiva. - Lat. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*rasuna
pers. 3 vb. I. Intranz. A produce venituri, a se solda cu castig, cu profit; a aduce renta, a fi productiv. (Fam.) A merita osteneala; a fi util. - Din fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*renta
pers. 3 , vb. I. Intranz. A scoate fum, a arde inabusit, fara flacara si cu fum. (Despre lampi, lumanari, sobe etc.) A arde defectuos, eliminand fum. A scoate aburi. - Lat.(by 14W7S8e1r1g9i10o)*fumega
pers. 3 vb. I. Intranz. A se afla in stare de fermentatie, transformandu-se in alte substante sau descompunandu-se, alterandu-se. - Din fr. lat. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*fermenta
pers. 3 vb. I. Intranz. A se potrivi, a corespunde (intocmai) cu ceva sau intr-o anumita imprejurare. - Din fr. (by 6W15S15e8r9g2i2o)*cadra
pers. 3 vb. I. Intranz. A umbla incoace si incolo in numar mare, a se misca in toate partile ca furnicile; a misuna, a forfoti. (Rar; urmat de determinari introduse prin prep. "de") A fi plin de..., a fi ticsit de... Tranz. impers. A avea o senzatie neplacuta de mancarime si de intepaturi pe piele. - Lat. (by 7W15S1e1r9g10i3o)*furnica
pers. 3 vb. I. Intranz. A urma, a aparea ca o consecinta logica; a decurge din..., a reiesi, a izvori. (Mat.; mai ales la calculele aritmetice) A avea drept rezultat; a iesi, a da. - Din fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*rezulta
pers. 3 vb. I. Intranz. (Biol.; despre celule sau, despre tesuturi celulare) A se inmulti (in mod anormal) prin diviziune. (Despre organisme) A se reproduce, a procrea. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*prolifera
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre actiuni in desfasurare) A tine un anumit timp, a se desfasura intr-o anumita perioada de timp. A persista, a dainui, a se mentine. (Despre lucruri) A se mentine (multa vreme) in stare buna; a fi trainic. - Din fr. lat.(by 5W13S13e7r7g15i1o)*dura
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre ape curgatoare, frunze; despre adierea vantului etc.) A produce un zgomot lin, usor, monoton si continuu; a murmura. - Din fr.(by 9W2S2e11r11g4i4o)*susura
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre astri) A atinge punctul de culminatie. Fig. A atinge stadiul cel mai inalt al unei situatii, a ajunge la apogeu. - Din fr. lat. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*culmina
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre avioane) A se aseza pe puntea unui portavion (dupa ce a evoluat in aer). - Din .(by 8W8S1e1r2g10i10o)*apunta
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre cai) A nu pastra pasul regulat, a bate pasul aproape pe loc. - Din fr. (by 7W7S7e1r1g9i9o)*trotina
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos si elegant. - Din fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*trota
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre cai; la pers. 3) A scoate strigate caracteristice speciei; a rancheza. (Despre oameni; ir. sau depr.) A rade intr-un fel asemanator cu nechezatul^2. - Cf. %rancheza.%(by 4W4S13e13r6g7i15o)*necheza
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre caini de vanatoare) A ramane pe loc imediat ce zareste sau simte vanatul. - Din fr.(by 10W10S3e3r12g12i5o)*areta
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre cainii de vanatoare) A se opri in loc (cu capul ridicat, cu urechile ciulite) pentru a adulmeca sau a atinti vanatul. tranz. A pironi cu privirea, a atinti animalul urmarit. [Var.: (rar) vb. I.] - Din fr.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*ponta
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre elementele unui aliaj) A se separa neuniform prin racire de la o temperatura inalta, pe baza diferentei dintre punctele de topire ale elementelor. Refl. (Despre componentii unui material) A se separa. - Din lat., it. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*segrega
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre fiinte) A se misca in numar mare de colo pana colo; a forfoti, a viermui, a se foi^2, a colcai, a misui. - Cf. %misina.%(by 7W1S1e1r10g10i3o)*misuna
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre fluide) A sta pe loc, a nu curge. Fig. (Despre abstracte) A nu realiza nici un progres; a nu se dezvolta, a nu progresa. - Din fr. lat. (by 2W2S11e11r11g5i5o)*stagna
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre germeni, despre plante) A incepe sa se dezvolte, sa incolteasca, sa se inmulteasca, sa porneasca un nou ciclu de vegetatie (in conditii favorabile). (Despre o materie organica sau un organ) A trece de la viata latenta sau embrionara la viata activa. - Din lat.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*germina
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre hidroavioane) A se deplasa plutind la suprafata apei. - Din fr.(by 10W3S4e12r12g5i6o)*hidroplana
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre minerale, roci, cristale) A se desface in placi sau in lame cu suprafete plane. - Din fr.(by 15W1S9e9r3g11i11o)*cliva
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre miscari vibratorii) A se suprapune compunandu-si efectele, a produce fenomenul interferentei; a se suprapune, a se incrucisa, a se combina. - Din fr. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*interfera
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre nave, aeronave) A fi in tangaj. - Din fr. (by 10W3S3e4r12g12i6o)*tanga
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre pisici) A scoate sunetul caracteristic speciei, a face miau, a miorlai. [Pr: - Var.: vb. IV] - Din (by 7W8S1e1r9g10i3o)*mieuna
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre porci; adesea fig.) A scoate strigate caracteristice speciei; a covita. - Din .(by 13W6S7e15r15g9i9o)*guita
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre porci) A scormoni pamantul cu ratul. Expr. (Tranz.; pop.) (un gand pe cineva) = a chinui (un gand) pe cineva. - Lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*rama
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre rani, tesuturi etc.) A produce si a elimina puroi. - Din fr. lat. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*supura
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre roti de cauciuc si despre vehicule cu asemenea roti) A aluneca intr-o directie inclinata fata de directia normala de mers. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*derapa
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre sarcini, obligatii) A se impune, a reveni cuiva. - Din fr. lat. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*incumba
pers. 3 vb. I. Intranz. (Despre tesuturi animale) A forma, a colecta, a elimina puroi; a supura. - Din (by 4W12S12e6r6g14i15o)*puroia
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre un proiectil, despre orice corp mobil, aruncat sau izbit cu putere) A sari inapoi sau a-si schimba directia traiectoriei initiale, in urma ciocnirii de un obstacol. - Din fr.(by 15W15S9e9r2g2i3o)*ricosa
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre valuri) A se revarsa, a se sparge, rostogolindu(by 1W10S10e3r4g12i12o)*deferla
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Despre vant) A sufla lin, usor; (rar) a aburi; (despre miros) a veni in unde usoare. Intranz. Fig. A canta cu glas stins; a murmura. Tranz. (Reg.) A mangaia, a atinge usor. Intranz. (Reg.) A clatina, a misca usor. - Lat.(by 9W9S2e2r11g11i4o)*adia
pers. 3 vb. I. Intranz. impers. A cadea, a curge ploaia. Expr. (sau = a ploua foarte tare, cu picaturi mari si repezi. = ploua foarte tare. = a ploua marunt si des; a cerne, a bura. se spune despre o persoana posomorata si mereu nemultumita. (Fam.) = a da impresia ca nu observa un lucru sau un fapt neplacut. Tranz. impers. A cadea ploaia asupra cuiva sau a ceva; a uda. Tranz. si intranz. P. anal. A cadea (de sus) sau a lasa sa cada ceva in cantitate sau in numar mare si in mod neintrerupt. - Lat. (= (by 6W15S15e8r9g2i2o)*ploua
pers. 3 vb. I. Intranz. impers. A cadea ploaie amestecata cu zapada. - Din (by 6W6S15e15r8g9i2o)*lapovita
pers. 3 , vb. I. Intranz. impers. (Rar) A cadea grindina. - Din Cf. lat. %grandinare%.(by 10W10S3e4r12g12i6o)*grindina
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Inv.) A merge, a se duce. (Pop. si fam., cu valoare de indemn sau de avertisment) Incearca sa..., indrazneste de..., cauta de... - Din lat.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*pasa
pers. 3 vb. I. Intranz. (Livr.) A fi preponderent; a precumpani, a predomina. - Din fr. lat. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*prepondera
pers. 3 vb. I. Intranz. (Livr.) A-i produce cuiva sila sau dezgust, a-i provoca cuiva oroare, a-i displacea profund. - Din fr. lat. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*repugna
pers. 3 vb. I. Intranz. (Livr.) (Despre actiuni) a se desfasura cu incetineala; a se taragana, a se lungi. (Rar; despre lucruri) A zacea undeva, uitat sau lasat din neglijenta. - Din fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*trena
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Pop.) A face spic, a da in spic. - Lat. sau (by 7W8S1e1r9g10i3o)*inspica
pers. 3 vb. I. Intranz. (Rar; despre cocosi) A scoate sunete caracteristice speciei. [Var.: vb. IV] - Din (by 7W8S1e1r10g10i3o)*cucuriga
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Rar; despre foc) A arde cu flacari mari, a scoate valvatai. - Din .(by 5W13S14e7r7g15i1o)*valvora
pers. 3 vb. I. Intranz., refl. si tranz. (Despre pasari, insecte) A face oua. - Din (by 10W3S3e12r12g5i6o)*oua
pers. 3 vb. I. Intranz. (Reg.) A necheza. [Var.: , pers. 3 vb. IV] - Din (by 12W12S5e6r14g14i8o)*mihona
pers. 3 , vb. I. Intranz. (Reg.) A vui; a vajai. A rasuna. - Din .(by 12W5S5e14r14g7i7o)*vuieta
pers. 3 , vb. I. Intranz. si refl. (Despre nave) A se inclina longitudinal cu prora mai sus decat pupa (datorita incarcarii neuniforme). - Din .(by 2W10S10e4r4g12i13o)*apupa
pers. 3. , vb. I. Intranz. si refl. (Despre nave) A se inclina longitudinal cu pupa mai sus decat prora (din cauza incarcarii neuniforme). - Din .(by 9W9S3e3r11g11i5o)*aprova
pers. 3 vb. I. Intranz. si tranz. A avea intelesul de..., a insemna. - Din fr. lat. (dupa ). (by 15W15S9e9r2g2i11o)*semnifica
pers. 3 , vb. I. Intranz. Unipers. (De obicei construit cu dativul) A simti neliniste, a se ingrijora. (Inv. si pop.) A cantari sau a atarna greu; a se lasa greu (peste ceva). Unipers. (Construit cu dativul) A simti greutatea unui lucru sau a unei situatii, a suporta cu greutate ceva neplacut. - Lat. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*pasa
pers. 3 vb. I. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. "in") A se afla, a exista; a consta. - Din fr. lat. (by 12W13S6e6r7g15i15o)*rezida
pers. 3 vb. II. Tranz. A face sa simta o suferinta fizica. Expr. = a spune cuiva in mod intentionat ceva neplacut, suparator, dureros; a aduce in discutie un subiect neplacut pentru interlocutor. (Despre parti ale corpului, rani, lovituri) A produce cuiva o suferinta fizica. Expr. (pe cineva) (sau = a-i parea (cuiva) rau, a fi mahnit. sau = nu se sinchiseste, nu-i pasa, putin ii pasa. Fig. A produce cuiva o suferinta morala; a mahni, a intrista. - Lat. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*durea
pers. 3 , vb. I. (Pop.) Intranz. (Despre vifor) A bate cu putere; a vifori. Tranz. A-l bate pe cineva viforul. Tranz. Fig. A tulbura, a zbuciuma, a rascoli; a indarji. [Var.: (reg.) vb. IV] - (by 11W11S4e4r13g13i6o)*invifora
pers. 3 , vb. I. (Rar) Intranz. A cadea bruma . Tranz. si refl. A (se) acoperi cu bruma sau cu ceva care seamana cu bruma. - Din (by 3W11S4e5r13g13i7o)*bruma
pers. 3 vb. I. Refl. A se depune in straturi, a forma sedimente; a se lasa la fund. - Din (by 1W9S9e3r3g11i11o)*sedimenta
pers. 3 vb. I. Refl. A se desparti in doua ramuri, in doua directii, in doua sensuri. - Din fr. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*bifurca
pers. 3 , vb. I. Refl. A se intocmi intr-un anumit fel, a lua o anumita forma. - Din fr. lat. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*configura
pers. 3 , vb. I. Refl. A se lasa ceata. Fig. (Despre ochi sau vedere) A se impaienjeni. - (by 5W13S13e7r7g15i1o)*incetosa
pers. 3 vb. I. Refl. A-si elimina, a-si depune baliga. [Var.: vb. I] - Din (by 13W13S6e7r15g15i9o)*baliga
pers. 3 vb. I. Refl. A suporta un proces de dezasimilatie. - Din fr. (by 6W14S15e8r8g2i2o)*dezasimila
pers. 3 vb. I. Refl. A veni primavara, a se face primavara. (Rar; despre elemente din natura) A lua aspect de primavara. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*desprimavara
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre amoniacul din sol) A se transforma prin oxidare, sub actiunea unor bacterii, in azotati folositi de plante la sinteza materiei organice. - Dupa fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*nitrifica
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre arbore, artere de circulatie etc.) A se desparti in doua sau in mai multe ramuri. - Din lat. fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*ramifica
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre cai de comunicatie) A se acoperi cu un strat de nisip; (despre canale, conducte etc.) a se astupa cu nisip. - (by 2W10S10e4r4g12i13o)*innisipa
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre carbuni) A se descompune termic in lipsa oxigenului din aer sau in prezenta unei cantitati insuficiente de oxigen; (despre lemne) a se preface in carbuni (prin ardere) in prezenta unei cantitati mici de aer; (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). - Din fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*carboniza
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre cer) A se acoperi de stele. - (pl. lui ).(by 11W4S4e13r13g6i7o)*instela
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre cereale) A se umple de malura , a se innegri din cauza malurei, a se imbolnavi de malura. - Din (by 6W6S15e15r8g9i2o)*malura
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre corpuri) A se desface in partile constitutive. (Despre nucleul atomic al unui element; impr.) A se dezintegra. Fig. (Despre o comunitate) A-si pierde cu totul coeziunea. - Dupa fr. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*dezagrega
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre cuvinte cu sens lexical) A ajunge sa exprime o relatie gramaticala, sa capete rolul unui instrument gramatical. - Din fr.(by 7W15S15e9r9g9i3o)*gramaticaliza
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre diftongi) A se reduce la o singura vocala. - Din fr. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*monoftonga
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre dinti) A face carii, a se strica. - Din fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*caria
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre elemente) A se uni (intr-un tot); a se alipi. - Din fr. , lat.(by 14W14S7e8r8g1i2o)*agrega
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre epiderma) A se coji in urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. - Din fr. lat. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*descuama
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre idei, conceptii, teorii) A inceta sa mai fie actual, sa mai corespunda; a iesi din uz; a se demoda, a se invechi, (Jur.; despre procese, actiuni etc.) A se stinge (in fata unei instante) din cauza depasirii termenului legal. - Din fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*perima
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre lichide) A se transforma in stare de vapori; a se evapora. - Din fr.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*vaporiza
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre obiecte) A se acoperi cu zgura. A se transforma in zgura. suf. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*zgurifica
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre o organizatie, o societate etc.) a se desfiinta prin hotarare proprie, a-si inceta activitatea in urma unei hotarari luate conform prevederilor legale. .(by 7W8S1e1r10g10i3o)*autodizolva
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre organe si tesuturi) A-si mari volumul in mod anormal ca urmare a unei functii nutritive exagerate sau a unui proces maladiv. - Din fr.(by 15W8S9e2r2g10i11o)*hipertrofia
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre partile membranoase si cartilaginoase ale corpului) A se transforma in os, a se intari ca un os, a capata consistenta osului. - Dupa fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*osifica
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre pasari) A se gaina^1. [Pr.: - Var.: vb. I] - Din .(by 14W14S8e8r1g2i10o)*gainata
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre pasari) A-si lepada gainatul; a se gainata. - Din (derivat regresiv).(by 13W14S7e7r1g1i9o)*gaina
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre plagi) A se vindeca, a se inchide lasand o cicatrice. - Din fr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*cicatriza
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre plante si recolte) A capata mana ; a se strica din cauza manei. - Din (by 12W13S6e6r15g15i8o)*mana
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre presiunea atmosferica) A scadea, a slabi. - Din fr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*depresuriza
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre sange, umori etc.) A se varsa afara din canalele sale. - Din fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*extravaza
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre semnele banesti) A se reduce valoarea nominala. (by 2W10S10e4r4g12i6o)*denominaliza
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre state) A se constitui intr-o federatie. - Din fr.(by 4W4S12e13r6g6i7o)*federaliza
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre substante chimice) A se combina cu apa. (Despre corpuri solide) A absorbi apa prin adeziune. - Din fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*hidrata
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre substante chimice) A se transforma intr-un izomer in urma unei reactii sau prin actiunea unui agent fizic. - Din fr. (by 4W12S12e5r6g14i14o)*izomeriza
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre sunete) A se palataliza sub influenta unui iot; a se iodiza. - Cf. %iot% si %iotacism%.(by 2W11S11e4r5g13i13o)*iotaciza
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre sunetele vorbirii) A suferi o disimilatie. - Din fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*disimila
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre teava armelor de foc) A se largi in urma uzurii sau a unui accident de tragere, a-si deforma calibrul. - (by 12W6S6e14r15g15i8o)*decalibra
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre tesuturi) A-si mari volumul datorita unei tumefactii; a se umfla. - Din fr. (by 13W13S6e7r15g15i8o)*tumefia
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre tesuturile unui organism animal) A face o cangrena, a se distruge, a putrezi. [Var.: vb. I] - Din fr , it.(by 8W9S2e2r10g11i4o)*cangrena
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre tesuturi, oase, leziuni pulmonare etc.) A se intari prin depuneri de saruri de calciu. (Despre diverse substante) A se imbogati in carbonat de calciu. [Var.: vb. I] - Dupa fr. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*calcifica
pers. 3 vb. I. Refl. (Despre tesuturi sau organe) A suferi, a fi atins de necroza. - Din fr. (by 3W3S11e12r5g5i5o)*necroza
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre tesuturi sau organe) A suferi o atrofie. - Din fr.(by 11W11S4e4r13g13i6o)*atrofia
pers. 3 , vb. I. Refl. (Despre unde sonore sau luminoase) A se rasfrange, a se retransmite, a reveni, a se intoarce. Fig. A avea urmari, consecinte, a-si manifesta indirect efectele. - Din fr.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*repercuta
pers.3 vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub actiunea unor bacterii specifice care transforma zaharul in manita. - Din (by 14W14S7e8r1g1i10o)*manita
pers. 3 vb. I. Refl. (Fiz.; despre unde, raze de lumina) A se frange, a devia la trecerea dintr-un mediu in altul; a suferi fenomenul refractiei. Tranz. (Despre corpuri, medii) A produce fenomenul refractiei. - Din fr. (by 12W6S6e14r14g8i8o)*refracta
pers. 3 vb. I. Refl. (Fon.; despre consoane) A-si pierde caracterul palatal. - Din fr. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*depalataliza
pers. 3 , vb. I. Refl. (Fon.; rar) (Despre sunete) A se palataliza sub influenta unui iot; a se iotaciza. suf.(by 7W15S15e1r9g9i2o)*iodiza
pers. 3 , vb. I. refl. impers. (Rar) A se mai incalzi vremea, a se face moina, a se moina. - (by 12W12S5e6r14g14i8o)*inmoina
pers. 3 vb. I. Refl. (Mai ales despre fructe) A se umple sau a fi plin de viermi. - Din (by 4W5S13e13r7g7i15o)*viermanosa
pers. 3 vb. I. Refl. (Med.; despre canale, orificii ale organelor) A se ingusta, a face o stenoza. - Din fr. engl. (by 10W3S3e12r12g5i6o)*stenoza
pers. 3 , vb. I. Refl. (Med.; despre o parte a corpului, un organ) A suferi o inflamatie; a se umfla. - Din lat. fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*inflama
pers. 3 , vb. I. Refl. (Med.; despre portiuni ale intestinelor) A se intoarce spre interior prin invaginatie. - Din fr. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*invagina
pers. 3. , vb. I. Refl. (Med.; despre tesuturi) A se intari. - Din fr. (by 5W13S14e7r7g1i1o)*indura
pers. 3 vb. I. Refl. pas. (Rar: despre cuvinte) A fi supuse metatezei, a-si modifica forma prin metateza. - V. (by 7W15S1e9r9g10i3o)*metateza
pers. 3 vb. I. Refl. (Rar) A capata un caracter obiectiv. suf. (by 2W11S11e4r5g5i13o)*obiectiviza
pers. 3. vb. I. Refl. (Rar; despre activitati rationale) A deveni mecanic, automat. suf. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*mecaniciza
pers. 3 , vb. I. Refl. (Rar; despre fire textile rasucite) A-si pierde aspectul rasucit; a se scamosa. Fig. (Despre stari sau manifestari ale oamenilor) A deveni fara sir, lipsit de logica. .(by 4W12S12e6r6g14i15o)*dezlana
pers. 3 , vb. I. Refl. (Rar; despre nas) A se incovoia (ca ciocul coroiului). [Pr.:] - Din (derivat regresiv).(by 6W14S14e8r8g8i2o)*coroia
pers. 3 vb. I. Refl. (Rar; despre vedere, memorie) A se intuneca, a slabi, a se umbri. - Din lat. fr. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*obnubila
pers. 3 , vb. I. Refl. si intranz. (Despre fenomene, procese, elemente ale unui sistem etc.) A fi intr-un raport de interdependenta. [Pr.: --] (by 5W5S13e14r7g7i15o)*interconditiona
pers. 3 vb. I. Refl. si tranz. A suferi sau a produce o difractie. - Din fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*difracta
pers. 3 vb. I. Refl. (Tehn.; despre corpuri cilindrice) A se deforma prin uzura astfel incat sectiunea circulara sa devina ovala; a lua forma ovala. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*ovaliza
pers. 3 , vb. I. Refl. unipers. (Despre fapte, evenimente) A se petrece, a se produce, a avea loc. (Urmat de determinari introduse prin prep. "cu" sau determinat printr-un substantiv sau un pronume in dativ, indicand persoana sau obiectul la care se refera actiunea exprimata de verb) A (i) se ivi (cuiva) prilejul; a se nimeri sa fie intr-un anumit loc (incidental). - Probabil lat. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*intampla
pers. 3 , vb. I. Tranz. A bantui, a pustii, a nimici; a invada. - Din fr.(by 3W3S11e11r5g5i13o)*infesta
pers. 3 vb. I. Tranz. A dovedi , a vadi, a indica. A exprima un anumit sens. - Din fr. lat. (by 13W7S7e7r1g1i9o)*denota
pers. 3 , vb. I. Tranz. A efectua o miscare centrifuga. - Din Cf. fr. %centrifuger%.(by 1W1S10e10r3g4i4o)*centrifuga
pers. 3 , vb. I. Tranz. A intercala file albe intre paginile tiparite ale unei carti. [Pr.: -] - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*interfolia
pers. 3 , vb. I. Tranz. A produce, a determina, a da nastere la... - Din lat.(by 13W13S7e7r15g1i9o)*genera
pers. 3 vb. I. Tranz. A produce o secretie. [Prez. ind. si: ] - Din fr. (by 7W8S1e1r9g10i3o)*secreta
pers. 3 , vb. I. Tranz. A provoca cuiva o senzatie dureroasa de intepatura, de urzicare sau de arsura. Fig. A provoca cuiva o durere fizica sau morala; a lovi, a indurera. - Lat. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*ustura
pers. 3 vb. I. Tranz. A rasfrange puternic orice fascicul de lumina. - Din engl. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*reflectoriza
( pers. 3) vb. I. Tranz. A stabili un raport intre doua (sau mai multe) notiuni, a le pune in legatura unele cu altele, a considera ceva in relatie cu... Refl. A se referi, a face aluzie la ceva. A gasi valoarea pe care o are o marime cand a doua marime are o valoare egala cu unitatea. A reprezenta grafic pe un plan, la o anumita scara, elementele unei ridicari de teren. A prezenta (in scris sau oral) un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cunostinta cuiva. A relata, a povesti ceva (in mod indiscret si cu rautate); a pari. A produce venituri, a aduce beneficii. - Din fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*raporta
pers. 3 , vb. I. Tranz. (Despre animale) A-si indoi coada in forma de arc si a si-o indrepta in sus; a barliga. - (by 15W1S9e9r2g3i11o)*imbarliga
pers. 3 vb. I. Tranz. (Despre animale mamifere) A naste, a face pui. - Lat. (by 9W9S3e3r11g11i5o)*fata
pers. 3 vb. I. Tranz. (Despre animale masculine) A efectua o monta, a fecunda. - Din (by 5W13S14e7r7g1i1o)*monta
pers. 3 , vb. I. Tranz. (Despre cainii de vanatoare) A aduce vanatul impuscat sau un obiect aruncat. - Din fr.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*aporta
pers. 3 vb. I. Tranz. (Despre instalatii, agregate etc.) A transmite la distanta informatii de control referitoare la starea lor. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*telesemnaliza
pers. 3 , vb. I. Tranz. (Despre nervi) A produce o stare de excitare a unui organ sau a unui tesut. - Din fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*inerva
pers. 3 vb. I. Tranz. (Despre un conductor de electricitate) A provoca cuiva un soc (mai usor) prin atingere. Refl. (Despre fiinte) A atinge un conductor electric suportand un soc (mai usor). - Din (by 14W14S15e8r8g2i2o)*curenta
pers. 3 vb. I. Tranz. (Despre vite) A(-si) ridica coada (incarligata) cu varful in sus; a imbarliga. - Et. nec.(by 7W7S15e1r9g9i2o)*barliga
pers. 3 , vb. I. Tranz. impers. A fi cuprins de furnicaturi, de fiori, a simti intepaturi pe piele. - (by 7W7S15e1r9g9i3o)*infurnica
pers. 3 , vb. I. Tranz. (Med.; despre vase de sange) A strabate un tesut, un organ etc. - Din fr. , engl.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*vasculariza
pers. 3 vb. I. Tranz. (Rar) A cere (in mod imperios), a reclama (ceva necesar), a pretinde, a impune. - Din fr. (by 2W2S10e11r4g4i13o)*necesita
pers. 3 , vb. I. Tranz. si intranz. A prezenta importanta, interes pentru cineva. - Din fr.(by 10W11S4e4r13g13i6o)*importa
pers. 3 vb. I. Tranz. si intranz. (Reg.; despre unele animale) A adulmeca, a mirosi; a cauta. - Et. nec.(by 11W12S5e5r13g14i7o)*musina
pers.3 vb. I. Tranz. si refl. A face sa devina sau a deveni bluzat. - Din (derivat regresiv).(by 8W8S1e2r10g10i4o)*bluza
pers. 3 vb. I. Tranz. si refl. A produce sau a suferi o eroziune; a (se) roade. - Din fr. (by 11W11S5e5r13g14i7o)*eroda
pers. 3 vb. I. Tranz. si refl. A (se) descompune (un ester) prin hidroliza in acizi organici si alcool. A (se) descompune (o grasime) prin hidroliza, transformandu-se in sapun. - Din fr. it. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*saponifica
pers. 3 vb. I. Tranz. si refl. (Despre dinti) A(-si) dezveli partea inferioara prin retragerea gingiei. (Despre plante) A(-si) dezveli radacina. - Din fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*desosa
pers. 3 , vb. I. Tranz. si refl. (Despre o piesa intr-un mecanism, despre un mecanism) A se acoperi de impuritati (zgura, ulei, rugina etc.) care impiedica buna functionare. - Din fr.(by 10W11S4e4r12g13i6o)*ancrasa
pers. 3 vb. I. Tranz. si refl. (Despre piele) A (se) jupui usor. - Din fr. lat. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*excoria
pers. 3 , vb. I. Tranz. si refl. (Fon.) A face sa capete sau a capata caracterele unei consoane africate. - Din fr.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*asibila
pers. 3 vb. I. Tranz. si refl. (Lingv.) A face sa piarda sau a pierde continutul semantic. + suf. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*delexicaliza
pers. 3 , vb. I. Tranz. si refl. (Tehn.) A risipi, a pierde energia sau a o elimina sub forma de caldura. - Din fr.(by 3W3S12e12r5g5i14o)*disipa
pers. 3 , vb. IV. (Despre lichide) A se ivi (din abundenta), a iesi la suprafata. A fi plin de seva sau de alt lichid; a fi imbibat. - Din .(by 11W11S4e5r13g13i6o)*musti
pers. 3 vb. IV. Intranz. A avea loc (inopinat), a se produce, a se petrece, a se intampla (pe neasteptate sau pe negandite). - Din fr. (by 5W5S13e14r14g7i7o)*surveni
pers. 3 vb. IV. Intranz. A avea nevoie (de ceva); a fi nevoie (de ceva). Loc. adv. = asa cum se cuvine, cum se cade; bine. Expr. = asa ti se cuvine, asa meriti. = asta a asteptat (ca sa...) Tranz. unipers. si impers. Este necesar sa..., este obligatoriu sa..., se cere (neaparat) sa... Tranz. unipers. si impers. A fi probabil sau posibil, a se putea presupune. [Prez. ind. pers. 1 sg.: (rar) si ] - Din sl. (by 6W14S14e15r8g8i1o)*trebui
pers. 3 vb. IV. Intranz. A bate un vant puternic cu ninsoare sau cu lapovita. Tranz. (Despre vant) A spulbera si a troieni (succesiv) zapada. - Din .(by 2W10S10e4r4g12i13o)*viscoli
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A cloncani. [Prez. ind. pers. 3 si: ] suf.(by 1W9S10e3r3g12i12o)*cloncai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A face muguri; a muguri, a incapusi. Fig. (Despre idei, solutii etc.) A lua nastere, a prinde contur in mintea cuiva. - .(by 12W6S6e14r15g8i8o)*inmuguri
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A face un zgomot ca acela care se aude cand umbla o caruta, cand se rostogoleste un butoi sau cand cad mai multe obiecte tari unul peste altul; a hurdui; a hodorogi. Refl. (Reg.) A se darama, a se surpa, a se narui. [Var.: vb. IV] - Formatie onomatopeica.(by 7W7S15e1r9g9i3o)*hurui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A fosni usor; a fasai. - Formatie onomatopeica.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*sisai
pers. 3 vb. IV. Intranz. A incolti, a germina din nou, a da din nou colt. (by 13W6S6e14r15g15i8o)*reincolti
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A lasa zeama, a musti; a face sa iasa la suprafata, sa se scurga lichidul din interior. Refl. A se zemosi. suf. (by 14W14S8e8r1g2i10o)*zemui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A produce un zgomot prelungit, puternic sau inabusit; a vajai, a mugi, a fremata, a hui, a tiui, a bubui. Spec. (Despre tunet) A bubui. Spec. (Despre foc sau despre obiecte care ard) A dudui; a tiui. Spec. (Despre sunete, instrumente muzicale etc.) A vibra puternic, a suna, a rasuna. Spec. (Despre obiecte lovite care vibreaza) A trosni, a parai, a hurui. A face galagie, zarva, a vocifera; a fremata. A se umple de sunete prelungi, puternice (si a le transmite prin ecou); a rasuna. - Onomatopee.(by 14W14S14e7r8g1i1o)*vui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A raspandi o lumina albicioasa, a se zari ca ceva alb. - Din .(by 1W10S10e3r4g12i12o)*alburi
pers. 3 vb. IV. Intranz. A raspandi o lumina slaba, de-abia intrezarita sau cu sclipiri usoare si intermitente. A sclipi, a luci [Prez. ind. pers. 3 sg.: - Var.: vb. I, vb. IV] - Et. nec.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*licari
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A rasuna prelung, a hauli. [Var.: vb. IV] - Formatie onomatopeica.(by 7W7S1e1r9g10i3o)*aui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A rasuna prelung; a vui. - Formatie onomatopeica.(by 6W7S15e15r9g9i2o)*hui
pers 3 vb. IV. Intranz. A rezulta, a aparea ca o consecinta logica. - (dupa fr. ). (by 14W15S8e8r2g2i10o)*reiesi
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A se bucura (in liniste) de ceva; a-i cadea bine, a-i prii ceva. [Var.: (pop.) vb. IV] - Din sl.(by 5W5S13e13r7g7i15o)*tihni
pers. 3 , vb. IV. Intranz. A se face, a fi foarte frig, a se lasa ger. suf.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*gerui
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre albine) A roi a doua oara in aceeasi vara. - Din (by 10W10S3e4r12g12i6o)*paroi
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre aluat) A se transforma intr-o masa afanata, crescuta sub actiunea unui ferment sau a unei substante chimice specifice introduse intentionat. (Despre alimente) A suferi un proces (natural) de fermentatie, modificandu-si (in bine sau in rau) gustul sau aspectul. (Despre unele materii organice) A fermenta sub actiunea unor fermenti naturali, in conditii specifice de caldura, umezeala etc. - Din scr. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*dospi
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre animale) a sufla cu forta aer pe nari, a respira zgomotos; a sforai. - Formatie |onomatopeica|onomatopee|.(by 14W8S8e1r1g10i10o)*forai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre animale salbatice) A trai intr-o vizuina. - Din .(by 7W15S15e8r9g2i2o)*vizuni
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre apa) A iesi, a tasni din pamant; (despre ape curgatoare) a-si incepe cursul, a-si avea obarsia. Fig. (Despre lacrimi, sange etc.) A incepe sa curga cu putere; a siroi. Fig. A iesi la iveala; a aparea dintr-o data; a rasari. Fig. A lua nastere, a-si avea sursa, obarsia; a rezulta, a proveni, a se trage. - Din .(by 15W15S9e9r2g3i11o)*izvori
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre apa sau alte lichide) A curge siroind si producand un zgomot caracteristic. - Formatie onomatopeica.(by 1W10S10e3r3g12i12o)*ciurui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre ape curgatoare) A face un zgomot usor; a susura, a murmura. [Var.: (reg.) vb. IV.] - Formatie onomatopeica.(by 3W11S11e5r5g13i14o)*clipoci
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre ape curgatoare sau de ploaie) A curge in cantitate mare, cu repeziciune si forta; a se revarsa cu putere, a inunda. Fig. (Rar; despre oameni) A navali, a invada. - Din (by 6W6S14e15r15g8i9o)*puhoi
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre ape; despre alte lichide) A curge sau a se prelinge in siroaie. (Despre lucruri imbibate sau care secreteaza un lichid) A lasa sa se scurga sau sa se prelinga un lichid in siroaie. (Despre ape curgatoare) A curge repede (si abundent). - Din .(by 12W6S6e14r15g15i8o)*siroi
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre astri) A apune, a scapata. Fig. A merge spre declin. .(by 14W7S7e15r1g9i9o)*asfinti
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre broaste) A scoate strigatul caracteristic speciei. (Fam.; despre copiii mici) A plange, a scanci. [Prez. ind. pers. 3 si: ] suf. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*oracai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre caini) A latra scurt, repetat si agitat (urmarind vanatul, manifestandu-si bucuria etc.); a tahni. - Formatie onomatopeica.(by 8W8S1e1r10g10i3o)*chefni
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre caini) A latra. [Var.: vb. IV] suf.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*hamai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre caini, rar despre alte animale) A scoate sunete tanguitoare, ascutite si repetate; a scheuna. - Formatie onomatopeica.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*chelalai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre capriori si caprioare) A scoate un sunet ragusit si sacadat de spaima. - Din ucr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*brahni
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic caracteristic in timpul functionarii; a face tic-tac. (Despre inima) A bate tare (sub efectul unei emotii puternice); a zvacni, a palpita. suf. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*ticai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre corpuri tari, dure, neelastice) A produce un zgomot surd, usor prelungit, prin rupere, frangere, taiere, zdrobire etc.; a trosni, a pocni. (Despre incheieturi, despre oase) A produce prin intindere un zgomot asemanator cu cel produs prin frangerea unui corp dur; a trosni, a pocni. (Despre scanduri, podele etc., despre corpuri metalice sau despre obiecte prevazute cu arcuri, balamale etc.) A produce un zgomot strident prin apasare, prin lovire sau prin frecare; a scartai. (Despre obiecte din lemn) A incepe sa se desfaca din incheieturi cu un zgomot caracteristic. (Despre pepeni) A produce un trosnet usor prin strangere in maini; a trosni. (Despre foc sau despre un corp inflamabil care arde) A produce pocnete scurte si repetate. (Despre arme de foc, despre proiectile) A produce un zgomot ritmic prin declansari succesive ori simultane; a bubui, a pacani, a rapai, a suiera. [Var.: (reg.) vb. IV] suf. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*parai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre doua obiecte) A produce un zgomot caracteristic in urma lovirii lor. suf.(by 8W9S2e2r11g11i4o)*clancai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre flacari) A creste si a descreste in cursul arderii, a se misca, a tremura producand un pocnet usor, caracteristic; (despre foc) a arde cu o flacara tremuratoare, palpaitoare. (Despre pasari, insecte) A misca lin din aripi, producand un zgomot usor, caracteristic; a falfai. P. anal. A tremura usor, a se misca, a se clatina usor. - [al] + suf. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*palpai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre gaste sau rate) A scoate strigate caracteristice speciei. - Formatie onomatopeica. Cf. %ga[ga]%.(by 7W1S1e1r9g10i3o)*gagai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre ierburi) A creste din nou in acelasi an, dupa ce a fost cosit o data; (despre terenuri) a se acoperi de otava, a inverzi. - Din (by 7W15S1e9r9g2i3o)*otavi
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre insecte) A produce sunete caracteristice cand zboara; a bazai, a zumzai. - Formatie onomatopeica.(by 13W13S6e7r15g15i9o)*zazai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic cand zboara; a bazai, a zazai. [um] + suf. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*zumzai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre muste si albine) ~. (din ) [def. si ](by 10W3S4e12r12g6i6o)*zazai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre intestine) A produce un zgomot caracteristic, datorita gazelor din interior. [Var.: vb. IV] - Formatie onomatopeica.(by 14W7S7e15r1g9i9o)*chiorai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A iesi la suprafata (din pamant) in urma unei apasari (usoare). (Despre obiecte imbibate cu lichid) A elimina lichid in urma unei apasari (usoare); a musti. (Despre partea lichida a unor alimente expuse la foc) A iesi la suprafata. - Formatie onomatopeica.(by 2W10S10e3r4g12i12o)*chifti
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre obiecte in miscare) A produce un zgomot usor, caracteristic, provocat de viteza miscarii; a se misca, a se deplasa cu repeziciune. Expr. = a se zbate, a suferi (de dor, de dragoste etc.), a fi stapanit de un sentiment puternic. = a fi foarte indragostit de cineva. = a fugi foarte repede. (Despre grasimi si despre alimente care se prajesc) A produce un zgomot suierator caracteristic; a se praji. (Despre insecte) A tarai. (Despre pasari) A zbura cu batai de aripi repezi. suf. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*sfarai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre oi, miei, capre) A scoate sunete caracteristice speciei; a behai. - [] + suf. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*mehai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre pasari) A canta in triluri; a ciripi. - Formatie onomatopeica.(by 10W10S3e4r12g12i5o)*pirui
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre pasari) A da din aripi, producand zgomotul caracteristic care insoteste zborul. Intranz. si tranz. A (se) legana (o panza, un steag, o batista etc.) in bataia vantului sau prin miscarea mainii; a flutura. Intranz. (Despre o flacara) A palpai. [Var.: vb. IV] [al] + suf. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*falfai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre pasari, mai ales despre puii pasarilor) A scoate piuituri; a piscui. (Mai ales despre un corp care strabate aerul cu viteza) A suiera, a tiui. - Din (by 6W7S15e15r8g9i2o)*piui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre pietre) A face zgomot rostogolindu-se. (Despre porci) A grohai. - Slav (v. sl. ).(by 4W12S12e6r6g14i15o)*grohoti
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre plante) A face boboci; (despre muguri) a incepe sa se desfaca. - (by 15W9S9e9r3g3i11o)*imboboci
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre porci; adesea fig.) A scoate sunete caracteristice speciei. suf.(by 10W4S4e12r13g6i6o)*grohai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre porumbei si |turturele|turturea|) A scoate sunete caracteristice speciei; a ganguri . - Onomatopee.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*ugui
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre rate) A scoate strigatul caracteristic speciei; a face mac-mac; a macani. suf. (by 6W6S15e15r8g9i2o)*macai
pers.3 , vb. IV. Intranz. (Despre soareci) A scoate sunete ascutite, caracteristice speciei. [Var.: vb. IV] suf.(by 7W15S15e9r9g2i3o)*chitai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre surse de zgomote, despre locul in care se fac auzite zgomotele) A bubui tare, a detuna; a mugi, a clocoti. (by 8W1S1e10r10g3i3o)*razbubui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre tunete; despre arme de foc sau alte surse de zgomot) A produce un zgomot infundat si puternic, adesea repetat (prin ecou) la intervale scurte. - Formatie onomatopeica.(by 2W2S11e11r4g4i13o)*bubui
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Despre unele animale cornute) A scoate sunete prelungi, caracteristice; a zbiera, a rage. P. anal. (Despre oameni) A striga puternic; a urla, a racni. (Despre unele instrumente muzicale, unelte etc.) A produce (prin lovire, frecare, explozie etc.) sunete puternice, suparatoare. (Despre arme de foc) A bubui puternic. (Despre ape si despre vant) A vui puternic; a urla. [Prez. ind. pers. 3 si: ] - Lat. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*mugi
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre unele pasari) A scoate sunete (neplacute) caracteristice speciei. - Formatie onomatopeica.(by 12W13S6e6r14g15i8o)*carcai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre unele pasari, mai ales despre porumbei si turturele) A scoate sunete caracteristice speciei. - Formatie onomatopeica.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*gurlui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre vant, ape curgatoare, corpuri care strabat spatiul etc.) A produce un zgomot (suierator) caracteristic. (Despre sange) A pulsa cu violenta. Expr. (sau ) = a avea falsa senzatie de zgomot continuu si obsedant, provocata de afluxul marit al sangelui la cap; a fi zapacit, naucit. (Despre foc) A dudui. (Despre albine) A bazai, a zumzai. [Var.: (reg.) vb. IV.] suf.(by 8W8S1e2r10g10i4o)*vajai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Despre vant) A sufla cu putere, vijelios. Tranz. (In superstitii, subiectul fiind "vantul rau") A face pe cineva sa innebuneasca sau sa ologeasca. suf.(by 11W11S5e5r13g14i7o)*vantui
pers. 3 vb. IV. Intranz. impers. (Pop.) A fi vifor, furtuna, viscol. - Din (by 2W10S10e3r4g12i12o)*vifori
pers. 3 vb. IV. Intranz. impers. (Rar) A se infatisa cu un aspect tulbure, ca de fum. suf.(by 9W2S2e11r11g4i5o)*fumui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Inv. si reg.) A inmuguri. [Var.: vb. I] - Din (by 8W1S1e10r10g3i4o)*muguri
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Pop.) A produce un zuzet; a susura, a murmura, a sopoti. [Var.: vb. IV] - Formatie onomatopeica.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*zuzui
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Pop.) A se da peste cap, de-a dura, a se rostogoli (cu zgomot); a hurui. suf. (by 14W7S7e1r1g9i9o)*durai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Pop. si fam.; despre intestine) A chiorai. suf.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*ghiortai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Rar) A produce un clinchet. TOMA, C.V. 119 (Var.: vb. IV - CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 6/3)(by 6W15S15e8r9g2i2o)*clincani
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Rar; despre frunze, matasuri, obiecte de imbracaminte) A fosni. - Formatie onomatopeica.(by 4W5S13e13r7g7i15o)*falalai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzai. - Formatie onomatopeica.(by 15W8S8e2r2g10i11o)*zumbai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Rar; despre panza unei corabii) A se umfla de vant. - Cf. sl. %lenkti%.(by 3W3S11e12r5g5i13o)*lincai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Rar; despre unele pasari) A scoate sunete caracteristice speciei. suf.(by 2W2S10e11r4g4i12o)*gurai
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Reg.) A cotcodaci . - Formatie onomatopeica.(by 7W1S1e9r10g3i3o)*cotcorozi
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Reg.; despre animale) A mirosi, a adulmeca. - Et. nec.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*masai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Reg., despre ape, vant) A face un zgomot usor, caracteristic; a susura, a murmura. - Onomatopee.(by 1W1S9e10r3g3i12o)*ujui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Reg.; despre caini) A latra, a hamai. suf. (by 2W11S11e11r5g5i13o)*zapai
pers.3 , vb. IV. Intranz. (Reg.; despre caini) A latra cu intreruperi (mai ales urmarind salbaticiunile sau vanatul); a chefni. - Tah + suf. -.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*tahni
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Reg., despre clopote, talangi) A suna, a balangani. suf. (by 1W2S10e10r4g4i4o)*talancani
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Reg.; despre pasari sau despre puii de pasare) A ciripi, a piui. suf. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*piscui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Reg.; despre undita) A face o miscare brusca atunci cand pestele musca din momeala; a zvacni. - Et. nec.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*ticui
pers. 3 vb. IV. Intranz. (Reg.; despre unele animale) A scotoci cu botul pentru a gasi de mancare, a umbla adulmecand; a musina. - Cf. %musina.%(by 6W6S14e15r15g8i9o)*muslui
pers. 3 , vb. IV. Intranz. (Reg., despre vant) A bate incet si neregulat; a adia.(by 11W11S4e5r13g13i7o)*olori
pers. 3 vb. IV. Intranz. si refl. A prinde mucegai, a se acoperi, a fi patruns de mucegai; a mucezi. [Var.: vb. IV] - Din (by 12W5S5e14r14g7i8o)*mucegai
pers. 3 , vb. IV. Intranz. si refl. (Despre apa) A face bulbuci ; a (se) bulbuca . - Din (by 5W5S13e14r7g7i1o)*bulbuci
pers. 3 , vb. IV. Intranz. si refl. (Despre materii grase) A deveni ranced prin descompunere partiala in contact cu aerul. - Din .(by 10W3S4e12r12g5i6o)*rancezi
pers. 3 , vb. IV. Intranz. si refl. impers. (Rar) A (se) insera. Loc. adv. = in amurg. - Din loc. adv. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*inmurgi
pers. 3 , vb. IV. Intranz. unipers. (Construit cu dativul) A-i fi cuiva prielnic, favorabil, a-i fi de folos, a-i cadea bine; a-i tihni; a face sa prospere. - Din sl.(by 4W4S13e13r6g7i15o)*prii
pers. 3 , vb. IV. (Pop.) Intranz. A fi, a se face vreme urata (cu ploaie, ninsoare, viscol). Intranz. si refl. (Despre vreme) A trece, a se scurge. suf.(by 1W9S10e10r3g4i12o)*vremui
pers. 3 , vb. IV. Refl. A se acri (ca borsul). (Despre mancaruri, fructe etc.) A se strica (inacrindu-se). - Din .(by 4W12S12e5r6g14i14o)*borsi
pers. 3, vb. IV. Refl. A-si pierde forma prin presare sau strangere; a se turti; a se strivi; a se chiflici.(by 5W5S13e14r7g7i1o)*zemosi
pers. 3 , vb. IV. Refl. (Despre fructe, legume si cereale) A incepe sa se coaca, a da in copt. suf.(by 4W12S13e6r6g14i15o)*pargui
pers. 3 , vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se face branza, a capata aspectul branzei (stricandu-se); a se corasli. - Din (by 14W7S7e1r1g9i10o)*branzi
pers. 3 , vb. IV. Refl. (Despre substante) A se produce o adsorbtie. - Din fr. (dupa ).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*adsorbi
pers. 3. vb. IV. Refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereti, despre furnirul de pe mobila etc.) A se ridica, a se dezlipi si a se plesni din cauza caldurii, a umezelii etc., a se coji, a se scoroji. - Din (by 13W6S6e15r15g8i9o)*coscovi
pers. 3 vb. IV. Refl. (Despre trunchiurile copacilor) A deveni scorburos. - Din (by 3W11S11e5r5g5i14o)*scorborosi
pers. 3 , vb. IV. Refl., Intranz. A se ridica in talazuri, a face valuri mari, tumultoase. Fig. A undui. suf.(by 12W12S5e6r14g14i8o)*talazui
pers. 3 vb. IV. Refl. (Med.) A disparea prin resorbtie. - Din fr. lat. (dupa ). (by 12W13S6e6r14g15i8o)*resorbi
pers. 3 , vb. IV. Refl. (Mold.; Despre vreme) A se inrautati, a se strica. (din )(by 11W4S4e13r13g13i7o)*zbargi
pers. 3 , vb. IV. Refl. (Pop.; despre catele, lupoaice, vulpi) A se imperechea. (Reg.; despre rani si bube) A se lati, a se intinde. - Probabil lat. (influentat de ).(by 2W10S11e4r4g12i13o)*cateli
pers. 3 , vb. IV. Refl. (Pop. : despre fructe) A se muia, a se flescai. - Lat. "a incovoia".(by 9W9S9e2r3g11i5o)*coflesi
pers. 3 vb. IV. Refl. (Pop. si fam.; despre oameni, animale si plante) A deveni sau a ramane mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. - Din sl.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*prizari
pers. 3 vb. IV. Refl. (Rar; despre apa) A stagna intr-un loc, a forma o balta. - Din (by 9W10S3e3r12g12i5o)*balti
pers. 3 , vb. IV. Refl. (Reg.) A se ridica in vartejuri; a se involbura. - (by 13W7S7e15r1g9i9o)*invaltori
pers. 3 vb. IV. Refl. (Reg., mai ales despre apa) A capata un miros greu de statut (din cauza putrezirii materiilor organice). - Cf. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*bahli
pers. 3 , vb. IV. Refl. (Reg.; mai ales despre lapte) A se face ca zerul, a se inacri. - Din .(by 3W3S12e12r5g6i14o)*zeri
pers. 3 , vb. IV. Refl. si intranz. (Despre cerbi si alte erbivore mari) A scoate strigate specifice rasei in perioada de rut; a boncai. - Et. nec.(by 1W9S9e10r3g3i11o)*boncalui
pers. 3 , vb. IV. Refl. si intranz. (Despre obiecte de arama) A se acoperi cu un strat de cocleala . (Despre alte obiecte metalice) A se oxida. Refl. (Despre mancaruri) A capata sau a avea cocleala . - Cf. bg. %kotljasvam%.(by 4W4S13e13r6g6i15o)*cocli
pers. 3 , vb. IV. Refl. unipers. A-i reveni cuiva ceva, a avea drept la ceva; a merita. A fi conform cu cerintele morale; a se cadea. - Lat.(by 14W7S8e1r1g10i10o)*cuveni
pers. 3 vb. IV (reg.) a ciuguli (gaina); a se lovi, a se impunge cu ratul (porcii).(by 8W1S2e10r10g4i4o)*ticui
pers. 3 vb. IV (reg.; despre cotofene) a scoate strigatul caracteristic speciei; a sarcui.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*sarcali
pers. 3 vb. IV. (Reg.) Intranz. A dudui , a hurui. Tranz. fact. A zgudui, a cutremura. - Cf. %dudui.% (by 7W7S15e1r9g9i2o)*durdui
pers 3 , vb. IV. (Reg.) Intranz. si refl. (Despre pamant, aer etc.) A deveni jilav, a se umezi. Refl. (Despre timp) A se racori. - Din .(by 7W1S1e9r10g3i3o)*reveni
pers. 3 vb. IV. (Reg.) Tranz. si refl. A (se) acoperi cu omat, a (se) inzapezi. Intranz. A viscoli. - Din (by 9W3S3e11r12g12i5o)*ometi
pers. 3 , vb. IV. Tranz. A rani cu alice . Refl. (Reg.) A se vedea, a aparea mai distinct dintre alte lucruri. - Din .(by 11W11S4e5r13g13i7o)*alici
pers. 3 vb. IV. Tranz. (Fiz.; despre corpuri) A scoate o parte egala cu volumul sau din fluidul in care a fost introdus; a disloca. - [in] (by 11W12S5e5r5g14i14o)*dezlocui
pers. 3 vb. IV. Tranz. (Pop.) A acoperi cu multa zapada; a troieni, a inzapezi. [Var.: vb. IV] - Din (by 4W4S12e13r6g6i15o)*nameti
pers. 3 , vb. IV. Tranz. (Pop.; despre soare) A incalzi foarte tare, a infierbanta. - Din bg. scr. "a umple de fum".(by 12W6S6e14r15g8i8o)*zapusi
pers. 3 vb. IV. Tranz. (Reg; despre pasari) A face pui^1. [Var.: vb. I] - Din (by 10W10S3e4r12g12i6o)*pui
pers. 3 , vb. IV. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu panze de paianjen, a (se) umple cu paienjenis. Refl. Fig. (Despre ochi sau vedere) A-si pierde claritatea, a vedea ca prin sita, ca prin ceata; a se incetosa. Tranz. si refl. A (se) tulbura. [Pr.: - Var.: (reg.) vb. I, vb. IV] (by 15W9S9e2r3g11i11o)*impaienjeni
pers. 3 vb. IV. Tranz. si refl. recipr. (Pop.; despre berbeci si oi) A (se) impreuna. - Din scr. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*marli
pers. 3 verb. I. Refl. (Despre terenuri) A se aseza in straturi mai compacte, a se indesa (prin scufundare), a deveni mai putin afanat. - Fr. (by 15W15S8e8r2g2i10o)*tasa
pers. 4 vb. I. Tranz. (Rar; folosit numai la pers. 4, 5, 6) A introduce televiziunea in diverse domenii de activitate. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*telefica
pers. 4 vb. I. Tranz. (Rar; folosit numai la pers. 4, 5, 6) A mecaniza. suf.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*masiniza
persecutare. o mania ei = idee fixa a cuiva ca este persecutat de toata lumea. (< fr. , lat. )(by 5W5S13e14r7g7i1o)*persecutie
perseverare; (spec.) statornicie in anumite acte, gesturi sau atitudini, repetate cu incapatanare exasperanta. (< fr. , lat. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*perseveratie
Perseverare; statornicie in anumite acte, gesturi sau atitudini, repetate cu incapatanare bolnavicioasa; incremenire. [Gen. , var. s.f. / cf. lat. , fr. ].(by 13W6S6e14r15g8i8o)*perseveratie
Persistenta caracterelor larvare in starea de adult la unele animale. [Gen. / < fr. ].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*neotenie
Persistenta, datorita reflexiei pe pereti, a unui sunet intr-o incapere inchisa dupa ce sursa sonora nu mai emite unde. Reflexie a luminii sau a caldurii; stralucire, scanteiere. = cuptor de topit cu acoperisul boltit si captusit cu caramida refractara, in care incalzirea materialului se face prin contactul cu gazele de ardere si prin radierea caldurii din acoperis. [Gen- , var. s.f. / < fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*reverberatie
Persoana acuzata de o infractiune si este parte intr-un proces penal; acuzat; inculpat. /v. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*invinuit
Persoana administrativa care statea in fruntea unui comitat. /<lat. $comens, ...itis$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*comite
Persoana adulta pregatita pentru primirea botezului intr-o noua religie. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*catehumen
Persoana aflata in relatii confidentiale; per-soana care detine o confidenta. /<fr. , lat. , $...ntis$(by 4W5S13e13r6g7i15o)*confident
Persoana agreata de un guvern pe langa care este acreditata diplomatic. = diplomat a carui rechemare este ceruta de guvernul tarii pe langa care este acreditat. [< lat. - persoana (ne)agreata].(by 1W9S10e3r11g12i5o)*personagrata
persoana agreata de un guvern pe langa care este acreditata diplomatic. o ~ non grata = diplomat devenit indezirabil pentru guvernul tarii pe langa care a fost acreditat. (< lat. , persoana (ne)agreata)(by 9W9S2e3r11g11i5o)*personagrata
Persoana ajunsa la varsta adolescentei. /<fr. lat. $adolescens, ...ntis$(by 9W3S3e11r11g5i5o)*adolescent
persoana aleasa intr-un organ reprezentativ al puterii de stat. (< fr. , lat. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*deputat
Persoana aleasa prin vot ca reprezentant al unei parti a populatiei intr-un organ al puterii de stat. Persoana insarcinata cu indeplinirea unei misiuni. [Cf. fr. , it. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*deputat
persoana aleasa sa reprezinte interesele unei institutii, corporatii, asociatii. o ~ (de bursa) = conducator al agentiilor de schimb ori al mijlocitorilor oficiali care prezideaza asociatia, corporatia lor. (< fr. )(by 8W1S1e2r10g10i3o)*sindic
Persoana aleasa sau desemnata pentru a judeca un diferend, un litigiu. Persoana care arbitreaza o competitie sportiva. / < fr. , cf. lat. ].(by 9W9S3e3r11g12i12o)*arbitru
Persoana ale carei pareri, opinii sunt deosebite de ale majoritatii. [Var. s.m.f. / cf. fr. , lat. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*disident
Persoana amatoare de mancaruri gustoase (si care stie sa le aprecieze calitatea). /<fr. (by 7W1S1e1r10g10i3o)*gastronom
Persoana ambarcata pe o nava comerciala de catre proprietarul marfurilor in scopul de a-i reprezenta interesele comerciale, a supraveghea transportul etc. Marinar pe bordul navelor S.U.A. cu atributii de secretariat si contabilitate. [< engl., fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*supercargo
Persoana angajata intr-o functie administrativa (avand un rang inferior). /<rus. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*cinovnic
Persoana angajata la stapan, mai ales pentru treburi casnice; sluga; servitor. / + suf. $...as$(by 6W14S14e8r8g1i1o)*randas
Persoana angajata pentru educarea si instruirea unui copil intr-o familie. /<fr. lat. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*preceptor
persoana angajata pentru supravegherea si educarea copiilor. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*guvernanta
Persoana angajata pentru supravegherea si educarea unui copil. [< fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i3o)*guvernanta
persoana apta de munca pusa in situatia de a nu gasi de lucru din lipsa cererii de forta de munca. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*somer
Persoana, asociatie, firma etc. care sponsorizeaza (pe cineva sau ceva). (< engl., fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*sponsor
Persoana avand misiunea de a dirija si supraveghea munca la o mosie boiereasca; vataf. /< turc. (by 7W7S15e15r9g9i9o)*vechil
Persoana avand obligatia de a pazi si de a administra tezaurul tarii. /suf. $...ar$(by 5W13S13e7r7g15i15o)*tezaurar
(persoana calificata, caine) din cadrul salvamontului. (< salvamont + -ist)(by 3W3S12e12r5g6i14o)*salvamontist
Persoana calificata care supravegheaza functionarea unui aparat sau a unei masini. Care opereaza; chirurg. Cel care manuieste aparatul de filmat la fotografiere sau la proiectare. // Simbol folosit in operatiile matematice (numere, functii, vectori etc.), care se gaseste indicat in dreapta. Organ al unui calculator care efectueaza operatii aritmetice sau logice. Element genetic care controleaza actiunea a doua sau a mai multor gene structurale legate de-a lungul unui cromozom; gena operatorie. Functie, aplicatie. Functie al carei argument este constituit din alta functie. Conectiv. [Cf. fr. , lat. - care actioneaza asupra cuiva].(by 12W12S6e6r14g14i8o)*operator
Persoana care a comis un delict; infractor. /<lat.$ delinquens, ...ntis$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*delincvent
Persoana care acorda partilor asistenta in fata justitiei. Specialist care da consultatii in probleme de drept. Specialist in stiintele juridice care se ocupa cu rezolvarea problemelor de drept intr-o institutie, pe care o reprezinta in justitie. [< fr. , cf. lat. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*jurisconsult
Persoana care activeaza intr-o institutie, avand misiunea de a da consultatii intr-un anumit domeniu. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*consultant
Persoana care a depus sau care depune bani sau hartii de valoare la pastrare; deponent. / suf. $...tor$(by 7W15S15e8r9g2i2o)*depunator
Persoana care a depus sau depune spre pastrare bani sau hartii de valoare; depunator. /<fr. lat.$ deponens, ...ntis$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*deponent
Persoana care adera la o doctrina, la o idee sau care impartaseste convingerile cuiva. /<fr. (by 11W12S5e5r13g14i7o)*adept
Persoana care administra averea unei manastiri; econom. [Sil. ] /<ngr. (by 7W8S1e1r10g10i10o)*dichiu
Persoana care admira fara rezerva tot ceea ce este la moda. [< fr., engl. ].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*snob
(Persoana) care admira tot ceea ce este francez; filofrancez, galofil. [< fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*francofil
Persoana care a facut un bine (cuiva); om care a acordat cu generozitate un ajutor (cuiva). / + (by 6W14S14e7r8g1i1o)*binefacator
Persoana care ajuta pe cineva intr-o situatie dificila. /<lat. $adjutorium, adjutor, ...is$(by 10W11S4e4r5g13i13o)*ajutor
Persoana care a nimerit intr-un accident sau intr-o catastrofa; jertfa. 2). Persoana care sufera din cauza unor circumstante nefavorabile; jertfa. 3) Fiinta sacrificata in semn de prinos unei divinitati. /<fr. , lat. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*victima
Persoana care anunta cu voce tare unele stiri; crainic; vestitor. /+ suf. $...ator$(by 5W13S13e7r7g15i1o)*strigator
Persoana care apara in mod exagerat o idee, o invatatura, o politica, un sistem. /<germ. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*apologet
Persoana care apartine clasei dominante si care, datorita averii de care dispune, participa la conducerea statului si exercita o influenta politica importanta. [< fr. ].(by 15W8S9e2r2g3i11o)*plutocrat
Persoana care apartine populatiei de baza a Lituaniei sau este originara din Lituania. /<fr. (by 8W1S2e2r10g10i4o)*lituanian
Persoana care a precedat pe cineva intr-o functie, intr-un domeniu de activitate; predecesor; premergator. /<it. , lat. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*antecesor
(Persoana) care a primit (primele) cunostinte intr-un domeniu (intr-o religie, intr-un cult secret, intr-o stiinta etc.). [Pron. / < ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*initiat
Persoana care aprindea si stingea felinarele pe strazi; lampagiu. /<turc. (by 11W11S4e5r13g13i6o)*fanaragiu
Persoana care aproba fara discernamant orice; oportunist. /Cuv. engl.(by 9W9S3e3r11g11i5o)*yesman
Persoana care are anumite obligatii in organizarea unei nunti. /suf. $...tor$(by 4W4S13e13r6g7i15o)*trepadator
Persoana care are anumite obligatii, stabilite prin curatela, fata de cineva. /<fr. lat.(by 5W5S14e14r7g8i1o)*curator
persoana care are calitatea de a acorda asistenta juridica. (< fr. , lat. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*avocat
Persoana care are de primit bani de la un datornic. [Sil. ] / + suf. $...ier$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*creantier
Persoana care are dreptul de a participa la o alegere. Fiecare dintre cei sapte principi care aveau dreptul de a-l alege pe imparat in Germania. Persoana care reusea in vechile regimuri sa obtina foarte multe voturi prin diferite manevre. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*elector
Persoana care are dreptul sa oficieze actele cultului religios. /<lat. $sacerdos, ...otis, sacerdote$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*sacerdot
Persoana care are in grija o biserica, indeplinind si anumite servicii la oficierea cultului religios; paracliser; palamar. /<sl. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*tarcovnic
Persoana care are in grija oile; pastor; oier; ovicultor. a) luceafarul de seara; b) steaua polara. denumire populara a constelatiei Lira; Oierul. [Sil] /<turc. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*cioban
Persoana care are in pastrare vesela intr-o unitate militara, intr-o inchisoare etc. /v + suf. $...ar$(by 7W7S15e1r9g9i3o)*veselar
Persoana care are mania de a se duela; om pus pe dueluri. [Sil. ] / suf. $...giu$(by 12W5S5e14r14g7i8o)*duelgiu
Persoana care are o preferinta deosebita pentru straini si pentru tot ceea ce provine de la ei. [< fr. ].(by 12W5S6e14r14g14i8o)*xenoman
Persoana care are parte legala la domnie impreuna cu monarhul, domnind efectiv pe langa acesta. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*coregent
persoana care are parte legala la domnie impreuna cu monarhul, domnind efectiv pe langa acesta. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*coregent
Persoana care are relatii intime de dragoste cu cineva in afara casatoriei; ibovnic. Persoana care iubeste si este iubita la randul ei de alta persoana de sens contrar. [< fr. , cf. it. , lat. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*amant
Persoana care are sarcina de a controla, de a inspecta o institutie, o activitate. [Cf. fr. , lat. ].(by 1W1S1e10r10g3i3o)*inspector
Persoana care asculta (un concert, o conferinta, un curs etc.); auditor. /suf. ...(by 7W7S1e1r9g9i10o)*ascultator
Persoana care asista, fara sa joace, la o partida de table, la jocul de carti etc. [Accsi ] /<germ. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*chibit
Persoana care aspira, in con-curenta cu alta, in atingerea aceluiasi scop; adversar; concurent. fara pereche; inegalabil. /<fr. , lat. , $...eRival$(by 13W13S7e7r15g15i9o)*rival
Persoana care aspira in concurenta cu alta in atingerea aceluiasi scop; concurent; rival. /<fr. lat. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*adversar
Persoana care a ucis (sau a incercat sa ucida) pe cineva; asasin. /+ suf. $...as$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*ucigas
Persoana care calatoreste pe drum (fara mijloace de transport). /suf. $...et$(by 10W3S4e12r12g5i6o)*drumet
Persoana care calca hainele intr-un atelier de confectii, intr-o spalatorie etc. /+ suf. ...(by 6W6S15e15r8g9i2o)*calcator
Persoana care calomniaza; clevetitor; barfitor; ponegritor; defaimator; denigrator; detractor. /<fr. lat. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*calomniator
Persoana care candideaza impotriva alteia pentru ocuparea aceleiasi functii sau demnitati. / + (by 5W5S13e14r7g7i1o)*contracandidat
Persoana care candideaza (sau care este propusa) pentru a fi aleasa intr-un for de conducere. Persoana care se prezinta la un examen pentru a ocupa un post etc. = titlu acordat in anumite tari la terminarea aspiranturii, dupa trecerea examenelor reglementare si sustinerea unei disertatii de specialitate. Arbore de buna calitate care ramane in arboret dupa aplicarea masurilor de curatire. [< fr. , cf. germ. < lat. - imbracat in toga "candida", alba, rus. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*candidat
Persoana care canta din trompeta; trompetist, trambitas, gornist. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*trompet
Persoana care canta la un instrument muzical de suflat. /+ suf. $...tor$(by 11W11S5e5r13g14i7o)*suflator
Persoana care cauta sa-si creeze popularitate prin discursuri bombastice, promisiuni mincinoase etc. [< fr. , cf. it. , gr. < - popor, - care conduce].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*demagog
Persoana care cere adesea bani cu imprumut. Pianist de local. [Pron. / < fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*tapeur
Persoana care cere sa fie primita intr-un ordin religios (catolic). [Pl. ]. / cf. it. , lat. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*proband
Persoana care citeste informatiile, comunicarile, stirile oficiale etc. la radio sau la televiziune; crainic. /<fr., engl. germ. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*spicher
Persoana care colecteaza sau achizitioneaza marfuri, produse, bani pentru stat. /<fr. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*colector
Persoana care conduce jocurile de noroc, aduna banii castigati si plateste castigurile. [Sil. -] /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*crupier
Persoana care conduce o luntre; barcagiu; vaslas; lopatar. [Sil. ] /+ suf. $...as$(by 10W4S4e12r12g13i6o)*luntras
Persoana care conduce o luntre cu ajutorul lopetilor; vaslas; barcagiu; luntras. /Din (by 8W1S1e10r10g3i4o)*lopatar
Persoana care conduce o luntre cu ajutorul vaslelor; luntras; barcagiu; lopatar. /v + suf. $...as$(by 5W5S14e14r7g8i1o)*vaslas
Persoana care conduce sau supravegheaza un vehicul sau un motor; mecanic. /<fr. , germ. (by 1W9S10e3r3g4i12o)*masinist
persoana care conduce si indrumeaza un grup de turisti, de vizitatori ai unui muzeu etc.; cicerone. II. s. n. 1. brosura, carte care contine informatii cu privire la anumite muzee sau locuri demne de vizitat. 2. ~ de unde = mediu in care are loc propagarea ghidata a undelor electromagnetice. (< fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*ghid
Persoana care conduce un grup de turisti sau de vizitatori, dand explicatiile necesare; calauza. /<fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*ghid
Persoana care considera sexul feminin ca fiind inferior celui masculin atat din punct de vedere fizic, psihic cat si al capacitatilor intelectuale, manifestand o atitudine de desconsiderare fata de femei.(by 9W9S3e3r11g12i5o)*persoana
Persoana care continua o actiune inceputa de altul. [Sil. ] /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*continuator
Persoana care cumpara ceva, care face o cumparatura. /+ suf. $...ator$(by 6W14S15e8r8g1i2o)*cumparator
persoana care cumpara de la producator, zarzavaturi, fructe, oua, pasari etc., pe care le revinde apoi, cu pret mai ridicat, in piata sau strazile orasului.(by 4W4S12e13r6g6i15o)*persoana
Persoana care cumpara marfuri cu regularitate de la acelasi magazin sau frecventeaza in permanenta acelasi local public; client. /<turc. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*musteriu
Persoana care danseaza; persoana care are ca profesiune dansul. [< + ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*dansator
Persoana care da semnalul de plecare la unele probe sportive sau pe un aerodrom. /<fr., engl. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*starter
Persoana care debuteaza (intr-un domeniu de activitate); novice; incepator. /<fr.(by 12W6S6e14r15g8i8o)*debutant
Persoana care defraudeaza; om care comite o frauda; delapidator. [Sil. ] / + suf. $...tor$(by 13W6S6e15r15g8i9o)*defraudator
Persoana care delapideaza; om care comite o delapidare; defraudator. /<fr.(by 9W10S3e3r12g12i5o)*delapidator
Persoana care demonstreaza o tehnica superioara in manuirea unui instrument muzical. [Sil. ] /<it. , fr. (by 6W14S14e15r8g8i2o)*virtuoz
Persoana care denigreaza; ponegritor; defaimator; calomniator; detractor; barfitor; clevetitor. /<lat. $denigrator, ...oris $(by 4W4S13e13r6g7i15o)*denigrator
Persoana care depunea omagiu seniorului sau. Persoana sau tara supusa, inrobita unei alte persoane sau tari. [Cf. fr. , lat.med. ].(by 4W4S12e12r6g6i14o)*vasal
Persoana care depune marturie sub un juramant in fata unei instante judiciare. /suf.$ ...ator$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*jurator
Persoana care depune obiecte de valoare in consignatie (pentru pastrare sau vanzare). /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*consignator
Persoana care deschide. persoana care incepe sa activeze intr-un domeniu neexplorat, deschizand cai noi spre progres. / suf. $...ator $(by 8W1S1e10r10g3i3o)*deschizator
Persoana care descinde (dintr-un anumit neam sau dintr-o anumita familie); ruda in linie directa; coborator; urmas. /<fr. lat.$ descendens, ...ntis$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*descendent
Persoana care descinde dintr-un anumit neam sau dintr-o familie oarecare; urmas; descendent. /+ suf. $...tor$(by 4W12S12e6r6g14i15o)*coborator
Persoana care descopera; om care face o descoperire. / suf. $...tor$(by 3W4S12e12r5g6i14o)*descoperitor
Persoana care detine o functie administrativa intr-o intreprindere sau intr-o institutie; slujbas. [Pron. / cf. fr. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*functionar
Persoana care detine un lucru. Persoana care a obtinut un titlu. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*detinator
Persoana care detine un monopol sau care participa la conducerea unui monopol. /<fr. (by 2W2S11e11r4g4i13o)*monopolist
Persoana care deviaza prin vederile sale politice de la linia general adoptata.[Sil. ] /<fr. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*deviator
Persoana care distribuie (marfuri, alimente, materiale etc.). [< + ].(by 6W14S15e8r8g2i2o)*distribuitor
Persoana care dreseaza ursi si ii poarta prin balciuri si localitati, punandu-i sa joace in fata publicului. / + suf. ...(by 15W15S8e8r2g2i10o)*ursar
Persoana care duce o viata de distractii in localuri de noapte, in societate etc. [Pron. , pl. / < engl. ].(by 4W4S5e13r13g6i7o)*playboy
Persoana care efectueaza acte juridice sau indeplineste o functie sub controlul sau directivele altei persoane. /v(by 4W5S13e13r14g7i7o)*prepus
Persoana care efectueaza lucrari (mai simple) intr-un laborator. /<germ. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*laborant
persoana care efectueaza operatii de casa(2) intr-o intreprindere sau institutie. (< it. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*casier
Persoana care elibereaza mesele (de tacamurile folosite, de resturi alimentare etc.) intr-un local de alimentatie publica. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*debarasor
Persoana care este acuzata impreuna cu altcineva in acelasi proces. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*coacuzat
(Persoana) care este angajata si platita pentru lucrari extraordinare; zilier, temporar. [Pron. / cf. it. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*diurnist
(Persoana) care este in intretinerea altei persoane, mai ales de sex opus (cu care traieste in concubinaj). (by 9W9S3e3r3g12i12o)*intretinut
Persoana care este la fel cu alta. fara asemanare; neasemuit. a nu (mai) avea asemanare; a nu (mai) avea pereche (pe lume). [Var. /Din(by 11W11S4e4r13g13i6o)*seaman
Persoana care este originara din aceeasi tara cu alta. [Sil. ] /<fr. lat.(by 12W5S6e14r14g8i8o)*compatriot
Persoana care este subordonata alteia intr-o activitate de munca; om care se supune unui sef; subaltern; subordonat. /<fr. lat.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*inferior
(Persoana) care executa ceva. = persoana insarcinata cu aducerea la indeplinire a unui testament dupa moartea testatorului; = functionar care indeplineste acte de procedura si executa hotarari judecatoresti. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 12W5S5e14r14g7i8o)*executor
persoana care executa prost tot ceea ce face tip penibil diletant expus ridicolului (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 6W14S14e8r8g1i2o)*giurumea
Persoana care exploreaza tinuturi necunoscute sau putin cunoscute. /<fr. , lat. , ...(by 10W10S4e4r12g12i6o)*explorator
Persoana care fabrica apa gazoasa si incarca sifoane sau care vinde sifoane. / + suf. $...ar$(by 9W3S3e11r12g5i5o)*sifonar
Persoana care, facand parte din populatia unei tari, ocupa un teritoriu strain; cotropitor. /<fr. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*ocupant
Persoana care face afaceri dubioase; speculant, falsificator. [Pron. / < fr. ].(by 5W6S14e14r7g8i1o)*tripoteur
Persoana care facea parte din casta militar-feudala a micii nobilimi. /<fr. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*samurai
Persoana care facea parte din organizatia militara ucraineana a cazacilor din sec. XVI-XVIII. /n. pr. + suf. $...ean$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*zaporojean
Persoana care facea parte din populatia de baza a paltalk-ului si care se bucura de drepturi depline inclusiv de nickname albastru. Locuitor al Paltalk-ului. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*persoana
Persoana care facea parte din populatia de baza a provinciei Latium din Italia centrala sau era originara din aceasta provincie. /<lat. , fr.(by 8W9S2e2r3g11i11o)*latin
Persoana care facea parte din populatia de baza a statului feudal turc sau era originara de acolo; otoman. /Din (by 1W2S10e10r4g4i12o)*osman
Persoana care facea parte din populatiile asezate la granitele Imperiului roman si care se angaja sa apere aceste granite in schimbul unor avantaje. Delegat la sarbatoarea Federatiei din timpul revolutiei franceze din 1789. [Cf. fr. , lat. ].(by 2W2S3e11r11g5i5o)*federat
Persoana care facea parte din ramura de rasarit a gotilor. /<fr. lat. (by 3W3S12e12r5g5i14o)*ostrogot
... Persoana care facea parte din triburile turcice nomade care, in sec. IV-V, au migrat pana in apusul Europei.Monosilabic] /<fr. lat. $Hunni, ...orum$(by 3W3S11e12r5g5i14o)*hun
Persoana care facea parte dintr-o veche populatie indo-europeana ce locuia in sec. VIII-VII i.e.n. in stepele din nordul Marii Negre. /<fr. lat.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*scit
Persoana care facea parte dintr-o veche populatie indo-europeana nomada, inrudita cu scitii si asimilata de popoarele turcice si vechi slave. /<fr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*sarmat
Persoana care facea parte din uniunea de triburi de origine turcica, care la sfarsitul sec. IX-XI au migrat spre tarmul nordic al Marii Negre. /<germ. fr. rus. (by 6W14S14e7r8g1i1o)*peceneg
Persoana care face calatorii lungi pe mare; marinar. Membru din echipajul unei aeronave care dirijeaza exclusiv navigatia. [Cf. it. , fr. , lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*navigator
Persoana care face impresia ca se afla concomitent in toate locurile; om care se caracterizeaza prin ubicuitate. /<fr. (by 13W13S6e7r15g15i9o)*ubicvist
Persoana care face lecturi; om care citeste; cititor. /<fr. lat. $lector, ...oris$(by 12W6S6e14r15g8i8o)*lector
Persoana care face o donatie; om care doneaza ceva. /<fr. lat. $donator, ...oris$(by 6W15S15e8r9g2i2o)*donator
Persoana care face o donatie. = persoana care da o cantitate din sangele sau pentru a fi folosita la transfuzii; donor. [Cf. lat. , fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*donator
Persoana care face parte din aceeasi natiune cu alta, considerata in raport cu aceasta. [Pron. / cf. it. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*conational
Persoana care face parte din burghezie; reprezentant al burgheziei.a) persoana care apartine micii burghezii; b) persoana cu viata spirituala redusa; filistin. /<it. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*burghez
Persoana care face parte din colonistii germani, francezi, italieni si spanioli asezati in secolul al XVIII-lea in unele regiuni din Banat si din Transilvania. /<germ. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*svab
Persoana care face parte din conducerea unei institutii, organizatii etc.; conducator; sef. /<germ. rus. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*stab
Persoana care face parte din echipajul unei nave comerciale. / + suf. $...ean$(by 8W9S9e2r2g11i11o)*vaporean
Persoana care face parte din echipajul unei nave maritime; marinar; matelot. /<germ. , rus. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*matroz
Persoana care face parte din echipajul unei nave maritime; marinar; matroz. /<fr. (by 7W15S15e9r9g2i3o)*matelot
Persoana care face parte din grupul de popoare carora le apartin arabii, evreii etc. [< fr. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*semit
Persoana care face parte din populatia autohtona, de rasa mongoloida, a Americii. /<fr. (by 13W6S15e15r9g9i2o)*amerindian
Persoana care face parte din populatia de baza a Africii de Sud sau este originara din Africa de Sud; bur. /<engl. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*afrikander
Persoana care face parte din populatia de baza a Angliei sau este originara din Anglia. /<it. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*englez
Persoana care face parte din populatia de baza a Asiei sau este originara din Asia. [Sil. ] /<fr. , lat. (by 6W6S14e15r15g8i9o)*asiatic
Persoana care face parte din populatia de baza a Banatului sau este originara din Banat. / n. pr. + suf. $...ean$(by 6W6S15e15r8g9i2o)*banatean
Persoana care face parte din populatia de baza a Basarabiei sau este originara din Basarabia. /n. pr. + suf. $...ean$(by 6W6S14e14r15g8i8o)*basarabean
Persoana care face parte din populatia de baza a Canadei sau este originara din Canada. [Sil] /<fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*canadian
Persoana care face parte din populatia de baza a Chinei sau este originara din China. / n. pr. + suf. ...(by 12W12S5e5r14g14i7o)*chinez
Persoana care face parte din populatia de baza a Egiptului sau este originara din Egipt. /Din n. pr. + suf. $...ean$(by 6W6S14e15r8g8i2o)*egiptean
Persoana care face parte din populatia de baza a Elvetiei sau este originara din Elvetia. /Din n. pr. + suf. $...ean$(by 1W9S10e3r3g12i12o)*elvetian
Persoana care face parte din populatia de baza a Estoniei sau este originara din Estonia. /Din n. pr.(by 2W2S11e11r4g5i13o)*eston
Persoana care face parte din populatia de baza a Etiopiei sau este originara din Etiopia. /Din + suf. $...an$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*etiopian
Persoana care face parte din populatia de baza a Europei sau este originara din Europa. [Sil. ] /<fr. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*european
(, ) Persoana care face parte din populatia de baza a Frantei sau este originara din Franta. /<it. , fr. (by 9W9S2e3r11g11i4o)*francez
Persoana care face parte din populatia de baza a Germaniei sau este originara din Germania; german. /<sl. (by 11W5S5e5r13g14i7o)*neamt
Persoana care face parte din populatia de baza a Indoneziei sau este originara din Indonezia. /<fr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*indonezian
Persoana care face parte din populatia de baza a Israelului sau este originara din Israel. /<sl. (by 12W13S6e6r14g15i8o)*evreu
Persoana care face parte din populatia de baza a Italiei sau este originara din Italia. [Sil. ] /<it. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*italian
Persoana care face parte din populatia de baza a judetului Muresului sau este originara din judetul Mures. /n. pr. + suf. $...ean$(by 7W15S1e9r9g9i3o)*muresean
Persoana care face parte din populatia de baza a Kazahstanului sau este originara din Kazahstan. /< rus. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*kazah
Persoana care face parte din populatia de baza a Letoniei sau este originara din Letonia. /<fr. (by 10W3S3e11r12g5i5o)*leton
Persoana care face parte din populatia de baza a Moldovei sau este originara din Moldova. / n. pr. + suf. $...ean$(by 1W1S10e10r3g4i12o)*moldovean
Persoana care face parte din populatia de baza a Peninsulei Iberia sau este originara din Peninsula Iberia /<fr. it.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*iberic
Persoana care face parte din populatia de baza a regiunii alpine din sud-estul Elvetiei si din nord-estul Italiei. /<fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*retoroman
Persoana care face parte din populatia de baza a Romaniei sau este originara din Romania. /<lat. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*roman
Persoana care face parte din populatia de baza a Rusiei sau este originara din Rusia. /< rus. (by 8W1S2e10r10g3i4o)*rus
Persoana care face parte din populatia de baza a Scandinaviei sau este originara din Scandinavia. /<fr. (by 15W1S9e9r3g3i11o)*scandinav
Persoana care face parte din populatia de baza a Scotiei sau este originara din Scotia. / n. pr. + suf.$ ...an$(by 13W13S6e7r15g15i9o)*scotian
Persoana care face parte din populatia de baza a statului feudal turc; osman. /<lat. fr. it. (by 11W4S4e13r13g6i6o)*otoman
Persoana care face parte din populatia de baza a Transilvaniei sau este originara din Transilvania. /n. pr. suf.$ ...ean$(by 5W13S13e6r7g15i15o)*transilvanean
Persoana care face parte din populatia de baza a Ucrainei sau este originara din Ucraina. / n. pr. + suf. $...ean$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*ucrainean
Persoana care face parte din populatia de baza a unei tari sau regiuni din rasarit sau este originara din aceasta tara sau regiune; oriental. / + suf. ...(by 8W9S2e2r10g11i4o)*rasaritean
Persoana care face parte din populatia de baza a Ungariei sau este originara din Ungaria; maghiar. /<sl. (by 12W6S6e6r14g15i8o)*ungur
Persoana care face parte din populatia de origine turcica, dar de religie crestina, ce locuieste in unele localitati sudice ale Basarabiei si in Dobrogea. /<turc. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*gagauz
Persoana care face parte din populatia indigena din regiunile arctice din Europa, din Asia sau din America. /<fr. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*eschimos
Persoana care face parte din populatia Lehiei (Poloniei) sau este originara din Lehia; polonez. /<ucr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*leah
Persoana care face parte din populatia orasului Chisinau sau este originara din Chisinau. / n. pr. + suf. ...(by 12W12S12e6r6g14i15o)*chisinauian
Persoana care face parte din populatia originara a unei tari sau a unei regiuni; aborigen; bastinas. /<fr. lat.(by 12W5S5e14r14g7i8o)*indigen
Persoana care face parte din populatia rezultata din amestecul galilor cu romanii. /<fr. (by 7W7S1e1r9g10i3o)*galoroman
Persoana care face parte din rasa ce se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. /<lat. (by 4W4S12e12r6g6i6o)*negru
Persoana care face parte dintr-o confederatie; adept al Confederatiei Sudului, formata in America dupa razboiul de Succesiune. [Cf. fr. ].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*confederat
Persoana care face parte dintr-o populatie araba nomada din Peninsula Araba si din nordul Africii; arab nomad. [Sil. ] /<fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*beduin
Persoana care face parte dintr-un grup etnic originar din India, raspandit aproape in toata lumea, ducand (in unele zone) o viata seminomada; tigan. /< tig. (by 13W6S6e15r15g8i8o)*rom
Persoana care face parte din unele triburi nepaleze sau indiene si care insoteste expeditiile din Himalaia. /<fr., engl. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*serpas
Persoana care face practica (pregatindu-se pentru o activitate intr-un domeniu oarecare). [Cf. germ. , fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*practicant
Persoana care face propaganda. Activist de partid care conduce un cerc de studiu in cadrul invatamantului de partid. [Cf. fr. , rus. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*propagandist
Persoana care face reclamatii (fara a avea motive sufi-ciente). / + suf. ...(by 4W4S13e13r6g6i15o)*reclamagiu
Persoana care face sau pune cercuri la vasele cu doage. [Sil] /+ suf. ...(by 1W1S10e10r3g3i12o)*cercuitor
Persoana care face scandal, care provoaca scandal. /$ scandal + ...agiu$(by 9W9S2e3r11g11i5o)*scandalagiu
Persoana care face un recurs in justitie. /<lat. $recurrens, ...ntis$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*recurent
Persoana care face voiajuri; calator. slujbas al unei firme, care se deplaseaza in alte localitati pentru a primi comenzi. /<fr. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*voiajor
Persoana care fura boarfe; hot de haine si lucruri marunte. / + suf. $...as$(by 8W2S2e10r11g4i4o)*borfas
Persoana care guverneaza cu titlu provizoriu un stat monarhic in timpul minoritatii sau al absentei regelui. [Cf. fr. , it. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*regent
Persoana careia ii place mult sa se plimbe, plimbaret. Joker. // Sistem compus dintr-una sau din mai multe roti dintate, montate pe acelasi arbore si deplasabile in lungul axei, care, angrenate cu alte roti fixate pe alti arbori, pot realiza diferite raporturi de transformare a vitezei. [Cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*balador
Persoana careia ii place sa flecareasca si sa dea in vileag orice. /v. (by 15W8S8e2r2g10i11o)*leorbau
Persoana careia ii place sa hoinareasca (pe strazi). [Pron. , scris si / < fr. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*flaneur
... Persoana careia ii place sa pacaleasca; om care se tine de farse; farsor. /+ suf. $...ici$(by 6W15S15e8r8g2i2o)*pacalici
(Persoana) careia i s-a respins sau nu i s-a recunoscut competenta sau autoritatea. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*recuzat
Persoana careia i se adreseaza ceva (o scrisoare, un colet etc.); destinatar. [Sil. ] /<germ. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*adresant
Persoana careia i se lasa ceva pentru pastrare, in baza unui contract. /<fr. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*depozitar
Persoana careia i se trimite, i se adreseaza ceva; adresant. [Cf. fr. ].(by 10W10S3e3r12g12i5o)*destinatar
Persoana care ia sub ocrotire (pe cineva sau ceva); protector; aparator. [Sil.] /+ suf. $...tor$(by 7W7S1e1r9g9i3o)*ocrotitor
Persoana careia un stat, in temeiul dreptului international, ii acorda protectia sa. [< fr. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*resortisant
Persoana care imigreaza (sau a imigrat recent). [Sil. ] /<fr. lat.$ immigrans, ...ntis$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*imigrant
persoana care impartaseste convingerile cuiva, care adera la o doctrina, la o teorie(by 6W6S15e15r8g9i2o)*persoana
... Persoana care incalca in mod grosolan normele de conduita in societate. /<rus. (by 1W9S10e3r3g11i12o)*huligan
Persoana care indeplinea oficial functia de interpret pe langa o solie straina. /<ngr. (by 5W5S14e14r7g8i1o)*dragoman
Persoana care indeplineste functia de presedinte impreuna cu altcineva. [Dupa fr. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*copresedinte
Persoana care ingrijeste de o biserica, indeplinind si anumite servicii la oficierea cultului religios; paracliser; tarcovnic. /<ucr. (by 13W6S6e14r15g8i8o)*palamar
Persoana care ingrijeste de operatiile de casa si de casa de bani intr-o intreprindere, intr-o institutie etc. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 8W1S2e10r10g4i4o)*casier
Persoana care ingrijeste o biserica, indeplinind si anumite servicii la oficializarea cultului religios; tarcovnic. /suf. $...er$(by 11W4S4e12r13g6i6o)*paracliser
Persoana care initiaza, hotaraste si rezolva (aproape) toate problemele care se ivesc intr-o institutie, intr-o organizatie etc. /<fr. , lat. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*factotum
Persoana care initiaza, hotaraste si rezolva diferite treburi intr-o institutie, organizatie etc. [< lat., fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*factotum
Persoana care inlesneste operatiile de schimb (valutar). /<fr. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*sanjeur
Persoana care inmaneaza cuiva un mandat prin care se acorda dreptul la anumite actiuni juridice. /<it. lat.$ commitens, ...ntis$(by 3W3S11e11r5g5i13o)*comitent
Persoana care insala pe altii profitand de naivitatea sau increderea lor; sarlatan; potlogar; impostor; cotcar. [Sil. ] /<fr. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*escroc
Persoana care insoteste pe cineva (vizitatori, turisti, calatori etc.) si da explicatii necesare; ghid; calauza. /<it. , fr.(by 14W15S8e8r2g2i10o)*cicerone
Persoana care interpreteaza roluri in piese de teatru sau in filme. /<fr. , lat. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*actor
Persoana care intretine pe cineva, ii asigura mijloacele necesare de trai. /+ suf. $...ator$(by 6W14S15e8r8g2i2o)*intretinator
Persoana care intretine relatii de dragoste cu o persoana de sex opus. actor care joaca pe scena rolul unui tanar indragostit. /Din (by 4W12S13e6r6g15i15o)*amorez
Persoana care introduce si promoveaza idei sau metode noi in-tr-un domeniu de activitate. /<fr. lat. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*novator
Persoana care invata sau activeaza impreuna cu altele, considerata in raport cu acestea; confrate. /<fr. (by 6W7S15e15r8g9i2o)*coleg
Persoana care isi desfasoara activitatea in cadrul securitatii de stat. / + suf.$ ...ist$(by 9W9S3e3r11g12i12o)*securist
Persoana care isi exprima opiniile inaintea altei persoane in cadrul unei intruniri; antevorbitor. [Sil. ] /<fr. (by 15W9S9e2r3g11i11o)*preopinent
Persoana care isi face stagiul militar sau face parte din cadrele armatei; ostas; soldat. /<fr. , lat. , germ. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*militar
Persoana care isi indeplineste serviciul militar sau care face parte din armata; soldat; ostas. /<ung. (by 7W7S1e1r9g9i3o)*catana
Persoana care isi pregateste teza de doctorat in cadrul unei institutii de invatamant superior sau de cercetari stiintifice. /<germ. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*doctorand
(Persoana) care iubeste pe batrani; stapanit de gerontofilie. [< fr. ].(by 6W6S14e15r8g8i2o)*gerontofil
Persoana care locuieste in aceeasi casa cu persoane straine de familia sa. [Cf. fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*colocatar
persoana care locuieste in aceeasi casa cu persoane straine de familia sa. (<fr. )(by 7W15S1e9r9g2i3o)*colocatar
Persoana care locuieste stabil intr-o casa sau intr-un apartament (in calitate de chirias). /<fr. (by 11W5S5e13r13g7i7o)*locatar
Persoana care locuieste stabil intr-un imobil. Posesor al unui contract de locatie ; chirias. [< fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*locatar
Persoana care lucra intr-o institutie de militie; politist. [Sil. ] /Din + suf.$ ...an$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*militian
Persoana care lucreaza in diplomatie. // Care face parte din corpul diplomatic. Care stie sa profite de anumite situatii pentru a-si realiza scopul. Dibaci, siret, viclean. [< fr. ].(by 13W6S15e15r1g9i9o)*diplomat
Persoana care lucreaza intr-un anumit domeniu, producand bunuri materiale; muncitor. /suf. $...tor$(by 11W5S5e5r14g14i7o)*lucrator
Persoana care lucreaza sau vinde cojoace sau caciuli si alte obiecte din blana. / + suf. $...ar$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*cojocar
(Persoana) care manifesta interes pentru radiotehnica; practicant al radioamatorismului. [Cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g14i15o)*radioamator
Persoana care manifesta o supunere oarba; om slugarnic si lipsit de principii. /+ suf. $...oi$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*slugoi
Persoana care manipuleaza (un sistem tehnic, un aparat sau o masina); manipulator. /<germ. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*manipulant
Persoana care mediteaza un elev; preparator; repetitor. / + suf. $...tor$(by 9W2S2e11r11g4i5o)*meditator
Persoana care merge pe jos pe o artera de circulatie cu trotuare. [Sil. ] /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*pieton
Persoana care merge pe o artera de circulatie; pieton. /suf.$ ...ator$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*trecator
Persoana care mosteneste ceva impreuna cu altii; comostenitor. [Sil. ] /<lat. $coheres, ...edis$(by 8W8S1e1r10g10i3o)*coerede
Persoana care nu are o religie, care neaga orice divinitate. [< fr. , it. , lat. , gr. < - fara, - zeu].(by 14W14S7e7r1g1i9o)*ateu
persoana care nu are pofta de mancare, in urma unor boli febrile digestive, cronice.(by 5W5S6e14r14g8i8o)*persoana
Persoana care nu este buna de nimic; om pe care nu te poti bizui. /v. (by 9W9S2e3r11g11i12o)*tandala
Persoana care nu figureaza ca parte intr-un proces, dar are dreptul de a participa la un proces civil pentru a-si apara drepturile sale, ce nu coincid cu interesele celor doua parti (reclamant si reclamat).(by 6W6S15e15r8g8i2o)*tert
Persoana care ordona plata unor cheltuieli. conducator al unei institutii care poate dispune de creditele bugetare ale acesteia. /<fr. (by 13W6S7e15r15g8i9o)*ordonator
Persoana care participa la o contramanifestatie. [Cf. fr. ].(by 13W14S7e7r15g1i9o)*contramanifestant
Persoana care participa la o masa, la un ospat sau la un banchet cu alte persoane; comesean. /+ suf. $...ean$(by 7W15S15e8r9g2i2o)*mesean
Persoana care participa la un complot; om care comploteaza; conjurat; conspirator. / + suf. $...ist$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*complotist
Persoana care participa sau contribuie la realizarea unei fapte reprobabile; acolit. /<fr. (by 10W10S3e4r12g12i13o)*complice
Persoana care poseda multe bunuri materiale; om (foarte) bogat. / + suf. $...as$(by 2W11S11e4r5g13i13o)*bogatas
Persoana care poseda o avere de multe milioane; om extrem de bogat. /<fr. (by 5W6S14e14r7g8i1o)*arhimilionar
(Persoana) care poseda o avere extrem de mare; (persoana) extrem de bogata. [Cf. fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*arhimilionar
Persoana care pozeaza ca literat; literat fara valoare, pseudoscriitor. [Cf. it. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*pseudoliterat
Persoana care practica atletismul. Om voinic, puternic, cu o constructie fizica robusta. Luptator (la circ, la concursuri etc.). [Cf. fr. , it. , lat. , gr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*atlet
Persoana care practica braconajul; om care vaneaza sau pescuieste fara permisiune. [Sil. ] /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*braconier
Persoana care practica homosexualitatea. [Pron. / < fr. , cf. gr. - asemanator, lat. - sex].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*homosexual
Persoana care practica medicina, avand studii superioare de specialitate; doctor. [< lat. ].(by 5W5S13e13r14g7i7o)*medic
Persoana care practica o meserie; mestesugar. [Sil. ] / + suf. $...as$(by 11W11S4e5r13g13i7o)*meserias
Persoana care pretinde ca ar putea face minuni. [Pron. / < fr. , cf. gr. - minune, - lucrare].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*taumaturg
(Persoana) care prevede cu precizie ceea ce se poate intampla; (spirit) patrunzator, limpede. [Dupa fr. , it. ].(by 6W6S14e15r8g8i9o)*clarvazator
Persoana care prezinta public, in mod ostensiv, parerile sale filozofice. /<fr. (by 3W11S12e5r5g14i14o)*filozofard
Persoana care primeste un dar; om caruia i se face o donatie. /<fr. lat. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*donatar
Persoana care, printr-un contract de fidejusiune incheiat cu un creditor, se obliga sa garanteze acestuia o anumita creanta, executand el obligatia atunci cand debitorul principal nu o executa el insusi(by 7W15S1e9r9g2i3o)*persoana
Persoana care produce nemijlocit bunuri materiale; om al muncii. /+ suf. $...tor$(by 5W6S14e14r8g8i1o)*truditor
Persoana care produce sau vinde produse de cofetarie. / + suf.$ ...ar$(by 1W10S10e4r12g12i5o)*cofetar
(Persoana) care protejeaza, apara, favorizeaza (pe cineva sau ceva); ocrotitor; binevoitor. (Stat) care detine protectoratul asupra unei tari. [Cf. fr. , lat. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*protector
Persoana care protejeaza artele, literatura sau stiinta; mecenat. /<fr. (by 6W6S15e15r8g8i2o)*mecena
Persoana care protejeaza artele, literatura, stiinta; mecena. /<it. fr. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*mecenat
Persoana care purta sau aprindea masalalele pe strazi. / + suf. $...giu$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*masalagiu
Persoana care raspandeste ceva (stiri, idei etc.); popularizator, propagator; propo-vaduitor. / + suf. ...(by 8W1S1e10r10g10i4o)*raspanditor
Persoana care realizeaza (un plan, un proiect etc.); infaptuitor. [Sil. ] /<fr. (by 5W13S13e7r7g15i15o)*realizator
= persoana care reprezinta conducerea unui stat pe langa guvernele altor state, fiind investita pentru aceasta cu puteri depline. [Pron. / cf. it. , fr. ].(by 4W4S13e13r6g6i7o)*plenipotentiar
Persoana care reprezinta pe impricinati inaintea instantelor judecatoresti si care indeplineste unele dintre actele de procedura. [Var. s.m.f. / < lat. , cf. germ. , it. , fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i12o)*avocat
Persoana care respecta cu strictete eticheta; om cu purtare curtenitoare; gentilom. /Cuv. engl.(by 9W3S3e11r11g5i5o)*gentleman
Persoana care retuseaza fotografiile intr-un atelier. Cel care face retusuri la confectii. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i14o)*retusor
Persoana care rezolva lucrarile curente intr-o intreprindere, intr-o institutie administrativa sau stiintifica. Persoana care redacteaza procesul-verbal asupra lucrarilor si discutiilor desfasurate in cadrul unei sedinte. = colaborator din redactia unei publicatii care centralizeaza si coordoneaza materialul pregatit pentru tipar. Cel care tine lucrarile cuiva, care scrie (dupa dictare) corespondenta cuiva. Persoana care face parte din conducerea unei organizatii politice sau de masa si care conduce munca operativ, pe baza hotararilor luate de organele colective respective. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*secretar
Persoana care rosteste elogiul cuiva; panegerist. [Pron. / < it. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*encomiast
(Persoana) care s-a separat de comunitatea unei biserici. [Cf. fr. ].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*schismatic
Persoana care savarseste fapte reprobabile; misel. [Art. G.-D. ; Sil] /<it. (by 11W11S5e5r13g13i7o)*canalie
Persoana care scrie, care compune (un act, un articol). Scriitor, publicist, specialist care redacteaza un ziar, o revista etc. (sau ) = conducatorul, responsabilul unei redactii, care are raspunderea oficiala a celor publicate. Cel care pregateste pentru publicare lucrarea unui autor. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*redactor
Persoana care scrie editoriale (intr-un ziar, revista etc.). /<fr. (by 14W8S8e1r1g10i10o)*editorialist
Persoana care se afla in detentiune; om tinut in stare de arest; arestat. /<fr. (by 3W11S11e4r5g13i13o)*detinut
Persoana care se afla in fruntea unei institutii sau intreprinderii; conducator al unei institutii sau intreprinderi. /<fr. lat. $director, ...oris $(by 10W11S4e4r13g13i13o)*director
Persoana care se afla in fruntea unui grup. de prima importanta, de frunte; principal. [Art. G.-D. ; Sil] /+ suf. ...(by 9W9S2e3r11g11i5o)*capetenie
Persoana care se afla in vilegiatura. [Pron. , var. s.m.f. / < + ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*vilegiaturist
Persoana care se afla la conducere; conducator; sef. persoana care asigura traiul unei familii pe care o reprezinta juridic. rege. /<lat.(by 10W10S4e4r12g13i6o)*cap
Persoana care seamana perfect cu alta. [Gen. / < fr. , cf. - sclav al lui Amfitrion in piesele lui Plaut si Moliere]. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*sosie
(persoana) care se arata altfel de cum este; (om) prefacut, fatarnic. Care tradeaza, arata ipocrizie.(by 8W1S1e10r10g3i4o)*persoana
Persoana care se aseamana foarte mult cu alta. [< fr. , cf. - titlul unei comedii a lui Plaut].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*menehm
persoana care se aseamana intru totul cu alta, incat i se poate substitui. prieten nedespartit. (< lat. , al doilea eu)(by 12W12S12e5r6g14i14o)*alterego
Persoana care se crede ca prezice destinul cuiva, conform zodiei in care s-a nascut; cititor in stele; astrolog. [Sil. ] /z + suf. $...ar$(by 15W8S8e2r2g10i11o)*zodier
persoana care se expune goala in public si simte nevoia sa faca sex as dori un singur cuvat in sensul acesta(by 9W2S2e11r11g4i5o)*persoana
Persoana care se gaseste in fruntea unei institutii, a unei organizatii, a unei armate etc.; conducator, cap, capetenie. [< fr. ].(by 8W8S2e2r10g11i4o)*sef
Persoana care se introduce undeva fara a fi invitata sau dorita; oaspete nepoftit. [Sil. ] /<fr. lat. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*intrus
Persoana care se ocupa cu achizitionarea de produse si de materiale. /[] + suf. $...tor $(by 4W12S12e6r6g14i15o)*achizitor
Persoana care se ocupa cu afaceri marunte (si necinstite); gainar. / + suf. $...ar$(by 12W5S6e6r14g15i8o)*bisnitar
Persoana care se ocupa cu albinaritul; prisacar; stupar; apicultor. / suf.$ ...ar$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*albinar
Persoana care se ocupa cu antrenarea sportivilor. // Utilaj folosit pentru rotirea unor scule sau a pieselor de masini-unelte. [Cf. fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i2o)*antrenor
Persoana care se ocupa cu businessul; om de afaceri. /Cuv. engl.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*businessman
Persoana care se ocupa cu ceva (arta, stiinta, tehnica) numai din placere, fara a poseda cunostinte profesionale corespunzatoare. /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*diletant
Persoana care se ocupa cu cresterea albinelor; albinar; stupar; apicultor. /+ suf. $...ar$(by 3W12S12e5r6g14i14o)*prisacar
Persoana care se ocupa cu cresterea legumelor si a florilor. /+ suf.$ ...ar$(by 8W8S2e2r10g11i4o)*gradinar
Persoana care se ocupa cu decorarea cladirilor, a interioarelor etc. Persoana care face decorurile la un teatru, film etc.; scenograf. [Cf. fr. , it. ].(by 15W15S8e9r2g2i10o)*decorator
Persoana care se ocupa cu documentarea, cu informarea stiintifica referitoare la o problema sau la un domeniu de activitate. Autor de filme documentare. [Cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*documentarist
Persoana care se ocupa cu gasirea mijloacelor de rationalizare a muncii. [< + ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*rationalizator
Persoana care se ocupa cu ghesefturile; om care umbla dupa ghesefturi; bisnitar. / + suf. ...(by 5W6S14e14r8g8i1o)*gheseftar
Persoana care se ocupa cu golirea si curatarea haznalelor, latrinelor etc. /<fr. (by 14W14S7e8r1g1i10o)*vidanjor
Persoana care se ocupa cu intocmirea jalbelor in schimbul unei remunerari. + suf. ...(by 7W15S1e9r9g2i3o)*jalbar
Persoana care se ocupa cu mijlocirea, organizarea unui spectacol, concert, turneu si cu angajarea unui artist; organizator de spectacole, concerte, turnee. [Sil. ] /<it. fr. (by 1W9S9e3r3g11i12o)*impresar
Persoana care se ocupa cu mijlocirea tranzactiilor de bursa. [Sil. ] /<fr. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*curtier
Persoana care se ocupa cu munca intelectuala; om cu pregatire speciala care lucreaza in domeniul stiintei, artei, invatamantului etc. [Sil. ] /<lat. fr.(by 15W9S9e2r3g11i11o)*intelectual
Persoana care se ocupa cu vacsuirea incaltamintei; lustragiu. / + suf. $...tor$(by 13W13S7e7r15g1i9o)*vacsuitor
Persoana care se ocupa (in mod oficial) cu descrierea istoriei unei perioade date. [Sil. ] /<fr. lat.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*istoriograf
Persoana care se ocupa in timpul liber cu tot felul de lucrari manuale de intretinere si de reparatii. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*bricoler
Persoana care se preocupa foarte mult de stomacul sau, care traieste doar pentru mancare. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*gastrolatru
Persoana care se pretinde a fi stapanita de diavol. Exaltat; om care se agita puternic. [< fr. , cf. gr. - agitat].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*energumen
Persoana care se rascoala sau care indeamna la rascoala. / + suf. ...(by 1W9S10e3r3g12i12o)*rasculator
Persoana care se straduieste sa egaleze sau sa intreaca pe cineva. /<fr. , lat. (by 8W8S1e1r10g10i3o)*emul
Persoana care se supunea unui senior, avand anumite obligatii si care primea in schimb o feuda. /<fr. (by 15W8S9e2r2g11i11o)*vasal
(persoana) care se tine de cuvant, isi respecta angajamentul luat, promisiunea facuta.(by 3W4S12e12r6g6i14o)*persoana
Persoana care si-a insusit un anumit bagaj de cunostinte singura, fara profesor. /<fr. (by 12W5S6e14r14g8i8o)*autodidact
Persoana care si-a pierdut vigoarea fizica si intelectuala (din cauza batranetii). /suf.$ ...agiu$(by 13W6S7e15r15g9i9o)*rablagiu
Persoana care stapaneste, care domin persoana care guverna o tara; domnitor. /suf. $...tor$(by 8W8S1e2r10g10i4o)*stapanitor
persoana care stie sa descifreze scrierile din cripte(morminte), Cripta - mormant si logos - cuvant, expert in cuvinte.(by 4W13S13e6r6g15i15o)*persoana
(Persoana) care stie sa iasa din incurcatura; descurcaret. [Pron. / < fr. ]. (by 3W3S11e12r5g5i13o)*debruiard
Persoana care studiaza in vederea obtinerii doctoratului. [< germ. ].(by 12W6S6e14r15g8i8o)*doctorand
Persoana care studiaza problemele fundamentale ale naturii si societatii; ganditor. persoana care nu crede in Dumnezeu; ateu. / + suf. $...ator$(by 2W10S11e4r4g13i13o)*cugetator
Persoana care studiaza problemele fundamentale ale societatii si naturii, straduindu-se sa lanseze idei noi si originale; cugetator. /+ suf. $...tor$(by 8W2S2e10r10g4i4o)*ganditor
persoana care sustinea revendicarile la tronul Frantei ale unui print din casa de Orleans. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i6o)*orleanist
(Persoana) care sustine pe cineva sau ceva; care intretine cu mijloace materiale pe cineva. // = aparat ortopedic, alcatuit dintr-o lama, pentru sustinerea boltii unui picior plat; supinator. [< + , dupa fr. ].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*sustinator
Persoana care talcuia sau talmacea ceva; talmaci; interpret. [Sil. ] /suf.$ ...tor$(by 11W5S5e13r14g7i7o)*talcuitor
Persoana care te iubeste cel mai mult, care iti vrea numai binele si pe care tu nu ai schimba-o cu ninmeni in lume. Persoana la care visezi si te gandesti non stop Puiu tau .(by 8W2S2e2r10g4i4o)*persoana
(Persoana) care temporizeaza, taraganeaza lucrurile pentru a provoca o intarziere. [< lat. ]. (by 13W13S7e7r15g1i1o)*cunctator
Persoana care tinde sa fie lider , persoana cu argumente foarte bine conturate.(by 2W10S10e4r4g12i12o)*persoana
Persoana care tine o conferinta, vorbitor. Grad in invatamantul superior imediat inferior profesorului; persoana care acest grad. [Pron. / cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*conferentiar
Persoana care traieste in concubinaj cu alta, care o intretine. /v. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*intretinut
Persoana care traieste pe o insula; locuitor al unei insule. /<fr. lat.(by 4W12S12e6r6g14i15o)*insular
Persoana care transmite si primeste semnalele semaforului; persoana care manuieste un semafor. [Cf. fr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*semaforist
Persoana care transporta apa (potabila) cu sacaua; apar. a) a propune cuiva un lucru pe care il are cu prisosinta; b) a cauta sa dai sfaturi cuiva care este mai priceput decat tine. /suf. $...giu$(by 5W5S14e14r14g7i8o)*sacagiu
Persoana care transporta cu caruta pasageri sau greutati; caraus. /+ suf. ...(by 8W1S1e9r10g3i3o)*carutas
Persoana care transporta cu caruta pasageri sau greutati; carutas. /+ suf. ...(by 7W15S1e9r9g3i3o)*caraus
Persoana care transporta incarcaturi cu un camion. [Sil] /suf.$ ...agiu$(by 3W4S12e12r6g6i14o)*camionagiu
Persoana care tunde parul sau barbiereste; barbier. Coafor. [< germ. , cf. fr. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*frizer
... Persoana care umbla cu haitul in seara de Anul Nou; urator. /suf.$ ...tor$(by 7W15S1e9r9g3i3o)*haitor
Persoana care umbla cu siretlicuri si inselaciuni; om siret si viclean. /<turc. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*berechet
Persoana care umbla cu uratul in seara de Anul Nou; haitor. / + suf. ...(by 12W5S5e14r14g7i8o)*urator
Persoana care umbla cu viclenii si inselaciuni; cotcar. [Var. ] /<turc. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*pezevenchi
Persoana care umbla fara rost, pierzand vremea in zadar; pierde-vara. a hoinari. a fi zapacit, nauc. /<ung. (by 1W10S10e3r4g12i12o)*teleleu
Persoana care umbla mult si fara rost, neavand o ocupatie stabila; om care bate bulevardele; haimana. / + suf. $...ist$(by 1W1S9e10r3g3i12o)*bulevardist
Persoana care umbla pe drumuri fara rost, neavand o ocupatie bine definita; haimana. /Orig. nec.(by 13W13S7e7r15g15i1o)*jarcalete
Persoana care umbla prin localitati, adunand terfe in schimbul unor marfuri marunte; peticar. /suf.$ ...ar$(by 12W12S6e6r14g14i8o)*terfar
Persoana care umbla prin sate adunand petice (haine vechi) in schimbul unor marfuri marunte (sineala, vopsele etc.); terfar. /+ suf. $...ar$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*peticar
Persoana care uzurpa (un drept, puterea de stat etc.). /<fr. , lat. (by 12W12S5e6r14g14i8o)*uzurpator
Persoana care vadeste lipsa de caracter si de inteligenta; prostanac; bleg. /Din reg. + (by 1W1S9e10r3g3i12o)*gogoman
Persoana care vadeste lipsa de demnitate; om lingusitor si slugarnic. [Art. G.-D. ] /<turc. (by 8W9S2e2r10g11i4o)*lichea
Persoana care vadeste lipsa de educatie, cu apucaturi grosolane; badaran; mitocan; mojic. /Orig. nec.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*marlan
Persoana care vadeste lipsa de educatie; mitocan; badaran; marlan; tolomac; toparlan. /Orig. nec.(by 11W11S5e5r13g13i7o)*modoran
Persoana care vadeste lipsa de educatie; om cu apucaturi grosolane; badaran; marlan; mojic; mahalagiu. /+ suf. $...an$(by 4W4S13e13r6g7i7o)*mitocan
Persoana care vadeste lipsa de educatie; om cu apucaturi grosolane; badaran; mitocan; marlan; tolomac. /Probabil contaminare intre si []arlan(by 4W13S13e6r7g15i15o)*toparlan
Persoana care vadeste lipsa de educatie; om cu apucaturi grosolane; badaran; toparlan; marlan; mitocan. /Orig. nec.(by 7W7S1e1r9g9i3o)*tolomac
Persoana care vadeste lipsa de educatie; om cu apucaturi grosolane; mitocan; mojic; marlan. /cf. ung. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*badaran
Persoana care vadeste lipsa de principialitate, schimbandu-si parerile dupa imprejurari; cameleon. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i7o)*proteu
Persoana care vadeste o comportare lingusitoare (mai ales in fata superiorilor). /suf. $...au$(by 5W13S14e7r7g1i1o)*lingau
... Persoana care vaneaza cu harponul; aruncator de harpon. / suf. $...ier$(by 14W15S8e8r2g2i10o)*harponier
Persoana care vaneaza; om care practica vanatoarea. 2) Persoana care vaneaza posturi, avantaje nemeritate; om care cauta sa parvina cu orice pret. 3) Soldat dintr-o unitate militara constituita din pedestrasi si calarasi. infanterist instruit pentru a duce lupta in conditii de munte. /<lat. (by 15W1S9e9r2g3i11o)*vanator
Persoana care vorbeste frumos si liber in fata unui public; orator; vorbitor. /+ suf. $...tor$(by 3W3S12e12r5g6i14o)*cuvantator
Persoana care vorbeste intr-o adunare publica, considerata in raport cu cei care iau cuvantul ulterior. [< + , dupa germ. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*antevorbitor
Persoana care voteaza, care are drept de vot; elector; votant. /suf.$ ...ato$r(by 3W11S11e5r5g13i14o)*alegator
persoana care vrea sa para ceea ce nu e, persoana infumurata, fasonat(by 11W11S4e5r13g13i7o)*persoana
Persoana care vulgarizeaza diferite probleme (de stiinta, de arta etc.). /<fr. (by 15W8S8e1r2g10i10o)*vulgarizator
persoana casatorita, care si-a intemeiat o familie. (< familie + -ist)(by 11W12S5e5r6g14i14o)*familist
Persoana cazuta in mainile unui dusman; militar prins in razboi; captiv. Arestat, intemnitat. [Pron. / < fr. ].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*prizonier
Persoana civila retinuta de catre un stat (sau de catre o organizatie) drept garantie pentru realizarea unor obligatii asumate de catre statul (sau organizatia) caruia ii apartine persoana respectiva. /<it. (by 10W4S4e12r13g6i6o)*ostatic
persoana consacrata, care evolueaza in afara concursului. (< fr. )(by 7W7S1e1r9g10i3o)*horsconcours
Persoana considerata ca unitate distincta fata de alte persoane; ins. Om necunoscut, suspect; om demn de dispret. Fiinta vie considerata ca unitate deosebita a spetei careia ii apartine. [< fr. , cf. lat. - indivizibil].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*individ
Persoana considerata ca unitate distincta fata de toate celelalte persoane; individ. /<lat. (by 3W4S12e12r6g6i14o)*ins
persoana credula, usor de inselat sau furat (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 13W6S6e15r15g8i9o)*goglet
Persoana cu apucaturi grosolane, lipsita de educatie; badaran; toparlan; necioplit; mitocan; marlan; tolomac. /Din reg. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*ghiorlan
Persoana cu functia oficiala de interpret; dragoman; talmaci; translator; interpret. /<turc. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*tergiman
(persoana) cu functie imediat subordonata unui conducator de institutie etc. (< germ. , lat. )(by 15W15S1e9r9g2i3o)*adjunct
Persoana cu merite deosebite intr-un anumit domeniu de activitate, care se bucura de un mare prestigiu. /<fr.(by 3W11S12e5r5g14i14o)*somitate
Persoana cu o pregatire speciala care preda o materie de specialitate la o scoala sau in invatamantul universitar. [Acc. si / < fr. , it. ].(by 13W7S7e15r15g1i9o)*profesor
persoana cu o pregatire speciala care preda un obiect de invatamant intr-un domeniu al stiintei, al artei etc. o ~ universitar = cel mai inalt grad didactic in invatamantul superior, titularul unei catedre. (< fr. , germ. )(by 6W6S14e15r15g8i9o)*profesor
Persoana, cu pregatire speciala, care piloteaza o nava cosmica sau care face parte din echipajul acesteia; astronaut. /<fr. engl. (by 10W10S3e4r12g12i6o)*cosmonaut
Persoana cu pregatire speciala care se ocupa de educatia copiilor si a tineretului (in institutiile prescolare si scolare sau in camine). /<fr. , lat. $educator, ...oris$(by 6W7S15e15r9g9i2o)*educator
persoana cu pregatire tehnica de specialitate care conduce lucrarile intr-o pepiniera. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*pepinierist
Persoana cu pregatire tehnica de specialitate care conduce lucrarile intr-o pepiniera. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*pepinierist
Persoana cu purtari grosolane; badaran; mitocan; marlan; mahalagiu. /+ suf. $...oi$(by 15W1S9e9r3g3i11o)*taranoi
persoana cu renume, cu capacitate necontestata intr-un anumit domeniu de activitate. (< fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*somitate
(persoana) cu spirit de actiune, cu initiativa; (cel) care intreprinde o actiune. (< intreprinde + -ator)(by 5W5S13e14r14g7i7o)*intreprinzator
Persoana cu un interes accentuat pentru reproducerea sunetului stereo si de inalta fidelitatte(by 3W11S11e5r5g13i14o)*persoana
persoana cu un rol insignifiant intr-o institutie (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 10W10S4e4r12g12i6o)*ajutordebagatorinseama
Persoana de aceeasi religie cu alta, considerata in raport cu aceasta. [Cf. fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*coreligionar
persoana decedata al carei patrimoniu, fractiune de patrimoniu sau bunuri individuale se transmit prin succesiune, este desemnata sub denumirea de "de cujus"(by 4W4S12e13r6g6i15o)*persoana
persoana de gen masculin care practica autosatisfacerea sexuala(masturbare)(by 10W3S3e12r12g5i6o)*persoana
Persoana delegata sa reprezinte pe cineva; imputernicit sa actioneze in numele cuiva. Persoana care reprezinta interesele unui stat in alt stat, la o intrunire diplomatica etc. Cel care reprezinta un curent, o scoala etc.; exponent. [Pl. / cf. fr. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*reprezentant
persoana delegata sa reprezinte pe cineva sau ceva. persoana care reprezinta interesele unui stat in alt stat, la o intrunire diplomatica. (< fr. )(by 2W11S11e4r5g13i13o)*reprezentant
Persoana (de obicei profesionista) care interpreteaza roluri in piese de teatru sau in filme. V. [< fr. , cf. lat. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*actor
Persoana deosebit de inzestrata, de talentata si de invatata; invatat, savant. = titlu care se acorda cuiva pentru merite deosebite intr-o ramura sportiva. Creator al unei scoli sau al unui curent literar ori stiintific. Termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale. Profesor de lucru de mana, de muzica, de desen, de gimnastica; maistru [in DN]. Titlu ierarhic in anumite organizatii militare, politice, religioase. = cel insarcinat sa dirijeze, dupa protocol, desfasurarea unei solemnitati. [Pron. / < it. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*maestru
Persoana de rasa alba nascuta in America Latina sau in colonii. Persoana nascuta din parinti de rase diferite; mulatru. // Limba care reprezinta stadiul unor limbi de cultura (franceza, spaniola, portugheza etc.) evoluate potrivit modului de a vorbi al acestor persoane. [Pron. / < fr. , cf. sp. ]. (by 8W8S2e2r10g11i4o)*creol
Persoana de rasa intermediara (intre negri si albi) care traieste in unele regiuni din India, Sri Lanka si Pakistan. [Sil. ] /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*dravidian
Persoana de sex feminin care face parte din populatia de baza a Greciei sau este originara din Grecia. / + suf. $...oaica$(by 3W11S11e4r5g13i13o)*grecoaica
Persoana de sex feminin casatorita privita in raport cu barbatul ce i-a devenit sot; nevasta.[G.-D. ] / + suf. $...ie$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*sotie
Persoana de sex feminin considerata in raport cu fiica sau cu fiul unchiului ori a matusii. /<lat. $verus, ...a$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*vara
Persoana de sex feminin luata in raport cu parintii sai; fata. [G.-D. ; Sil. ] /+ suf. ...(by 6W14S15e8r8g2i2o)*fii
Persoana de sex feminin pana la casatorie; fata; domnisoara. [Art. G.-D. Sil. ] /cf. turc. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*duduie
Persoana de sex masculin considerata in raport cu fiica sau fiul unchiului ori a matusii. /<lat. $verus, ...a$(by 1W10S10e3r3g12i12o)*var
Persoana de sex masculin luata in raport cu parintii sai; fecior; baiat. /<lat. (by 14W7S8e8r1g2i10o)*fiu
Persoana despre care se crede ca ar fi inzestrata cu puterea de a face minuni. /<fr. (by 1W1S10e10r3g4i12o)*taumaturg
Persoana despre care se crede ca stie sa citeasca in stele, sa prevesteasca mersul vremii, care poate dezlantui sau curma unele fenomene ale naturii (furtuna, ploaie, grindina etc.). / n. pr. + suf. $...ar$(by 3W11S11e5r5g13i14o)*solomonar
Persoana de statura neobisnuit de joasa; pitic; pigmeu. /suf. $...an$(by 3W11S12e5r5g14i14o)*liliputan
persoana din aceeasi tara, considerata in raport cu altcineva. (< fr. , lat. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*compatriot
Persoana din aceeasi tara cu altcineva, considerata in raport cu acesta. [Pron. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*compatriot
Persoana din alaiul de nunta care duce colacii nasilor sau spune oratia traditionala. / + suf. $...ar$(by 12W12S5e5r14g14i7o)*colacar
Persoana, din cadrul personalului sanitar inferior, care ingrijeste bolnavii intr-un spital sau intr-o infirmerie. [Sil. ] /<fr. (by 8W1S2e10r10g4i4o)*infirmier
Persoana din serviciul auxiliar al unei (aero)nave cu atributia de a servi echipajul sau pasagerii. [Pron. / < engl. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*steward
Persoana dintr-o unitate, dintr-un corp special organizat pentru stingerea incendiilor. Scriitor sau artist care trateaza subiecte clasice intr-o maniera proprie, banala. [Pron. / < fr. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*pompier
Persoana dotata cu spirite, servind ca intermediar intre spirite si cei vii. /<lat. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*mediu
persoana, editura care preia de la o alta editura publicarea unei opere. (< engl. )(by 13W13S6e6r15g15i8o)*subeditor
Persoana, erou intr-o opera literara, muzicala, cinematografica sau plastica. Persoana care indeplineste un rol intr-o anumita intamplare. Om cu vaza; personalitate marcanta; figura. [Var. s.n. / < fr. , it. ].(by 12W13S6e6r14g15i8o)*personaj
Persoana exploatata si lipsita de orice mijloace de existenta, aflata in proprietatea deplina a unui stapan care il socotea drept un obiect al sau; rob. Cel care satisface in mod servil, cu supunere oarba, vointa altuia. Persoana care isi consacra actiunile unei dogme, unei pasiuni etc. [< lat. med. , cf. fr. ].(by 8W8S8e1r2g10i10o)*sclav
Persoana facand parte dintr-o secta crestina care, in urma posturilor severe si a serviciilor divine foarte lungi, ajunge la stari convulsive. /<engl. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*penticostal
... Persoana fara o ocupatie bine definita; om fara rost; derbedeu; jarcalete. /<turc.(by 10W10S3e3r12g12i12o)*haimana
Persoana fara valoare sociala; om care nu este bun de nimic. [Sil. ] /<ung. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*terchea
persoana fermecatoare, care seduce printr-o atractie puternica. (< fr. )(by 7W8S1e1r9g10i3o)*sarmeur
Persoana fermecatoare, care seduce printr-o atractie puternica. [Pron. / < fr. ].(by 8W2S2e10r10g11i4o)*sarmeur
Persoana fizica sau de preferat persoana juridica prinsa in flagrant care bea alcool mai mult decat il lasa buzunarul... sau ficatul... Pe scurt alcoolic. Notoriu ar fi.(by 8W8S2e10r10g4i4o)*persoana
persoana fizica sau juridica apartinand unui stat aflat sub protectia altui stat. (< fr. )(by 2W2S10e10r4g4i12o)*resortisant
Persoana fizica sau juridica care a incheiat un contract de asigu-rare. /v(by 3W11S11e4r5g13i13o)*asigurat
Persoana (fizica sau juridica) care beneficiaza de o concesiune. [Sil. ] /v. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*concesionar
Persoana (fizica sau juridica) care inchiriaza o locuinta. [Sil] /+ suf. ...(by 11W5S5e13r14g7i7o)*chirias
Persoana fizica sau juridica care inchiriaza pe baza de contract de la o firma specializata in operatiuni de leasing bunuri materiale.Acestea la expirarea contractului pot fi returnate proprietarului sau cumparate. Engl. Lesse, franc.preneur de leasing, germ. Leasingnehmer. Lexicon de termeni turistici,Buc.,2002, Colectiv de autori (by 4W12S12e6r6g6i14o)*persoana
Persoana fizica sau juridica ce se obliga, in baza unui contract si a unui caiet de sarcini sa execute pe riscul sau pentru o alta persoana o anumita lucrare, in schimbul unei sume de bani dinainte stabilite.(by 15W8S9e2r2g11i11o)*persoana
Persoana (fizica sau juridica) imputernicita sa actioneze ca intermediar in operatiuni comerciale si de schimb, cumparand si vanzand valori. /Cuv. engl.(by 13W14S7e7r1g1i9o)*dealer
Persoana fizica sau juridica in folosul careia se realizeaza o actiune. [Sil. ] /<lat. , fr. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*beneficiar
(persoana foarte competenta intr-un domeniu, titlu, grad ierarhic) s. m., art. pl. art. (by 10W10S4e4r12g13i6o)*maestru
(persoana foarte competenta intr-un domeniu, titlu) s. f., g.-d. art. pl. (by 12W5S5e14r14g7i7o)*maestra
Persoana foarte exigenta, confuza cind e vorba de dicutii despre preferintele sotiei, cu tendinta de a fi corect, dar adesea evitind lucruri ce nu-i convin, dispus spre polemici in care inevitabil trebuie sa cistige, altfel face criza de nervi si isi poate obijdui sotia, care insa ilk iubeste si deocamdata ii iarta totul.(by 14W14S8e8r1g2i10o)*persoana
persoana folosita de cineva pentru a executa in numele acestuia, partial sau total, si intr-un anonimat deplin, anumite lucruri care cer o calificare superioara (Nota: Definitia este preluata din Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)(by 5W14S14e7r8g1i1o)*negru
Persoana, forta armata etc. care ocupa un oras, o tara etc. Cel care detine sau ia (temporar) in posesiune ceva. [Cf. fr. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*ocupant
Persoana imputernicita de guvern cu indeplinirea unei munci politice de raspundere ori a unor sarcini administrative sau economice corespunzatoare functiilor unui ministru. Comandant al unui comisariat militar. [< rus. ].(by 5W13S14e7r7g15i1o)*comisar
Persoana imputernicita sa efectueze o receptie . Persoana insarcinata cu primirea voiajorilor intr-un hotel; receptionist. [Var. s.m.f. / cf. fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*receptioner
Persoana imputer-nicita sa receptioneze ceva (materiale, posta etc.). /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*receptioner
Persoana inclinata spre o viata de lux si desfrau. [< fr. , cf. - oras antic in Italia].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*sibarit
Persoana indaratnica si nesuferita. a sustine mereu unul si acelasi lucru; a o tine una si buna. a se afla in permanenta langa cineva si a-l plictisi mereu. a urmari pe cineva mereu. /Orig. nec.(by 10W10S3e4r12g12i12o)*neaga
Persoana inrudita prin alianta cu alta persoana; membru al aceleiasi familii; ruda; neam. cu toti ai casei; cu toata familia. [Art. G.-D. ; Sil] /<ung.(by 2W10S10e4r4g12i13o)*cimotie
Persoana insarcinata cu biciuirea sclavilor condamnati. [< lat. < - curea].(by 5W6S6e14r15g8i8o)*lorar
Persoana insarcinata cu confectionarea si pastrarea costumelor la un teatru. /<fr. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*costumier
Persoana insarcinata cu pastrarea si administrarea unui bun public. /<fr. lat.(by 3W4S12e12r5g6i14o)*conservator
Persoana insarcinata in trecut cu educarea si cu supravegherea unui tanar nobil sau a unui fiu de domnitor. [< fr. ].(by 4W4S13e13r6g7i15o)*guvernor
persoana insarcinata in trecut cu educatia unui tanar (nobil). (< fr. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*guvernor
Persoana insarcinata oficial sa scrie istoria unei epoci, a unei domnii etc.; istoric. [Pron. / < fr. , lat. , cf. gr. - istorie, - a scrie].(by 8W9S2e2r11g11i11o)*istoriograf
Persoana insarcinata sa faca o lichidare a unei intreprinderi, a unei banci etc. /suf. $...tor$(by 7W15S1e1r9g9i3o)*lichidator
Persoana insarcinata sa prepare piesele anatomice necesare la cursul unui profesor. [< fr. , lat. ].(by 9W9S2e3r11g11i4o)*prosector
... Persoana insarcinata sa taie vite si pasari conform prescriptiilor religiei mozaice. /<turc. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*haham
(persoana, institutie) care face asigurari de persoane. (< asigura + -tor)(by 1W10S10e3r4g12i12o)*asigurator
Persoana intoarsa la vatra dupa terminarea serviciului militar. /v. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*demobilizat
Persoana intrata de curand intr-o manastire spre a se calugari. Incepator neexperimentat (intr-o profesiune, intr-un mestesug etc.). [Cf. fr. , it. , lat. ].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*novice
(persoana, intreprindere) care presteaza o munca, un serviciu. (< presta + -tor)(by 4W5S13e13r7g7i15o)*prestator
Persoana, intreprindere sau gospodarie care se ocupa cu cresterea animalelor. / + suf. $...ator$(by 10W3S4e12r12g6i6o)*crescator
persoana in varsta (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*acritura
Persoana investita cu anumite sarcini de autoritate publica in vechea Roma. Administrator al unui anumit teritoriu in unele sisteme administrative. Membru al corpului de judecatori; judecator, procuror, consilier de curte. [Cf. fr. , lat. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*magistrat
persoana invinuita pe nedrept de comiterea unei infractiuni pentru acoperirea adevaratilor vinovati (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 1W2S10e10r4g4i12o)*acarulpaun
Persoana inzestrata cu aptitudini si talent care lucreaza intr-un anumit domeniu al artei; actor de teatru, de cinematograf etc. = cantaret care a urmat o scoala speciala de canto; = titlu onorific care se acorda unui artist cu merite deosebite; = titlu de suprema distinctie acordat unui artist. Persoana care are aptitudini deosebite in meseria pe care o exercita. [< fr. , it. ].(by 14W14S7e8r8g1i1o)*artist
Persoana inzestrata cu capacitatea de a patrunde esenta legilor fundamentale ale naturii si ale societatii; cugetator; ganditor. /<lat. (by 6W7S15e15r9g9i2o)*intelept
Persoana juridica care (atribuie in conformitate cu legea)da in concesiune catre un tert un bun. (jurd.)(by 13W14S7e7r1g1i1o)*persoana
Persoana lipsita de insusirile proprii unui om normal. altfel decat se comporta sau procedeaza un om obisnuit; ca nelumea. ) a distruge pe cineva (sau a fi distrus) fiziceste sau moraliceste. [Sil. ] /(by 9W9S2e3r11g11i5o)*neom
Persoana lipsita de vigoare fizica si intelectuala (din cauza varstei inaintate); batran neputincios si urat; bosorog. /<turc. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*babalac
(Persoana, mai ales femeie) care foloseste tot felul de mijloace pentru a placea, pentru a seduce; (persoana) imbracata cu gust, eleganta, cu purtari ingrijite, care doreste sa placa, sa fie admirata. Dragut, ingrijit, elegant, gratios. [< fr. ].(by 13W13S6e7r15g15i9o)*cochet
Persoana (mai ales scriitor sau artist italian) care a trait in sec. XIV. [< it. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*trecentist
Persoana necinstita, care insala pe altii, profitand de naivitatea si credulitatea lor; potlogar; sarlatan; escroc; impostor. / + suf. $...ar$(by 5W13S14e7r7g15i1o)*cotcar
Persoana necinstita care isi atinge scopurile profitand de naivitatea cuiva; escroc; impostor; potlogar; cotcar. /<fr. (by 2W10S11e4r4g13i13o)*sarlatan
Persoana (necinstita) care mijloceste o afacere comerciala. /<ucr. , pol. germ. (by 9W9S2e2r11g11i4o)*safar
Persoana necinstita care profita de naivitatea altora inselandu-i; potlogar; sarlatan; pungas; impostor; cotcar; escroc. /<fr. (by 7W7S15e15r9g9i2o)*snapan
Persoana necunoscuta sau pe care nu vrem sa o cunoastem. /Cuv. lat.(by 6W7S15e15r1g9i9o)*quidam
Persoana nevoita sa se retraga undeva pentru a-si garanta securitatea; refugiat. / + suf. $...ar$(by 15W15S9e9r2g2i11o)*bajenar
Persoana oficiala care apara cauza unui acuzat in fata justitiei; aparator; avocat. /<fr. lat.(by 6W14S15e8r8g2i2o)*defensor
Persoana oficiala care reprezinta un stat in relatiile cu alte state. /<fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*diplomat
Persoana, organizatie, firma etc. care sustine financiar o actiune, in scop publicitar. /<engl. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*sponsor
Persoana originara dintr-o metropola si stabilita intr-o colonie. /<germ. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*colonist
persoana poftita undeva, solicitata sa participe la ceva. oaspete, musafir. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*invitat
) Persoana privita in raport cu nasii sai (de botez sau de cununie). /<lat. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*fin
Persoana recent convertita la o religie; proaspat aderent la o grupare, la o societate etc. [< fr. , cf. lat. , gr. ].(by 5W5S13e13r7g7i15o)*neofit
(persoana, regiune) care a suferit pagube insemnate in urma unei calamitati. (< fr. )(by 2W2S11e11r4g5i13o)*sinistrat
persoana responsabila de ducerea la indeplinire a unui proiect; el este cel care stabileste activitatile si conditionarile dintr-un proces si numeste responsabilii; trebuie sa urmareasca desfasurarea proiectului si sa semnalizeze eventualele erori(by 13W6S7e15r15g8i9o)*persoana
Persoana responsabila de pastrarea si eliberarea lucrurilor depozitate intr-o magazie. /<fr. (by 14W8S8e1r2g10i10o)*magaziner
Persoana retinuta drept garantie de catre un stat etc. pentru indeplinirea obligatiilor luate de statul caruia ii apartine persoana retinuta. Gaj, zalog. [Var. s.m.f. / < it. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*ostatic
persoana retinuta drept garantie de catre un stat etc. pentru indeplinirea obligatiilor luate de statul caruia ii apartine persoana retinuta. (< it. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*ostatic
Persoana (sau alta fiinta) care mananca (mult).canibal; antropofag. /+ suf. $...ator$(by 2W2S10e11r4g4i13o)*mancator
Persoana sau colectiv care a fost distins cu un premiu (initial o cununa de laur) intr-un concurs. [Sil. ] /<fr. lat.(by 12W6S6e14r14g8i8o)*laureat
persoana sau editura care se asociaza cu alta in editarea unei opere. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*coeditor
Persoana sau intreprindere care finanteaza pe cineva sau ceva. /+ suf. ...(by 8W1S2e10r10g4i4o)*finantator
persoana sau intreprindere care lucreaza pe contul si in numele unui agent mandatar. (dupa fr. )(by 8W2S2e10r10g4i4o)*subagent
Persoana sau intreprindere care lucreaza pe contul si in numele unui agent mandatar. [Dupa fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*subagent
Persoana sau intreprindere care produce bunuri materiale. persoana sau societate care organizeaza si finanteaza turnarea filmelor cinematografice. /+ suf. $...ator$(by 4W13S13e6r7g15i15o)*producator
Persoana sau popor care invadeaza teritorii straine; cotropitor. /suf.$ ...ator$(by 6W14S15e8r8g9i2o)*invadator
Persoana sireata, priceputa la smecherii, la lucruri necinstite; pisicher; smecher. /<turc. (by 14W8S8e1r1g2i10o)*papugiu
Persoana special antrenata care se substituie unui actor (principal), de obicei in cursul filmarii unei scene de mare pericol. Acrobat care executa serii de cazaturi si sarituri (adesea in grup). Persoana cu o conduita usuratica, inconstanta. [< fr. ].(by 1W9S10e3r3g12i12o)*cascador
persoana specializata in autopsii si in prepararea pieselor anatomice la cursul unui profesor sau ca document medico-legal. (< lat. , fr. )(by 4W4S13e13r6g7i15o)*prosector
Persoana specializata in barbierit, in tunderea si in ondularea parului; barbier. /<fr. (by 9W3S3e11r12g5i5o)*frizer
Persoana specializata in barbierit, tuns si ondulat parul; frizer. [Sil. ] /<ngr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*barbier
Persoana specializata in cercetari stiintifice; om de stiinta; investigator. /+ suf. ...(by 6W6S14e15r8g8i2o)*cercetator
Persoana specializata in conducerea unei salupe; conducator de salupa. /suf. $...ist$(by 15W8S8e2r2g10i10o)*salupist
Persoana specializata in editarea publicatiilor (carti, reviste etc.). /<fr. lat. $editor, ...oris$(by 10W10S4e4r12g13i6o)*editor
Persoana specializata in efectuarea diverselor lucrari sub apa. /<fr. (by 11W4S4e13r13g6i7o)*scafandru
Persoana specializata in executarea lucrarilor ornamentale. / + suf. $...ist$(by 13W7S7e15r1g9i9o)*ornamentist
Persoana specializata in gravarea cliseelor de tipar in lemn; gravor in lemn. /< fr. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*xilograf
Persoana specializata in legatul cartilor; legator de carti. /<fr. lat.(by 2W2S11e11r4g5i5o)*compactor
Persoana specializata in lucrari de redactare. conducator al unei publicatii periodice sau al redactiilor unei edituri, ingrijind lucrarile care se tiparesc. /<fr. , germ. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*redactor
Persoana specia-lizata in lucrari de vlaguire a pieilor intr-o tabacarie. /a + suf. $...tor$(by 4W12S13e6r6g15i15o)*vlaguitor
Persoana specializata in lustruirea incaltamintei. [Sil. ] /+ suf. $...agiu$(by 9W9S2e3r11g11i4o)*lustragiu
Persoana specializata in stingerea incendiilor cu ajutorul tulumbelor; pompier. /<turc. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*tulumbagiu
Persoana specializata in traducerea orala, mijlocind comunicarea intre oameni care vorbesc limbi diferite; interpret. [Sil. Acc. si ] /<lat. fr.(by 9W2S3e11r11g5i5o)*translator
Persoana specializata in vopsitul materialelor textile; vopsitor. /<turc. (by 8W8S1e2r10g10i4o)*boiangiu
Persoana stapanita de bibliomanie; colectionar pasionat de carti (rare si pretioase); bibliofil. [Sil. ] /<fr. (by 15W9S2e3r11g11i5o)*biblioman
Persoana supusa la o pedeapsa prin judecata; persoana care ispaseste o pedeapsa. /v. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*condamnat
persoana venita sa-si petreaca vacanta de vara intr-o statiune balneara sau termala, la tara etc.; sezonist. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*estivant
Persoane care au murit in aceeasi imprejurare,fara sa se poata stabili daca una a supravietuit celeilalte,ele fiind socotite ca au murit deodata.(by 11W5S5e13r13g7i7o)*persoane
persoane decedata in aceeasi imprejurare,astfel incat nu se poate stabili daca vreuna dintre ele a supravietuit macar cateva clipe celorlalte. ex: catastrofa aeriana(by 12W12S5e6r14g14i8o)*persoane
persoane misto, coool , trendy , de ex "geo este miez!" sau "cristocea nu joaca asha de miez astazi!" suf, atribut, poate fi folosit si ca interjectie (ex : " Miez!!!!") despre un obiect care are calitatea de a fi Miez, totul e miez wa in mmm dak nu pui asta pe site sa mor eu ca nu esti miez !!(by 3W4S12e12r6g6i14o)*persoane
Persona careia ii place sa priveasca alte persoane fata de care se simte atras din punct de vedere sexual. Este foarte uzitat in ultima vreme si-n limba noastra. (Nu shtiu exact definitia, dar provine din francezul "voyeur")(by 15W15S9e9r2g3i11o)*persona
Personaj caraghios din comedia bufa. Marioneta cu cocoasa in fata si in spate. Persoana considerata in societate ca un bufon. Persoana lipsita de o linie ferma de conduita si de o opinie personala constanta. = secret cunoscut de toata lumea; ceea ce toata lumea stie, dar se tine secret. [Pl. , scris si / < fr. , cf. it. - personaj din comedia italiana bufa].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*polisinel
Personaj care cumpara de la producator anumite produse,pe care le revinde apoi cu pret mai ridicat(by 8W1S2e2r10g11i4o)*personaj
personaj care reflecteaza asupra actiunii unei opere literare, a unei piese de teatru, a unui film sau asupra celorlalte personaje. cel care face obiectii in orice imprejurare, care reflecteaza indelung, spunandu-si gandurile. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*raisonneur
Personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta masca si un costum pestrit. V. [< it. < v.fr. - personaj mitic demonic].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*arlechin
Personaj comic imbracat caraghios, care era tinut la curtea suveranilor sau a seniorilor feudali pentru a-si distra stapanii cu glume, cu strambaturi etc.; mascarici. Actor care interpreteaza roluri de un comic exagerat; om care starneste rasul cu glumele, faptele sau strambaturile sale. // Caraghios, comic. [< fr. , it. ].(by 3W3S11e11r5g5i13o)*bufon
Personaj de pantomima. [Pron. / < fr. , cf. - personaj din comedia franceza].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*pierot
Personaj din mitologia greaca, mentorul lui Dionysos - simbol al betivilor; satir. [< fr. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*silen
Personaj dintr-o opera literara, in special dintr-o piesa de teatru sau dintr-un film, care reflecteaza asupra actiunii si asupra celorlalte personaje. Cel care face obiectii in orice imprejurare, care reflecteaza indelung, spunandu-si gandurile. [Pron. si , scris si / cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*rezoner
Personaj fantastic, imaginat in chip de femeie rea si urata, care in noaptea ce preceda joia mare pedepseste fetele si femeile tinere lenese la tors sau la daracit. /suf. $...ita$(by 4W5S13e13r7g7i15o)*joimarita
personaj feminin din comedia italiana, costumat la fel ca arlechinul. (<it. )(by 9W2S3e11r11g12i5o)*colombina
Personaj feminin din comedia italiana, costumat la fel cu arlechinul. [< it. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*colombina
Personaj inchipuit a fi jumatate om si jumatate cal. Constelatie din emisfera australa, din care face parte cea mai apropiata stea de sistemul solar. [< lat. , cf. it. , fr. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*centaur
Personaj mitologic nascut dintr-un muritor si o divinitate, inzestrat cu puteri supraomenesti si despre care se povesteau fapte marete; semizeu. Denumire data de greci unor oameni deosebit de viteji, autori ai unor fapte marete. Persoana vestita prin forta, vitejia si biruintele sale in razboaie, in lupte; personalitate distinsa prin faptele sale marete. Ostas cazut pe campul de lupta. Persoana deosebita prin calitatile sale morale si prin actiunile sale marete; om care se distinge in mod special intr-un anumit domeniu. = titlu de inalta distinctie acordat de stat persoanelor care se deosebesc printr-o munca de valoare exceptionala pentru societate; persoana care a primit acest titlu. Personaj principal al unei intamplari. [< lat. , cf. fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*erou
personaj mut sau cu rol minor in teatru; figurant. (fig.) cel care joaca un rol neinsemnat intr-o afacere; om de nimic. (<fr. , it. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*compars
Personaj mut sau fara rol important. Cel care joaca un rol neinsemnat intr-o afacere; om de nimic. [< fr. , it. ].(by 12W6S6e14r14g8i8o)*compars
Personajul principal al unei piese de teatru; actorul care joaca acest rol. Figura proeminenta, reprezentant de frunte al unei miscari, al unei teorii etc.; promotor. [< fr. , gr. ].(by 1W10S10e3r4g12i12o)*protagonist
Personal, al unei singure persoane. Facut de un singur individ. Care se refera la individ sau care priveste o singura persoana. // Singular. [Pron. / cf. fr. ].(by 6W14S14e8r8g8i2o)*individual
Personal Home Pages - o modalitate de a construi site-uri dinamice. Fiecare pagina poate fi generata la momentul cererii. PHP este un limbaj de programare relativ usor de folosit. PHP poate fi folosit cu succes chiar de catre incepatori fiind o cale usoara de a scrie pagini web. PHP se integreaza cu succes in serverul Apache, atit sub Windows, cit si sub Linux.(by 13W14S7e7r15g1i9o)*personal
personalizari, s.f., fabricarea unui produs sau oferirea unui serviciu pe baza unor specificatii ale clientului; produse specializate, serivicii specializate(by 14W15S8e8r2g2i10o)*personalizari
Personal mitologic despre care se credea ca ar fi facut parte dintr-un neam de pitici cu care s-ar fi luptat Hercule. Pitic de rasa neagra din Africa centrala, cu inaltimea intre 1,20 si 1,40 m. Om fara valoare, fara putere, fara merite. [Cf. fr. , gr. < - mare cat un cot].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*pigmeu
Personalul unei nave, al unui avion, al unui tanc etc. Termen comun fie pentru partea fixa, fie pentru cea mobila a unui instrument. Trasura de lux trasa de cai. [Var. s.n. / < fr. , cf. it. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*echipaj
Personificare. Forma de halucinatie constand in vederea si auzirea simultana a unui om in cadrul unor scene de masa ciudate, intuita in cazuri de delir. [Gen. / < fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*personificatie
personificare. forma de halucinatie in vederea si auzirea simultana a unui om in cadrul unor scene de masa ciudate, in cazuri de delir. (< fr. )(by 12W12S5e5r14g14i7o)*personificatie
Perspicacitate, agerime in observatie; simt de orientare rapida intr-o situatie dificila. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*fler
Perturbare a auditiilor radiofonice ale unui post prin emiterea de semnale parazite pe lungimea de unda respectiva. [Cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*bruiaj
perturbare a echilibrului acidobazic din organism; alcaliemie. (< fr. )(by 11W12S5e5r13g14i7o)*alcaloza
Perturbare a poftei de mancare. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - pofta].(by 2W10S10e3r4g12i12o)*disorexie
Perturbare, defect la o masina, la o instalatie etc.; defectare. Indigestie; diaree. [Pl. / cf. fr. ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*deranjament
Perturbare glandulara la femei, caracterizata prin aparitia caracterelor masculine. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*virilism
perturbare glandulara la femei, cu caractere secundare masculine. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*virilism
perturbare in invatarea calculului la copiii care poseda o inteligenta normala. (< fr. )(by 8W8S8e2r2g10i11o)*discalculie
perturbare. o ii atmosferice = totalitatea fenomenelor atmosferice care produc schimbarea in rau a vremii. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*perturbatie
Perturbare. = totalitatea fenomenelor atmosferice care produc schimbarea in rau a timpului. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. , lat. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*perturbatie
perturbatie a echilibrului intre diferitele globuline ale plasmei sangvine. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*disglobulinemie
Perturbatii in receptia undelor electromagnetice, provocate de alte aparate electrice sau de fenomene atmosferice. /<lat. germ. fr. (by 4W4S13e13r6g7i15o)*parazit
perversiune caracterizata prin cautarea placerii sexuale printr-un obiect sau printr-o situatie bizara, neobisnuita (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*parafilie
perversiune, constand in obtinerea satisfactiei sexuale prin autoflagelare; flagelatie (2). (< germ. )(by 11W4S4e12r13g13i6o)*flagelantism
Perversiune sexuala caracterizata prin aparitia placerii sexuale numai dupa producerea unei dureri fizice. /<fr. germ. (by 8W8S2e2r10g10i4o)*masochism
Perversiune sexuala, care consta in a cauta placerea in durere. [Var. s.n. / < germ. fr. cf. scriitor austriac].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*masochism
perversiune sexuala constand in adoptarea tinutei vestimentare a sexului opus; transvestism. (< fr. )(by 8W1S1e10r10g3i3o)*travestism
perversiune sexuala constand in obtinerea placerii prin chinuirea partenerului. (p. ext.) cruzime anormala, exagerata; placere patologica de a chinui. (< fr. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*sadism
perversiune sexuala, masturbare in fata unei statui sau prin raport sexual cu manechine. (< engl. )(by 1W1S9e10r10g3i3o)*pigmalionism
Perversiune sexuala remarcata la unii degenerati care practica relatii sexuale cu cadavre; necrosadism. [Gen. / < fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*necrofilie
pervertire a expresiei mimice, constand in neconcordanta pana la opozitie intre aceasta si continutul trairilor bolnavului. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*paramimie
pesoana calificata care lucreaza in cadrul salvamarului. (< salvamar + -ist)(by 10W3S4e12r12g5i6o)*salvamarist
Peste artificial intrebuintat ca momeala la pescuitul somnului. [< fr., engl. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*spining
Peste asemanator tiparului, care produce puternice descarcari electrice; traieste in fluviile si baltile din America de Nord. [< fr. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*gimnot
Peste avand un disc adeziv pe cap, cu care se fixeaza pe funduri de barci, de corabii. [< it. , fr. , lat. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*remora
peste avand un disc adeziv pe cap, cu care se fizeaza pe funduri de barci, de corabii. (< fr. , lat. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*remora
(peste) care isi depune icrele pe un substrat vegetal, pietros sau nisipos. (< fr. )(by 3W3S12e12r5g6i14o)*bentofil
Peste care traieste in raurile si mlastinile din Africa tropicala, respirand prin branhii si plamani. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*protopter
peste de acvariu, de culoare cenusie-argintie, cu dungi late, negre, originar din Paraguay. (< germ. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*tetra
peste de acvariu, vivipar, originar din Mexic si Guatemala, verde-galbui, cu doua pete mai intunecate spre varful cozii. (< germ. )(by 3W3S11e12r5g5i13o)*plati
peste de apa dulce calma si de litoral, cu capul mare si corpul alungit. (< fr. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*blenie
peste de apa dulce, cu corpul turtit lateral si a doua inotatoare dorsala foarte lunga, apreciat pentru carnea sa. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i11o)*lota
peste de apa dulce din regiunile calde, care are sase mustati in jurul gurii. (< fr. , lat. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*silur
Peste de mare cartilaginos, din familia calcanului, capabil sa produca descarcari electrice la atingere. Proiectil mare autopropulsat care este lansat si dirijat catre o nava pentru a o scufunda; torpedo^1 [in DN]. [< fr. , cf. it. ].(by 5W13S14e7r7g1i1o)*torpila
peste de mare cu forma cilindrica si alungita, cu carnea gustoasa. (< germ. , lat. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*lampreta
peste de mare cu spatele albastru-verzui cu dungi negre. conserva din carnea acestui peste. (< fr. )(by 3W12S12e12r6g6i14o)*macrou
Peste de mare cu spatele albastru-verzui cu dungi negre. Conserva proaspata din carnea acestui peste. [< fr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*macrou
Peste de mare de forma cilindrica si alungita, cu carnea gustoasa. [Cf. germ. , lat. ].(by 14W7S7e1r1g9i10o)*lampreta
Peste de prada, carnivor, feroce, care traieste in grupuri mari in fluviul Amazon.(by 14W14S7e8r1g1i10o)*piranha
Peste de talie medie, cu capul mic si cu corpul plat, de culoare cenusie-intunecata, avand reflexe aurii. /<bulg. (by 4W5S13e13r7g7i15o)*platica
Peste de talie mica, cu doua fire lungi in forma de mustati sub barbie, avand corpul rosiatic si inotatoarele galbene, apreciat pentru carnea sa delicioasa. /<ngr. (by 7W1S1e9r10g3i3o)*barbun
Peste de talie mica, fara solzi, avand cap mare si turtit, raspandit in apele de munte. /<bulg. (by 14W8S8e8r2g2i10o)*zglavoaca
peste din fluviile si baltile din America de Nord, asemanator tiparului, care produce descarcari electrice. (< fr. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*gimnot
peste din Marea Mediterana, cu corpul alungit, foarte lacom, cu o carne foarte gustoasa. (< fr. , lat. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*murena
Peste din Marea Mediterana, cu corpul alungit si foarte lacom, avand o carne foarte gustoasa. [< fr. , cf. lat. ].(by 13W13S6e7r15g15i8o)*murena
Peste din marile arctice din al carui ficat se obtine untura de peste. /<fr. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*morua
peste din marile calde cu patru dinti, cu solzi spinosi, care poate deveni sferic umflandu-se cu aer. (< fr. )(by 7W7S15e1r9g9i2o)*tetrodon
Peste dulcicol asemanator cu crapul, dar cu bot alungit , avand carnea gustoasa si grasa. /+ suf. $...as$(by 5W5S13e14r7g7i1o)*morunas
Peste dulcicol asemanator cu pastravul, cu capul mic si corpul alungit, de culoare argintie, care traieste in raurile de munte. /<sb. (by 14W7S7e15r1g9i9o)*lipan
Peste dulcicol asemanator cu platica, avand spatele verde-albastrui si abdomenul argintiu. [G.-D. ] /<ucr. (by 13W6S6e15r15g8i9o)*batca
Peste dulcicol, asemanator cu zvarluga, dar care traieste, mai ales, in raurile de munte. /suf. $...arita $(by 10W4S4e12r13g6i6o)*nisiparita
Peste dulcicol cu botul alungit si cu o serie de placi osoase pe laturi, pretuit pentru carnea lui. [G.-D. ] /<sb. (by 8W1S2e10r10g11i4o)*cega
Peste dulcicol, cu corp fusiform, de culoare galbena-cafenie si cu dungi transversale mai intunecate. /+ suf. ...(by 7W7S1e1r9g10i3o)*fusar
Peste dulcicol cu corpul turtit lateral, acoperit cu solzi mici. /<bulg. (by 13W13S7e7r15g1i9o)*sabita
Peste dulcicol de talie mare, cu corp alungit, de culoare verde-maslinie pe spate si albicios pe abdomen, care are carnea gustoasa, dar icrele otravitoare. /<bulg. , sb. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*mreana
Peste dulcicol de talie medie, avand forma asemanatoare cu a tiparului si culoarea verde-galbuie, cu pete negre. /<germ. (by 4W4S12e13r13g6i6o)*grindel
Peste dulcicol de talie medie, cu corp fusiform, intalnit in apele adanci si cu fund pietros; peste-de-piatra. /+ suf. $...ar$(by 10W4S4e12r13g6i6o)*pietrar
Peste dulcicol, de talie medie, cu corp lat si gros, de culoare verzuie-roscata, acoperit cu mucozitate, cu gura mica, inzestrat cu doua mustati. /<bulg. (by 7W7S1e1r1g9i10o)*lin
Peste dulcicol de talie medie, cu corpul turtit lateral, acoperit cu solzi de culoare bruna-verzuie sau albastrie. / + suf. $...oara$(by 12W5S6e14r14g8i8o)*vaduvioara
Peste dulcicol, de talie medie, cu corpul turtit lateral, cu solzi mari, avand inotatoare si ochi rosietici; ocheana; babusca. / + suf. $...oara$(by 14W14S8e8r1g1i10o)*rosioara
Peste dulcicol de talie medie, cu corpul turtit lateral si cu solzii mari, avand inotatoare si ochi rosii; rosioara; babusca. / + suf. $...eana$(by 15W8S9e2r2g11i11o)*ocheana
Peste dulcicol de talie mica, avand corp de culoare maslinie, care se hraneste, in special, cu larve de tantari. /<fr. (by 15W15S8e8r2g2i2o)*gambuzie
Peste dulcicol, de talie mica, avand spatele si laturile de culoare verde-inchisa si pantecele alb-argintiu. [Sil. ] / + suf. $...an$(by 11W12S5e5r14g14i7o)*boistean
Peste dulcicol, de talie mica, care isi depune icrele in scoici. [Sil. ] /Orig. nec.(by 3W3S11e12r5g5i14o)*boarta
Peste dulcicol, de talie mica, cu maxilarul superior alungit, verde-negricios pe spinare si alb pe restul corpului. /Din (by 1W2S10e10r4g12i12o)*scobar
Peste dulcicol de talie mica, cu solzi marunti, argintii, avand gura oblica; oblet; albisoara. /+ suf. $...ean$(by 11W4S5e13r13g7i7o)*sorean
Peste dulcicol de talie mica, cu solzi marunti argintii, avand gura oblica; sorean, albisoara. [Sil. ] / + suf. $...et$(by 14W14S7e8r1g1i10o)*oblet
Peste dulcicol de talie mica, de culoare verde-maslinie, cu cap scurt si cu inotatoarele dorsale ghimpoase. /Orig. nec.(by 6W6S14e15r8g8i2o)*ghibort
Peste dulcicol de talie mica, fusiform, cu mustati, patat pe laturi; peste porcesc. /+ suf. $...usor$(by 10W3S4e12r12g5i6o)*porcusor
Peste dulcicol, de talie mica sau medie, avand corpul cilindric, asemanator cu al sarpelui, acoperit cu solzi marunti; chiscar. /Orig. nec.(by 13W6S6e15r15g8i9o)*tipar
Peste dulcicol, de talie mica sau medie, avand corpul lung si subtire, asemanator cu al sarpelui; tipar. /cf. rus. (by 12W5S5e13r14g7i7o)*chiscar
Peste dulcicol din familia ciprinidelor, cu corpul alungit, turtit lateral, cu solzi mici, negri-albastrui. /<bulg. (by 5W5S13e13r7g7i15o)*cosac
Peste dulcicol din familia crapilor, de culoare galbuie-aurie, avand corp plat si cap mic; caracuda. /<rus. (by 11W4S5e13r13g7i7o)*caras
Peste dulcicol rapitor, asemanator cu tiparul, care isi prinde prada cu ajutorul unor descarcari electrice puternice. /<fr. (by 14W14S7e7r1g1i9o)*gimnot
Peste dulcicol rapitor, de talie mare, asemanator cu pastravul, care traieste in raurile de munte. [Sil. ] /cf. ucr., rus. (by 5W5S14e14r7g7i1o)*lostrita
Peste dulcicol rapitor, de talie mare, cu cap mare si turtit, avand corp alungit acoperit cu solzi marunti, galben-verzui. /Orig. nec.(by 2W10S11e4r4g13i13o)*mihalt
Peste dulcicol rapitor, de talie medie, cu corp ingrosat la mijloc si presarat cu puncte negre si rosii, apreciat pentru carnea lui. /<bulg. (by 15W8S8e2r2g10i10o)*pastrav
Peste dulcicol rapitor, de talie medie, cu corp prelung, cu botul asemanator unui cioc de rata si cu gura larga. peste marin de talie medie, cu botul in forma unui cioc de barza, avand corp cilindric de culoare verzuie pe spate si alba pe burta; zargan. [G.-D. ] /<bulg., sb. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*stiuca
Peste dulcicol rapitor de talie medie, cu corpul alungit, de culoare cenusie avand gura larga, cu dintii ascutiti. /cf. ung. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*salau
Peste dulcicol rapitor, de talie medie, cu solzi marunti si cu dungi negre transversale pe laturile corpului, avand carnea alba si gustoasa. /<bulg. (by 3W3S12e12r5g6i14o)*biban
Peste dulcicol rapitor, de talie medie sau mare, cu corpul fara solzi, cu capul turtit si gura larga, inzestrata cu dinti, si doua perechi de mustati lungi, apreciat pentru carnea lui gustoasa (de culoare alba). /<bulg., sb., rus., ucr. (by 12W12S6e6r14g15i8o)*somn
peste ghimpos, asemanator cu scorpena, in golful Gasconiei si in Marea Mediterana. (< fr. )(by 13W14S7e7r1g1i9o)*sebasta
Peste ghimpos care se gaseste in golful Gasconiei si in Marea Mediterana. [< fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i7o)*sebasta
peste in raurile si mlastinile din Africa tropicala, care respira prin branhii si plamani. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*protopter
"pestele luna", lung pana la 2 m si greu pana la 100^0 kg, din marile Europei occidentale. (< fr. )(by 9W2S2e11r11g4i5o)*mola
Peste litoral care se poate fixa de stanci prin inotatoarele sale ventrale prevazute cu ventuze; guvid. (< fr. , lat. )(by 11W5S5e13r13g7i7o)*gobie
Peste mare dulcicol cu corpul lat si gros, avand culoare bruna-verzuie si doua perechi de mustati in jurul gurii. /<bulg., sb. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*crap
Peste marin asemanator cu dorada, apreciat pentru carnea sa. [< fr. , it. , cf. lat. , gr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*pagrus
Peste marin, asemanator cu nisetrul, avand corpul acoperit cu placi cornoase. /<rus. (by 3W12S12e5r6g14i14o)*sip
Peste marin asemanator cu scrumbia, care calatoreste in grupuri mari. [< germ. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*hering
Peste marin asemanator cu scrumbia, dar de talie mai mica. inghesuiti, lipiti unul de altul. [Art. ] /< it. ngr. (by 12W6S6e14r15g8i8o)*sardea
Peste marin comestibil, avand corpul turtit si ambii ochi pe aceeasi parte a capului; calcan. /cf. bulg. (by 11W4S5e13r13g6i7o)*cambula
Peste marin comestibil, avand corpul turtit si ambii ochi pe aceeasi parte a capului; cambula. /<turc. (by 15W15S8e9r2g2i11o)*calcan
Peste marin comestibil, cu corpul in culori vii, care traieste pe langa tarmuri stancoase. [< fr. , cf. lat. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*labru
peste marin comestibil, viu colorat, care traieste pe langa tarmuri stancoase; buzat. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g13i7o)*labru
Peste marin cu corpul alungit, cu gura obtuza si cu solzi mari, care traieste in ape dulci sau salmastre. /<ngr. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*chefal
peste marin cu corpul si botul foarte alungite; acul-de-mare. (< fr. )(by 9W10S3e3r12g12i5o)*singnat
peste marin de culoare neagra, cu capul acoperit cu solzi ascutiti care contin venin; porc-de-mare. (< fr. , lat. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*scorpena
Peste marin de talie mare, cu botul plat si alungit ca un cioc de pasare, pestrit pe spate si galbui pe abdomen, apreciat pentru carnea lui gustoasa si icrele negre pe care le depune in rauri. [G.-D. ] /<sb. (by 3W11S11e4r5g13i14o)*pastruga
Peste marin de talie mare, cu cap mic si cu bot ascutit, avand corp lung, lipsit de solzi, apreciat pentru carnea si icrele lui. /<bulg. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*morun
Peste marin de talie mare, cu corpul de culoare cenusie, turtit lateral si acoperit cu placi osoase, inzestrate cu cate un spin; vulpe-de-mare. /<ngr. (by 8W2S2e2r11g11i4o)*vatos
Peste marin de talie mare cu spatele de culoare cenusie-albastruie. /<rus. (by 10W3S4e12r12g5i6o)*laban
Peste marin de talie mica, asemanator cu scrumbia de Dunare. /Orig. nec.(by 14W14S7e7r1g1i9o)*gingirica
Peste marin, de talie mica, cu corpul alungit si turtit lateral. peste marin, de talie mica, cu corpul cilindric acoperit cu solzi mici, albastru-verzui pe spinare si cu dungi intunecate transversale (raspandit, mai ales, in Oceanul Atlantic). scrumbie care trece din Marea Neagra in Dunare pentru a depune icre. 2 /<ngr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*scrumbie
... Peste marin de talie mica, cu gura larga si corp argintiu. [G.-D. ] /<ngr. (by 4W13S13e6r7g15i15o)*hamsie
... Peste marin de talie mica, de culoare alba-argintie, care se pescuieste in mari cantitati. /<germ. (by 4W4S12e12r6g6i14o)*hering
Peste marin din nordul Atlanticului, cu trei aripioare dorsale. [< engl. ].(by 1W2S2e10r11g4i4o)*cod
peste marin din nordul Atlanticului, cu trei aripioare dorsale; morua. (< engl. )(by 7W1S1e9r9g3i3o)*cod
peste marin frumos, cu capul turtit si ochii iesiti in afara, in Stramtoarea Manecii si in Atlantic. (< fr. )(by 2W3S11e11r4g5i13o)*dragonet
peste marin migrator, asemanator cu scrumbia, foarte prolific. (< germ. )(by 3W11S12e5r5g14i14o)*hering
peste marin plat si oval, care traieste culcat pe partea stanga pe fundurile nisipoase si in ape adanci. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*sola
Peste marin rapitor, asemanator cu palamida, de talie si greutate mare. /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*ton
Peste marin rapitor, asemanator cu salaul, de dimensiuni mici, de culoare cenusie-argintie, apreciat pentru carnea sa; lup-de-mare. /<ngr. $lavrax, ...akos$(by 1W2S10e10r4g4i12o)*lavrac
Peste marin rapitor cu trupul fusiform, cu botul ascutit si cu mai multe siruri de dinti. Om lipsit de scrupule, hraparet, lacom. [< fr. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*rechin
Peste marin rapitor, de talie mare, cu corp alungit si turtit lateral, apreciat pentru carnea lui. /Orig. nec.(by 7W15S15e8r9g2i2o)*lufar
Peste marin rapitor de talie medie, albastru-negru pe spinare, cu inotatoare spinoase si cu multi dinti. peste dulcicol de talie mica, cu cap fusiform, de culoare verde-galbuie, cu pete negre, avand spini dorsali si placi osoase laterale. /<ngr. (by 11W11S4e5r13g13i7o)*palamida
Peste marin rapitor, de talie medie, cu corpul fusiform, apreciat pentru carnea si icrele (rosii), pe care le depune in rauri. /<fr. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*somon
Peste marin rapitor de talie mica, cu gura mare, prevazuta cu numerosi dinti, avand pe laturi o dunga longitudinala cu solzi ascutiti. [Sil. ] /<ngr. (by 1W2S10e10r3g4i12o)*stavrid
Peste masura (de mult, de tare etc.); extrem (de bine, de frumos etc.). A ( ) a fi iesit cu totul din comun. nici bine, nici rau; potrivit; asa si asa. s-ar putea; este posibil. /<sl. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*prea
Peste mic care traieste in Marea Mediterana si in Oceanul Atlantic. Pasta facuta din carnea acestui peste, care se serveste ca aperitiv. [< fr. ].(by 9W2S2e11r11g4i5o)*ansoa
Peste mic de acvariu cu o coloratie variata, in natura de culoare verde-metalic, cu irizatii si o dunga roz pe linia laterala, originar din Mexic. (din fr. )(by 13W13S7e7r15g1i9o)*xifofor
Peste mic de mare, de culoare albastra-argintie, cu dungi aurii pe laturi. /<ngr. (by 15W8S9e2r2g10i11o)*gupa
peste mic din familia clupeide, asemanator cu heringul, in Marea Nordului si Marea Manecii. (< engl., fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*sprat
Peste mic dulcicol de talie mica, cu solzi marunti, argintii, avand gura oblica; oblet; sorean. /suf. ...(by 5W6S14e14r8g8i1o)*albisoara
peste mic, originar din America de Nord, care distruge larvele tantarilor. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*gambuzie
Peste mic, originar din America de Nord, care distruge larvele tantarilor. [Gen. / < fr. ].(by 7W15S1e9r9g3i3o)*gambuzie
peste migrator teleostean de lac, din familia salmonidelor, cu solzi argintii. (< fr. )(by 1W1S9e9r3g3i12o)*coregon
peste osos, de adancime, din Marea Mediterana, cu coada foarte lunga. (< fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*macrura
peste osos din apele adanci, asemanator cu morunul, care are spatele gri si pantecele alt, lung de 1 m. (< fr. )(by 3W12S12e5r5g14i14o)*merlu
peste osos mare, comestibil, din familia scombride, din marile calde si temperate. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*ton
Peste putin timp; repede. nu peste mult timp. nu de mult; recent. /<lat. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*curand
Pestera, grota. Cavitate provocata de o boala intr-un tesut al corpului. [< fr. , cf. it., lat. ].(by 10W3S4e4r12g12i6o)*caverna
peste rapitor de apa dulce, cenusiu-verzui, foarte gustos (Stizostedion lucioperca); moneda marunta din arama.(by 13W6S6e14r15g8i8o)*peste
Peste rapitor de mare, care intra vara in rauri pentru a-si depune icrele si care are o carne de culoare roz, foarte grasa. [< fr. ].(by 9W9S10e3r3g11i12o)*somon
Peste rapitor de talie mare, acoperit cu placi osoase pe spinare si pe partile laterale, apreciat pentru carnea si icrele lui (negre). /<bulg. (by 14W14S7e8r1g1i2o)*nisetru
Peste rapitor dulcicol, avand corp gros, acoperit cu solzi mari, si bot rotunjit. /<bulg. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*clean
Peste rapitor dulcicol, de culoare verde-cenusie, cu dungi negre transversale pe laturile corpului; biban. /<sb. (by 2W3S11e11r5g5i13o)*costras
Peste rapitor, feroce, din marile tropicale si temperate; peste-cu-spada. (din fr. )(by 5W14S14e7r8g1i1o)*xifie
Pestera sau constructie cu aspect de pestera, inchinata cultului zeului Mithra. [< lat. ].(by 6W14S14e8r8g1i2o)*mitraeum
peste specific fluviului Amazon, care respira prin branhii si plamani. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i13o)*lepidosiren
Peste specific fluviului Amazon, care respira prin branhii si prin plamani. [< fr. ].(by 8W1S1e10r10g3i3o)*lepidosiren
peste teleostean de acvariu, originar din America de Sud, avand corpul discoidal, cu reflexe aurii si brune, brazdat de dungi transversale negre sau gri si ochiul inconjurat cu rosu. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*scalar
peste teleostean inrudit cu pastravul, dar mai mare, care traieste in marile din Extremul Orient si migreaza in fluvii pentru reproducere. (< rus. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*keta
Peste teleostean marin, ajungand pana la 1,5 m, cu trei inotatoare dorsale, care traieste in nordul Oceanului Atlantic. [Pron. / < fr. , cf. lat. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*morua
peste teleostean migrator, cu corpul in forma de sarpe; tipar. (< fr. , lat. )(by 12W13S6e6r15g15i8o)*anghila
peste teleostean rapitor marin, care intra vara in rauri pentru a-si depune icrele, cu o carne roz, grasa. (< fr. )(by 9W10S3e3r11g12i5o)*somon
peste teleosteean osos, cu carnea foarte apreciata, care poate atinge, in marile calde, 2 m lungime si o greutate de 10^0 de kg. (< fr. , sp. )(by 7W15S15e9r9g2i3o)*meru
pesti care depun icrele in cavitatea paleala a scoicilor. (< ostraco -fil^2)(by 12W6S6e14r15g8i8o)*ostracofili
pesti cu solzi formati dintr-o placa osoasa, de pe care se ridica un ghimpe cu varful indreptat inapoi. (< germ. )(by 15W15S9e9r2g3i11o)*placoizi
Pesti prevazuti cu solzi formati dintr-o placa osoasa, de pe care se ridica un ghimpe cu varful indreptat inapoi. [Pron. , sg. / < germ. ].(by 15W9S9e2r2g11i11o)*placoizi
pestisor artificial de metal cu carlig de undita, pentru pescuit. (< fr., engl. )(by 9W9S3e3r11g12i5o)*devon
Pestisor artificial de metal prevazut cu carlig de undita, servind pentru pescuit. [< fr., engl. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*devon
Petala superioara a corolei orhideelor. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat. - buza mica].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*labela
Pete galbene localizate in special pe pleoape. [< fr. , cf. gr. - galben].(by 6W7S15e15r9g9i9o)*xantelasma
pete liniare ale pielii; hematoame superficiale, vanatai. (< fr., lat. )(by 11W4S4e12r13g13i6o)*vibice
Petitie adresata unui organ administrativ, in care se exprima o ne-multumire; jalba; plangere. [G.-D. Sil.] /<fr. (by 9W9S3e3r3g12i12o)*reclamatie
petrecanii, s.f. (Inv.) Moarte. (Astazi fam.; in loc vb.) = a lua (cuiva) viata; a omori, a ucide, a rapune (pe cineva); a risipi, a strica, a distruge (un bun, un obiect); a cheltui (tot); a da gata (ceva). (cuiva) = a-i veni (cuiva) pofta sa se bage singur in primejdie (de moarte); a (-si) cauta moartea (cu lumanarea). = a se sinucide. (Inv. si reg.) Intamplare, eveniment; patanie. (Inv. si reg.) Petrecere , chef. suf. (by 8W2S2e10r11g4i4o)*petrecanie
Petrecere a unei perioade de timp, mai ales a vacantelor (de vara), in afara orasului (la tara sau intr-o statiune balneara). [G.-D ; Sil. ] /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*vilegiatura
Petrecere cu multi oaspeti, oferita cu ocazia unui eveniment (fericit); chef. /<lat. (by 9W3S3e3r12g12i5o)*ospat
Petrecere desfranata; bacanala, desfrau. [Gen. / cf. fr. , it., lat., gr. - petrecere in cinstea lui Bachus].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*orgie
Petrecere in aer liber (in general intr-o gradina). [< engl. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*gardenparty
Petrecere mare cu multi oaspeti si cu lautari; chef; banchet. /<turc. (by 9W9S3e3r11g12i5o)*zaiafet
Petrecere placuta a timpului; distractie; divertisment; agrement. /<fr. (by 1W2S10e10r4g4i12o)*amuzament
Petrecere publica cu dansuri, organizata, mai ales, seara sau noaptea. petrecere la care participantii poarta masti. /<fr. , it. (by 8W8S1e2r10g10i3o)*bal
Petrecere, reuniune cu dans organizata de obicei intr-un local special pregatit. = bal la care participantii poarta masca. [Pl. / < fr. , cf. it. < lat.t. - a dansa].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*bal
Petrecut, aparut de curand; nou, de curand, proaspat, ultim. [< fr. , it. ].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*recent
Petrecut pe neasteptate, deodata; precipitat, cu violenta, neprevazut. Iute, aspru, rastit. [Pl. / < it. , fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*brusc
= petrol limpede pentru ars in lampi, produs prin distilarea fractionata a titeiului. [< fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*lampant
petrol ~ = petrol limpede pentru ars in lampi, produs prin distilarea fractionata a titeiului. (< fr. )(by 6W15S15e8r8g2i2o)*lampant
pian^1 mai mic avand cutia de rezonanta si coardele asezate vertical. (< germ. , it. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*pianina
Pian automat actionat de un mecanism condus de suluri cu benzi de hartie, care reproduc inregistrarea interpretarii muzicale a unui pianist. [Pron. / < germ. , cf. it. ].(by 8W1S1e9r10g3i3o)*pianola
Pian mai mic care are coardele asezate vertical. [Pron. / < fr., it. , germ. ].(by 13W6S6e15r15g8i9o)*pianina
piata acoperita. constructie de dimensiuni mari, acoperita, cu una sau mai multe deschideri, folosita in scopuri industriale, ca depozit, expozitie etc. (< fr. , germ. )(by 12W12S5e6r14g14i7o)*hala
Piata acoperita. Sala mare amenajata pentru expozitii, ca atelier intr-o fabrica etc. [< fr. , cf. germ. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*hala
piata cu un numar foarte redus de cumparatori fata de numarul mare de vanzatori. (< fr. , engl. , germ. )(by 12W5S6e14r14g8i8o)*oligopson
Piata de marfuri care este monopolizata de un numar redus de mari producatori. /<fr. (by 2W11S11e4r5g13i13o)*oligopol
Piata de marfuri unde sunt admisi orice cumparatori si vanzatori. Tehnica de interventie pe piata monetara, constand in cumpararea sau vanzarea de titluri prin banca de emisiune. [Pron. / < engl. - piata deschisa].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*openmarket
piata publica a oraselor grecesti antice in care se concentrau viata civica si negotul. (< fr., gr. )(by 5W5S13e14r7g7i15o)*agora
Piata publica in care se concentrau negotul si toata viata civica a unui oras din vechea Grecie (mai ales a orasului Atena); adunare populara tinuta in aceasta piata. [Pl. / < fr. , it., gr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*agora
Piata publica in orasele romane, unde se facea comert, se tineau intruniri politice, se judecau procese etc. Autoritate; instanta. = constiinta. [Var. s.n.. / < lat. , fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*for
piatra cu insusiri miraculoase, despre care se vorbeste in legendele medievale. (< germ. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*gral
Piatra cu insusiri miraculoase, despre care se vorbeste in legendele medievale. [Pl. / < germ. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*gral
piatra cu muchii ascutite si cu trei fete lustruite, rezultata prin coroziune in tinuturile desertice sau periglaciare. (< germ. )(by 6W14S15e8r8g2i2o)*dreikanter
Piatra de zid, a carei dimensiune mai mare se asaza in sensul grosimii zidariei. [< fr. ].(by 5W13S13e7r7g15i15o)*butisa
piatra din epoca preistorica, grosolan cioplita, folosita ca prima unealta, de omul primitiv. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i15o)*eolit
Piatra din epoca preistorica, grosolan cioplita, folosita ca prima unealta de omul primitiv. [Pron. , pl. / < fr. ].(by 2W10S10e4r4g12i13o)*eolit
Piatra dura faramitata marunt si folosita ca imbracaminte rutiera. /<fr. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*criblura
Piatra dura folosita la pietruirea drumurilor sau la prepararea unor varietati de ciment. /<germ. (by 13W14S7e7r1g1i9o)*split
Piatra dura gravata in adancime, folosita ca sigiliu. Gravura in adancime. [Scris si / cf. fr. , it. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*intalie
Piatra dura, sfaramata marunt si sortata dupa dimensiuni standardizate, folosita ca imbracaminte rutiera. [< fr. ].(by 9W2S2e10r11g4i4o)*criblura
piatra dura, sparta la pietruirea drumurilor sau la prepararea betoanelor de ciment. (< germ. )(by 3W12S12e5r6g14i14o)*split
piatra fina, impodobita cu o figura sau cu un motiv decorativ in relief. (< fr. )(by 12W13S6e6r14g15i8o)*camee
Piatra fina, impodobita cu o figura sau cu un motiv decorativ in relief. [Pron. / < fr. , cf. it. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*camee
Piatra naturala cu care se ascute briciul, coasa etc.; cute; gresie. /Orig. nec.(by 11W4S4e13r13g6i7o)*arcer
piatra oasa = mineral cristalizat transparent, cu duritate mare, folosit in bijuteriile de mai mica valoare. (< fr. )(by 4W4S13e13r13g7i7o)*semipretios
Piatra pretioasa alba si foarte stralucitoare, produsa de anumite scoici in interiorul cochiliei; margaritar. Dinte foarte alb. Element decorativ de forma sferica folosit la decorarea unor muluri. Formatie globuloasa. Persoana sau lucru cu calitati exceptionale. Greseala, prostie rara. Perl. [< fr. , it. , germ. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*perla
Piatra pretioasa de culoare galbena, transparenta, fiind o varietate a beriliului. /<fr. (by 6W14S15e8r8g1i2o)*heliodor
Piatra pretioasa formata dintr-un oxid natural de aluminiu, cristalizat, aproape tot atat de dur ca diamantul; corund. [< fr. ]. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*corindon
Piatra pretioasa, varietate de peridot, de culoare verde; olivina. [< fr. , cf. gr. - aur, - piatra]. (by 10W3S3e4r12g12i6o)*crisolit
piatra ~ = roca vulcanica sticloasa, spongioasa si foarte usoara, la slefuirea metalelor etc. (< fr. )(by 4W5S13e13r7g7i15o)*ponce
Piatra semipretioasa cu dungi regulate, de culoare rosie sau bruna. /<lat. ngr. germ. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*sardonix
Piatra semipretioasa de culoare roza, varietate de turmalina. [Pl. / cf. fr. ].(by 11W4S5e13r13g7i7o)*rubelit
Piatra (semi)pretioasa fara fatete, montata in metal (filigranat). Ornament mic de piatra incrustat intr-o fatada. [< fr. ].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*caboson
Piatra semipretioasa foarte dura de culoare verzuie, folosita la confectionarea unor obiecte de arta; obiect de jad. [< fr. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*jad
piatra semipretioasa foarte dura, din silicat natural de aluminiu, calciu si magneziu, de culoare alba-verzuie, din care se fac diferite obiecte de arta. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*jad
Piatra semipretioasa transparenta de culoare rosie sau bruna. /<lat. ngr.(by 2W3S11e11r4g5i13o)*sardiu
Piatra semipretioasa transparenta, de culoare rosie sau bruna. [Pron. / < lat. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*sardiu
Piatra semipretioasa (varietate de cvart) transparenta, de culoare violeta. /<fr., lat. (by 13W7S7e15r1g9i9o)*ametist
Piatra sparta marunt, intrebuintata in constructia de drumuri. [< germ. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*split
piatra ~ = substanta despre care alchimistii credeau ca poate transforma toate metalele in aur; (fig.) descoperire, idee extraordinara. (< fr. )(by 14W14S8e8r1g1i10o)*filozofala
Piatra tare sfaramata marunt, folosita pentru imbracarea soselelor. [< germ. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*grus
Picatura de lichid care se scurge dintr-un flacon. Ornament in forma de picatura de lichid a antablamentului ordinului doric. [< fr. , cf. lat. - picatura].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*guta
Picatura de sange sau de alta substanta intinsa in strat subtire pe o placa de sticla pentru a putea fi cercetata la microscop. [Sil. ] /<fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*frotiu
picior de porc pantof de sport (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)(by 8W8S2e2r10g11i4o)*adidas
Picior de vers antic alcatuit din doua silabe lungi si doua scurte. [< lat. ].(by 3W4S12e12r6g6i14o)*ionic
picior de vers antic compus dintr-o silaba scurta, doua lungi, urmate de o silaba scurta si iarasi de una lunga. (< fr., lat. , gr. )(by 3W3S4e12r12g6i6o)*dochmius
Picior de vers antic compus dintr-o silaba scurta, doua lungi, urmate de o silaba scurta si iarasi de una lunga. [Pron. / < fr., lat. , gr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*dochmius
Picior de vers antic, format dintr-o silaba lunga si una scurta; troheu. [Pron. , scris si / < lat. < gr. , cf. fr. ].(by 13W13S7e7r15g1i9o)*coreu
picior de vers antic format dintr-un iamb si un troheu. (< fr. , lat. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*antispast
picior de vers (antic) solemn, de patru silabe, dintre care una lunga si trei scurte. (< fr. , lat. , gr. )(by 4W12S13e6r6g15i15o)*peon
Picior de vers clasic de patru silabe, dintre care trei sunt scurte si una lunga. [Pron. / < fr. , lat. , cf. gr. < - epitet al lui Apolo].(by 14W7S8e1r1g9i10o)*peon
Picior de vers clasic, format din patru silabe, dintre care una lunga. [Sil. ] /<fr. lat. (by 13W6S7e15r15g9i9o)*peon
Picior de vers compus din doua silabe accentuate (in metrica moderna) sau din doua silabe lungi (in metrica antica). /<lat. fr. (by 14W7S8e1r1g9i10o)*spondeu
Picior de vers de patru silabe, care are doua silabe lungi intre doua silabe scurte. [Cf. fr. , lat. , gr. ].(by 2W3S11e11r4g5i13o)*antispast
picior de vers din doua silabe scurte (neaccentuate) si una lunga (accentuata). (< fr. , lat. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*anapest
Picior de vers din doua silabe scurte (neaccentuate) si una lunga (accentuata). /<fr. , lat.(by 10W3S3e12r12g5i5o)*anapest
picior de vers dintr-o silaba lunga (accentuata) si una scurta (neaccentuata); coreu. (< fr. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*troheu
picior de vers dintr-o silaba scurta incadrata de doua lungi (neaccentuate). (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*amfimacru
Picior de vers format din doua silabe scurte si una lunga sau din doua silabe neaccentuate urmate de o silaba accentuata. [Cf. fr. , lat. , gr. ].(by 13W6S7e15r15g9i9o)*anapest
Picior de vers format din trei silabe, dintre care prima si ultima sunt lungi, iar cea din mijloc scurta. [Cf. fr. , lat. , gr. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*amfimacru
Picior de vers format din trei silabe, dintre care prima si ultima sunt scurte sau neaccentuate. [Cf. fr. , lat., gr. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*amfibrah
Picior de vers format din trei silabe, prima si ultima fiind scurte (neaccentuate). /<lat., fr. (by 9W2S2e11r11g4i5o)*amfibrah
Picior de vers format dintr-o silaba accentuata, urmata de doua silabe neaccentuate; picior de vers greco-latin format dintr-o silaba lunga, urmata de doua silabe scurte. // (Si in forma ) Element prim si secund de compunere savanta, cu semnificatia "in legatura cu degetele", "deget"; "in legatura cu masina de scris". [Pl. , (s.n.) / < lat. , gr. , cf. fr. ]. (by 9W9S2e3r11g11i5o)*dactil
picior de vers format dintr-o silaba lunga (accentuata) incadrata de doua scurte (neaccentuate). (< fr. , lat. )(by 14W7S8e1r1g9i10o)*amfibrah
Picior de vers format, in poezia antica, dintr-o silaba lunga si una scurta si, in poezia moderna, dintr-o silaba accentuata si una neaccentuata. V. [< fr. , cf. lat. , gr. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*troheu
Picior de vers greco-latin, format din doua silabe lungi. Vas pentru libatii. Arie muzicala lenta la flaut, care insotea libatiile. [< lat. , gr. < ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*spondeu
picior de vers greco-latin format dintr-un troheu si un iamb. (< fr. , gr. )(by 8W8S1e2r10g10i4o)*coriamb
Picior de vers greco-latin, format dintr-un troheu si un iamb. [Pron. , scris si / < fr. , cf. gr. < - troheu, - iamb].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*coriamb
picior de vers greco-latin, opus spondeului, format din doua silabe scurte. (< fr. , gr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*piric
Picior de vers ritmic in versificatia greco-latina, determinat de un grup de silabe lungi si scurte. Numarul de silabe si cezura necesara pentru a forma un gen de vers in versificatia moderna. Ordinea succesiunii unitatilor de timp, determinata de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadenta. [Pl. / < fr. , cf. lat. , gr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*metru
Picior intermediar de sustinere a grinzilor principale ale unui pod de lemn. [Pron. / < fr. , cf. lat. - stalp].(by 8W1S1e1r10g10i3o)*palee
Picior metric alcatuit din trei silabe scurte. [Cf. fr. , germ. < gr. - trei, - scurt].(by 1W1S10e10r3g4i12o)*tribrah
[PICI-PAIN] arbore exotic din familia coniferelor, al carui lemn dur, galben cu vine rosietice, serveste la confectionarea mobilelor de lux si la construirea de nave. (< engl. )(by 3W11S12e5r5g13i14o)*pitchpine
pick-up pe ale carui discuri sunt imprimate imagini alb-negru si color, insotite de inregistrari sonore si care poate fi conectat la orice televizor. (< video^1 pick-up)(by 10W4S4e12r13g6i6o)*videopickup
(pict.) culoare transparenta aplicata pe o culoare mai densa pentru redarea clarobscurului; glacis (2). (< fr. )(by 14W8S8e1r2g10i10o)*glasiu
pictograma sau ideograma (incizata in piatra), reprezentand cuvinte intregi intr-o forma figurativa. (< fr. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*glifa
Pictor care exceleaza in armonizarea culorilor. Cel care coloreaza stampe, harti etc. [Cf. fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i6o)*colorist
Pictor specializat in peisaje. Scriitor, compozitor specializat in descrieri de natura. [< fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*peisagist
Pictura animalelor. Parte a zoologiei care se ocupa cu descrierea diferitelor specii de animale. [Gen. / < fr. , cf. gr. - animal, - a scrie].(by 12W5S6e14r14g7i8o)*zoografie
pictura chinezeasca verticala pe sul, corespunzand picturii de sevalet din Europa. (< chin. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*su
Pictura executata in aceeasi culoare, cu o mare diversitate de nuante. [Sil] /<fr. (by 3W3S11e11r5g5i13o)*camaieu
Pictura executata in tus sau in culori de apa, pe rulouri de matase, de pai de orez sau de hartie, care se atarna in lung pe pereti. /< fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*kakemono
Pictura executata la repezeala. Opera literara scrisa de mantuiala. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*posada
Pictura facuta cu culori diluate in ceara. // Preparat pe baza de ceara cu care se impregneaza sculpturile pentru a luci. [Pron. / < fr. , cf. gr. < - a arde].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*encaustica
Pictura fina si delicata de mici dimensiuni (facuta pe fildes, pe email etc.). Litera ornata sau ornament pictat care impodobea titlul sau inceputurile capitolelor in vechile manuscrise. Opera de arta, de literatura de dimensiuni mici, lucrata cu finete. Obiect de dimensiuni reduse. [Pron. / cf. fr. , it. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*miniatura
pictura japoneza orizontala pe sul de matase sau de hartie de orez, continand scene sau peisaje. (< fr. )(by 7W1S1e9r10g3i3o)*makemono
Pictura japoneza orizontala pe sul de matase sau de hartie de orez, continand scene sau peisaje. V. [< fr. < cuv. japonez]. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*makemono
pictura japoneza pe matase sau hartie, executata in tus sau in acuarela, care se suspenda vertical pe perete si se poate rula. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i11o)*kakemono
Pictura lucrata cu culori de apa pe o tencuiala inca umeda. Prezentare plastica a oamenilor si a moravurilor unei anumite epoci. [< fr. , cf. it. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*fresca
Pictura lucrata in tonurile aceleiasi culori; grisai. Gravura (pe lemn) realizata in tonurile cele mai apropiate ale aceleiasi culori. [Pron. / < fr. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*camaieu
Pictura monocroma, de obicei in culoare gri, care creeaza impresia unui relief sau a unei sculpturi. /<fr. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*grisai
pictura monocroma in camaieu gri, care imita efectele sculpturii. (< fr. )(by 11W5S5e13r14g7i7o)*grisai
Pictura monocroma in camaieu gri, care imita efectele sculpturii. [< fr. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*grisai
Pictura murala care da la distanta iluzia realitatii. [Pron. / < fr. $trompe l\'oeil$].(by 6W7S15e15r9g9i2o)*trompel
pictura practicata in aer liber, in scopul reproducerii atmosferei, luminii si efectelor cromatice specifice peisajului natural. (< fr. )(by 2W2S10e11r4g4i12o)*pleinair
Pictura practicata in aer liber in scopul reproducerii atmosferei, luminii si efectelor cromatice specifice peisajului natural. [Pron. / < fr. - in plin aer].(by 12W5S5e14r14g7i7o)*pleinair
Pictura sau desen executat pe o panza, pe un carton etc. (care se asaza de obicei pe un perete, pe un suport etc.). = a ramane surprins, inlemnit. = lucrare simfonica alcatuita dintr-o singura parte, avand un program cu continut plastic sau descriptiv. Priveliste, scena de mari proportii care atrage luarea aminte, impresioneaza vederea. Descriere a unei privelisti, a unui obiect sau a unei persoane etc., facuta oral sau in scris (mai ales intr-o opera literara). Subdiviziune a unui act, cuprinzand mai multe scene, care se desfasoara in acelasi decor. Tabel, schema. Grafic cuprinzand o grupare de termeni, de simboluri, de numere, aranjate in siruri si coloane. = tablou in care elementele chimice sunt dispuse in siruri si coloane, dupa greutatea lor atomica. Panou sau placa subtire de metal sau de marmura cuprinzand mai multe instrumente de masura, aparate de control etc., cu care este inzestrat un aparat, o masina etc. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*tablou
Pictura sau sculptura care o reprezinta pe Madona ce-si tine fiul mort pe genunchi sau in brate. [Sil. ] /<fr., it. (by 6W6S14e15r8g8i1o)*pieta
Pictura verticala pe sul in Japonia, corespunzand picturii de sevalet din Europa, care se face cu culori de apa si tusuri de China pe hartie de matase sau de orez. [< fr., jap. ].(by 6W14S14e15r8g8i2o)*kakemono
Piedestal care sustine un sir de coloane. [< fr. , cf. gr. - coloana, - a sprijini].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*stilobat
Piedestal cu patru picioare pe care se pun obiectele de cult. /<ngr. (by 12W12S12e6r6g14i14o)*tetrapod
Piedestal, soclu (la o statuie, la o coloana). Temelie, baza, fundament. [< it. , cf. germ. ].(by 6W6S14e14r8g8i1o)*bazament
Piedica folosita pentru a opri deplasarea nedorita a unui vehicul, a unei piese etc. [< fr. , cf. prov. ].(by 2W11S11e11r4g5i13o)*cala
piedica, obstacol. o (jur.) ~ legal = obiectie la savarsirea unui act juridic. (< lat. , it. )(by 8W9S2e2r11g11i4o)*impediment
Piedica, stavila. Opozitie; dificultate, piedica. Gard, sant etc. care trebuie trecut in cadrul unei competitii sportive. [Var. s.n. / < fr. , cf. lat.bis. ].(by 7W7S1e1r9g10i3o)*obstacol
Pielea cu par a capului. Parul smuls de pe cap impreuna cu pielea ca urmare a unui accident etc. [< fr., engl. ].(by 7W15S15e8r9g2i2o)*scalp
pielea cu par a capului. parul smuls de pe cap impreuna cu pielea, ca urmare a unui accident etc. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*scalp
Pielea desprinsa de pe craniul omului (impreuna cu parul). /<fr., engl. (by 2W2S10e10r4g4i12o)*scalp
Piele de bovine, porcine sau cabaline, folosita pentru confectionarea incaltamintei rezistente. /<ucr. (by 5W14S14e7r7g1i1o)*toval
Piele de bovine special tabacita, folosita pentru confectionarea fetelor la incaltaminte. /<fr., engl. (by 14W7S7e1r1g9i10o)*box
Piele de capra sau de oaie, subtire si moale, care se intrebuinteaza la confectionarea incaltamintei. [< fr. , cf. - capra].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*sevro
piele de capra sau de oaie tabacita fin dupa anumite procedee practicate la Cordoba. (< it. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*cordovan
piele de ied purtata de zeul Dionysos, de satiri si menade, in timpul misterelor eleusine. (< fr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*nebrida
Piele de oaie, de capra etc. tabacita intr-un anumit fel pentru a capata lustru si finete; material care imita o astfel de piele. [Var. s.f. / cf. fr. , it. < sp. - marocan].(by 1W9S9e3r3g11i12o)*marochin
Piele de oaie (de obicei vopsita). Haina facuta din astfel de blana. [< fr. ].(by 14W14S8e8r1g10i10o)*muton
Piele de oaie sau de capra tabacita, folosita, mai ales, la captusirea incaltamintei. /<turc. s(by 5W6S14e14r8g8i1o)*mesina
Piele (de obicei alba) de bovine, cu aspect velurat, care imita pielea de antilopa. /<germ. (by 7W15S1e9r9g2i3o)*nabuc
Piele de porc parlita (si oparita), curatata de par si de murdarie, pentru a o face comestibila. [Pl. si ] /Orig. nec.(by 5W13S14e7r7g15i1o)*sorici
Piele de vitel, mai fina ca pergamentul obisnuit, prelucrata special si folosita, in trecut, ca material pentru scris. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*velin
Piele de vitel special tabacita, din care se fac pantofi, ghete etc. [Pl. / < engl., fr. ]. (by 4W12S13e6r6g14i15o)*box
piele de vitel tabacita vegetal, pentru sters automobile sau mobila. (< fr. )(by 9W2S3e11r11g5i5o)*vaseta
piele fina de capra sau de oaie, din care se confectioneaza articole de marochinarie ori de incaltaminte. (< fr. )(by 13W13S6e7r15g15i9o)*sevro
piele fina de capra tabacita vegetal; material care imita o astfel de piele. (< fr. , it. )(by 3W11S11e5r5g13i14o)*marochin
Piele fina (de ovine) din care se confectioneaza fete de incaltaminte pentru femei si copii. /<germ.(by 11W4S5e13r13g7i7o)*sevreta
Piele groasa tabacita de bovine, din care se fac fete de incaltaminte. [Monosilabic] /rus. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*iuft
Piele pentru incaltaminte asemanatoare cu antilopa. [Pron. / < engl. ]. (by 15W8S8e9r2g2i10o)*hunting
Piele preparata special pentru a se putea scrie pe ea. Document vechi scris pe o piele de acest fel. Hartie translucida rezistenta si impermeabila, folosita mai ales la impachetare. [Pl. / < germ. , cf. lat. < - vechi oras in Asia Mica].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*pergament
piele subtire de calitate inferioara, obtinuta prin sectionarea in grosime a pieilor in cursul tabacirii. (< germ. )(by 5W14S14e7r7g1i1o)*spalt
Piele subtire de calitate inferioara, obtinuta prin spaltuire si folosita pentru captuseli. /<germ. (by 5W6S14e14r8g8i1o)*spalt
Piele subtire si fina (de capra, de oaie sau de vitel) obtinuta printr-un proces special de tabacire si folosita la con-fectionarea diferitelor articole (de galanterie, de incaltaminte etc.). [Var. ] /<fr. (by 9W10S3e3r12g12i5o)*sevro
Piele subtire si fina de capra (mai rar de oaie), tabacita cu extracte vegetale si folosita la confectionarea unor articole de galanterie si de incaltaminte; saftian. [Pl. si ] /<fr. , it. (by 14W14S7e8r1g1i9o)*marochin
Piele subtire si fina de capra sau de oaie, obtinuta printr-un proces complicat de tabacire, vopsita in diferite culori si folosita la confectionarea unor articole de galanterie si de marochinarie. [Sil. Pl. si ] /<turc. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*saftian
Piele tabacita fin dupa anumite procedee practicate la Cordoba, in Spania. [< it. , cf. - oras in Spania]. (by 1W1S9e10r3g3i12o)*cordovan
Piele tabacita vegetal, colorata sau cu fata naturala, folosita pentru curelarie, harnasamente si articole tehnice. Fasie de material insensibil care apara capetele bobinelor de film sau de banda magnetica. [< germ. ].(by 15W8S8e2r2g10i11o)*blanc
"piele, tegument". (< fr. , -derme, derma-, dermat/o/-, -dermie, cf. , -atos)(by 10W3S3e12r12g5i6o)*dermo
pielicica de miel din rasa caracul, cu parul matasos si buclat. haina de dama dintr-o astfel de blana. (< fr. )(by 13W7S7e15r1g9i9o)*astrahan
Pielita care inveleste fructul unei plante. [< fr. , cf. gr. - deasupra, - fruct].(by 7W8S1e1r10g10i3o)*epicarp
Pielita care inveleste partea exterioara a fructului unei plante. /<fr. (by 9W10S3e3r11g12i5o)*epicarp
Pielita care se intinde intre membrele dinainte si dinapoi, ca si spre coada, ale unor animale mamifere si care serveste la planat. [Pron. / < engl. , cf. lat. - ciucure].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*patagiu
pielita intre membrele dinainte si dinapoi, ca si spre coada, la unele mamifere, care serveste la planat. (< engl., lat. )(by 10W4S4e12r12g6i6o)*patagiu
PIELONEFRITA, pielonefrite, s.f.Boala inflamatorie, de natura infectioasa, a bazinetului si a rinichiului. [Pr.:pi-e-] -Din fr. pyelonephrite(by 14W7S8e1r1g9i10o)*pielonefrita
(piept al omului, al camasii, fundul navodului, interior, golf) s. n., pl. (by 11W4S4e12r13g6i6o)*san
Pieptanatura femeiasca cu parul rasucit sau impletit si strans la ceafa ori in crestet. /+ suf. $...oc$(by 3W3S4e12r12g5i6o)*motoc
pieptanatura femeiasca cu parul strans sau impletit si adunat pe ceafa, ori in crestetul capului. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*coc
Pieptanatura femeiasca, cu parul strans sau impletit si adunat pe ceafa sau in crestetul capului. [Pl. / < fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i9o)*coc
Pieptanatura femeiasca in care parul este lasat liber in jos si sucit la capete inauntru. /<fr. germ. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*paj
Pieptanatura femeiasca realizata prin strangerea si rasucirea parului la ceafa sau in crestetul capului. /<fr. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*coc
Pieptar confectionat, mai ales, din postav (impodobit cu gaitane) si purtat, indeosebi, de tarani. /<turc. (by 6W6S14e15r8g8i2o)*ilic
Pieptar din piele, impodobit cu cusaturi, de obicei imblanit, purtat de femei la tara. [G.-D. ] /cf. turc. (by 14W14S14e8r8g1i2o)*tivilichie
Pieptar din placi de metal pe care il imbracau luptatorii in scop protector; cuirasa. /Orig. nec.(by 7W15S1e9r9g2i3o)*platosa
Pieptene pentru scarmanat, pieptanat sau destramat lana, canepa sau inul; daracitor. a daraci. /<turc. (by 11W11S4e4r13g13i6o)*darac
Pieptene pentru scarmanat, pieptanat sau pentru destramat lana, canepa sau inul; darac. / + suf.$ ...tor$(by 2W2S10e10r4g4i12o)*daracitor
pierdere a capacitatii cuiva de a-si recunoaste unul sau mai multe segmente ale corpului. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*asomatognozie
Pierdere a capacitatii de exprimare prin mimica a unor stari afective. [< fr. ].(by 14W14S7e8r8g1i1o)*amimie
pierdere a caracterului morfologic al unui cuvant. (< de^1 morfolog/ic/ + iza)(by 11W11S5e5r13g14i7o)*demorfologizare
Pierdere a conductibilitatii normale a unui nerv. Stare a unui organism aflat in limita conditiilor vitale. [Pron. / < fr. , cf. gr. - alaturi, - viata].(by 4W12S12e6r6g14i15o)*parabioza
Pierdere a consistentei, ramolire a unui organ sau tesut; ramolisment. Dorinta patologica de a ingera alimente picante. [Gen. / < fr. , cf. gr. - inmuiere].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*malacie
pierdere a constiintei pe scurta durata, in special la femei de tip isteric. (< pseudo sincopa)(by 5W6S14e14r7g8i1o)*pseudosincopa
Pierdere a cunostintei in timpul unei boli grave, provocata de o reprimare a functiilor sistemului nervos central. a fi in agonie. [G.-D. ] /<fr.(by 1W10S10e3r4g12i12o)*coma
Pierdere a cunostintei. Lipsa unei atitudini constiente fata de realitatea inconjuratoare. [Pron. / cf. fr. ].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*inconstienta
Pierdere a favoarei, a bunavointei unui superior, a unei persoane influente. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 12W12S6e6r14g14i8o)*dizgratie
pierdere a favorii, a bunavointei unei persoane influente, a unui superior. (< it. , dupa fr. )(by 1W9S9e3r3g11i12o)*dizgratie
Pierdere a favorii, a bunavointei unui om influent, cu putere. [Gen. , var. s.f. / < it. , cf. fr. ].(by 4W12S13e6r6g15i15o)*dizgratie
Pierdere a iluziilor; inselare a sperantelor; dezamagire; deceptie. [Sil. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g3i11o)*deziluzie
Pierdere a iluziilor; inselare a sperantelor; dezamagire; deziluzie. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. lat.$ deceptio, ...onis$(by 14W14S8e8r1g2i10o)*deceptie
Pierdere a onoarei; necinste; ocara, necinstire, rusine. [Gen. / cf. fr. ].(by 2W2S2e11r11g4i4o)*dezonoare
pierdere a poftei de mancare; inapetenta. o ~ mintala = repulsie fata de alimente, insotita de pierderea totala a poftei de mancare. (< fr. , gr. )(by 2W10S10e4r4g4i13o)*anorexie
... Pierdere a sensibilitatii intr-una din jumatatile corpului. /<fr. (by 7W15S15e8r9g2i2o)*hemianestezie
Pierderea sensibilitatii pe jumatatea laterala a corpului. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - jumatate, - fara, - simtire].(by 12W12S5e6r14g14i8o)*hemianestezie
Pierdere a sensibilitatii si a miscarilor voluntare datorita incetarii subite momentane sau definitive a functiei inimii, insotite de intreruperea respiratiei. Efect ritmic cu caracter dinamic, obtinut prin mutarea accentului unei masuri de pe timpul tare pe cel slab. Suprimarea unei vocale sau a unui grup de vocale neaccentuate din interiorul unui cuvant. [Cf. fr. , lat. , gr. < - cu, - a taia].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*sincopa
pierdere a sensibilitatii tesuturilor profunde la presiune. (< fr. )(by 4W12S12e6r6g14i14o)*baranestezie
pierdere a sensibilitatii unei jumatati laterale a corpului. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*hemianestezie
pierdere a simtului mirosului pe jumatate din mucoasa nazala. (< fr. )(by 1W1S9e10r3g3i12o)*hemianosmie
Pierdere a simtului mirosului pe jumatate din mucoasa nazala. [Pron. , gen. / < fr. , cf. gr. - jumatate, - fara, - miros].(by 3W12S12e5r5g14i14o)*hemianosmie
pierdere a simtului stereognostic, in cazuri de hemiplegie. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i2o)*stereoagnozie
pierdere a specializarii, a calitatii profesionale. (dupa fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*despecializare
Pierdere a unei deprinderi; debarasare de o obisnuinta; dezobisnuinta. /v. (by 11W12S5e5r6g14i14o)*dezvat
pierdere a unei mari cantitati de sange la menstruatie. (< fr menorragie)(by 15W8S8e2r2g10i10o)*menoragie
Pierdere a unei mari cantitati de sange la menstruatie. [Gen. / < fr. , cf. gr. - luna, - a curge].(by 10W11S4e4r13g13i6o)*menoragie
Pierderea unui drept, ca penalizare pentru nerespectarea regulamentului de catre un concurent sau o echipa. = a nu se prezenta la o proba sportiva la care era angajat. Suma pe care proprietarul unui cal angajat intr-o cursa este obligat s-o plateasca daca nu-l lasa sa alerge. [Pl. , scris si / < fr., engl. ].(by 10W10S4e4r12g13i6o)*forfet
Pierdere a vederii, cauzata de atrofierea nervului optic. [Pron. / < fr. , cf. gr. - intunecare].(by 7W7S15e1r9g9i3o)*amauroza
pierdere a vibratiilor glotale la sunetele sonore; asurzire. (< afoniza)(by 8W2S2e10r11g4i4o)*afonizare
pierdere cu caracter patologic a capacitatii de a reproduce, de a recunoaste o bucata muzicala. (< fr. , lat. )(by 12W12S6e6r14g15i8o)*amuzie
pierdere de apa din albia unui rau in favoarea unor cursuri subterane carstice. (< sub tiraj)(by 13W6S7e7r15g1i9o)*subtiraj
Pierdere de plasma din circuitul sanguin, asa cum se intampla, de pilda, in cazul unor arsuri. [Gen. / < fr. , cf. gr. - formatie, - a curge].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*plasmoragie
pierdere de plasma din circuitul sangvin, ca in cazul unor arsuri. (< fr. )(by 6W14S15e8r8g1i2o)*plasmoragie
pierdere, diminuare marcata si evidenta a facultatilor mintale. (dupa engl. , lat. )(by 1W1S10e10r3g4i12o)*abalienare
Pierdere, micsorare a creditului, a increderii de care se bucura cineva. [< fr. , it. ].(by 13W7S7e15r15g9i9o)*discredit
Pierdere partiala sau totala a memoriei. [< fr. , cf. gr. - fara, - memorie].(by 8W9S2e2r3g11i11o)*amnezie
pierdere patologica a capacitatii de exprimare prin mimica a unor stari afective, idei etc. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*amimie
Pierdere patologica totala a simtului mirosului. [Gen. / < fr. , cf. gr. - fara, - miros].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*anosmie
Pierdere sau diminuare a vederii intr-o zona a campului vizual. [Pl. / < fr. , cf. gr. - intunecare].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*scotom
Pierdere sau slabire a simtului olfactiv. [Gen. / < fr. , cf. gr. - dificil, - miros].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*disosmie
Pierdere, suprimare, lipsa a unui drept, a unui bun, a unui avantaj. Lipsa, saracie; abtinere voita. [Pron. / cf. fr. , lat. ].(by 2W11S11e4r5g13i13o)*privatiune
Pierdere temporara a sensibilitatii sau/si a conostintei, provocata, in mod artificial, cu ajutorul substantelor narcotice (mai ales in cazul unor interventii chirurgicale). /<fr. , germ. (by 3W4S12e12r5g6i14o)*narcoza
Pierdere totala sau partiala a caracterului palatal al unei consoane care se afla inaintea lui sau (by 13W7S7e15r1g9i9o)*depalatalizare
Pierdere totala sau partiala a mobilitatii si a sensibilitatii corpului, cauzata de obicei de leziuni pe creier sau in maduva spinarii. [Gen. / < fr. , cf. lat., gr. < - in lungul, - dizolvare].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*paralizie
pierdere totala sau partiala a mobilitatii si sensibilitatii corpului. o ~ infantila = poliomielita. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*paralizie
pierdere, totala sau partiala, a posibilitatii de exprimare a cuvintelor, datorata unei leziuni a cortexului; disfazie. (< fr. )(by 5W13S13e14r7g7i15o)*afazie
[PIE-RO] personaj de pantomima, imbracat in alb si cu o scufie pe cap. (< fr. )(by 3W3S11e11r5g5i13o)*pierrot
Piesa accesorie a unui fotoliu pentru a sprijini capul. [Pron. / cf. fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*tetiera
Piesa accesorie a unui fotoliu sau scaun pe care se sprijina capul. /<fr. (by 4W12S12e6r6g6i15o)*tetiera
piesa accesorie a unui fotoliu sau scaun pentru sprijinit capul. (< fr. )(by 8W2S2e10r11g4i4o)*tetiera
piesa a inchizatorului unei arme de foc care serveste la percutia capsei cartusului sau a focosului. mecanism de aprindere a amorselor la mine. (< fr. )(by 15W9S9e2r3g11i11o)*percutor
piesa a osaturii la navele din lemn care dubleaza fata interioara a etravei, pentru consolidare. (< fr. )(by 1W9S10e3r3g3i12o)*contraetrava
Piesa ascutita folosita la gaurirea tablei metalice; dorn, priboi. Unealta pentru largirea sau formarea gaurilor din piese tubulare sau inelare. Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. Sarma care se asaza inauntrul instrumentelor gaunoase (ace, trocare etc.) pentru a impiedica astuparea lor. [Pl. , var. s.f. / < fr. ].(by 15W8S9e2r2g11i11o)*mandrin
Piesa a unei masini-unelte in care se fixeaza unul sau mai multe cutite in pozitia dorita pentru prelucrarea pieselor. [< + , dupa fr. ].(by 13W13S14e7r7g1i1o)*portcutit
piesa a unui ciocan pneumatic, tija ascutita la varf, pentru despicarea, dislocarea sau sfaramarea rocilor, zidurilor etc. (< it. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*picon
Piesa care dubleaza etamboul spre interiorul navei spre a-l intari. [Cf. fr. ].(by 8W9S2e2r11g11i4o)*contraetambou
piesa care fixeaza capul nitului, in timp ce se formeaza, prin batere cu buterola, celalalt capat. (< fr. )(by 5W5S13e13r7g7i15o)*contrabuterola
Piesa care inchide cilindrii unui motor cu ardere interna. Culata (la tunuri). [Pron. , var. s.f. / < fr. ].(by 4W5S13e13r7g7i15o)*chiulasa
Piesa care, prin apasare, transmite comanda pentru o actiune mecanica sau electrica. Fus incastrat cu un capat in corpul unei piese in miscare circulara, excentric fata de axa de rotatie a acesteia, care serveste ca legatura de articulatie intr-un mecanism. Mica papula, bubulita pe piele. // Nasture mobil cu care se incheie gulerul, mansetele etc. Capsa . [Pl. , (s.m.) / < fr. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*buton
piesa care serveste la micsorarea continua, progresiva, a sectiunii de trecere a unui fluid in care debitul se mentine constant. (< fr. )(by 2W2S2e11r11g4i5o)*confuzor
Piesa care sustine lama, cutitul etc. unei masini; portunealta. [< + , dupa fr. ].(by 2W3S11e11r5g5i13o)*portscula
Piesa cilindrica, de metal sau de beton, fixata pe puntea unei corabii sau pe chei de care se leaga paramele la ancorare. /<turc. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*baba
piesa cilindrica mobila pe care se fixeaza hartia la masina de scris. (dupa engl. , fr. )(by 4W12S12e5r6g14i14o)*car
Piesa cilindrica pe care se poate infasura un fir, un cablu etc.; ansamblu compus din piesa aceasta si firul, cablul etc infasurat pe ea. Infasurare a unui fir intr-o masina sau intr-un aparat electric. Infasurare a unui fir de ata, de sfoara etc. pe un betisor, un mosor etc.; ghem. [< fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*bobina
Piesa cilindrica (uneori formata din doua parti semicilindrice) care captuseste un lagar si serveste ca sprijin pentru fusul unui arbore sau al unui ax. /<fr. (by 12W5S5e14r14g7i8o)*cuzinet
Piesa cilindrica (uneori formata din doua parti semicilindrice) care face parte dintr-un lagar si vine in contact direct cu axul unei masini. [< fr. ].(by 13W6S6e15r15g8i8o)*cuzinet
Piesa componenta a ciocanului de abataj, constand dintr-o bara de otel ascutit la varf, care sfarama materialele dure. /<it. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*picon
Piesa componenta a unei matrite care apasa asupra materialului. [< germ. , rus. ].(by 9W9S3e3r11g12i5o)*patrita
Piesa componenta a unei matrite pentru ambutisarea tablei, care preseaza marginea acesteia spre a impiedica formarea cutelor. Ciocan folosit pentru a face plana fata unui obiect. [< + ].(by 3W3S11e12r5g5i6o)*planator
piesa componenta a unei matrite pentru ambutisarea tablei, care preseaza marginea acesteia spre a impiedica formarea cutelor. ciocan pentru a face plana fata unui obiect. (< plana + -tor)(by 8W8S1e2r10g10i4o)*planator
Piesa confectionata dintr-un anumit material pentru a fi supusa unor incercari in vederea determinarii proprietatilor acestuia; corp de proba. [< fr. < - a incerca].(by 15W15S8e9r9g2i3o)*epruveta
Piesa cu ajutorul careia se efectueaza si se controleaza operatia de calibrare. /<fr. (by 7W7S15e1r9g9i3o)*contracalibru
Piesa cu ajutorul careia se fixeaza obiectele de prelucrat la menghina, la filiera etc. Piesa in care se fixeaza varful bocancului legat de schiuri; falca. Instalatie speciala pentru initierea si perfectionarea canotorilor, caiacistilor si canoistilor. [Pl. / < germ. ].(by 9W10S3e3r12g12i5o)*bac
Piesa cu care se imobileaza in mod provizoriu un membru fracturat. /<fr. (by 4W12S13e6r6g15i15o)*atela
Piesa cu care se incheie o cingatoare sau este folosita ca obiect decorativ. prieteni foarte buni. [G.-D. ] /<sas. (by 5W5S13e14r7g7i15o)*catarama
Piesa cu gauri prin care se trage un material in fire sau in bare. Piesa prevazuta cu gauri foarte mici care serveste la filarea matasii artificiale. Orificiu prin care o omida sau un paianjen emite firul de matase. Dispozitiv pentru taierea unui ghivent. Drum, cale, fir, succesiune, mijlocire. Succesiunea gradelor intr-o cariera. [Pron. / < fr. , cf. it. ].(by 11W12S5e5r14g14i7o)*filiera
Piesa cu manere fixata de furca unei biciclete, a unei motociclete etc., cu care se poate orienta roata din fata pentru mentinerea sau schimbarea directiei. Pavilion din codul international de semnale, cu fluturatura taiata in colturi; pavilion de club, de campanie. [< fr. , cf. it. ].(by 5W14S14e7r8g1i1o)*ghidon
piesa de articulatie pentru arcurile lamelare de suspensie, care face legatura arcului cu sasiul unui vehicul. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*jumela
Piesa de articulatie pentru arcurile lamelare de suspensie, care face legatura arcului cu sasiul unui vehicul. [< fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*jumela
piesa de artilerie, asemanatoare cu tunul, dar cu teava mai scurta si cu traiectoria foarte curba. (< fr. )(by 1W10S10e3r3g12i12o)*obuzier
Piesa de artilerie cu teava scurta si cu traiectorie mai curbata decat aceea a tunului. [Pron. / < fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*obuzier
Piesa de asamblare, demontabila, folosita la conductele metalice pentru fluide. [< engl. ].(by 8W8S2e2r10g10i4o)*fiting
piesa de beton armat turnat prin compresie folosit in consolidarea digurilor(by 7W7S15e1r9g9i3o)*piesa
piesa de cauciuc, gaurita la un capat, care imita sfarcul mamelei, atasandu-se la biberon. (< fr. )(by 3W11S11e4r5g13i13o)*tetina
Piesa de constructie care sustine grinzi, cornise etc. [< it. , cf. fr. ].(by 8W2S2e10r10g4i4o)*mensola
Piesa, de forma cilindrica, in care se insurubeaza un bec, pentru a-i face contact cu circuitul electric; fasung. [Art. G.-D. Sil. ] /<fr. (by 15W15S9e9r2g2i11o)*dulie
Piesa de forma cilindrica in care se insurubeaza un bec, pentru a-l conecta la circuitul electric; dulie. /<germ. (by 3W11S11e5r5g13i14o)*fasung
Piesa de forma unui disc mic, care, fiind apasat sau invartit, asigura contactul pentru un circuit electric sau declanseaza o actiune mecanica. /<fr. (by 13W13S6e6r15g15i8o)*buton
Piesa de imbracaminte, de obicei crosetata, fara maneci si fara guler, care se poarta peste camasa si acopera corpul pana la talie. [G.-D. ] /<germ. , fr. (by 4W4S12e13r6g6i15o)*vesta
Piesa de imbracaminte protectoare (de piele, de lana sau de postav) care acopera piciorul de la glezna pana sub genunchi. [Sil. ] /<fr.(by 7W15S1e9r9g3i3o)*jambiera
Piesa de imbracaminte tricotata care se imbraca pe picior; ciorap. /<ngr. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*coltun
Piesa de legatura, cu ajutorul careia se asambleaza tevile metalice. /<germ. (by 3W11S12e5r5g6i14o)*fiting
Piesa de legatura cu ajutorul careia se orienteaza rotile unui autovehicul in directia dorita. /<fr. (by 9W2S2e11r11g4i4o)*fuzeta
Piesa de legatura, folosita, de obicei in perechi, la imbinarea a diferite piese, conducte etc. [< germ. ].(by 14W14S8e8r1g2i10o)*flansa
Piesa de legatura intre aripile unui avion biplan, confectionata din sarma de otel. Coarda pentru sustinerea catargelor. [Var. s.f. / < fr. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*hoban
piesa de legatura intre roata directoare si osia din fata a unui autovehicul. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g1i1o)*fuzeta
Piesa de legatura intre roata directoare si osia din fata a unui autovehicul. [< fr. ].(by 2W2S10e11r4g4i13o)*fuzeta
Piesa de legatura la care se leaga firele unui circuit electric pe un singur ax, folosita in centralele telefonice. [Pl. / < fr. , cf. engl. ].(by 3W11S12e5r5g14i14o)*jac
Piesa de lemn brut rotund, folosita la cofraje, schele etc. Maneta. [< it. ].(by 6W15S15e8r8g2i2o)*manela
Piesa de lemn care se aplica pe fata interioara a etravei la navele de lemn pentru consolidare. [Cf. fr. ].(by 11W11S5e5r13g14i7o)*contraetrava
Piesa de lemn, de fier etc. asezata intre alte piese pentru a le lega sau a le sustine. [Pl. / < fr. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*antretoaza
piesa de lemn, de fier etc. asezata transversal intre alte piese. (< fr. )(by 14W7S8e1r1g10i10o)*antretoaza
piesa de lemn, de metal, element de sprijinire a cofrajelor. (< germ. )(by 10W10S4e4r4g13i13o)*sprait
Piesa de lemn fixata in spatiul destinat unei usi sau unei ferestre intr-o zidarie, de care se intareste apoi tocul acestora. [Art. ]. /Orig. nec.(by 12W12S6e6r14g15i8o)*ghermea
Piesa de lemn folosita la sprijinirea temporara a malurilor unei sapaturi, a unei portiuni dintr-o constructie etc. /<germ. (by 10W3S4e12r12g6i6o)*sprait
Piesa de lemn incovoiata, prinsa cu un capat de osie, iar cu celalalt capat de caramb, care sustine caruta sau carul. a fi zapacit, ticnit; prostanac. [G.-D. ; Sil. ] /<bulg. (by 8W8S1e2r2g10i10o)*leuca
Piesa de lemn in general de esenta tare, folosita la pardosirea incaperilor; pardoseala facuta din astfel de piese. Fiecare dintre suprafetele in care este impartita o padure in exploatare. Magistratura speciala care facea cercetari in materie penala. Membrii acestei magistraturi; localul in care functiona aceasta institutie. [Pl. / < fr. ].(by 5W5S13e14r7g7i1o)*parchet
Piesa de lemn ingusta, intrebuintata la fabricarea lamelor de parchet sau in tamplarie. Chenar care incadreaza o pardoseala de parchet in lungul peretilor de care se prind tabliile unei usi. [< fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i15o)*friz
Piesa de lemn sau bara metalica servind ca element de legatura; nervura de piatra la cheia arcelor. [< fr. ].(by 12W13S6e6r15g15i8o)*lierna
Piesa de lemn sau de fier, care leaga intre ele brazdarul, cormana si plazul. /<ngr. (by 4W5S13e13r6g7i15o)*cucura
Piesa de lemn sau de metal care asigura rigiditatea unui sistem de constructie. [Cf. fr. ].(by 13W7S7e15r1g9i9o)*contrafisa
Piesa de lemn sau de metal care serveste la innodarea a doua piese alaturate. /<fr. (by 13W14S7e7r15g1i9o)*eclisa
Piesa de lemn sau de metal servind ca element de sprijinire a cofrajelor. [Pron. / < germ. ].(by 1W10S10e3r3g12i12o)*sprait
Piesa de lenjerie femeiasca, constand dintr-un brau lat de care sunt prinse jartierele. [Sil. ] /+ (by 14W14S8e8r1g2i10o)*portjartier
Piesa de masina compusa din doua inele concentrice separate prin bile sau role cu aceleasi dimensiuni, care transforma miscarea de alunecare in miscare de rostogolire. = materiile prime si celelalte materiale necesare procesului de productie, precum si mijloacele banesti necesare functionarii continue a unei intreprinderi. [< fr. ].(by 3W11S11e5r5g5i13o)*rulment
Piesa de material izolant pe care sunt fixate piese de contact folosite in aparatele de telecomunicatii. [< fr. ].(by 12W12S6e6r14g15i8o)*regleta
Piesa de metal (ca o moneda) facuta in amintirea unui eveniment sau spre a fi conferita ca semn de distinctie pentru merite exceptionale. [Gen. / < it. , cf. fr. ].(by 11W4S4e13r13g6i7o)*medalie
Piesa de metal care se introduce intre alte doua piese (din care una este fixa si alta reglabila) pentru a aduce la orizontala sau verticala piesa reglabila. Adaosul respectiv poate fi de diverse grosimi si se introduce individual sau in pachet intre piesele respective.(by 7W7S7e15r1g9i9o)*piesa
piesa de metal, care serveste pentru prins hartii, parul etc.; agrafa. (< germ. )(by 7W7S15e15r9g9i2o)*clama
(piesa de metal, clapa, limita, mod de a aplica culoarea, lovitura la scrima) s. f., art. g.-d. art. pl. (by 3W3S11e12r5g5i14o)*tusa
Piesa de metal constand din doua elemente (in forma de carlig cu inel) care serveste pentru a incheia o haina; copca. in cantitate mica. /<rus. ucr. pol. (by 10W10S3e4r12g12i5o)*sponca
Piesa de metal constand din doua elemente (un carlig si un inel) care serveste pentru a incheia o haina. [G.-D. ] /<bulg. (by 3W12S12e12r6g6i14o)*copca
Piesa de metal cu sectiunea patrata, folosita la distantarea cuvintelor si la completarea randurilor. [Sil. ] /+ suf. $...isor$(by 9W2S2e11r11g11i5o)*patrisor
Piesa de metal, de diferite forme si dimensiuni, cu care se prind unele obiecte (foi de hartie, rufe pe franghii, perdele la fereastra etc.). [G.-D. ] /<germ. (by 6W6S14e15r15g8i9o)*clama
Piesa de metal de diferite forme si marimi, care serveste pentru prins hartii, parul etc.; agrafa. [< germ. ].(by 9W3S3e11r12g5i5o)*clama
Piesa de metal de formatul unei monede, care se introduce in mecanismul unui telefon public automat pentru a putea vorbi. Placa mica (de metal, de os etc.), rotunda sau patrata etc., intrebuintata ca marca de plata la jocul de carti in localurile de consumatie etc. [Cf. fr. ].(by 3W11S11e4r5g13i13o)*fisa
Piesa de metal folo-sita la umplerea spatiilor albe, in forma de tipar, a unei pagini. /<fr. (by 7W1S1e9r9g3i3o)*reglet
piesa de metal, in forma de moneda, emisa in amintirea unui eveniment sau spre a fi conferita ca semn de distinctie pentru merite exceptionale. (< it. )(by 13W13S6e7r7g15i1o)*medalie
Piesa de metal in forma de moneda, gravata cu figuri si inscriptii, emisa ca distinctie sau pentru a marca anumite evenimente importante. medalie in amintirea unui eveniment remarcabil sau in memoria unei personalitati ilustre. /<it. (by 7W8S1e1r10g10i3o)*medalie
piesa de metal la bord sau la chei de care se leaga navele; baba. (< it. )(by 2W10S11e4r4g13i13o)*binta
Piesa de metal, prevazuta cu o gaura filetata, care serveste, impreuna cu un surub, la asamblarea unor piese; mutelca. Sil.] /+ suf. $...ulita$(by 7W7S15e1r9g9i9o)*piulita
Piesa de mobila pusa langa pat pentru a tine obiectele necesare noaptea sau inainte de culcare; masuta de noapte. [G.-D. Sil. ] /suf. $...iera$(by 8W1S2e10r10g4i4o)*noptiera
piesa de mobilier, cu sau fara rezematoare, pe care pot sedea deodata mai multe persoane. scaun cu pupitru pe care stau elevii in clasa. o a sta in a sa = a fi neutru, a sta oasiv, indiferent. (< fr. , germ. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*banca
Piesa (demontabila) care serveste la prelungirea unor obiecte. Miscare rapida de intindere a bratului; lungime a bratului (in raport cu aceea a adversarului). Text care completeaza continutul unui document comercial, anexandu-se la acesta; act aditional. [< fr. ].(by 3W11S12e5r5g13i14o)*alonja
piesa de orfevrarie, cutiuta asezata in altar la catolici, in care se pastreaza ostia. (< fr. )(by 5W6S14e14r8g8i1o)*ostensoriu
Piesa de orfevrarie, cutiuta asezata in altar la catolici, in care se pastreaza ostia. [Pron. / < fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*ostensoriu
Piesa de piele, de metal sau de matase care se ataseaza la centura pentru a atarna sabia de ea. [Pl. , gen. / < + , dupa fr. ].(by 10W3S4e12r12g6i6o)*portsabie
Piesa de protectie a tijei pistonului impotriva actiunii flacarilor. /(by 12W12S5e6r14g14i8o)*paraflacara
Piesa de rezistenta care inchide corpul navei la prora cu ajutorul careia nava isi deschide drumul prin apa. [Sil. ] /<fr.(by 1W1S10e10r3g3i12o)*etrava
Piesa de rezistenta din scheletul unei nave, situata la pupa. Piesa de rezistenta din scheletul unui avion, situata la extremitatea din spate a fuzelajului. [< fr. ].(by 10W11S11e4r5g13i13o)*etambou
Piesa de rezistenta in constructia scheletului unei nave, situata la prora. [< fr. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*etrava
Piesa de sticla folosita in aparatele optice, care serveste la convergenta sau la divergenta razelor de lumina. /<fr. (by 14W7S8e1r1g10i10o)*lentila
Piesa de stofa atasata de un suport, purtand culorile, emblemele unui sat, ale unei unitati railitare sau ale unei organizatii, servind drept semn distinctiv al acestora; steag; stindard; flamura. a-si face serviciul militar. /<it. (by 2W2S11e11r4g5i13o)*drapel
piesa de teatru care nu tine seama de procedeele artistice traditionale; parodie a unei piese. (< fr. )(by 15W1S9e9r3g3i3o)*antipiesa
Piesa de teatru intr-un act, cu personaje putine, cu intriga simpla, avand de obicei un caracter comic. /< it. (by 9W2S3e11r11g5i5o)*sceneta
piesa de teatru satirica jucata de tineri romani, din orasul Atella (Campania). (< fr. , lat. )(by 8W8S2e2r10g11i4o)*atelana
Piesa din axa longitudinala a unei nave, care, impreuna cu carlinga centrala, constituie baza scheletului navei. [< fr. , cf. ol. ].(by 10W10S3e4r12g12i5o)*chila
piesa din material refractar prin care se trage sticla topita la fabricarea geamurilor. (< fr. )(by 2W11S11e4r13g13i7o)*debiteza
Piesa din material refractar prin care se trage sticla topita la fabricarea geamurilor. [< fr. ].(by 11W11S5e5r13g13i7o)*debiteza
piesa dintr-un anumit material pentru a fi supusa unor incercari in vederea determinarii proprietatilor acestuia; corp de proba. (< fr. )(by 6W14S14e8r8g8i2o)*epruveta
Piesa elastica de otel fixata intre corpul unui vehicul si osiile rotilor acestuia, care serveste la amortizarea socuri-lor; arc. /<fr. , germ. (by 5W14S14e7r8g1i1o)*resort
Piesa fixata la capatul unui snur electric care face contactul intre priza si un receptor (aparat de radio, televizor, resou etc.); fisa. /<germ. (by 4W5S13e13r14g7i7o)*stecar
Piesa fixata la capatul unui snur electric pentru a stabili un contact intre priza si un receptor; stecar. /<fr. (by 6W14S14e8r8g1i2o)*fisa
Piesa fixata pe axul carmei unei ambarcatii pentru a servi la manevrarea acesteia. [Pl. invar. / < germ. ].(by 6W15S15e8r9g2i2o)*eche
Piesa fixata pe un maner si purtand gravat un semn, o inscriptie sau o emblema, care se aplica pe un act spre a-i da valabilitate; semnul astfel imprimat. Semn pus pe marfuri sau pe pielea animalelor pentru a arata provenienta, apartenenta etc.; marca. [Var. s.f. / < it. , cf. germ. , fr. , sp. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*stampila
Piesa folosita la executarea si la controlul unui calibru. [Cf. fr. ].(by 14W15S8e8r2g2i10o)*contracalibru
piesa grea de metal care sustine nicovala la un ciocan mecanic de forjat. (< germ. )(by 6W14S14e7r8g1i1o)*sabota
Piesa grea metalica, cu brate in forma de carlige ascutite, care se lasa la fundul apei pentru a fixa o nava. = a ancora; = a pleca la drum cu o nava. Cablu care intareste anumiti stalpi, constructii inalte etc. Piesa de otel care intareste legatura dintre elementele unei constructii. [< lat. , cf. it. ]. (by 5W5S13e14r7g7i1o)*ancora
piesa in care se insurubeaza becul electric, asigurandu-i astfel contactul cu circuitul electric; dulie. (< germ. )(by 13W13S6e6r7g15i15o)*fasung
Piesa in care se insurubeaza becul electric, asigurandu-i astfel contactul cu circuitul electric; dulie. [< germ. ].(by 2W10S11e4r4g5i13o)*fasung
Piesa in forma de cilindru gol, folosita in diferite scopuri in tehnica. = piesa componenta a anumitor instrumente de masurat prevazuta cu gradatii la unul dintre capete. Bloc de piatra care formeaza elementul constitutiv al fusului coloanei din arhitectura clasica. Vestibul construit la intrarea unei cladiri, delimitat de doua randuri de usi. Portiunea prismatica sau cilindrica, interpusa intre o cupola si arcurile sau zidurile care marginesc un spatiu boltit. Spatiu in care se invarteste o usa pivotanta cu mai multe aripi. Toba. [Pl. / < fr. , it. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*tambur
Piesa in osatura unei nave care intareste corpul acesteia in borduri. [< engl. ].(by 9W9S2e3r11g11i5o)*stringher
Piesa instrumentala asemanatoare serenadei, care se deschide cu un mars. [< germ. , it. ].(by 5W5S14e14r7g7i1o)*casatiune
piesa instrumentala avand la baza un cantec de leagan, care exprima un sentiment de duiosie. (< fr. )(by 7W8S1e1r10g10i3o)*berceuse
Piesa instrumentala care are functia de a introduce, de a preceda o lucrare muzicala mai ampla. Compozitie muzicala instrumentala de sine statatoare, cu un caracter si o structura foarte variate. Ceea ce preceda, pregateste, anunta un eveniment, o actiune, un inceput. [Pron. / cf. it. , germ. , fr. < lat. - inainte, - cantec].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*preludiu
Piesa instrumentala care are la baza un cantec de leagan si care exprima un sentiment de duiosie. Balansoar. [Pron. / < fr. - cantec de leagan].(by 3W3S3e11r12g5i5o)*berceuse
Piesa instrumentala cu caracter comic accentuat, cu tendinte de bufonerie si grotesc. [Cf. fr. , it. ].(by 8W1S1e10r10g3i4o)*burlesca
Piesa instrumentala, de proportii reduse, cu caracter de improvizatie, scrisa de obicei pentru pian sau un alt instrument cu acompaniament de pian. Improvizatie poetica. [Pron. / < fr. , cf. lat. - la repezeala, pe negandite].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*impromptu
piesa instrumentala sau parte dintr-o sonata ori simfonie in tempo vioi si cu caracter vesel. (< it. )(by 1W10S10e3r4g12i12o)*scherzo
Piesa instrumentala scrisa intr-un tempo vioi si glumet. [Pron. / < it. ].(by 8W1S1e2r10g10i4o)*scherzo
Piesa, instrument de metal de forma unei sine, montat sau atasat pe talpa ghetei, cu care se poate merge alunecand pe gheata. Piesa datorita careia un mecanism poate aluneca pe o sina. [< fr. ].(by 2W10S11e4r4g13i13o)*patina
Piesa intrebuintata la legarea de catarg a paramelor care manevreaza velele. Fiecare dintre manerele fixate pe cercul carmei ca o prelungire a spitelor. [Var. s.f. / < it. ].(by 3W11S11e5r5g13i14o)*cavila
piesa izolanta montata la partea de jos a unui tub electronic, in care sunt fixate piciorusele conectate la electrozi. (< fr. )(by 11W11S4e5r13g13i7o)*culot
Piesa izolanta montata la partea de jos a unui tub electronic, in care sunt fixate piciorusele conectate la electrozi. [< fr. ].(by 10W3S3e12r12g5i6o)*culot
Piesa la armele de foc care izbeste capsa proiectilului, producand explozia cartusului. [< fr. ].(by 7W15S15e9r9g2i3o)*percutor
Piesa la jocul de sah reprezentand un turn crenelat, care poate fi miscata numai in linie dreapta si in doua directii; turn. /<fr. (by 4W12S12e6r6g14i15o)*tura
piesa la o batoza sau combina de cereale paioase, care dirijeaza si uniformizeaza stratul de material ce intra in aparatul de taiere. (< engl. )(by 11W5S5e5r14g14i7o)*biter
piesa la razboiul de tesut, care amortizeaza miscarea suveicii. (< germ. )(by 7W15S15e9r9g2i2o)*picher
Piesa la razboiul de tesut, care amortizeaza miscarea suveicii; tachet. [< germ. ].(by 7W7S1e1r9g9i3o)*picher
Piesa la razboiul de tesut, constand dintr-o scandura cu crestaturi care permite invartirea sulului cu panza tesuta. /+ suf. $...ar$(by 14W8S8e1r1g10i10o)*proptar
Piesa la razboiul de tesut prin care se trec firele de urzeala si cu care se indeasa firele bataturii. /<lat. (by 1W1S10e10r3g4i4o)*spata
Piesa longitudinala asezata la marginea bordajului puntii. Aparat folosit in chirurgie pentru sustinerea unui membru fracturat. [Pron. / < fr. ].(by 4W13S13e6r7g15i9o)*gutiera
Piesa metalica, asemanatoare unei furci, fixata la o barca pentru a sprijini vaslele. /<it. (by 5W13S14e7r7g8i1o)*furchet
Piesa metalica care protejeaza tija pistonului contra flacarilor din cilindru la motoarele cu autoaprindere. [< + ].(by 5W5S14e14r7g8i1o)*paraflacara
Piesa metalica care sustine nicovala la un ciocan mecanic de forjat. [Cf. germ. ].(by 15W9S9e2r3g11i11o)*sabota
piesa metalica ce protejeaza tija pistonului contra flacarilor din cilindru la motoarele cu autoaprindere. (dupa fr. )(by 6W15S15e15r8g9i2o)*paraflacara
Piesa metalica cu doua gheare in forma de furca, folosita pentru blocarea unui lant in miscare. Un fel de carlig fixat de o prajina, folosit la acostarea unei ambarcatii etc. Gest, vorba, atitudine nesocotita, dar neintentionata, care poate supara sau jigni. [< fr. ].(by 10W3S4e12r12g5i6o)*gafa
Piesa metalica, cu o scobitura sferica la unul din capete, servind la fixarea in scobitura a capului unui nit. [< fr. ].(by 10W4S4e12r13g6i6o)*contrabuterola
piesa metalica cu sectiune conica, ce permite adaptarea acului pentru injectie la seringi sau la un tub al aparatului de perfuzie. (< fr. )(by 12W12S6e6r6g15i15o)*ambou
piesa metalica, din lemn sau material plastic, pentru imobilizarea unui membru fracturat. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i12o)*atela
Piesa metalica fixata pe o placa izolanta, care face legatura cu un circuit electric. /<fr. (by 2W10S10e4r4g12i13o)*plot
Piesa metalica folosita in tipografie la umplerea spatiilor libere dintre randuri sau la umplerea spatiilor dintre forma si rama. [Var. s.m. / < fr. ].(by 13W13S6e6r15g15i8o)*reglet
Piesa metalica folosita pentru asamblarea elementelor de constructie ale unui avion. [Pl. / < fr. ].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*ferura
Piesa metalica in care zetarul asaza literele culese intr-o anumita ordine, formand textul care urmeaza sa fie tiparit; culegar. /<germ. (by 13W7S7e15r15g9i9o)*vingalac
Piesa metalica, in forma de bara, pe care aluneca o alta piesa mobila. /<fr. (by 9W3S3e11r11g5i5o)*glisiera
piesa metalica in tipografie la umplerea spatiilor libere dintre randuri sau a spatiilor dintre forma si rama. (< fr. )(by 11W4S4e13r13g6i7o)*reglet
Piesa metalica la o arma de foc, care, lovind in capsa sau focosul unei incarcaturi explozive, provoaca detonatia. /<fr. (by 9W2S3e3r11g12i5o)*percutor
Piesa metalica la unele masini, care se misca prin alunecare. /suf. ...(by 12W5S5e14r14g7i8o)*alunecator
Piesa metalica mica, fixata pe capatul tevii unei arme de foc, prin care se ocheste. /v. (by 13W13S7e7r15g15i9o)*catare
piesa metalica pentru consolidarea elementelor unei constructii. (< fr. )(by 10W3S3e12r12g5i6o)*ferura
Piesa metalica, prevazuta cu o gaura filetata, care se poate insuruba pe o tija cu un filet corespunzator; piulita. /<pol., ucr. (by 15W9S9e2r3g3i11o)*mutelca
Piesa metalica rotunjita la capat, care sustine un corp solid si care il ajuta sa se intoarca, sa se poata roti; capat al axului unui sistem tehnic care se sprijina pe lagar. Cui conic introdus in canalul unui dinte pentru a sustine coroana. Centru, punct de sprijin esential. Intoarcere pe un picior la jocul de baschet pentru a se plasa cu spatele spre adversarul atacant. Radacina in forma de fus fara ramificatii. // Jucator, de obicei inalt, care actioneaza ca varf de atac, la baschet sub panoul advers, iar la handbal in semicercul de sase metri. [Pl. , (s.m.) / < fr. ].(by 14W8S8e1r2g10i10o)*pivot
Piesa metalica sau de lemn in forma de patina, de-a lungul careia aluneca o piesa mobila. [Pron. / < fr. ].(by 2W2S11e11r4g5i13o)*glisiera
Piesa metalica, sub forma de moneda, cu ajutorul careia se declanseaza un automat; jeton. /<ngr. (by 14W15S8e8r2g2i10o)*fisa
Piesa mica (de os, sidef, metal etc.) de obicei rotunda, folosita la incheiatul unor obiecte de imbracaminte sau ca podoaba; nasture.a nu-si da seama de seriozitatea lucrurilor. /<ung. (by 1W9S10e3r3g12i12o)*bumb
... Piesa mica (de os, sidef, metal, lemn etc.) folosita la incheiatul obiectelor de imbracaminte, fetelor de perna, de plapuma ori ca ornament. /Orig. nec.(by 15W15S9e9r2g2i11o)*nasture
Piesa mica de tabla sau de sarma folosita pentru fixare, pentru prindere; obiect cu care se prinde sau se fixeaza o haina, parul, o incizie, o hartie etc. Ornament in forma de consola in capatul unui arc. [< fr. , cf. germ. ].(by 2W2S10e10r4g4i12o)*agrafa
Piesa mica metalica sau de sticla cu gaura la mijloc, care se coase pe haine, pe stofe etc. pentru a le infrumuseta. [< fr. ].(by 14W15S8e8r9g2i2o)*paieta
Piesa mobila ajutatoare, folosita la invatarea unor miscari acrobatice in gimnastica, sarituri in apa etc. [< fr. ].(by 3W3S12e12r5g6i14o)*lonja
piesa mobila ajutatoare, la invatarea unor miscari acrobatice, in gimnastica, sarituri in apa etc. curea de piele, coarda pentru dresajul cailor si cainilor. (< fr. )(by 4W4S12e13r6g6i15o)*lonja
Piesa mobila care aluneca de-a lungul unei rigle, unei tije gradate etc., permitand citirea gradatiilor. [Cf. fr. ].(by 2W10S11e11r4g5i13o)*cursor
piesa mobila in forma de placa, cu miscare de translatie ghidata, la inchiderea partiala sau completa a unui orificiu ori canal prin care se scurge un fluid, un material granulat etc. (< germ. )(by 14W8S8e1r1g10i10o)*suber
Piesa mobila in forma de placa ghidata, care serveste la inchiderea unui canal de gaz. /<germ. (by 11W5S5e13r14g7i7o)*suber
Piesa montata de obicei la capatul unui snur, care face contactul dintre un aparat electric si priza de curent. [Var. s.n. / < germ. ].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*stecar
piesa montata la capatul unui snur care face contactul dintre un aparat electric si priza de curent; fisa (2). o triplu ~ = dispozitiv pentru racordarea simultana a trei stecare la aceeasi priza. (< germ. )(by 14W14S7e8r1g1i10o)*stecar
Piesa muzicala care apare dupa o sarabanda, avand rolul de a aduce o variatie, o imbogatire a liniei melodice a acestui dans. [Pron. / < fr., engl. ].(by 9W9S3e3r11g11i5o)*double
Piesa muzicala cu caracter liric, melancolic. = in timpul noptii. [ < fr. ].(by 11W11S4e4r13g13i6o)*nocturna
Piesa muzicala de mari proportii, cu caracter solemn sau liric, executata de cor, solisti si orchestra. /<it.(by 14W14S7e8r1g1i9o)*cantata
Piesa muzicala de proportii mici, construita in forma de rondo. [< it. ].(by 15W15S8e9r2g2i11o)*rondino
piesa muzicala instrumentala in forma libera, cu caracter umoristic. (< germ. , fr. )(by 1W2S10e10r11g4i4o)*humoresca
Piesa muzicala pentru sase voci sau instrumente; sextet. [Pron. / < fr. ].(by 3W4S12e12r5g6i14o)*sextuor
Piesa muzicala scrisa pentru opt instrumente (de coarde, de suflat sau de ambele feluri); ansamblu de opt instrumentisti. [Cf. it. , germ. ].(by 1W2S10e10r3g4i12o)*octet
Piesa optica transparenta si cu suprafetele curbate, care refracta razele luminoase. = dispozitiv format din sisteme de electrozi sau din combinatii de magneti si de electromagneti. Inel metalic de legatura intre doua tevi de metal sau intre o teava si un perete de metal. Lupa. [< fr. ].(by 11W11S4e5r13g13i7o)*lentila
Piesa orchestrala care preceda o lucrare muzicala de mari proportii (destinata sa introduca spectatorul in atmosfera operei ce urmeaza) sau care constituie o lucrare independenta. /<fr. (by 7W15S1e9r9g3i3o)*uvertura
piesa polifonica vocala din sec. XIV-XVI, sub forma de canon, cu subiect de vanatoare. (< it. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*caccia
Piesa prin intermediul careia un mecanism culiseaza pe un element de ghidare. /Din (by 5W14S14e7r8g1i1o)*culisor
Piesa prin intermediul careia un mecanism poate culisa pe un element de ghidare. [Cf. fr. ].(by 5W6S14e14r8g8i1o)*culisor
piesa prin intermediul careia un mecanism poate culisa pe un element de ghidare. (< fr. )(by 4W13S13e6r7g15i15o)*culisor
piesa racordata la un tub pentru reducerea presiunii unui fluid. (dupa fr. )(by 3W3S11e12r5g5i14o)*detentor
Piesa rotunda (de lemn), care se muta in spatiile marcate pe fetele interioare ale unei cutii speciale. /<turc. (by 5W13S13e7r7g15i1o)*pul
Piesa semiconductoare pentru generarea, amplificarea si transformarea oscilatiilor electrice. [Pl. si ] /<fr. germ.(by 4W12S13e6r6g15i15o)*tranzistor
Piesa tehnica in forma de disc (cu axul de rotatie deplasat de centru) care transforma miscarea circulara in miscare rectilinie si invers. [Sil. ] /<fr. (by 3W11S11e5r5g5i14o)*excentric
piesa tubulara filetata la capete, folosita pentru asamblarea demontabila a tevilor. (< engl. , germ. )(by 10W10S3e4r12g12i5o)*fiting
Piesa vestimentara femeiasca care acopera corpul de la talie in jos; fusta. /<fr. (by 5W13S13e6r7g15i15o)*jupa
Piesa vestimentara mica, de obicei rotunda (din metal, sidef, mase plastice etc.), avand functie decorativa sau servind la asamblarea partilor imbracamintei (incheierea mansetelor la camasile barbatesti sau la bluze, a gulerelor etc.). /<fr. (by 9W2S3e11r11g4i5o)*buton
Piesa vestimentara ornamentata, care face parte din costumul national femeiesc, constand dintr-o bucata (sau doua) de stofa de lana tinand locul fustei. /<turc. (by 12W5S6e14r14g7i8o)*fota
piesa vocala din evul mediu, initial pentru o singura voce, avand la baza un text latin, cu versuri rituale. (<lat. )(by 9W2S3e11r11g4i5o)*conductus
Piesa vocala in vechea opera italiana, cu caracter trist, tanguitor. Jeluire; lamentatie; plansete, gemete; jale. [Sg. / cf. it. , lat. ].(by 4W4S12e13r6g6i15o)*lamento
piese din lemn avand grosimea de 25...48 mm, latimea de 10...160 cm si lungimea de 6 m, date la rindea pe o fata si profilate pe canturi cu lamba pe o parte si uluc pe alta; sunt destinate pardoselilor(by 14W14S8e8r1g2i10o)*dusumeaculambasiuluc
piese scheletice articulate intre care se insereaza, la pesti, radiile inotatoarelor impare. (< fr. )(by 13W6S7e15r15g9i9o)*pterigofore
Piete emergente - piete ale tarilor care trec printr-un proces de crestere accelerata, fie pe parcursul tranzitiei de la o economie de tip centralizat la o economie de piata, fie pe parcursul refacerii in urma unei crize economice. Pe langa ritmul de crestere, aceste piete sunt caracterizate printr-un grad mai mare de risc si de instabilitate, datorita faptului ca mecanismele specifice pietelor dezvoltate nu sunt functionale in intregime(by 10W4S4e12r12g6i6o)*piete
Pietrificat, conservat in stratele Pamantului dintr-o epoca geologica anterioara. [Cf. fr. , lat. ].(by 7W15S15e9r9g9i3o)*fosil
Pietris marunt format, mai ales, in albiile raurilor si folosit in constructii si ca asternut rutier. /<sl. (by 10W11S4e4r13g13i6o)*prund
pigmei din sud-estul Asiei, apartinand rasei negrid-australide. (< fr. )(by 13W6S6e15r15g8i9o)*negrito
Pigment alb anorganic, compus din sulfat de bariu si sulfura de zinc, folosit in pictura, in cosmetica etc. [< fr. ].(by 8W8S1e2r10g10i4o)*litopon
pigment alb, anorganic, din sulfat de bariu si sulfura de zinc, folosit in pictura, cosmetica etc. (< fr. )(by 12W5S5e14r14g7i8o)*litopon
Pigment albastru care se gaseste la unele alge. [Pron. / < fr. , cf. gr. - alga, - albastru].(by 13W14S7e7r1g1i9o)*ficocianina
Pigment antioxidant cu o serie de actiuni benefice in ce priveste prevenirea cancerului, a bolilor vasculare si cardiace, a problemelor osoase si a diabetului (cel mai mult se contin in rosii).(by 5W13S14e7r7g1i1o)*pigment
Pigmentare excesiva a pielii in urma unor afectiuni. [Gen. / < fr. , cf. gr. - negru, - piele].(by 9W2S3e11r11g5i5o)*melanodermie
pigmentare. mod in care apar colorate celulele, tesuturile etc. in urma pigmentarii. (< fr. )(by 9W9S2e3r11g11i5o)*pigmentatie
Pigmentare. Mod in care apar colorate celulele, tesuturile etc. in urma pigmentarii. [Gen. , var. s.f. / cf. fr. ].(by 1W1S9e10r3g3i12o)*pigmentatie
Pigmentatie a pielii de culoare galbena-bruna-cenusie, situata pe frunte, obraji si barbie. [Pron. / < fr. , cf. gr. - a inverzi].(by 6W14S14e8r8g1i1o)*cloasma
pigmentatie a pielii galbena-cenusie, situata pe frunte, obraji si barbie. (< fr. , gr. )(by 12W12S5e6r14g14i8o)*cloasma
Pigmentatie a pielii provocata de sarcina sau de anumite boli (hepatite, anemii etc.). [Sil. ] /<fr. (by 12W13S6e6r15g15i15o)*cloasma
pigmentatie excesiva a pielii in urma unor afectiuni cronice. (< fr. )(by 2W10S11e4r4g12i13o)*melanodermie
pigmentatie galbuie-rosiatica a tegumentelor, provocata de cresterea carotinemiei; ocrodermie, xantoza. (< fr. )(by 11W11S5e5r13g14i7o)*carotenodermie
Pigmentatie neagra excesiva a parului si a anumitor regiuni ale corpului. [< fr. ].(by 7W1S1e9r10g3i3o)*melanism
pigment biliar de culoare rosie, rezultat din descompunerea hemoglobinei. (< fr. )(by 10W3S4e12r12g6i6o)*bilirubina
Pigment biliar de culoare rosie rezultat din descompunerea hemoglobinei. [< fr. ].(by 15W8S8e1r2g10i10o)*bilirubina
pigment biliar de culoare verde, produs al oxidarii bilirubinei. (< fr. )(by 15W1S9e9r2g3i11o)*biliverdina
Pigment biliar de culoare verde, produs al oxidarii bilirubinei. [< fr. ].(by 10W10S4e4r12g12i6o)*biliverdina
pigment care provine din degradarea bilirubinei in cursul digestiei intestinale. (< fr. )(by 10W3S3e11r12g5i5o)*stercobilina
Pigment care provine din |degradarea|degrada| bilirubinei in cursul digestiei intestinale. [< fr. ].(by 14W7S8e1r1g10i10o)*stercobilina
Pigment de culoare bruna, care se gaseste in unele alge. [< fr. , cf. lat. - gen de alga, gr. - galben].(by 1W9S10e3r3g11i12o)*fucoxantina
Pigment de culoare rosie care intra in componenta sangelui la vertebrate, avand functia de a raspandi in corp oxigenul inspirat.G.-D. Sil. /<fr. (by 11W12S5e5r14g14i14o)*hemoglobina
Pigment de culoare rosie care se gaseste in fibrele musculare si care da culoare muschiului; hemoglobina musculara. [Pron. / < fr. ].(by 11W4S4e12r13g6i6o)*mioglobina
pigment fotosensibil continut in semintele si frunzele plantelor superioare si in talul algelor. (< fr. )(by 2W10S10e4r4g12i13o)*fitocrom
pigment galben care se formeaza in intestin prin reducerea urobilinei. (< fr. )(by 15W8S8e2r2g2i11o)*urobilinogen
Pigment galben care se formeaza in intestin prin reducerea urobilinei. [< germ. ].(by 6W6S15e15r8g9i2o)*urobilinogen
Pigment galben care se gaseste in galbenusul de ou, in bacterii, in alge si in petalele florilor galbene; lutrina. [< fr. , cf. gr. - galben, - frunza}.(by 6W15S15e8r9g2i2o)*xantofila
Pigment galben care se gaseste in plante alaturi de clorofila si de caroten, colorand toamna frunzele in galben-roscat. [G.-D. ] /<fr. (by 3W3S11e12r5g5i6o)*xantofila
pigment hemoglobinic din fibrele musculare care are rolul de a fixa si furniza acestora oxigenul necesar. (< fr. , engl. )(by 15W8S9e2r2g11i11o)*mioglobina
Pigment liposolubil de culoare galbena care se gaseste in tesutul adipos. [< fr. , cf. gr. - grasime, - culoare].(by 10W10S3e4r12g12i6o)*lipocrom
pigment mineral albastru obtinut dintr-un amestec de oxizi de cobalt si staniu. (< fr. )(by 14W15S8e8r2g2i10o)*ceruleu
Pigment natural de culoare verde, care se gaseste in celulele unor plante si care, sub actiunea razelor solare, absoarbe din aer bioxidul de carbon necesar plantei. [< fr. , cf. gr. - verde, - frunza].(by 8W2S2e10r11g4i4o)*clorofila
Pigment negru care se formeaza la suprafata pielii, mai ales sub influenta razelor solare. [< fr. , cf. gr. - negru].(by 8W1S2e10r10g3i4o)*melanina
pigment negru sau brun-inchis, la suprafata pielii sub influenta razelor solare. (< fr. )(by 6W15S15e8r9g2i2o)*melanina
Pigment organic brun-inchis care atribuie coloratura normala pielii, parului si irisurilor. /<fr. (by 8W1S1e10r10g3i4o)*melanina
pigment portocaliu-roscat in unele vegetale (morcovi) si produse animale. (< fr. , germ. )(by 4W12S13e6r6g14i15o)*caroten
Pigment produs de plante sau de animale. [< fr. , cf. gr. - viata, - culoare].(by 7W8S1e1r9g10i3o)*biocrom